Está en la página 1de 226
SEWZILM 2c GIS a) SOG S SRNL UULLM accor imiicrmaniea CLUJ-NAPOCA 1994 oad Autor Calin Chiorean Editura aeeore fn ior iGa Coordonator serie ‘Smaranda Dervesteanu Consilier editorial Andrei Enyedi Tehnoredactare computerizata Codruta Poenaru Coperta Liviu Dervegteanu Tiparit ES] Imaprimeria Ardealul Cluj JA TGetny Tiraj - 5000 exemplare ei Comanda - 111 © Toate drepturile asupra acestei editii sint rezervate societafii MICROINFORMATICA SAL. CUPRINS 1. INTRODUCERE ....... Prezentarea sistemului de operare MS-DOS 6 Organizarea manualului . Conventii de nota NOTIUNIDEBAZA ......... Organizarea informay Stocarea informatie’ in memoria sistemului Discuri gi unity de dise Directoare Paiere Comenzi : ‘Tipuri de comenzi DOS .. Forma general a unei comenzi Editarea liniei de comand Taste speciale de editare Funcyiile caracterelor de control iarea intrarii/iegirii comenzilor wrea intrasii/iegirii standard (pipe) tte DOS. wees Programul Doskey : Figiere de comenzi (.BAT) Directive cess Lansarea unut fgier de comenzi Crearea unui figier de comenzi CONFIGURAREA SISTEMULUL,. . Figierul CONFIG.SYS Comenzi utilizate in CONFIG.SYS Figicrul AUTOEXE ou n 13 4 16 16 16 17 20 28 31 32 32 33 33 34 35 35 36 36 42 2 B 44 47 49, 49 56 4 41 41d 412. 4.13, 4.2. 424 422 4.2.3, 43. 434 432. 433, Configurarea porturitor Adaugarca unitailor de disc la sistem Modificarea modului de afigare sia tastaturii Secvenge ESCape Lansarea unei secvente Modificarea caracterului Asocierea comenzilor la taste Poriionarea cursorului Modificarea atributelor eran Informatii specifice de gard . Modificarea conven{ilor specitice dejara Configurarca tastaturit conform codului de {ard utilizat Modificarea setului de caractere wtliz Codurile de jara, tastaturd gi seturi de caractere Utilizarca meniului de configurare multipti (StartUp Menu) Definirea unui meniu de configurare multipki Definirca unui bloc de configurare Modificarca fisicrului AUTOEXEC.BAT pentru utilizarea configurajilor multiple UTILIZAREA DISCULUI FIX *.. 2... - ‘i Prepitirea discului fix, Programul Fdisk Partitii DOS : Utilizarea programului Fisk Formatarea discutui fix Disponibilizarea spatiului pe disc. Programul DoubleSpace Stergerca figierelor inutile Eliberararca spatiului pe disc prin comanda chkdsk - Programul DoubleSpace vee Programul SmartDrive Utilizarca unci zone de memorie "cache" Utitizarca zonei de memorie tampon duble (Double-Buffering) . Unmirirea wtlizarii memorii "cache" * Programul SmartDrive Monitor 44, 44d 4 Optimizarea datelor pe discul fix. Programul Defragmenter Lansarea programului Defragmenter 60. . 87 87 87 88, 96. 7 .97 100 -101 112 112 13 14 ug. 18 4.4.2, Comenvile programutui Defragmenter Su Sd 52. 5.21 9.2.2. 53. 53. 532, 533, 5A. SA. CONFIGURAREA $I OPTIMIZAREA UTILIZARIT MEMORIEI DINAMICE, Organizarea memoriei dinamice Tipuri de memorie dinamca : Dispononibilizarea gi utilizarea zonci de memorie inalti incircarea sistemului de operare in zona de memorie inalti (HMA) Incdrcarea programelor in zona de memorie superioara Optimizarea utilizirii memoriei dinamice. Programul MemMaker ; Lansarea programului MemMaker Revenirca la configurarca anterioa programului MemMaker Modificarea ordinii comenzilor in figierele de configurare Programul RAMDrive CCrearea si utilizarea unei uni de disc RAM UTILITARE MS DOS6 .. Interfaja utitizator MS-DOS Shell . Lansarea interfefei MS-DOS Shell ‘Zoncie interfeyei MS-DOS Shell Meniurite interfetei MS-DOS Shell Ferestre de dialog Configurarea intexfe\ei MS-DOS Shell Meniul File eee Programe . . Pardsitea interfeyei MS-DOS Shell Athivarca figierelor. Programul Microsoft Backup |. Tipuride arhivari ale figierelor Figiere de configurare a arhivarii (Setup Files) Cataloage de arhivare Versiunea Windows a programului Backup Versiunea DOS a programului Backup 19 12 121 122 124 124 125 130 132 132 132 134 134 = 139 139 140 145 146 14s 155 159 169 169 170 im 12 1B 193 63. 634 6322 6A. 641 642. 6.43, 64.4, 64.5. 65. 65.1. 65.2. 66. 66.1. 66.2. 663. 66.4 Protectia datelor impotriva virusilor. Micosoft Anti-Virus si VSafe. Programul Microsoft Anti-Virus Programul VSafe . Editorul de texte MS-DOS Editor « Meniurile editorului . Crearea unui figier text Editarea unui text ‘Tipirirea unui text Configurarea editorului 200 1 202 la 214 216 218 21220 Refacerea figierelor sterSe. Programui Microsoft Undelete Versiunea Windows a programutui Undelete Versiunea DOS a programului Undelete Interconectarea a doua sisteme prin intermediul programului Interlink . . Configurarea sistemelor pentru stabilirea conexiunii i intre cele dowd sisteme Stabilirea conexivi Intreruperea legatur tre cele dowd sisteme ‘Transferul figierelor utilizind comanda intersvr COMENZIMS-DOS6 26... 6022 eee Append saurib .. Break. Buffers Call Chep *Chdir (Ca). « Chkdsk Choice sas ‘Command . - * Copy Country 221 221 22 2m - 232 24 2234 +236 237 237 238. 238 240 242 = 243, = 245 = 245 247 248 -251 254 254 - 257 = 263 city “Date / Dblspace, : | Dblspace (/chkdsk) | Dblspace ('compress) Dblspace (/eonvstoc) Dblspace (/ereate) Dblspace (defragment) Dblspace (delete). Dblspace (/format) . Dplspace (finfo) . Dblspace (ist) Dblspace (/mount) .. . Dblspace (/ratio) Dblspace ifsize) Dblspace (/unmount) Defrag ‘Del (erase). . -Deltree Device . Devicehigh sDir.. #Diskcomp . " Diskcopy . Dos .. Doskey Dosshell .. Drivparm Echo = 282 265 266 267 268 270 2 272 2 274 274 275 275 276 - 276 am - 278 280, 282 284 287 -291 296 298 = 302 = 303 305 307 = 308 Expand Fasthelp . . Fastopen Fe Febs . 1 Bdisk Files Find For. + Format Goto. . boosconac00 Graphics Heip n. Include... Install Interlnk . Intersvr Keyb Label ore Lastdrive . Loadhigh (h) Loadfix Mem... Memmaker Menucolor Menudefault ‘Mnuitem * Mxdir (md) . « Mode : Mode (configurarca imprimantei) - Mode (configurarea portului serial) 309 oe . a .. 31 313 we BIS 2 315 317 317 2.319 ee 32 327 327 «330 330 332 332 333 336 = 338 - 340 we 342. = 342 2345 345 347 348, 349) = 350 351 2 352, een 353 355 Mode (afigarea configuratiei disporitivelor) . . 397 Mode (redirestarea imprimérit) vs 387 Mode (alegerea paginilor de cod) ©... 6... ov eee + 358 ‘Mode (alegerea modului de operare a monitorului) . .. . . . 360 Mode (stabilirea parametrilor de citire a tastaturit) 361 More 302 Move. . 363 Msov 365 » Msbackup . 367 Mad ee te eee : an Nisfune a cece BT Numlock .. . bie 22315 vPath . perce ee Pause 2.00.00. Ree est) Powers... 00. 5 sees 378 - Print... ee eee ee Prompt oo... .eeeeeeee seen eee wees 383 basic 385 Rem... = 386 «Rename (ren) . 386 Replace . 388 Restore pene eee eee we 390) »Rmdir (Wd) 20. eee er eel eee ec ee eee cre 25 394 Setver oss Bee roo Shell... 399 Shift cee : 400 Smartdy 20.20 wees = = 400 Yort .. cee cee we 404 Sic eee eo wees 405 Submenu... -.. cee cee 406 Subst... eee wee cee 407 10 Switches... Time “Tree ‘Type “Undelete Unformat “Ver. Werily Vol vsafe . Xeopy INTERFETE SOFTWARE MS-DOS6 .....- ANSLSYS. . DBLSPACE.SYS DISPLAY.SYS DRIVERSYS . EGASYS MM386.EXE HIMEMSYS INTERLNK.EXE POWER-EXE RAMDRIVESYS SETVER.EXE SMARTDRV.EXE, 410 4u 412 413 415 4S 421 422 423 423 424 426 429 429 437 438 439 441 = 442 446 449 451 452 434 434 1. INTRODUCERE MS-DOS este un sistem de operare destinat gestionarii_ resurselor software si hardware ale sistemelor cu o arhitecturd de tip IBM PC, XT gi AT, bazate pe microprocesoare 8086/8088 si 80X86 MS-DOS este un sistem de operare monoutilizattr, monotasking, care asigura o interfati simpli, ugor de exploatat intre utilizator si resursele software s/ hardware ale sistemutui de calcul 1.1, Prezentarea sistemului de operare MS-DOS 6 Aparuti in luna aprilie a anului 1993, versiunea MS-DOS 6 a celui mai raspindit sistem de operaré pentru microcalculatoare, congine o serie de noi utilitare si comenzi destinate sa acopere lipsurile existente anterior. ‘Totodatd, aceasta versiune a sistemului de operare incearcai si recupereze avansul Iuat de principalul competitor in curse suprematici in domeniul sistemelor de operare pentru sisteme de tip PC, produsul DR-DOS 6 al firmei Digital Research Similar acestui produs, sistemului de operare MS-DOS 6 i-au fost adiugate un utilitar complet destinat arhivarii figierelor (Microsoft Back, up), un program de optimizare a utilizirii memoriei dinamice a sistemului (Microsofi MemMaker), un program de defragmentare a figierelor pe disc (Defragmenter) gi, in principal, programul DoubleSpace destinat com- presiei datelor pe disc. Initial, aceasta versiune trebuia si poarte numele MS-DOS 5.1, numele MS-DOS'6 find destinat unei versiuni viitoare care va oferi posibilitiyi serios ameliorate, printre care suport 386 multitasking, model de memoric extins, etc. Prin achizijionarea anumitor programe si utilitare de la firme ca Central Points Ine. a luat inst nagtere aceastd versiune imbundtiitd a sistemului de operare MS-DOS. Jn general, versiunea a fost optimizats,sistemut de informat}i on-line este mult mai complet si mai bine pus Ta punct devenind une din piesele de baza in documentarea utilizatorului configurarca sistemului a devenit mai completi prin utilizrea funcillor de configurare multipli si a comenzii choice Funcfil not Introduse Versiunea MS-DOS 6 a sistemului de operare DOS conjine urmitoarcle imbunatigiri, comenzi si programe noi: " 12 Microsoft DoubleSpace ~ destinat dublarii spajiului existent pe disc prin comprimarca datclor cxistente pe acesta, Programul poate fi utilizat pentru comprimarea datelor de pe unitayi de discuri fixe gi de pe discuri flexibite. Microsoft MemMaker - program de optimizare a utilizarii memorici dinamice destinat sistemelor care au la baz microprocesoare 80386 gi ulterioare. Microsoft Backup ~ program de salvare (arhivare) a figierelor de pe unitijile de disc fix ale sistemului pe discuri flexibile sau alte dispozitive de stocare a datelor similare (benzi magnetice, unitii de disc Bernoulli, discuri CD-ROM, etc). Programul este livrat in dou’ versivni, pentru DOS gi pentru Windows Microsoft Anti-Virus — program de protectie a datelor impotriva aciunii virusitor. Programul poate identifica gi distruge peste 800 virusi si tipuri de virusi. Programul este livrat in doud versivni, pentru DOS si pentru Windows Microsoft Undelete ~ program de protectic a datelor impotriva stergerilor accidentale, Programul permite protejarea fisicrelor sterse prin trei metode si refacerea lor. Programul este livrat in dowa versivni, pentru DOS si pentru Windows. Microsoft Defragmenter — program de defragmentare a figierelor pe disc. Defragmentarea figierelor are ca rezultat marirea vitezei de citire a fisierelor de citre sistemul de operare, imbunatatind astfel performanjetel de viteza ale sistemului Microsoft Diagnostics (MSD) - utilitar de testare si afigare a configurajiei hardware gi software a sistemului. Interink ~ program de conectare a doua sisteme prin intermediul porturilor seriale sau paralcle, permifind transferul rapid al figierclor intre sisteme. Power — program de conservare a energi sistemele de tip laptop. Posibilitatea utilizarii mai multor configuratii a sistemului_ prin intermediul unei configura speciale a figicrului CONFIGSYS. In acest sens au fost introdise cinci not comenzi: menuitem, menudefault, menucolor, submenu si include, Posibilitatea precizarii la lansarea sistemului a comenzilor fiierclor CONFIG.SYS si AUTOEXEC.BAT care vor fi executate. © interfayd softare EMM386.EXE. imbunatigiti, permigind ac- cesarea si gestionarea blocuritor libere ale zonet de memoric superioara si imularca memoriei expandate in memoria extins’, Jmbundtajirea sistemului He informatii de ajutor, “on-line help’. Prin intermediul comenzii help pot fi objinute informagii complete cu privire a forma generali, parametri, optiunile si chiar exemple i clectrice pentru de utitizare pentra toate comenzile si anumite probleme specifice sistemului de operare MS-DOS. © Imbundatajirea programului SMARTDrive destinat crearii_ i utilizirii in memoria dinamica a unei zone de memorie "cache" Pentru sistemele dispunind de memorie dinamica extinsa suficienta, utilizarea memorie’ “cache” poate imbundtaji mult viteza trans- ferutui de date intre memoric si disc © Comenzii dir i-a fost adaugati optiunea fe care permite afigarea ratei de compresie a fisierelor comprimate prin intermediul programului DeubleSpace. © Optimizarea comenzii mem in sensul maritii volumului de date afigate sia modului de prezentare a acestora. © Comenzite loadhigh si devicehigh permit acum specificarea biocului de memorie superioari tiberd in care va fi incdrcat programul sau interfata software respectiva. © © now’ comandi move care permite mutarea figierclor de lao locatie Ia alta si redenumirea directoaretor. © O noua comanda choice care permite utilizatorului alegerea unci alternative intr-un figier de comenzi (BAT). © O nous comandii deltree care permite stergerea unui director si a tuturor figierelor gi subdirectoarclor continue. 1.2, Organizarea manualului Manualul cuprinde 8 capitole, cu urmitoarea organizare: © Capitotul 1, “Introducere’, introduce citeva preciziri legate de definirea sistemului de operare DOS, versiunea MS-DOS 6 a sistemului de operare (functii noi introduse), organizarea manualului $i convenjii de notaii wtilizate in manual. © Capitolul 2, "Nojiuni de baz", cuprinde 0 serie de probleme enjiale asupra modului de organizare a informatici sub DOS {figlere, directoare, unttay! de disc), utilizarca comenzilor DOS $i a or de comenzi. Configurarea sistemului*, contine descrierea mosului sistemului prin intermediut fisierelor CON CBAT, incluzind probleme legate de comenzi $i ordinea comenzilor in aceste figiere, utitizarca sec venfelor ESCape, configurarea suportului national, utilizarea con. figuragiilor multiple ate sistemului © Capitolul 4, "Utilizarca discutui fix" confine descrierea modalitajitor de regiltire, utilizare si optimizare a vitezei de citire a unitagilor de ise fix. Fste deserisi: partitionarea, formatarea, disponihilizarea 13 spatiului pe disc (programul DoubleSpace), configurarea zonelor de memorie "cache" (programul SMARTDrive) si optimizarea datelor pe discul fix (programul Defragmenter), © Capitotul 5, "Configuratea si optimizarea utilizarii_memorici dinamice’, conjine prezentarca tipurilor de memorie dinamici specifice sistemelor de tip PC, utilizarea memoriei inalte, op- area utilizirii_ memoriei (programul MemMaker), crearea unitagilor de disc RAM in memoria dinamicd a. sistemului (programul RAMDrive). © Capitolul 6, "Utilitare MS-DOS 6°, contine descrierea aplicatiilor Windows si a programelor DOS introduse in sistemul de operare MS-DOS 6 (Backup, Antivirus, Undelete, MS-DOS Shell, etc.) © Capitotul 7, "Comenzi MS-DOS 6", congine descrierea comenzilor sistemului de operare MS-DOS 6 in ordine alfabet © Capitolul 8, “Interfete software MS-DOS 6", conjine desericrea figierelor si programelor de interfaare livrate in cadrul sistemului de operare MS-DOS 6. 1.3. Conventii de notatii 14 In acest manual sint folosite urmatoarele convenyii de notagii: caractere groase Reprezint comenzi sau optiuni conexe co- (bold) menzilor, gi care trebuie introduse exact cum par in manval. Poate fi utitizata insa orice combinatie de litere mari si mici, sistemul de operare DOS convertind automat caracterele mici din cuvintele cheie in caractere mari caractere inclinate Reprezinta siruri de caractere care vor fi inlo- (italic) cuite conform necesitijilor de c&tre utilizator. De exemplu, cuvintele nume_figier vor fi inlocuite cu numele fisierului care apare in operajiunea respectiva. sir intre paranteze drepte Sirurile inchise intre paranteze drepte sint is] Optionale. Daca se doreste introducerea informatie’ optionate, nu trebuie introduse si parantezele drepte ci mumai informaia conyinuti Sirurile separate prin bard verticald se exclud Teciproc, ceea ce Inseamna c& se poate intro- duce unul din sirurile specificate. De exemplu, bard vertical (|) . TONIC x cerere de introducere a unei "ONT. fionat vertical: standard sir de puncte (..) Indica re, semnede punctuatie _ Semnele « tezelor pi virgula, sex trebuie ine. sint indicate MAJUSCULE Reprezin unitagi de dis Inijials Mare Utitizat pent 7 meniurilor sis sure care apar in cazul versiunilor Windows a programelor din siste- ‘mul de operare MS-DOS 6. Utilizat de ase- menea pentru denumirea anumitor metode din cadrul unor programe. Inifiata Mare $i ingrogat Comensile din meniurile versiunilor Win- Bold) dows a programelor incluse In sistemul de operare MS-DOS 6 @ Operatiuni care se executd prin intermediul mouse-ului wo Operagiuni care se executd prin intermediut tastaturii TASTAI+TASTA2 —_Acfiunea asocia i repreventiri e apdsarea celei de-a doua taste in timp ce prima este menjinutd apisatd. De exemplu, CTRL+C semnificd menjinerea apisata a tastei CTRL si apisarea tastei C. TASTAL, TASTA2 —_Actiunea asociat acestei reprezentairi este apasarea succesiva a tastelor TASTA $i TASTA2 {in cadral exempletor de comenis.a considerate igieree sistemtui de operare se giisesc in directorul C:\DOS6. 