GONARTROZA

1. DATE DESPRE BOAL

GONARTROZA, numit i artroza
genunchiului, este o afectiune degenerativa
a articulatiei genunchiului ce apare ca
urmare a unor procese de degradare a
componentelor articulare, in special a
cartilajului articular care si pierde
elasticitatea si rezistenta la socurile
mecanice din timpul mersului, cat si ca
urmare a unor eforturi mai mari decat poate suporta articulatia genunchiului.

Dup Moet, gonartroza (gr. gony, gonatus = genunchi, arthon= articulaie) = artroz
a articulaiei genunchiului, determinat de leziuni degenerative sau traumatice, manifestat
prin limitare a flexiei, gonalgie i tumefacie variabil.
Genunchiul este cea mai complexa si solicitat articulaie, att n static ct i n
locomoie, fapt care grbete uzura accentuat a elementelor sale componente.
Suprafeele articulare- aparin epifizei inferioare a femurului i epifizei superioare a
tibiei i patelei. Fibula nu ia parte la alctuirea ei.
La nivelul cartilajului articular apar discontinuitati, eroziuni si neregularitati, care
avanseaza continuu, ducand in final la ulceratii si la pierderea completa a cartilajului in
anumite zone ale articulatiei. Toate aceste modificari scad mobilitatea articulara, mergand
pana la blocarea ei.

Barbatii si femeile sunt afectati in egala masura de gonartroza, dar statistic vorbind
boala pare sa debuteze mai repede la barbati, probabil datorita specificului muncii lor si

suprasolicitarii la care sunt supuse articulatiile. n ceea ce privete frecvena, statisticile

evideniaz predilecia pentru sexul feminin variind ntre 40 i 70 ani, dar poate fi intalnita si
la varste mai fragede.
Structurile anatomice implicate fiziopatologic sunt urmtoarele :
- cartilajul articular -are o grosime de civa milimetri, este constituit din cartilaj
hialin, fr structuri vasculo-nervoase i are rolul de a asigura congruena articular
perfect, cu o for minim de frecare intraarticular;
- osul subcondral- la pierderea de elasticitate este reprezentat de o transformare
lamelar a osului subcondral, care corespunde radiologic osteosclerozei subcondrale,
pot aprea microfracturi, care se vor repara prin accentuarea tramei osoase ;
- sinoviala- este afectat tardiv de procesul artrozic, cu excepia patologiei reumatoide
sau inflamatorii.Fragmentele de cartilaj erodat sunt eliminate din spaiul articular ;
- structurile ligamentare
Pe fata anterioara a genunchiului se afla rotula (patela), un os sesamoid, inclus intr-un
sistem musculo-ligamentar puternic care ne tine in picioare.
Eforturile in acest compartiment (condilii femurali) sunt foarte mari, putand determina
suferinte articulare. De asemenea, cand balanta de la nivelul genunchiului se dezechilibreaza
cresc presiunile, de obicei asimetric, pe platourile tibiale si articulatia incepe sa sufere.
Aspectul genunchiului n artroz prezint un volum mrit. De asemenea, limitarea
micrilor de flexie i extensie survine sub diferite grade, mobilizarea fiind nsoit de
crepitaii articulare, cauzate de alunecarea rotulei pe femur, suprafeele articulare ale oaselor
nemaifiind netede.
La nivelul genunchiului exist dou articulaii: articulaia femuro-rotulian (durere la
ntreaga articulaie, uneori radiaz n gamb; durere cu caracter mecanic care se calmeaz n
repaus; limiteaz capacitatea funcional normal a bolnavului pentru ortostatism i pentru
mers, n special cobortul i urcatul scrilor) i articulaia femuro-tibial (mai frecvent la
femei dect la brbai, durerea localizat pe faa anterior a genunchiului, exarcebat la
cobortul scrilor sau n poziia stnd pe vine sau n genunchi). Procesul de uzur le poate
afecta separat sau de obicei mpreun.
Degradarea cartilajului articular i modificrile osoase ale condilului femural, ale
platoului tibial precum i ale rotulei au ca rezultat manifestarea gonartrozei.

Gonartroza este o afectiune ce evolueaza progresiv, in mai multe stadii:

1. Stadiul iniial (SI) : pocnituri la nivelul articulatiei genunchiului, numite cracmentereprezinta primul semnal ca articulatia sufera, dureri n ortostatism prelungit i mers pe teren

accidentat (mai ales la coborrea unei pante), uoar hipotrofie a cvadricepsului ; crepitaii
moderate, articulatia devenind sensibila la palpare;
2. Stadiul evoluat (SE) : dureri intense care pot iradia si la distanta, in sus sau in jos fata de
articulatia genunchiului, aparand mult mai repede la mers, in ortostatism si uneori chiar si in
repaus; limitarea mobilitii ; creterea n volum a genunchiului; crepitaii intense; uor
flexum; hipotrofie i hipotonie important a cvadricepsului; instabilitate articulara la mers; de
obicei exist i deviaii laterale, radiografia artnd reducerea spaiului articular n zona
devierii (genu valgum i genu varus);
3. Stadiul final (SF)- durerile apar frecvent in repaus, devenind insuportabile la solicitarea
articulatiei si la frig, mobilitatea genunchiului fiind foarte redusa; frecvente inflamri;
mobilitatea sub 90 ; deformri evidente ale articulaiei; deficit motor important; flexum;
mersul cu baston; deviaii n plan sagital sau frontal, examenul radiologic evidentiaza un
spatiu articular mult ingustat sau chiar absent.
OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE RECUPERARE
Obiectivele kinetice :
1.recuperarea stabilitii pasive i active. Stabilitatea pasiv se obine prin integritatea si
funcionalitatea structurilor articulare oase plus esuturi moi- n extensie 0 (zero) i la
diferite grade de flexie i deflexie. Stabilitatea activ este dat de musculatura care trebuie s
fie perfect funcional de valori ale forei ct mai apropiate de 5 (scara 0-5). Valorile de 4 i
+4 sunt insuficiente. Cea mai mic valoare care este n acelai timp funcional este 5 ;
2. recuperarea tonusului muscular pe grupele de muchi antigravitaionali (care prin contracia
lor asigur meninerea centrului de greutate al corpului n ortostatism, mers si alergare, la
nlimea bazinului osos n interiorul poligonului de sprijin) ;
3.recuperarea mobilitii genunchiului ceea ce nseamn n primul rnd extensia 0 (zero).
Orice deficit de extensie nseamn diminuarea stabilitii pasive ceea ce duce la ntrebuinarea
excesiv doar a stabilitii active (oboseal muscular), de asemenea nseamn scurtarea
membrului inferior respectiv mers deformat cu scurtarea pailor cu legnarea corpului,
handicap de mers.
Recuperarea mobilitii mai nseamn rectigarea unor unghiuri de flexie. Un minim
funcional nseamn cel puin o flexie de 900; o funcionalitate optim nseamn 120 flexie,
iar normalitate nseamn 145 flexie. Este important ca micarea flexie-extensie (deflexie) s
se fac cu uurin i fr durere deoarece o asemenea alternan nseamn trecere armonioas
dinspre stabilitate activ spre cea pasiv si invers. Ori se tie la membrul inferior primeaz
stabilitatea secondat de mobilitate.
Indicaii generale de profilaxie secundar a genunchiului (asemntoare cu cele de la
nivelul articulaia oldului). Meninerea unei bune funcionaliti mio-artro-kinetice la nivelul
articulaiei femurotibiale i a celorlalte articulaii se face printr-o respectare riguroas a
regulilor de profilaxie secundar.
Acestea sunt: greutatea corporal normal si evitarea supraponderabilitii, evitarea
ortostatismului prelungit, evitarea mersului pe teren accidentat, mersul cu sprijin pe baston,
evitarea poziiilor de flexie maxim, evitarea meninerii prelungite a unei anumite poziii a
genunchiului, micri libere de flexie i extensie (fr ncrcare) dup un repaus prelungit
pentru lubrifierea articulaiei, mersul (dac este cazul) cu nclminte cu talonete, evitarea
tocurilor nalte, evitarea traumatismelor directe.
Obiectivele tratamentului kinetoterapic sunt:
Combaterea durerii si a inflamatiei se realizeaz prin terapia medicamentoasa:

analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene.

Evitarea deformrilor si a posturrilor vicioase se realizeaz prin posturri care au
rolul de a reduce flexumul.Se porneste de la pozitia de amplitudine maxim permis de
redoare si cu ajutorul unor forte exterioare cu actiune prelungit n timp se ncearc cresterea
unghiurilor de miscare.
Pentru mentinerea sau refacerea fortei musculare se efectueaza exercitii izometrice
pe diferite grupe musculare cum ar fi ischiogambierii( situati pe fata posterioara a coapsei) si
cvadricepsul(situat pe fata anterioara a coapsei).
Refacerea stabilittii se obtine prin exercitii de tonifiere a muschiului cvadriceps care
face extensia gambei pe coaps, prin ngreunarea miscrilor si contractii izometrice ( ncordri
ale muschiului fr deplasare de segmente).
Cele mai indicate pozitii de lucru sunt: seznd, culcat si putin stnd cu sprijin, sunt indicate
miscrile n apa cald, care usureaz executia.
Exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps:
Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins si gamba n afara mesei, membrul inferior
flectat, se sprijin cu piciorul pe mas, kinetoterapeutul face priz pe fata dorsal a piciorului
si pe fata anterioar distal pe gamb: pacientul execut extensia gambei fiind contrat de
kinetoterapeut.
Reluarea mersului. De obicei, mersul ncepe ntre crje fr ncrcare, apoi se ncarc
cu 8-10% din greutatea corporal. ncrcarea crescnd progresiv, cnd aceasta depseste 50%
se trece la sprijin n baston.
Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui
program de recuperare ambulatorie sau la domiciliu, tratamentul in statiune etc)
Este important ca pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara care alcatuiesc igiena
ortopedica a genunchiului:
Mentinerea greutatii corporale normale
Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit
Mersul cu sprijin in baston
Evitarea pozitiilor de flexie maxima
Evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului
Miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in
ortostatism
Corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat
Evitarea tocurilor inalte
Evitarea traumatismelor directe
Mecanisme de producere ale gonartrozei
Una dintre principalele componente ale articulatiei genunchiului este cartilajul hialin.
Acesta este un strat de protectie compus in proportie de 95% din apa si matrice cartilaginoasa
extracelulara, iar restul de 5% din condrocite (un tip special de celule).
In timpul functionarii normale a articulatiei genunchiului, atunci cand asupra
articulatiei se exercita o anumite presiune, cartilajul hialin elibereaza apa pe care o contine in
spatiul intraarticular si in capilarele si venulele din vecinatatea sa, iar cand acea presiune
inceteaza, cartilajul hialin reabsoarbe apa pe care a eliberat-o, se hiperhidrateaza si cu aceasta
ocazie absoarbe si substantele nutritive de care are nevoie pentru a se hrani.
Cnd, la un moment dat, articulatia este supus la eforturi mai mari dect poate ea s
duc (statul mult n picioare, mersul exagerat de mult pe jos, purtarea unor greutti mari n
mini sau pe spate, supraponderea, obezitatea si uneori traumatismele - czturi, lovituri,
accidente) ncep procesele de degenerare, de degradare. n final se ajunge ca la nivelul
cartilajului s apar discontinuitti,ntreruperi ale cartilajului, eroziuni, neregularitti pe

suprafata cartilajului hialin, care avanseaz continuu si se ajunge la ulceratii si la pierderea

complet a cartilajului n anumite zone ale articulatiei.
Portiuni din cartilajul hialin modificat de boala se rup si
plutesc liber in interiorul articulatiei genunchiului, aparand
asa numitii soareci intraarticulari, care afecteaza buna
functionare a articulatiei, provocand dureri mari si foarte
mari. De asemenea duc la scaderea mobilitatii articulatiei,
mergand uneori pana la imobilizarea completa si blocarea
articulatiei.

Procesele de degradare a articulatiei genunchiului pot sa apara

atunci cand este supusa la eforturi mai mari decat poate ea sa suporte, cum ar fi:
statul mult in picioare
mersul exagerat de mult pe jos
purtarea unor greutati mari in maini sau pe spate
supraponderea, obezitatea
unele traumatismele (cazaturi, lovituri, accidente)
Datorit faptului c este neprotejat de musculatur este cea mai expus la traumatisme,
frig si umezeal.
Obezitatea este descoperit la 65% din cazurile de gonartroz, supreancrcarea
articulaiilor cataliznd instalarea procesului. 40% dintre subieci se confrunt cu tulburri
venoase, exteriorizate prin varice. Mersul prelungit n special pe teren neregulat poate
contribui la fenomenul de degenerare articular, iar ocazional, efortul, focarele de infecie sau
diveri factori meteorologici pot condiiona activarea sau inflamaia gonartrozelor.
Cauzele gonartrozei pot fi structurate i altfel.
I.
CAUZE INTRARTICULARE
- microtraumatismele repetate
- traumatismele majore soldate cu fracturi intraarticulare vicios consolidate;
- leziunile meniscale;
- leziunile ligamentare, determinante pentru instabilitatea n plan frontal sau sagital;
- atrofia cvadricepsului femural;
- Boala Konig osteocondrita disecant;
- Mucopolizaharidozele ( boala Morquio) duc la tulburri de dezvoltatre epifizar, cu
apariia precoce a artrozei.n plus se constat o slab rezisten mecanic i o
elasticitate sczut a cartilajului articular.
- Condromatoza genunchiului ( Afeciune a sinovialei, care genereaz corpi liberi
intraarticulari, dnd senzaia la palpare de sac cu nuci..
II.
CAUZE EXTRAARTICULARE
- Devierea n plan frontal a axului membrului pelvin, cu ncrcare articular asimetric
a) genu valgum
b) genu varum
- Devierea n plan sagital
a) genu recurvatum- ntlnit n cadrul sechelelor de poliomielit, mai bine tolerat;
b) genu flexum determin o suprancracare articular important.

instabilitatea rotulian lateral, cu suprancracre pe una din feele rotulei i apariia

artrozei femuro-patelare.Acest incident poate apare i n contextul unui genu varum
sau genu valgum.
Condromalcia rotulian ( afeciune a adultului tnr, leziune cartilaginoas pur,
manifestat ca un sindrom dureros rotulian prelungit );
Inegalitatea membrelor pelvine
Coxa vara sau coxa valga
Displazia luxant a oldului
Coxartroza
Anchiloza coxo-femural;
Obezitatea;
Activitatea sportiv, cu suprasolicitarea genunchiului ( fotbal, handbal, rugby, schi
performant ).

