,,Cel mai pretios tezaur al umanitatii este inima de mama
G.Vieru
01.03.2013 Liceul Teoretic ,,Mircea cel Batran
Subiectul: Voi, vesnice izvoare ale vietii...
Martisoare poetice muzicale dedicate mamei Amenajarea: Scena: -Icoana maicii Domnului cu pruncul in brate, invesmintata cu un prosop; - citate: ,,Cel mai pretios tezaur al umanitatii este inima de mama Rasuna melodia: Constantin Moscovici Un declamator: Si cit va fi pamintul calator, prin secole, prin stele si prin datina Maicuta tu, vei raminea un dor O liniste, o patrie, o patima. Si cit va fi pamintul daruit Vraja si fiorul primaverilor, Te vom cinta soptit, neobosit, ca pe o taina, cea a invierilor... Si cit o fi, pe aici, pe undeva. Din miez de glii sa bata reci izvoarele, In prag de casa te vom astepta, cu chipul tau ne va rasare soarele, Si cit o fi va intineri In miez de iarna ramura de cetina. De moarte noi vom sti a te pazi -iubita, maica, sora si prietena (D.Matcovski) Moderatorii: Universul se pune in acord perfect cu sine insusi pentru a elogia, pentru a pune in lumina si a esentializa cu Femeia faptura unica si irepetabila, izvor primordial de viata si frumusete, de fapt Primavara ar trebui sa inceapa cu o saptamina mai tirziu, nu la 1, ci la 8 martie. Atunci ea incepe cu adevarat. Caci femeia e cea care ne face viata priamavara. Vorba poetului: Caci tu inseninezi mereu Viata sufletului meu.. Mama l-a nascut pe Ilomez, la crescut pe Rafael, la iubit pe Eminescu. Simbolul mamei ne leaga de acela al marii si al pamintului, al gliei si chiar al Mariei, Maicii Domnului, in sensul ca toate sunt matrice ale vietii. Ea e asemenea unei zeitati care tutuleaza universul copilariei, devenind un simbol al acestei lumi: Numele ei ramine fi Ana, Elena, Maria... a caror frumusete celesta o depaseste pe cea terestra. Acesta divina revelatie a dat lumii pe Mona Lizam, pe Madona Sixtina, pe Sfinta femeie Beatrice, precum sub crucea rastignirii pe pururea fecioara Venus si Vesta. Ea sa ridit de vie la temelia manastirii a Argesului cu glasul mamei lui Stefan cel Mare imbarbatind aparatorul de tara cu neasimoitul cuvint de lumina, de la verbul de leagan, pe tot drumul trairii fiind noua reazemi si scut, si calauza stea fara de stingere. Ea, datatoare de vieti si nascatoare de frumuseti ne-a daruuit lumii spre a o cunoaste. Participantii au oferit martisoare cadrelor didactice, astfel vestind venirea primaverii. Cintecul primavara, interpretat de elevii clasei a IV a ,,A, invatator Burlac Eugenia Un declamator:
S-u scris despre tine duioase povesti,
sau scris poezii ce-au ramas neuitate, caci tu, cea mai draga fiinta din lume al vietii triumf pe pamint implinesti. Tu esti bunatatea ce razemi inparte, esti pomul cu muguri si creanga cu flori, esti dorul ce-a lina si dorul ce arde si-a noptii lumina veghind in zori.
Cuvintele noastre am vrea, bunaoara,
In zori sa se schimbe in albi ghiocei Si n urma pasilor tai sa rasara, aci mama tu esti dulcea mea primavara, mereu insotind drumul anilor mei. (E.Dragos)
Inscenare, clasa a II a ,,A, a VIII a ,,A
Copile , stii oare
Ce inseamna o mama? Asa doar in treacat Macar teai gindit? S-auzi vocea-i calda Si dulce cum cheama Pe nume, la pieptu-i Pe fiul iubit? Stii oare ca mama E-un dar fara seama, Ce tie, copile, Din cer ti sa dat, sati fie in toate puternicul reazem, un sprijin de care, sa fii ancorat ? De accea, copile, asculta povata: arata ce inseamna sa fii intelept! Iubeste-o din suflet Caci ea tia dat viata Si grija purtata Sa cresti bun si drept!
Cind timplai trudita
Pe perna sio pune, te opreste din treburi, copile un pic... vegheazai odihna si in taina iti spune: - ce scumpa e o mama! Nu o dau pe nimic!... Cintecul ,, Copilarie elevii clasei a IV a ,,A Inscenare clasa a II a ,,A clasa a VIII a ,,A