ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII RAMU GOs DIE UNSERE INSTALATH DE VENTILARE $I CLIMATIZARE . Editia I v) - Baze climatice, fiziologice si procedee de tratarea aerului; = Sisteme de ventilare si climatizare pentru cl&diri civile si industriale; - Atenuarea zgomotului si vibratiilor in instalatiile de ventilare si climatizare; -* Recuperarea cafdurii in sistemele de ventilare si climatizare; - Sisteme de instalatii frigorifice pentru climatizare; - Echipamente ‘si materiale pentru instalatii de ventilare, climatizare si frig. Editura ARTECNO Bucuresti S.A.L.Cuprins i CUPRINS V. INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE. 1. PROBLEME GENERALE 41.1. Confinutul si istoricul instaiatifor de ventilare gi climatizar. 112: Modul de atriire a contractelor de concesiune a luerarilor publice pentru instalatile de ventiare si climatizare. 1.2.1. Modul de atibuire a contractelor de concesiune a iyerarlor oubice pentru instalatile de ventiare si climatizare. oo 1.22, Regul de elaborare a documentajoi de atribule.. 1.28. Caletul de sarcini contine, in mod ebigeteru, specifica thrice 1.8, Fazele de elaborare a documentatiei tehnico-economice pentru instalatile de ventiare si clmatizare 1.3.1. Continutul-cadu al studiulul de prefezabiliate... 1.3.2, Continutul-cadiu al studiului de fezabiltate .. 413.3 Continutul-cadeu al documentatiei de avizare a lucrarlor de interven 1.3.4. Prolectul tehnic. . ese 1.35 Detail de execute... 1.8.6. Cartea construct. 1.4, Autorizarea execu lucr&tilor de enstructi. 1.4.1, Autorizarea executArii {uerdrlor de construct 14.2. Lucrari de instalatilaferente constructilr care se excepteaza de la autorizare 1.4.3. Documentale nacesare emiteri autorizatial de construre/desfiintare 1.4.4, Documentatia tehnic& (0.7. 4145. Avize $i acorduri ale furnizorlor/acministatorior de uit urbane . 1.4.6. Avize $i acorduri ale autoritatilor centrale/servicilor deconcentrate.. 1.4.7. Competente de elaborare a documentatilor (ehnice. 1.5. Cetinfo esentiaie pentru instalatile de ventilare si ciimatizare 115.1. Legea or. 10/1995 privind calitates in construct 15.2. Cerinte esentiale 4.6. Reglementarl tehnice spocitice pentru instalatile de ventlare si cimalizare 1,7. Clasiticarea instalatilor de ventilare si climatizare 118. Seme conventionale si denumir faloste in instalaile de ventiare si climatizare. 2. BAZE CLIMATICE $1 FIZIOLOGICE 2.1 Aerul atmosteric oN 2.1.1, Aerul curat, uscat ni 2.1.2, Impueatle din aerul atmosteric. nnn R 2.1.2.1 Gaze si vapor) soe fens 12 2.122 Prat. . sense 2.1.2.3 Nuclee de condensare vo ne enn 2.4.2.4 Agenti patogeni 33 2.1.8. Poluarea sonora, 13 2.1.4. Electrcitatea atmosterica wl 2.1.5, Radiafi radioactive 14 2.2, Factori! meteorologici..~. . 18 2.2.1. Temperatura aerulul extent on nee ' ey 2.22. Umiditatea aerulul exterior... : ~ 18 “= 2.28, Radiata solar’ on o tenn 2.2.4. Densitatea si presiumea aerulud exterior. . ne.) 22.5, Vantul oo « nD 2.3, Echilorul fiziologic al omuui in ambiante artificial... “ scene 2.3.1, Metabolismul organismului uman... . sennnneneB8 2.3.2. Schimbul termic al omului cu metiul aMbIAN ern soon 2.3.3. Conditi de confort termic, conditi: de murtcd sos fn 28, 2.3.3.1 Temperatura aaruiut interior _ “ 28 2.38.2 Temperatura medie de radiatie : a7 2.33.3 Umaditatea aerului. 2.2.34 Viteza de miscare @ aeruuintrioe 2.3.35 Imoracamintea ee 2.3.4. Condit locale de contortVu Cuprins 2.35. Influente diverse sen 31 23.5.4 Continutu de pra sos at 2.3.5.2 Gaze, vapor, mirosut.... voi eaten St 23.5.3 Mirosul ca factor al confortulul termic on st nS 2.3.5.4 Radioactivitate .rnnannninnnsontnnnnnsnnvannnntn . se soon 23.5.5 Zgomotul... soo 34 2.3.56 lluminatul... 3B 2.36. Criteri de apreciere a confortul 35 38 2.37. Oniteril sanitar-igienice : : 23.7.1. SBS - Sindromul clddirlor bolnave (Sick Building Syncrorn) nn 38 2,72, TBS - Sheromu clidrlor etange (ight Bung Sysrerom) 40 2.4, Parametii climatic! de calcul 40 2.4.1. Parametrii clmatici exterior: de calcul 40 2.4.1.1 Instalatit de Incdlzire centald, 40 2.4.1.1.1 - Temperatura aerulul exterior larna.. 40 2.41.12 - Viteza vantului iarna.. 41 2.4.1.2 lnstalatii de climatizare si ventiiare mecanica sau natural 42 2.4.1.2.1 - Perioada cald4 a anului 42 2.4.1.2.1.1 Instalatii de climatizare . 42 2.4.1.2.1.2 Instat de ventiiare mecanic’ sau natural 42 2.4.1.2.2. Perioada rece a anulu. os . 42 2.4.1.2.2.4 Instalatit de climatizare 42 42 2.4.1.2.2.2 Instat de ventilare mecanicd sau naturala 2.4.2 Parametil climatici de calcul al aerului interior 2.4.2.1 Probleme generale 2.4.2.2 Parametrii de calcul pentru perioada calda a anului 2.4.2.3. Parametrii de calcul pentru perioada rece a anulul 3, AERUL UMED. 3.1 Compozitia aerulul umed. sesso . verse 2.2 Legile gazelor perfecte aplicate ia studiul aerului umed. . 50 ee ee . immonenentnnnneneSY 33.1 Relatll de calcul... — sue ot “Exemple de calcul . ne] 88.2. Tabele de valeri Sonne en es) 8.3.3. Diagrame psitrometrice. - 7 . 51 52 3.4, Transformari simple ale aerului umed }, PROCEDEE DE TRATARE A AERULUI 4.1 Probleme generale... 4.2. Traterea aerului cu apa 4.2.1. Procese posibie te modificare a still aerulul In contact cv apa. 42.2. Umidificarea tzotermica sense - 42.8. Umicificarea adiabaticd. 4.2.4. Procese poliropice. 4.3. Tratarea aerului cv abur 44, Tratarea aerului cu substante desicante 4.4.1, Tratarea aerului cu substante absorbant lichide. 4.4.2. Tratarea aerului cu substante adsorbante. 45 Sinteza posibilitatior de tratare 2 aerului 46, Tratarea complexé a aerului de climatizare. 46.1, Procese de tratare complexé a aerului iarna 4.6.1.1. Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturate 46.1.1.1 Schama de ventlar® ,SUS+O8" a. svn Exemplu de calcul... 4.6.1.1.2. Schema de ventilare ,jos-sus" = Exemplu de calcul 4.6.1.2. Punctul de amestec M este situat sub curba de saluratia. 46.1.3. Folosirea umidificiri izotermice. -mplu de calcul 46.2, Procese de Watare complex a aerului vara 4.6.2.1. Realizarea procesuhi de racira si uscare prin pulverizare de apa rch 4.6.2.1.1. Schema de ventilare .sus-jos* fempiu de calcul 4.6.2.1.2. Schema de ventiare ,jos-sus" 462.2. Amplasarea bateriai de race inaintea camaral de pulverizare4.6.2.5. Tratarea complexé cu procese de racire si uscare in doua trepte.. 48.3, Alte soluti 4.6.3.1, Sistema de rcire @ aerulu folosind umidificarea adiabatic’ 4.6.3.2. Sister de tratare a aeruiu) tip “Dessicant Cooling” 4.6.4, Procese de vatare complex® vara si iarna far umicificarea erulu... 4.8.4.1, Tratarea complex a aerului fr8 umidifcare si fara recunerarea calduri din aerul evacuat in exterior. 4.6.4.1.1. Consinuirea procesului de tratare complex a aerului larna. 4.8.4.1.2, Construtrea procesului de tratare complex e aerului vara 4.6.4.2. Tratarea complexd a aerulul f&r& umisificare, cu recuperarea ealdur din aerul evacuat in exterior... : se 5, SISTEME PENTRU CLADIAI CIVILE 5:1, Ventilare naturalé (VN) so 5.1.1, Ventilare naturals neorganizata 5.1.2. Ventilare naturala organizats 5.1.2.1 Factorii care asigura schimbul natural de aer $.1.2.1.1 Presiunea termic& 5.1.2.4.2, Presiunea vantului 5.12.13, Presiunea total; prosiunea conventional 6.1.2.2 Dispozitive de ventllare natural 5.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile) 5.12.22. Cosuri de ventilare 5.2. Ventilare mecanica (VM) 5.2.1. Alcdtuirea unel instaatil de ventitare mecanica 5.2.2. Regimur de functionare 5.23, Sisteme de ventilare mecanica.. 53. Clmatizarea 5.3.1, Probleme generale 5.3.2. Clasiticarea instalatilor de climaiizare. Princip de functionare 5.3.2.1 Clasifcarea instalatilor 5.3.2.2 Princip de functionare @ instalafilor de climatizare.. 5.3.3, Instalati ,numai aer" $.83.1 instalatil .numai cu aer" cu 1 canal cu debit constant, 5.3.3.1.1 instalapi pentru 0 zona. 53.3.1.2 Instalatii pentru mai multe zone 5.3.9.2 Instalatii ,numai aec* cu debit variabil 5.8.3.3 Instalatt ynumal aer* cu 2 canale §.3.3.3.1 Probleme generale, clasificare. 5.8.3.8.2 Instalafii fea umidificarea aerulu 5.3.3.3. Instalafi cu umidificarea aerului 5.33.34 Aparate de amestec. 5.3.3.35 Diagrame de reglare a paramtriior agentiortermict la instalatile cu dou canaie de aer 5.8.4. Instalati) ,aer-apa" (cu aer primar) 5.8.4.1 Schema de principiu : ° 5.2.4.2 Instalati aer-apa” eu 2 condvcte.. 5.3.43 Instalatii ,aer-apa" cu 9 conduct 5.3.4.4 Instalatt vaer-apa" cu 4 conducte. 5.3.4.5 Aparate cu inductie 5.3.46 Ventlloconvectoare 5.3.4.7 Grafce de reglare @ parametior - 5.35. Instalati cu incalzre terminalé . 5.36. Instalati de climatizare cu debit variabi 5.3.7. instalatil de ciimatizare cu sistem VAV... “CU un canal si cu dous eanale de er 6, VENTILAREA INDUSTRIALA 61 Ventilarea naturalé organizaté 6.1.1, Presiunile pe suprateteie - Exemple de calcu! 6.1.2, Presiune conventionalé = Example de calcul 6.1.9, Debitul de aer al orficilor. = Exemplu de calcul 6.1.4, Dispazitve de ventilare natural 115. Determinarea debitului de aer evacuat prin defeectoare si luminatoare. ritcitor de ventiare.. 75 75 75 78 78 79 73 79 aiBVA cuprins _ Exemple de calcu sos 42 6.2. Instalatli de ventllare locala.. os nn 4 6.2.1. Ventiiare localé prin asprare; tipuri constructive . sean 124 6.2.1.1. Dispozttive deschise... 24 6.2.1.1.1. Hote a T28 6.2.1.4.2. Aspiratii marginale. NS 6.2.1.2. Dispoattive semiinchise 425 6.2.1.3, Bispozitive inchise. 125 6.2.2, Ventilare locala prin rafulare 128 6.2.2.1 Dusuri de aer 128 6.2.2.2 Perdele de aer.... 17 6.23. Instalafi de ventilare localé prin refuiare si aspiare 128 128 6.2.3.1 Turi constructive. 6.2.3.2 Calculul ballor industrials cu refulare pe 0 latura si evacuare pe latura OpUSa vv. o-4180 ~ Exemplu de calcul 134 6, instatath de descetare...xnou 131 6.3.4, Probleme ganaralé.n.c ono 131 6.3.2; notalati cu refularea eeruli jos sau sus cu drijare spre partea inferiaara a incéperi. 