Dezaxarile genuchiului in valgus sau varus (genunchiul in "x" sau in "o") constituie
factor agravant in evolutia gonartrozei, osciland de obicei si laxitati la nivelul genunchiului.
Genunchiul deviat n var duce la dezvoltarea unei artroze a comportamentului femurotibial intern. Genunchiu deviat n valg se nsoete frecvent de piciorul plat-valg,bilateral, este
cel mai frecvent la femei. Stabilitatea genunchiului trebuie evauat cu ocazia examenului
obiectiv (stabilitate lateral, antero-posterioar) pentru a orienta tratamentul spre o stabilizare
articular prin tonifierea selectiv musculo-ligamentar.
Intre cauzele extraarticulare ale gonartrozei secundare un rol important il joaca dezaxarile
genunchilor - in"x" (genuralgum) sau in "o" (genurarum).
In aceste situatii bratul fortei de greutate nu mai trece prin mijlocul genunchiului, ci prin
compartimentul intern sau extern, in functie de tipul de dezaxare. Astfel, suprafata de sprijin
se micsoreaza, creste presiunea numai pe o parte a genunchiului, apare "oboseala" si apoi
leziunile de artroza.
Pe de alta parte, dezaxarea genunchiului deviaza si rotula, modificand rapoartele normale
si in articulatia femuropatelara, cu consecinte de la subluxatia de rotula pana la artroza
femuropatelara.
CAUZE ALE APARIIEI GONARTROZEI:
- mbtrnirea cartilajului articular;
- stresul biomecanic excesiv;
- deformaiile constituionale ale axului biomecanic al membrului pelvin;
- procesele inflamatorii de tip reumatoid ;
- fenomene genetice ;
- fenomene metabolice ;
- incidente traumatice.
Toate aceste activitati nu pot fi total evitate deoarece sunt activitati cotidiene, normale.
Daca se fac excese in ceea ce priveste activitatile enumerate mai sus, se poate ajunge in
situatia ca la nivelul cartilajului sa apara discontinuitati, intreruperi, eroziuni, neregularitati pe
suprafata sa, care avanseaza continuu si se ajunge la ulceratii si la pierderea completa a
cartilajului in anumite zone ale articulatiei. Pur si simplu apar zone in care osul e complet
dezvelit de cartilajul hialin, asa cum se vede si din imaginile prezentate.
In functie de cauzele si modificarile intraarticulare survenite, gonartrozele pot fi :
primitive - apar ca urmare a reducerii rezistentei cartilajului articular.

Factorii care favorizeaza

aparitia lor sunt:
tulburarile endocrine (insuficienta ovariana,
menopauza),
tulburari metabolice
(obezitatea care actioneaza atat prin alterarea
cartilajului articular, cat si
mecanic, prin supraincarcarea
ponderala si hiperlaxitatea ligamentara)
- factori genetici (o fragilitate genetica a cartilajelor
articulare, displazii rotuliene femuro-tibiale).

Indiferent de cauz, procesul inflamator

articular este cantonat n membrana sinovial,
capsula articular, tecile i bursa
tendonului ; lichidul sinovial este n exces.
ngroarea membranei sinoviale i
excesul de lichid sinovial determin o
presiune crescut intraarticular, ceea ce tensioneaz structurile articulare, care devin foarte
sensibile la orice ncercare de ntindere (micare articular), detcrminnd durerea. n acelai
timp, spasmul muscular reflex determin redoare pe grupele flexoare-aductoare, n scop
protectiv (atelare muscular").
Cronicizarea procesului inflamator articular genereaz treptat deformare articular,
distrugere cartilaginoas, erodare capsular i ligamentar.
Semne clinice
Semnele clinice in gonartroza primitiva (mai precoce si deseori unilaterala) apar lent. Durerile
se manifesta progresiv ca intensitate. Uneori debutul poate fi brusc cu hidartroza (lichid in
genunchi).
Analizele de laborator sunt de obicei normale, iar examenul clinic si radiologic nu releva
modificari ale axului segmentului respectiv.
secundare - apar ca urmare a modificarii structurii arhitecturale a genunchiului. Debutul
clinic este mai precoce. Cauzele sunt:
- traumatismele (sechele de fracturi, luxatii, entorse, leziuni de menisc), leziuni si
dezechilibre osteoarticulare si capsulo-ligamentare, favorizeaz aparitia procesului
degenerativ de tip artrozic,
- inflamatiile (poliartrita reumatoida, infectii articulare),
- sporturile violente (haltere, fotbal, rugby)
- bolile metabolice (diabet, hemocromatoza),
- boala Paget, boli de sange (hemofilie),
- boli endocrine (acromegalie, mixedem).
Debutul clinic este n a III-a sau a IV-a decad a vietii, este de obicei unilateral si nu se
nsoteste de modificri artrozice ale celorlalte articulatii.
Semnele clinice, ca si la gonartroza primitiva, apar si evolueaza treptat. Durerea este
progresiva, localizata difuz, sub rotula sau in spatele genunchiului (spatiu popliteu), cu
iradieri in coapsa si in gamba, mai accentuate la urcatul si coboratul scarilor sau la efort.

