Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
JUNG
.in lun1ea
......
arhetipurilor
fll
-'--' "Jurnalulliterar"
I
.
i
." .
,<'
-,
caiete de psihanaliza
;---~r
Lei
190r
C. G. JUNG
IN LUMEA ARHETIPURILOR
Caiete de psihanaliza
Nr .. 4
Supliment al saptaminalului
JURNALUL
LITERAR
Serie coordonata
de
Vasile Dem. ZAMFIRESCU
973-95530-5-2
C.,G. Jung
IN
L U MEA
A R HEll
PUR I LOR
J
INTRODUCERE
IN LUMEA ARHETIPURILOR
-5-
~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei, ;,nconlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost niciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde in
special continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stranietatea ce definellte inconljltientul colectiv. Obiectivitatea incon~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spiritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inuturiIor sale singulare, eu mfletul.
2. Ce sunt:a~hetipudle ?
I
Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientului colectiv, arheti. pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am numit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectiv
pattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 dinamidi pe care nu 0 putem atribui individului" (DieBedeutung des
Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen, in Werke, vol.'IV, WaIter
Verlag, p. 364). Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, .lung Ii
adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinctual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti~. purile sUnt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic,
ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit
~i in aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nil
este opusain intregime culturii . .lung subliniaza continuitatea dintre natura $i'cultura.
o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlent
colectiv din' prezentul .volum, accentueazii' o idee asupra carda
.lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Un corelat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~a anumitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~adar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innascute, cadre care in-formeaza experienta umana.
3. Reprezintaarhetipurile
-6-
4. Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1 contributiei 1ui Jung ?
Ca ~i Freud in raport cu precursorii filosofici ai ideii de incon!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoretizeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de clinica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru,
lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich.
Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuilli
personal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntul
colectiv ~i arhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psihozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !li mai profunde ale psihicului.
Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nU
ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung
a fost dublat de un om de vasta ~i diversa cu!tura. Excelent cunoscator al istoriei religiilor ~i, ca atare, apreciat in mod deosebit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile,
marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia,
astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1inuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii
1a psiho1ogia a9a-numite1or fenomene oculte..
Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a
materialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din marile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilect
pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc holul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, agezat la geam, privea spre soare ~i-~i mi9ca spre stinga ~i spre
dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde : .,Nu
se poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi mi~c capul ineoaee !li-neolo, se .mi!lea 9i el, !li astfel se na~te vintul". De abia
peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme.
In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text
religios - a~a-numita' liturghie a lui Mitra - foarte asemanator
eu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;unii
in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva
coinciea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de
denta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jung
aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia
Dumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in pieturile medieval", Buna-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.) lcaga
tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstui
tub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu"
lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cuno~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cll continut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantasma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii.
Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre
omul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplificarii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile funC)
7TE EVlZ!UHEA
ROMANI
DOCUMENT A.RE
-8
fie ell e vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorate ufectiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc ca
arhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1ctura sufletului (Die
Struktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma
cur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sala!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ;
spiritele moriilor se ascund in desi!?ul periculosal padudlor de
bambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau
in bulhoanele riurilor.
In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie evenimentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se repeta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiul
familial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogmafica cre!?tina. trinitatea consta din tata, fiu !?i sfintul duh, ultiroul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de natura feminina.
6. Citeva dificultati
Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca intipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc,
a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a persoanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a
fi' menite 'sanu primeasca un raspims.
Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza problema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenele
cosmice se intiparesc intr-un mod !?i nu in altul, de ce alternania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma
cronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune
la rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica formele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipal
fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a. atunci arhetipurile fiU sunt, un fenoment original', cum sustine Jung
o aWl dificultate rezulta din contradictia ce se conturcaza
cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:irea arhetipurilor ca
forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la
formarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar mai
curind ca reprezentari, imagini innascute.
7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata
In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua -rata de
problema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri{)are de explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, ci
de 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistoriei
culturii, pe de 0 parte, ~i al materialului psihiatric, pe de alta
parte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi explicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota. de subsol din
studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului. de
anima (1936), inclusiv !?iin volumul defata, Jung scrie: "flU se
-9-
11-
din delirul pre~edintelui Schreber, Jung vede actiunea unui arhetip - arhetipul infans. Respingind explicatiile de bun simt ale
motivului copilului de tipul "este yorba de 0 ramasita a amintirilor legate. de copilaria .individualii", psihanalistul' eivetian considera ca exista suficiente argumente pentru a afirma' dl "motivul copilului reprezinta aspectul preconstient al sufletului colectiv". (Zur Psychologie des KindarchetyiJUs, p. 175 in vol. IX,
Werke,Walter Verlag).
e) Arhetipul spiritului este excelentpezentat ~i analizat in
studiul C~mtributia la fenomenologia spritului in basm, pc care
cititorul roman il gase$te in. prezentul voium.
f) Sinele (das Selbst) este arhetipul integrator, care a retinut
atentia lui Jung in ultima parte a operei. Sinele se refera la totalitatea integrata armonic a.potentiaHtatilorpsihice ale individului, in care sciziunea dintre con~tient ~i incon~tient este suprimata. Fiind mai cuprinziitor dedt con~tiinta, aceasta il percepe ca transcendent. Sinele cste personalitatea totala ~i in aeela~i timp centrul personaHtatii, a~a cumeul estl:1centrul con~tiintei. Intr-un sens mai larg,sinele poate fi inteles ca un impuls
arhetipal spre coordonare, relativizare $i reunire a contrariior. Ca
orice arhetip, sinele poate fi simbolizat in diferite feluri. Alaturi
de divinitate, printre simbolurile sinelui 0 mentiune aparte 5e euvine mandalelor - figuri circularc, de la cerc la sfera ~i e!ipsa,
patratul inscris in Cerc sau cercul inscris in patrat - iutiInita
atit in cuHurile orientale, cit ~i in produscle individuale ale omului european contemporan.
9, Simboluri arhetipale
Fieca este vorba de incon~tientul personal, fieca este yorba
de inconstientul colectiv, accedcrea la inconstient. este indirecta.
prin inte~mediulsimbolurilor . .(\.~adar,.toate manifestarile arhet!purilor sunt simbolice sau, altfel spus, simbolurile reprezintii .5ingura cale de acces la arhetipuri. Prin .aceasta idee, Jung'se plaseaza ferm in perimetrul gindirii psihanillitice. Dincolo de ea.
incep deosebirile dintre reprezentantii orientarilor abisale, in
speta cele dintreFreud $i Jung.
'
De~i Freud este primttl care a abordat problema simboluriior
ahetipale - acele simboluri ouirice care uu produc nici Iln fel
deasociatii pacientului aflat in analiza $i pc care Ie regiisim in
diferite produse culturale (basme, mituri, chiar in limbajul curent) -,abia
Jung este cel care elaboreaza 0 teorie a simboluriIor universale.
Principal a deosebirc intre Freud $i Jung in privinta Conceptieiasupra simbolului prive$te functia acestuia. Preocupat aproa-
pe exclusiv de incon$tientul personal, Freud vede in simbal un
mijloc de a deghiza, ascunde, un continut psihic interzis, jJ(~ntru
a-I permite. intr-o forma. de nerecunoscut, accesul in cimpul con$tiintei. Fara. sa conteste. existenta incon$tientului personal $i nid
a viselor care deghizeaza continuturile sale, Jung i$i concentrcaza
-12-
-13-
tipale. Ca elemente ale mOl1teniriifilogenetice a omului, arhetipurile sunt indestructibile. Nici 0 analiza nu Ie poate dizolva. Ele
pot i doar integrate in conl1tiinta prin intermediul simbolurilor
arhetipale. De. aCeea, religia, ca simbol arhetipal, este un fenomen peren, a carui functie benefica provine tocmai din calitatea de mesager al inconl1tientului colectiv. Recunoscind utilitatea
gindirii coceptuale, orientata spre exterior, Care-vizeaza adaptarea la realitatea obiectiva, folosel1teconceptul l1icuvintul, presupuneefort l1i se realizeaza prin I1tiinta l1itehnica, Jung reabiIiteaza gindirea simbolica, del1ie specifica visului, copilului,omului arhaic, mituriIor, religiei, operei de arta. Lucrind fara cfort
vizind adaptarea la lumea interioara a omului, gindrea simbolica il1iextri(ge valoarea din faptul ca este vehicolul illcon;;tientului colectiv.
,i .
10.
-14 ~.
-15-
avand caracter universal, asemeni motivelor mitice, care caracterizeaza imaginatia umana in genere" (p. 300, in vol. III, \Vcl'ke,
Walter Verlag)
Una din modalitatile prin care incon~tientul se exprima este
proiectia Pe aceasta c.ale un continut psihic este atribuit lumii
exterioare ~i considerat ca ceva strain, obiectiv. Pentru a ramine mai aproape depsihologie, domeniul in care proiectia i!lcon~tientului colectiv devine .evidenta este psihoterapia analitica,
transferul nefiind altceva dedt proiectia continuturilor. incon~tiente asupra analistului. Dupa 0 perjoada in care, in transfer,
apar doar continuturi ale inconljitientului personal, incep .sa se
manifeste ~i continuturi arhetipale. Acum terapeutul e perceput
de pacient ca vrajitor, raufacator demonic sau ca mintuitor. Nu
este exclusa niei posibilitatea ca analistul sa fie fantasmat ca un
amestec al celor doua ipostaze. Pentru asUel de proiectii nu exi:sta reminiscente personale, afirma Jung. "Vrajitor" sau "demon"
sunt ,figuri mitologice ~i exprima sentimente necunoscute, "nonumane", simbolizari ale incon~tientului colectiv.
Visul, dupa Freud, cale regalii de acces la inconlltient, exteriorizeazii nu numai incon~tientul personal, cilli incon~tielltuI
colectiv. Visele in care acesta din urma i~i face simtita prezenta
sunt numitede Jung "vise mari". In visele produse in timpuI
terapiei, pacientul ii atribuie analistului calitati supraumalle:
uria~, stravechi, mai mare dedt tatal, asemanator vintului sau
lui Dumnezeu. Intr-un caz concret de acest tip, in care analistul
e transformat intr-un tata uriall, stravechi, care este totodata
vintul care leagana in bratelesale uria~e pacienta, Jung al'gu-menteaza in felul urmator afirmatia cii e yorba de un vis arhetipal: a) in plan con~tient, pacie~ta considera ideea divinWitii
ca,inconceptibila ~i nereprezentabila; b) imaginea divinitatii
prezente in vis corespunde unei reprezentari arhaice despre un
demon al naturii. Formula lui "Dumnezeu este spirit" apare
tradusii in forma ei arhaica, in care pneuma inseamna vint.
Dumnezeu este vintul, mai puternfc si mai mare dedt Omll!. un
1>ufluinvizibil. '
Si in visele din .afara terapiei se manifesta incon~tiental
colectiv. InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1n
basm din prezentul volum, Jung prezinta ~i analizeaza visul
unui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nu
avea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. Situatia de criza profesionala pe care 0 traversa a activat, a~a cum se intimpla adesea,
arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batrini
impunatori - magicianul alb ~imagician-ul negru. Fara a-I da
direct solutii,visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale, dcru'tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului, implacabila inl.iintuire
a vinei, suferintei ~i mintuirii, ceea ce ar reprezenta to'cmai calea experientei religioase autentice.
Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare Ie
motive arhetipale este eel al produselor culturale arhake - mitu-
-16 -
rile, basmele, religiile. Bazindu~se pe ideea, comuna tuturor oricutarilor abisale, ca, astfel de creatii culturale sint rezultatul proiectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri), psih:malistul
elvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occidentale, cit ~i pe cell' orientale. Dintre analizele dedicate primelor
retin atentia, in fata articolului programatic Psihologie ~;ireligie
(Psychologie und Religion, 1940), studiile despre dogma trinitaIii sau simbolul transformarii in liturghie, precum ~i Raspuns
Iui lov, toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cditia Walter. Sectiunea a doua include studiile consacrate religiilor orientale, Jung fiind, alaturi de Mircea Eliade, unul din marii
europeni care a refuzat europocentrismul.
Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumente
ceea ce nume~te "miturimoderne". Un astfel de mit viu cste cel
al farfuriilor zburatoare, care, dupa Jung, sint simboluri ale sinelui (Selbst). Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiectelor zburatoare, rotunda sau apropiata de aceasta, similarii in
'esenta cu mandalele culturilor orientale. Mandalele ~int simboluri geometrice ale sinelui care apar in vis, in culturile asiatice
unde functiol}eaza ca instrumente de cult, in dansuri, chiar, mituri (cazul farfuriilor zburatoare). Functia lor este protectoare,
apotropaica, vizind 0 amenintare externii, dar ~i una internii, cu
dezagregarea psihica, a~a cum se intimpla cu desenele lui Eminescn.
Cum secolul XX a fost ~i' ramine un secol de criza, f;Jstefiresc ca, la nivel colectiv, sa fie activat arhetipul totalitatii psihice integrate - sinele, Principalele amenintari pentru omenire
erau, in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern,impartirea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sistemul socialist), bomba atomica ~i suprapopularea planetci. Toate
aceste dezbinari ~i .amenintari constituie cauza extel'lla care
"consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst), ce se manifesta prin simboluri de tipul mandalelor. Faptul ca arhetipul totalitaW psihice
integrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare - 0 exprcsie
a tehnicii contemporane - indica adaptarea simbolurilor arhetipale la spiritul vrernii. Omul contemporan accepta fara dificultate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara a
unei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibilitatii unei calatorii spatiale" (p; 357, in' vol. X, Werke, Walter
Verlag).
Filosofia, unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri de
calibrul lui Platon sau Kant, ofera teoriei arhetipurilor o;;i:;lte
importante puncte de sprijin. Juhg invoca exemplu unui schizofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini in
care poate rasfoi in voie, dupa cum vrea ~i unde vrea. Accea~l
idee ar sta, dupa Jung, la baza eartii lul Schopenhauer Lumea
ca vointa 'Ii reprezentare. Atit schizofrenul, elt ~i filosoful au
ideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la care
participa Hecare. Diferentele dintre eei doi provin din diferenta
de prelucrare culturala a ideei c?mune.
17 -
//
In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la nivelulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii conservaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nu
a fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinul
ideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nu
din cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:.
Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga istorie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olrite
regiuni ale lumii. Conform acestor religii, ar exista 0 forta magica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuL
Taylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 forma
e animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la spirit, ci
schiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vitale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei din
care se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legea
conservarH energiei din fizica.
12. Ginduri finale
La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile microco<;mosuluifHntei umane au ramas, desigu],",ca in orice calatorie pe un tarim necunoscut, suficiente puncte neclare, delji competenta ghidului Carl Gustav Jung nu poate fi pusi la indoiali.
Intr-o singura privinta s-a conturat 0 certitudine: arhetipurile
exista. lj1isint omniprezente in ce facem Iji in ce gandim, chiar
daca "nu lj1timexact cum s-au nascut lj1inu puteam spune daca
se.mai afIa ceva in spatele lor Iji in Ce consta acel ceva.
v AsrLE DEM. ZAMFlRESCU
iN
LUMEA
ARHEIIPURILHR
"",
CONCEPTUL
DE INCON~TIENT
COLECTIV
.~ 21-
- 23-
24
i
r,
her"
4.
Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 largii l'aspindire spatiala ~i temporali'i. La inceputurile medicinei ea
aparea ca un mijloc magic de vindecare ; in multe re1igii
ea constituie experienta mistica iar in filosofia natul'ii
din evul mediu, ideea centrala; last not least multi
copii, dal' ~i unii adulti, cred di parintii lor nu Ie sint decit parinti adoptivi cal'ora Ie-au fost incredintati. Benvenuto Cellini, de pilda, avea aceastacredinta despre care
aflam din autobiografia sa '~.
Insa este cu totul exclus ca toti camenii care cred
intr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitate
doua mame sau invers, ca cei citiva care au imparta~it
soarta lui Leonardo sa fi molipsit Clll complexele lor restul umanitatii. Fapt este ca trebuie sa adinitem existen.ta
unei nevoi umane universale careia ii corespunde pre-'
zenta univel'sala a fantasmei despre dubla na~tere ~i simultan a fantasmei celol' doua mame, nevoie ce se oglindeste in aceasta tema. Chial' daca Leonardo da Vinci
~i-~r fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf.
Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoielii --,
totu~i el n-al' fi exprimat 'astfel decit 0 credinta pe care
milioane de cameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o.
~imbolul vulturului, analizat de Freud in eseul amintit,
face ~i mai plauzibila opinia mea. Pe buna dreptate el
indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui Horacitita in vremea aceea. Din ea
polIo **, 0 cartefoarte
aflam ca vulturiisint doar de sex feminin si ca simholic
desemneaza marna; fecund area lor 0 reaiizeaza vintul
(in grece~te, pneuma). Sub influent a Cre~tinismului,
acest cuvint a cEipatat sensul de "spirit". In relatarea
despre misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreaza
inca dubla semnificatie de vint ~i spirit. Consider ca
acest fapt se refera Ta Maria care, conform esentei Sale
feciara, este fecundata de pneuma,asemeni unui vultur.