192 63.3, Instalatii de descetare cu refularea aarului in partea inferioara si suprafete de incalzire in zona plafonui 192 6.34. Instalafi de descetare cu refularea aerului la partes inferioard si superioaré @ tncdpert.....0. 132 835, Intalat de decoetre cv evacuees cert princeporive de aspirate loalé DAL). 133 = Exemplu de calcul. eo 134 6.4. instalait de desprature 135, 16.4.1, Sistemul bifazic aer pra. 136 64.1.1 Definifi si clasificdi. 138 6.4.1.2 Compoattia granulometric’ (distibutla) a praful 136 - Exemple de calcu! 137 64.1.3 Viteza de plutire (limita de cere 138 = Exemplui de calcul 139 6.4.2, Proprotafile prafului... 2138) 6.4.3, Sisteme de deaprature; tipuri constuctve. 140 6.4.4. Dispozitive de captare 2 prafulu 141 6.4.5. Conducte: ditnensionare si calculul pierderior de sarcina| 142 6.4.5.1 Date pentru projectarea sistemului de conducte. 142 6.4.5.2 Calculul pierderior de sarcind 143 6.4.8. Dispozitive si accesorii montate pe conductele de despratuire... 144 6.5. Aparate $i instalatii de epurare - Probleme generale. se 144 6.5.1. Aparate pentry epurarea aerului on 15, 6.5.2. Instalatit de epurare vn . 14S 66, Instalatit de ventiare de avavie. “ . a nent AB 6.6.1. Descrierea instalatial..ranecnesnn . 148 6.6.2. Debitul de aer pentru avarie sa . 147 6.6.3. Timpul de revenire la concentatia acmisibilé dupa incetarea avaril 147 : 147 ~ Exemple de calcul. . 6.7, Transportul pneumatic. so . se 148 67.1. Probleme generale, on Sonn 18 6.7.2. Clesificarea sistemelor de transport pneumatic. 148, 7. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CLIMATIZARE 186 7.1. Ventilatoare seen 7.4.1, Tipuri constuctive de ventilatoare fn TSB 7.12. Curbe caracteristce 187 7.13. Functionarea ventlatoarelor in sere sav in paral 158 7.144, Reglarea debitului de aer al ventilatoareoe . 160 7.45. Alegerea ventlaoareor Pent canta cveil climatzere 61 72, Bateri de incalze.. : O61 7.2.1, Bateri de incalaive cu abur si ape. 161 7.2.2. Bator de incdlake cu gaze de ard 165 7.25, Bateri de incditre elective 165 7.3, Bateri pentru récirea aeruli 167 7.3.1. Schimbut do caleurd “167 7.82. Curbe caracttisice ale baterilor de race 167 . 168 7.4, Fite de ase 7.4.1, Probleme generale. 1687.4.2, Marimi caracteristice ale fitralor 7.4.3, Pierderi de sarcing, Ourate de colmatare. 7.4.4. Tipuri constructive de fitre de aer. 7.4.5, Inserierea filelor « 7.4.6, Filtre diverse 7.5. Separatoare de praf 7.5.1, Clasican gi Caracterstci tehice.. 7.5.2, Alegorea separatoarelor de praf - 7.5.3, Tipuri constructive de separatoare de frat... 7.8.3.1 Cicioane = Exemple de calcul 7.5.3.2 Fire uscate 7.8.3.3 Fire electrice 7.5.34 Separatoare inertiale 7.5.35 Separatoare umede... 7.6, Camere de pulverizare 7.6.1. Probleme general. 7.6.2. Blementele componente ale unei camere de pulverzare.. 7.6.3. Tipuri constructive de camere de pulverizare. 7.6.4, Calculul termic de slegere a camerelor de pulverizare = Exemple de calcul . . 7.8.5. Accesorile camerelor de pulverizare 7.7. Guri de aer 7.7.1. Probleme generale 772. Turi constructive; caracterisic! geometrice si tehnico-functionale 7.8, Canale de aer. Accesori - sn 7.8.1. Materale folosite la realizarea canalclor 7.8.2. Elemente componente si mod de alcatuire a canalelor de aer. 7.8.3, Accesorile canalelor de aer . . 8. APARATE DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 1, Aparate de ventlare si incdlzire. Aeroterme. 8.2. Generatoare de aer cald pentru locuinte.. 83. Aparate de ventiare. 84 Aparate de ventilare de evacuare.. 85. Ventilatoare de acoperis 8.6. Ventilatoare do perete si de plafon. 8.7, Aparate de racire, climatizare partialé i climatizare. 8.7.1. Probleme generale. 8.7.2. Aparate de fereastr’ 8.7.3, Aparate de incpere 8.7.4, Aparate de climatizare de tip duiap 8.7.5, Aparate de climatizare modulate 87.6. Centrale de climatizare de acnperis 8.7.7. Aparate de climatizare pent locuinte. 8.7.8, Aparate de climatizare multizonale.. 88, Aparate pentru umidiicarea aerulu! 8.8.1. Aparate cu evaporare. 8.8.2. Aparate cu pulverizare 883, Aparate cu abur... 89. ‘Aparate pentru uscarea aerului... 8.9.1, Aparate cu magina frigonific’ 88.2. Aparate cu audstante adsorbante sau higroscopice 8.10. Aparate pentru reducerea mirosulul 8.17. Aparate pentru instalati de climatizare, cu un canal si cu doud canaie de ae cou dabit variabi. Variatoare pentru modtficarea debitului de aer. 8.17.1, Gun oe aer cu debit variabit : 8.11.2, Variatoare de debit 9. CALCULUL SI DIMENSIONAREA INSTALATILOR DE VENTLARE SI CLMATIZARE 9.1. Sarcina termicd 2 une ineaperi 9.1.1, Sarcina termicg de vara tsarcina de racire) . 9.1.1.1 Aportun de cildud 9.1.1.2 Degaién de calaurs 9.1.2, Savoia termic’ de tena (sarcina ds inealzve) 9.1.2.1 Gonsumuri de caldura. 9.1.2.2 Degajari de caldd 173 Cuprins 168 168 168 173 174 174 375 575 175 176 iW 178 181 183 185 185 785 188 186 187 2188 188 188 191 205 205 1208 208 214 218 215 216 216 216 217 27 2i7 218 219 220 225 225 225 205 1 228, "228 227 229 229 229 230 238 249FRY) covrins 9.1.3, Metoda rapida pentru calcul! sarcinii de race @ unei incdperi de climatizare = Exempio de calcul - 9.2, Sarcina de umitate (vapori de apa) a une! incapert. 9.2.1, Degaiari si consumuri de umicitate 9.2.1.1 Degaiari de umiitate de la oameni = Exemple de calcul : 8.2.1.2 Degafiri de umidtate de la supratete bere de apa... 9.2.1.2.1 Volume mari de apa “ = Exemple de calcul 9.2.1.2.2 Straturi subtin de apa. = Bxemnplu de calcul 9.2.1.2 Scurgeri permanente de apa. 9.21.2.4 La suprafata liberd a solufilor apoase... = BxeMply d€ CAICUl nnn 9.2.1.8 Degajar de umicitate de la supratata apel In ferbere 9.2.1.4 Degajiri de umiditate de ta mancare. 9.2:1.§ Dogajéri de umicitate de [a materiale care se usuca in incdpere 9.2.1.8 Degaiiri de umicitate de la arderea unor substante. 9.2.1.7 Degaiéri de umictate de Ia ealcatul rutelor £.2.118 Alte degairi si consumuri de umicitate 9.22, Cafculul sarcinii de umiditate a unei incdperi 9.3. Bilantuile de gaze, vapori si praf ale unei incaperi 9.3.1, Suse de dogaléri de gaze si vapor! noch 9.3.2. Surse si degaiari de pra 8.4, Debitul de aer pentru ventiarea sau clmatizarea incaperilr 9.4.1, Relat generale de calcul . ~ Exemple de calcul. 8.42. Debitul de aer peniru incaperi cimatzate.. : 9.4.2.1 Sistomul de ventlare ,suS-/s* .SuS-SUS" aU ,SUS-)os/sus" = Exemple de calcul. — 9.4.22 Sistomul de ventilare ,/os-sus" 9.4.2.3 Incdperi termostatate (cu acelasi punct de rous vara i ina). 9.43. Debitul de aer pentru incdperi ventiate mecanic = Exemple de cAl6U en 9.4.4, Debitul de aer pentru incaperi ventiate natural = Exemplu de calcul . 95, Calcuiul si dimensionarea gurilor de aer 9.5.1, Miscarea aerului in incdperile ventilate. 9.52. Joti de aor 9.5.2.4 Clasiicarea jaturie 4.5.2.2 Jets libere evasizaterme, relat de calcul 8.5.2.3 Jeturitibere neizoterme refulate orizontal sau oblic = Exemplu de calcul 9.5.24 Jotur neizoterme verticale refuate in jos 95.25 Jetur limitate spatial - 9.53, Alegerea difuzoarelor de plafon 95.3.1 Anemostate patate si circulare plane si spatiale tipizate. = Exemple de calcul . “ 9.5.4, Alegerea gurilor de refulare. 15.4.1. Alegeroa gurllor (ispozitvelor) de retulare pe baza namogramalor de catalog 9.54.1.1. Difuzaare de plafon. sons 9.5.4.1.2. Grile de refulare : — 9.5.4.1.3. Diftroare pri eplasare. nen nnsnn Examplu de calcul : 9.555. Calculuf gurlor de evacuare a aru 9.56. Efcienta sistemelor de ventiare 96. Calculul canalelor de aer 7 9.6.1. Dimensionarea construct si rasarea... Exemplu de caicul.. 9.6.2, Calculul pierderilor de sarcina 9.63, Celeulul récrii sau incdlzri aerviun pe canale. 9.6.4, Pierderea de aer / aspirata ce aer (ls la canalele de Ger. 9.7. Ventilare focal 9.7.1. Caloulul dspozitvelor de aspwatie locald 9.7.1.1 Hote 9.7.1.2 Aspirati unilaterale si Biaterale pentru ba: industiale 282 282 283 283 285 28s. 286 287 287 2a 289 289 290 200Cuprins 9.7.1.8 Caloulul aspirator inelare oon . ss svn nn9B 2.7.2. Caleulutnisetor. 204 ~ Exemple de calcul 206 9.7.3 Alte instalati de ventilare local pein retulare son 8B 2.8. Instalalit de transport pneumatic. sen 2B 9.8.1. Viteza matariauui in conductele de anspor pneumatic i. oe 298 9.8.2. Concentratia amestecului in regim sla limita de intundare nna 800 2.8.3. Vieze aeruui perderile de sarcind reale ale aerului 301 9.8.4. Pierderie de sarcina In conductele de transport pneumatic 304 385, Viera opi de anspor preurat. sos 301 ~ Exemplu de calcul a 302 40, ATENUAREA ZGOMOTELOR $1 VISRATIILOR PRODUSE DE INSTALATILE DE VENTILARE §1 CLIMATIZARE 10.1 Notiun referitoare la zgomet. 308 10.2. Nivelul presiunii acustce (2gomotulul) in incdper.. 310 10.3. Propagarea zgomotului 310 10.4. Surse de zgomot “ait = Exemplu de calcul. ati 70.5, Ateruarea 2gomotulus ANSI PM A ween nsnnnn 818 - Exempie de calcul soso 315 40.8. Zgomotut indus de canaiele de ger. “824 10.7. Atenuarea vibrator si a zgometuul transmis prin corpuri sofide 304 = Exemple de calcul cnn 328 111, RECUPERAREA CALDURII 11.1 Probleme generale ae “1.1.1. Eficienta recuperatoareior.. ~ vo 332 111.2! Randamentul anual de recuperare. onc . : 332 41.13. Sisteme de recupersre on. se Ss 338 11.2, Turi constructive de recuperatoare de céldurd o 333 11.2.1. Recuperatoare rotaive : 303 11.22. Recuperatoare cu placi 334 334 11.2.3, Recuperatoare cu tuburl termice... vo 7 11.2.4. Recuperatoare cu fluid intermediar. Sn 335, 11.28. Pompe de cdidura.. 336 11.2.6. Alte tipuri de recupertoare 838 12, REGLAREA AUTOMATA 12.1. Probleme generale 340 122. Elemente de reglare a debitelor de agent termic sau de aer 340 341 12.3. Reglerea instalatilor de ventilae. ve 124, Reglarea instalatilor de climatizare partialé . . 343 125. Reglarea instalatilor de cimatizare.. 