Treptat, durerile apar la solicitari din ce in ce mai mici. De obicei durerile cedeaza la
repaus, mai ales noaptea si reapar suparator dimineata la mers, dar se diminueaza apoi dupa
"incalzire", prin reluarea treptata a mersului. Progresiv, limitarea miscarilor si impotenta
functionala se accentueaza.
EVALUARE FUNCIONAL
Examenul obiectiv trebuie efectuat n trei poziii standard: decubit, ortostatism i n
mers. n ortostatism se noteaz alinierea articular a membrelor inferioare, n special statica
genunchiului.
O serie de manevre speciale utilizate n practica clinic orienteaz diagnosticul, putnd
oferi informaii despre structurile articulare aplicate n contextul afectrii articulare a
genunchiului. Astfel, testul umflturii realizat cu genunchiul n extensie, mpingnd
lichidul pe faa lateral a genunchiului, prin compresia cu podul palmei examinatorului, de pe
faa medial a genunchiului i invers, orienteaz asupra prezenei de lichid synovial sau snge
n cavitatea articular. Testul sertarului, efectuat cu pacientul n decubit dorsal i genunchiul
flectat la 900 prin fixarea femurului cu o mn a examinatorului; tibia este mpins nainte pe
femur i o cretere a translaiei anterioare a tibiei pe femur.
Testul smuciturii se efectueaz cu pacientul n decubit dorsal i genunchiul extins
prin fixarea femurului cu o mn a e examinatorului i rotaia intern a piciorului pacientului
cu cealalt mn a examinatorului.
Analizele de laborator de obicei sunt normale, dar examenul radiologic releva
pensari articulare, condensari osoase, osteofite (ciocuri) sau chiar deformari severe ale
articulatiei genunchiului. Examenul radiologic al intregului segment in picioare poate arata
tipul de dezaxare, de deviatie, cat si partea din articulatie care este mai afectata si care trebuie
corectata.
Examenul radiografic este necesar att pentru stabilirea diagnosticului pozitiv, ct i
pentru diagnosticul diferenial.
EXAMENUL RADIOLOGIC
a)
b)
c)

Are rol n stabilirea :

diagnosticului pozitiv de gonartroz;
gravitii gonartrozei
localizarii leziunilor artrozice

1. RADIOGRAFIA SIMPL
- evalueaz indirect starea cartilajului articular, prin grosimea interliniului articular;
- evalueaz leziunile osoase aprute
- evalueaz axul biomecanin al membrului pelvin
- 3 incidene sunt necesare:
1.radiografia de fa ( n extensie sau n semiflexie )
2. radiografia de profil
3. incidene axiale ale articulaiei femuro-patelare
- la 30 - arat modificrile rotuliene i la nivelul articulaiei femuro-patelare
- la 45 - arat tulburrile de angajare ale rotulei .
- radiografia poate fi executat n

a) decubit dorsal
b) n ncrcare, cu sprijin unipodal dac este posibil sau cu sprijin bipodal.Sprijinul
unipodal este mai logic, dar dificil de executat, pentru c reproduce poziia din timpul
mersului.
SEMNELE RADIOLOGICE ALE GONARTROZEI SUNT :
1.
2.
3.
4.

PENSAREA SPAIULUI ARTICULAR

OSTEOFITOZA
GEODELE
OSTEOSCLEROZA SUBCONDRAL

Este necesar, mai ales n gonartrozele cu modificare a axului membrului pelvin ( genu
valgum sau genu varum ), realizarea unei radiografii pe un film radiologic mare a ntregului
membru pelvin, n sprijin unipodal. n aprecierea axului se vor lua trei puncte reper:
1. centrul capului femural;
2. masivul spinelor tibiale
3. centrul articulaiei tibio-peroniere distale.
Normal, cele trei puncte sunt situate pe aceeai linie.
Dac punctul 2 este situat fa de linia care unete punctele 1 i 3:
A ) INTERN - genu VALGUM
B ) EXTERN genu VARUM

Deficitele funcionale determinate de genunchiul artrozic sunt:

a. instabilitatea fie cea pasiv i activ;
b. limitarea mobilitii articulare pe flexie, extensie sau ambele;
c. mobilitate patologic.
Intr n discuie mai ales gonartroza secundar (indiferent de etiologie) care determin
deficit funcional. n general vorbind, genunchiul poate prezenta ca deficite funcionale :
a) Instabilitatea, determinat fie de insuficiena structurilor care asigur stabilitatea pa-siv
(congruena articular, ligamentele), fie a celor care guverneaz stabilitatea activ

(musculatura). n primul caz kinetoterapia nu are nici un rol, n cel de-al doilea ins numai ca
poate reface funcia genunchiului prin exerciii de tonifiere muscular.
b) Limitarea mobilitii articulare pe flexie, extensie sau pe ambele fenomen ce are la baz
cauze diverse. Kinctotcrapia nu poate aborda dect redorile generate de esuturile moi (capsul
si esuturi periarticulare).
c) Mobilitatea patologic (hiperextensie antero-posterioar sau de lateralitate), care poate fi
doar protezat" prin kinctotcrapia de tonifiere muscular.
DEBUT : insidios, fiind bine tolerat o perioad lung de timp
Simptomatologia este marcat de :
1. DURERE
- domin tabloul clinic;
- localizare :
- regiunea intern a genunchiului;
- spaiul subrotulian semnul rindelei= palparea feelor cartilaginoase ale
rotulei prin presiune prin presiune pe marginea sa superioar cu genunchiul n extensie sau n
flexie de 45, cu imprimarea unei micri n sens cranio-caudal i apariia durerii i a unei
senzaii rugoase.
- spaiul popliteu
- n concavitatea deviaiei axiale
- iradiaz n gamb sau coaps
- are caracter mecanic, apare n sprijinul unipodal, la urcatul i mai ales la cobortul
scrilor, se amelioreaz n repaus
- cu timpul devine suprtoare, permanent
2. TUMEFACIA GENUNCHIULUI datorat revrsatului intra-articular, permanent o
dat cu evoluia bolii.La nceput este prezent la efort i dispare n repaus.Puncia
genunchiului recolteaz un lichid palid-glbui, vscos, coninnd limfocite sau
monocite, concentraia de proteine i glucoz fiind similarelichidului normal, spre
deosebire de hidartroza inflamatorie.
- Poate asocia apariia unui chist popliteu Baker( localizat pe faa posterioar a
genunchiului ).
3. IMPOTENA FUNCIONAL este limitat flexia extensia.Flexia este limitat de
obicei la 90, iar ncercarea de a depi aceast limit este dureroas.
4. CRACMENTE ARTICULARE
5. SENZAIA DE INSTABILITATE A GENUNCHIULUI AFECTAT- determinate de
pierderea controlului muscular asupra genunchiului, de hipotrofia muscular a coapsei
sau de leziunile ligamentare inerente evoluiei bolii ( lig.colaterale sau
lig.ncruciate ).Examenul clinic va cuta existena unor micri anormale de
lateralitate sau n sens antero-posterior ( micarea de sertar anterior /posterior ).
6. SENZAIA DE GREUTATE LA MOBILIZAREA GENUNCHIULUI ( definit de bolnav
ca un pseudoblocaj ).
7. MERS CHIOPTAT.
DIAGNOSTIC FUNIONAL
Ce simptome apar in GONARTROZA?

