Está en la página 1de 4

7.2.

CALCULUL RETELELOR TRIFAZATE ECHILIBRATE SI DEZECHILIBRATE


7.2.1. Calculul retelelor trifazate dezechilibrate sub tensiuni la borne date
Se poate face clasic cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff. In cazul retelelor trifazate fara
inductivitati mutuale intre laturi, acest calcul se poate face insa si altfel, in principal, pe baza teoremei
potentialului punctului neutru.
7.2.1.1. Teorema potentialului punctului neutru (Teorema lui Millman)

Fig. 7.2.1
Se considera un multipol pasiv cu n ramuri necuplate inductiv intre ele sau cu alte ramuri
exterioare, av nd impedantele proprii Z1, , Zn (respectiv admitantele: Y1, , Yn), prin care intra curentii
I1, , In si cu bornele de acces 1, 2, , n, av nd potentialele V1, , Vn, VN fata de un punct de referinta
arbitrar PO (fig. 7.2.1).
Teorema potentialului punctului neutru se enunta astfel: potentialul punctului N de int lnire a
ramurilor retelei este egal cu media aritmetica a potentialelor bornelor de acces, ponderate cu admitantele
laturilor corespunzatoare.
n

1 Y1 + V

2 Y 2 + ... + V

Y1 + Y 2 + ... + Y n

Yn

k =1

YK

(7.2.1)

YK

k =1
Demonstratia se face imediat
IK=YK(VK-VN)
(7.2.2)
si o inlocuim in relatia care exprima prima teorema a lui Kirchhoff aplicata nodului N.
n

IK

=0

k =1

7.2.1.1.1. Receptor trifazat dezechilibrat in stea cu fir neutru


Conform teoremei potentialului punctului neutru, in cazul receptorului dezechilibrat in stea cu fir
neutru (fig. 7.2.2) potentialul VN are expresia:

VN=

Y1 + V

2 Y2

+V

3 Y3

+V

NV 0

Y1 + Y 2 + Y 3 + Y N

(7.2.3)

cu punct de referinta arbitrar pentru potential nul.


Din punct de vedere practic, cunosc ndu-se tensiunile pe faza ale retelei de alimentare (U10, U20,
U30) care coincid cu potentialele bornelor, in cazul c nd se alege V0=0 si deci VN=VN-V0=UN0, se
opereaza cu expresia:

N0

+ U 20 Y2 + U 30 Y3
Y1 + Y2 + Y3 + Y N

1 0 Y1

(7.2.4)

care se mai numeste si deplasarea neutrului.


Odata calculata aceasta tensiune (vezi fig. 7.2.2 si 7.2.3) tensiunile pe fazele receptorului si curentii
rezulta imediat.

Fig. 7.2.2

I1=

I2=

I3=

1N

Z1
U

2N

Z
U

=Y1(V1-VN)=Y1(U10-UN0)

=Y2(V2-VN)=Y2(U20-UN0)

(7.2.5)

2
3N

Fig. 7.2.3

=Y3(V3-VN)=Y3(U30-UN0)

3
Se poate observa usor ca neutrul, se deplaseaza (UN00), chiar daca tensiunile de alimentare
formeaza sistem simetric, din cauza dezechilibrului sarcinii. Daca insa impedanta conductorului neutru
este foarte mica Yn si UN00, deplasarea neutrului este neglijabila in retelele cu cu conductor
neutru de sectiune suficient de mare (pentru ca rezistenta sa fie c t mai mica), chiar daca sarcina este
puternic dezechilibrata. Aceasta, asigura din punct de vedere practic, aplicarea unor tensiuni de faza
aproape simetrice consumatorilor dezechilibrati, conectati in stea in retele de distributie de joasa tensiune
(iluminat, uz caznic etc). Reciproc, daca YN0 (intreruperea firului neutru), deplasarea neutrului
poate fi importanta conduc nd la supratensionarea unor faze, periclit nd securitatea instalatiilor. In sf rsit,
exista situatii c nd suma admitantelor laturilor este mica (datorita satisfacerii unor conditii de rezonanta),
caz in care deplasarea neutrului poate atinge valori oric t de mari, mai mari dec t ale tensiunilor aplicate
de retea.

7.2.1.1.2. Receptor trifazat dezechilibrat in stea, fara fir neutru


In acest caz fig. 7.2.4, potentialul VN are expresia:
VN=

V 1 Y1 + Y2 V 2 + V 3 Y3
Y1 + Y2 + Y3

(7.2.6)

Fig. 7.2.4
Cum tensiunile cunoscute sunt cele dintre faze, in general nesimetrice, de forma:
U12=U12ej12
U23=U23ej23
(7.2.7)
U31=U31ej31
satisfac nd relatia U12+U23+U31=0 (7.2.8)
si aleg nd nul potentialul unei faze, de exemplu V1=0, potentialele devin:
V1=0; V2=U21=-U12; V3=U31; VN=UN1=-U1N
(7.2.9)
Relatia (7.2.6) permite calculul tensiunii pe prima faza a receptorului (dupa schimbarea semnului)
obtin ndu-se:
U1N=

U 31 Y3
Y1 + Y2 + Y3
1 2 Y2

(7.2.10)

Aleg nd apoi, pe r nd V2=0, respectiv V3=0 rezulta:


U2N=

23 Y3 U 1 2 Y1

(7.2.11)

Y1 + Y2 + Y3
U 31 Y1 U 23 Y2
U3N=
Y1 + Y2 + Y3

(7.2.12)

NOTA: Relatiile (7.2.11), (7.2.12) se pot obtine si direct din (7.2.10) prin permutari circulare.
Daca tensiunile (7.2.7) formeaza sistem simetric, aleg nd drept potential de referinta (nul)
potentialul unui punct creat artificial, potentialele bornelor vor fi tensiunile auxiliare de faza (simetrice),
definite de relatiile:

U 23 j 6
U 31 j 6
U 1 2 j6
V =U =
e ; V =U =
e ; V =U =
e
(7.2.13)
1

10

20

30

expresia potentialului neutrului devenind:


VN=UNO=

10

Y1 + U 20 Y2 + U 30 Y3
Y1 + Y2 + Y3

(7.2.14)

curentii de linie sunt dati de relatiile:


I1=

I2=

I3=

1N

Z1
U

2N

Z
U

2
3N

= Y1 (V
= Y2 (V
= Y3 (V

V
2

N)
N)

(7.2.15)

3 V N)

7.2.1.2. Teorema lui Kirchhoff


7.2.1.2.1. Receptor trifazat dezechilibrat in triunghi
Si in aces caz (fig. 7.2.5) se cunosc tensiunile dintre faze ale retelei, in general nesimetrice si
impedantele laturilor . Intruc t aceste tensiuni se aplica direct laturilor triunghiului, curentii de faza,
respectiv de linie se calculeaza cu relatiile:

Fig. 7.2.5

U 12
Z 12
U 23
I23=
Z 23
U 31
I31=
Z 31

(7.2.16)

I1=I12-I31
I2=I23-I12
I3=I31-I23

(7.2.17)

I12=