344 49, SOLUTII DE VENTILARE / OLIMATIZARE IN FUNCTIE DE DESTINATIA INCAPERILOR 13.1. Cladiri publice si administrative. 888 18.4.4. Giddiri cu brouri 348, 13.12. Hotel 349 13.1.3. Magazine. 350 13.14. Teavo, cinematograte... 351 18.1.5. Amfteave. 352 - 1316. Plecine; bazine acaperie 253, 354 18.1.7. Spitale; clinici 13.118, Folosiroa energie geotarmice in instalatile de climatizare 356 1.1.8.1, Instalate Cu pompa termicd Ip circuit deschis, avind sursa de caldura apa treaticé.....357 - Exomplu de calcul 358, 43.1.8, Instalatie cu) pomnpa termic8, cu circuit inehis, avand ca sursé de calduré soul 359 93,1.8.2.1. Schimbatoare de cldura verticale, de tip sond& 359 = Examplu de calcu! 360 39.18.2.2. Schimbatoare de cAldur’ orizontale, oe tip colestor 361 = Exemplis de cle orn sone B1 18.1.8. Sistemul put canadian... ' sen 382 Exemplu de calcut — 263 49.2, Inedperi cu impunficare pronuntat’ a aerului ee 73.2.1. Bucatarit sense 7wm Cuprins __ 18.2.2, Toalete... 386 18.23. incdperi pent incdrearea acumulatoarelor 366 18.2.4. Garaje 366 = Exempiu de calcul 1.889 18.2.5. Tunele rutiere 368 18.2.5.1. Generali. 368 13.2.5.2. Corinte, 370 13.2.5, Traticul in tuneie. 371 18.2.5.4, Poluare, emisii Sr 18.2.5. Ventilarea tunelelor S72 1.2.56. Sisteme de ventitare... 373 132.87. Evacuarea fumulul ds tunel. 374 43.3. Locuinte. soon 376 13.4. Clair industrials are 13.4.1. Deposite de fructe.. 381 13.42. Cldairi zootehnice 381 1.4.2.1 Probleme generale 381 381 18.4.2.2 Microclimatul inedperior care adapostesc animale . 13.4.2 lzolarea lermica a clédinlor pentru adapostirea animaletor. on BBS 19.4.2 Degarile nocive ale animalelor 363 18.425 Calculul debitului de aer pentru ventiare 303 13.4.26 Sisteme de ventilare foloste la clAdile zootehnice 384 13.43, Vopstor so - 385 13.4.3.1 Probiome generale 385 134.32 Filvarea aeruii proaspat 385 18.4333 Fitvarea aerului evacuat 385 13.4.3:4 Regimul de presiun. Sisiomul de ventilare 385 134.35 Instalatii de vopsire 386 185. Contrale de ventiare, cimatizare 388 “V4. VERIFOAREA, REGLAREA l RECEPTIINSTALATILOR DE VENTLARE I CLIMATIZARE 44.1. Problome generale 292 14.2, Verifies peetiminare.- co snc 882 14.3, Pornicea instal. no : 382 14.4, Reglarea instalatel 382 14.4.4 Reglaraa camerelor do amestec conan nn B82 14.4.2 Reglarea debitubi pe canalele de aer... 393 14.5. Verifcarea caractristicior functionale ale echipamentelor oo 304 14.6. Vericarea parametrior microclimatului s 305 14,7, Recepfia lueror 395 F. INSTALATII FRIGORIFICE 18, PROCEDEE DE RACIRE PENTRU CLIMATIZARE 15.1. Probleme generale. 398 15.2. Fhide utiizate in instaltile figarfice ‘398 398 15.2.1. Agentifrigoriici pentru instalati cu comprimare mecanica. 15.2.1.1 Cuter de alegere 2 unui agent frigorifc. 399 18.2.1.2 Propretatile agentilorfrigorfict 15.2.2. Agenti intermedia “Att 15.2.3. Solutii pentru instaiatii cu absorblie a2 18.2.4. Uleiun frigoritice . 412 15.3, Instalati rigoriioe pentru climatizare oi 18.3.1, Instalai bazate pe destindovea asruui comprimat wt 4 15.3.1.1 Instalatia care utllizeazd ciclul Brayton-Joule - - 153.12 Instalatia care utiizeaz’ destindarea int-un cémp centefugal.. . 416 16.3.2. Instalati bazate pe vaporizarea unui lichid sine B 15.8.2.4 Instalati cu comprimare mecanicd de vapori conn oh 1B 15.9.2.1.1 Instalatiicu 0 treapts de comprimare. sonnel 4X8 15.3.2.1.2 Instalati cu comprimare muttp!a 29 162.22 Instalatt cu absorbtie . 421 15.3.22.1. Instalatii oy ebsorotie in solutie Br Li - apa. ae 15.32.22. Instalatii cu absorbtie in solutie apa-amoniac so 424 15.3.2. Instalatil cu eect. 23 15.3.2.8.1. Instalatie teoretica (cu circulte inchise)... ee 28 25 15.3.23.2. Instalate reala {cu circuite deschise)15.3.3, Instalati bazate pe wfectol Peltier ...runnonnen . 16. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATILOR FRIGORIFICE 16.1. Compresoare 16.1.1. Casiicarea compresoarelr 16.1.2, Comprasoare volume... 16.1.2.1 Mérimi caracterstice ale compresoarelor volumice. 16.1.2.1.1. Caracteristici geometrice 16.1.2.1.2. Caracterstici mecanice. 16.1.2 1.3. Caracterstic! figorifice 16.1.2.1.4. Caracteristici caltatve 16.1.22 Tipuri constustive de comprescare volumice. 16.1.2.2.. Compresoare cu piston alternativ 16.1.2.2.2. Compresoare rotative 16.13. Compresoare centrifugale (turocompresoare) 16.2. Condensatoare trigorifce 16.2.1. Consideratiiteoretice. 18,22 Condensatoare racite cu aer. 16.2.3. Condensatoare récite cu apa. 1623.1 Condensatoare cu fevi coaxiale 16.2.3.2 Condensatoare rmultitubulare... 16.2.3.3 Condensatoare cu piéci 16.2.4, Condensatoare rdcite mixt (evaporative) 16.2.4.1 Condensatoare atmosterice 16.2.4.2 Condensatoare eu evaporare fortata... 16.3. Vaporizatoare. . 16.3.1, Probleme generale. 16.32. Vaporizatoare racitoare de aer 16.3.2.1 Consideratii practice... 16.3.2.2 Decongelarea vahorizatoarsior. 36.323 Dimensionarea vaporizatoareior racitoare de aar : 16.3.2.4 Tipuri constructive de vapcrizatoare pentru récirea aerulul 16.3.3, Vaporizatoare racitoare de jichide 16.3.3.1 Tipuri constructive de vaporzatoare racltoare de lichide 163.32 Dimensionarea vaporizatoarelor racitoare de lichide. 16.4. Apareturd de reglare si comands... . . 18.4.1, Probleme generale... 16.42, Dispozitive de comand’ automata 1642.1 Dispoative de pornce si oprie automat. 164.22 Dispozitive de alimentare cu agent frigorifc. 16.4.23 Disporitive de alimentare cu agenti secundart.. 16.43, Dispozitive de protectie automat : 16.5. Aparalura auxilar’ 16.5.1, Soparatoru) de ulet 16.52, Separatorul de lichid 16.53. Butelia de aspiratio. 16.5.4, Rezervoru\ da lchid.. 16.55. Separatorui acumulator 16.56. Butelia de racire intermediar’ 1857. Subracitorul de ichid. 16.58. Dezaeratorul 16.59. Dezhidratorut 365.10. Fitrul 165.11, Pampa de agent ngorifc. 365.12 Bazinut ricitor 165.13 Agtatoru! 16.5.14 Tumut de racire os 16.6, Conducte, armaturi, izolati.. 166.1, Conducte. 16.6.2. Armatur 16.63. lzolati frigotfice 47, SISTEME DE INSTALATII FRIGORIFICE PENTRU CLIMATIZARE 17.1. instalatii de elmatizare cu racre directa Inne 17.1.4, Sisteme monabioc TAA. Cenvala de tratare @ seruui Cuprins [EQ] 427 30 30 430 430 430 431 431 432 432 432 436 448 448, nh 649 451 451 51 452 456 AST 458, 461 461 ABZ 462 464 468 468 469 463 473 ar? 477 478 478 478 ABQ 484 BS 85 85 486 486 486 488 487 430 496 493 492 499 493 483 497 497 499 500Cuprins 17.1.2, Sisteme de tratare locald a aerul.. 17.1.2. Sistarne cu unitati separate (split. 17.1.2.1, Sistemul monospit, 17.1.2.2. Sistemul muitisplt.. 17.2. Instalalii de climatizare cu racire indirect. 17.2.1. Sisteme cu baterie de racire, cu apa rece. 17.22, Sisteme cu camerd de pulverizare a apel reci 17.23, Grupuri de racire a ape... 17.2.3.1. Grupuri de racire a apei cu comprimare mecanica. 17.2.8.2. Grupuri de racie a ape! cu turbocompresor 17.2.3.9, Grupuri de race a apel cu absorbtie, 17.24, Gruput de rhore a spel cu slctie 17.3, Acumularea frigui.n.. : 17.3.4. Sistemul de stocare comic. 473.2, Sistemul de stocare partial 18. MONTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATILOR FRIGORIFICE 18.1. Montarea instalatilor frigorifice.... 18.1.1. Amplasarea 18.1.2, Instructuni de montare. 18.2. Exploaterea instalatilor frigorifice. 18.2.1, Probarea.. 18.2.2. Punerea in tunctiune 18.2.3. Exploatarea 18.2.4. Limitarea zgomotull... 18.3. Depanarea instalatior frigorifice orn. ‘T. ELEMENTE DE TERMOTEHNICA 49. TRANSFERUL DE CALOURA $I DE MASA 18.1. Conductia ferMIe8 jv 18.2. Convectia.. 19.2.1. Convectia libera in spat nelimitate 19.2.2. Convecta liberd in spati imitate 19.2.3. Convectia fortata 1924. Transferul de caidura la condensarea vaporilor 192.5. Transferul de caldura la fierberea lichidefor 19.2.6. Transforul de masa vs - 19.3, Radiatia termica ve 19.3.1. Marimi si lagi fundamental. 19.3.2. Transterul de cAlduré prin radiate inte corpurile solide 19.3.3. Cooficientul de radiate hr vo 19.4. Transferul global de céldur. 194.1. Coeficientul global de transfer termic, U 19.4.2. Diferenta mecie fogaritmics de temperatura, ATs 19.4.3, Recalcularea patametrilor schimb&toarelor de caldurd la alti parametri decat cel nominal = Exemplu de catcul 19.4.4. Svaturi de aer cu grosime mica 1845. Intensificarea schimbulul termic. 194.8. Frénarea tansferului global de caldura (izolarea termica). - Exemple de calcul son E. EFICIENTA ENERGETICA A INSTALATIILOR 20. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATILOR DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE 20.1. Oportunitatea prevederii unei instaiati de climatizare (r&cire) 20.1.1. Temperatura interioara in sezonul caid... 20.1.2. Obiectul metodologiei de caicu! - 20.1.3. Stabilrea temperaturi interioare @ unel incéperi neclimalizate in gerioada de vara, 20.2, Caleulul necesarului de energie pant rAcirea eiédiilor. ss 20.2.1. Gontinut goneral, diagrame energetice 20.2.2, Calculut necesatului de energie pentru racrea clacinlor si al pentru climatizare ~ metoda de calcul lunar&... 20.2.2.1. Descrierea proceduri de caloul, 20.2.2.2. Energia nocesara pentru rlcirea clade. 20.2.2.3. Condit interioare de functionare. nsumului de energie 508 508. “508 509 503 510 514 513 313 513 “518 314 515 515 515 520 520 520 521 524 522 22 523 524 528 531 532 532 534 535 535 B36 1 838 539 538 538 529 540 541 544 54 543, 544 560 560. 561 583, 584 534 564 565 565 artCuprins fa 20.2.2.4. Necesarul de energie anual pentru récire. 20.2.2. Energia total utiizata pert sistemele de race si de ventiare 20.2.2.6, Durata sezonulul de racire. se : 20.3. Date ClIMaHCE ss nonsnnn se ven 21, EFICIENTA ENERGETICA A (NSTALATIILOR FRIGORIFICE 21.1, Analiza exergetica @ praceselor din instalatia tigorificd. 