La inceput apar niste sunete, niste pocnituri la nivelul articulatiei genunchiului, numite
cracmente, care reprezinta primul semnal de alarma ca articulatia sufera si ca urmeaza sa
sufere tot mai mult. In timp apar durerile, care devin tot mai mari si mai suparatoare,
articulatia poate deveni sensibila sau foarte sensibila la palpare, la atingere. Durerile pot iradia
si la distanta, in sus sau in jos fata de articulatia genunchiului.
Daca boala nu e tratata, ea avanseaza si pe masura ce se pierde din cartilajul articular,
ligamentele din jur devin mai laxe, mai slabe si articulatia devine mai instabila. In aceasta
etapa apare senzatia ca genunchiul scapa. In etapele urmatoare cartilajul continua sa se
degradeze si se ajunge ca anumite fragmente de cartilaj afectate de boala (numite soareci
intraarticulari), sa se rupa si sa pluteasca in interiorul articulatiei. Prin aceasta articulatia
devine mai dureroasa, mai rigida, ajungandu-se in unele cazuri pana la blocarea articulatiei
genunchiului.
Simptomatologia acestei afectiuni:
Simptomul principal al gonartrozei este durerea cu localizare la nivelul genunchiului sau cu
iradiere pe muschii coapsei sau gambei. Durerea este descris ca o senzatie de arsur local,
durerea poate fi prezent la mobilizare sau si n repaus. Pe lng aceasta i este asociat
impotenta functional si mobilizarea dificil a articulatiei si a oaselor care o alctuiesc.
De asemenea pacientul mai poate acuza:
- tumefactia genunchilor;
- modificarea temperaturii cutanate locale;
- aparitia crepitatiilor sau cracmentelor.
Gonartroza prezinta urmatoarele simptome: scaderea amplitudinii de miscare,
scaderea fortei musculare, abateri a mersului normal, scadere echilibrului, scaderea
proprioceptiei. Aceste insuficiente duc la limitarea functionala, inclusive dificultate in mers
datorita biomecanicii anormale, patologica in articulatia genunchiului, dificultate in transferal
in si din pat, dificultate in urcarea si coborarea scarilor si dificultate in activitatile zilnice
(ADL- activities of daily living)
Diagnosticul gonartrozei
O metoda de diagnosticc este termografia. Pe langa faptul ca nu iradiaza, aceasta mai
prezinta un avantaj foarte important: depisteaza aparitia gonartrozei cu mult timp inainte ca
boala sa se manifeste simptomatic, ceea ce reprezinta un avantaj enorm in tratament.
Gonartroza inainte de tratament:

Gonartroza dupa tratament:

CONINUT
Numarul de sedinte de recuperare medicala se stabileste in urma scanarii termografice.
Totodata, prin metoda termografiei avem posibilitatea sa urmarim de la o sedinta la alta de
tratament ce efecte are tratamentul aplicat. Sedintele respective de tratament se desfasoara la
inceput zilnic, in numarul recomandat de medic, dupa care se trece la sedinte de intretinere,
facute in ritmul de una pe saptamana, pentru ca procesul de regenerate sa continue un timp cat
mai lung si in final sa se obtina rezultatul dorit, recuperarea totala .
Tatamentul gonartrozei
Sansa cu adevarat reala a unei articulatii atinse de artroza e ca tratamentul sa se
inceapa de foarte timpuriu, cand recuperarea medicala poate fi completa. Dar pentru aceasta
trebuie sa va prezentati la medic imediat ce aveti primele semne. Chiar si atunci, cand apar
primele simptome, deja procesul de degradare este destul de avansat. Ideal ar fi ca sa facem
cate o scanare termografica macar o data pe an, cand inca ne consideram sanatosi, si daca ni
se spune ca urmeaza sa facem o gonartroza, sa facem imediat un tratament preventiv.
Programul de kinetologie recuperatorie cuprinde :
Posturarea genunchiului afectat
Din decubit dorsal
1
Cu membrul inferior afectat sprijinit (la 40) pe un rulou; se menine genunchiul n
extensie prin propria greutate.
2
Cu membrul inferior afectat sprijinit pe un rulou, pe genunchi se pune un scule cu
nisip favoriznd extensia genunchiului.
Din decubit ventral
1
Cu picioarele nafara planului patului, pe 1/3 inferioar a gambei se pune un scule cu
nisip; se menine genunchiul n extensie.
2
Cu gambele n afara planului patului, pe 1/3 inferioar a gambei un scule cu nisip; se
menine genunchiul n extensie.
Din aezat
1
Pe un scaun cu picior sprijinit pe un scaun plasat n fa, pe genunchi un scule cu
nisip; se menine genunchiul n extensie.
Mobilizri pasive i autopasive
Din decubit dorsal

1
Kinetoterapeutul face mobilizri ale rotulei (transversal i longitudinal).
2
Kinetoterapeutul face mobilizri pasive ale genunchiului, se insist pe rotaia intern
care este mult limitat; cu articulaia coxofemural n abducie i genunchiul n flexie 90:
kinetoterapeutul fixeaz glezna pacientului ntre torace i bra i susine extremitatea
superioar a gambei cu ambele mini sub linia articular, imprim o micare de translaie
orizontal extern a gambei (se reduce progresiv unghiul de flexie a gambei pe coaps).
3
Pacientul prinde cu o band elastic planta piciorului i face mobilizri autopasive ale
genunchiului.
Antrenament izometric pe diferite grupe musculare
Din decubit dorsal
1
Cu un sac de nisip sub genunchi; pacientul ridic gamba i menine cteva secunde.
2
Genunchii sunt n flexie i lipii puternic unul de cellalt, tlpile pe sol; pacientul
contract muchii ca i cum ar vrea s extind genunchii.
Kinetoterapeutul, cu o mn pe cvadricepsul pacientul iar cu cealalt sub clci; pacientul
ncearc s ridice membrele inferioare de pe sol cu genunchiul n extensie.
Pe o banchet, cu gambele atrnate n afar, clciele se sprijin pe picioarele banchetei
astfel nct s blocheze micarea de flexie peste 90 a genunchilor; pacientul contract
muchii ischiogambieri ca i cum ar vrea s flecteze genunchii.
Pe o banchet cu picioare n afar: pacientul ncearc s execute flexia plantar/flexia
dorsal contra unei rezistene.
Din decubit ventral
1
Cu un scule de nisip pe spaiul popliteu, pacientul face ridicri pe vrfuri i menine
cteva secunde.
2
n 1/3 inferioar a gambelor se fixeaz un capt al unei benzi elastice: pacientul
execut flexia genunchiului; se lucreaz simultan sau alternativ.
3
Sub glezn se pune un sac de nisip astfel nct genunchiul s fie n uoar flexie;
kinetoterapeutul aplic o rezisten n spaiul popliteu iar pacientul ncearc s extind
genunchiul contra rezistenei.
4
Gleznele sunt fixate la spalier; pacientul ncearc s execute flexia genunchilor
contractnd muchii ischiogambieri.
Din aezat
1
Pe o banchet cu genunchii extini n afar: pacientul menine aceast poziie contra
rezistenei sau i se pun sculei de nisip pe glezn.
2
Pe sol cu genunchii extini; pacientul execut o contracie izometric a
ischiogambierilor, apsnd cu clciele pe sol.
3
Pe o banchet cu un membru inferior avnd genunchiul extins pe planul acesteia, iar
cellalt membru inferior n afara planului de sprijin, cu planta sprijinit pe un scaun; pacientul
ncearc s fac flexie plantar contractnd musculatura posterioar a gambei.
4
Cu faa la o scar fix, vrfurile picioarelor sunt fixate la nivelul primei ipci;
pacientul ncearc s execute flexia dorsal contractnd musculatura anterioar a gambei.