Totodata vulturul este, dupa Horapollo, simbolul Athe*
** I, 11, p. 32 -
- 251
neic;are nascuta din craniul zeului suprem, era 0 fecioara ce euno:;;tea doar maternitatea spirituaIa. Toate
acestea trimit la Maria :;;i la motivul rena:;;terii. Nu
exista nici 0 dovada ca Leonardo ar fi putut exprima
altceva in tabloul sau. Daca este indreptatit sa admitem
ca s-a identificat eu Pruncul, atunci el a infatii;at dupa
cit se pare, dubla maternitate mitica :;;i nu propria sa
istorie. $i ce am putea spune despre toti ceilalti arti:;;ti
care au pictat acela:;;i motiv? Sa fi avut :;;i ei doua
marne? Cu neputinta sa transpunem
acum cazul Iui
Leonardo in domeniul nevrozelor si sa admitem ca este
vorba de un padent eu un comJPl~xmatern care i:;;iInchipuie ea nevroza Sa provine din faptul de a fi avut
doua mame. DE;:;;irezultatul iriterpretarii personale i-ar
fi dat dreptate, acesta at fi in intregime fals. Cad in
realitate cauzane\\rozei
sale ar consta in 1'eactivarea
arhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut una
sau doua marne; cum am vazut, acest arhetip functLJneaza individual :;;iistoric fara a avea vreo legatura cu
situatia relativ 1'ara a dub lei maternitati.
De:;;iseducatoare, ipoteza unei cauze personale atit de
simple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psihiatrului cu formatie strict medicala Ii va fi, fara Indoiala, dificH sa inteleaga cum poate motivul mamei dubIe,
desprecare el nu are cuno:;;tinta, saaiba 0 fortii atit de
mare incit sa actioneze ca 0 situatie traumatica. rnsa daca
luam in considerare energiile uria:;;e ascunse in sfera mit;icaa omului, atunci semnificatia etiologica a arhetipurilor pare mai putin fantastica. De fapt exist a numeroaSe
nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate din
absenta din viata psihica a pacientului a influentei acestor forte determdnate. Consider de-a dreptul periculoasa
incercarea psihologiei pur persoale de a contesta, prin reducerea la cauzele personale, existenta motivelor arhetipale~ psihologice care cauta chiar sadistruga aeeste motive prin analiza personala. Astazi putem aprecia mai
bine decitacum douazeci de ani natura forte lor profunde.
Doar sintem ma1'torii retrairii de catre 0 mare natiune
a unui simbol a1'haic, ba chiar a unoI' forme religioase
arhaice :;;ia modului in care aceasta noua emotie actio-
26 -'-
>"t-.
I
IIl
f
~ 271
doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune 6. Cind tri'iim ceva care corespunde unui arhetip; acesta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitat~ ce se iropune iill/Potriva ratiunii ~i vointei sau produce un ('onflict care se prelunge~te in patologic, adica prin nevroza.
c) Metoda
de demonstrare
28
I
ilI
I
- 291
d) Un exempLu
Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i deja publicate, Hfolosesc din nou datorita conciziei sale ce 11 recomanda ca foarte potrivit pentru ilustrare. In plus doresc
sa adaug citeva consideratii lasate de 0 parte cu ocazia
trecutei publicari ::-.
In 1906 am luat cun~tinta de fantasma straniea
unui paranoic intern at de mai multi ani. PacientuL suferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Dupa ce a
absolvit ~coala elementara, a activat ca functionar intr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrare deosebitii f?ila vremea aceea eu insumi nu aveam habar .de
mitologie sau arheologie, a1?aincit situatia nu era in nlci
Un fel suspect.3.. Intr-o zi I-am intilni in timp ce se afla
la fereastra f?i,mif?cind capul cin stinga.. 9i-n dreapta, clipea privind in soare. M-a rugat sa fac 1?ieu la fel, promitindti-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Clp.d
I-am intrebat ce vede, s-a aratat surprins ca eu nu vad
nimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui : dnd
imi mi1?ccapul incoace 1?i-ncolo, se rni1?ca1?iel 1?i'lstfel
se na1?te vintul".Fireqte,
nu am putut intelege ciudata
idee, pe Care totu1?i am notat-o. Aproximativ patru ani
mai tirziu, in timp ce studiam mitologia, am descoperit
o carte a lui Albrecht Dieterich, cunoscutul filolog, care
m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu, Ace~sta opera, publicata in 1910, se ocupa de un papirus grecesc aflat la Biblioteca Nationala di~ Paris. Dieterich
credea a fi descoperit intr-o/ parte a textului 0 liturghie
deqicata lui Mithra. Textul este fara indoiala un ghid
religios pentru realizarea anumitor invocatii in care cste
pomenit Mithra. Proveninddin 1?coalamisticilor alexandrini, el are 0 semnificatie identica cu Corpus He7'meticum. In textul lui Dieterich citiIDIurmatoarele indemnuri: "Cu fata la soare inspira de trei ori, cat de adanc
poti 9i vei vedea ca te ridici 9i page9ti spre inalt, a9a incit
p()ti crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... drumul zeilor vizibili va fi aratat dezeul soare, tatal meu:
" C. G. Jung,
Strukturder
SymboZe
SeeZe, 317.
der
WandZu.ng,
- 30-
149, 223 ~i
Die
lut" "
- 31-
COMENTARIILE
$1 NOTELE
TRADUCATORULUI
Jung :;;iFreud
Ecoul cultural durabil ~i in continua amplificare al operei
lui Jung - sa ne gin dim doar la influenta pe care teoria arhetipurilor a avut-o asupra lui Bachelard - ea insa:')i aUt de impregnata de cultura incH cu greu ar mai putea fi consiclerata 0
opera pur psihologica, dar mai ales existenta unei cri tiCI n~hetip ale, inspirata de aceea:')i teorie a arhetipurilor, a pla,at cultura romana, uncle Jung, in pofida unor laudabile eforturi de
curind incununate de succesul publicarii,
este putin cunoscut
(mai putin chiar decit Freud),intr-o
stare de a:;;teptar-:. Sint a:')teptate in primul rind textele jungiene cele mai senmificative,
dar :')i exegeze ample care sa ofere nu numai 0 viziune de an~amblu asupra unei opere vaste dar ~i informatii la zi despre
comentariile pe care Ie genereaza necontenit.
Discriminarea culturala apriorica a teoriei tipurilor psihologice (introvertit/extravertit)
in favoarea teoriei arhetipurilor -ambele axe structurante ale creatiei jungiene - poate surprinde
pe cel care :')tie ca lucrarea
TipuriZe psihologice publicata in
1921 contine aplicatii incitante pentru filosof :')i criticul literal'.
Filosoful va gasi in capitolul I, intitulat "Problema tipurilor in
istoria spiritului antic ~i medieval" 9i in capitolul VIII ("Pro* Grundsiitzliches
zur praktischen
Psychotherapie,
psycho Logie v.nd Alchemic, partea a doua.
- 33-
vezi :')i
blema tipurilorih
filosofia mciderna") 0 vIZlUne inedita asupra
istotiei filosofiei, 0 adevarata Psychologie der Weltan3chcwngcn,
iar esteticianul !!i criticul literar vor fi retinuti de interpretarea
psihologica data de Jung ScrisoriZoT despre educatia estetidi a
omenirii de Schiller (cap. III) sau de analiza dedicata manifestarii tipurilor in literatura (cap. V), unde in centrul at'~ntiei se
afla Prometeu $i Epimeteu, carte a lui Spitteler - un laureat al
premiului Nobel astazi aproape uitat. A!!adar, de ce teoria arhetipurilor este mai rodnica in c1.iltura decit teoria tipurilor psihologice?
Raspunsul cautat ar putea fi acela ca in timp ce teoria tipurilor se epuizeaza in psihologic, teoria arhetipurilor - adevanite categorii ale imaginarului - transcende lume(i sufletului,
lipsita adesea de semnificatie culturala (supraindividualtc), spre
a avansa spre matricile spirituale ale culturii. Cand Jung afirma
ea, spre deosebire de con!!tiinta care .,desparte" prin particularul sau singularul
continuturilor
sale, incon$tientul
colectiv
"une$te" gratie universalitatii
arhetipurilor
ce-l structurcaza, el
nu face decit sa indice natura sa spirituala.
PU$i in fat a alegerii celor mai semnificative texte consacrate de Jung arhetipurilor,
am constatat ca ne-am aoiUm3.t 0
sarcina dificila. Masiva opera a cercetatorului elvetian cste alcatuita precumpanitor
din studii $i articole provenite din conferinte sau expuneri tinute in fata unui public divers. Existenta
catorva carti inchegate in acest ocean nesistematic ~i in buna
masura ocazional nu-i poate schimba caracterul. Din lipsa d'2
sistematicitate deriva in mod necesar 0 alta trasatura a operei
jungiene: prezenta repetitiilor. Insa reluarea unei idei nu este
simpla varatiune pe aceea$i tema, ci presupune dezvoltari in
adincime $i suprafata (explicitari, c1arificari), precum $i l'cale
elemente de noutate. 0 opera necontenit rescrisa, cum cste ~i
cea a lui Jung, nu poate fi considerata incheiata decit odata eu
moartea autorului. De aiei deriva, pentru cititorul care urmare$te
o adevarata eomprehensiune, ineomoda obligatie a lecturii integrale. Doar parcurgerea textelor fundamentale - acele <tudii,
articole sau fragmente unde un concept sau idee s1nt tratate
exaustiv, la un nivel de elaborare care ulterior necesitA doar
neinsemnate reveniri $i eompletari - seute$te intr-o anumita masura de aeeasta obligatie. Un astfel de text fundamen.tal este fji
eel intitulat "Conceptul deinconstient
colectiv". Initial 0 expunere tin uta la spitalul Sf. Bartolomeu din Londra, in "nul
1936, artieolul a fost publicat in Anglia in acelasi an. Traducerea romaneasca a fost realizata dupa varianta germani.
Despre un text graitor prin el insu$i s1nt putine lueruri de
adaugat. Merita totu!!i mentionat accentul surprinzator de epasat, daea avem in vedere restul operei lui Jung, pus asupra
aspectului metodologie. De cele mai multe ori psihologul elvEtian prezinta rezultatul demersurilor sale fara sa lumineze decit
in mica masura ealea urmata. Cine dore!!te sa afle care ~int
conditiile (restrictive) de aplicare a metodei amplifidirii trebuie
-
34
- 35-
sale inconstiente, pe care conditfi favorizante Ie-au facut cu putinta. Pest'e ani, in studiul Relatiile dintre eu $i in"on~ti8nt
(care cunoa~te intre 1916 "i 1934 mai multe variante), reia problema spiritelor ~i a credintei in spirite pe care 0 trate~zu la
fel de stiintific ca in 1902: spiritele in a carOl' existenta cred
primitivii si~t de fapt, a;;a cum arata analiza experientelor :piritiste, complexe incon~tiente autonome aflate in stare de prOlecla empiria procesului individuatzei,
catare. Studiul Contributii
re prime~te forma definitiva in 1950, este animat de aceea~i atitudine stiintifica. Pentru a ne rezuma la un singur exemplu cxt,em de concludent, din perspectiva psihologiei jungiene diavoIul simbolizeaza sau personifica "umbra" (Schatten), adica incbn~tientul personal. In ceea ce prive~te atitudinea fat a de_ religie, vom spune aici doar ca Jung vede in religie 0 suma de
simboluri ale continuturilor
arhetipale
din incon~tient, Dozitie
clar exprimata pentru prima data in studiul Despre energp.tica
sufletului
(1928, 1948, 1965, 1971). 'Acuzatia de misticism, respinsa
de Jung in prezentul studiu, este dintre cele mai benigne, mai
ales din perspectiva cititorului contemporan, pentru care iocea
de incon~tient colectiv ;;i cea de arhetip constituie bunuri cu1turale de mult asimilate. Existenta inconstientului
colectiv TIU
,este 0 "problema speculativa sau' filosoficil", cum 5e exprimu
Jung intr-un limbaj inexact pentru ca asta nu inseamn:l inca
mistica, ci Una ce tine de domeniul cercetarii empirice. $i intr-adevar, Jung a probat prin studiul comparativ al ps:11;cului
sanatos ~i bolnav, mitologiei, religiilor ~i istoriei religii]or prezenta in psihicu] uman a unoI' forme incon~tiente universale pe
care le-a numit arhetipuri.
2. In studiul pe care
dedica in anul 1905, Jung pune in
paralel criptomnezia cu alte doua tipuri de rememorare, Cl'ea ce
ne permite sa-I intelegem mai bine specificul. Atit rememorarea
nemijlocita,
cit ~i rememorarea mijlocita au in comun faptul ca
subiectul este pe deplin con;;tient de caracterul de amintire al
respectivului continut mental, care nu este confundat cu 0 creatie proprie. Rememorarea nemijlocita se produce atunci cind,
reintilnind un obiect sau 0 persoana a vietii trecute, Ie recunoa;;tem direct ca elemente ale acelei vieti: "iata casa in care
a locuit prietenul meu!" vom exclama revazind-o intimpliltor.
Daca voi trece pe linga casa prietenului meu, fara s-o pprcep
con~tient ~i pes~e citva timp printre gindurile mele l$i va face
aparitia 0 imagine care ma prezinta angajat intr-o cliscutie ell
aeel prieten despre problemele care ma framinta acum, i1tunci
traiesc 0 remorare mijlocita, diei far a dificultate
pot reface
traiectul asociativ pana la cauza imaginii. Caractistica deosebitoare a criptomneziei consta in aceea ca amintirea
este Iuata
cu un fragment din
drept 0 noua creatie. Jungexemplifica
Also spraeh Zarathustra
unde Nietzsche reproduce fara sa-;;i
,dea seama pasaje din Blatter aus Prevorst de Justin Kerner.
3. Dupa 0 perioada initiala, cind in intreg apusul cre~tin se
oficia aceea~i liturghie, Roma s-a singularizat din punct de ve-
36
- 37-
tica a omului lamarckianei "transmiteri ereditare a CCfact,;relor dobindite". Biologia contemporanii, dominata de teoriile neodarviniste care in esenta explica evolutia prin mutatii intiroplatoare fii seleetie, invalideaza ideile lamarekiene
:;;i neolamarckiene, transmiterea ereditara a earaeterelor dobindite neputind
fi de altfel demon strata experimental. Dupa 1940, Jung, cvnvins
de xistenta arhetipurilor
gratie unul material eazuistic coplefiitor de bogat, va renunta la ineerdirile de elueidare a originii
arhetlpurilor, 19.sate in seama viitorimii. Situatia nu este singulara in :;;tiintele oroului, unde adesea explicarea unui fenomen
.,uccede dupa mult timp intregistrarii fii descrierii sale.
7. In psihoterapia freudiana, asociatia libel'a nu este utilizata
doar in interpretarea
viseIor; c1nd este lipsita de un punct de
pleeare determinat, asociatia libera treee drept regula fundamcntala a tehnicii psihanalitice:
pacientul este invitat sa spuna tot
ceea ce ii vine in minte ~i tot ceea ce simte, fara sa opereze
vreo selectie, chiar daca sentimentele de neplacere, ridicol san
ins1gnifianta se opun comunicarii. Cind exista un punct de pIecare (un element al visului, de pilda), asociel'ea poate f1 considerata libera in masura in care nu este ghidata de 0 int2ntle
selectiva. Prin eliminarea controlului const1intei, metoda Rsociapei lib ere urmare;;te sa puna in evidenta continuturlle ineonstiente .
.
8. In acest pasaj Jung descne, fara a 0 numi, metoda amph'f[carii, iar in rindurile imediat urmatoare
indica precautiile
necesare aplicarii ei coreete. Doua sint, dUfl8. Jung, cazurile in
(;ar~ amplificarea este indispensabila
a, cind dorim sa ~tabiUrn natura arhetipala a unui conti nut psihic individual, b) cind
incercam sa descifram fragmentele de vis rezistente la interpretare" Amplif.i.carea este 0 metoda analogica a carei legitimitate
"e bazeaza pe constatarea repetata a unoI' asemanari esenti2Ie
intre produsele psihice individuale Oil pr'odusele culturaL" ale traditiei atestate istorie.
DESPRE
ARHETIPURILE INCONSTIENTUI.UI
COLECTIV
'
39
40
41
-!2-
~
J
care devine aeeesibila eon:;;tiintei umane pe ealea pratectarii, adica oglindita in fenomenele naturii. Proiectarea
este aUt de puternica, incH a fost nevoie de citeva milenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica masura de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajuns
ehiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechi
jlscientia intuitiva", intrudt
caracterologia psihologica
nu a putut fi desprinsa de a:;;tri. Jar eel care astcizi mai
crede sau crede din noU in astrologie, acela redevine de
regula victima vechii presupozitii superstitioase a influen~ei a:;;trilor, de:;;ioricine este capabil sa foloseasca un horoscop ar trebui sa :;;tieca punetul primaverii a fost fixat
din vremea lui Hipparehos din Alexandria la 0 Aries, 1 ca
deci arice horoscop se bazeaza pe un cere de animale
:irbitrar ales tocmai pentru ca de la Hipparehos incoace,
datorita precizarii echinoetiului, punctul primaveni a
lost impins treptat pina la gradul de inceput al Pe:;;tilar.
Subiectivitatea omului primitiv este aUt de impresionanta incH prima incercare de interpretare a mitului
ar ii trebuit sa-I raparteze la psihic. Cunaa:;;terea naturii orerita de mit constituie in esen~ limba :;;iinve:;;mintarea exterioara a proceselar psihice incon:;;tiente. Tocmai acest caracter incon:;;tient explica de ce intelegerea
mitului a apelat la oriee altceva dedt psihicul. Pur :'Ii
simplu nu se :'Itia di psihicul contine toate acele irnagini din care s-au nascut intotdeauna miturile :;;i ea incon:'ltientul nostru este un subiect activ dar :;;i pasiv, a
c3.rui drama omul primitiv 0 regasea analogic in tvate
procesele naturE *.