15 2. NOTIUNI DE BAZA Jn acest capitol vor fi prezentate citeva notiuni de bazi despre modul de organizare a informagilor sub sistemul de operare DOS, 0 prezentare sutccinta a operatiunilor de bazi care pot fi operate asupra datelor stocate in sistem, probleme gencrale asupra comencilor si a lansiii lor, wilizarea figierefor de coment (sieve cu extensia BAT). Jn general un sistem de tip PC este consituit din © Unitatea sistem — este calculatoral propriu-zis, continind in general unitatca central cw microprocesorul, memoriile de tip RAM si ROM, unitajile de disc, interfefele seriale gi paralele ale sistemulut, adaptorul video si discul fix (hard disk). © Monitornl ~ este dispozitivul standard de iesire a sistemul afigdrii datelor in regim alfanumeric si grafic © Tastatura — este dispozitivul standard de intrare, constituind prin- cipalul mijloc de introducere a datelor si comenzitor in sistem. © Mouse-ul — esto un periferic larg utilizat care face parte din categoria dispozitivelor de indicare, prin intermediul lui putindu-se realiza manipularea informayiilor sau imaginilor pe ccran si lansarea comenzitor. destinat Alte dispozitive care pot apare in structura unui sistem de tip PC sau conectat Ia acesta sint interfejele pentru rejea, unitaji de tip banda magneticd, unitiqi de tip CD-ROM, scanncre, imprimante, plottere, tabele grafice, interfete pentru jocuri, ete. 2.1. Organizarea informatiei DOS 2.1.1, Stocarea informatie in memoria sistemului in general, pentru un sistem de tip PC exist treitipuri de memorie, ficearéavind 6 uulizare specific Astfel, memoria ROM (Read Only Memory) este destinatii memorarii setului de date care formeazi BIOS-ul sistemului (Basic Input Output System), date destinate exeeutarii celor mai simple si mai des utilizate operaii de intrarcfiegire. [nformapiile stocate in BIOS au o forma modular’, constituind o serie de ruline a ciror exccutare este inclusii in toate comenzile gi operatiile DOS, De asemenea, conform subrutinei continute se 4 lestarca funcjionaril sistemului din punct de vedere hardware Ia 16 lansarea acestuia, La terminarea tcstului hardware, rutina respectiva va preda controlul incarctorului de sistem. ‘Memoria RAM (Random Acces Memory) a sistemului este esentiali din punct de vedere a executiei programelor si comenzilor, fiind destinata memoririi temporare a sistemului de operare, a interfejelor software necesare utilizirii sistemului, a programelor TSR (Terminate and Stay Resident), a datelor si programelor in lucru, O caracteristica importants a memoriei dinamice de tip RAM este stergerea informatiilor stocate la intreruperea alimentirii cu energie a sistemului. Din punct de vedere al organizariiinformationale, memoria RAM este constituiti din blocuri de memorie care sint alocate si gestionate de sistemul de operare sau programele de gestiune a diferitelor tipuri de memorie dinamica, programe care vor fi prezentate ulterior. Memoria magnetica a sistemului poate fi stocata pe discuri fixe (hard disk), discuri flexibile (Moppy) sau, eventual pe benzi magnetice. Un alt tip de memoric utilizabila in mod similar ins cu principiu de citiroscriere a informagilor diferit sint discurile CD-ROM. Acest tip de memorie este utilizat pentru rejinerea datelor si programelor (inclusiv cele care formeaza sistemul de operare) pe o perioada de timp nedeterminaté, inclusiv dupa opritea alimentarii cu energic a sistemului. Informatia este organizata pe discurile magnctice conform standardului DOS, in directoare, subdirectoare si figiere, structura care va face obiectul subcapitolelor urmatoare. 2.1.2. Discuri gi unitati de disc Discurile sint suporturi magnetice care servesc la stocarea informatiilor pe termen nelimitat, sau, mai exact, pind la stergerea acestora de citre utilizator. Discurile sint in general de doua tipuri, fixe gi flexibile, in ultimul timp ficindu-si simyitd prezenja un nou tip de disc, discurile optice de tip CD-ROM. Discurie Nexibile au dova versiuni, cu dimensiuni diferite, 5,25 inci si35 pentru fiecare din aceste tipuri de disc existind unitii de disc specifice. Discurile fixe au 0 mai mare varictate, cle diferind prin modu! de formatare Ja nivel fizic, numérul de discuri interne, numdr de capete, capacitate maxima de stocare a informayiilor etc. Totusi, in general, discurie fixe sint livrate gua configurate o data cu sistemul, nefiind necesare operatiuni de configurare a lor, Discutile, fixe sau flexibile, au capacitaji de stocare a inform: diferite, in funcjic de dimensiunea lor fizicd si densitatea maxima de Unitatea de misuri uzuali pentru capacitatca de 17 memorare a unui disc este octerul (opt biti), dimensiunile discurilor find uuzual de ordinul Moctetilor (megaocteti).. iscuri flexibile exist la ora actual urmitoarcle standarde ‘admise de sistemul de operare MS-DOS: Dimensiune dise Numir Densitate maxima Capacitate maxima de fete de formatare up formatare 1(S8) _ dublé (DD) 160 Koetey 1(S8) dub (DD) 180 Kocteti 2(D8) dubs (DD) 320 Kocteji 2 (DS) dubta (DD) 360 Koctei 2 (D8) _cvadrupla (HD) 1200 Koctei (12M) 2(DS)_dubti (DD) 720 Koctey 2(D8)__evadrupli (HD) 1440 Kocteqi (1,44 M) 2(DS) inata 2880 Koctti (2,88 M) Formatarea discurilor Pentru asigurarea functiilor de scriere gi citire a datelor este necesar ca acestea si se giscasca inscrise pe suportul magnetic conform unui standard DOS, standard care implicd la nivelul discului imparjirea acestuia in sectoare $i piste. Aceast operatiune de pregitire a discului in vederea Inscrierii informatie’ conform sistemului de operare DOS se numeste formatare. Operajiunea de formatare este necesara indiferent de tipul discului, fix sau flexibil. Sectoral este unitatea de baz de memorare a informatiei pe disc, fiecare sector avind 0 dimensiune de aproximativ jumatate de Koctet. Mai multe sectoare grupate formeaz 0 unitate de alocare, structura informagionala a cirei dimensiune variazd in functie de dimensiunea discului. O pistd este un cere concentric pe suprafata discului magnetic in care sint memorate o serie de informagii, jinind cont si de sectoarele pe care pista respectivi le traverseaz, Numirul pistelor pe un disc este stabilit in funcyie de densitatea de formatare admisa de discul respectiv. Formatarea discurilor se face prin comanda format, comand’ a cérei utilizare gi mesaje de eroare sint prezentate in capitolul "Comenzi MS-DOS i in comanda format se va preciaa unitatea de disc care congine disc ce urmeazii sd fie formatat. De exemplu, comanda: format at va realiza formatarea discului flexibil din unitatea de disc A. 18 Dupi formatarea discului va apare o cerere de introducere a unci etichete de volum, eticheti care va constitui numele discului. Daci nu se e'va apaisa tasta ENTER [a aparigia mesajului De asemenea, se va afiga un raport de formatare a discului, care poate confine urmitoarele informatii: © Numérul total de octei pe maximé a discului formatat. © Numirul de octeti utilizati de citre fisierele sistem — aceasta informagie va fi afigatd numai in cavul copierii fsierelor sistem pe disoul respectiv. © Numiral de octeti in sectoare deteriorate ~ indicd dimensiunea spatiului inutilizabil pe discul formatat datorita detcriorarii fizice a discului. © Numiirul de octeti disponibili pe dise ~ indi rimas liber pe disc, dimensiune objinula prin scdderea din capa citatea total a discului, a portiunilor ocupate si cetor deteriorate. © Numirul de octefi disponibili in fiecare unitate de alocare ~ indici modul in care sistemul a partajat octetii de pe disc in vederca utilizarii lor. © Numirul uniti{ilor de alocare disponibile pe dise ~ indici numarul de unitiqi de alocare care au fost objinute in urma formatarii, © Numirul serial de yolum ~ Precizeazi un numar serial de volum asociat de sistem discului. Acest numar nu va putea fi schimbat decit a urmatoarea formatare a discului capicitatea de siocare dimensiunca spajiului Pentru formatarea discurilor fixe se va utiliza comanda format cu optiunea /u, optiune prin care se precizeard stergerea fizici a datelor existente pe disc, acestea neputind fi ulterior regisite printr-o comanda unformat. De exemplu, la lansarea comenzi format c: /u sistemul va rispunde cu mesajul: Warning, all data on non-renovable disk drive will Ee lost Proceed with format (¥/¥)? Tn funege de tasta apasats ooperare va rove (¥) sau nu (N) fa format rispuns de cltre utilizator, sistemul de discului fix. Crearea unui disc sistem Lansarea sistemului de operare nu poate fi Gicuti decit daci dupa executarea rutinei de testare a funcyionalitaii resursclor hardware de catre , 19 rutina specializatd sitwata in BIOS-ul sistemului, aceasta va putea preda controlul incdredtorului de sistem. Acesta este un mic program situat pe disc la 0 anumitd locatie gi care are rolul de a incirca in memorie cele dou: figicre care fac parte din sistemul de operare MS-DOS, IO.SYS gi MSDOSSYS si a porjiunii revidente a interpretorului de comenzi,figierul COMMAND.COM. Este necesar ca aceste figiere si se giseascd intr-o anumitd pozitie pe disc astfel incit lansarea sistemului de operare s& poati fi exccutat Discurile care conjin aceste fsiere poritionateastel inci i ack posiilé lansarea sistemulut_de operare se mumese discuri sistem, find specifice versiuniisistemului de operare. Crearca unui disc sistem poate fi realizati prin utilizarea comenzii format cu optiunea /ssau a comenzii de transfer a figierclor sistem, comand: sys. (Comanda format /s se va utiliza atunci cind se doreste formatarea si apoi copierea pe disc a figierelor sistem. Pentru copierea figierelor sistem pe un disc formatat se va utiliza comanda sys. Un disc formatat va fi impanyit din punct de vedere logic in patru zone, din care primele trei, numite si zone sistem au fost rezervate gi iniializate la formatarea discului. Aceste zone sint: © Prima zona este destinatd retinerii programului de incircare a sistemului (systerh loader), zona care este inigializata numai dacd discul este formatat sistem, © Adoua zona este comund tuturor discurilor gi este numita tabela de alocare a fisierclor (FAT ~ File Allocation Table). Aceasta zona conjine informatii specifice despre modul de alocare a spatiului pe dise. © A treia zon conjine directorul ridacina al discului si informagii despre fisierele conjinute de acesta (nume, dimensiune, pozitic pe disc, data $i ora a carc au fost modilicate sau create). © Ultima zona, gi cea mai mare, este practic zona utila pe disc, zond in care este permisa scrierea figicrelor grupate in directoate. In cazut unui disc sistem, primele dowd intrari in directorul riddcing sint ocupate de fisicrele sistem IO.SYS si MSDOS.SYS. 2.1.3, Directoare Din ponct de vedere logic, informatiite utilizate de citre sistem sint rolinute pe dise sub forma de lisiere, Flecdrui fisier flindu-i asociat un ume si 0 extensic. 20 Pentru buna organizare a figierclor pe wn dise in vederca regasirii lor cu uugurin{a, sistemul de operare DOS prevede crearea si utilizarea direc: toarelor, structuri de date caracterizata de un nume unic pe discul respectiv sicare permite includerea mai multor figiere. Structura arborescenta a directoarelor Directoarele create pe un disc au_o structurd arborescenta, primul director fiind numit directoral rédicind, acesta fiind creat la formatarea discului, Acest director poate si includa pe linga figicre si alte dircctoare care vor fi numite subdirectoare. La rindul lor, acestea vor putea confine pe Tinga fisiere alte subdircctoare, putindu-se ajunge la structuri arborescente complexe. Fie, de exemplu, structura arborescenti a directoarclor de pe unitatea de disc C prezentati in figura de mai jos: SUBDIRI SuBDInT2 SUBDIRIa ‘—{sueone Subdirectoarcle poarta si denumirca de director fiw iar ditectorul care le contine de director parinte. In figura de mai sus, directoarcle SUBDIRII, SUBDIRI2 si SUBDIRIG sint directoare fii a directorului parinte SUB- DIRE care, la rindul tui este director fiu pentru directoral ridacina al discului Fiecare subdirector sau fisicr al unui director constituie pentru acesta 0 intrare. Pontru directorul ‘© consider’ intrare si cticheta de volum. Numérul de intrari este limitat numai pentru directorul ridacina al unui disc insti un numir excesiv de mare de intrri micsoreaza considerabil viteza de regisire a figierclor din directorul respectiv. Pentru directorul ridicind al unui disc flexibil numiirul de inter maxim admisibil depinde de tipul discutui, dupa cum urmeaza 24 pul disculai (60/180 Kocteyi 64 Disc fexbil 5,25", Disc flexbil §.25%,'320/360 Kocteti 112 Disc flexibil 3.5", 720 Kocteyt m2 Disc flexbil 5.25", 1,2 Mocteyi 224 Disc flexibil 35", 1,44 Mocte|i 224 Disc flexibil 3/5", 2:88 Mocteti 224 Dise fix 512 Subdirectoarele sint in realitate figiere care nu sint restrinse din punct de vedere al dimensiunii, Dimensiunea lor, yi deci numarul lor de intrari, este Himitat numai de spa{iul disponibil pe disc Numele directoarelor Cu exceptia directorului ridicind care intotdeauna este reprezentat de un caracter backslash (\), ficcare director are in mod necesar un nume precizat la crearea lui, Numele directorului poate sa conjina gi o extensie. Precizarea unui nume de director se va face cu respectarea urm® repuli © Numele directorului (flr extensie) poate avea maximum & carac- tere. © Extensia numelui de director poate avea maximum 3 separate de numele de director prin caracterul punct (\) © Dowi subdirectoare avind acelasi director parinte nu pot avea nume identice. © Caracterele admise in nume gi extensie sint literele de la A ta Z, nnumerete de la 0 la 9, precum si caracterele: * *,*%","S%, "7", "1% “(SPC 2)". Numele de director gi extensia nu pot confine earacterele Spafiu, virgulé, punct, doud puncte () gi backslash. © Daca a fost instalatd o altd pagina de cod, pot fi utilizate caracterele preente in aceasta, cu uncle limita rractere, Cal de cautare Calea de ciutare specifics locatia in structura arborescenti a discului unui anumit figier sau director. De exemplu, daci considerim discul cu urmittoares structur arbores cent a directoatel 22 TERT Susana] |—{svoointt {SQHITE] ¢ progt.com . prog2.com Suaoinia SuBDIRZ Pentru a_utiliza figierele directorului SUBDIRI2 este necesari specificarea cai de cautare: \susprei\susprR12 Primul earacter backslash (\) specifica inceperea ciutarii din directorul \dicina. Al doilea caracter backslash (sau urmatoarcle daca calea de wutare este mai lung) este utilizat ca separator intre numele de directoare. Lungimea maxin Je clulare este de 67 earactere. In calea de ciutare poate fi specifical gi numele de unitate, calea specificatd in exemplul urmitor find identicd eu cea specifieaté anterior c:\suspzR1\sunprRi2 Poate fi specficaté o cale de ciutare a fisicrelor eu caracter permanent prin intermediul comenzit path (veri capitolul "Comenzi MS-DOS 6", Unitatea de disc curenta La lansarea sistemului, daci nu cxistd o comanda de schimbare a unit’ de dise curente, MS-DOS va considera ca unitate de disc activa unitatca de disc care confine discul sistem (discul de pe care a fost incircat in memorie sistemul de operare). Uniti: de dise find reprezentate print-o titer’, litera unidloare unital curente se va afisa ca. parte a. prompt-ului MS-DOS, sub forma: AT\> In acest exempt s disc flexibil A. a considerat ca unitate de disc curentd unitatea de Existd osingurd unitate de disc activi la un moment dat, Pentru a trece Ja © alta unitate de dise se va introduce de la tastaturd numele noii unitiyi de disc urmata de caracterul dowd puncte. De exemplu: Ar\oce 23 Accasti comand’ va provoca schimbarea unitiqii de dise active in tnitatea de disc fix C, prompt-ul sistemului fiind acum: Acest mod de afigare a prompt-ului sistemului nu este unic, prompt-ul DOS putind fi configurat prin comanda prompt (vezi capitolul "Comenzi Ms-DOS 6°). Directorul curent Exist intotdeauna un difector curent, operatiunite cu figiere din acest director putindu-se face fird specificarea unei cdi de ciutare, datoriti faptului cd sistemul de operare DOS realizeaza ciutarea figicrelor in primul rind in directorul curent. De exemplu, daca directorul curent este C:\SUB- DIRI\SUBDIR12, figicrcle confinute de acesta pot fi accesate gi lansate in mod direct. Presupunind c& ditectorul curent este directorul ridacina (C:\), pentru a schimba directorul curent in C:\SUBDIRI\SUBDIRI2, se va utiliza comanda chdir astft: c:\>CHDIR \SUBDIR1\SUBDIRI2 Presupunind ci unitatea Curent este A, pentru trecerea in acclasi director se va introduce comanda A: \pc:\SUBDIR1\SUBDIRI2 Operajiuni cu directoare Cu ajutorul comenzilor cuprinse in sistemul de operare MS-DOS 6 pot fi realizate urmatoarele operatiuni cu directoare: Comandi Opératiune tree ‘Aligarea structurii arborescente a directoarclor de pe un disc De exemplu, un rezultat posibi al fansiri unci comenz tree poate fi algarea structuri arborescente de mai jos Ai\> tree Directory PATH listing for Volume MICRO volume serial Number is 1573-6935 —poss USER . }—orm DAN BENEF 24 Comandi Operatiune (continuare) air ‘Aligarea subdirectoarelor $i figierclor directorului curent sau a celui specifcat, Informatie figate de o comands dir pot avea urmitoarea forma: c:\USER\> dir volume in drive A is MICRO volume Serial Number is 1578-6935 Directory of C:\USER : core 10-15-93 12:56 : Some 1o-is-93 12:56 baw Sime 10-16-93 9:28 progl pas 59 tocalz93.1 prog? pas 94 10021-93 progl exe a7 to-aia99 Imkti(md) —Crearea unui suber al detour sou a um atsubdeetor chaie (et) ——_Teceen tran a decor. = Moaierca nun enumires) oni direct Trie(d) ——_-lergrea um dete pl tates Sieferes unt decor nprcundce subrestoare g9- foconimute sony Copier nul dretor mpreun cu subrectonrl yl ere- ieconinute Pentru descrierca pe larg a acestor comenzi si a actiunilor asociate a se vvodea capitolul "Comenzi MS-DOS 6. 