56 21.1.1. Cazul instalatiei Figorifice cu amoniac.. so 578, 21.1.1.1. Analiza exergeticé a proceselor reversible (functionarea teoretica).. foes one STB 21.1.1.2, Analize exergeticd a proceselor reversible (functionarea reala) sonnei S19 21.1.2. Caz instalati’ frigortice cu freon. sninncnenetin nnn SBR 21.2, Influente asupra eficental energstice a instalatii figoiice 583 21.2.1. Inluente datorate tipului de instalatie rigorificd utiizaté 583 21.2.2. Infuente datorate sistemutui tigorifi. 584 585 21.23. Influente detorate ciclului igorific utlizat 21.2.4. Intluente datorate fluiduluitrigorfc. 21.25. Influente datorate construct instalatie!trigonfce.. 586 21.3. Legitura inte oficienta energetca a instal’ frigorifice si Impactl acesteia asupra mociull 588 A. ANEXE 22, UNITATI DE MASURA 592 22.1, Unitati de masurd ale Sistemuiul international (SI... 22.2, Prefixale unitatlor de ESI... os 22.3. Conversia principalelor unitati de masura 22.4. Conversia dire unittlo de mAsuré ale SI si unitate de masurd anglo-saxone 225, Convarsia dintre gradele Fahrenhett si gradele Celsius... sn 592 592'y, dnstataili de wenlilare ei elmatizare Capltelul = 1 Probleme generaleCapitoiut 1: Problems generate Instaiain de ventitare «chmacare yi. Continua ef istoriout anstakaitilor de vertliare ef climatizare Insialatile de ventilare si climatizare au rolul de @ ments stares asrulu: din ine® pari, respect temperats tate2, vitez2 si purtatea, in enumite mite ‘dingints stabilite, in tot trmpul anului, diferent de varatie fecterior meteoroicgct, a degaiérlor si 2 consu- murilor Je c&tduré interoare. Limitele parametrlor mieroclimatuisl Gepind, la ranau! for, de destinana in- céperiir, de natira acti: destasu- Fate, de processle tehnoiagice, Cazltatea mediului in care oamenil ist desfasoerd activites are 0 mnfluenté Gompiexé cupra acectors, aiét din Binet de wiciere igisniee-sanitar cAt si al rancamentului activtati, Caltaten mediiulul Se apreciaz’ atat dups valos Fea parametriice principali ai confertu 8: 81 prin intarmadiut alior tector! sex cundari cum ar fi puritates aerulul, oe: du! ce ionizare, caltatee iluminatul, ivelul de zgomot s! alist. Irs sezonul rece instalatiie de inc iz. Fe pot esigure in Ineaperi mentine’se temperaturl cerulu la o velozre la unele clair, prin macur cuoliments- = (in general construci ‘menting in inte aoceprabile <1 Iti pa ramet (temperatura mecie de radistic, umiditates reiativd, in eo2a oe pvivest= purftatea aerului, in mue cect, aosasie este obinUtE prin yerdiare Fisturalz, Pentry atte catezorii do inc Deri, in care se produc deczian moor ante de caldure gi um si alte degajan nocive ducts. labersteare, piscine wu cresterse maueriofzeta 8 arma lelor sr pasarier) calseise serum nu se mai peat esicure numa’ pring-c inste- cblchari s! umictati. In exces, a geze- of, pratiul, rirosurllor apare necesita 128 imrocuseri contoiat- 8 uri ents it debit de aer care, dup’ car v sig incl, r2cit, uscat sai umicfica. Sor Dowie Hi realign. uc 22, cv ainorul unsi msizlatii de ventiere, clmatizere martels 9 2. ventiare gi cnTi a Interior . por, or nese inde care ay 36. preponderant, devas: te calduns si umiditate wepert 3: ati este suficient pentru indepartars: 2°: tote && se realizeze © ventilare ital prin practieares wx amplasate le £2 1 ard ale peretior eer! he caperiler aglomerste insa cates gajarlor importante de caloura #112 Gitate presum gi a valerlor stricie care trebvie mentinuti parametric fortuls termic, sunt necesave inc: Si umidificarea aeruiu larna, cacitsa 3 Uscaree serviui vara, procese ee poi realizale aumai cu 0 instalie etn tare, Unels procese talursiocies car industria text, haidies hurts optic’, preluoraril mecamce de pr Isbsratoare metrclogwe. ale) erper carinie si mai svicte Ie Gr uns 39 rai multor paramebi de comin enw ‘aa ce influgnteazé nu nuinet cafe xitsier instalatis! de cmatesa “ses sitemul conatructiv al Inet rus chiar al construstit ers ant ‘Apatltis primeior inst ail de yon re 2 fost conditionati: oe tunor progrese in alte disci cu inehegarea igienel ci cliey dine sunt Kicute cuneseute revulatek, ces ccelarilor legete de schimbid ke or periler, ce continutul a winibist si qaze nocive, precum si vie suse fe fore iul elsctrotehnici oiar oosbittates Inlosiris eotoaeslar aluctrice pantry ac- Bonarae venilletoarslor si, deci, posibi- Itates venti ineaperir mari si oar~ te mari br preayma aruilul 1230 se in- Boguce urriviicarag aerului prin inter onlares uno iavi cy acd (ulterior inca 23 ou ‘eva ri Suge umicte Prin pulvat=: oruiul £2 inceput 2a cea mai mae a ventiari si 3 cap primut ecb) mondial e realieazé instalati de climax fe scopiri dle confort (teatr safe. sais de concerts ior de Brie scene nore 03° CLaicli un ore Ne dua a be stelative 3° fisencare ous (de wredueares insignia ‘a1 reat Folesuics ap cchttaconverteara, 2 8919. SE Swe See Sy camitent halies beet velo! srergence 5 anita 60 ts orema si anca estcletler ah Lupe ace sr me Sunken cu aeedsidh te He secneat rd Je 12gi2 Comamaié © come siNlawie de clivalcare 19 * Seninste 1p La nee sil mais 4apeste oo a sp nes Ren ge ara d Pena nteele ai cea pra Ione ceca “1 ay 27K ter pst st absent oh Ieee, ive fe ett iat fm = lnstetatie de ve Vedentsh ot ik ciferentiate ul ce wohiculve a aerulu. Tesisla spatiulul supus_ ven uta. tlfeseinta de prasiane dintr= wentiata: si Tnedperile auia- are ih caemplaxtate al tae ta tua le ire pe te teria Keme oe als viol count sau dupe erage here 2A lool oe siritade a eokam a He Unger’ @ Suvi CAR ae te Boo oe u spre a ivarn nr. $25 din norms deV. Instalatii de ventiiare gi ciimatizare aplicare a prevedeilor referitare la atti- buirea contracteior de achize publica Gin Ordonanta de urgent a Guverulu rr. 34/2008 4.2.2, eguii de eiaborare a documentatio! de atriauire Autoritatea contactanté are obligatia Ge a preciza in cadul documentatiei oe avibuire orice cerita, oriteriv, regué si alte nformatii necesare pent a asigura ofertantului/candidatuly 0 informare com- pleta, corecté sl exnlcita cu priv la mo- ul de aplicare a procedurii de atrioute. Documentatia de atrbute webuie 38 Ccuprinda prints allele sj caietul de sar- Cini sau documentatia descritiva, aceasta din uma find ulizaté in eazul aplicarit procedun de dialog competi sau de negociere; 4.2.3. Caietul de sarcini contine, in mod obligatoriu, speciticat Specificatile tehnice reprezinté cernte, presoxpti, caracteristic’ oe natura tah- nic& ce permit ca flecare luerare sé fe descrisa in mod abiecty, in asa maniera inct st. corespundé necesita autorti contractanta. Ele definesc caracteristici releritoare le nivelUl calitalv, tehric si de performanta si pot face reierre 1a pre ‘scritii de provectare si de caleul ai cos- turilor, la veriicaree, inspectia si con ile ‘de receptie a lucraior, @ prone- deelor si metodelor de executie, c2 sila orice alte conditi ou caracter tehnic. Spécifcatile sehnice trebuie s& permita ovicarur ofertant accesul egal la proce- dura de atribure gi nu trebuie $8 alba ca , ‘fact introducerea unor obstacole nelus- tifcate, de até $8 restranga concu- renta Inire operator economic ‘Specitcatle tehaiee fac referta, in ur matoarea ordine de provitate, la stan- darde nationale care adopta.stancardo europene, fa omologasi ehnice euro. pene, la standarde internationale sau la alte referinte de natura tehnicd, elaborate de organisme de siandardizare ouro- pene: in caau in care acestea nu exista, specificatile tehnice fac retetre la stan Garde, omologari sau reglementiri teh= ice halonale orvind pro‘ectares, cal- culul si executia tuerélor. ‘Se interzice dofinirea in caletul de sar Cini a unay specifcatitehmice care indic& © Anumitg onginé. surs8, productie, un Jeu spacial, © marc de f2oric& sau de comet, un brevet de invent licenté de fart vorzaras say atime raion, economic: Sau & anurittor nual in rod exceptional, in situana in care 0 descnet® SUtigient de precisa si rea anupior ope inlalgiié 2 cbectuui contactubi mu { este posibia s1 numai insottd de mere tiunea sau echivaen 1.3. Fazele de elaborare 2 | ‘ omnioe pont ineestile . econ i de ventilare si climatizare Prin Hotérdvea de Guvsrn or. 28/08/01/2098, s-2 aprobat continutu cacy al documentatiiar ‘ehnica-econo- mice aforente investitilor pubice. Prev ; vederle hotsrari se aplica pentru rea lzarea obiectweier de invest no, pracum S12 lUcréring de interven la construct exisiente care se fnarteaza din bugetle revazute conform Legii re. 500/2002 pri- Vind fnantele pubice si Legi nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cv modi= ficale si competarle uterioere, Proiectarea lucrarlor deconstruct pent obiective de investi no, inclusiy extinderi, se elaboreaz’ in tel faze, | studlut de fezabiltate; ~ proiectul teh; + stall de execute. Proiectares lucrivilor de _constucti entry interventi la constuctit existonte, inclusiy instatatile aferente, se labo reaza in pat faze, si anume: ~ expertiza tehaicd si, dupa caz, audit ‘energetic: + Cocumentatie de avizare a Iuerartor de interventi Peojectul fehnic; etal de executie. Ponty abiecivele de investii noi, in clusiv extinden, ale céror documentati tehnco-economice int’ in competenta de aprobare 2 Gwvernuiti, se elaboreazs tn stugiy de pretezabiltate anterior ela- bortrl studiului de tezabiitate Documentatle de avizare pantry 1uoréi de interventil este dofinita ca documen. tale tehnico-economic’ sinwiaa studiuls de fezabihiate, eaborstd pe baze con- Cluzilor raporuiui de expertizé tehmica 5 dupa a2, ale raportulut de aut ens get. pentru aprotsarea indicatorior teh nico-ecanomici ferent roe interventi ia construct existente; | 1.9.5, Continutul-cadru at studiuiul de prefezabliitate lus 1.0.1.1, Psole rise 4 Date generale: denumiree obiectivihi investi; amplesamentul (det locaktaee, svada, numarul; ftularut investites, beneficial investtst, ee | beretorst studi sect Tehnico-economice erin Capitaiut t: Probleme genorate FEW care obiectivale proiectului de imestiit pot & atinse. 