"In pieptul tau se aWi stelele destinului tau", ii
spune Seni lui Wallenstein, ** ceea ce ar putea satisrace arice astrologie, daca s-ar :;;ticite ceva despre acest
secret al inimii. Insa pina nu demult ell1.U fusese dezlegat :;;in-a:;; indrazni sa afirm CEl astazi situatia este principial diferitii.
Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice :lnvaVitura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a
*
Vezi pentru
aceasta
Jung $i Kerenyi,
II, 6, p. 118.
- 43-
EinfilhruTl9
in das
sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea suprema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la ree..
ligiile mondiale dominante. Initial ele contin 0 cunoa~tere provenita din revelatia secreta ~i exprima secre':'
tele sufletului in imagini minunate. Templele ~i scrierile
lor sfinte transmit prin cuvint ~i imagine stravechea
invatatura sfinta, accesibila oricarei credinte, oflcarei
priviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu c1t imaginea transmisa este mai frumoasa, mai mareata, mai CBprinzatoare, cu atit se indeparteaza mai mult de experienta individuala. Experienta originara fiind pierduta,
noi putem incerca doar s-o aproximam prin intermediul imaginii pe care a produs-o.
De ce este psihologia cea mai tinara dintre ~tiintele
experimentale? De ce incon~tientul nu a fost descoperit
cu mult timp inainte iar comorile sale nu aufost transpuse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu:
pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele suflete~ti, mult mai frumoasa ~imai cuprinzatoare dedt ex:perienta nemijlocita. Cind pentru multi viziunea cref?tina
?supra lumii 9i-a pierdut din forta de atraetie, locul i-a
fost luatde comorile simbolice ale orientului, inca pline
de farmee, care pot satisface mult timp de aeum inainte
dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe deasupra, aceste imagini - fie ca sint cre~tine sau budiste,
fie ca sint de aHa natura - apar ca frumoase, pline de
mister ~i de promisiuni.Totu~i,cu
cit ne devin mai familiare, cu atit mai tocite sint ele de utilizarea frecventa, a~a incH ramine doar exterioritatea lor banala Cll
paradoxiaei aproape lipsita de sens. Misterul imaculatei conceptiisau homoousia fiului :;;ia tatalui sau trinitatea care nu este 0 triada nu mai inaripeaza imaginatia filosofica. Ele au devenit simple obiecte de credinta.
De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtul
credintei ~i speculatia filosofica a europeanului cultivat
se simt atrase de simbolurile orientului, de conceptlile
grandioase despre divinitate din Italia ~i de dbisurile
filosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufletul
9i sipritul omuluiantic
au fost captate de ideile cre~tine. Sint numerol;>iaceiacaremai
intH g-au lasat in
44 -
voia influentei simboluril.or cre~tine pina dnd s-au scufund at in nevroza kierkegaardiana gau pin a cind relatia
lor cu Dum(Ilezeu s-a transformat, ca urmare a unei pronuntate saraciri a simbolisticii, intr-o insuportabil de
tensionata relatie eu-tu, petru ca apoi sa sucombe in
fata farmecului' proaspetei
exoticitati a simbolurilor
'Orientale. Aceasta cedare nu este neaparat intotdeauna
infringere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschiderea
simtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatat
nu de putine ori la oamenii cultivati ai orientului care
se simt atra~i de simbolul cre:;;tin sau de :;;tiinta, atlt de
inadecvata spiritului oriental, ajungind la 0 surprinzatoare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercitatii de
aceste imagini eterne este irezistibila constituie ill sine
ceva normal. Existenta acestor imagini nici nu are alt
scop. Ele trebuie sa atraga, convinga, fascineze '$i cople~easca. Doar au fost create din materia originara a revelatiei ~i reproduc respectiva experienta originara a divinitatii. De aceea ele 11fac pe om sa simta adierea divinitatii, ~i in acela~i timp i1 apara impotri'ia trairii nemijlocite a acesteia. Am~ntitele imagini au fost, datorita
efortului adesea multisecular al spiritului oman, induse intr-un sistem cuprinzator de idei ordc;matoare, reprezentat de 0 institutie puternica, de larga raspindire,
straveche, numita Biserica.
Cazul misticului ~i pustnicului elvetianNiklaus
von
FlUe, * de curind canonizat, imi poate eel mai bine ilustra spusele. Trairea sa cea mai importanta a fast a~anumita viziune a Sfintei Treimi, care I-a preocupat intr-atit incit a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a determinat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pastrata prin intermediul unei picturi contemporane, existente :;;i astazi in biserica parohiala din Sachseln. Este
vorba de 0 mandala 2 impartita in ~ase, in al carei cen~
tru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca fratele Klaus a cebcetat, cu ajutorul unei carticele ilustrate
apartinind unui mistic german, esenta viziunii sale ~i
* Vezi Jung, Bruder
Walter-Verlag, 1971.
Klaus, in Gcsammelte
- 45-
- 46-
Tractat
L.c., p. 95 ~i urm.
- 47-
von Bruder
Claus und
a ealugarului, fi'ira introducere dogmatiea ~i fara ex'geze'l, a necesitat desigur 0 indelungata activitate de
'~similare, pentru a fi ineorporata in conceptia de o.nsamblu, ceea ce a permis restabilirea echilibrului pe:rturbat. Confruntarea eu neobisnuita traire a avut loc
pe terenul. stabil 0.1 dogmei din: vremea respective'l, care
~i-a dovedit puterea de asimilare prin aceea ca a transformat in mod salvator trairea inspaimintatoare in frumosul corespondent sensibil al ideei trinitatii. Dar (:ODfruntarea ar fi putut avea loc ~i pe terenul viziunii,
dind curs facticitatii ei stranii, probabil in defavoarea
conceptului cre~tin de Dumnezeu ~i spre nefericirea
fratelui Klaus, care nu ar mai Ii devenit un sflnt, ci un
eretic (daca nu chiar un bolnav), incheindu-~i viata pe
rug.
Acest exemplu arata utilitatea simbolului dogmatic:
el formuleaza intr-o maniera suportabila pentru capacitatea umana de receptare 0 traire pe cit de puternice\
pe aUt de periculoasa ~i decisiva, care datorita jntensitatii ei ie~ite din comun este cu indreptatire numita "experienta divinitatii"; formularea
simbolica nu dEiuneazEi in mod esential bogatiei trairii ~i nici nu-i Jeformeaza hotaritor semnificatia deosebita. Chipul mlniei
divine, pe care 11 intllnim intr-un anume sens ~i 1a
Jakob Bohme, nu concorda cu Dumnezeul Noului Testament, tatal iubitor din ceruri, putlnd deveni de aceea
sursa unui conflict interior. Un asemenea conflict germina in spiritul vremii sflr~itului celui de al 15-1ea
veac, epoca unui Nicolaus Cusanus, care vroia sa evite
soarta amenintatoare prin formula \lcorr~plexio oppositorum"! Nu cu mult dupa aceea, Dumnezeul Vechiului
Testament a cunoscut 0 serie de rena~teri in cadrul protestantismului. Jahve este un Dumnezeu ale ,.::arui0rozitii nu au fost inca separate.
Fratele Klaus s-a plasat in afara obi~nuintei ~i a
traditiei pentru ca ~i-a parasit casa ~i familia, a trait
mult timp singur ~i a privit a,dinc in oglinda intunecata, a~a incit a avut acces la minunata ~i infrico~atoarea experienta originara. Intr-o asemenea situatie, imaginea dogmatica a divinitatii dezvoltata de-a lungul
48
multor seeole a funetionat ea un leac salvator, ajutindu-l sa asimileze izbucnirea fatala a unei imagini arhetipale ~i sa evite propria disolutie. Angelus Silezius r.u
a fost tot atit de norocos caci in vremea sa biserica,
garantul dogmei, i~i pierduse din stabilitate, ceea ce I-a
expus conflictului interior.
Jacob B6hme cunoa~te un Dumnezeu al ~,focului miniei", un adevarat deus absconditus. Insa el a reu~it ~a
depa~easca contradictia profund traita eu ajutorul formulei cre~tine tata-fiu ~is-o integreze in eonceptia sa,
e adevarat, gncstica dar totuf?i cre~tina in toate punctele esentiale. Altfel ar fi devenit dualist. Pe de aIta.
parte i-a fost de folol:1alchimia care de mult pregatea
in taina unirea contrariilor. In orice eaz, mandala sa,
anexata eelor ",Patruzeci de intrebari despre suflet, * ~i
eare reprezinta esenta divinitatii este inca puternic marcata de contradictie, fiind impartita intr-ojumat8.te intunecoasa f?i int1'-o jumatate luminoasa; de asemenea,
cele doua semicercuri corespunzatoare in loc de a 5e
imbrati:;;a i~;;iinto1'c spatele **.
Dogma inlocuie~te ineonf?tientul colectiv, dindu-i 0
formulare cuprinzatoare. Deaceea, forma de vlata eatolica nu cunoaf?te principial 0 problematica psihologidj
de acest tip: viata incon~tientului eolectiv este absorbita aproape fara rest de reprezentarile arhetipale dogmatice f?i, asemeni unul riu imblinzit, eurge in albia
simbolicii credo-ului ~i ritualulu1. Incon~tientul colectiv traie:;;te in interioritatea sufletului catolie. Doar astazi
ineon~tientul colectiv a devenit 0 problema psihologica,
biserica ere~tina fiind precedata de misterele :mtice
care-:;;i intind radacinile pina in indepartata epoca neolitica. Niciodata omenirea nu a fost lipsita de imaginJ
viguroase care sa ofere ajut()r magic impot1'iva perieucloasei vieti a abisurilor sufletef?ti. Intotdeauna fO~'mele
incon~tientului au fost exprimate prin imagini protec* Viertzig Fragen van der See len, Vrstand, Essen::, Wessen,
Natur und Eigenschaft etc.
H Vezi ;;i Jung, Zlir Empirie des Individuatiansprazesses,
Ges~
mmelte Werke, Band IX.
- 49-
- 50-
- 51-
- 52-
-:53-
trezit.
Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica naturala. Cel care vlseaza coboara In propriile sale profunzimi iar drumul il conduce spre 0 apa misterioasa.
Aid 5e petrece minunea lacului din Bethseda :un Inger
cCoboara :;;i atinge apa care capata prin aceasta puteri
-
54 --"-
*Vezi
Thomasakten
in
Neutestamentliche
-55 -
.l
Apokryphcn
edit
Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon:;;tientului. Lacul din vale este incon:;;tientul care se aHa intr-un fel sub con~tiinta, motiv pentru care a fast adesea denumit "subcon:;;tient", de multe ori cu sensul peiorativ de con:;;tiinta inferioara. Apa ~ste "spiritu1 vaii",
dragonul de apa a1 lui Tao, a carlii naturaeste asemaditoare apei, un Yang pre1uat de un Yin. De nceea apa
inseamna din punct de vedere psiho1ogic spirit care a
devenit incon:;;tient. De aceea visu1 teo1ogului spune
foarte corect ca el a1' putea trai 1a ma1u1 apeiefectul
spiritului viu asemanator
minunii tamaduirii in lacul
din Bethseda. Cobor'i1'ea in adincuri pare sa preceadi'l
* Augustinus, Confessionum
libri, XIII, xxi col. 3'15, 29.
** Aproape de fiecare data cind visez este vorba d<::apii: san
fae baie sau refuleaza we-ul sau se sparge 0 teavii sau c;asa mea
ajunge pe malul unei ape sau vad un eunoscut pe punctul de
a 5e ineea sau ineerc sa ies din apa sau in timp ce sint in baie
<eada este tocmai pe punctul de a se revarsa.
56 ~
rituale.
- 57-
neaza in determinarile separatoare ale eului, :wind aeces prin mijlocirea spatiului doar la eeea ce este superficial ~i exterior. Ultima traie~te totul ca eeva exterior,
primul ca pe ceva interior.
De obieei incon~tientultrece drept un fel de intimftate inchisa, ceea ce Biblia desemna prin euvintul "inima", coneeputa, printre altele, ca locul de origine al
tuturor gindurilor rele. In incaperile inimii locuiesc spiritele cele rele ale singelui, minia cea repede ~islabir:iunea simturilor. A~a arata incon~tientul cind este privit
dinspre con~tiinta. Aceasta pare a fi in esenta 0 functie
a creieruluimare
care separa totul ~i prive'1te partile
in izolarea lor, incon~tientul fiind ~i el inteles exclusiv
ca incon~tientul meu. De aceea se considera ca ::lcela
care coboara in ineon~tient cade in marginirea lmperativa a subiectivitatii egocentrice, fiind expusin Rc:easta
infundatura atacului tuturor animalelor rele pe care Ie
adaposte~te lumea subterana a sufletului.
Cine prive~te in oglinda apei vede mai 'lntii propria-i imagine. Cine se indreapta spre sine insu'1i risca
sa se intilneasca eu sine insu~i. Oglinda nu lingu~e~te,
ea reflecta cu fidelitate pe cel care se uita in ea, acel
chip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ea il
ascundem cu ajutorul personei 3 - maSCa nClastra de
actori. Oglinda insa se afla dincolo de masca ~i arata
adevaratul chip ..
Aceasta este prima proba' de curaj ceruta de drumul
spre interior, 0 proba care-i sperie pe eei mai multi caci
intilnireacu
sine insu~i face parte dintre acele Iucruri
neplafute pe care Ie evitam atita timp. cit I:utem~ proieeta in exterior tot ceea ce este negatlv. Cmd slntem
in stare sa ne vedem propria umbra 4 ~i sa suportam cu'noa~terea ei, atunci abia am rezolvat 0 mica parte a
sarcinii: am suprimat cel putin incon~tientul personaL
Insa umbra este 0 parte vie a personalitatii ~i vrea de
aceea Sa participe intr-o forma saualta la viata ~nt~e:
gului. Ea nu poate fiindepartata prin. argumente ~l mC.!
nu poate fi facuta inofensiva prin soflsme. Ac~as~a problema este extrem de dWcila caci ea nu numrcn ca anga-
-58 -
59
=-
-'60 -
- 61-
in anul 1934.
- 62-
nota bene -
:racelsus
als geistige
Erscheinung.
- 63-
temute, a~a incH ciudata lor alura eroica este cloar partial caracteristica. Pe atunci con~tiinta era mult mal
simpla iar domeniul ei ridicol de mic. Foarte mult din
ceea ce noi astazi consideram a i parte componenta a
psihicului nostru se afla la primitiv in stare de proiectare, populind lumea inconjuratoare.
Cuvintul "proiectare" nu este de fapt potrivit, cfici
nimie nu a fast aruncat in afara din suflet, ci eomplexitatea sa pe care 0 eunoa~tem astazi se datoreaza unei
serii de introiectii. Complexitatea sa a creseut proportional cu dezinsufletirea naturii. Ceea ce .demult trecea
drept 0 gratie stranie este numit astazi "fantasma erotica", complidnd in mod dureros viata noastri sufleteasca. 0 intllnim tot aUt de des ca pe 0 ondina; pe
deasupra seamana unui spirit rau ; ca 0 vrajitoare, apare
sub diferite chipuri ~i da dovada de 0 insuportabila autonomie, care de drept nu poate fi proprie unui eontinut
psihic. Uneori provoaca fascinatii care pot coneura CD
cea mai puternica vraja sau stari de teama care nu sint
depa~ite in intensitate nici de cele create de aparitia diavo1u1ui. Ea esteo fiinta care ne tachineaza, care ne taie
drumu1 sub diferitechipuri
~i vestminte, care ne joaca
tot fe1ul de farse, aflindu-se 1a originea unor amagiri
faste sau nefaste, a unor depresiuni, extaze, aiecte necontrolate etc. Chiar siin stare de introieetie rationala, ondina nu-~i abandoneaza natura sa po~na9a. Vrajitoarea nu a incetat de a-~i prepara murdarele e1 biiuturi de dragoste sau de moarte dar otrava ei magieo. s-s
rafinat devenind intriga ~i autoamagire, care, de9iinvizibile, nu sint mai putin periculoase.