2.1.4, Figiere Informayia este pastratd pe discurile magnetice sau CD-ROM sub forma fisierclor. Fisierul este o colectie organizata de date care ocupa un anumit spatiu pe dise gi cruia i se atribuie un nume gio extensic. Figierele sint grupate, in general in functic de destinagia lor, in directoare. Nume de figtere Ficcare figier are un nume si 0 extensic. Pentru atribuirea numelui si extensiei unui figier se vor respecta urmatoarele reguli © Numele fisierului poate avea maximum 8 caractere. © Extensia figierului poate avea maximum 3 caractere. 25 © Numele gi extensia figierului pot confine literele de la A la numerele de la 0 la 9, precum $i caracterele speciale: "_", *", *§ STAIN a, 08, er nny aye nage figier gi extensia acestuia nu pot conjine caractercle spajiu, virgul punct, dowd puncte (:) si backslash © oui fisicre aparjinind aceluiasi director nu pot avea nume si extensii identice, si’ Numele de © Nupot fi utilizate urmatoarele nume rezervate pentru referirea unui figier: Nume mnie Nume rezervat pentru ceasul sistemului Nume rezervate pentru primele patru porturi de comunicaic seriale (asinerone), pen Nume rezervat primei imprimante paralele coneetate i sistem. con ume rezervat pentru claviatura console’ (ca intrare) saw ccranul console (ca iesire), Nume rezervate primelor patra porturi paralete din sistem, Nome rezervat pentew primul port de comnicatiasinerone, ut Nume rezervat pentru un echipament fctiv destinat testa tunor programe. Ca dispozitv de intrare genereaza automat tun sfisit de figier. Ca dspozitv de ieyire simuleaza un eehipa- ment de iegire tara a sere tn realtate nici o informa. © Dacia fost instalatd o alti pagind de cod, pot fi wtilizat prezente in aceasta, cu unele limitir wracterele Tipurl de figiere Ca prima clasificare a figicrelor, acestea pot fi geupate in fisicre text (alfanumerice) gi fisiere binare, Figierele alfanumerice sint aleituite din giruri de caractere, lini care se termind cu caracterele speciale “retur de car* (CR) si “avans de linie" (LF). La editarca ji imprimarca figicrelor aceste caractere mu se imprimd. Figierele alfanumerice pot confine documente neformatate sau formatate conform unor editoare de text, programe sursi, comenzi DOS, etc. Figierele alfanumerice care contin numai caractere cv codurile 1-127 se numese figiere ASCH. Figierele care nu sint alfanumerice sint fisiere binare. © mai exact clasificare a fgierelor este dupii tipul tor. in general, extensiafisierului permite identificarea tipului de figier. Pot fi considerate asifel urmatoarele tipuri de figiere 26 Programe ~ sint figiere cu extensiile EXE sau COM care pot fi lansate printr-o linic de comands DOS. De exemplu, fisierul care ai programul WordStar este WS.EXE. ere de comenzi (batch) — sint figiere cu extensiile BAT, lansabile de la prompt-ul DOS si care conjin un text alfanumeric (lisiere de comenzi) 7 siere de date figiere asociate sinumitozeprograme gi avind extensii specifice. De exemplu, figierele create de programul Corel CHART au extensia CCH igiere text neformatate ~ sint figiere care conjin numai text conform standardului_ ASCII (American Standard Code for Infor mation Interchange). In general au extensia .TXT ins’ pot alte extensi. isiere sistem ~ sint figiercle sistemului de operare DOS, in general avind extensia SYS. In afari de figierele 10.SYS, MSDOS.SYS gi si COMMAND.COM, in accasti categorie intra si aga-numitele schimbul de informagii intre urarea sis. interfey dispozi temului, etc. oftware, fisiere care asigui ¢ hardware si sistemul de operare, co: Caracteristicile figteretor Ficcare figier, pe lingd numele gi extensia sa mai prezinté urmatoarele caracteristici © Dimensiune ~ este numirul de octeti ocupai pe disc de figierul respectiv, Un octet este spajiul ocupat pe dise prin memorarea unui carscter. © Data gi ora creiirii sau ultimei modificdri ~ aceste date nu vor fi modificate in cazul copierii sau redenumiriifigierului © Atributele figierului — ficcare fisier are patru atribute (biti), Atribut Semnificagte semmificajia lor fiind urmatoatea: p sixcopy Auribut (sau bit) de arhivare. Este utlizat de eomenzile bac! pentru a controla procesul de arhivare a fiierelor (back up). ‘Auribut (bit) de protejare la scriere (read only). Prin poriiyonarea aces. ti bit fgierul respectiv va fi protejat la stergere sau modificare, con{inutut fiserului putind fi numai viztonat Atribut (bit) de ascundere (hidden), Poviionarca acestui bit previne afigarea fisierului respeetiv ca urmare a unet comenai dir. ‘Atribut (bit) de sistem, Pozigionarea ncestui bit desemnew’ figerele sistem, Aceste figiere au vor fi afigate tn lista afigata de comanda dir. 27 Vizionarca $i modificarca atributelor unui figier poate f realizata prin intermediul comenzii attrib (vezi capitolul "COMENZI MS-DOS 6"). Specificarea figierelor DOS Pentru a utiliza un fisicr este necesard precizarca ciii de ciutare a fisicrului respectiv, utilizindu-se un format standard de specificare a unui fisier. Forma generala a acestui format este: a [cate JnumeL ext] as Este unitatea de disc, specificatt prin litera corespunzittoare. Prin comanda lastdrive se poate specifica ultima liter validi de unitate ocupati de DOS de la A la Z, implicit fiind litera urmatoare literei corespunziitoare ultimei unita{i de disc existente fizic in sistem. Dacd kt specificarca unui figier se va omite acest paramettu, sistemul de operare DOS va presupune ciutarea fisierului pe unitatea de disc impli (unitatea care apare in prompt-ul sistem) cale Reprezinté calea catre directorul in care se afld fisierul specificat Accastd cale consti dintr-o serie de nume de directoare separate prin caracterul backslasti, Dacd numele cdi specificate incepe cu caracterul backslash, ciutarea fisicrului se va face incepind cu directorul ri Dac’ caracterul este omis, clutarea se va face incepind din directorul curent. Daca este omisa precizarea intregului parametru, face numai in directorul curent, Parametrul poate conjine maximum 64 caractere. Este numele fisierului compus din 1-8 cara ext fe numele extensieifisierului (1-3 caractere), precedat de caracterul punct. Specificarea extensici nu este necesarit numai in cazul fisierctor care nu au extensie sau sint exceutabile (EXE, COM, BAT) Caracterele introduse in formatul de specificare a unui figier pot fi mari sau mici, ele fiind automat convertite in litere mari de citre sistemul de ‘operare. 2 28 eat TA EOIN] ¢ prog1.com prog?.com suBpints | date.ba fisior.cch [suspiRe De exemplu, pentru lansarca in executic afi figura de mai sus este necesara precizarea cai de: DIRI\SUBDIRIZ, comanda care il lanseaza in execute find: :\>c:\subdirl\subdir12\pregi.com jerului PROG1.COM din ‘Am presupus in acest exemplu ci directorul curent este directorul radacina al discului flexibil din unitatea de disc A. Daca ins directorul curent este chiar C:\SUBDIRI\SUBDIRI2, ou este necsard precizarea cli de clutare a fisicrului, lansarca acestuia ficindu-se printr-o comand: ¢:\eubdirl \subdir12>progl.com De asemenea, nu este necesara precizarea caii de cdutare daca directorul care contine figicrul a fost precizat intr-o comand’ path (vezi capitolul “COMENZI MS-DOS 6"). Pentru o bund infelegere a modului de referire a unui fisier este necesara precizarea ordinii de cautare a fisierului cu numele specificat de cAtre sistemul de operare. In primul rind figierul este cautat in directorul specificat in linia de comand, apoi in directorul curent si apoi in cdile de cautare specificate prin comanda path. Cautarea este intrerupti la gasirea fisicrulu: cu numele gi extensia specificata. Daci figierul nu este gasit sistemul de operare va afiga mesajul: Bad command or file name Pent figiercle executabile de tip BAT, COM gi EXE nu este necesara specificarea extensici Utilizarea caracterelor de nume global Pentru specificarea unui grup de fisiere atunci cind se doreste realizarea uunor operajiuni globale asupra lor (copicre, stergere, concatenare, etc.) pot fi utilizate doud caractere cu regim special in sistemul de operare DOS, 29 numite caractere de nume global. Acestea sint caracterele intrebare) 5i"** (asterisc). (semn de Semnificayia acestor doud caractere atunci cind sint introduse intr-un ume de figier este urmitoarea’ © Asteriscul (*) reprezinta un intreg cuvint (nume de fisier sau ‘extensic) sau un grup de litere de lungime nclimitata semnul de intrebare (?) reprezint@ un singur caracter aflat in povigia specificata in numele Sau extensia fisierulUi, De exemplu, pentru a afiga toate figierele cu extensia “TXT aflate pe discul flexibil din unitatea de disc A, se va introduce comanda: dir art.txt Daca se doreste numai afigarea acelor fisiere a ciror nume incepe cu litera "A", se va introduce comanda: dir aras.+ Au fost specificate prin aceasti comand’ toate fisierele care incep cu caracterul “A*, se continua cu orice grup de pind la 7 caractere (specificate prin primul caracter asterise) gi au orice extensie (specificati de at doitea asterise). Daca, de cxemplu, se doreste afigarea tuturor fisierclor de forma FISLTXT, FIS2.TXT, ete, se va introduce comanda: dir a:fis?.txt caracterul "2" substituind orice alt caracter din poritia respectiva. Da doreste afigarea figierclor de tipul FISIO.TXT, FISILTXT, ete, se va introduce comanda: dir a:fis?2.txt Operatiunt cu figiere Prin intermediul comenzilor MS-DOS 6 pot fi executate urmitoarele operajiuni asupra fisierelor: Operatiune atteib Atigeava gi permite modificarea atributelorfisicrului respect. copy Permite copierea unuia sau a mai multor figere. De asemenca ot fi executate operajiuni de copiere cu redenumirea fisieru- tui, concatenarea fisierelor, crearea unui fiser prin copierea acestuia de la tastaturd, imprimarea unoi fier la imprimants prin copierea lui pe portul corespunzator. 30 Comandit Operafiune (continuare) defrag, Permite reorganizarca figierelor de pe un dise in vedere rey teri vitezei de citie/seriere pe discal respect. del (erase) Realizeaza stergerea fsterului saw fisiercior specifica. deltree ‘Sterge un director impreund cu subdirectoarele siierele conjinut. r “Afigea lista fisierelor si subdirectoarelgy directorului speciti- cat. ait Lanseaz programul Microsoft Faitor care permite editarea fisicrelor de tip ASCII expand Decomprima figierele comprimate de pe diseurile exible origt- nale ale sistemului de operare MS-DOS 6. fe Compara dou fisiere si afigeazd diferengete dintre ee, find Realizeava elutarea unui sir ASCH specificat In unl sau ma multe figiere move ‘Mut fisierul sau fisierele speeficate. Poate fi uizata gi pentra redenumirea fisirclor § directoarclor. msbackup Lanseaza programul Microsoft Backup eare permite salvarea si refacerea lisierclorsalvate anterior. print Permite imprimarea unui fier de tip text. ren Redenumeste figierul saw fsierele specificate replace Inlocuiestefigiercte din disectorul destinajie cu cele din directo ul sors, daca acestea au acelasi nume. restore Retace fisierele care au fost salvate cu comanda backup din ‘versiunile anterioare ale sistemului de operare MS-DOS. type ‘Afigeazit conjinutul unui figier de tip text undelete Reace figiere sterse anterior prin intermediul comenzi de. xcopy Copia directoare inclusi subdirectoarele si figierele continue, ‘eu exceptia celor“ascunse” sau "sistem Pentru o descriere aminungita a acestor comenzi si a utilizarié lor a ‘vedea capitolul *COMENZI MS-DOS 6". 2.2. Comenzi Sistemul de operare DOS acjioneaz ca o interfayi intre utilizator gi resursele sistemului. in mod uzual, comunicatia intre utilizator st calculator se realizeazi prin intermediul tastaturi, respectiv a comenzilor introduse de fa tastatura Ficeare comand conjine un set de instruct) izarii unei operayiuni specitice. orientate in sensul 34 2.2.1, Tipuri de comenzi DOS Exist dou tipur de comenri DOS, comenzi inte si comer eteme caracterul intern sau extern al fiecirei comenzi fiind indicat in capitotul coraetera itera a i fiind indicat in capitotul Comenzile de tip extern se gisese sub form de figicre executable pe unul din dscurfesstemeiu (de obec pe dsc ix in drectorul creat i instalarea sistemului de operate) si pot fi lansate in exccufic prin introducerea lor de la-tastaturd, cu specificarea cdi de c&utare. De exempluy, penta Ts comanda kash te nce ious tn a:\>e:\dos6\chkdsk Specificarea citi de cautare poate fi omisi dacd calea respectiva este Jncireald in memorie print comand3 path. Astfel, dupa introducerea :\>path ¢:\dos6 pentru Lansarea comenzii chkdsk se va putea introduce linia de comandii: a: \>chkdsk ‘Comenzile de tip intern sint incircate in memori¢ la lansarea sistemulu le facind parte din fisierul COMMAND.COM. Spre deasebire de comen- zile de tip extern, comenzile de tip intern pot fi lansate din orice director prin introduccrea directi a numelui lor, ele fiind citite de catre sistemul de operare direct din memoric. — 2.2.2. Forma generala a unei comenzi © comanda DOS este compusa din punct de vedere sintactic din cel mult tei parti: numele comenzii, parametrit comenzii si optiunile de executare a comenzii De exemplu, in comanda: del c:\util\s.txt /p + (del), parametrii comenzii (C\UTIL\*.TXT) gi 0 apar numele comenzi optiune (/p). Unele comenzi pot fi lansate numai cu precizarea numetui lor, i majoritatea lor ngeesita precizarea unor parametrii si/sau opyiuni Parametrii uiilizaji precizeazd in general figierele sau datele asupra fora oa execu comanda respect In exempt ane perametal UTIL\".TXT precizeaz locatia gi numele fisicrului care va fi ters pris comanda del. eae 32 Prin precizarca unor optivni in tinia de comands, se indicd in general modialitaten de executare a comenzii respective. Majoritatea optunilor sint formate dintr-un caracter slash (/) urmat de un grup de litere saw numere. ‘Acont grup poate con{ine [a rindul lui parametri. Opfiunile sint asociate in jnod strict unei comenzi, avind o semnificatie bine stabilita in lepaturd cu face comand’, Specificarca si semnificatia opjiunilor vor fi prezentate pe ‘apitotul destinat comenzilorsistemului de operare MS-DOS 6. 2.3. Editarea liniei de comanda Sistemul de opcrare DOS oferd o serie de functii care opereaza in zona tampon (voni de memoric in care se pistreaza linia de Comanda introdusé pind la apisarea tastei ENTER). Aceste funetii ofera uncle facilitaqi de editare a liniei de comand. De asemenea sc utilizeaz 0 a dova zona tampon de memorie numitd ultima comand care a fost lansat4, fiind zona *yablon" in care se pastrca posibild rsluarea, editarca gi relansarea acesteia Succesiunea de operasii realizate de sistemul de operate la comenzi este urmitoare: jansarea unci 1. Textul introdus de la tastaturd este memorat in zona tampon a linict apisarca tastei ENTER. 