4. Date privind amplesamentul si terenul pe care urmoazé 88 se amplaseze obi- ectivul de investite. 2, Costa estimativ al investitel £ Cheltuieli pentu elaborarea dacurnen- taties tehnico-econamice, 4g, Valocren totalé estimata a imestts, h Ave si acardui de princi, dupé 1.2.12. Piese desenate: |< plan de amplasare in zoné (1:25.00 - 18.000} = plan general (1:2.000 - 4:500), 1.3.2, Continutu-cadru al studiului de fezabilitate 1.82.1, Piesele scrise 2. Datele generale sunt aceleasi ca la studiul de pretezabiitate: ©. informatii generale privind proiectut situatia actuala si informal Gespee centtatea responsabil cu implemen- trea proiectuli escrierea investi: ‘“concluzile studilui de prefeza- biltate; + scenarile tehnico-econemice prin care obiectivele proisctulit dé in- Vesti pot fi atinse; ‘ descrierea_constructiva, functio- Nala tehnologicé, dupa caz; €. Date tehnica ale investi: ‘cagactaristicie principale ale constuc ltr din cadrul obiectivalu de investi, speciice domeniuisi de activate, si Vatigntsle constructive de reaizare 2 ‘tvestitll, cu racomandarea vanantei optime pentu aprobare - situatia existerta a utiltitior si ana- liza de consurn * necesarul de titi pentru var anta propusa promovari + Soluti tehnice de asigurare cu uti nati ~ concluzile evalyéritimpactulul aura imediutui: 6. Durata de realzare si stapele princi- pale: grafic de realizare 4 investi , Costurile estimative ale investi f. Analiza. cosi-benafici, 9g, Sursele do finantare @ investi h. Estimari privind ferte de unc’ pt prin realizarea invest i. Principal indicator tehnict al investi |. Avie si acordurl de principi: avizul beneficiarului de investivie pe~ vind necesitatea s oportunitatee sn vest rificatl de uxbanse: + ace de arnt ream aeigaree oh ltatilor (energie temic’ = eloctins, gaz Imetan, ap-canal.tlacorunicti eteCapitelul % 2rableme generate + acoraul de med; + alte evize si acorduri de princi speciice 1.2.2.2, Biase desenate «= ‘plan general (1: 2000 - 1:50); = plenum si sectuni genarale oe artliec {urd, rezistent, instalati,inalusiv pla- rnuri de coordonare a tuturer snecie- Itatilor ce concura ta realizarea proiec- tului; - planusi speciale, profile longitudinale, profile transversale, dup’ caz, 1.8.3. Continutul-cadru at cocumentatie! ds avizars a iuorarilor de interventit 1.8.0.1. Plesele scrise ‘a, Datole generale sunt acleas! ca la studiut de prefezabiitat b, Descrerea invests: ~ situatia existent’ a obiectivului de = condluzile raportului de expertiza tehnicd/audit energetic: 1 © prezentarea 3 ce! putin doud op- tunis ‘srecomandarea expertuluVauditoru- | lui energetic asupra solute! optime din punet de vedere tehnic si eco- nomic, de dezvoltare in cadrut do- cumentatiei de avizare a lucrarlor de intervanti «. Date tehnice ale investitiai ~ descrierea lucrérlor de bazé si a cer , Jor rezultate ca necesare de efectuat in uma realizri ucrérlor de ba28; = descrierea, dupa caz, 2 lucraritor © modernizare efectuate in spatile consolidates saplivate/repara = consumur de iia 6. Durata de reaizare si etapole prin- Ccipale: ~ Graficul de reaizare 2 investi 8. Costurie estimative als investi ~ valoarea totala cu detaliorea pe struce ture doviaului general = esalonares costurlor coraborate cu graticul de realzare a invesitiel 1. Indicator’ de apreciere 2 oficiontoi ‘economice: ~ analiza comparativa a costului reai- + Zari lucririor de interverti fat de raloarea de inveniar a corstructial ssle de finantare a investi mai privind forfa de muncé eo até prin realizwea invest. |. rireipalil indicator tehnico-economici ai invade |. évize si acirduti de pri ~ contficatul dé urbanism @. a specifice tipulul de intervene, 1.3.8.2 Piese desenate: plan general (1. 2000-1:500) “ placuri si sectiuni generale de protects, = panun speciale, profte longitudinal, profile transversale, dupa caz, 1.3.4, Profectul tehnic Projectu!tehnic se elaboveaza pe baz studiulut de fezabiltate aprobat +i conte: a) Partie serise: borderau si fosie cu res ponsabiltéti (lista de sentir ‘memotiy tehnic; breviar decal ul calete de sarcin liste cu cant ¢: lusrari fantemésurator), liste cu cen- ttati de echipamente, inclusiv dotirile i speciicalttehnice, graficul de rea- lzare a ucrrior. by Parte desenate: ‘schemele functionale Pianusile instalaiel, cu amplasarea in- Stalailor de ventiare, canele, ventia- toare, centrale de climatizae, instalati frigortice ete. 1.3.5, Datalil de execute Detalile de exocutle se elabores.. pe bbaza prolectului tehnic avizat de he Noficiar, dupa stablirea executantuiui sa furnizovior (producatoriicr)echiname: telor si materialsior de instalati, in urma licitatiel de executia, Detaliie de execute pentru instalatl de veniiare-climatizare vebue sé contin: Uurmtoarele documentalil a) Partie scrise’ + borderou si foaie cu responsabiitat) {lista de sernnaturi memoriu tehnic: + instructiuni de exploatare si de re- ‘br + qrairul cu fazale determmante {8u controlul caitafit execute + geaficul de realizare @ lucririoe. bj Partle desenate: ~ schemele functionale: + planurile instalatiei de ventiare, ce~ nalo de venilare, amplasares ventia~ toarslor. a cantralelor ce clint 2 stator trigar = Getali de execute pentru elementcle instalatial (suport, pozarea aoeraluil ce masurd si control si} $4.6, Cariea consiructiol ul tebe, sane se cuprine io Canes vennicd a sitar «Sonata bec guid = cxyina toate urocesele usstidk cali kere ANCUNS, amie ate gure le oi orig. c&rue Se lecrerie care se poste bas eforruks ours incr oiarh Construction sintilor stents UE luca) de tebiltre cau de Sonsiruetice i instar rene av eaci" # care rat Sih cartea ace obiga7Mr raleveut wrstastite alerente, 4.4. Autorizares executari (acrarilor de onstrucfii sutorizaien er-cutare tsar do. con- eth sme veslemisntati prin Lege {O/1CG4 moet pon Urconanta de ur- ears a Gus certo pe. 1H°008, aprobata, ru made camoleln, prin Legea Fe281/200 cu pewitieurile uteroare, ihicale e+ Menu Oficial al Romane, Partea Lm 42 ch 16 isle 2008, ‘rani 200 Minsterul Deavottrii Re- onal 51 Lactinisi a elaborat Noemsie Ustodoloace de aplicare a Legit nr 5Q/196; pwivind autorizarea executar eranior de construct 1.4.1, butorizarea executicil hucrarilor de constructii 22 contructilor civile, indus tuale. agwole ‘au de orice natura, ine lusiv 2 mstslatilor aferente acestora, 26 2 twimal in baza si cu res- llr unei autorizati' de Penemure ems Ie confermitate cu pre Vvedenle dncumentatiior de urbanism si ©: amenoiitt 2 tetonului aprobate, (Odata ou sanentcarea executirt ue flor se bec iin autortectile de con ems dealin © aurencese of exe. orsnicane de gene Curatsa weranor jer sete 5A Luvnrber aes motte aiorante consiructilior care se excepteazé de is autorizare excemteaza dla autorizare lucrdnle panies ajranarabi le n-tostile interioare ale cladivor, inclusie interventile con snd in nforuirea si/sau ream mnaterlor, cu condita $8 or structive de rezistant® fe consctnlae By meses nein anett loe indie Jako ne ue es “1 or de conte Firae 2 comer ie lta 1 2 > site neler toca. fogate 08 i818 nOxSWO aia ca, pein sola t2h-V. tnstatatié de ventilare si climetizare Gapitoiui 4: Probleme gonsreie FEM nic& adoptatd pent instaerea acestora, si fle respectate condiie prevazute de normativele de speciatate Instalaea sisiometor locale de incaleire Si 28 prepavare a apsi calde menajere se poste face numai pe baza uror protect de speciaitate elaborate de provectani! auterizati, veriicate in condtile legi, care Vabuie aveaie de societales (urn owe de gaze naturals cutla crarlor speciicate se va face_numai cy respectarea conditilor previcute de narmativele de provectare si executle in vigoae si se vor realiza exclisiv de persoane auttat.ate 1.48, Documentsie necesare ‘omiterd autorizafiel de construire/desfiintare Oocumentatia pentu autovizaree: exe- ac Wuorarlor de construci, elaboraté is temeiu! s1 cu cespectarea prevederilor dooumentatilor de urbanism, avizate si probate, poirivit leaf, pe langa cererea pentru envlerea autorizatiei de con strure, va contine in mod obligatoriy ur- nidteerele dorsimante: 2) oertficatul re urbaniem; ) dovadla tithiui asunce imabilub, tren s¥sau om buct. i copie fegalizats seu, dupa caz, extrasué de olan cacas- val antualat fa 2 5 evtmaif de carte funcigna o° informare actislcat la zi in azul in care leges au thiquee alti, cl decumentatia vennica (0.7) O! euizele. acordurle s: punctul oe vex Sers/actul acmmniscaliv al autoriatit penity pratactia madiulul competente, Ccolictate prin certifcctul de urbanism: fe} studhie de soecialiate, nota tehricd iustiicatid sau raporil de excenticd tennicd pentru lucréri de intervente ia sarswunth existente svsau raportul de ausit ener Vventie in vederea cesterii psrfor- ante! energelice |e clAdri, solcitate ov'tficaml de urbansin: fia de soeisruvelee- intare se solict, Of seqUId. $} Suto rearea organizart exacutéri iucrerior. in aveaet® sitvatie, soictartul are obligatia de 2 orezenta, pe lng’ cocumentatia tehoice (0.7), pentru autanzeree exe: hari lucranlor de 0822 IET.A.C). oc- imenianie tennis (7) aeneu orgs oe swacuiteh buedeter IDEs pase suige § desenate, nnveuné auzels soactice averenle fave sircula temooraré dome: ie 8 hee nuke mere os cosnute pers acest-a 1.4.4. Bocumentatia tehnicé Ty Documentatia tehnicé (07) este dow imeniatia tehnico-economic’ ating, ppnn care se stabilesc principale coor- donate privind incadarea in inci urba- istic: acaDati, emoiasarea constructilor si relatile acestora cu vecinétitile, schemele si fiuxurle functional, com- Pozlia spaliaia, structura ce rezistenta, expresia de arnitecturd, dotaree i ech pare: constuctil2r, inclusiv volutile de asigurare, pranare si cu ordare a acestore le infastructura editara, duo ‘a2, care sté la baza emiteriautorizatie! de constuvre/deshintare. Documentatia tehnica pantry avtor- area executéri Werérior de construc ‘va cuprinde si solutile privind bran-sar menele st racordurile ia ult urbane necesare, care se autorizeazd impreund cu luerarile de bazd Documentatia tehnicd, aledwité din plese scrise si desenate si comoletaté cu elomentele de identificare si datele tef- nice, ve respecta umatoarele consi: 2} se siaboreaza in bara coniinutuki- coctu: b) se erahoreaz® de colectve wohnice de specialtate si se semneaza; che verific, in condiile ei, de veri= fleatori ch pesiect: ates tat. Micurike specifice peiary protectia mediui stabiite prin actul administratwy al autorlati: competente pentry protectia meciulul, precum si carintale din av Si acorcule emise vor fl avule in vedere 1a elaborarca documnentatieltehnice si nu ‘ot fi modificate prin procedura de auto rizare 04 prin autorizatia de construre. 