Pe ce ne bazam atunei cind dam! acestei zine numek
de anima? "Anima" inseamna totu9i suflet 9i desemneaza ceva minunat 9i nepieritor. Dar nu intotdeauna
a fost astfe!. Nu trebuie sa uitam ea acest fel de Stiflet
este 0 reprezentare dogmatica ce urmarea sa Indeparteze si sa fixeze ceva nelinistitor de autonom 8i de viu,
Cuvi~tul german See1e (sullet) este prin intermediul
furmei gotice saiwa16 inrudit indeaproape cu r.uvintul
elin aioAos, care
inseamna
"mobH", "eu sclipiri
multieolore", adica, ceva asemanator unui fluture - in
- 64-
elina qmxi1,
care beat zboara din Hoare in fIoare 5i
traie~te din miere ~i iubire. In tipologia gnostica, aD&dQmo~ 1)X1K6~ (omrJl psihic) este plasat in urma 1ui
~DSpCO;;;O~. ~rr:ll8DflanK6~
(omul
.spiritual)
~i, , in
!ond, eXlsta suflete rele care trebuie arse perpetuu in
iad. Chiar ~i sufletul cu totul nevinovat al pruncilQr nebotezati este privat cel putin de cunoa~terea lui Dumnezeu. La primitivi, sufletul este suflu vital magic (de
aceea "anima") sau flacara. Un cuvint necanonic a1
Domnului spune potrivit: "Cine imi este aproape, Ii
este aproape focului" *. La Heraclit, sufletul este, pe
<pllXll
treapta cea mai inalta, de foc ~i uscat, cad
in sine se inrude:;;te strins cu "suflu ri'icoros" q:rOXSlU
inseamna a sufla
q)t)Xp6~
rece iar
cpDXO<;
racoros...
a fiinta vie este 0 fiinta insufletita. Sufletul 0ste
viul din ~m, ceea ce traie~t~ din sine' insu~i ~i produce
viata : de aceea Dumnezeu a suflat peste Adam, pentru
ca el sa traiasca. Cu viclenie :;;i amagire judiu~il sufletul determina materia cea inerta :;;inedoritoare de viatE!
sa traiasca. El convinge de lucruri incredibile pentru ca
viata sa fie traita; el intinde tot felul de curse \)nmlui
pentru a-I determina sa ajunga pe pamint ~i sa ramina
acolo, cU scopul ca viata sa fie traita, a:;;acum in Paradis
Eva nu a putut sa nu-l convinga pe Adam de calitaWe
fructului oprit. Daci'i n-ar fi existat mobilitatea o;i scli~
pirile sufletului, omul ar fi stagnat din cauza pasiunii
~ sale celei mai mari - inertia * *. Ca avocat foloseste 0
anumita rationalitate iar u~ anum it fel de moraiitate
ii da binec~vintarea. A avea suflet reprezinta 0 cutezanta a vietii cad sufletul este un demon distribuitor
de ~iata car~-:;;ijoaca jocul dracesc deasupra :;;idedesubtu1 vietii umane, ceea ce face ca in interiorul dogmei
sa fie amenintat Cll anumite pedepse :;;ipropiti1t ell anumite binecuvintari care depa:;;esc cu mult posibilul uman
al meritului. Raiul si iadul sint destine ale suEletului
:;;inu ale omului car~ in slabiciunea :;;iprostia sa nu al"
~ti ce sa faca intr-un Ierusalim ceresco
*
**
65
Anima nu este un suflet dogmatic, 0 animrl rationalis, concept al filosofiei, ci un arhetip natural care subsumeaza in mod satisfacator toate enunturile inconstientului, ale spiritului primitiv, ale isto~iei limbii ~i
religiei. Anima este Un "factor" in sensul cel mai propri~l
al cuvintului. Ea nu poate fi facuta, ci este Intotdeauna
aprioriul dispozitiilor, reactiilor, impulsurilor ~~ia tot ce
este spontaneitate psihica. Viata care se alimenteaza
din sine insa~i, anima ne insufla viata. Ea este viata
dincolo de con~tiinta ce nu-i poate fi integrata fara re~t
acesteia, did viata psihica este in cea mai mare parte
a ei ceva inconEitient ~i inconjoara con~tiinta din toate
partile. Aceasta idee ni se impune de la sine daca ne
dam sean::a 0 singura data 'de pregiHirea incon,~tientil
necesara pentru a recunoa~te 0 perceptie .
. De~l S-3r parea ca. anima subsumeaza totalitatea
vietH sufleteEiti incon~tiente, ea nu este declt un arhetlp
printre alteleEii de aceea nu caracterizeaza intreg incon~tientul, fiind doar un aspect al sau. Aceasta reiese din
faptul feminitatii sale. Ceea ce nu este eu, adb3- mascu-'
lin, este foarte probabil feminin ~i pentru ea Don-eul
este resimtit ca neapartinind eu1ui. ca exteriOl', im'lginea animei este proiectata de obicei asupra femei10r.
Fiecare sex contine in sine intr-o anu-mita masur1 sC'xul
opus. Din punct de vedere biologic, masculinitatea este
determinata doar de predominarea gene lor masculine
asupra ce10r feminine.
Minoritatea genelor femi'Jine
pare a forma un caracter feminin care de obicei rilmine
incon~tient datorita pozitiei sale inferioare.
Cu arhetipul animei pa~im in domeniul zeilor, in
acel domeniu pe care ~i I-a rezervat metafizica" Totce
este atins de anima devine numinos, adica necondi1;ionat, periculos, tabuat, magic. Ea este ~arpele din paradisul omului nevinovat, plin de bune intentii. A.nima
Iurnizeaza cele mai puternice argumente impotriva Indeletnicirii cu incon~tientul care distruge barierele 1110rale ~i descatu~eaza forte care ar fi trebuit sa r.lmina
in incon11tient. $i intr-adevar lucrurile aEiastau In n,asura in care viata n1.1este' doar bine ci ~i rau. tntrueit
anima vrea viat~, ea vrea atlt binele eit ~i rau1. In do-
- 66-
aus E.T.A.
- 67-
Hoffmanns
Marchen
(pen-
"Dcr
- 68-
Psychologie
.,- 69 -
- 70-
Carticica
Psychotherapie
- 71-
tare voita la propriile capacWiti, ci de una naturala, silita. Nu este vorba de 0 supunere ~i umilire voite, infrumusetate moral, ci de 0 de neinteles infringere totala, incununata de teama panica a demoralizarii. Abia
cind toate punetele de sprijin s-au prabu:;;it ~i cind nu
mai exista speranta vreunei protectii se creeaza posibilitatea trairii unui arhetip care pina acum a stat'lscuns
in lipsa de sens plina de semnificatie a animei. EI e~te
arhetipul sensului, a~a cum anima este arhetipul victii
pur :;;isimplu.
Sensul ne apare ca fEnd ceva de data mai recenta
deoarece consideram, nu far a 0 anumitffi.indreptatire, ca
noi sintem sursa sa ~i ca lumea poate exista :;;ifara a fi
interpretata. Insa cum procedam pentru a conferi sens?
De un de-l obtinem in ultima instanta? Formele conferirii de sens' sint categorii istorice 'ale carol' radac1ni
coboara pina in antichitatea nebuloasa, fapt de care nu
ne dam seama cu suficienta claritate. Conferirea de sens
se folose:;;te de anumite matrite lingvistice care la 1'indul lor provin din imagini stravechi. Putem a'Jorda
aceasta problema in ce punet dorim, pretutindeni vom
ajunge la istoria limbii ~i a motivelor, care intotdeauna
trimit direct la fermecata lume primitiva.
Sa 1uam ca exemp1u cuvintul idee. EI trimite 1a
conceptu1 platonician de
d60C; ideile ve~nice fii.nd
imagini originare care sala~luiesc tu U)TSpolJp(wiffi t07r<p
(intr-un loc supraceresc) ca forme transcendente ve:;;niee.
Ochiu1 vizionarului Ie prive:;;te ca "imagines et lares"
sau ca imagini ale visului i'iiviziunilor revelatoare. Sau
sa luam conceptul de energie utilizat in explicare3 ])rocese10r fiiice. In treeut. aceea~i funetie a indeplinit-o
foeul misterios a1 alchimi~tilor, flogistonul,' forta termica inerenta materiei, pre cum ~i caldura originara a
1C 15 P a
iSm
0 u
(fostoicilor sauheraclitianul
cuI ve:;;nic viu), care este foarte aproape de concepti a
primitiva despre 0 forta vie de universala rdspindire,
forta a cre:;;terii, magica forta tamaduitoare, numita de
obicei mana .
<>
Metamorphoseos,
Xl,
consimtite)
- 72-
morti
Nu vreau sa sporese in mod inutil numarul exemplelor. Este suficient sa ~tim ea nu exista conceptie sau
idee importanta care sa nu aiba antecedente istorice,
Tuturor Ie stau Ia baza in ultima instanta forme originare arhetipale al carol' caracter sensibil (AnsehDulichkeit) a Iuat na~tere intr-o epoca in care con9tiinta
inca nu gindea ci doar percepea. Gindul era obiect al
perceptiei interioare, nefiind gindit ci simtit ca un fe11omen, cu aite cuvinte, vazut sau auzit. Gindul era in
mod esential revelatie, nu descoperire, ci ceva impus
sau eonvingator prin nemijIocita sa facticitate. Gindirea
precede eul con~tient primitiv, iar acesta este mai curind obiectul aceleia dedt subiectul ei. Dar nici noi n-am
atins culmile con~tientei ~i de aceea avem 0 gindire preexistenta de care nu ne dam insa seama atita tinm dt
De sprijinim pe simboluri traditionale sau, exprim~t in
limbajul visuIui, atita timp dt tatal sau regele n-:1 mu1'it.
Voi ilustra printr-un exemplu modul in care "ginde~te" incon~tientul, pre cum ~i illodul in care gase~te solutii. Este vorba de un tinar student 1a teologie pe care
nu I-am cunoscut personal. In perioada in care a avut
dificultati cu credinta sa religioasa a visat urmatorul
vis'" :
Statea in fata u7J,ui frumos Mrbat in virsta, in intregime imbracat in negru. $tia ca este magicic,nur alb.
~'icesta tocmai
vorbise indelung
dar autorul visului
n1L-$i mai amintea despre ceo El retinuse doar propozitia
jinalCi: J}$i pentru aceasta avem nevoie de ajutorul mag-icianului negru." In momentul
respectiv
s-a desc?~is
U$a $i a intrat un barbat in virsta, foarte asemanator cu
lYrimul, numai ca era imbracat in alb. S-a adrcsat magicianului alb: J}Am nevoie de ajutorul tau((, anmc'ind
in acela$i timp 0 privire intrebatoare catre visator. lVIa-
li
- 73-
gicianul alb a raspuns: "Poti vorbi lini$tit, este Un inocent". Apoi magicianul negru _a inceput sa povesteascii :
el vine dintr-o tara indepartaUi unde s-a intimplat ceva
ciudat. Tara era guvernata de un rege biitrin care a simtit ca se apropie moartea $i care din acest motiv (/,inceput sa-$i caute un mormint. In acea tara exista. un
mare numar de morminte din timpuri veehi dintre care
regele I-a ales pentru sine pe eel mai frumas. Potrivit
legendei, aici fusese inmarmintata 0 fecioara. Regele. a
dat dispozitie ca marmintul sa fie deschis $i sa fie pregiitit pentru sine. Insa de indata ce osemintele care se
aflau acola au fost scoase La lumina, eLe au prins viat6
$i s-au pref(icut intr-un cal negru care a fugd sprc de
$ert unde. a disparut. El, magicianul negru, de indatil ce
a auzit aceasta istarie a parnit in cautarea calului. DnpCL
muTte zile de mers pe urmele sale a ajuns La de$ert, l-a
strabatut pina pe partea unde incepea din no", iarba.
Acola a gasit calul pascind $i a descoperit ceva in lego.tura cu care are nevaie de sfatul magicianului alb. ilcolo
a dat peste cheia paradisuLui $i nu $tie ce trebui2 sa faca
cu ea in continuare. - In acest moment tension at visatorul S-a trezi t.
In lumina dezvoltarilor anterioare nu este greu de banuit sensul visului: dominant este simbolul batrinului
rege care-~i dore~te odihna eterna, ~i anume in loeul
unde au mai fost ingropate astfel de "dominante". 5 EI
a ales mormintul animei care-~i doarme somnul de ffi0arte asemeni frumoasei din padurea adormita, atita timp
cit via~a este reglata ~i exprimata de un principiu (prinij
sau princeps) viabil. Insa cind regele ajunge la sfiqitul
vietii *, ea i~i recapata viata ~i se transforma in ca10I
eel negru, care, inca in metafora platoniciana, exprima
lips a de control a naturii pasion ale. Cine il urmeaza
ajunge in de~ert, adica intr-un tarim arid, indepartat de
oameni, 0 imagine a insingurarii spirituale ~i morale.
Insa acola se afla cheia paradisului.
* Pentru
aceasta vezi motivul "batrinului rege" din alchimie (Psychologie und Alchemie, paragr. 491 ~i urm.)
- 74-
Dar ce inseamna paradisul? Desigur, edenul eu povietii ~i al cunoa~terii ~i cu cele patru rluri ale sale.
In viziune cre~tina, el este de asemenea ora~ul ceresc _al
l,Apocalipsei" care, ca ~i edenul, apare structurat
ca
mandala. 1nsa mandala reprezinta un simbol al individuatiei 6. Prin urmare, magicianul negru este acela care
gase~te solutia pentru apasatoarele dificultati de credinta
ale visatorului, cheia care deschide calea individuatiei.
Opozitia de~ert-paradis semnifica opozitia Insingur~reindividuatie sau evolutia spre sine 7.
Aceasta parte a visului este totodata 0 remarUj bila
parafraza a Cuvintului Domnului editat ~i completat de
Hunt ~i Grenfell, unde drumul spre imparatia cereasca
este aratat de animale ~i unde, in admonitiune, se spune : "De aceea trebuie sa va cunoa~teti pe voi im;iva, ciki
voi sinteti ora~ul iar ora~ul este lIT\paratia". '" Ceea ce
urmeaza constituie 0 parafraza a ~arpelui din paradis
care i-a indemnat pe primii oameni sa pacatuiasca,pacat care a condus in cele din urma la mintuirea orneni1'ii de catre fiul Domnului. Aceasta inlantuire cauzala a
prilejuit, dupa cum se ~tie, identificarea ofitica a ~arpelui cu soter-ul (salvatoI', mintuitor). Calul negru ~i magicianul negru sint ~ ceea ce reprezinta continut spiritual modern - elemente cvasinegative, a carol' relativitate in raport cu binele este sugerata de interschimbarea vestmintului. Cei doi magicieni sint douB. aspccte
ale barbatului batrin, ale maestrului ~i invatatorului de
inalta clasa, ale arhetipului spiritului care reprezinta
sensul preexistent ascuns in haosul vietii. El este tatal
spfletului, care in mod surprinzator este mama sa fedoara, motiv pentru care el a fost numit de catre alchlmi~ti "stravechiul fiu al mamei". Magicianul negru r;;i
calul negru corespund coboririi in adincul intuneC08 din
iTfseleamintite anterior ..
Ce invatatura insuportabil de grea pentru un tinaI'
student la teologie! Din fericire el n-a observat ca in
vis i-a vorbit tatal tuturor profetilor ~i i-a oerit spre
intelegere un mare secret. Lipsa de finalitate a unor ase111ul
New
-75-
Testament,
p. 25 :'Ii urm.
menea evenimentepoate
surprinde. De ee atita risipa ?
La aeeasta trebuie totw;:i sa adaug ea nu ~tim cum a actionat visul asupra studentului dupa un timp mai indelungat ~i sa subliniez ca, mie cel putin, visul mia
spus foarte multo El nu s-a pierdut, ehiar daca autorul
sau nu I-a inteles.
In mod evident visul ineearea sa prezinte binele $1
raul in funetia lor comuna, probabil ea raspul1s
('011.flietul moral inca nerezolvat din sufletul ere~tin. Din
relativizarea polilor opu~i rezulta 0 anumita 2.propiere
de ideile orientului, de "nirdvandva" filosofiei hinduse,
de eliberarea de contrarii care este indicata ea 0 posibilitate de solutie a eonflietelor. Cit de periculos de semnificativa este relativizarea binelui ~i a raului practiccita
in orient 0 arata 0 interogatie indiana. : "Care drum ~pre
eelui eare-l iube~te pe Dumdesavin;:ire este mai lung,
eelui eare-l urai;:te?" Raspunsul este urmanezeu sau
torul: "Cel eare-l iubei;:te pe Dumnezeu a.re nevoie de
desaviqire iar eel eare-l ura:?;;apte reinearnari pina
te, doar de trei, did eel eare-l ura;;te se gindei;>temai
el decit cel eare-l iube;;te". Eliberarea de eontramult
rii presupune 0 nivelare valorica funetionala care con
traziee sentimentul nostru erei;:tin. Totu;;i r:ooperDXCd
eontrariilor morale este, ai;:a' cum arata visul diseutat,
un adevar natural, reeunoseut de Orient ea atare, fapt
ilustrat in modul eel mai clar de filosofia taoista. De aUfel exista ;;i in traditia ere;;tina anumite pasaje care se
apropie de aeest punet de vedere. Amintese ca exemplu
parabola ispravnieului necredincios 8.
Visul nostru nu constituie in aeeasta privint8. ceva
singular intrucit tendinta relativizarii contrariilor este
una din trasaturile specifice ale inconi;:tientului. Trebuie
precizat imediat ca aceasta se manifesta doar in eazurile
de sensibilitate morala exacerb at a ; in alte eazuri ineon":'
$tientul poate insista tot atit de ferm asupra ineompatibilitatii contrariilor. De regula inconi;:tientul se sltueaZ8.
pe 0 pozitie eompensatorie in raport eu atitudinea e011i;:tiintei. De aeeea se poate spune ea visul presupune convingerile ;;i dubiile specifice unei eon~tiinte teologlce de
113.
13.1
13.1
113.
113.
- 76-
observanta protestanta. In pofida acestei limitari a \'a1abilitatii sale 1a un domeniu restrins visu1 isi demonstreaza' clar superioritatea. Sensul sa~ apare,' in mod
adeevat, exprimat ca opinia ~i voeea unui magician Intelept, mult superior in toate privintele' eon~tijntei visatoru1ui. Magicianul este sinonim eu batrinul inte1ept
care are relatii de filiatie directa cu figura 9amanuiLii din
societa.tile primitive. El este, ea ~i anima, un demon nemuritor care strapunge intunecimea haotica a simplei
vieti ell lumina sensului. El este iluminatul, invatatorul
'Ii maestrul, un psihopomp, a earui personifkare nu a
putut fi evitata nid de iconoclastu1 Nietzsche( care I-a
incarnat in Zarathustra, un spirit superior al unei epoci
aproape homerice, transformat in purtator ~i vestitor a1
propriei iluminari ~i extaz "dionisiace". Este adevarat
ea peniru e1 Dumnezeu era mort, dar demonul intelepdunii s-a transformat pentru el intr-un dub1u intrupat,
al;>acum spune :
Atunci, dintr-o data, prietena! unul a devenit doi - lar Zarathustra m~-a treeut prin fat a * ...