Exerciii active ale genunchiului

Din decubit dorsal
Pacientul execut pedalarea membrelor inferioare (nainte/ napoi).

Pacientul ridic membrul inferior cu articulaia coxofemural i genunchiul n flexie i

coboar membrele inferioare n extensie.
Cu un rulou n spaiu popliteu, un scule de nisip pe articulaia metatarsian; execut flexii
dorsale i plantare.
Cu o minge medicinal prins ntre picioare: pacientul execut flexia-extensia genunchilor
(cu control).
Cu gambele la marginea patului, un cordon elastic prins de glezn: execut flexii extensii
de genunchi.
Din decubit ventral- cu un scule de nisip pe spaiul popliteu, pacientul execut ridicri pe
vrfuri (Fig. 3.8.).

Fig. 3.8.
1
Cu sculei de nisip fixai la nivelul gleznei; execut flexii ale genunchiului, simultan
i alternativ.
2
Cu picioarele n afara suprafeei de sprijin; pacientul execut flexia plantar; se poate
aplica rezisten.
1
2
flexie.

Din decubit lateral

Membrele inferioare n abducie, se execut flexii-extensii ale oldului.
Se execut rotaii ale piciorului i ale gambei cu genunchii n diverse unghiuri de

Din aezat
1
Pe o banchet, cu gambele atrnate la margine: se execut extensia genunchiului
(simultan/alternativ) mpotriva gravitaiei, apoi cu un sac de nisip plasat pe faa dorsal a
piciorului.
Din ortostatism
1
Pe un picior cu faa la spalier, cellalt picior sprijinit pe o ipc, astfel nct genunchiul
s fie n flexie de aproximativ 90, minile prind ipca din dreptul umerilor; pacientul execut
extensia genunchiului flectat cu ridicarea n atrnat.
2
n sprijin pe membrul inferior sntos, membrul inferior afectat cu genunchiul n
extensie face o uoar flexie din articulaia coxofemural concomitent cu extensia gleznei.
3
Cu faa la spalier; pacientul execut ridicri pe vrfuri, simultan/alternativ/pe un picior.
4
Pe o planet balansoare (un suport oscilant care poate permite micare ntr-un plan
sau n toate planurile), pacientul ncearc s-i pstreze echilibrul.
Posturrile .- evitarea flexum-ului pentru deviaiile posibile n plan frontal (varus,
valgus) posturrile directe snt inoperante (ca i pentru recurvatum de altfel)
I>. Tonifierca musculaturii care nzvorte" genunchiul n mers cvadriceptsul n
principal, dar i ischiogambierii ; o atenie deosebit se va cla i i'otatorilor, care vor fi
antrenai selectiv ; se va urmri refacerea forei extensoarc pentru ultimele 20.

C. Mobilizarea articular in primul rnd pentru rectigarea extensiei complete, apoi pentru
mrirea flexiei , utilizndu-se toate tehnicile cunoscute (posturri, mobilizri pasive, active,
scripetoterapie etc).
O. Refacerea stabilitii genunchiului att prin exerciii de tonifiere muscular analitice, ct i
prin exerciii n lan kinetic nchis ; se va urmri, de asemenea, refacerea rezistenei la efort a
aparatului extensor.
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru, abilitate) prin
exerciii axio-distale i disto-axiale.
F. Meninerea unei bune funcionaliti mioartrokinetice la nivelul articulaiilor adiacente, ct
i la membrul opus.
G. Respectarea regulilor de profilaxie secundar care alctuiesc ,,igiena ortopedic" a
genunchiului :
greutate corporal normal
evitarea ortostatismului i mersului prelungit
evitarea mersului pe teren accidentat
mersul cu sprijin n baston
evitarea poziiilor de flexie maxim
evitarea meninerii prelungite a unei anumite poziii a genunchiului
micri libere de flexie-extensie dup un repaus mai prelungit i nainte de trecerea n
ortostatism
corectarea cu susintoare plantare (talonete) a piciorului plat
evitarea tocurilor nalte
evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat n genunchi).
H. Terapia ocupaional n gonartroz va ine seama, desigur, de evitarea ortostatismului. Ca
sporturi indicate menionm notul, ciclismul, canotajul.
In funcie de obiectivele de mai sus, kinetoterapeutul va alctui programul de exerciii,
selecionind pe cele mai necesare dintre cele expuse n partea a treia a acestei crti.
Tehnici i metode n tratamentul si recuperarea kinetic a genunchiului reumatic
Tehnici de facilitare neuroproprioceptiv
Inversarea agonist (exemplu: muchii flexori ai genunchiului sunt slabi), pacientul n
decubit ventral, kinetoterapeutul homolateral de pacient realizeaz contrapriza n 1/3 distal
pe partea posterioar a coapsei i priza n 1/3 distal pe partea posterioar a gambei; se
execut contracii concentrice pe toat amplitudinea (comanda: flecteaz genunchiul), apoi
se introduce contracia excentric prin mpingerea gambei n jos.
Hold relax (exemplu: extensia genunchiului este limitat), pacientul n decubit ventral,
kinetoterapeutul realizeaz contrapriza n 1/3 distal pe partea posterioar a coapsei i priza n
1/3 distal pe partea posterioar a gambei: pacientul execut flexia genun-chiului (comanda:
rezist-relaxeaz 3), apoi pacientul extinde genunchiul.
n faza acut (fie c pacientul sufer de vreo form de artrit, fie c are vreo form de
artroz) sunt recomandate tehnicile anakinetice de imobilizare si posturare conservnd ct mai
bine integritatea articular si tonusul muscular (prin exerciii izometrice).
ncepnd din faza subacut i apoi n cea cronic se pot ntrebuina tehnici care
utilizeaz contracia izometric sau combinaii de contracii izotonice (concentrice i
excentrice) cu contracii izometrice pe diferite grade de flexie i extensie.
Tehnici FNP: inversare lent i cu opunere, contracii repetate, secvenialitate pentru
ntrire, inversare agonistic, micare activ de relaxare opunere, relaxare contracie, rotaie
ritmic, izometrie alternant i contracia izometric n zona scurtat.