2. Odati cu apisarca tastei ENTER conjinutul zonei tampon a finic de comand’ este transmis interpretorului de comenzi, fisieral COMMAND.COM pentru prelucrare. Fracetagi timp con{inutul zonei tampon a tinici de comanda se copiazi In zona "sablon". "Sablonul” conjine astfel intotdeauna wtima linie de comanda introdusa 2.3.1, Taste speciale de editare Penttu editarca liniei de comand pot fi utilizate urmatoarele taste de editare: Pasta Semnificati Fi sau ‘Copiaza linia de comands din "gabion® pe ecran ete un carac- ter la fiecare apasare a tastei Fl sau - rR Copia linia de comands din sablon” pe ecran pind la earac- terul specificat (tasta apasata dupsi F2). ¥3 Copiaz pe ecran toate earacterele care au rmas in zona "salon". ra Salt peste caracterete din sabion pin a el specifica! dupa 33 icatie (comtinnare) 2 linia de comand curenta in zona de memorie"s- tansa comanda respectiva in exceute Tsereava caracterul de sist de fier (CTRL# 2800 *Z) Inlinia de comands respectva Sterge earacterul de fa stings cursorulu, Ki smemorie "Sablon" Slezpe caracterul corespunzitor cursorulu din linia de comands gi din "sablon*. Ns Realzea7s comutarea modurilor de introducere a earacte relorin ina de comand din regim de inserare i regim into- euire sinvers ‘Anuleaza linia de comand curent aft frit a modiica me- ‘ori "sablon* iia afecta zona de 2.3.2. Functiile caracterelor de control in timpul executirii unei comenzi sau a editirii liniei de comanda pot fi utilizate urmatoarele caractere de control (caractere formate prin apisarea combinatiei de taste CTRL+asta): Semnificatie CIRLEN Anuleazi couut ies ta imprimant cTRL+C Intzerupe excoutarea comenai curente (echivalent cu CTRL+BREAK). Insercava un caracter "slrsit de fier" La erearea unui figier de tip text eu ajutorul coment eopy con, fisierol poate fl inchis cree: . prin apasarea acestei combinagi de taste sau a taste F6, CTRL ‘Sterge ullimul caracter introdus din linia de comanda gi de pe cre ‘Mut cursorul ia poviia wrmitorului caracter TAB. CTREHS Insereaa un caraeter “firgit de ini’, dar nu terming linia de ‘comand, Se utilizeara earacterul tinie now’ (LF) pentru a ex Linde linia logiea curenta peste limita fied a nici terminaluli cra “Trimite iesirea de pe ecran yi ka imprimanta conectati In sistem. Fate echivalentd eu CTRL PRINT SCREEN, CTRL S ‘Suspends afigarca ieiri pe eeranul terminalului, Orie tastt sapisatd face ca algarea sd continue (echivalent cu CTRL NUM LOCK), cme +u Serge linia curenté de pe ecran. CTRLAX Anuleazi binia curentd, goles linia de comand si apoi trimite In ecou caracterele buckstash (\),retur de car (CR), tinie now (1. Linia de comand memorati n-7ona *sablon® rimine 34 2.3.3. Redirectarea intrarii/iegirii comenzilor Majoritatea comenzilor DOS, folosind funetiile amintite mai sus, citese informatiile de ka cchipamentul standard de intrare (tastatura) si trimit informatii Ia echipamentul standard de iesire (monitor). Prin utilizarca unor caractere speciale numite caructere de redirectare pot fi modificate sursa gi destinajia informatiilor procesate de o comand’. : Operatia de redirectare poate fi. reatizati prin introducere: urmitoarelor caractere in linia de comand: Caracter 8 emnificayie > Realizewaa trimiterea iesri unei comenzi ntr-un figir sau spe nal Aisporitiy decit consola sistemului, in general destinajia este un fisier sau 0 imprimanta. < Realizeaaa pretwarea informagilor de intrare in comand dintr-un fisier, care va fi specifica in linia de comand nu de fa tastatura, >> Rea wygacea informayilor de egire ale unei comenc ta sir unui fisier fara a modifica conginutulfisierul De exemplu, pentru a trimite revultatul comenzii chkdsk in figicrul ‘TEST_DSK.MEU se va introduce comanda: chkdsk c: > test_dsk.meu Pentru a adiuga acum Ja acest figier gi rezultatul testirii diseului din vunitatca de disc A, se va introduce comanda: chkdsk a: >> test_dsk.meu Pentru a imprima lista figierelor si subdirectoarclor din dircetorul curent kt imprimanta conectati la primul port paralel se va introduce comanda: dir > prn Pentru ca dutcle conginute de figicrul TEXT.TXT sii fie sortate poate fi introdusa comanda: sort < Lexl.txt 2.3.4, Indirectarea intrarii/iegirii standard (pipe) Sistemul de operare DOS permite inkintuires iegirilor si intraitor comenvilor >rintr-o redirectare automata a intririiesirii standard. Aceasta se face practic prin introducerea caracterului "|* (pipc) in linia de comand intre numele celor dows comenzi sau figiere executabile. dix | sort >fisi.txt 35 se realizeava sortarea si serierea liierel ei serierea figierelor gi subdircet cucent in fisicrul FISL-TXT, fn acest xem iegir considerata intrare pentru comanda sort a circ aa p sort a carci relor directorului comenzit dir va fi site va fi redirectata in Inainte de utitizarea ca ilizarea caracterului de indircetare este necesatd co fguracea variabilei de media TEMP prin intermedtul unei comenzi set i fisierul r Be {lel AUTOEXEC-BAT, deourece sem de opetare va uta fete porare pentru a pastra datele de intrareyiesire in timpul executarii "pei Acat sere ego wor aes mune PPPs 8 nde Sh umd! irate one Deca anh ee TEMP st 2.3.5. Filtre DOS Comenzile de tip filtru din MS DOS 6 sint: * comands more ~atigeaeéconginatel unui fer sau iytea unc omens ite un cera dp eae asap apasare Une taste + Comanda find reliears cavtarea unut st Je tom spect fisicre sau iegirca unei comenzi. spect in Chita sort rcalizead ordonarc afabetcs a eonyinutel wn figier sau a iesirii unci comenzi. " so comply in carat unui numar mare de fiiere in directorul curen, pentru afisarea cite unui cecran de informatie, poate fi utilizati comanda: dir | more Chutarea unui sit de text specificat, d i cificat, de exemplu ica" i fjictul CONTABIL-DOC eva intodues comagdas mae find “Microtnformatica” < contabil.doc Pentru a sorta conjinutul unui fi n ul unuf figier LISTA.MEA si at retine sub forma aliabeica in fiieral LISTA.AMBA,sevainivcctomandas sort < lista.mea >lista_a.mea Pentru o prezentare detaliat( a comenzilor more sort “i find a se.vedea capitolul “conenzi. us-Dos 2.3.6, ProgramuFDoskey ne eramul Doskey este un program de tip TSR (Terminate and Stay ‘esident) care realizeari memorarea comenzilor introduse, permitind 36 reluarea, elitarca si rclansarca lor ullerioard, Programul permite $i introdyceret mai multor comen7i intro linie de comand De asemenea, programul permite gi crearca, lansarca gi salvarea intr-un fisier a macro-uritor. Un macrow este format din una sau mai multe comenzi DOS care sint inmagazinate in memoria RAM a sistemului, fiind asemdnitoere fisierelor de comenzi (.BAT) Instalarea programului Doskey Instalarca acestui program in memorie se face prin comanda, doskey Pentru o descriere complet a modalitiqilor si posibilitiqilor de jncireate a programului in memoriea se vedea secjiunea destinati coment doskey din capitolul "COMENZI MS-DOS 6" ‘© zon in care inscrie comenvile Programul Doskey ereeaz in memori care au fos: lansate si pe care o gestioneaza ca pc o lista circulara, Lungimea facestei liste depinde de valoarea precizata in optiunea /bufsize fa instalare De exemplu, comanda urmatoare rezervit lista de date de 312 octet doskey /bufsize=312 Dimensiurea implicité a liste’ este de 512 octet. Numérul maxim de comenzi care pot intra in list depinde de Tungimea ficcirci linii de comands. In momentul umpleri liste, la introducerea unci noi comenzi, prima comanda introdusa in list& va fi stearsd, in acest sens ‘a functionind pe principiul FIFO (First In First Out). Modutul rezident al programului Doskey (fird zona de memorie destinati reyinerii comen- zilor) ocupd aproximativ 3 Koctei memoric. Taste pentru reluarea comenzilor comenzi existente in lista programului Doskey pot de taste: Pentru reluarca un {i ulilizate urmatoarcle taste $i combina ‘Tasta jemnificatiec 1 ‘Afigeaza.comanda anterioara din list 4 ‘Afigeaza comanda urmatoare din ist PAGE UP ‘Atigeara prima comanda din lista programului Doskey, PAGE DOWN Afigeazii cea mai recent introdusd In ist comand’, ESC Sterge comanda de pe ecran, 7 ‘Atgeaza lista comendilor Inmagazinate de progranvul Doskey, Aasociind fiectireia un numa, 37 ‘asta icage (contimare) ALrst Siezge tote eomenvie inmagavinae ta memorie ts ‘tise coment din Ist ear incep eu 0 Hera sau 0 see Yen{adeIiterespecicat. De exemplu, pentru ase aga eb- mena care teep citer" se ps asta Aap PS Prin apéxira secsiv taste faneonate Fs vor alga » toate comenaie init care nce ev seoventa spect Cere introducerca unui numar asociat unei comena si, Supa introducerea aeestwi, aligeazi comanda respectiv, Numerele seit coment in spf aut prin apse tastei 7, Taste de editare Doskey Pe lingd tastele de editare a liniei de comand spevifice sistemului de operare DOS si care au fost prezentate anterior, programul Doskey introduce o serie de noi taste si combinajii de taste de editare sau mod semnificatia unora din cele existente. Jn continuace sint prezentate tastete de editae liniei de comands Poti utlizate dupa lansarea programului Doskey Past nificat Muti cursorul un caracter fa st < utc tn de comand : deur un race a reap nia de comand CreL+= Muti cusoal un cui ia nga nina de comand ag, Cres Muld euro! um evita deep nina ce comand at BACKSPACK Mutt crsrulinapol un crater Dac comsorutete a stg inl ss mod sera ene ai sere nace de sting cursor bet. Slerge crater in por cursor now Dat cursor inception de CORL-HHOME Store toate cracteree dela posi eusorutg Inept init de comand exp ‘ott carsrat sgt inc de comand dep cran CTRLFEND Slee toate cater dels posta carson pd ssfirgitul liniei de comand. nes eats treetea ne rime de inserare itloeuite Slerg comand a ap eoan Insel un crt ss ap igra la poritia cursorula Introducerea mai multor comenzi intr-o linie de comanda in mod normal, sistemul de operare DOS nu permite introducerea decit @ unei singure comenzi intr-o linie de comand’, introduccrea comensit urmtoare fiind posibila numai dupa executarea comenvii curente. 38 Dupi incircarea in memoric a programului Doskey este posibild imtroducerea mai multor comenzi intr-o linte de comand, cle fiind separate prin caractorul sfirsit de paragraf introdus prin apisarca combinatici de taste CTRL+ Comenzile introduse vor fi executate succesiv, fied intervenyia utilizatoral . : Salvarea listei de comenzi intr-un figier a Lista de comenzi creat in timpul unet sesiuni de fuera poate f salva prin utilizaree ‘comenzit doskey eu opjiunca jhistory 51 redirecionares tesrii comenai, De exemp, comands: doskey /history > ¢_zi-bat realizeazA scrierea lstei de comenzi din memoric in fisierul C_ZLBAT. In fcest fel poate fi ereat un figier de comeni care poate fi lansal ulterior § prin care'se vor executa pe rind toate coment din list Crearea, lansarea gi saivarea macrourilor Doskey Un macro aste un set de comenzi care pot fi lansate prin introducerea numelui macro-ulul care le cuprinde. Macro-urile sin similare figierelor BAT, diferind de acestea prin faptul i nu sint fgiere salvate pe dise ci o succesiune de comenzi memorate in memoria RAM a sistemului, In consecintd, ele sint rulate mult mai repede decit un figier de coment insé se sterg la resetarea sistem Crearea unui macro Se face prin introducerea comenzii doskey, urmata de numele macroului side comenzile conjinute, forma gencrali a comenzii de creare a unui macro find: doskey nume_macro=comenzi De exemplu: doskey imprim fis=copy c:\imprim\r.* lpti/b Prin aceasti comand se realizeaza trimiterca spre imprimanta conecta portul LPT1 a taturor figierele din ditectorul C\IMPRIM\.. Pentr a include mai multe comenai intr-un macro creat cu programul Doskey se separi comenzile prin caracterele "St". De exemplu: =format a: $t copy c:\util\*.* a:\ doskey copy: 39 Macro-ul copy! va reatiza la lansare formatarea discului flexibil din unitatea de dise A si apoi copicrea in ridicina discului formatat a figierelor din directorul C:\UTIL\. La definirea corpului macroului pot fi utilizate urmétoarele caractere speciale: $e pre un periferie sau fisir. Caracterete sint ‘echivalente ca utilizareasimbolului de redirectare ">" SiS ‘esirea macroului a sfirgtul unui figcr (cebivatent eu simbotul de redirectare "> >") 8 Redirecteazintrarca de la un figir sau periferie (echivatent simbolulul dle % Yl macrosqre comand (cle! simbolul indicetare "|”) $t —_Sepata comenzile din linia macroutui. $8 Specifics caracterul dolar (8) $1.89 Reprevinta 9 paramettii formal care pot fi specifica ta lansarea ma- ‘roului. Parametsii $1-$9 sin similari paramettilor formali 91-969 din fisiere de comenz S* —_Informatia specificata dupa scrierea numelui macro-ului va fi considera {ica find parte din seovenja de instructiuni care formeazit macro-ul, flind exceutata in tocul unde se gaseste simbotul §*, Este similar para- metrilor din figiere de comenzi $1-$9, Pentru inhibarca afigirii numelui comenzilor pe ecran, la inecputul macroului poate fi introdusa comanda echo off, Un macro poate fi editat prin editarea comenzii prin care el a fost creat, utilizind in acest soop tastele de reluare a comenzilor din list si tastele de editare specifice programului Doskey. Variabitele de mediu existente in sistem nu pot fi utilizate in macro-uri insd pot fi definite prin intermediul acestora. Lungimea totaid a unu1 macro nu poate sa depageascd 127 caractere, Stergerea unui macro Pentru a sterge conginutul unui macro se va introduce comanda doskey urmati de numele macro-ului si de caracterul egal (=), forma general a comendii find: doskey nume_niacr 40 Lansarea unul macro Se face prin introducerea numelui sit la prompt-ul DOS. De exemplu, pentru a lansa macro-ul imprim_fis creat anterior se va introduce la prompt-ul DOS: imprim_fis Este important de precizat cA, spre deosebire de lansarea comenzilor, daca intre numele macro-ului gi prompt-ul sistem exist spatii, sistemul de operare nu va recunoaste macro-ul, afigind mesajul de croare: Bad command or file name Aceasta diferent permite utilizatoruiui crearea de macro-uri cu nume identice unor comenzi DOS, pentru lansarea in continuare a comenzit respective fiind necesari includerca cel pujin a unui spajiu inainte de numele ci macro-ul De exemplu, daca se c1 doskey dirsdir /w >fisi.txt Ja Jansarea comenzii: e:\>dir se va executa comanda conjinut comanda: In macro-ul dir, iar daci se lanseazi c:\> dir se va executa comanda dir (a se observa spatiul introdus intre prompt si comand). ‘Macro-urile nu pot fi aveste figiere. sate din figiere de tip BAT insd pot fi definite in Oprirea exccutirii comenzilor dintr-un macro poate fi realizaté prin apisarea combinajici de taste CTRL+C (sau CTRL+BREAK) pentru ficeare din comenzile ine neexecutate din corpul macro-ului, Salvarea unui macro intr-un figler Macro-urile create intr-o sesiune de lucru a programului Doskey pot fi salvate intr-un figier in vederea reincarcarii lor ulterioare in memorie. Pentru aceasta se va utiliza forma gencrala a comenzi doskey /macros > nume_fisier Macro-urle create vor fi astfel salvate in figicrul specificat prin parametrul nume_fisier. a Presupunind de exemply ci figierul in care vor fi salvate macto-vrile este un figier de comenzi, dupa salvarea macro-urilor, prin editarea figierului BAT gi introducerea comenzii doskey in fafa ficcirei linii gi apoi lansarea fisicrului BAT, macto-urile pot fi reincircate in memorie, chiar $i dup 0 eventuald resetare a sistemutui Utilizarea parametrilor $1-$9 Prin intermediul parametilor S1-S9 pot fi create macro-uri care acc Ja lansare precizarea ynor date specilice lansirii respective. De exemplu, macro-ul: doskey copiere=copy c:\util\$1 a:\ in direetorul C:\UTIL\ care vor fi poate fiutilizat eu preeizarca figierelor create, astfel copiere *.txt Comanda va copia toate figicrele cu extensia TXT din directorul C:\UTIL\, in directorul rdacina al discului flexibil din unitatea de disc A. 2.4, Figiere de comenzi (.BAT) Fiyiercle de comenzi (*bateh files") sint figicre de text neformatat eu extensia BAT care contin un set de comenzi DOS gi a ciror lansare este echivalenti cu lansarca Succesiv a comenzilor conjinute. 