Pentru Nietzsche, Zarathustra este mai mult riecit 0
figura poetica, este 0 marturisire involuntara. Viata sa
a fost 0 ra.tacire in intunecimile indepartarii de Dur'.1nezeu, ale deere9tinarii 9i de aceea i-a aparut revelatorul
;;;iiluminatorul ea izvor vorbitor al sufletului sau. De alei
provine limba hieratica din A$a gTait-a ZaTathus[;Ta, c:'lei
acesta este stUul arhetipului spiritului.
Prin trairea acestui arhetip modernul experimenteazEl modalitatea straveche a gindiriica activit ate autonoma al carei ooiect slntem. Hermes Trismegistos sau
Thoth din literatura ermetiea, Orfeu, Poimandres ~i 'Inruditul cu aeesta Poimen a1 1ui Hermas ** constituie alte
formulari ale aceleia~i experiente. Daea numele de Lud Sils-lVlaria lrl Lieder des Prinzen V ogelfrei, p. 360. In original, versurile lui Nietzsche suna in felul urmator :
Da, p16tzlich, Freundin ! wurde Eins zu Zwei
_ Und Zarathustra gieng an mir vorbei...
H Reitzsenstein
considera Pastorul lui Hermas drept 0 scriere cre::;tina concurenta fata de poimandres.
77 -
CL
78
Avalon (Editor),]he
Serpent POWer.
hlen
- 79-
* Denkwiirdigkeiten
eines Nervenkranken.
** Analytische
Beobachtungen ilber Phantasien
zophrenen.
*.* Custance, Wisdom, Madness and Folly.
80 .:-
eines
Schi-
- 81-
COMENTARIILE
$1 NOTELE TRADUCATORULU1
* Aion Untersuchungen
2U1' Symbolgeschichte.
** Psychologie und Alchemie.--
- 82-
- 83-
mica
arl1etlpul
Cd
sin---l-
- 84-
- 85-
-86-
1. Constelatia berbecului
2. Mandala - cere, in sanscrita -- constituie in vzzmnea 1ut
Jung unul din principalele
simbo1uri geometrice ale sinellli _
arhetipul totalitatii
psihice, arhetip integrator
$i totaZiz'ator Care
inglobeaza atit con$tiinta c1t $i incon$tientul.
Formatiune grafted
de mare complexitate in culturile traditionale
asiatice, unde estc
utilizata in praeticile rituale, mandala apare freevent in vise, sau.
in 1:iziuni,in
cazul anumitor stari conflictuale,
al sChizofreniei,
- 87-
pre cum $i pe parcursul procesului psihoterapeutic. Functia psihicii a mandalelor este una de organizare, ordonare a continuturilor psihice.
3. Persona este, dupa cum reiese din studiul Relatiile dintre eu 1)i incon1)tient, 0 dimensiune colectiva a personalWit,ii individuale. P. consta din numele, f01'matia, titlul, functia, 1'olul
individului, pre cum $i din opinia celorlalti despre el. In calitate de fo1'matiune de compromis intre individ $i ci1'cumstantele
sociale in care traieite, p. este 0 realUate secunda, car:, mai
muZt ascundc decit dezvaluie personalitatea individulHi. Ca fatadii socialii, p. reprezinta 0 dimensiune a eului.
4. Din numeroasele referiri la Shatten, nu intotdeauiw pe
deplin concordante $i univoce, reiese ca prin acest termen Jung
desemneaza latura negativa a personalitatii, nerecunoscutii $i
neacceptatCi de con.~tiinta. De aici $i denumirea care $i in traducere romaneasca ramine la fel.de sugestiVii - umbra. De#
in prezentul text 1L. este tratata ca arhetip, in ansamblul operei lui Jung relatia u. cu incon$tientul personal ramine insujicient lamurita. Citam in continuare una din definitiile 11.,
semnificativa atit pentru acceptia pe care i-o confera lung cit
-5.i
pentru relatia sa cu incon.~tientul personal: "Prin umbra znteleg partea negativa a personalitatii, suma insu$irilor ascunse,
dezavantajoase, a functiilor insuficient dezvoztate $I a contimliurilor incon$tientului personal" (Uber die Psychologie des Unbe',vuBten, p. 71, G.W., vol. VII). Or, prin esenta, incon$tientul personal (de sorginte ontogenetica) este diferit de incon$tientlLl ('0lectlu (de sorginte fiZogenetica), sediul arhetipurilor. 0 azta problema ramasii in suspensie este cea a relatiei dintre '11. $i rmima un aZt arhetip tratat in studiul de fata. Ambele au in comun
trasiituri importante care fac dificila diferentierea
lor Msritrl
mention ate aici $i intruchiparile cuZturale ale U.: diaueluZ, l\/lefisto, anti crist. Relatia dintre eu $i u. este smboZizata de relatia
dintre Faust $i Mefisto.
5. "Dominatele" reprezinta 0 aZta denumire folostta de Jung
pentru a desemna arhetipurile. Frecventa aparifiei acestu s;nonim este 1'elatiu redusa.
6. Indiuiduatia este procesul psihic care de obice: se decZan!5eaza spontan $i se desfii$oara incon$tient. EI po ate Ii insa
$i provo cat de psihoterapie. Ca proces teleologic, i. uizca?'a 1'ealizarea personalitatii psihice totale, integrarea con$tientului. si incon$tientului intr-un ansamblu functional, reaZizarea arhetipul'ui sinelui care exista in fiecare ca posibiZtate.
7. In a doua parte a creatiei sale, Jung Cl considered sinele'
(das Selbst) drept arhetipul cel mai important. S. este arhetip1l.1
totalitiitii psihice integrate. A se vedea $i nota nr. 2.
8. L1Lca,
16, 11-13.
Seelenkunde.
-89 -
unit Neues
tifice a anatemizat orice psihologie "romantic" descriptiva. A~teptarile exagerate ale acestei ~tiinte experimentale de laborator se reflecta deja in Psihojizica lui Fechner. Rezultatele ei actuale sint psihotehnica ~i 0 schimbare generala a punctului de 'led ere ~tiintific in favoarea fenomenologiei.
.~
Insa deocamdata nu se poate afirma ca pllnctul de
'led ere fenomenologie a fost acceptat de toata lumea. Teoria joaca inca pretutindeni un rol mult prea mare, in
loc de a fi, a~a cum s-ar cuveni, inclusa in fenomenologie. Chiar Freud, a carui orientare empirica nu pDate fi
pus a la indoiala, a transformat teoria sa, asociata metodei, intr-o conditie sine qua non, ca ~i cind ar i indispensabil ca fenomenele psihice sa fie vazute intr-o emumita lumina pentru a exista. Cu toate acestea, Ji'reud a
fost acela care a deschis calea cercetarii fenomenelor
complexe in domeniul nevrozelor, Orizontul deschis r'u
a .depa~it totu~i limitele impuse de anumite concepte
f{ziologice fundamentale, a~a incH s-a putut na~te impresia ca psihologia este un aspect al fiziologiei instinctelor. Aceasta limitare a psihologiei a fost bine venita
pentru conceptia materialista de acum cincizeci de ani
iarastazi, de~i avem 0 alta imagine asupra lumii, situatia nu s-a schimbat radical. Se creeaza astfel llU nurnal
~vantajul unui "domeniu deliilllitat de lUcru", ci ~i pre,textul dezinteresului fata de ceea ce se petrece intr-un
perimetru mai largo
Astfel, intreaga psihologie medicala a trecut eu vederea faptul ca 0 psihologie a nevrozelor, cum este de
pilda cea freudiana, ramine cu totul in aer in absenta
unei fenomenologii generale. De asemenea, nu s-a tinut
seama de faptul ca in domeniul nevrozelor Pierre Janet * a inceput, chiar inaintea Iui Freud, sa elaboreze 0
metodologie descriptiva,pe
care nu a impovarat-o cu
prea multe premise teoretice ~i filosofice. Domeniul strict
medical a fost depa~it de descrierea biografica a fenomenului sufletesc reprezntata de opera princlpala a fi L'Automatisme
psychologique;
ques: Nevroses et idees fixes.
90 -
-91-
observations
SIll'
- 92-
- 93-
* In somnium Scipionis.
** Wilhelm und Jung,
- 94-
~i gui) este gindita ca 0 parte feminina si htonid a sufletului. Ins a unui asemenea procedeu r~gresiv fi este
asociat intotdeauna pericolul concretismului metafizic, pe
care incerc pe cit posibil sa-l evit, dar caruia Ii cade vktima intr-o anumita masura orice incercare de prezentare intuitiva, Anima nu este un concept abstract, ci
unul empiric, diruia forma pe care 0 imbraca ii este inerenta, neputind fi prezentat altfel decit prin fenomenologia sa specifica.
Indiferent de argumentele pro ~i contra de ordinfilosofic, psihologia ~tiintifica trebuie sa considere viziunile transcendente prod use de spiritul uman i~ toate timpurEe drept proiectii, adica drept continuturi psihice plasate ~i hipostaziate intr-un spatiu IT],etafizic.* In lStoria culturii, anima poate fi inregistrata in primul rind
in diadele divine, in perechile de zei de sexe diferite.
Acestea pot fi intllnite, pe de 0 parte in obscura rr,itologie primitiva ,,* iar pe de alta parte in speculatia filosofica a gnosticismului *** ~i a filosofiei chineze clasice,
un de perechea cosmogonica este alcatuita din yang (principiul masculin ~i yin (principiul feminin). **H Despre
aceste diade se poate afirma cu toata lini~tea ca sint la
fel de raspindite ca barbatul ~i femeia. De aiel rezulta
in mod firesc concluzia ca motivul amintit este inerent
imaginatiei, astfel incH ea este determinata sa proiecteze,
in toate locurile ;;i timpurile, acela;;i lucru. *****
Din experienta medicala ~tim_ca proiectarea este un
proces automat, incon;;tient prin care un continut incon~tient subiectului este transferat asupra unui obiect, creindu-se impresia ea respectivul continut apartin(~ obiec* Acest punct de vedere se bazeaza pe critica cunoa~;terii
realizata de Kant si nu are nimic de-a face cu materialisncu1.
H Winthuis, Das Zweigeschlechterwesen
bei den Zentralal1stTaliern und anderen Valkern.
*** In special in sistemul valentinienilor.
Vezi Ireneus,
Adversus omnes haereses.
**** I Ging. DGs Buch del' Wandlungen.
***'* Un mare numar de exemple instructive ofera a~a-numita filosofie alchimista ermetica din secolele XIV-XVII.
0
imagine relativ satisfacatoare ofera Symbola aureae mensae a
lui Michael Maier.
- 95-
- 96-
intens emotion ale asociate imaginilor parintilor, continuturi care au nevoie de con~tientizare. 1nsa constir::ntizarea lor este mai dificila dedt cea a fantasmel~r incestuoase, despre care se admite ca sint refulate datorita
unei rezistente puternice, ceea ce Ie arunca in inconf?tient. Daca aderaill! la aceasta idee, atunci sintem constrin~i sa admitem ca dincolo de fantasmele incestuoase
exista continuturi care sint refulate de 0 rezistenta si
mai puter~iea. Dar intrucft eu greu ne putem 1m~gin'a
ceva mai respingator dedt ineestul, rezolvarea acestei
probleme ne pune in difieultate.
Daca ne ghidam dupa experienta practica, vom eOl1stata ea imaginile parintilor sint asoeiate nu numni cu
fantasm a incestului, ci 9i cu reprezentari religioase. Pentru aceasta nu trebuie aduse dovezi istorice. Ele stnt general cunoseute. Surprinzatoare ramine reticenta de a
comunica numitele reprezentari religioase.
Cineva observa ca 1ntr-o societate obisnuita este mai
penibil sa vorbe9ti, dupa masa, de DUInJ~ezeu decit sa
spui 0 gluma deochiata. $i intr-adevar, pentru multi este
mai U90r sa marturiseasca fantasmele sexuale decit faptul ca medicul Ie apare ca mintuitor, caci primul caz are
justificare biologica, in timp ee al doilea pare definitiv
patologic, ceea ce produce cea mai mare jena. ered insa
ca se acorda 0 importanta pre a mare "rezistentei':. Acelea~i fenomene pot fi explicate tot aUt de bine prin !ipsa
de imaginatie 91 reflexie, care fac aUt de dificil pentru
pacient actul con9tientizarii. Poate ca e1 nu are 0 rezistentil deosebita fata de prezentarile religioase, ci pur
~i simplu nu-i trece prin minte ca ar putea Sa-g1 considere medicu1 drept Dumnezeu sau mintuitor. Hatiunea
Sa 11apara de asemenea iluzii. 1nsa el ezita mai putin sa
presupuna ea medicul i9i imagineaza aga ceva. Cind cineva este dogmatic, ii vine, dupa cum se 9tie, Ugor sa-1
considere pe celalalt profet si intemeietor de religii.
Dupa cum demonstreaza istoria, reprezentarile religi"
oase au 0 forta emotionala 9i sugestiva deosebiW. Desi.,.
gur, aici indud toate "representations collectives": tot
eeea ce relateaza istoria religiilor, precum 9i toate ,,-is.,.
mele". Acestea reprezinta doar 0 forma degenerata a
confesiunilor istorice. Cineva poate fi sincer convin5 ea
- 97-
- 98-
99
* StOckE,
Bruder
des seligen
Bruder
Kla1Ls, B1cmke,
100 -
nu.
101 -
102 -
lec~ie :;;i 0 modelare (individuala) a materialului perceptiv. Aceste disponibilita~i sint instincte :;;i preformCltii.
Cele din urma - conditii formale a priori ale perce;J-'
~iei - se bazeaza pe instincte. Prezen~a lor impr'imil
lumii copilului :;;i lumii onirice pecetea antropomorfa.
Arhetipurile, caci despre ele este vorba, prefignreaza
caile de dezvoltare pentru activitatea imagina~iei, producind asHel in visele copiilor, precum :;;i in delirul
schizofrenilo1' uimitoare paralele mitologiee, paralele pe
care Ie putem regasi estompate in visele oameniior normali :;;inevroza~ilor. Nu este vorba deci de reprezcnti'iri
mo:;;tenite, ci de posibilitati mo:;;tenite de 1'eprezentc'irL
Acestea nu reprezinta 0 zestre individuala ci una genera1a, a:;;a cum poate fi constatat in temeiul manifestarii
universale a arhetipu1'ilor. *
Tot a:;;a cum arhetipurile se manifesta ea mituri .in
istoria popoarelor, ele i:;;i fac simtita prezenta in ('azul
fiecarui individ, prezenta care este cu atit mai puternica, adiea antropomorfizeaza realitatea mai pronuntat,
eu cit eon:;;tiin~aeste mai ingusta sau mai slaba, perm itind imagina~iei sa invadeze realitatea. In primii. ani de
viata ai eopilului aceasta conditie este far a indoiala implinitiL De aeeea mi se pare mai probabil ea la inceput
aeea forma arhetipala a perechii divine aeopera :;;iasimileaza imaginea parin~ilor reali, pin a dnd, in cele dJn
urma, datorita intaririi eon:;;tiintei, este perceputa ..- nu
rareori spre dezamagirea eopilului - statum reali'i a
parintilor. Nimeni nu eunoa:;;te mai bine deci psihoterapeutul fenomenul mitologizarii parintilor, care se prelunge:;;te adesea pina ti1'ziu la virsta adult.3. :;;i de care
Hubert si Mauss (Melanges d'histoire des religions, preface p. XXIX) numesc aceste forme a priori ale intuitiei "categorii", inspirati probabil de Kant: "elles existent
d'ordinaire
plut6t sous la forme d'habitudes directrices de la consci2nce, el-'
les-memes inconscientes." Autorii admit di imaginile origin are
sint oferite prin intermediul limbii. ,Aceasta presupozitie este intr-adevar corecta in anumite cazuri; in general insaea
cste
contrazisa de faptul ca psihologia visului 9i psihopatologia ne Dun
in fata 0 suma de imagini 9i conexiuni arhetipale car~ nu PLt
fi nici macar comunicate prin intermediul utilizarii istorice a
limbii.
-
103 -
mare 1a mic.
p1atonicianu1ui om ongmar, care na bisexuat (P1aton, Symposion, XIV), :;;i hermafroditu1ui originar.
104 -
105 -
piHrunzatoare".
106 -
Aprilie
1776
(Ca.-.
pot fi subsumate dedt fortat opozitiei sexelor. Amintitetele relatE pot fi intilnite sub diferite forme in special in Kundaliniyoga *, in gnosticism If: * f?i mai ales in
filosofia alchimica * * *, ca sa nu mai vorbim de produsele spontane ale imaginatiei care apar in nevroze f?i
psihoze. Dadi examinam cu atentie toate aceste date,
atunci putem emite urmatoarea ipoteza: un arhetip
aflat in stare de repaus, care nu este deci proiectat, :::1U
are un contur determinabil cu exactitate, ci este 0 formatiune care nu poate fi determinata din punct de vedere formal, dar care are posibilitatea de a se manifesta,
datorita proiectarii, in diferite forme.