1.0.5, Avize sl acordust ake fumiorior/aciministratoriior ds tine urbane in vedere constiturs documentatiol exwovtsth uorslor de este necesara obtinerea aweelor/ecercurilor furnizorlor/adini- srarorlor de util urbene: alimentare ou aD8, canalizare, olecvicitate, gaze, farmolicars, telecomunratl, seiubsiate, transport viban, sterile on earificatul o@ rbanssm. incusv ventry resirtile Wrente lunetianar hart energetic Sau tet Se amplasams’ ss 5 enor ale aonirala/asty: TERS estan: si functie de caracteristicile urbanstice ale amplesamentu\i si de nature investi, se obtin de cae solicitant sau de care proiectant, i caltaie de imputermt at acestula, inaintea depunerti documen- tatia pent autorizares executiri luce ror de constructii ia auioritatile admi- nistrave’ publice competenie, pentru ur- matoreie Goren orincypale: a) asiguarea si racordarea/bransarea ia intastuctuce ediitara, in concitile m- Fuse de caracieristicle si amolasee ‘mentu reisigior de distiouve/tansport energetic din zona de amnlesar D) racordarea le reisaua calor de comu- rica: 6} securitatea la incendiy, protectia cwié si protects sénatatii populates A)cerintele specitice nor zone cv restrict. stablite prin reglementan speciale, Jn cazul autorizrt executirt hucrlor pe amplasamente situate in 2one in care, prin documentatile de amenajare a ter toriutul si de urbanism aprobate, s-a in- stituit un anumit regim de restrictie cu Prive le realzarea consvuctilor, b- fineree avizelor si acordurlor din art autritstiler centrale competente este obigaterie Inspectoratul oe Stat in Construct {SC}, prin inspecioratsla terloiale in constructi. potratt orevederilor legale in \igoare, emite urmarcarele avizacordur a) avize, din ounct de vedere tehnic, emise cu tie gratut, penty docu. mentatile tehnice-aconomice aievente obiecivelor de investili nor, cu valor! mai mari a2 13,0 miLRON, care se finanieaz’ din fonduri publice say ch crecite externe, contractale sau ge raniste de stat, ai caror indicator teh nico-economici se aproba de Guvern; ) accedx! pentru interventiiasunra cone stuctiior existente; Gavire piivind solutile de intervonto ImediatS pentru punerea ia siguran’ provizerie a consbuciilor avariare ia Uitte dezastcio, In actus Ge lie ventie operative si refacere post ce zastu 1.4.7, Compsiante de eisborars & Gecurentatiiior tetnice Docurentatite tennize (2.7), orecum 31 (PP) care te: ‘conciiler impuse prin autorcalia oe 62" stuire, 27ecum si grin avasie, acoBi Capitoiul 4: Probleme generale condile lagi, numai de cadre tehnice cu pregiire —superioarS In domenu arhitectur si consirctiior Este intarzisd semrarea_proiectelor tehnice (P.7h) pentru executa lucrarior, precum si 2 documentatilor tehnice (D.T) de care parscane care ny au ab solut, cu diploma recunoscuté de statul roman, institut de invatémant superior de specialitate In domeniul arhitectri 33 constuctilorinstalaillor of care nu au rept de semnatura in coniile lagi, sub sanctiunea leg penale, Potrhit prevederlor legale In vigoare privind calitatea in constucti, docu- mentatile tehnice precum si proiectele tehnice, care dezvolti documentatile tehnice, in conditile lagi, se_verifica pentru cerintele de caltale de cdire spe- Cialis varificatoi de proiecte atestat solicitantui avand obigatia de 2 face do- vads elect verificiri, 4.5. Cer esentiale pentru insiaiatile de ventilare i limatizare 41.8.4, Legea ne. 10/1985 privind caiitatea th construstit Prin Legea nr. 10/1895 privind caltatea Jn Constucti, se institvie sistemul call Jn conswucti, care sf conduca fa rea- lizarea si explostares constructilor de calitate corespunzatoare, in scopul pro= tej vieti camenilor, a bunutior aces- tora, 8 sccielati gia mediului incon tor, Caltatea in construct este rezuitanta litSth performantolor de comportare a acestore in explostars, in scopu! satis- faceri, pe inteaga durats de existent, a Cerintelor uilizatorlr si colectivitatior. Prevedorie legit caltati constructlior ‘se aplica constructor de orice categorie Si instalatilor aferente aoestora, precum Si lucrtlor de_modernizare, ranslor- mare, consolidare gi de repara ‘Sunt exceprate de le pravederie legi, cladirie pentu locuinje cu parter si parter plus un etaj si anexele gospo- CSresti situate in medul rural precum si constructile proveori, ‘Sistemul cali In constructi se aptica Jn ennd aiferentiat in funcie de categoria de imputanté @ conswuctier. 1.8.2. Coringe esentisie Pentru obtinerea unor construct de calitate corespunzatoate conicrm Legi fr, 10/1395 Si Legler. 7129/2007, sunt obligatora realzaree si menterares pe in- ye curata oe exIstansé @ corstucsii a umitoselor can ‘med: ¢} rezistont& mecanicd si stabiltate; 4} siguranté in expioatare; protectia impotriva 2gomotulut fjeconomiz ce energie si izolarea ter- Obiigatile. privind cerinfele esentisle revin factorlor implicati in conceper=e, realizarea si exploatarea constructulor recur si in postutilzarea lor, si anne Investtorioe, cercetétorlor, prolectantior {abricantion, furnizoclior de procuse executantior, proprstarlor, utizater responeabiilor tehnici cu executia, ver: ficatorlor ce proigcte, expertilor teh auterititior publice, ‘asociatiior profe- sionale. Sistemul caltaii in consizuctt cepre~ zinta ansamblul de structuxi organiza torice, responsabilité}, regulamente, pro: Ccedur si mijoace, care concura le 1 lzarea cali constructor in toate eta- pele de concepere, realzare, exnioatare Si postutizare a acestora, Proiectole instaatilor de ventiare si climatizare se verific’ pentru toate cerin- lele esentiale, pentu toate catagorile de construct, de veticator tehnici atestat MORL. pentru specialitatea instalat ter mice It Expertizarea tehnic& a lucrarior de vontiare si climatizare se face de expert tehnici atestati MORL pentru specialiates " instalat termice I 4.8. Regiementéri tehnice specifics pentru instalatiile ventilare $i climatizare Proiectarea, executarea, montarea si ‘exploatarea instalatilor dé ventiare si climatizare se realizeaza in conformita- te cu regierentarile tehnice specifce, ccuprinse in = Notmative de provectare, executare si axploatare a instalatillor, = Standarée nationale (SR), eurepene (EW) sau internationale (ISO), ~ Ghiduri, reguiamenta, instructin' = Acie legislative (leg), cacrete, net rari si ordonante guvernamentale} Dintre acestea vom prezenia numai Normativ privind proisctarea si exe- cutarea instalation de ventilae si cl matizare, 15-98; ‘+ Legea 10/995 privind caltatea in construct © Normatw ‘de siguranté a foc a constructor, P118-99; © STAS 8648/1, 2 - instelati de ven- tare si climatizare. Calculul aportu- Filer Ge céloura din exterior - Pres: it Tundamentale; Paramevil chi V Instalatie d ventilare si climatizare lala orgenicete a Cid calcul «5748 Insisiaw de incal2re, venta: 1 condilionare a aeruli #30 ISO 7720 = Ambiante termice fugerate —Ueterminarea indicllor Puy s: P2D si spccificarea conditi- ty far! termi 1.7. Olasificarea instalatilior de ventilare si climatizare © Olesiicaree ope modiul de vehiculare 2 aerului de ventilare: + Ventilare.. naturaia poate fi neorga- azaié sau wasncate La ventiarea ratuala schinbul de aer al unel ince fet este urmai2a actiunié combinate & Cela: dor hictoet netural (presionea van- {tu si dierents se presiune provocatis Ge greuiatle sp-cnice ale aeruly inter 01 5! exienor. ca urmare @ temperatur- lor inegale ale acestora). Cand patrun- ores aerulus curat are loc prin nestan- sevtatle constructie (us, ferestre) venti- lores raturala se numeste neorganizata Dace in incéipare sunt practicate des- Cchideri speciale cu dimensiun’ determ- nate, amplasate la anumite indltimi, care yor fi inchise si daschse, dupa necesrati, alunci se realizeaza o verti- = raturala organizatd nhlares mecanicé poate fi eonpid ortroducere sau evacuare) sau combmsta (cu ineaizire/racire-uscare/ vunusilicaray In cazul venti! macanice vehicula- rea aetuiur se face cu ajutorul unui ‘say @ doula ventiatoare (unul de intro- ducere si aul pentru evacuare). in general, pin vehiculerea mecanica a Uunut devil ce aer se urmareste men jinerea_unei temperaturi aproximativ Cconsiante, In perioads de arn’, si l- halaree cresten temperaturi interioare © awinrt> valosre, in perioada + |yresupune intercale 1 us IncBlaire (intotdeau: rontee otllor de inealene 2 tun tou de praf, Sunt si alte rv de vente combineta la care, ckeultul ce4ulll, se introduc alle ‘eystorul c&rora se pot obti re alc procese simple, ca de ex. ire uscere sau umisifcare, * Cimatzerea poate fi pentru c« 5: Our fannologice. in locut erneiuls Ge clon-tzare se Toloseste, atiesra | nurvina de ,conditionare a ae oni wee sé deosabeste de vn na prin aceea ca 2 qe teeliza hcdleie aparate ¢V. instataiii de ventilare si climatizare Oupai criterile care stabilesc valoa- rea si limitele de variatie # parametrior aerului interior aceste insialalii pot fi Gestinate confortului persoaneior sau tunor seapuri tehnoiogice. Dificultat mari pun instalatiie de climatizare