2.4.1, Directive ia fsierle de comenzi pot fi inetuse orice comenri BOS, existind inst ) special destinate crea i realizit operayiunilor enzi (direc ¢ fisierelor BAT. Acestea sint Reali reavii kawsaren unui al doiles figier BAY dup’ exceuyia cliruia revine fa executia comenrilor din figicrul care it contine choice Atigeart an msi} prin care permite aleperca de catre utiliza tora unei variante de continuare a executie’ figierului BAT. echo Afigeit7 un mesaj pe ecran sau inhibi aliyarea numelui comen- zilor pe misuri ce acestea sint executate, for Fxecutii o comand pentru um grup specificat de directoare sau figiere, goto Permite executarea unui salt in cadrul figierului BAT la coman- da situatd dupa eticheta specilicata in formatul comemaii goto. 42 it Permite execut BAT. Suspendi temporar execujia comenzilor cuprinse BAT. Executart condiionata a unei comenzi din figierul n figierul ‘comencilor se va relua dup apisarea unei taste rem Permite introducerea unor comentarit in figierul BAT, shift Permite schimbarca poritiei parametrilor formali%21-"9, Pentru o descricre complet a modului de utitizare 4 acestor directive @ se vedea “omenzi MS-DOS 6", 2.4.2. Lansarea unui figier de comenzi Lansarea unui figier de comenzi se face prin introducerca figicrutui, forma generald a unei astfel de lansdri find: pumelui [allcale\nume_fisier{-bat] [parametrii] unde: [aA eate] Specified locatia (calea de ciutare) pe disc a figierului de comenzi. Daca aceasta nu este precizati, sistemul de operare va ciuta fisieral intii in directoru} curent si apoi, daca nu este gasit, in ciile de chutare precizate printr-o comands path lansat anterior une fisier bat) Specifici numete fisierului de comenzi urmat (nu obligatoriu) de precizarca extensiei. Specificarea extensici este nccesarit in cazul in care ‘exist alte fisiere executabile care au acelagi nume insi extensit diferite Astfel, pentra trei fisiere cu acelasi nume insé cu extensiile BAT, .COM si EXE, dacd nu se precizeaza extensia figierului la lansare, sistermul va executa intotdeauna figieral COM iar daci acesta nv exist va lansa figicrul cu extensia .EXE. lparametrii} Specifica orice paramettii necesari la lansarca figicrului de coment. Pentru intreruperca execuyici unui figier de comenzi se va apisa combinajia de taste CTRL+C sau CTRL+BREAK fu timpul executici comenzilor care il compun, Uneori, in funcyie de comanda alata in execuie in acel moment, este necesari apiisarea de mai multe ori a acestet combinafii de taste, Sistemul va afiga mesajul: verminate batch job (¥/N)? 43 Pentru terminarca exccujic se va apyisa tasta Y. Daca se apasi tasta N, se va intrerupe executia comenzil curente, continuindu-se executa figierului de comenzi cu urmatoarea comand’, 2.4.3, Crearea unui fisier de comenzi Crearea sau editarea unui figier de comenzi poate fi ficuti cu orice editor care permite luerul cu text neformatat (MS-Editor, editorul din Norton Commander, Notepad in Microsoft Windows, etc.) si chiar printr-o comand’ copy con, care va avea forma generali: copy con numne_fisier bat Dupa introducerea comenzilor care formeazzi corpul fisicrului de comenzi se Va apisa tasta functionala F6 (sau CTRL+Z) pentru a inchide si salva fisicrul creat. Accasta variant este greoaic, preferindu-se crearea figierului prin intermediul unui editor ASCH. De exemplu, poate fi ereat un fisier de comenzi destinat formatirii unui ise din unitatea de disc A si apoi copierit pe acesta a figierclor din directorul C:\PROGRAME, Acest fsier ar putea avea urmatorul continu echo off tbegin cls echo Introduceti discul flexibil in echo unitatea de disc pause c:\dos6\format a: if errorlevel 0 goto continuare if errorlevel 3 goto mesaj1 if errorlevel 4 goto mesaj2 ~ rcontinuare echo Formatare corecta! Se trece la copierea acho fisierelar rem Se creeaza directorul A:\PROGRAME md a:\programe cd a:\programe copy ¢:\programé\*.PAS echo Fisierele au fost copiate. mesa3 * cho A-ti apasat® CTRLABREAK (CTRL+C) In timpul echo formatarii disculuillt goto ch mesaj2: echo Eroare de formatare. goto ch choice /c:YN DORITI REPEYAREA OPERATIILOR if errorlevel 2 goto end Lf errorlevel 1 goto begin end {in acest exemplu au fost ulate 0 serie de directive gi comendi a eior utilzare este prezentati in apitolal "Comenzi MS-DOS 6". De asemenea, pentru afiarea mesajlor de stare ale operaiunilor cuprinse in fiir, at fost utiliate codurile de iesire (valorle variabilei de iesire ERROR- LEVEL) ale comenvilor format si hice, Ultime comanda dintr-un figier de comenzi poate fi numele altui figier ‘de comenai sau a unui fisier executabil. Dupa executarea acestui fisier, nu se va mai reveni in figicrul de comenvi initial. Sistemul de operare memoreazi in timpul execuyici unui fisier de comenzi locafia sa pe dise, execulia acestuia neintrerupindu-se daci se modifica directorul curent. Pentru inhibarca afigirii pe ccran in timpul executici unei fini de comanda in figierul .BAT, se va introduce inaintca acesteia caracterul @. ","<", "|*), acesta va fi inclus intre ghilimete Utilizarea parametrilor formall Figicrcle de comenzi permit utilizarea wnor parametrii formali reprezen- tafi prin caracterele %0-%9 gi care vor fi inlocuifi la kansarea fisierului BAT ca valorile introduse in linia de comands. Asticl, un fig comand: COPY_PAS.BAT care confine urmitearca finic de copy %1.PAS 92.PAS a:\prograne va realiza copierea primelor dows nume de fisicr din ditectorul curent introduse dupa numcic figicrului .BAT in linia de comand’. Copicsea se va realiza numat pontru figicre cu extensia .PAS , neflind necesara ineluder cextensieiacestora in linia de comand Lansarea unui astfel de or se face printr-o comanda: 45 copy_pas.bat fisl fis? avind ca efect copierea in directorul AAPROGRAME. a figierclor FISLPAS gi FIS2.PAS. Dacd se utilizeard intr-un figicr de comensi caracterul % ca parte dintr-un nume de figier, acest caracter trebuie specificat de doud ori. De cxemplu, pentru a specifica figierul ABC%.EXE se va introduce ABC%%.EXE, Limita superioari de 10 parametrii formali poate fi depisiti. prin intermediul directivei shift (vezi sectiunea destinata acestei comenzi din capitolul "COMENZI MS-DOS 6"). Folosirea variabilelor din zona interpretorului de comenzi Variabitele din zona interpretorului de comenzi (veri comanda set) pot fi folosite ca orice alti paramettil in cadrul figierului BAT. Fiecare variabili interna va fi referitd incluzind-o intre caracterele %. De exemplu, pentru a face referiri la variabila de mediu PATH se va introduce numele ei in fisicrul de comenzi sub forma %PATH% (sau epath%). Considerind ci in zona de memorie a interpretorului de comenzi este definit sirul: “destinatie=c:\PROGRAME introducind in figierul BAT comanda: echo Prima faza a fost executata >tdestinatietris1 rmesajul "Prima faza a fost exccutata’ va fi trimis si rejinut in figierul C\PROGRAME\FIS1, variabila de mediu DESTINATIE find inlocutta cu valoarea ci, C:\PROGRAME\. 46 3. CONFIGURAREA SISTEMULUI in acest capitol va f prevcntat modul de uttizare i comensite care pot wtilizate in cele doui fisiere de configurare a sistemului, CONFIG AUTOEXECBAT. : E Aceste fisicre sint figiere de sip ASCH, aflaté, in gei¥era! in direetorul ridicind al dseului sistem (discut utilizat li lansirca Sistemrlut). Pentru 0 inelegere corectii a modulut in care sistemul wlilizeaza aceste fisiere, vor preventate in continuare suecesiunea de operatii care sint executate de sistem la fansare. Lansarca sistemmului incepe cu executia componentei sistemutui de operare numiti BIOS (Basic Input Output System). Accasta se all memoria ROM a sistemului si confine informaii legate de struct hardware a sistemului, Exceutarea rutinelor din BIOS consta intro lsstare a modulelor calculatorului (procesor, memorie, unitai de dive, cle.) $i imiatizarea unora dintre ele. Ca ultima operatic, rutina BIOS cauté in ile de disc ale sistemutui discul pe care sint prevente fisierele sistem DOS (10.SYS si MSDOS.SYS} in ordinea A, B, C, ete, Dack uceste fisiere nu sint gasite sistemul de operare nu poate fi incircat, sistemul blocindu-se Dac cie sint gisite, rating BIOS va cea controtul ineirexien iui de sistem de pe diseul sistem, program care va inciirea in memarie ligievele sistem si iqterp-etoru! de comenzi COMMAND.COM, FR jerul COMMAND.COM este un prograin de tip TSR (Perminaiessnd Hizeuzi invivcarea in tenorie a vomenctlor fuvetne Stay Resident) care cea ale sistmulul de operace gi a unor module necesare inwerpreLarit vownen: ilo DOS, ‘lor de tip estera. Figierul realizeazt practic preluetsres com acqionind cas interiags intre atiazator yi sistemul de operare Imerpretorat de comet weeesiv pe: discul sistem, f CONFIG.EYS 33 AUTOES sealizeavs confipuravea sistcrautat, Atcastd configarate const in press tenor pacamwetri care vor Hi utiliza de caite sistem (Ge exenple: aeuatteat de sitrarcAcyite oi satiate ili, ane finaediat dup lansare irectorwl siidicina, CBA, prin interme ui in exeeupe, cx ierele de contyrsre Tecmmenailin caro conven ule, estane giexpandate, ol in cazul in care figicrale AUTOEXEC.BAT sh CONDIG SY se. sstemul ¥4 configurs sixemal contra valontor implisie. at chvator decontigarare a? La instalarea sistemului de operare MS-DOS 6, aceste figiere sint create automat de cdtre programul Setup, utilizindu-se in acest scop informatiile despre sistem detectate de catre program. Editarea figierelor CONFIG.SYS gi AUTOEXEC.BAT Pentru modificarca acestor fisiere este necesar’ utilizarea unui editor care permite lucrul cu documente neformatate si care pot fi salvate ca si fisicre ASCH, unul foarte potrivit fiind MS-DOS Editor, program care poate fi lansta prin comanda edit. De exempta, pentru a cditafisierul AUTOEXEC.BAT presupus ca fiind in directorul radacina al unitajli de dise C, se va introduce comanda: ¢1\dos6\edit c:\autoexec.bat jcrele CONFIG.SYS si AUTOEXEC.BAT nu jemului. Modificarile ficute in vor fi valide decit 1a 0 n0 Evitarea executarll comenzilor fislerelor CONFIG.SYS gl AUTOEXEC. BAT Daci se doreste ca tans temului si se faci fird exccutarea comenzilor de configurare din ccle doua figiere, se va apdsa tasta functional 5 in timpul initializarii sistemului in momentul in care pe ecran este afigat mesajul, Now starting .MS-Dos. Pentru a se lansa sistemul ira executarea a anumitor comens fisicrul CONFIG.SYS, se va apasa in acclasi moment tasta funcjiona Inainte de executarea ficcarei comenzi, sistemul de opcrare va solicita apot confirmarca executirii comenzi respective. Daca se doreste la un moment dat executarea tuturor comenzilor de configurare rimase, sc va api funcjionala F5 iar daci se doreste ignorarea lor se va apisa tasta Aceste functii nu sinf valide daca in fisicrul CONFIG.SYS a fost introdusit comanda: switches /n ATENTIE Datorita posibilitatilor mari de aparitie a unor blocdri sau functionari defectuoase a sistemului in cazul unor erori de configurare, se recomanda ca inaif¢e de modificarea versiuniifunctionale a celor dous fisiere de configurate, in special a figierului CONFIG.SYS, s& se creeze Un disc flexibil sistem care sA contina varianta functionala a celor doud figiere si care 4 poata fi utilizat ulterior pentru inijiaizarea sistemulu 48 3.1. Figierul CONFIG.SYS Fisicrul CONFIGSYS este primul fisier de configurare exccutat automat Ia lansarea sistemului. Prin intermediul acestui figier pot ft realizate in general configuriri ale modului de utilizare a diferitelor dispozitive hardware ale sistemului, a memoriei sistemului, avariabiletor de mediu, a suportului de {ard utilizat (set do caractere, format de or’, etc), & modului de incircarc a sistemului de operare, etc. 3.1.1. Comenzi utilizate in figierul CONFIG.SYS Comemvile figierului CONFIG.SYS sint specifice numai acestui figicr, cu cxceptia a :rei dintre cle, break, rem gi set, care pot fi utilizate gin fiiere de comenzi sau de la prompt-ul sistem. in eoninuare sint deserise pe scurt aceste comenzi, preventarea lor ind prezenta in eaptolul “Comenci MS-DOS ‘Semnitficat Specific daca sistemal de operare va test a napilor de taste CTRL+Csau CTRL* BRE recut nei comenz buffers Specified numarul de zone tampon care vor f creat dhoria RAM i vedereaschimbulu de informati (i Scrsre) ew untae de dis. country Permie speificaea suportlui de fara care vai wiizat i is- tem device incared in memoria convenional sistema un fer (in teria software) necesar controll viii unl dispotie hardware din sstem (plat de memorie, unitate de ds, ete) evicehigh Similar comenai devie cu deosebirea ca incareainterfeteh Software se face tn zona de memore superioat dos Speciich dea sistem de operare va fncarcat tn zona de me- hori nats dai vor h disponibizate blocunt de memorie Tat ngutlaate in vederea uti for deae programe saw figicre, Prin introducerea unei comenci: prompt $t$_$d$g prompt-ul sistem va avea forma: 3234.65 11-18-1993> Specificarea cailor de cdutare Daca figierele executabile (BAT, COM si EXE) nu sint precedate de o cale de ciutare, la lansarea acestora sistemul va rcaliza ciutarea lor in directorul curent. Dac’ figierul nu este gasit, ciutarca va fi continuaté calea de cutare specificaté prin comanda path care poate fi inclusé in fisierul AUTOEXEC.BAT. Specificarea unei ci de clutare poate fi facuta, de exemplu, prin introducerea urmiitoarei linii de comands in figierul AUTOEXEC.BAT: \dosé Prin inci:carca acestor cli de ciutare in zona de date a sistemului de operare, orice figier executabil apartinind directoarelor specificate poate fi Jansat fri precizarea caii de cautare asociate. path c:\ c:\windows; d:\windows\qewin incarcarea unul program TSR in memorie Programele de tip rezident (TSR - Terminate and Stay Resident) sint fisiere exccutabile care se incarca in memoria sistemului si pot fi apclate de obicei prin apisarca unei combinatii de taste. Multe dintre acestea isi incarci automat in memorie modulul rezident atunci cind sint lansate prin intermediul proprivlui nume (de exemplu ViruSafe, prin tansarca fisierului executabi| VSAFE.EXE). Totugi, pentru uncle programe TSR este net circarea Jor in memorie prin intermediul comenzilor DOS install si loadhigh. ‘Comanda install permite incircarea unui figier executabil in memoria conventional a sistemului. De exemplu, comanda: inatall c:\dos6\keyb.com no, 865 incarci in memoria convenjionali a sistemului programul KEYB.COM care realizeazi modificarea datelor citite de la tastatura conform con- venjiilor norvegiene. Comanda loadhigh (sau th) este similara comenzii install, cu deosebirea i tealizcarS incircarea programului in zona de memorie superioara. De exemplu, comands loadhigh realizeazA incarcarca in zona de memorie superioara a programului Doskey. Daci aceasta zon’ nu a fost facut accesibila prin intermediul programului EMM386.EXE sau este in intregime ocupatd, comanda va realiza incdrcarea fisicrului specificat in memoria conventionala, fara a afiga vreun mesaj de ceroare, dos6\doskey -exe 3.3. Configurarea porturilor Configurarea porturilor sistemului poate fi facu optiunilor comenzit_ mode, Prin aceasté comanda pot fi realizate urmatoarcle confiyurdri ale porturilor paralele si scriale din sistem: © Stabilirea modului de operare al imprimantei (configurarea portului paralel), © Stabilirea parametrilor de transmisic ale porturilor de comunicatfi seriale ale sistemului, © Redirectarea iesirii unui port paralel spre un port serial. Configuririle sealizate prin aceasti comanda nu sint luate in con- siderajie atunci cind se utilizeaza comenzi de imprimare sau comunicagii din interiorul unor programe care au propriile interfete software de transmitere adatelor. Astfel, daicle transmise spre imprimanta de un editor de texte sau programul Print Manager nu vor fi afectate de configurarile existente, Redirectarea unul port paralel spre un port serial Prin intermediul comenzii mode, datele transmise spre portul de comunicajii paralel LPT pot fi redirectate spre portul de comunicaii asincron (serial) COMI, astfel incit imprimanta conectata in general Ia sistem pe portul LPTI, va putea fi conectata la portul serial COM1 Pentru aceasta se va introduce de la prompt-ul DOS sau prin intermediul unui figier de comenzi, linia de comand’: mode Ipti=coml ‘Aceasté operajiune de redirectare poate fi facut cu orieare dintre porturile existente in sistem ins numai in sensul port paralel -» port serial. ‘Un port serial nu poate fi redirectat spre nici un alt port Configurarea parametrilor unui port paralel (a imprimantei) Prin intermediul comencii mode pot fi configurate urmitoarele carac: teristici de tiparire a imprimantei conectate la portul parale! respectiv: © Numérul de coloan ® Spajieres verticaki per inch. (Sau numérul de caractere pe linie). ire rinduri, espectiv numiruf Ue linit de fext De exemplu, comanda: mode lptl:132,8 va realiza configurar conectati la avesta si8 linil de teat per inch, portului izeze imprimai aralel LPTI astfel incit imprimanta -a cu 132 earactere per linie de text Configurarea parametrilor de transmisie ai unui port serial Comanda mode permite configurarea porturilor seriale, putind fi precizati urmétorii parametrii de transmisie: Rata de transmisie (iyisccundt) a datclor prin portul sera, Port poate configurat pentru urmitoarele ra(e, de~ tansmisic predefinite: 110 bauds, 150 bauds, 300 