Aceasta constatare pare sa vina in contradictie cu
conceptul de "tip". ered ca nu este 0 simpla aparenta,
ci 0 contradictie reala. Din punet de vedere empiric
averr4 de a face intr-adevar cu "tipuri", deci cu anumitE
forme, care pot fi distinse una de aIta f?i carom Ii se
poate atribui un nume. 1nsB.de indata ce aceste tipuri
sint desprinse de fenomenologia lor cazuistica r;;ise incearcB. cereetarea relatiilor lor eu alte forme arhetipale,
vom constata emergenta unor conexiuni atit de extin~e
in planul istoriei simbolurilor, incH ni se impune con _
cluzia ca elementele psihice fundamentale sint C-lracteTizate de 0 versatilitate derutanta care depaf?e~te posibilitatea de reprezentare a omului. lata de ce empiria trebuie sa S2 multumeasca cu un ca-~i-cum teoretic, ceea
ce nu 0 situeaza intr-o pozitie inferioara fizicii 8.tomice,
dei;>imetoda folosita nu este cantitativa ci morfologicdeseriptiva.
Anima este un factor de 0 deosebita importanta in
psihologia masculina ori de dte ori emotiile f?i afectele
sint puse in joc. Ea intaref?te, exagereaza f?i mitologizeaza toate relatiile emotionale cu profesiunea ili ell oamenii, indiferent de sex. Atunci cind anima este puternie constelata, caracterul barbatului if?i pierde din taAvalon (ed.), The serpent power, de asemenea Shr1-Chakra ..
~i Woodrofe, Shakti and Sh6.kta .
Schultz, Dokurnente del' Gnosis, In special listele la Ireneus, 1. cit .
*
Sarnhara Tantra
** Vezi Psyhologie
und Alchemie.
107 -
rie : el devine susceptibil, iritabil, capricios, gelos, vanitos ~i neadaptat. El se afla in stare de .,disconfort 6; ~i
induce pretutindeni disconfortul. Uneori raportarea animei la 0 femeie potrivita explica existenta~ complexului
de simptome.
Cum am mai spus, scriitorilor nu Ie-a scilpc:t nid
figura animei. Ei ne-au dat descrieri remarcabile, oferindu-ne in acela~i timp informatii asupra contextului
simbolic in cadrul caruia apare de obicei arhetipu1. Ma
refer inainte de toate la She, The return of she ~i la
Wisdom's Daughter de Rider-Haggard ~i la L'Atlo.ntide
de Benoit. Acesta a fost invinuit ca I-a plagiat pe Rider-Haggard, aUt erau de frapante asemanarile din.tre
cele doua opere. Ulterior Benoit a reqit, dupa cit se
pare, sa resping a acuza1ia. De asemenea, PromctlwEs de
Spitteler contine observatii extrem de subtile, iar n:manul Imago al aceluia~i autor descrie excelent proiectarea.
Terapia este 0 problema care nu poate fi trataLi exhaustiv in citeva cuvinte. Nici nu mi-am propus s-o fac
aid, insa doresc sa-mi prezint pe scurt punctul de vedere in chestiune : oafnenii tineri care nU au ajuns inca
la jumatatea vietii (pe care 0 situez in jurul virstei de
35 de ani) pot suporta mai u~or aparenta pierdere totala
a animei. In arice caz un barbat trebuie sa devir:a un
barb at. Tinarul care se maturizeaza trebuie sa 32 poata
elibera de fascinatia exercitata de .mama, asupril careia
este proiectata anima. Exista cazuri exceptiona~e, reprezentate in special de arti~tii plastici, unde problema se
afla adesea in cu totul alta parte; apoi homosexualit2.tea, caracterizata de regula prin identificare cu anima.
Frecventa acestui fenomen pune in discutie considerarea
lui ca perversiune. Din punet de vedere psihologic este
yorba mai curind de 0 insuficienta desprindere de arhetipul hermafroditului, asociata cu 0 rezistenta declarilta
de a accepta rolul unei fiinte unisexuate. 0 asemenea
mea Die Beziehungen zwischen dem Ich
am prezentat problemele esentiale pentru
Tn C2
rapi~. La fel in: Die Psyhologie del' Vbertragung.
ve~te aspectul mitologic al animei, cititorul poate consulti"i
filhnlmg in das Wesen del' Mythologie
pe care am scris-()
preuna eu Karl Kerenyi.
*
In scrierea
dem Unbewu13ten
108 -
und
te
priEin
im-
dispozitie nu trebuie sa fie intotdeauna valorizata nogativ, In masura in care conserva tipul uman originar, negat pina 1a un anumit punct de fiinta unisexuata.
!n cea de a daua parte a vietii, a pierdere durabi1a
a 3Limei inseamna pierderea vivacitatii, flexibilitatii ~i
ome:::iei. De regula ia na~tere 0 rigidizare pretlmpurie,
daca nu chlar sclerazare, unilateralizare fanatica, Incapii...
tlnare, principialitate dogmatica sau cantrariul: resemnare, oboseaEi, neglijenta, lipsa de respansabilitate ~i in
cele din urm"i un "ramolisrr.\ent" infantil eu inclinare
spre alcool. De aeeea, in cea de a doua jumatate a vietH
trebuie restabilita pe cit e poate 1egatura cu sfera tr3irEar arhetipale. '"
COMENTARIILE
TRADUCATORULUI
Un text reprezentativ
2el ca~e ar dori sa ofere 0 caracterizare general a a studii161' dedicate de Jung arhetipurilor ~i nu ar avea timpul ,?i energia necesare pentru a Ie parcurge in totalitate, ar putea sa'-~i
intemeieze demersul fie 9i numai pe articolul Despre arheUp elL
o speciala, eonsiderare
a eonceptului
de anima, publicat de psihologul 9i psihiatrlll elvetian in revista Zentralbaltt
fill' PS!Jr.ho~
there.pie
und ihre Grenzgebiete,
1936. Prezllmptivul
cereetihor
va gasi aici ideile esen\.iale emise de Jllng despre arhetipur: 9i
metoda investigarii lor.
Profesiunea de credinta empirista exprimata raspicat in primele pagini va contraria cu siguranta pe cititorii convin9ica,
spre deosebire de Freud, Jung este un adevarat ilosof. Desigur, empirlsmul lui Jung pe care acesta il afirma ori de cate
ori are prilejul, nu trebuie inteles ca un refuz al fllosofiei, ci in
sensui ca ideea arhetipurilor s-a nascut din studiul aptelor,' in
conditii de deplina libertate fata de prejudecatile teoretice. i\stfel, anima, unul din principalele arhetipuri identificate de Jung,
nu ~i-a constifllit in cali tate de concept aitiel decat conceptul
109 -
110 -
CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA
SPUiITULUI IN BASM
Cuvint inainte
Printre regulile imuabile ale ~tiintei naturii figllreaza ~i aceea ca obiectul poate fi considerat cunoscut
doar in masura in care cercetarea poate emite asupra sa
enunturi valide din punct de vedere ~tiintific. In acest
sens, valid este doar ceea ce poate fi demonstrat prin
fapte. Obiectul cercetarii este fenomenul natural. Pentru psihologie, unul din cele mai importante fenomene
este enuntul, in special dimensiunea sa formala ~i de
continut, ultimului aspect revenindu-i 0 importanta mai
mare din perspectiva esentei psihicului. Prima :;<.1!"cina
este intotdeauna descrierea ~i ordonarea evenimentelor.
dupa care urmeaza cercetarea exacta a legitatii c0mportamentului lor viu. In ~tiinta naturii interogatia referitoare la substanta celor observate este cu putinta doar
acolo unde exista un punct arhimedic in afara. Psihologia nu detine un astfel de punct intrucit doar. psihictll
poate observa psihicul. De aceea cunoa~terea substan-
111 -
paris" *, ceea ce arata ca era gindit ca spiritus vegetativus( spiritul vietH sau al nervilor, cum a fast numit
mai tirziu). Tot atit de raspindita este ~i concep~ia ca
spiritul ~i sufletul sint in esenta unul ~i acela~;i l'Jcru,
distingerea lor fiind deci arbitrara. La Wundt, spirituI
apare ca "fiinta interioara, daca nu luam in considerLlre
vreun fel de relatie cu fiinta exterioara" **. Altii limiteaza spiritul la anumite facultati, functii sau ;Jroprietati psihice, cum ar fi gindirea ~i ratiunea, opuse simtam[ntului (Gemut), care tine mai mult de "suflet".
/\.ce~tia inteleg prin spirit totalitatea fenomenelor gindirii rationale, respectiv intelectului, incluzind :;;i vointa,
memoria, imaginatia ~i nazuinta determinata de motive
ideale. 0 aHa acceptie a spiritului ne-o ofera cuvintul
"spiritual" prin care se intelege 0 functionare diversa,
bogata, stralucitoare, surprinzatoare a inteledului. De
asemenea, prin sprit se desemneaza 0 anumita atitudine
saU principiul acesteia. Astfel, educatia poate i realizata "in spiritul lui Pesta:lozzi" sau "spiritul 'V/eimar-ului reprezinta mo~tenirea germana nemuritoare". Un caz
special il constituie "spiritul vremii" - principiul sau
motivul anumitor conceptii, judecati ~i actiuni coh"ctive.
De asemenea, exista un siprit obiectiv prin care se intelege totalitatea creatiilor culturale ale umani tatli, in special cele de natura intelectuala ~i reJigioasa.
Spiritul inte1es ca atitudine are, a~a cum arata uzul
limbii, inclinatii inconfundabile spre personificare : spiritul lui Pestalozzi paate fi in sens concret spiritul sau,
adica imago-ul sau stafia sa, a~a cum spiritele de la Weimar pot fi spiritele personale ale lui Goethe ~i Schiller,
caci spirit Inseamna ~i stafie, adica sufletul unei persoane moarte. Expresia "suflarea rece a spiritelor" indica, pe de 0 parte, inrudirea originara a lui cp \.l X1'] cu.
\.l X P 0 C;
~i cp is X0 C;
ambele insemnind rece, iar
pe de alta parte, semnificatia originara a cuvantului
'IT u t: u!.l. u,
care nu inseamna altceva dedt "aermi~cat",
a \.l t: l! 0 C;
a~a cum anima ~i animus stau in legatura cu
(vint). Cuvintul german Geist trimite 1a ceva spumegind,
<P
III:
Logik
del' Geisteswisseunhoften.
113 -
tumultuos, fiind de aeeea inrudit eu Giseht, Gasch~, gheest, precuffil~i cu emotionalul aghast. Din vremuri stravechi emotia a fost conceputa ca posedare ~i de aceea
se mai spune ~i astazi despre 0 persoana minioasa ca este
posedata sau minata de diavol sau de un spirit rau. '" A~a
cum spiritele ~i sufletele mortilor aveau, conform conceptiei vechi 0 aldituire materiala foarte fin a dsemi',natoare unei adieri sau fumului, tot asUel spiritus are la
alchimi~ti 0 esenta subtila, volatila, activa ~i :n:JUfletitaare, de tipul alcoolului ~i al arcansubstan~eIor. Pe
aceasta treapta, spiritul este alcool, amoniac, alcool formic, etc.
Numeroasele sensuri ~i nuante de sens ale cuviniuIui "spirit" ingreuneaza misiunea psihologului care \irea
sa-9i delimiteze conceptual obiectui. Pe de aWi p2lrte
1nsa, ii u~ureaza sarcina, daca este yorba de descrierea
obiectului, caci diferitele aspecte ofera 0 imagine intuitiva a fenomenului. Este yorba de un complex functional care initial, pe 0 treapta primitiva a fast resimtit
ca o.prezenta invizibila de ordinul unei adieri. In lucrarea Varieties of Religious Experience, William James a
descris sugestiv acest fenomen originar. Un foarte CLmoscut exemplu il constituie ~i vintul despre care "ste vorba in misterul rusaliilor. Pentru experienta primitiva,
personificarea prezentei invizibile, inchipuirea ei ca stafie sau demon este inevitabila. Sufletele sau sDiritele
celor morti sint identice cu activitatea psihicd ~ celor
vii, continuind-o. Astfel se contureaza concepti a cd psihicul este un spirit. De aceea atunci dnd individul traie~te un eveniment psihic pe care-l resimte Ca apartinindu-i, il considera ca pe prapriul spirit. Cind evenimentul psihic este resimtit ca strain, spiritul este de asemenea strain, putind determina fenomenul de posedare.
In primul caz, el corespunde atitudinii subiective, :in ultimul, opiniei publice, spiritului tipmului sau datului Cintropoid, inca neuman, desemnat prin termenul de hCOcl!?tient.
*
:und Leben.
- 114-
115 -
* Seele (suflet), in germana veche saiwalb, este inruclit, poate, en multicolor, mobil, schimbator. Acesta are ~i sensul de videan, amagitor, ceea ce face ca definitia alchimica a sLifletului
ca Mercurius sa dobindeasca 0 anum ita intemeiere.
116 -
cu aceasta, consensus omnium insista asupra imater;.llltatii spiritului, fara ca totu~i sa se admita unanim ca spiritul are 0 substantialitate proprie. Este greu de inteles de ce ipotetica materie, care astazi arata cu totul altfel dedt cu treizeci de ani in urma, trebuie sa epuL.;eze
sfera realitatii iar spiritul Sa fie exelus din ea. De~i conceptul de imaterialitate nu-l exclude pe eel de realita.te,
totu:;;i mentalitatea profanilor asoeiaza constant .realitatea
cu materialitatea. rnsa spiritul ~i materia sint forme ale
unei existente (Sein) in sine transcendente. Astfel, adeptii tantrisIT!ului sustin, eu tot atHa indreptatire C3. materia nu este altce~a dedt determinatia ginduI~1i divino
Singura realitate nemijloeita este cea psihica a ::?ontinuturilor con~tiintei, etichetate ca fEnd de origme f,pirituala sau materiala.
Spiritului Ii este propriu, in primul rind, un principiu de mi:;;care ~i activitate spontana, apoi capacitatea de
a produce imagini in mod libel', dincolo de perceptiile
senzoriale, iar in al treilea rind, manipularea suverana
:;;iautonoma a imaginilor. Pentru omul primitiv, spiritul
se aila in afara sa; datorita dezvoltarii, spiritul ajunge
sa fie cuprins in domeniul con:;;tiintei umane, fiindui subordonat ca 0 functie a sa, ceea ce duce aparent la pierderea autonomiei sale initiale. Ultima a fost rnentinuta
doar in cadrul conceptiilor ce10r mai cons:rvative, acEd
in cadrul religiilor. Coborirea spiritului in sfera con:;;tiintei umane este exprimata in mitul despre. <pucrlS-uldivin care ajunge prizonierul
voDS-ului. Acest proces
care a durat milenii corespunde unei necesitati implacabile; de aceea, religia s-ar situa pe pozitii di:1ainte
pierdute daca ~i-ar inchipui ca poate opri dez'Toltarea.
Nu intra in atributiile ei, daca este bine sfatuitii, sa im-
piedice mersul firesc al lucrurilor, ci de a-I modelCi in
a:;;a fe1 incH sa nuproduca vatamari ireparabUe sufletului. lata de ce religiile trebuie sa aminteasca mereu
de originea ~i de caracteru1 originar a1 spiritului, pentru
ea omul sa nu uite niciodata ce anume a inclus in sf:ra
sa :;;i cu ce i~i umple con:;;tiinta. Nu omul a creat spiritul, ci acesta este premisa creativitatii sale, cel care
face cu putinta perseverenta, entuziasmul :;;i inspiratia.
-
117
118 -
spiritului in vise
Fenomenul psihic al spiritului indica far a dubii natura sa arhetipala; cu alte cuvinte,. fenomenul numit
spirit se bazeaza pe existen~a unei imagini 1 originare
autonome, prezenta precon~tient in mod universal in
zestrea psihica a omului. Ca ~i in toate celelalte cazuri
asemanatoare, am intilnit aceasta problema la pacientii
mei, ~i anume in visele lor. Mai intii am fost frapat de
faptul ca un anum it tip de complex patern are un caractel' "spiritual", adica de la imaginea tatalui emana enunturi, ac~iuni, tendin~e, impulsuri, opinii etc. carora DU
li se poate refuza atributul de "spiritual". In cazul barba~ilor, un complex patern pozitiv conduce adesea 1a un
anumit cult a1 autoritatii ~i la 0 pronun~ata submisivitate fata de regulile ;;1 valorile spirituale, in timp ce
la femei produce puternice aspira~ii ~i interese spirituale. In vise, convingerile hotaritoare, interdictiile ~i
sfaturile provin de la 0 figura paterna. Invizibilitatea
sursei este adesea subliniata prin aceea ca ea const,i daar
dintr-o voce autoritara, care roste~te judecati definitive ;";".Cel mai adesea, factorul "spirit" este simbolizat
prin figura barbatului batrin. Uneori, rolul acesta f'ste
jucat chiar de un spirit "autentic", adica de spiritul unui
decedat. Piticii apar, cel putin conform experientei mele,
in special la femei. Deaceea mi s-a parut firesc ca Barlach sa atribuie, in Ziua mor~ilor, mamei figura gI10mica
a lui Statu-Palma-Barba-Cot, a~a cum Bes este atribulta
zeita~ii materne de la Karnak. La ambele sexe, spiritu1
* Chiar cine considera
ca 0 autorevelare
a spirltuJ.lli, de
pilda aparitia unui spirit, nu este nimic altceva decit 0 halucinatie, aceasta este totu9i un eveniment psihic spontan, (care nu
este sup Us vointei noastre). In orice caz, ea reprezinta un complex autonom, ceea ce este suficient pentru scopurile noastre.