Ca metode se recomand hidro-kineto-terapia - n mod deosebit pentru recuperarea

mersului metoda Kabat aplicat creativ pentru problemele membrului inferior, metoda
Klapp i metoda Bobath (mai ales pentru cstigarea echilibrului n mers).
Ca principii de lucru amintim pe cel al nondoloritii. Este foarte important mai ales n
recuperarea mobilitii, deoarece orice solicitare este foarte dureroas. Alt principiu extrem de
important este cel al accesibilitii n forma sa de ncrcare treptat. Participarea contient i
activ a pacientului este important pe de o parte pentru nsuirea de ctre pacient a
programului kinetic, a indicaiilor i contraindicaiilor, pe de alt parte respectarea acestui
principiu crete mult eficiena tratamentului.
Tratamentul complex al gonartrozei
Tratamentul pacientilor cu gonartroz este foarte complex. Se recomand combinarea
tratamentului farmacologic cu fizioterapia, si n cazurile avansate interventia chirurgical.
Dac pacientul este supraponderal si nu slbeste, adesea terapia nu este eficienta deoarece
articulatia este supus n continuare unui stres semnificativ.
Terapia medicamentoasa
Medicamentele utilizate se pot cataloga n cteva grupe principale:
Medicamente cu actiune lent, adic fr efecte antiinflamatorii. n acest grup, intr: srurile
de aur, penicilina,etc.
Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sunt medicamente cu actiune imediat
antiinflamatorie, antialgic.
Electroterapia sau cldura profund se aplic pentru efectul antalgic i musculotrop. Se
folosesc toate frecventele de curent:
curent galvanic n special sub forma ionogalvanizrii;
bai galvanice, galvanizri, ionoforez (de ex. cu ClCa2);
curenti diadinamici, pentru efecte antalgice si miorelaxante si vasculotrofice;
curenti interferentiali cu efect decontracturant i antalgic;
ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de asuplizare a structurii
periarticulare.
Sedintele de electroterapie se aplic zilnic timp de 10-30 minute, iar numrul lor este de 10-12
zile.
Laserterapia reprezint amplificarea luminii prin emisie stimulat de radiatii i este un
adjuvant pretios n afectiuni reumatologice.
Laserterapia are efect: analgezic,miorelaxant, antiedematos, accelerarea microcirculatiei
Masajul are un rol principal chiar de la nceputul programului de recuperare, datorit
efectelor favorabile care n functie de manevrele utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant;
stimularea propriocepiei cu mentinerea tonusului muscular;efectul circulator si biotrofic
tisular local (tonifiant).
Tratamentul kinetoterapeutic al gonartrozei
Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive, active, active cu
rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre un
kinetoterapeut. In nici un caz sedintele de kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul
pacientului fara supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.

Tonifierea musculara
- Slabiciunea cvadricepsului reprezinta cel mai important predictor al limitarilor functionale
ale membrului inferior
- Extensorii puternici pot scadea impulsul incarcarii membrului inferior prin incetinirea fazei
de decelerare dinaintea atacului cu talonul; se asociaza cu scaderea durerii si a dizabilitatii
- Se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 20 grade
- Se executa izometrii ( daca exista inflamatie, cu precautii ptr pacientii cardiaci ), izotonii in
lant kinetic deschis si inchis
Mobilizare articulara
- In primul rand pentru castigarea extensiei complete, apoi pentru marirea flexiei ( posturari,
mobilizari active, pasive, stretching pentru cvadriceps si ischiogambieri )
- Pentru activitati functionale 70 grade ptr mers pe teren plat, 83 pentru urcat scari, 93
pentru ridicare de pe un scaun + extensie completa
Efectele exercitiului fizic:
- Refacere/mentinere mobilitate articulara unghiuri de mobilitate utila (ex ROM, ex
stretching)
- Refacere tonus muscular forta musculara, rezistenta, control muscular, control motor si
coordonare, stabilitate articulara (ex isotonice, ex in lant inchis)
- Echilibru si stabilitate
- Echilibru si proprioceptie- se pare ca un program aerobic de mers este eficace
- Protectie articulara
- Complianta la exercitiu terapeutic-activitatea fizica in primele luni este cel mai puternic
predictor al compliantei pe termen lung
Terapie ocupationala
- Rezistenta afectata-tehnici de conservare a energiei-rol important in maximizarea
independentei functionale; aceasta trebuie sa se faca cu cel mai mic efort posibil, scopul nu
este sa scada nivelul activitatii individuale, ci sa creasca calitatea vietii
- In caz de deficit in ADL-uri-se folosesc dispozitive ajutatoare
- Sporturi permise-inot, ciclism, canotaj
Conditionarea aeroba si terapia acvatica
- Cuprinde exercitii de conditionare aeroba, in special hidrokinetoterapie in bazine sau la cada
trefla-cu dispozitive flotoare, nu este necesara abilitatea de a inota
- Include un program zilnic de mers-efect aerobic+un grad de incarcare articulara pentur a
ajuta la nutritia cartilajului-usor accesibil in orice statiune balneara
- Limiteaza progresia bolii, scade durerea, creste mobilitatea, creste socializarea si scade
depresia
Curele balneare
- Au scop profilactic, terapeutic si de recuperare
- Factori naturali terapeutici ( ape minerale, namoluri )
- Metode terapeutice fizicale-termoterapie, hidroterapie, electroterapie, terapie prin miscare,
aplicare de factori mecanici
Tratamentul medicamentos. Antiinflamatoarele nesteroidiene precum si sarurile de
aur sau penicilina, reduc inflamatia si durerea. Daca durerea este intensasi persistenta, se pot
prescrie infiltratii locale pe baza de cortizon. Morfina sau derivatii de morfina sunt indicati la
pacientii cu durere severa.
Masuri igieno-dietetic. Scaderea ponderala este indicata la pacientii obezi, scazand in acest
fel incarcatura pe genunchi.
Exercitiului fizic: permite refacerea si mentinerea mobilitatii articulare, a tonusului muscular,

ducand la un control motor si la o coordonare mai buna, stabilizand articulatia.