bauds, 00 bau, 1200 bauds, $1800 aus, 9600 bauds, 19200 bas, Tn general, valoarea implicit arate de transmisie este de 1200 bauds, depinzind Inside tipul sistemulu. © Tiput controtatui de paritate pe care sistema il va utiliza pentru vetificn iti datelorreceptionate © Numarotbtior de date wilizai pentru transmiterca unui caracter 4 Numirol bifilor de stop uiilizalt pentru marcarea sfrsitului unui caracter, De exempiu, pentru configurarea portului asincron COMI astéel incit transmisia de date si se realizeze cu rata de transmisie 1200 bauds, cu control de paritate de tip par, pe 7 bifi de date gi un bit de stop, se va introduce comanda: mode coml: baud=12 parity=o data=7 stop=1 retry=p rgitul comencii specific’ reincercarea continu ptarea operatiunii de eaitre si sub forma echivalenta: Caracterul "p" introdus ta a comenzii de a configura portul, pind la a cesta. Comanda de mai sus poate fi lansa mode conl: 12,0,7,,P 59 3.4, Adaugarea unitatilor de disc la sistem Gestiunea unitagilor de disc flexibil inregistrate in memoria ROM BIOS: sistemului (in general A si B) este realizata in mod implicit de citre o sec{iune a MS-DOS, o interfaj4 software incorporata sistemului de operare, La adiugarca unci unitii de dise Mlexibil suplimentare este necesar’ configararea parametrilor ei functionali in sistem prin intermediul inter: feyci software DRIVER.SYS. in ca. contrar, unitatea de disc nu va fi recunoscuti de sistemul de operare, neputind fi utiizata Interfata software DRIVERSYS poate fi utilizati la instalarca a maximum patru unititi de disc flexibil suplimentare, Accasti interfaja nu permite suptimentarca numarului de unitati de disc fix, peste numarul celor inregistrate in memoria ROM BIOS. Figicrul de interfayi DRIVER.SYS oferd suport pentru ambele tipuri de unitaji de dise, fizice si logice. Unitaqile de disc fizice sim unititi de disc cxistente in sistem gi crora le ste asociat un numér, incepind de la 0, prima unitatea de disc flexibil. Urmatoarca unitate de disc flexibil din sistem va avea numarul I si aga mai departe pind la numirul maxim de 127 unitati de disc flexibil. Numérul 128 ste asocial in mod implicit primei unitaqi de disc fix din sistem, daci ac exist, : Unitaqite de disc logice Sint etichete pe care sistemul de operare MS-DOS le utilizeaza pentru a urméri transfcrul de date cu unitatea corespunzitoare, Btichetcle unitaitor logice sint fiterele de la A la Z. Ficcare unitate de disc fizicd are in mod obligatoriu atasat o unitate de disc logic, de exemplu, uniti{ii fizice 0 ii este intotdcauna asociatd cticheta de unitate logicd A, iar unitagi fizice 1 eticheta B. Pot cxista maximum 26 de unititi logice la un moment dat. Spredcoscbire de unitatite de dise five, 0 unitate de dise logic nu este in mod necesar conexi unci unitaji de disc fizice, ea putind sa reprezinte unitati de retea (citite prin intermediul software-ului tipic rejelei), parti DOS extinse, unititi de disc declarate in memoria RAM sau unitati de dise create prin substitujic cu comanda subst (in acest caz, unitatea de disc este in realitate un director). Accesarea informafiilor de pe unitaile fizice, unitagite de rejea, unititile declarate in memoria RAM, etc, se face prin intermediul etichetei de unitate logici care a fost alagata unitai, numarul atagat acestora nefiind utilizat decit in formatul comenzii drivparm si incircarea in memoric a figicrului DRIVER.SYS 60 incarcareain memorie a figierului DRIVER.SYS Incircarea in memorie a interfey intermediul unei comenzi device in fi software DRIVER SYS se face prin srul CONFIGSYS. Pentru instalarca unei unitigi de disc este necesard precizarca parametrilo: de utilizare a unitatii fizice respective, sistemul de operare asociindu-i in mod implicit urmatoarca litera de unitate disponibilé in sistem. Parametrii de unitate care pot fi specifica la inedrcarea in memorie a interfe\ci DRIVER.SYS sint © Numérul care va fi asociat unitatii fizice de disc (parametrul /A).. Numerele 0 si 1 sint rezervate pentru primele dowd unitati de disc, flexiil ale sistemului, chiar daca sistemul are numai una sau deloc Daci in sistom exist 0 unitate de disc flexibil, sistemul de operare asociazi implicit ambelc numere 0 si 1, si primele doua litere de unitate, A si B. © Suport pentru detectarea schimbarii discului din unitatea de disc (parametrul je). © Capicitatea de stocare a informatiilor pe discurile care vor fi ulilizate cu unitatea de dise respectiva (if). Pot fi configurate unititi destinate citirii discurilor de 160 Koctei, 180 Kocteji, 320 Koctet}, 360 Xocteti, 720 Kocteyi, 1,2 Mocteti, 1,44 Mocteyi si 2,88 Mocteti © Numirul dé capete de citire/scriere a informatiilor pe disc cu care este dotati unitatea (/h). Numirul de capete specificat va fi utilizat pentru determinarea numarului de feje ale discului flexibil pe care se vor stoca informati © Numiirul de sectoare/pista a unitiii de disc respective ((s) © Numirul de piste pe fafa de disc (1). De cxemplu, pentru instalarea unei unititi suplimentare de disc de dimensiune 5,25" si capacitate 1,2 Mocteji, se va introduce in fisicrul CONFIG.SYS comanda: devi Je /£21 Prin accasti comanda a fost incdrcat in memorie suportul pentru utilizarca unita{ii de disc Mexibil cu numérul 2 gi liter corespunzitoare urmatoarca liters de unitate logicd disponibild in sistem. Unitatea de disc va putea citi gi scrie informaii pe discuri flexibile de 5,25" care accepta standardul de formatare de 1,2 Mocteti. Pentru utilizarea unei unititi de disc d 720 Kocteti, se va introduce comand: device=c:\dos6\driver-sys / \dos6\driver.sys / "cu capacitatea discurilor de /£22 61 Nu au fost precizate optiunile de precizare a numirului de piste, sectoare gi capote deoarece prin precizarea opliunii Jf sint considerate valorile implicite de 80 piste afi, 9 sectoareipista, 2 capcte (fete). Pentru mai multe informajiia se vedea capitolul "INTERFETE SOFTWARE MS-DOS 6". Interfata software DRIVER.SYS nu ofera suport pentru unititi de dise CD-ROM, pentru configurarea acestora find necesar fisicrul de interfs livrat impreund cu unitatea de disc Asocierea a doua litere de unitate unei singure unitati de disc Necesitatea de a asocia doud litere de unitate unci singure unit de dise din sistem apare dac& se doreste realizarea unor operajiuni de copiere sau transfer de figiere de pe un disc flexibil pe altul in singurd unitate de disc flexibil de dimensiunile dorite. De exemplu, pentru a asocia primei unitii de dise din sistem (unitate fizicd referité prin litera A) urmitoarea literi de unitate disponibild in sistem, se va introduce in figierul CONFIG.SYS comanda: device ¢:\dos6\driver.sys /d:0 /£:1 ‘Am presupus cd prima unitate de dise fizie din sistem este de 5,25" si cu 0 capacitate de 1,2 Mocteti Presupunind in continuare ci litera asociati: prin aceastd comani unitii de disc este D, printr-o comand: xeopy x:\*.* d:\ /s introaga structurd a primului disc flexibil introdus in unitatea de dise A va fi copiata pe discul flexibil care 1-a inlocuit la afigarca mesajului: Insert diskette for drive D: and strike any key... 3.5. Modificarea modului de afigare gi a tastaturii Prin intermediul fisierului ANSLSYS pot fi realizate urmatoarele ‘operajiuni relative Ia modul de afigare gi semnificagia tastelor: Modificarea caracterului afigat pe ceran de cAtre taste. Asocierea unei comendi la 0 Last Poritionarca cursorului relativ Ia coordonatele ecran, Modificarea pozitiei prompt-ului sister. | - Modificarea formatului textului, a culori tui gi a eulorit de baz a cecranul 62 Aceste operatiuni se realizeaza prin lansarea unor comen tipice numite seevenfe ESCope. Lansarea in execufic a acestor secvente are semnificayia deserisii in continvare, numai dupa cain memorie a fisierului ANSLSYS. Accasta se realizcaza prin intermedial comenzilor device si devieehigh in figierul CONFIG.SYS. O comand tipicé de incircare a fisierului in memoria conventional este: devicy :\dos6\ansi.sys Pentru ine&rcarea comenzii in zona de memorie inaltd se va introduce in fisicrul CONFIG.SYS linia de comand: devicehigh=c dos6\ansi.sys /x jn aceasta comand s-2 introdus si optiunea /x prin care se permite redefinirca astelor extinse ca taste diferte in eval tastaturilor de tip Enhanced eu 101-102 taste. 3.5.1, Secvente ESCape O seevengd !SCape este 0 comanda transmisi spre dispozitivele standard de intrare (tasiatura) si iesire (monitor) ale sistemului. Aceste comenzi se numese secvenfe ESCape deoarece incep cu caracterul "ESC", caracter considerat ca nefiicind parte din setul caracterelor tipice, conform stand- ardului American National Standards Institute (ANSI). Datorita acestu luctu, caractenal nu poate fi introdus de Ia prompt-ul DOS, secvenyele ESCape neput’nd fi lansate in execugie de la prompt-ul sistem, Forma generala a secvenelor ESCape ESC{parametrii comanda Seoventele ESCape stu un format propriu, diferit de formatul cclorlaltor comenzi. © secvenjé ESCape incepe prin caracterele "ESC" $i parantezi dreapta "[" si este comtinuatd de un numdr de parametril, Parametii vor fi separa in Jinia de comand prin caracterul punet si virguta (:). In final va fi introdusi o comanda format dintr-o singura liter’, nedespartita prin tun caracter de corpul parametrilor si la scrierea carcia este Ina considerafie diterenja liters mare — litera mica corespunzatoare De exemp! ESC(92;63p Coduri ASCIL Codurile ASCII sint vatorite te fecal caracter e ardului american ANSI. La origine, setul de coduri ASCII era format din 63 128 coduri, corespunzind caracterelor alfabetului englez, semne de punctuajie uzvate si un mumar de caractere de control in realitat majoritatea sistemelor recunose un set de caractere ASCII extins, format din 256 caractere care alcatuicsc impreund o pagind de cod. Acest set extins include 0 serie de caractere grafice gi stiin{ifice, precum $i caractere specifice anumitor iri curopene (suport nagional). Fiecare tastai are asociat un anumit cod ASCII, fa apasarea oricarei taste transmitindu-se sistemului codul ASCH corespunzitor. Sistemul de operare determina in functie de codul receptionat un anumit caracter din pagina de cod curenti si, daci este necesar, il afigeazi pe ecran, La apasart combinatiilor de taste se genereavA un cod diferit. Astfel sint objinute de exemplu codurile caracterclor mari prin combinarca apisirii tastelor SHIFT +tasta_caracter (sau CAPS LOCK+ tasta_caracter). De asemenca, coduri specifice se objin prin intermediul combinatiilor de taste in care se utilizeazi tastele CTRL si ALT cu anumite taste_¢ Caracterele asociate de citre sistemul de operare codurilor ASCII primite de la tastaturd sint dependente de pagina de cod instalata (veri comenzile country, alsfune si chep), interfata de tastaturd (veri comanda keyb) si interfaga video. ‘Tabelul codurilor ASCII corespunzitoare fiecdrui caracter este prezent ‘TERFETE SOFTWARE MS-DOS 6" in sectiunea destinata , fiitid descrise codurile ASCII corespunzitoare paginit de cod engleze. Exista gi taste care nu prezintd un cod ASCII corespunzaitor, de exemply tastele funcjionale, tastele-siigeti, INSERT, DEL, HOME, PRINT SCREEN, etc. Aceste taste sint caracterizate insi de un cod de scanare. Transmiterca acestor coduri spre unitatea centrala se face printr-o seeven{’ tipici compusi dintr-o sccventi sermnat formata din caractercle "0" $i "", urmati de codul de scanare specific tastei apasate. De exemplu, codul de scanare al tastei HOME este 71 iar secvenfa transmis unitagit centrale este ort 3.5.2. Lansarea unei secvente ESCape Deoarece codul furnizat de tasta ESC nu este considerat de citre sistem ca fiind cod ASCII, el ni va fi afigat pe eeran, si, in consecinta, seeventele ESCape nu vor patea fi lansate de la prompt-ul sistem. Sceven{ele ESCape pot fi lansate in executie in urmatoarele modu © Prin intermediut comenzii prompt, Prin introducerea secvenjei ESCape intr-un figier de text ASCH 51 afigarea acestuia pe ecran prin intermediul comenzi type Prin introducerea seovenjei ESCape in linia unei comenzi echo ddintr-un figier de comenzi (.BAT) 51 lansarea fisierutu Lansarea unei secvente ESCape prin intermediul comenzit promPt ‘ca scevenjelor ESCape direct de la Comanda prompt permite fans prompt-ul DOS. Apisarea tastei ESC in linia de comand prompt introdusé. de la prompt-ul sistem, va avea ca efect stergerea in intrepinne & Tinie respective, vromimindy-se funciia asociata tastei si nu transmiterca spre unitate creel a earacterului ESC. Pentru introducerea caracterului "ESC in fini demand’, dupa introducerea numelui comencii prompt se vor introduce Caracterele Se, comanda prompt considerind aceasti combinagic cf caracterul "ESC De exemplu, comanda: prompt $e(30,34m va realiza modificarea culorii textulul cecramului in albastru. La ansatea unei secvente ESCape prin intermediul comenzii promi prompt-ul stem va dispare de pe ccran, reafiarea acestult fiind posiila vin tniroducerea din now a comenzii prompt. De cxemplu, ¢ Vt lansa ‘urmatoarea suceesiune de comenzi in negra iar a culorii de fond a prompt $¢[30,34m prompt $p$q - ‘Aceleasi operatii pot fi realizate printr-o singur comand de Forma: prompt $e(30,34mSp99 Lansarea unel seevenje ESCape prin Intermediu! figlerelor fansa o seeveni ESCape dint-un fisier ASCII sau un fister de Pentrua wn comonri este necesaré editarea figicrului respectiv intr-un ¢dHoF permite iniroducerea caracterului “ESC'. De exemplu, pentt® Cuctee aera greeter in programul MS-DOS Euitor se va apasa combinalia 4 see AR P51 apor fasta ESC, iar in Microsoft Word earacteral poate f ‘objinut prin combinatia de taste ALT+27. c enzi, Se Va Pontru lansarea sceven{ei ESCape dintr-un fisier de comenzh Se introuves scovena rospectiva intr linie de comands echo. De exempt: 65 echo $e[30,34m$p$g Incontinuarese va tans fi de ma nul BAT care congine Lansarea secvenjei ESCape dintr-un figier de text neformatat se face prin introducerea seeven{ei intr-o linie a fisierului, salvarea acestuia si apoi afigarea lui pe ecran printr-o comand type. 3.5.3, Modificarea caracterului asociat unei taste Pentru modificarea caracterului asociat unei taste s¢ va utiliza in eadrul seevenjei ESCape comand p. De exemplu, pentru afigarea caracterulut "* (cod ASCH 140) a apasarea tastei corespunzatoare caracterului"J* (cod ASCII 93), se va lansa seeventa ESCape: Esc{")";140p La utitizarea comenzii_p este necesari: precizarea a doi parametri, caracterul de inlocuit gi caracterul care va iniocui, Accasta specificare poate fi facuta prin precizar caracterclor sau direct, a caracteretor, ins menjionate inure ghilimele ("). In acest sens, urmiitoarele comenzi si echivalente: ESC[93;140p Pentru a se reveni la coresponden{a inifiaki caracter-tastai, se va redefini tasta respectivi. De exemplu, pentru corespondenta inifialé a tastei modificate prin comenzile de mai sus, se va lansa secventa ESCape: Esc(93,93p 3.5.4, Asocierea comenzilor la taste Pentru asocierea unei comenzi ki 0 tasti se va utiliza acceasi comand p in cadrul seevenjei ESCape, ins cu un format diferit, sceventa avind tret parametti Astfel, primul parametru va confine caracterul sau codul caracterului a frei tasth corespunzitoare va fi redefiniti, al doilea va confine comanda DOS cuprinsa intre caractercle ghilimele (°) iar al treilea parametru va fi ‘codul ASCH asociat apisérii tastei ENTER, 13. De exemplu, pentru asocierea comencii: e:\dos6\format a: /s 66 la combinajia de taste CTRL+F (cod ASCII 6), se va lansa in execuyic seevenga ESCape: Bsc[6;"c:\dos6\format a: /s";13p Prin omiterea celui de-al treilea parametru, combinatici de taste CTRL+F i se va asocia textul "c:\dos6\format a: 5", apasarea combinatici vind ca revultatafigarea textului pe eeran, : “ Pot firealizate astfel gi alte redefiniri de taste. De exemple, prin lansarea seevengei ESCape: Esc("$";*dolari"p ta ficcare apisare a taste’ corespunzitoare caracterului °S" se va afiga pe ccran textul “dolar Pot fi redefinite astfe! gi tastele caracterizate numai prin cod de sca De exemplu, tasta HOME poate fi redefinita astfel inet apiisarca eis produ forul ridin al unitiyii curente, Pentru aceasta se vat lansa secventa ESCape: Es¢(0;71;"ed\";13p te comenzi succesive prin intermediul unei singure apdsiri a unei taste saw De asemenea, pot fi lans singure seevenye ESCape si aun combinayii de saste. De exempt : Esc{0;68;"ed c:\dos6"; 13; 10;"edit"713p engi ESCape se realizeazd redefinirca tastei fancyionale ci si gencreze urmitoarcle Prin aceast P10 (cod de scanare 68) astfel ineit apasar operafii succesive: ® introducerea textului "ed :\dos6"; © lansarea comenzii ed c:\dos6 prin intermediul codului ASCII al taste ENTER (13); 9 recerca la un rind nou dupa executarea comensit prin intermedial codului ASCII al earacteruluk LF (Line Feed ~ 10); @ lansarea editorului MS-DOS Editor prin comanda edit gi codul ASCH al tastei ENTER. 