** Un caz corespunzator
este prezentat in Psychologir: imd
Alchemie ( 52 9i urm.)
- 119-
hatmas. Intrebat de mine, cine i-a fost guru, un indian cultivat, eu care m-am intretinut despre ceea ce este un guru, mi-a
remarc:\t:
ri'bpuns: "Sankaracl1arya". esec. 8/9). SUrprins, am
120 -
medic, preot, 'invatator, profesor, bunic sau ca aWi persoana care detine autoritate. Arhetipul spiritului, 'intruchipat de oameni, gnomi sau animale, se manifesta intotdeauna 'in acele situatii care necresWi clarviziune, 1ntelegere, sfatul bun, hotarire, plan de aetiune etc., individul in eauz8. nedispunind
ins8. de ele.
Arhetipul
compenseaza aceasta defieienta spirituala prin continu~
turi care acopera lipsa. 0 excelenta ilustrare ne ofera
visul despre magicianul alb ~i magicianul
negro, care
incerca sa compenseze dificultatile
spirituale
ale Ul1ui
student la teologie. Intrucit nu-l cunase pe eel care a
avut visul, influenta mea' este exclusa. EI a visat ca se
([fra in fata unei figuri preote/}ti de-inalta tinuti1, numit
magidanul
alb, de/}i era investmintat
int1'-o lunga
haina neagra. Acesta tocmai terminase ~de vorbit prin
cuvintele:
$i pentnL aceasta am nevoie de ajutorul magicianului negru. Atunci, u/}a s-a deschis brusc /}i in
inciipere a patruns . un alt batrin -magicianul
negru - imbriicat intr-un vestmint alb. $i acesta era frumos $i, impuniitor. Era evident co. magicianul ne9r11 dorea sii-i vorbeasca celui alb, dar ezita s-o fad in prezenta vis6.torului. Atunci magicianul alb- i-a spus ariitind sp1'e vis6.tor: vorbe$te, este u~ inocent. Magicianul negru incepu so. povesteasca istoria ciudata a mod11lui in care gasise cheia pierduta a paradisului, cn care
nu $tia ce sa faca. El venise la magidanul
alb pentnl
ca acesta sa-i lamureasca secretul cheii. Regele cZintara
sa i$i cauta un mormint potrivit. Intimplator,
slujito1'ii
sai au dezg1'opat un vechi sarcofag, ca1'eadaposiea resturile muritoare ale unei fedoare. Regele a deschi3 S<11'COfagul, a aruncat osemintele $i a poruncit ca sarcofagul
sa fie din nou ingropat pentru a putea fi folosit mai
tirziu. Insa de indata ce osemintele au ajuns La lumina
ziIei, fiinta pe care 0 alcatuiau odinioara - fecioara 's-a prefacut intr-un cal negru care a fugit in pustiu.
Magicianul negru I-a urmarit in pustiu $i mai departe,
"Nu este cunoscutul comentator ?'. La care el a replicat: "Da,
el, este, insa desigur doar spiritul sau", far a a fi tulburat citu~i
de putin de nelini~tea mea tipic occidentala.
121 -
c. Spiritul in basm
122 -
ein
Weisenknabe
1/nerhoff
sein GlUck
nr. 68)
123 -
fand
(Finnis~
zeaza intr-un moment critic mobilizarea tuturo.r fortelor personalitatii, pentru a bate 10. poarta viitorului 'cu
forte reunite. El nu poate face calea intoarsa ~i nici nu
se poate baza pe ajutorul cuiva. Intelegerea acestui f'lpt
va conferi actiunii sale decizia necesara. OrientlLdu-l
in aceasta directie, batrinul 11 scute:;;te de efortul propriei gindirl. Mai mult, batrinul este chiar aceastii reflexie adecvata si concentrare - a fortelor fizice si morale.
care, acolo unde gindirea eon:;;tient~ nu este in~a SClU n~
mai este posibila, se realizeaza spontan in spatiuJ extrapsihie. Sub un anum it aspect, coneentrarea ~i tenslonarea fortelor psihice se aseamana magiei. Ele dezvoltA 0
energie surprinzator de mare, superioara de dteva o1'i
eelei obtinute de incordarea con:;;tienta a vointei. FClptul
poate fi demonstrat experimental, in starea de COI:CC:';ltrare artificial a din hipnoza. La cursurile mele obi~GUleSe
sa a:;;ez 0 isterica, extrem de firava constitutional dar
aflata intr-un profund somn hipnotic, eu ceab pe spatarul unui seaun ~i eu ealciiele pe spatarul altui c,caun
:;;i s-o las in aceasta pozitie timp de un minut. Pulsul
i se ridica treptat pina 10. 90. Unul din studentii mei, in
aeela:;;i timp un excelent gimnast, a incereat zadarnic sa
reproduea experimentul prin ineordarea eon:;;tienta a vointel. El s-a prabu:;;it imediat eU un puIs de 120.
Cind batrinul eel intelept a reu~it sa mobHlzeze in
suficienta masura fortele baiatului, a devenit posLbilA
:;;i receptarea sfatului eel bUn. Cu alte euvinte, s:tuatia
nu a mai parut fara ie:;;ire. El I-a sfatuit pe baiat sa
mearga mereu spre est, unde, peste :;;apte ani, va o.junge
10. muntele cel mare, eeea ee echivaleaza' cu fericirea.
Masivitateo. :;;iinaltimea mlUntelui simbolizeaza personalitatea matura *. Fortele reunite pro due sigurantiI, care
* Intrucit
muntele reprezinta scopu1 drumetiei rii a1 a;~ensiunii, din punct de vedere psiho1ogic e1 semnifica ~:in21e. I
Ching descrie munte1e drept scop: "Rege1e i-a aratat mnntele
de vest" (Hexagram nr. 17). La Honorius von Autun (SpeC/Limn
de mysteriis ecclesiae in Minge P.L. CLXXII, p. 343)
citim:
"Montes patriarche et -prophetae sunt" (lVIuntii sunt Ratriarchii
~i profetii). Richard von St. Victor spune "Vis videre -Christ~lm
transfiguratum ? A8cede in montem istum, disce cognoscere te ip-
124 -,--
este cea mai buna garantie a succesului *. AsHel, baiatulci nu-i va mai lipsi nimic. "Ia traista mea eu piine
;;i ~losca mea", spuse batrinul, ,,~i vei avea in fiecdre
zj atita mincare ~i bautura dta vei vrea". De asemenea,
i-a dat foaia sa de brusture care se putea transforma
intr-o barca, daca baiatul trebuia sa traverseze 0 ~tpa.
Batrinul din basme pune de obicei intrebariIe referitaare la cine, de ce, de unde ~i incotro ** pentru ca astfel sa declan~eze con~tientizarea ~i mobilizarea fartelor
morale ~i inca mai des el ofera mijloacele supranaturale
necesare ';'* *, adica nea~teptata ~i improbabila apetenta
a succesului, care constituie atlt la bine dt ~i la rau, 0
panicularitate a personalitatii unificate. Tot atit de necesara pare ~i interventia batrinului, adica obiectivarea
spontana a arhetipului, intrudt vointa con~tienta s~ngur3 nu este capabila sa armonizeze personaiitatea in
asa fel incH sa dobindeasca anetenta neobisnuita a
s~ccesului. Pentru aceasta este' nev~ie, nu ~umai in
basffii ci ~i in viata, de obiectivarea
arhetipului care
linj'?te~te reactia pur afectiva printr-o serie de procese
sum" (Dad vrei sa-l vezi pe Gristos cel iiuminat, urea muntelE' autocunoa~terii). (Benjamin minor in Minge, P.L. CXCVI
col. 53-56).
125
126 -
Nordische
Volksmarchen
I, Nr. 11 (Schweden:
Der
Wer-
wolf), p. 231
127 --
128 -
129 -
batrinului intelept este extrem de mic, aproape insesizabil, dar detine 0 forta care poate modifica destine,
cum se poate constata daca se merge 10.radacina lucrurilor. Arhetipurile, co. ~i lumea atomului,demonstreaza
ca cu dt experimentul cercetatorului patrunde mai
adinc in microcosmos, cu atlt energiileinlantuite
acolo
sint mai distrugatoare. Nu numai cercetarea iizicil a
aratat ca infinitezimalul are efecte majore, ci ~$i('ercetarea psihologica. De dte ori, in momentele cdtice ale
vietii, nudepinde totul de un aparent nimic!
Anumite basme primitive dau expresie naturE iluminatorii a arhetipului nostru, identificindu-l pe bi'ttrln Cll
soarele. El duce cu sine 0 fiklie pe care 0 folose$te pentru a coace un dovleac. Cind a terminat de mincat ia
din nou focul eu sine, ceea ce Ii determina pe oameni sa
i-I fure. * Intr-un basm nord american, batrinul apare ca
un vraci care detine focul. ",* Spiritul se ~anitesta ca
foc,a~a cum ~tim din Vechiul Testament $idin misterul
rusaliilor.
Pe linga istetime, intelepciune ~i cunoa$tere, batrinul
este caracterizat, 0.$0.cum: am amintit, $i de calitEtti morale; mai mult, el pune 10.incercare taria moral!:: a 00.menilor si conditioneaza darurile sale de rezultatul acestei prob~. Un e:Xemplu deosebit de ciar ne este oferit
de basmul estonian despre fiica buna ~i fiica vErega, **,*
Ultima este 0 fata orfana, foarte ascultatoare ~i ordonata. La inceputul povestirii, ii scapa furca de tors in
tintina, Sare dupa eo., nu se ineaca ~iajunge in tara
magica unde intilne~te 0 vaca, un berbec ~i un mar carora Ie indepline~te rugaminWe. Apoi da peste 0 odclie
de baie, unde se afla un batrin murdar care 0 roaga sa--l
spele, Intre eei doi are loc urmatoarea discutie: batrlnul: "Fata frumoasa, fata frumoasa! Spala-ma,. ca n~
ma mai pot suporta aUt de murdar !" Fata : "eu ce so.
Indianermarchen
aUs Siidamerika,
p. 285
(Das
Ende
dcr
Indianermarchen
aus Nordamerika,
130
p. 74 (Geschichten
von
a sa Cantilena.
- 131-
gativa $i defavorabila, in poarte doar htonica, ded neu.tra, care tin de in jos. Arhetipul spiritului nu face exceptie de la regula. Chiar infati$area sa de pitic indica
o diminutivare limitativi'i, sens pe care il are $i naturali.tate a unei zeitati a vegetatiei venita din lumea sLlbpaminteana. Intr-un basm balcanic, batrinul ClVlre dilninuat, in masura in care $i-a pierdut un 6chi. '" .,Vilele((
- un fel de duhuri rele inaripate - i I-au seas iar
eroul trebuie sa se ingrijeasca pentru ca ele sa i-l puna
la loc. Prin urmare, batrinul a pierdut 0 part", din lumina vederii, adica 0 parte din iluminarea $i clarviziunea sa, rapita de demonica lume a intunericului. Diminuarea sa prin atingerea lumii intunericului aminte'ite
de soarta lui Osiris, care $i-a pierdut unicul ocni privind
un porc negru, adica pe Seth sau de cea a lui \Votan
care $i-a sacrificat Qchiul la izvorul lui Mimir. In ~nod
. semnificativ, batrinul din basmul nostru calare'ite un
tap, ceea ce arata ca el insu$i are 0 latura intunecati'L
1ntr-un basm siberian, batrinul apare ca un mo~neag
cu un singur picior, cu 0 singura mina $i cu un singur
ochi, care treze'ite un mort cu un toiag de fieI'. Pe pcrcursul pove$tii el este omorit din gre$eala de cel de
mai multe ori reinviat, care astfel i$i distruge ericirea.
iJ3asmul este intitulat BCitr'inul eu 0 singura jumiitate $i,
in fapt, ,diminuarea sa provine din aceea ea intr-un fel
traie$te doar eu jumatate de t1'up. Cealalta ju:natate
este invizibila $i apare in basm ca un uciga$ care vlea
sa~l piarda pe erou. In cele din urma, eroul reu~e$te sa-l
omoarepe cel care I-a ucis de mai multe ori. Cuprins
de furie, el ia $i viatabatrinului
cu 0 singura jumatate.
ceea ce indica identitatea celor omoriti. Prin urmare, batrinul ar putea fi $i contrariul sau, data tor de vista dsr
$i uciga$ - "ad utrumque peritus", ** a$a.cum <;espune
despre Hermes.
Daca a$a stau lucrurile, atunci din motive euristice,
precum $i din aIte motive este recomandabil ea Eleolo
un de batrinul apare ca ,,!TI0dest" sau "binevoittJr" S;'1 ne
*
Balkanmarchen.
*' Prudentius,
Contra
heilende Blume, p. 182.
132 -
133 -
nr.
134 -
'und sei-
135 -
ajute pe sarmanul baiat, a:;;a incH evenimentele prir.cipale ale povestirii se reduc 1a diferitele incerciiri dIe tinarului de a scapa din ghearele vrajitorului. Locul ci:iutarii este lUat de fuga, care pare sa aduca aceleasi beneficii ca aventurile cele mai periculoase cad t~ sflrsit
eroul 0 ia de sotie pe flica regelui iar Vrajitorul trebuie
sa se multumeasca cu rolul diavolului pacalit.
d) Simboluri
teriomorfe
ale spiritului
In 7xwn
136 -"-
Prinzessin
auf
dem Baum
Grimm).
-
137 -
(Deutsche
Marchen
seit
138 -
139
- 140-
141 -
142 -
bera pe printesa,
elibera pe corbo
De indata ee-l vede pe erou, eorbul ineepe sa tipejalnie :'1isa se plinga de sete * iar tinarul, euprins de mila,
n invioreaza nu eu isop ~i otet ci cu apa proaspata, ceea
ee duee la imediata desprindere a euielor, permitindu-i
eorbului sa zboare pe fereastra. Astfel, spiritul raU este
pus in libertate, se transforma in vinator, 0 rape$te pentru a doua oara pe printesa :'ii 0 inchide de data asta
pe pamint intr-o cabana de vinatoare. Intentia secreta
este partial dezvaluita : printesa trebuie adus,i pe Vamint din lumea de sus, ceea ce nu este cu putinta ara
eontributia spirtului rau :'ii a nesupunerii umane.
rnsa deoarece :'iiin lumea umana vinatorul de suflete
o stapine:'ite pe printesa, eroul t:t'ebuie din nou sa intervina, obtinind prin vicle:'iug, a:'ia cum am aflat, balanul
eu patru picioare de la vrajitoare,cu ajutorul carub va
infringe balanul eu trei picioare - temeiul puterii vlDatorului. Triada este cea care-l blesteama pe corb :'ii tot
triada constituie puterea s.piritului rau. Acestea sint cele
doua triade orientate in directii opuse.
Din cu totul aU domeniu,:'ii anume eel al experientei
psihologice, :'itim ca -trei din cele patru functii psihice se
diferentiaza, adica pot deveni eon:'itiente, in timp ce 0 a
patra ramine ata:'iata de solul matern, de incon:'itient :'ii
este considerata drept functia "inferioara". Ea ~onstituie
calciiul lui Achile chiar pentru 0 con:'itiinta de-a dreptul
Inca Aelian (De natura anima/iurn, T, 47) relateaza
ca
Apollo i-a condamnat pe corbi la sete pe motiv ca un corb in
sarcinat cu caratlil apei a intirziat prea mult. In folclorul german S2 spune di in iunie sau august corbul trebuie sa sufere
de sete pentru ca doar el nu a fost tulburat. de moartea lui
Cristos sau pentru ca, trimis de Noe, nu s-a mai intors. (Panzer,
Zeitschrift
filr deutsche Mythologie II, p. 171 ~i Kohler, Kleinere
Schriften
zur Mt'irchenforshung
T, 3) 0 prezentare exhaustiva
privitoare la corb ca alegorie a raului ne ofera Rahner-in Erdgeist und Himrnelgeistin
der patristischen
Theologie.
Pe de alii'i
parte corbul se afla intr-o relatie strinsa fata de Apollo, in calitatea pe care 0 are de animal sfint al acestuia : de asemenea, in
BibEe corbul apare intr-o lumina pozitivif (Ps. 147, 9 :"El (Dzeu)
da hrana vitelor $i puil-or corbului cind striga" ; lov 38, 41 : "Cine pregate$te corbului hrana cind puii lui striga spre DUmnezeu ... ?" La fel in Luca 12, 42. Ca adevarate "spirite utile" ei
apar in Regii, 17, 5, unde Ii aduc zilnic mincare lui Elias.
143
'*
Vezi
Psychologie
und
Alchemie,
- 144-
Index-Maria Prophetissa.
- 145-
treaza extrem de sugestiv amplificarea orizontnlui con~tiintei. * De indata ce con~tiinta barbatului a at ins acest
nivel, il va intimpina acolo pandantul sau feminin -Anima. ** Aceasta este personificarea incon:;;tientnlni.