teh- nolsgice, deoarece valorile parametrilor seruiut interior, prestabilie ca optime pentru procesul tehnologic, trebuie, in acelasi timp, s& constituie fimite ac- ceplabile din punct de vedere al con ditilor de munca (pentru anu crea senzati neplacute camenilor entrenati jn procesul de munca respectiv). + Ventlarea mixid se poate vealiza fe nn inyoducere natwald si evacuare ‘mecanica, fie orn ntroducere macanica ‘9 evacuare naturalg. Ventlarea mixta, Sub cele coud forme, apare fie ca 0 posibiliate de exploatare = instalatilor de ventiare inti anumta parioada @ anulut (de obicei vera). fe chiar ca solu ‘Ye de proietare, Avantajul 6 consi, in special, in economicitates expioatari, ar si 2 investitie jarea instalailor pentru ventiiaree | Capitolul $: Probleme generaie wi © Clasiicarea dup extinderea zonei ventilate: + Ventilarea general say de schimb general este caracteristica incaperiior social-culturale sau 8 celor industrale rd degeiri importante de nocivtat a presupune, in general, 0 ampiasare uniform repartizaté a gurilor de introcu- cere si de evacuare. * Ventiarea locelé apare ca necesara cand exista surse concentrate de noci- vitéti sau cand acestea sunt disouse in lanumite zone ale incdperior. in aceste ccazurt ventilares de schimb general nu | [~ Tabolul 2:4, Ciaiicarea si desemn az vortiare ds a Cinsiicarea 4 i retalaor pant a aste fence, aparang soceststes SSaaeteiverior Bund DIN 1048 - Parton - 1089, Capt noir earl oat une nee Instalatii pentru vantitarea incaperilor ele se produc. In aceasta categorie in- Sacuul | Cofunote-deventiae —[ Fir uncle de ventions | T2 cxcasee nee, hotles prac Nome | Te Tata tohice Instalafide vento] [6 Serle. n une cazur. vettares oe proces Ge ventlare Ge recrouare, AR ceca mara a pute fi acne Nie Teaco [rao ve | tee med oh Sones Tout [7 Itt ce varie | Intl do veniare de) Mle rene, okt sa ma oe a AP say AM recrculare, AR pentu mentneres constants batt oy | ferme al cml (hcaura cai tar de cdr rtm prin Sea ur Tl de cme [Toa ae catcare —] TP Ge ld prt prin raha ce UM tizare partial, partial de reciculare, AR| ‘2 aceste supe aceasta sitvalio, 4 ‘ware pera penny a aja orgarismul s8 elerins hus Surpsul de cal, 38 poate interven eM prin ear localé unor pa Ge ser Rus | | pentru flecare -munctor in parte Trei (LUM instalatii de clima- Instaiajli de climatizare Genumite dusuri de aer. De asernenea, 7 Deny @ inpiecea prude Beil ius | tare pata parila de recroviae. AR : Was | tase oat rece In heaper, lr deschiderea oo. LUMUS seu venta a usilor spre exterior, se folosesc. <—{ cu" destul sucves, percbioie de ae" Fara / URUMS rset de cimataare, | Tntalai de clmataare | stl soues, perceels de ae AP sau AM oe worclae. AB __| raspendrea noxele io toata incine”s3 FA nal de cre; AP - ase prosspl; AN - wer amestcat raspandres . tn special, in can unor cg Tove, \ewmurea Woirerice |__J sae r jena aura [ | [bona ortecae | Sacco | Tae] = 7 ote ‘s soe ene || (cama oe sare o—v_a Cepitolut 2: Probleme gsnerais 59 poate actiona eficace prin folosres simunand a unul sistem de refulare Tn general, de tio perdea de asr si a unui sistem de aspirare pentu flecare uta) {in parte (ce exemplu cabine de vopsre, uscare, electoli28 ote] © Veniilares comoinalé se realizes prin ventilare generalé si locald. Exis- fenje unu! sistem de ventilare lonalé nu exclude prezenta unei instalati de ventiare de schim general, cérsia revine rolul de 2 dua scAparile de no- clvitat fa valor sub limitele sortie si de 2 asigura aerul de compensare. \Ventiarea general are arept scop schimbarea serului in intreaga incdpere, ‘SUPUSA venti, spre deosebire de ventiarea locala, la care evacuaisa aerului (sau mtroducerea) se referd la Anumite puncte din incapiere und este Sonceniraté producerea nocivitatitr. Pentru a nu $2 rEspandi in intregul spa- tiu, nocivitatile sunt evacuate char le locul de degajare prin absorbti local. © Gilesiicsres dupa aiisrents 0s (prasiine cinve intsriorul $1 eisriorul Incdiperi vantlate: ‘= Ventilares. echilibratd, sistem a care dabitele de aer de introducere si le evacuare sunt egaie, [Tabet 1.5.4. Cuiort folostis tn insialstitie de ventilare gl climatizare, "pul serului « Ventlarea in supvapresiune, sistem la care debitul de aor introdus acte mi mare decat col evacuat pe cale meci nik ate! 68 in interior apare © Supe = presiune, debitl in exces evacuéndt fe pe calle nara, * Ventiare in superesie, sister *) cave sebiul de aer modus este mi mri deodt ce) evacuat, Important «'" ‘ins& de urmarit ce degajar sunt in w- caperie aidtrate, pentru e nu cont: mina Incazere ventas ty subo1 fe sau ce Cegajri nocive sun) mt incapereventiala. in sunwoors si pentru 2 ou contamna inciy ek ante acestele, spre care se vn sour in exces, StapArirsa Feginulul oe uni este, din acest punct de vect Fe, foarte important jn clade ov mai rue inoapest sontioie se ecomancé Ga p2 ant im 5 cu a color introduse genie: = Iimpiedica subracr2s snumitor inc. © Clesitsarse dund alte oriterk: fn unele Yani se practica alte clasif- cari, in Germania, de exampl, se folo- seste donumiree Ge ,Tehnice ventlée Fi", ca denumre atotcuprinzatoars, in cluzand i climatizarea (fig.1.2.1) imbel I ‘Ber amestecs AE AR, AN si AP Incapere: AA - ger asprat; PA! - 20r | Pe - er exo prosspat orexstat: AAA a BOE ep Bo sesion 2 be he suet | | > ar vafulat, wntre. vi int retratat, refuiat, wmrodus in Inc. ga el rat din incapere, retrata’. | T ! i lame Lentt ventilarea incdpar ceva = lenina: boat fied gerul isubstan- 00.1 toare, mirosur ‘conti (sareina ae in Hct tles Je recite ruta latentr (sarcina temicé tax » umidificare} ver face, pe dé c part, soleil 8 pectiv, iunstu= roe fue oonuibns eur oF exterion Sh pe fe-ah) ‘ice ings rwumérut proceselor crm ones Ae atare @ gerulur | ~ neste Ho rsein UE scare: UM = ome Tees nko = eral patat este Jie 1 ber too te: raodinarnice (, aerul vatat este supus + o:ese tarmodinamice (1. F, wstalatilor pentru ventia sil af 48° cb luares tn consierare 16 crt 4 termodinamiice ds vate Fe dusulat ste arétatl ir tebelul 1.2.4 4. Serans conventionale od Sonuumiet folusite th incrnieile de ventters i limeticaes Pentru diversole oti ale mstalatillor Ile ow semnele canventionale ie fei! 1.2.2, (dyed DIN 1836 ‘ nincares pe planuri 8 tube nilare, soresnunzator di ni, Se fologese culorite feta 4 cheb vane ok te AI er refuat (introgus} in incaperear Incépenie deservite de iscaian f aspiret in Incapereeyin Gin inedperefine does ia, 0 parte Sau fot aa AD, driat spre a fl de: no in rpen ww stzast proventt din ames fis exterior (proaspat), SE separ cin agrul agprat, AA: iat in atmasieva nel orize ce evecuer eM i fe muerter ¥. inotefatit ds venitiars si olimatizare Septtolu 1: Probleme gonscaie ERE Tebsiul 1.8.2, Semne conventionals vestry instelatill de ventiars sau olimatzare, lapels cu plurale aco ia 2 conducte ‘acer la conde ‘auxiiars ee 40 a: = regulator penty sisters bo Lads KES = H se i = —_A te ti | canal cu gurd ura ours a ‘de amestec | —— ‘of amestec ‘aparat Ge amestec: | | Scowmecs | MSE | TL SFL | — er = ar eh ; CTF; Toe! pwalele opuse | plapeta lana aparat de industie ‘eperat de inductia | regulator ce volun ea, capt |, aa nau | uaace mae, | S8buto, ge voun. rin pulverzare pin puberzarapeuare | pn pleurae feu corpuri ‘ce umplutra) vada sorter venttononest cy | ventiocomector tt | sna ome, meeeeseiae ireea | yaulgrgrecter ek et Per i 0 ee etme) (ea Ge ge eee, | Sse ean NS! | | castes x | | \ f I LL TT ; yu amyvaon | cane gegnetes | cara seroune ive et | TN! iL Wy 44 j fig aga 805 Sah iva separ valerate eee cab Be aa Jk LI ne [—s “A ud | ut y <> ie comet de uiicare| camara de umaticare | camerl da urdfene ves ce rpansine | ca 3 fs pomp’ cu ‘crtoan ' et) ech | Xt | Xt APR a | slenonins | edt 1 KAD ce ESET a pia | ge ids Saw pawtcucowee | pannureeueetes Deterie Ge incite an | | 1 Pf 1-l fel - [> ® boyy J) So | | cezanda neato | caranae pease | masm gus masnttmotet | compan | — — a it O--O- mbcirarea_misuraréa | Desunh comoeste) oe er ple vant o\ = turn oe Facee deen ot canes |V., instalatii de veniilare si climatizare — Capitolul = 2 Baze climalice si fiziologice\V. Instalafii de ventilare si climatizare 172i) Capitolul 2: Baze climatice si fizi 2.1, Aerul atmosferic 2.4.1. Aerul curat, uscat Aproape intreaga almosferd (circa 97 %) se gaseste pand la indltimes de 29 km, dar limita superioard a acesteia tings inaltinea de aproximativ 70.000 km. Compozitia chimicd a al- mosferei (tab. 2.1.1} este foarte unifor- ra intre O si 90 im gi aleatuieste stra- ‘tul numit homosfera. Peste 90 km alti- tudine, ea devine foarte neuniforms, formand heterostera Homosfera la réndul ei se divide ‘troposterd, 0...12 km, caracterizaté de gradientul normal de temperatura, 6.4 Kam: = stratosfer’, 12...50 km (zona in care se géseste si statul de ozon), carac- terizat& Ge temperatura relativ con- stanté la alttudines 12,5...20 km, du- PA care temperatura scade, la 50 km ajungand la 0°C; = mezosferd, 50...80 km, poratura ajunge la -83°C. Heterosfera se subdivide si ea in: termosfera, 80...400 km, in care se ating temperaturi de 1100,..1650°C; = ionosterd, peste 400 km, alcatuité $i ea din cinci strat Groviatea aerului realizeaz’ a supra~ fata solului o presiune de 1,013 bas Presiunea $i temperatura aeruiui se ‘modiicd in functie de mitime asa cum se aratd In tabelul 2.1.2 ‘Aerul este un amestac de gaze per- manente in atmosterd, dintre care azo- tul $1 oxigenul reprezint& 98,03% (in volum). Compozitia se modifi’ tn timp si local foarte putin la nivelul solulu, lar la mari inalfimi predoming gazele usoare. Bioxidul de carbon are 0 par- ticipatia practic constant (0,033%, din volum) (cu tendinte de cregtere ugoard datort8 proceselor de ardere a care tem- | 2.4.2. Impuritatile | din aerul atmosteric 2.1.2.1 Gazo oi vaport ‘Aerul