Tratamentul balneofizioterapic:
electroterapia, aplicarea de electrozi cutanati care elibereaza un stimul electric nervilor
periferici pentru ameliorarea durerii.balneoterapia cu factori naturali terapeutici (ape minerale,
namoluri), in statiuni ca Govora, Olanesti, Techirghiol, Mangalia, Pucioasa, Baile
Herculane.termoterapia, impachetarile cu parafina.laser terapia locala reduce inflamatia,
amelioreaza durerea si stimuleaza microcirculatia.Doar in cazurile grave, cand este pusa in
pericol capacitatea de miscare sau de a sta in picioare, se impune operatia, protezarea
genunchiului.
Singura metoda prin care se poate obtine calmarea durerii in mod real (si nu doar pe
durata efectuarii tratamentului), si de fapt singura cale prin care se obtine ameliorarea miscarii
pana la redobandirea in intregime a libertatii de deplasare, este cea prin care se
reuseste regenerarea cartilajului articular distrus. Aceasta regenerare nu este posibila prin
simple sedinte de kinetoterapie si fizioterapie, asa cum sustin unii terapeuti. Aceste metode
sunt eficiente in vindecarea gonartrozei insa nu sunt suficiente.
In cadrul centrului medical MEDREFLEX LINE am dezvoltat o metoda foarte eficienta de
tratament. Se fac sedinte complexe de recuperare medicala, in care la inceput se pregateste
terenul prin proceduri speciale de reflexoterapie, masaj medical si kinetoterapie facute de
specialistii nostri in masaj si kinetoerapie, dupa care urmeaza executarea unor infiltratii
intraarticulare si periarticulare, cu remedii naturiste, homeopate prin tehnica
numita mezoterapie. Aceste infiltratii au efect de regenerare a cartilajului articular.
Procedurile de kinetoterapie in recuperarea pacientilor care sufera de gonartroza au ca prim
obiectiv reeducarea muschiului cvadriceps. In cazul gonartrozei se produce o atrofie a
cvadricepsului si astfel se ajunge la scaderea si apoi la limitarea mobilitatii. Imediat dupa
reducerea durerilor si inflamatiei se poate trece la reeducarea muschiului cvadriceps. Se
recomanda o reeducare blanda si progresiva. Prin aceasta prelucrare se poate ajunge la
disparitia durerilor din timpul mersului si de la urcatul scarilor. In functie de situatia data
( genu varum, genu valgum ) atentia se indreapta si spre alte grupe musculare.
Rezultatele obtinute prin aceasta metoda de tratament sunt foarte bune. Persoane care inainte
nu se puteau ridica din pat, acum pot umbla pe strada si se bucura de farmecul si bucuriile
unei vieti normale. Doar cei care au suferit de GONARTROZA o perioada mai scurta sau mai
lunga, care nu au putut sa mearga sau cei care au reusit sa se deplaseze cu mari eforturi pot sa
inteleaga ca mersul normal este un mare dar de la natura.
INDICAII METODICE I OBSERVAII
O prima masura despre care am mai discutat este pierderea ponderala prin restrangerea
hidrocarbonatelor complexe (paine, paste fainoase, cartofi, dulciuri, mamaliga). Trebuie sa
recunosc ca este greu de slabit, dar nu imposibil si "descarcarea" genunchilor de kilogramele
pe care le aveti in plus are efecte benefice deosebite.
Prevenirea se poate face prin tratarea la varste tinere a deviatilor de ax prin operatii de
corectare. Corectarea deviatiilor in "x" sau in "o" previne artroza femuroplatelara doar daca se
face pana in jurul varstei de 15-16 ani. In cazul in care copilul dumneavoastra are picioare
deviate in "x" sau "o", adresati-va medicului ortoped cat mai devreme. De asemenea,
consultati medicul ortoped atunci cand copilul are subluxatie de rotula. Operatiile efectuate
mai tarziu pe articulatii nu au rezultat de prevenire, ci doar de ameliorare.
Despre operatiile care se fac in gonartroze nu cred ca este util sa insist. Voi vorbi doar despre
proteza de genunchi care are indicatie in artrozele grave. Operatia nu este usoara, dar uneori
este singura si unica solutie in gonartrozele invalidante.
Durerea in artroza incipienta sau deja constituita trebuie tratata. Sunt eficiente

antiinflamatoarele, miorelaxantele si antialergicele. Articulatiile bolnave trebuie menajate si

nu suprasolicitate.
In final, trebuie sa nu uitam de rolul benefic pe care il joaca curele balneoclimaterice in
statiuni cu profil locomotor.
Sporturi recomandate: inot, ciclism, canotaj
Tratament balnear in statiuni cu bioclimat sedativ-indiferent, excitant-solicitant in functie de
patologia asociata, mai ales in statiuni care poseda bazine pentru hidrokinetoterapie;
Se va recomanda reamenajarea locuintei corespunzator cu nevoile actuale ale bolnavilor cu
gonartroza:
o plasarea obiectelor cu utilizare mai frecventa pe rafturi cu inaltimea situata
intre talie si piept
o inlocuirea cazii cu cabina de dus, daca este necesar plasarea unui scaun in
interiorul acesteia
o plasarea obiectelor in frigider pe rafturile din compartimentul superior
o accesul in locuinta (daca aceasta este situata la un nivel superior) se va face cu
ajutorul liftului pentru a evita urcatul/coboratul scarilor
o inaltarea scaunului de toaleta pentru a evita flexia maxima a genunchilor
o plasarea unor bare de sprijin pe peretii camerelor
o scaune inalte
Cateva sfaturi utile
Mentineti-va greutatea corporala in limite normale.Evitati ortostatismului si mersul
prelungit.Mergeti cu ajutorul unui baston ca si sprijin, daca este nevoie.Evitati pozitiile de
flexie maxima a articulatie genunchiului.Evitati mentinerea prelungita a unei anumite pozitii a
genunchiului.Incercati sa faceti cateva miscari de flexie-extensie a articulatiei genunchiului,
dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in ortostatism.Corectarea cu sustinatoare
plantare a piciorului plat.Inaltarea scaunului de toaleta pentru a evita flexia maxima a
genunchilor.Evitati purtatul pantofilor cu tocurilor inalte.Evitati traumatismele directe si
repetate.Purtati benzi elastice la nivelul articulatiilor genunchiului in timpul efectuarii unor
manevre care suprasolicita articulatia.Consumati suplimente alimentare care sa contina
elemente specifice articulare (condroitin sulfat, acid hialuronic).Sporturi recomandate: inot,
ciclism, canotaj.
Scaderea in greutate si gonartroza
- Se pare ca greutatea crescuta precede dezvoltarea gonartrozei si nu vice versa
- Obezitatea-asociata cu slabiciunea cvadricepsului, ceea ce face ca la atacul solului cu talonul
absorbtia socului sa fie scazuta si sa creasca incarcarea pe genunchi
- Studiile au aratat ca slabiciunea pe extensie precede dezvoltarea gonartrozei si nu invers
- Scaderea in greutate este asociata cu reducerea riscului de debut si de progresie a gonartrozei
- Restrictii calorice si de grasimi, cresterea activitatii fizice, comportament alimentar
corespunzator

http://www.ortokinetic.ro/p64-gonartroza
http://www.slideshare.net/josielewalter/artrite?from_search=3
http://www.slideshare.net/AdrianoPires/luxaes-e-fraturas
http://www.romedic.ro/gonartroza#cauze-si-factori-de-risc

https://www.youtube.com/watch?v=2QpXcZ0ts8M
http://ortopediaonline.ro/content/view/24/44/
http://www.farmaciata.ro/afectiuni-ale-sistemului-osos/item/908-ce-trebuie-sa-stiti-despregonartroza
http://www.farmaciiledona.ro/dona-info/gonartroza-cea-mai-intalnita-afectiune-agenunchiului-I554
http://www.coxartroza-gonartroza.ro/gonartroza.asp
https://www.youtube.com/watch?v=XHiZhBXbLzY