Intilnirea cu Anima arati'i dt de nepotrivit este sa numim
incon~tientul "subcon~tient". El nu numai ca fiu este
"sub con~tiinta", ci se afla chiar deasupra, cu mult deasupra, a~a incH eroul ajunge doar eu greu acolo. Acest
incon~tient "de sus" nu este in nici un caz 0 "supracon~tiinta" in sensul ca cine ajunge aici, asemeni eroului
nostru, se afla fata de "subcon~tient" la aceeai?i inaltime
Ca fat a de suprafata pamintului. Dimpotriva. Va face neplacuta descoperire ca Anima, printesa suflet, Anima sa
luminoasa din inalt se af1a acolo sus vrajita ~i tot ,(tit
/ de nelibera ca 0 pasare intr-o colive de aur. Intr--adevar,
ace1 cineva se va putea 1auda ca a depa;;it nivelul (Ie
jo~ al unei insensibllitati anima1e, insa sufletul sau se
afla in puterea unui spirit rau, a unei imagini paterne
intunecate, tinind de 1umea subterana, intruchipata de
un corb - aceasta cunoscuta figura teriomorfa. a diavolu1ui. La ce-i poate servi altitudinea ~i orizontullarg dnd
iubitul sau suflet tinje~te in inchisoare? Mai mult, ,~parent sufletul face jocul 1umii subpamintene ~i incearca
sa-1 impiedice pe tinar sa afle secretul intemnitarii sale,
interzidndu-i accesu1 intr-o anumita camera. In realitate, interdictia il conduce pe tinar intr-aco1o . .E.:steca
~.~i cum incon~tientul ar avea doua miini, fiecare dintre
e1e fadnd intotdeauna contrariul a ceea ce face cealaWL
Printesa doreste si nu doreste sa fie eliberata. Ins.!i si
spiritul rau a' caz~t intr-o c~rsa : e1 a vrut sa fure uiL
suflet frumos din luminoasa lume de ~~s, ceea ce ca
fiinta inaripata a ~i reu~it, far a sa se gindeasca c8. prin
aceasta va fi e1 insu~i pedepsit in 10mea de sus. De~?i
este un spirit intunecat, el nazuie~te spre lumina. Aceastaeste justificarea sa s~creta, a~a cum tintuirea l'epre* Este vorba de 0 enantiodromie tipiea: pe aeest drum nu
va urea la nesfir:;;it, ei, intruc1t trebuie sa realizeze :;;i cealalta
laturii a fiintei sale, va :;;icobort
'
*. Cind zare:;;te eopacul uria$. tinarul se intreaba: "Cum, s~o
vedea lumea privita din virful lui 1"
146 -
zinta pedeapsa pentru indrazneala sa. Atita timp dt spirHul rau este tinut prizonier in lumea de sus, nici prin- .
tesa nu poate ajunge pe pamint iar eroul ramine in paradis. Insa aici comite pacatul nesupunerii, eeea ce face
cu putinta evadarea rapitorului ~i 0 noua rapire a printesei. In pofida acestor urmari. negative, printesa ajunge
pe pamint iar eorbul demonic ia ehipul uman al vinJtorului. Astfel, Anima cea luminoasa ~i supralumeasca precum ~i principiul raului sint aduse la dimensiuni umane,
devenind tangibile. Atot~tiutorul eal eu trei picioare ql
vinatorului intruchipeaza puterea acestuia. EI corespunde
partilor incon~tiente ale functiilor diferentiate: * Vina~
torul\ personifica functia inferioara, care se manifesta ~i
La erou sLib forma curiozitatii ~i a apetitului pentru aetiune; Intr-o faza ulterioara, eroul se apropie ~i mai
mult de vinator : ca ~i acesta i~i ia calul de la vrajitoare.
Dar spre deosebire de erou, vinatorul orrtite sa ia impreuna cu calul ~i cei doisprezece miei pentru a hrani eei
doisprezece lupi, care apoi Ii vor vaUima calul. Vinatorul a uitat sa plateasca tribut forte lor htonice, pentru ea
este un simplu hot. Omisunea sa il ihvata pe erou eaincon~tientul nu-~i lasa din min}l produsele dedt in schimbul unui sacrificiu. ** Cifra doisprezeee este aici un simbol temporal care are ~i conotatia celor douasprezeee
munci ( l1BAu ) *** ce trebuie prestate pentruineon~tient inainte de a ne elibera de el. **** Vlnatorul apare
* Atot~tiinta partilor incon~tiente alefunctiilor
diferentiate
ste desigur 0 exagerare. In realitate acestea dispun de -- sau
mai bine spus sint influentate de - perceptiile ~i amintirile subliminale, precum ~i de continuturile instinctuale, arhetipale ale
inconstentului. Acestea sint cele care transmit activitatilor incon~tiente informatii de 0 surprinzatoa~e exactitate ..
** Vinatorul
a facut 0 socoteala gre;;ita, a~a cum se intimpIa adesea. Ne gindim putin sau chiar deloc la pretul pe eare-l
presupune activitatea spiritului.
*** Vezi mitul Iui Herakies.
**** Alchimi~tii insista asupra marii durate a operei ~i vorbesc de "longissima vita", "diuturnitas immensae meditationis';
etc. Numarul doisprezece trebuie sa fie in relatie _cu anul bisericesc in interiorul caruia se desfa~oa:ra opera de mintuit,)r a
Iui Cristos. Probabil ca sacrificarea mielului provine din aceasta
sursa.
- 147-
ca 0 prima incercare, ratata, a eroului de a intra in posesia sufletului pe calea furtului~i a violentei. 1nsa dobindirea sufletului este in realitate opera rabdarii, a spirituluide sacrificiu ~i a daruirii. Instapinindu-se1supra.
calului cu patru picioare, eroul 11 inlocuie~te complet pe
vinator ~i 0 dobinde~te astfel pe printesa. Quaternitatea
se dovede~te in basmul nostru a fi mai puternica dedt
triada, caci integreaza ~i acea parte care lipse~te celei
dinurma pentru a fi intreaga.
In acest ba,smdeloc prirnitiv, arhetipul spiritului este
exprimat teriomorf, ca unsistem de trei functii, subor,:
donat unei unitati - spiritul rau -, a~a cum 0 instanta
nenumita a crucificat corbul cu ajutorul unei triade de
cuie. In primul caz,unitatea
supraordonata corespunde
functiei inferioare, care reprezinta adversarul incon~tjent
al functiei principale, ded vinatorului; in ultimul caz,
functiei principale, deci eroului. In cele dinurma, vinatorul ~i eroul se apropie tot mai mult unul de altul, a~a
incit functia vinatorului este preluata de erou. Mai mult,
eroul insu~i se ascunde de la inceput in v:i.nator ~~i-ldetermina pe acesta saintre in posesia sufletului prin toate
rnijloacele imoralecare-i stau la dispozitie, pentru caapCii
sa-l transmita, aparent impotriva vointei sale, eroull!j;
La suprafata, relatia dintre eei doi este acut conflictuala,
in timp ee in profunzime fiecare il serve~te pe celalalt.
Deznodamintul se produce atunci cind erouL reu~e;;te sa
cucereasca quaternitatea, ceea ce psihologic inseamna ea
functia inferioara a fost preluata in sistemul celor trei
functii difereKltiate. Astfel conflictul este rezolvat subit iar figura yinatorului se tope~te in neant. Dupa aceasta. victorie, eroul i:;;ia~eaza printesa pe calul cu trei pi~
cioare, indreptindu-se amindoi spre regatul tatfHui fetei.
Ea conduce:;;i personifica acum acea zona a spiritului
care mai' inainte 11 servise pe vinatbrul eel rau. Anima
este :;;i ramine ded reprezentanta acelei parti a l:1COl1':;;tientului carenu poatefi niciodata preluata intr-o 1.,0:tali tate accesibWi omului.
148 -
e) Nota
149 --'-
150 -'-
racteristic pentru descifrarea simbolurilor 1?iindispensabil pentru abordarea produselor incon1?tientului. Numai
pe aceasta cale poate fi desprins sensul conexiunilor incon~tiente din ele insele, fara a apela Ia 0 teorie preexistenta, ai;)a cum este cea astronomica ~i meteorologicaa
mitului sau - last not least - cea freudiana.
Calul eu trei ~i patru picioare eonstituie ip fond nudeul unei enigme a carei cercetare atenta prezinta un
interes deosebit. Trei ~i patru amintesc nu numai de dilema teoriei psihologice a func~iilor, ci ~i de axioma Mariei Prophetissa, care joaca in alchimie un rol import:omt.
Merita de aceea sa zabovim mai mult asupra senmificatiei celor doi cai fermeca~i.
Demn de remarcat mi se pare inainte de toate faptul ca, pe de 0 parte calul cu trei picioare revine, ea
animal de calarie, prin~esei ~i ca, pe de alta parte, el
Insu~i este 0 iapa ~i totodata 0 printesa vrajita. Triada
este asociata aid in mod clar eU feminitatea, in timp
ce in viziunea religioasa dominanta a con~tiintei ea constituie un insemn prin excelenta masculin, ca sa nu mai
vorbim de faptul ca trei ca numar impar este oricum
masculin. De aceea, triada ar putea fi tradusa direct ca
"masculinitate", care in trinitatea vechiului Egipt constrnd din Dumnezeu - Kamutef * - faraon este ~i mai
evidenta.
Faptul de a avea trei picioare ca insu~ire a unui
animal semnifica masculinitatea care sEi1a~luieiiteincon_:;;tient in fiinta feminina. In cazul femeii reale, ei ii corespunde Animus, care, asemeni calului vrajit, reprezinta "spiritul". Dimpotriva, in cazul Animei triada nu
coincide cu reprezentarea cre~tina a trinitatii, ci eu "triunghiul de jOs", eu triada inferioara a functiilor psihice,
care alcatuiese a~a-numita "umbra". Jumatatea inferioara
a personaliti'itii este in cea mai mare parte incoyqtienta.
Ea nu se identifica eu intreg inconlitientul, ci doar eu
latura Sa personala. In sehimb Anima, in masura in care
* Kamutef
inseamna
Die dogmatische Stellung
Agypter, pp. 17,35,41.
151 -
este deosebita de umbra, personifica incon9tientul colec1;iv.Faptul ca li estesubordonata triada ca anLnal de di1arie inseamna ca ea "calare9te" umbra, adica se raporteaza la ea ca 0 furie *. In acest caz, ea poseda umbra.
Insa daca ea insa9i este calul, atunci ea 9i-a pierdut pozitia dominanta ca personificare a -incon9tientului colectiv 9i devine animalul de cMarie al printesei A, sotia
eroului, adica este posedata de aceasta. Cum foarte bine
spunebasmul, ea este, ca printesa B, transformata prin
vraja in calcu trei picioare. Aceasta situatie destul de
incurcata poate fi limpezita in felul urmator :
1. Printesa A este Anima ** eroului. Ea calare9te,
adica poseda calul cu trei pici9are -umbra
-, adica
triada inferioara a functiilor viitorului ei sot. Intr-o formulare mai simpla se poate spune ca ea a acaparat jumatatea inferioara a personalitatii eroului. A9a cum se
intimpla adesea in viata obi9nuita, ea I-a abordat pe
erou dins pre partea sa slaba, caci acolo unde exist a 0
slabiciune este nevoie de sprijin 9i completare. De par~
tea slaba a barbatului femeia se afla la locul potrivit.
A9-Clar sta lucrurile daca eroul 9i. printesa A ar fi doua
persoane reale. Insa !ntrucit este yorba de un basm a
carui actiune se desfa90ara in cea maimare parte intr'-o lume fermecata, interpretarea printesei A ca Anima eroului este mult mai corecta. In acest din urma-caz.
intilnirea cu Anima I-a rapit pe erou lumii profane, a9a
cum Merlin a fost rapit de zina sa. eu alte cuvinte, ca
om obi9nuit eroul se afla antrenat intr-un vis fceric9i
vede lumea ca prin ceata.
2. Situatia se complica 9i mai mult prin faptul nea1?teptat ca balanul Cll trei picioare este la rindul saU feminin, adica un echivalent al printesei A Printesa [B
corespunde, in forma ei cabalina, umbrei printesei A (tri* Vezi SymboZe der WandZung (paragr. 370 ~i urm. ~i b58
~i urm.).
** Faptul ca ea nu este 0 fata obi~nuita. ci 0 persoana regala,
mai mult, electa spiritului rau dovede~te natura ei mitologica,
neumana. Trebuie sa presupun conceptul de. Anima drept eu:"
noscut.
- 152-
153
,des Animus.
154 -
zum Problem
155 ~
1inun diavolt -de~ine victim a vrajii acute de un principiu opus cel putin la fel de puternic, daca nu mai
puternic, sugerat prin cele trei cuie. Aceasta tensiune
extrema intre contrarE, care constituie sursa actiunii, nu
este nimic altceva dedt conflictul dintre triada de sus
l?i triad a de jos sau, exprimat in termeni religio;;i, dintre Dumnezeul cre;;tin, pe de 0 parte 9i diavol, care a
preluat trasaturile lui Wotan *, pe de aIta parte.
6. S-a.r parea ca daca vrem sa intelegem basmul co~
rect trebuie sa pIeearn de la aceasta instanta supcema,
did primul temei al actiunii 11 constituie gestul.. fpiritului rau. Urmarea imediata este crudficarea sa. In situatia ehinuitoare in care se afla, elare nevoie de ajutor,
care, intrudt nu vine de sus, poate fi solicitat numai de
jOs. Un Tinar pastor are aUt curiozitatea cit 9i spiritul
de initiativa, in egala masura temerare 9i copil,iref?ti, de
a esealada copaeullumii. Daca ar fi cazut 9i 9i-a1' fi rupt
oasele, lumea arfi spus : un spirit rau i-a insufbt aceasta nebunie de a se urea toemai intr-un _astfel de copae
uriaf?! .$i in realitate oamenii nu ar fi gref?it prea mult,
cad spiritul rau tocmai de a9a ceva avea neparat nevoie.
Rapirea printesei A a insemnat 0 imixtiune in lumea
profana iar vrajirea perechii frate-sora, despre care putern presupune ca apartinea 8emizeilor, 0 imixtiune in
lumea magica. Nu este exclus ea nelegiuirea de a 0 vraji
'~pe printesa A 8-0 fi precedat pe cealalta. In crice caz,
ambele reprezinta imixtuiniale
spiritului rau atHin
lumea magica cif 9i in cea profana.
Nu este intimpEitor, ci profund semnificativ, faptul
ca eliberatorul sau mintuitorul este tocmai un rorear,
asemeni fiului risipitor. EI vine de jos, ceea ce il apropie de strania reprezentare pe care 0 au alchimi;;tii clespre mintuitor. Prima sa fapta eliberatoare este anularea
pedepsei divine impuse spiritului rau, ceea ce constituie,
ca 0 prima treapta a lysis-ului, inceputul rezolvarii eonflietului.
* Pentru triad a lui Wotan vezi Nink, Wodan
cher SChicksasglaube, p. 142 ;;i urm.
- 156-
und gennanis-
157 -
In masura
in care Anima
este inlocuitii
de
0 persoCina
,-umana,
** Copacul_ uria~ are drept corespondent
in a1chimie arbor
philosophica. Intilnirea dintre omul teluric ~i Anima care _coboari'i din coroani'isub
forma meluzinei este prezentata ~i in
-pergamentul 11lliRipley. Vezi ilustratia 257 din psycho{ogie und
JUchemie..
158 -
zur Zeitgeschichte
(in spe-
g) Incheiere
160 -
162 -
'imparta9iUi de prestigio9i filosofi contemporani, atitudine pe care 0 aflam si in Doctrina substantei de Camil Petrescu. Nu
toate aspectele realitatii pot fi "rat{onalizate", red use la numitorul comun al ratiunii umane. De acest tip sint arhetiptirile,
de pilda, caracterizate de 0 logica insondabila. Dimensiunea negativii a actiunii lor nu poate fi neutralizata prin reductia rationala, demers ineficient ba chiar daunator, ci prin cun9tientizarea situatiei de fapt 9i actiunea in cuno9tinta de ~'luza. In
locul violentarii realitatii prin incercarea de a 0 ageza in patul Iui Procust al ratiuniL umane, Jung propune efortul de con,9tientizare, mijlocit de psihologie, in primul rind de psihologia
abisala, efort care are ca urmare amplificarea con9tiintei, cunomiterea realitatii umane ca premisa a actiunii adecvate. Este
,aceasta inca 0 particularitate
care-l diferehtiaza pe Jung de iluminismul fara rest al lui Freud si-l situeaza in imediata vecinatate ideatica a postmodernismului.
163 -
3. PasajuZ contine un joc de cuvinte intraduetibil, carCi':terizat insii de 0 importdnta semnificatie teoretiea. Faptul cd arhetipuriZe au "determinierende Wirkungen" (tradus de noi prin "inf1uente determinante") asupra con$tiintei este folosit de lung pentru a demonstra ea e1e sint "wirklieh" (reale). Ideea ca incon$tientuZ are ineontestabilii reaZitate, enuntatii aici in
treaciit,
constituie unu1 din 1aitmotivele gindirii jungiene. De asemenea,
lung pZedeazii in repetate rinduri pentru idee a importantei realitatii psihice in genere, prin intermediu1 careia ne este mijlocit
accesuZ 1a to ate celelalte realitiiti.
CUPRINS
~.
u
ARHETIPURILOR
21
33
82
89
109
111
162
In colecjia
CAIETE DE PSIHANALIZA
au mai aparut:
in curs de aparijie:
Sub tipar:
Erotica
mistica
Tn
Bengal
MIRCEA VULCANESCU
India ~i occidentul 0 Viata neverosimila a Maharajahului de Kass~mbazar Ce e viu ~i ce e mort in Upani~ade Magie ~i erotica Femeia ~i dragostea 81 Umbajul secret al misticii indiene Pseudoindica MemoriaIul diHitoriei la Benares Fals jurnal de bord
hr. 3 al co1ectiei
FOLIO"
NU
UIT
AT!!