3.5.5. Pozitionarea cursorului Poritionatea cursorului pe ecran poate fi facutd prin comenvil B, si fin carul unei seevente ESCape, ARC, 67 Semnificagia a stor comenzi este urmiitoart Comandi Semnificagie A ‘Muti cursorul cu numiirul de lini specificat tm sus. De exemplu, ‘comanda, ESc(2A, ‘va realiza mutarea cursorulul dou! lini mai sus, fra a motfica cot. B ‘Muté cursorul eu numirul de lini specifica in jos, fra.a modifica coloana. c Mut cursorul eu numarul specifica de coloane spre dreapta, fri a ‘modifica linia, De exemplu, comanda: sci 5c va tealiza mutarea cursorului 5 coloane spre dreapta fir a schimba linia ccurenta » ‘Multa cursorul cu numirul specificat de coloane spre stinga, ‘modifica linia, " Mt cursorul fa coordinatele ecran specificate in formatul seovengei PSCape. De exemplu, comanda: Esc[1 va realiza poritionarea cursorului pe eeran in coloana 5 linia 15. Dac ‘nu se specified unul din paramettil, acsta va fi considerat implicit ca vind valoarea 0. De exemplu, comand: ESC(H ‘va avea ca efect poziio ‘coordinatele lui find 0, 0 t Comanda este identicd comenci 1 wea cursorului In coljul stinga-sus al ecranului, Pozitionarea prompt-ului sistem Comenzile A, B; C, D, HL si f din cadrul unei secvente ESCape pot fi utilizate si pentru pozijionarca prompt-ului sistem, pozitionarea objinutd prin aceasta metoda fiind definitiva (prompt-ul sistem va ramine pe povitia espectiva) pind la lansarea unei nol secvenje ESCape cu una din aceste comenzi sau inijializarca sistemului. Pentru. poriyiondrea _prompt-ului sistem este necesara tansarca in excoutie a seevenje? ESCape cu una din comenzile A, By C, Dy Hf prin intermediul comenzit prompt. De exemplu, prin lansarea comenzi 68 prompt $e{15,5£$p$¢ prompt-ul sistem va fi repozitionat la coordonatele ceran 15,5 gi va congine calea de citutare curenta gi caracterul ">". 3.5.6. Modificarea atributelor ecran Prin intermediul unei sceven{e ESCape cu comanda m pot fi modificate atributcle de afigare referitoare la formatul si culoarca textului gi culoarca de fond a ecranului. Corespunzitor celor troi atribute care pot fi modificate, formatul secvenjei ESCape care rcalizeaz aceasta include trei parametrii, care specifica; © formatul textuluis © culoarea textuluis © culoarea de fond a ccranului. De exempl, lansarea secvengei ESCape: esc(1;37;44m va realiza afigarea caracterelor ingrosate (bold), de culoare albi pe fond albastru. Ordinea de precizare a parametrilor in formatul secvenjei ESCape nu are importanfi, datorita valorilor lor admise diferite. Omiterca in cadrul seovefei ESCape a unuia sau mai multi paramettii va face ca atritutele ecran respective sa rmina neschimbate. Modificarea formatulul de text Valorilevalide ale parametrului de modificare a caracteristicilor textului din formatol seeven{ei ESCape cu comanda m gi semnificayia lor sint: YValoare Semnificatic Caractere ingrosate (bold). Caractere subliniate (numa pentru monitoare monocrom). Caractere afigate intermitent (blinking) Caracterele vor fi"ascunse" (hidden). Textulafgatastfelva fi viibil nu- ‘mai dacé culoarea de fond a ecranului este modificatd succesv. ea in cadrul scevenjei ESCape a mai_multor Esc 1;5m 69 realizeazi formatarea textului care va fi introdus astfel incit el si fie seris cu Secven{ele ESCape eu comanda m pot fi utilizate si pentru afigarea unui anumit text precizat in cadrul sceven{ei. De exemplu: ESC(1;SmATENTIE!!! realizeazi afigarca cuvintului “ATENTIE!" pe ceran cu caractere ingrosate si intermitent. Pentru revenirea la formatul implicit de text se va introduce comanda: Esc[om Modificarea culorii textulul Valorile valide ale parametrului de modificare a culorii de afigare a textului din formatul secvenjei ESCape cu comanda m sint: 34 Albastru 35 Magenta (purpuriu) 36 Gyan 31 Alb 7 Video invers (caractere negre pe fundal alb) De exemplu, succesiunea de comenzi: ESC[1;5;32mATENTIE! esc{om va afiga textul "ATENTIE!!" cu caractere galbene, ingroyate gi intermi Uupa care configuarite atributelor de afisare se vor reseta, ulilizindy-se din nou valorile lor implicite. Modificarea culorii de fond a ecranului ‘Valorile valide ale parametrului de modificare a culorii de aligare a fondului ceranului din formatul secvenei ESCape cu comanda mi Valoare_Semniticagie 40 Negru 4b Rose 70 (coninuare) 44 Albastra 45 Magenta (purpuriu) 460 Cyn fi a7 Ab SS et esiunea de omens: 2MATENTIE! 1! De exemplu, sus Esc[1;5;3 Esc[om va afiga textul "ATENTIE!!" cu earactere ingroyate gi intermitent pe un ccran de culoare verde cu caractere galbene, dupa care configuriirile atributelor de afigare se vor reseta, utilizindu-se din now valorile lor implicite. 3.6. Informatii specifice de tara Sistemul de operare MS-DOS 6 permite configurarca sistemului in vederea utilizaii acestuia conform conven{iilor specifice pentru 24 ari sau regiuni, Pot fi modificate astfel tea includ © Conveniite speci (comanda country). Ac — formatul de afigare a datei si orci curente; — moneda utiliza — ordinea de sortare a caracterelor, —caracterele care pot fi utilizate in denumirea figierclor, © Configurarca tastaturii astfel incit caracterele asociate tastelor sit corespunda setului de caractere specific |irii saw limbii (comanda ‘keyb). © Setul de caractere utilizat (pagina de cod), in continuare vor fi prezentate in ordinea introducer lor in fisierele respective, comenzite de Configurar a informayiorspecifice de rd Comand country ‘Moditicarea convengilor specifice {iri device Incarcarea in memorie a interfeje solt- ware DISPLAY SYS necesara pentru afigarea caracterelor din alte setart dectt el impli n Comana: Fisier Destinatie (continuare) nisfune AUTOEXEC.DAT Incarc in memorie suportul necesarpen- tra utizarea seturilor de caractee ile te de cel impli rode con ep prep AUTOEXEC.HAT Incarc n memorie etl de caratere cia cocp AUTOBXECBAT Realize actvarca unset de caractere incareat in memore “BAT Realzear configurareatastaturi eaten nou ot de caractere iat keyb AUTOEXE: De exemplu, pentru a realiza configurarca sistemului pentru a fi utilizat conform normelor franceze, se vor introduce urmatoarele comenzi: © infisierat CONFIG.SYS: country=033, ,¢:\dos6\country ays _ deviceres\dove\display.ays con=(ega, 497.1) in fgierul AUTOEXECBAT: nisfune rode con ep pre chop @50 keyb fr,,€:\dos6\keyboard ays ‘Aceste comenzi vor fi explicate in continuare. A se vedea de asemenca capitolul "Comenzi MS-DOS 6” pentru verificarca ulilizarii formatelor comenzilor respective. (850)c:\dos6\ega.cpi) Jn mod implicit sistemul de operare MS-DOS va utiliza informayile de tara specifice Statelor Unite 3.6.1. Modificarea conventiilor specifice de tara Modificarea convengiilor specifice de gard include: © Formatul de afigare a datei si orei curente (afecteaz comenzile DOS date si time). © Simbolul utilizat pentru reprezentarea monedei nationale, © Ordinea de sortare Ia ordonarea alfabetica a figicrelor (afect comenzile sort, dir,ctc.). ©. Caracterelé care pot fi ulilizate pentru denumirca figi dircetoarelor. lor si 72 Modificarca conveniiilor de jaré poate fi ficuti prin intermediul comenzi country, comand care poate fi Jansat numai prin introducerea intr-o linie de comand a figicrului CONFIG.SYS. De cxemplu, pentru modificarea convenjiilor de tara astfel incit si corespunda Cchiei, se va introduce urmitoarea linie de comanda in figierul CONFIG.SYS: country=042, ,¢:\dos6\country.sys Parametrul 042 reprezint’ codul {ari, fiind in general identic cu prefixul tclefonic de jara precedat de caracterul "0". ate asupra comenzii country si a codurilor de funca destinat acestei comenzi in capitotul Pentru informatii deta Jari valide a se vedea sc omenzi MS-DOS 6". 3.6.2. Configurarea tastaturii conform codului de tara utilizat Datorité faptului Ia schimbarea codului de fara utilizat in sistem apar uncle caractere specifice limbii {arii, apare necesitatea_reconfiguraril caracterclor asociate tastelor in vederea accesarii cu uguringi a caracterclor respective. Aveast& reconfigurare poate fi reatizata conform unui standard de tastatura predefinit, prin intermediul comenzii keyb si a figierului de date asociat acestei comenzi, KEYBOARD.SYS, Comanda keyb poate fi lansata de la prompt-ul DOS sau prin intermediul figierului AUTOEXEC.BAT. Daci se doreste incircarea in memoric a unui alt set de caract accasta trebuic realizata inainte de configurarea caracterclor asociate tastelor prin intermediul comenzii keyb. Astfel, presupunind ci a fost incircat in memoric gi activat setul de caractere corespunzitor Cehici, pentru redefinirca tastaturii astfe! incit si fic utilizatcaceste caractere se va introduce la prompt-ul DOS sau in fisierul AUTOEXEC.BAT comanda: keyb cz, ,c:\dos6\keyboard. sys arametrul ex reprezinté codul de tastatura specific Cehiei. Dup’ modificarea caracterclor asociatc tastelor prin intermediul comen- +i keyh, sistomul de operare DOS permite trecerca la configurayia impticics a tastaturii (standard S.U.A.) prin apisarea combinajiei de taste TRL+ALT+FI. Pentru revenire la configuratia specific piri se va utiliza combinagia de taste CTRL4ALT+F2. 73 Pentru alig ‘comanda: keyb Ca raspuns, sistemul va afiga un mesaj continind codul de tastaturd curent utilizat $i pagina de cod curenta sub forma: { unui raport de configurare a tastaturii, se va introduce current keyboard code: cz code page:852 current code page: 852 Pentru informayii detaliate asupra comenvii keyb si a codurilor de tastaturd valide a se vedea secjiunea destinati acestei comenzi in capitolul "COMENZI MS-DOS 6" 3.6.3. Modificarea setului de caractere utilizat Jin mod implicit, in sistem va fi wtlizat pentru afigre si imprimare, un set de caractere inclus in memoria ROM a sistemului set de caractere care se umeste set de caractere hardware si cate este proprs liri pentru care a fost onstrut ealeulatorul (respecty limba pentru care a fost Inscrisé memoria ROM). Acest set de caractere include practic un set de caractere pentru tastaturd stun set de caractere pentru ecran. Daca se doreste utilizarca unui set de caractere diferit de cel hardware, este necesara configurarea software a sistemului printr-o serie de comendi in figierele CONFIG.SYS si AUTOEXECBAT prin care se realizeazii in primul rind incdrcarea in memorie a unui set de caractere sofiware, set care se giiseste in figierele de date cu extensia CPI (Code Page Information) din directorul sistemului de operare. Sistemul de operare MS-DOS 6 oferi un numir de sase seturi de igini de cod) predefinite, fiecare conjinind 256 caractere. caractere este specific unei ari sau unci regiuni lingvistice, conjinind combinayii specifice de caractere. Totusi, primele 128 caractere sint comune tuturor acestor seturi, acestea formind corpul caracterclor ASCII standard. Sint disponibile astfel urmitoarele seturi de caractere software (pagini de cod) Limba. Cod de pagini Deseriere Englez 437 Include earactere specific alfabetului en- lez gi altor giri europene. Malulingy (Latin 1) 850 Include earactere specifice majoriti lim. bilor oe utilizeaz alfabetul tin, 74 Limba (42rd) Gani de pagina Deveriere (conn Stevie (Latin 11) 852 Include caractere specificealfaberelor limbilor slavice care uilizeara caractere latine Portugher, 860 Include earactere specifie alfabetuluien- lez celui portughez Canada-Frana 863 Include earacterele specifice alfabetwlui cenglee, rancez si canadian Nordic 865 Include caractere specifies alfabetului en ple $i rllor nordic {in continuare vor fi prezentati pagii necesari pentru moi de caractere utlizat in sistem: 1. Prin intermediul unei linii de comandd in figierul CONFIG.SYS, se in- cared in memoria sistemului interfaja software DISPLAY.SYS, fisier care pregiteste sistemul de operare in vederea afigdri caracterclor din setul de caractere software. 2. Se lanseazi programul de tip TSR (Terminate and Stay Resident) Nls func printr-o linie de comanda mlsfunc in fisieral AUTOEXEC.BAT. Programul Nisfune (National Language Suport Funetions) permite ttilizarea informatillor specifice unei {ari (suport national) prin sstora in memoric. 3. Se incarea figierul de date .CPI care contine setul de Caractere software dorit printr-o comanda mode con ep prep in fisierul AUTOEXEC.BAT. Se activeazi setul de caractere inciicat in memorie printr-o comandi tchep (Change Code Page) care poate fi lansati de la prompt-l DOS sau prin intermediul fisierului AUTOEXEC.BAT. 5. Se redefinese caractercle asociate tastelor printr-o comands keyb con form descrierii din subcapitolul precedent. Configurarea monitorului pentru noul set de caractere Pentru ca sistemul de operare DOS s permitd afigarea seturilor de caractere software pe monitoare EGA, VGA sau LCD este necesari incdrcarea in memorie a fisierului interfaja software DISPLAY SY Pentru monitoare de tip EGA si VGA (respectiv superioare) pot fi incdrcate simultan in memorie maximum gase seturi de caractere (pagini de cod), putindw-se realiza trecerea de la unul la altul prin intermediul comensii ehep. Pentru monitoarele de tip LCD poate fi inci singurd pagini de cod la un moment da reatd in memorie gi afigatdio 75 Monitoarele monocrom sau CGA nu permit afigarca seturilor de caractere software. ‘incircarea in memorie a figierului DISPLAY.SYS se face printr-o comand device sau devieehigh in figierul CONFIG.SYS. De exempt, pentru configurarea unui monitor VGA in vederca afigirii seturilor de caractere software se va introduce in acest fier linia de comanda: device=c:\dos6\display.sys con=(ega, 437, 1) , pentru incircarca figierului in zona de memorie superioara: devicehigh: ega, 437, 1) Se observa ci este necesard precizarea a trei parametrii la incircarea interfeyei DISPLAY.SYS in memori :\dos6\display.sys con © Tipul de monitor. Pot fi specificate tipurile EGA si LCD, parametrul EGA oferind suport pentru toate monitoarele cu 0 rezolujie mai ridicati decit standardul EGA. Dacd acest parametru nu este specificat, sistemul va utiliza datele inmagazinate in memoria ROM a sistemutui pentru incdrcarea interfetei. © Setul de caractere hardware utilizat implicit de citre sistem. Cel mai comun set de caractere hardware este cel cu codul 437, specific Statelor Unite ale Americii ‘© Numirul de seturi de earactere care vor fi utilizate in sistem. Acest parametru poate avea valorile cuprinse intre 1 gi 6 pentru monitoare ‘A si VGA.si I pentru monitoare LCD. Corespunzltor valorii aacestui parametr, la inclircarca interfejei se va rezerva 0 zon de memorie pentru retinerea seturilor de caractere software. Pentru informatii detaliate asupra interfefei software DISPLAY.SYS a se vedea sectiunea destinata acestui fisier in capitolul "INTERFETE SOFTWARE MS-DOS 6" incarcarea suportului pentru utilizarea seturilor de caractere Pentru utilizarca seturilor de caractere software este necesara incarcari in memoric a programului rezident Nisfune care permite recunoasterca gi Irecerea intre diferitele seturi de caractere incdrcate in sistem. Programul poate fi incércat prin lansarea comenzii_misfune de la promptul DOS sau ~printr-o linie de comand’ in fisicrul AUTOEXEC.BATS 76 incarcares seturilor de caractere in memorie Gncircarcea unui set de caractere in memorie se realizeazd printr-o comandd mode con ep prep lansati de la prompt-ul DOS sau, de preferinys, printr-o linie de comanda in figicrul AUTOEXEC.BAT. Comanda mode con ep prep este 0 versiune a comenzii mode prin care se specified incircarea unui set de caractere pentru consolé (con) s1 pregatirea in-vederea utilizar lui (cp prep). De exemplu, pentru incircarea in memorie a setului de caractere cu codul 852 din figicrul EGA.CPI, se va introduce comanda mode con ep prep=((852)c:\dos6\ega.