atmosteriecontine si un numar important de gaze $1 vapor (datorate, in’ principal, sctvtitilor industrale, casnice $1 circulate: teroviare, rutiere, aviatice, marine) in functie de weme, anotimp, loc, cima etc. * Ovidul de carbon - prezent, in spe- cial, in zorele industiale (dar gi uba- ne)’ gi datorat_arderilor incomplete, foarte ot vitor si paricules, find inodor | si incolor. Concentratia in aer este foarte variablls (30.60 mg/m? pe ‘ravi, pind la 36 g/m? in gazele de esapare, Dana ta 50 maf in incdpe | le in care se furneaz’ mut * Bloxidul de carbon are concentra- ti variable in functie de 20nd (780 imal, in orage mar, 800 Tn rage rici si medi, $00 In recut rural). + Bioxiul de sult - prezent in zonele industiale in caro se lucreazA cu com- us al sutflu, dar sin ate zone, ca Uurmare a arderil cérbunilo si a pBcur (iad, 21.3. Concentratia medie @ $02 in gazcle rezutate din arderea combustible, j exprimata in (gi) este: la carbuni 2, ia pécurd 0.5.3, a gaz natural 0,05, in aerul atmosterc poate atinge concen- | Mail de 0,1..1,0 mam®; la’0 concen- vatie de 0,5 mg/m’are infuentS asupra multi si este vatémator pentru plant. ‘Ae miros neplou, este fant, color, * Onidul si bios de azo iu naste- re la descarcarle electice din etmos- | er in istnatite de ardere si datorita circulate! rie. NO2 este un gaz ob vitor si poate fi gists Iber in atmos {era in concentatie de 0.1.0.5 main * Amoniacul se giseste liber in at- mosferé, in concentra foarte mici (0.02..0,05 ma/m®), ca urmare a pro- ceselor de putrefactie, + Ozonul se gaseste, de regula, in saul sitvat la altitudinea ‘de 20-85 km, dar poate fi intalnit si le 50-55 km. Ozorndl ia nastere prin activ rhea razelor uitraviolete asupra atorilor de oxigen si care are functia de® pro- tela suprafata PamantuluiImpotiva celei mai mari parji a radiatiei uitra- violete, 2 razelor X si Y existente in specirul radiate’ solare. Ozonul se mai Intdineste in atmostera terestra, ca ur- mare a descarcarior slectrice, a proce- sselor de evaporare si oxidare, in con- centratii de 0,02..0.2 ma/m?, Coneen- tratile admisibile In incdperi sunt nor- mate la 0.1.02 mg/m’, peste 0,2 mg/m! find suparator, iar in con- centralii mal mari otrvitor. Ozonul contribule la tndepértarea_mirosurilor avand efect oxidant puternic. * Vapert de plumb ~ in mediul urban, Jin mae aormal, au 0 concentratie de 0,1 mg/m. In utima weme se constata ¢ depdsire regulalé a avestol concentrati 24.22 Prat Prin prat se inteleg particule solide a c&ror viteza de c&dere in aer (Sub ac- tiunea cémpului gravitational, datorita ‘imensiunilor mici ale acestora, este mult mai micé decat cea corespunzé- toare c&derii corpurilor. Forma gi di- mensiunile particulelor de praf pot fi foarte diferite, iar vitoza de c&dere a acestora (particule cu dimensiuni de 1...1000 ym) este (legea lui Stokes}: 3-104 p- d2 (rvs), unde: - densitatea particule, (kg/m) 4, - dametrul echivalent al particule, [rh ‘Partculele mai mici de 0,1 pm aparlin domeniului coloidal (lagea Cunnin: gham). Praful ia restere prin actiunea factorior metecrologici ‘vant, furtund, inghet, dezahet), descompuneri datorits incendilor, eruptiei vulcanilor sau prin SSPgRE'd tect ceed || Tate 22. aration! temper aondl ov ttre Boab thst ey | [in] 08] +] 2) 2 | «| 9 |e] s|20|c0] 0 00] 0 be ‘Tobelul 2.1.1, Compozitia soruiut | |siunea |1 013) 950) 895] e10| 725 | 645] 500|375|270/ 145/50 10,1] |ao1 ‘degompart ‘ino | | azul Participate [96] | | | Tempe | miasch [renal ||ae | 15 204-45] 111-247]. 230 [oo Azot 7551 78,10 Pe} [Oxigen | 2301 [20.93 | | wae ee Oa Tabet 21-3. Dogar de 56s la Insane de arere. 1 Bioxdcecabon_| 0 uso] (Combat Pulee moe Commens des Desapre de SO: Pigagen tpn or fabfeime | Seems | Retton| Neon | 9.0032 | 6.0018 | ' | Huila, cocs 29 000 4.0 | New| oat oone-|°Fegat 2 —| “e 2on 10 an Coes baer] esa brekee/-arans oe | oe Dano aonoa|, fron) 08-2 ‘zon 10% | | [Benzing 0.08 Baan soe) [Sanrwal trV. Instalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Ba; ‘ctivtatea oamerior in processle de | pus, raportat la groutate, reprezinté | ‘mune’, datonté circulate rutere, fer | 97 % in domeniul particuslor cu di- | Viare ete, Praful poate fi de naturd | mensiunile 1..20 pm 31 3 % fn domeniul | anorganica (nisip, scrum, césbune, fu | 0...1 um, iar rapertat a numarul de | ringing, piaté, metaie) ‘sau organic | particule 98,59 in comeniul 0..1 um (Polen, spor, seminje, particule de plan- | si 1.6.96 in domeniul 1.20 pm. In tar fe, fore texto ete) Un prim stat de | bell 2.1.5 se araté cstibutia medie a | raf se gaseste la nivelul soluiui(...45 | particulelor de prat din aerint-un oras | ‘) datoritd circulate! vehiculeor, iar al | mare, pentru 0 concentratia medie de dollea, peste acoperigutle clidirlor | 0,75 mg/m, pratul avand densitatea dlatorita functiongcliinstalatilor de | =7 000 kg/m. Incllare, industriale etc. Concenvatia prafului ip aer, In medi 0..8 mg/m’, | 21.23 Nuclae de condensare Glpinde de starea wemi, de anotimp, | Nuclesle de condensare reprezints 078 si loc. Pratul existent in mod normal | particule mii, care se gsesc in atmos- in aer, In afara une! usoare influenfe | feré, cu un dlametu de 0,1...1,0 pm si supra respirtil, nu este dunator or- | pe care condenseaza vapor de apa la garisimuli. Praful Industial este in anu- | saturare formand aga-numitele sisters mite sitati daundtor. Sunt necesare | coloidale. Apariia nucieelor de con- masuri_Impotriva.pratului incuswal, | densare se datoreaza proceselor leoarece vétémneaz’ sénatates, altrea- | mice de condensare si sublimare si nu ZB curatenia, favorizeaza formarea coli, | calor de féramitare mecanicd. Fumul micsoreazé radiata solaré (n special | este un sistem coloidal de naturé sol- iarna), uzeazé masinie i clidrie etc. | d8, pe cfind ceata este de natura lichi- Gontinutul meds de praf in aerul at- | oA. Nucleele de condensare pot avea mosferc si in unele incinte, exprimat in | sarcind slectricd (pozitva sau nega (rg/m8}, este indicat in tabelul 21.4. | tiv), formand ion Depunerile de prat (in special de fu- rningine), exprimate In (@/m?, luna}; in | 24.24 Agent patogani general, 10.15, in zone industrials | Agenti patogeni (germeni)reprezint& 20...90 (si chiar mai mult) n staiuni de | mici vitutoare (microorganisme, bac- din’ §\ tratament 2...10. Praful de- | teri, microbi) de provenianté vegetal ‘Tabelul 2.1.4. Continutul mediu de prat al aerulul (dup Lahmann i Fett). ‘Conoen- | Frecventa gra-| Dimensiunea Locul, 20na ‘eatia usr cv ba-) maxima a medie | metui ganulsir_| [regi] {um um] Mediu rial, tmp seeat08 0,10 2 25 Mediu tual dupa ploale 005 08 4 ‘Oras mate, 20nd de locus 010 7 60 [Oras mare, zoné industrial 03.05 20 700 [incinte industale 13 0 4 000 Loouinte 1.2 z - Magazine 25 - - Aielire Tid = - ‘Atal de polzare 25.450 = Curatitori de fonta 50...500, - 100...200, = | (Gaze epapare-cocs Incéreare manuala 10...50 - - (Gaze esapare-cocseri cu incéreare mecanic’ 100.200, - : Gaze esapare-instalai de ardere : tehnologice - 1.000...15 000 | oj ‘Tebolul 2.1.5. Distributia prafului in aerul marilor orage [um [um] [0%] %6 20 30 28 7st 186 52 fe 500 2 1 700 zi as ars 57 000} 2 0.03 0.25 7e climatice si fiziologice j 73)} sau animala, de forma cilindricd, steri- ©, spralé sau aciculera avand grosi- mea 0.5.1 um si lungimea 1...5 jim, In ‘general, agentii patogoni adera la par- ticule solide asttel cA la cresterea con- tinutului de praf se constaté si o ces tere a confinutului de germeni pato- ‘geri. Continutul de germeni patogeni (foarte variabil in functie de loc) poate fi apreciat la valorile: 100...300 ger- menifm? in med rural, 1 000...5 000 pe strazi, iar n locuinte’ si mai mare. 2.1.3, Poluarea sonoré Alaturi de poluarea atmosterieé, deti- nité prin cantitatea tot mai mare de im- urit continuta in aarul atmosferic, oluatea sonoré (zgomotul din ce in ce mai mare prods de circulatie, de {unctionarea instalatilor industiale ete) a devent, pe mésura industrializaril t8- Filer, © problema tot mai important Zgomotul, transmis prin aer si asociat almosterei exterioare, este determinat de vibratii cu frecvente gi amplitudin’ variabile care atunci cand depasesc anumite limite devin sup&ratoare sau chiar vatimatoare pentru om, reducan- du-i productivitatea muncii, In tabelul 2.1.6 sunt indicate valorile admisibile ale zoomatelor exterioare in fata feres- ‘relor, dup VDI-2058/1985. Limitarea Poluarii sonore se impune atat in car- tierele de locuit cat, mai ales, la inve- cinarea acastora cu zonele industria. Existé norme (ISO, NF § 31-010 MA- surarea zgomotului, In zone locuibile, in vederea elminarii disconfortului poputs- Yiel) pentru aprecierea 2gomotubi la ‘care este expusd populatia in anumite zone si care cauzeaz’ deranjamente pent actvitates, repausul sauv odihna acesteia, Aceastd apreciere se refera la caiitatea medhului acustle. dort, expri- ‘mati print-un nival de intensitate acus- ticd pentru situatia consideraté si 0 perioada de referintS determinatd. jn zonele locuibila s-au dedus criteri' de | niveluri de zgomot pornind de la valor de baz cuprinse intve 35 si 45 dB(A) ppentu un cmp sonor exterior, in tabe- lu) 2.1.8 sunt date valori de baza pentru diferte perioade din zi si zone locubile, Jn ceee ce priveste 2gomotul la locu: ‘ile de muncé existé norme ce au la baz mésurarea nivalului de presiune ' acusticd ponderats (A) care este deter- (pentru concentratia de 0,75 mg/m? sip = 1000 kg/m?) | minatd plecand de la un indee paral rare les nase Neri os oes dum | pean ton nae pata partculelor_| a particuelor parficovle = de masa ‘ expunere in cursul uneiséptiman Aceste norme recomandé: | + in interiorul magazinelor nivelul senor | maxim s8 fie 75 08 (Aj + muzica de amoiant’ $8 fie fe nivelul de 65 dB(A); + nivelul de zgomot in lacuinte trepue 88 nu depaseascs 35 (A) iar in