-cpi) Se observ ci este necesari_ prec incirearca sctului de caractere in memoric: fea urmitorilor parametrii_ la © Codul setului de caractere software (852) | ‘ Fisicrul .CPI in care setul de caractere respectiv este inmagazinat (ESA.CPD). Dacd prin intermediul comenzii de incarcare in memorie a interfe4 DISPLAY.SYS s-a precizat rezervarea spajiului necesar inc&rcarii a do seturi de caractere in memorie, comanda de incarcare a scturilor de caractere ar putea arita astfel mode con cp prep=((852 850)c:\dos6\ega.cpi) Pentru informajii detaliate asupra comenzii’ mode a se vedea secfiunea 4 acestei comenvi in capitolul ‘COMENZI MS-DOS 6” destina Activarea/schimbarea unui set de caractere Pentre utilizarca unui set de caractere incdrcat in memorie este necesara activarca acestuia prin intermedia! unci comenzi chep inclusa in fisicrul ‘AUTOEXEC.BAT dup’ comenzile de configurare a sistemului si incircare in memoric a sctului de caractere. Comanda poate fi tansata si de la prompt-ul DOS. De exemplu, pentru activarca setului de caractere cu codul 850 incircat prin comanda din subcapitolut anterior, se va utiliza comanda: chep 852 4 pagina de cod 852 nu a fost progatita mesajul de eroare: code page 852 not prepared for all devices stemul de operare va afiga 7 Un set de caractere nu poate fi activat daca setul respectiv nu este compatibil cu tastatura instalatd in sistem. De exemplu, daca tastatura a fost configurata prin comanda keyb pentru a fi utilizata conform standardutui de taste norvegian, vor putea fi utilizate numai scturile de caractere cu codurite £850 si 865, neputind fi utilizat cel american cu codul 437, 3.6.4, Codurile de fara, tastatura gi seturi de caractere Sistemul de operare MS-DOS 6 oferé suport nagional pentru frie g timbite prezentate in tabelul urmator.{ntabel sintpreczate endure de ana (utiliabite in formatul comencii country), codurile de tastatrd (comanda kext), codurile seturilor de caractere dxponibie (primare si secundare, CGmands mode con ep prep) $i Nentficatoral de tastatura pentru file pemtru-caresint disponibile dow’ moduri de configura a tastatur Tard sau Codde Cod de Codut setului—Identifieator limba fark tast decaractere de tastatu 003 437, 850 ‘America Lat Belgia 032 be 437, 850 Brazilia 055 br 437,850 Canada-Franja 002 cf 863, 850 Cobia 042 cx 1852, 850 Danemarea 045 dk 865, 850 Piveya (Iranceza) O41 sf 437, 850 Elveyia (germand) O41 3g 437, 850 Finlanda 358 su 437, 850 3 437, 850 120, 189 049 gr 437, 850 039 437, 850, 141, 142 Marea Britanie 044 uk. 437, 850 166, 168 Norvegia 047 no. 365, 850 Olanda ot ont 437, 850 Polonia os pl 852, 850 Potugalia 351 po 860, 850 Serbia/lugoslavia 038 yu 852, 850 0 852, 850, 4 sp 437, 850, oor us 437, 850 Suedia rr) 437, 850 Ungaria 36h 852, 850 78 3.7. Utilizarea meniului de configurare multipla (StartUp Menu) Versiunea 6 a sistemului de operare MS-DOS permite definires unui meniu de configurare multiplé a sistemului (StartUp Menu), meniu care va fare intotdeauna inainte de inializarea sistemului, oferind posibilitatca dlegerii unei anumite configura\ii predefinite a sistemului prin intermediul blocurilor de configurare din fsierul CONFIG.SYS, Funcjionarea acestui meniu de configurare se bazca7a pe selectarea de tre utilizator la lansarea sistemului a unei anumite optivni de configurare din meniul de configurare multipla, corespunzitor carcia se va executa un bloc de configurare din fisierul CONFIG.SYS $i anumite comenci din figicrul AUTOEXEC.BAT. Sint utilizate in acest scop anumite comenzi destinate in mod special crearii meniului de configurare multipla si a blocurilor de configurare gi care vor fi prezentate in subcapitolul urmator. in continuae se va prezenia succesiunea de pasi necesari pentru definirea gi milizarea configuragiilor multiple in sistem: 1. Se defineste meniul de configurare multipli in fisierul CONFIG.SYS (vezi subeapitolul "Definirea unui meniu de configurare multipla") ‘Acest meni va apare la fiecare lansare a sistemului i va conjine lista optiunilor de configurare existente. 2 Se definese blocurile de configurare in figicrul, CONFIG SYS. Aceste blocuri de configurare vor contine 0 eticheti ("block header") prin imtermediul cdrora ele vor fi asociate liste de optiuni din meniul de configurare multipli si comenzile de configurare dorite (vezi sub- capitotul 'Definirea unui bloc de configurare multipla") 3, Se ereeazi legiitura comenzi_fiyier AUTOEXEC.BAT ~ bloc_de_confi gurare din CONFIG.SYS prin intermediul directivelor goto si if. Accasta permite zsocierea Ia un anumit bloc de configurare a unor lini de comanda AUTOEXEC.BAT specifice. Comenz utiizate pentru definirea configurafiilor multiple {in sistemal de operare MS-DOS 6 au fost introduse urmatoarele cinci comenzi destinate special pentru definirea meniylui de configurare multipla gia blocuritor de configurare: 79 Comandi Destinatie include Permite includerea confinutului unui bloc de configurare in {run altul, precizat in linia de comand menuitem Permite definirea unci intra In lista de optiuné din menivl de configurare multipl. Prin intermediut pumelui introdus in cimpul acestei comenzi va fi identificat blocul de configurare ociat optluni ‘menudefault Specified opjiunea din lista meniulu de configurare multipli care va fi considerata implicita si exceutat dup trecerea intervalulul de timp precizat daca utizatorul nu a apasat in ‘acest interval de timp o tasta, Comanda este optional. Dac ca nu este precizata, se va considera ca opjiune implicit pri ‘ma optiune din ist pee mpi ‘menucolor Permite alegerea culorlor textulu gi ecranului meniutui de configurare multpl submenu Permite definirea unui submeniu pentru o opiiune din lista tenis de conigrare multi Seletarea Otto respect eva dice a alarea ttl de opium connate de submenu Se eonfigurare respect Specitict daca chen NUM LOCK va trebu si valida saa invalid a anstea stem rnumtock, Pentru informatii detaliate despre comenzile menuitem, menudefault, menucolor, submenu 5i numlock a se vedea capitolul "Comenzi MS-DOS 6". 3.7.1. Definirea unui meniu de configurare multipla Definirca unui meniu de configurare multipli se face prin introducerca in figierul CONFIG.SYS a unui bloc de configurare cu cticheta {menu} Acest bloc de configurare va contine in continuare lista etichetelor blocurilor de configurare, urmati de numele asociat acesteia care va apare in lista meniului de configurare multipla ta lansarea sistemului, De cxemplu: [menu menuitem=Windows, Lanseaza Windows 3.1 CE menuitem=Retea, Lanseaza reteaua menuitem=pos, Prompt-ul sistem in acest exemplu s-a considerat blocurile de configurare ci ctichetele [ realizcari operafiuiite specificate, in fisicral CONFIG.SYS au fost definite dows], [Retea] si [DOS] care Blotul de configurare [menu] poate si conjin’ de asemenea comenzi de configurare a culorilor textului si fondului ferestrei meniului de configurare multipla (menucolor) si de precizare a op\iunii implicite si a temporizirii 80 pind la lansarea acestcia (menudefault). De cxemplu, prin adSugarea urmitoarclor comenzi 1a meniul prezentat anterior se vor preciza ca si culori de afigare, alb strdlucitor pentru text gi albastru pentru ceran iar ‘optiunea implicita va fi [Retea] al circi bloc de configurare va fi Jansat in cazul neapisdrii unei taste dupa 25 secunde. (menu) menuitem=Windows, Lanseaza Windows 3.1 CE menuiten-Retea, Lanseaza reteaua menuitem=Dos, Prompt-ul sistem menucolor=15,1 menudefault=Retea, 25 Daca in comanda menuitem nu se specificd textul care va fi afigat in lista de optiuni din meniul de configurare multipli, in aceasta lista vor fi afigate direct etichetele blocurilor de configurare din linia respectiva. 3.7.2. Definirea unui bloc de configurare Un bloc de configurare este un set de comenzi de configurare tipice figierului CONFIG.SYS precedate de o eticheta ("block header") cuprin intre paranteze drepte. Eticheta blocului de configurare trebuie si corespundi uneia din ccle introduse intr-o comand menuitem din blocul [menu] in continvare blocul de configurare poate confine orice comenzi de configurare a sistemutui care pot fi utilizate in figicrul CONFIG.SYS. De exemplu, corespuncitor etichetei [Windows] din subcapitolul anterior, poate fi definit un bloc de configurare: [Windows } files=20 \dos\emm386.exe 2048 :\windows ;c:\dos temp Blocul de configurare [common] Un bloc de configurare cu etichetd predefinita si tratare speciala este Dlocul [common] ale cirui comenzi de configurare vor fi exccutate indiferent de optiunea de configurare aleasa la lansarea sistemului. Precizarea acestui bloc de configurare nu este obligatorie. Blocul poate fi introdus in orice pozitie in cadrul fisicrului CONFIG.SYS. De asemenca, cel poate f introdus fara precizarea vrcunci comenzi. 81 De exemplu: [common] dosshigh buffers=20 device=c: \dos6\himem. sys shell=c:\dos6\command.com ¢:\dos6\ p devicehigh=c:\dos6\dblspace.sys /move stacks=9,256 device=c:\dos6\display.sys con=(BGA, 1) Este de preferat totusi precizarea blocului de configurare [common] 1a sfirgitul fisicrului CONFIG.SYS deoarece la instalarea unor programe acestea modifica fisierul CONFIG.SYS prin introducerea unor comenzi de configurare suplimentare la sfirgitul acestuia (in cazul nostru, in blocul de configurare [common}). Pot fi introduse de asemenea dou’ blocuri de configurare [common] modalitate care va permite recunoasterea cu usurin{’ a comenvilor introduse Ia instalarca aplicagilor daca al doilea bloc este introdus in ultima linie a fisierului CONFIG.SYS. Includerea comenzilor unui bloc de configurare intr-un altul Conjinvtul oricarui bloc de configure poate fi inlusintr-un atl prin imental comenzit include. Aceastl comand& speciich fslerului CON: HIOSYS poste fi uulizaté numai pentru ceaizarea acest opera Tn continuare este prezentati secjiunea de declarare a blocurilor de configure sia meniului de configurare din fiierul CONFIG.SYS, Sieomanda include utilizind (menu) menuitem-Windows, Lanseaza Windows 3.1 CE menuitem=Retea, Lanseaza reteaua menuitem=WinsRetea, Configurare pentru retea si Windows menuitem=bos, Prompt-ul sistem menucolor=15, 1 menudefault=Windows, 25 [common } \dos6\himem. sys :\dos6\command.com c:\dos6\ /p devicehigh=c:\doa6\dblspace.sys /move 82 stacks=9,256 devicesc:\dos6\display.sys con=(2Ga,1) [Windows] oe \net \network. sys dos6;c:\network [WineRetea} include=windows set path=c:\dos6;c:\network;c:\windows [pos } set path=c:\dos6 lastdrive install=c:\dos6\doskey.oxe [commen] Pentru aceste blocuri de configurare, ecranul meniului de configurare smultiptd va congine urmatorul text MS-DOS ¢ startup Menu 1. Lanseaza Windows 3.1 cE 2. Lanseaza reteaua 3. configurare pentru retea si Windows 4. Prompt-ul sistem Enter a choice:] Time remaining:25 F F8:Confirm each CONFIG.SYS line [N] ypass startup files Daca se doreste optimizarea modului de alocare a memorii sistemutui prin intermediul programului MemMaker este de preferat evitarea utili comenzit inciade sia blocuror de coniigurare fenmmen} dato plicirii modului de parcurgere si executare a comencilor fisierului plied m f lor figierului CON- a3 3.7.3. Modificarea figierului AUTOEXEC.BAT pentru utilizarea configuratiilor multiple Prin intermediul meniului de configurare multipli poate fi reali numai precizarca unci anumite configuriri a sistemului in vederca utilizarii ‘unor programe specifice, lansarea acestora riminind in seama utilizatorul Sistemul de operare MS-DOS 6 oferi insi si posibilitatea lansarii automate in execufic a programelor prin introducerea nei directive goto sau if in figicrul AUTOEXEC.BAT, Prin aceasta este posibila realizarea unei conexiuni intre comenzile figierului AUTOEXECBAT si blocurile de configurare ale figierului CONFIG.SYS. Aceasta este posibil datorité faptului c&, 1a lansarea sistemului, prin ‘clarea unci optiuni din meniul de configurare multipli, sistemul de operare defineste © variabili de mediu cu numele CONFIG cireia ii va asocia eticheta blocului de configurare executat. Prin introducerea unei ttichete cu acetagi nume in fisierul AUTOEXEC.BAT, la exccutarca acestui fisier se vor lansa in execujic numai comenzile care urmeaza in fisier ctichetei respective. Astfel, pentru crearea conexiunilor grup_de_configurare (CONFIG-SYS) ~ suecesiune_de_comenzi (AUTOEXEC.BAT), poate fi uilizaté urmatoarea suceesiune de pagi 3 1, Dupa linile de comiinds din figierul AUTOEXEC.BAT care vor fi exe cutate in mod comun pentru oricare configurajic, se va introduce in acest figier comand: goto *configt comandi prin care se specified executarea unui salt in_fisicrul AUTOEXECBAT ta eticheta referité de variabila de mediu CONFIG (vezi comanda goto in capitolul "Comenzi MS-DOS 6"). 2. Se vor introduce in figicrul AUTOEXEC.BAT etichete corespunzatoare ctichetelor de blocuri de configurare din figierul CONFIG-SYS. De exemplu, conform blocurilor de configurare create in_subcapitolul anterior, se vor introduce in fisierul AUTOBXEC.BAT urmatoarele etichete: Retea windows WwinaRetea :D0s 3. Seva introduce in ultima linie a figicrutui Al TOEXECBAT eticheta: aa rend 4, Dupa fiecare etichetd corespunzatoare unui bloc de configurare din fisicrul CONFIG.SYS se va introduce succesiunea de comenzi care s¢ dorestea fi executate la selectarea opjiunii respective, urmatd de linia de comanda: goto end prin care se va executa saltul la sfirgitul figierutui (linia etichetei send). Pentru testarea valorii variabilei de mediu CONFIG poate fi utilizata gi comanda if, pentru aceasta folosindu-se de exemplu formatul: if "tconfig De eemplu, pentru crearea unui figier. AUTOEXEC.BAT corespunzator blocurilor de configurare dcclarate in subcapitolul anterior poate fi utilizatdi urmitoarca form’: Retea goto Retea ;Sectiunea comenzilor AUTOEXEC.BAT comune tuturor joptiunilor de configurare din meniul "startup" ;Sectiunea etichetelor si comenzilor corespunzatoare locurilor de configurare din fisierul conFic.sys goto sconfigs ;Prin aceasta comanda se realizeaza saltul la jeticheta continuta de variabila de mediu CONFIG Windows } \dos6\smartdrv.exe \windows \win gata end Retea) path=c: \dos6;c:\network; net login retea /y goto end 85 :[uinenotea) senna Seed :c: \network;6: windows e:\user net login retea /y c2\dos6\smartdrv.exe \windows\win goto end 2[D08] cc: \mouse\mouse .com ci \dos6 \doskey e:\ne\nc goto end rend 86 4, UTILIZAREA DISCULUI FIX {in acest capitol vor fi descrise anumite probleme de pregilire, uilizare si optimizare a vitezei de citire a discului fix existent in Structura majoritajti sistemelor de tip PC-AT. 4.1. Pregatirea discului fix. Programul Fdisk 4.1.1, Partitii DOS Fiecare sistem de operare are un mod specific de a-si stoca gi repisi informatiile pe unititile de disc fix, spajiul pe disc utilizat de sistemul de operare respzctiy trcbuind s@ aiba o anumiti structurd din punct de vedere informational. Acest spatiu pe disc pregitit conform conveniiilor de citire/scriere specifice unui sistem de operare se numesie partifie si este specifici sistemului de operare respeetiv (de exemplu, partijie DOS, partiyie XENIX, In cadrul unui sistem avind doua (sau mai multe) tipuri de partijie, utilizarea calculatorului sub unul din sistemele de operare se face prin activarea par‘ijici de disc corespunzitoare, utilizind in acest seop contenzile specifice celor doua sisteme de operare (pentru DOS, fdisk). In acest sens, existé doud tipuri de parti, active si inactive, La un moment dat, 0 singur’ partigie poate fi activa, Partitionarea unui dise fix nu este sinonima cu formatarca discului fi Prin parttiorare se in{elege specificarea sectiunilor disculut fix care vor putea fi utilizate cu sistemul de operare respectiv, formatare fiind 0 re a discului fix care consta in pregatirca structurii informagionale a acestuia in vederea stocaritcorecte a informagilor. Daca se va utiliza numai sistemul de operare DOS, intreaga capacitate a discului fix poate fi pregititi conform standardului DOS intr) singurd partijic (se presupune ci dimensiunes discutui fix este mai mich de 2 Gocteti). De asemenca, sistemul de operare MS-DOS permite crearea mai multor parti DOS, care vor fi referite in continuare din punct de vedere software ca unitii de dise separate existente in sistem, asociindu-li-se litere de unititi corespunratoare. Tiputl de partitti DOS istemul de operare DOS permite crearea a dovd tipuri de partitii pe discul fix: 87 © Partifia DOS primar Estc partitia care va conjine figiercle sistem 10.SYS, MSDOS.SYS si COMMAND.COM, figiere necesare pentru lansarea sistemului de operare. Pe ling acestea pot fi rejinute in aceast& partitie orice alte fisiere $i directoare, Daca se doreste crearca unei singure partitit DOS, aceast partitie va ocupa intreaga capacitate a discului fix (cu limitarea superioard de 2 Goeteti) © Partitia DOS ext te o partitie oplionalii pe discul fix si poate congine orice figiere 51 structurd de directoarc, Ea va ocupa sectiunea discolui fix neutilizata de catre partitia DOS primara. Partitia extinsé poate confine la rindul ef un numar maxim de 25 unity de disc fopice care vor fi accesate din punct de vedere software ca amitayi de disc individuale. Pentru referirea unititilor de dise Togice create in partiia extinsd, sistemul de operate va asocia acestora in mod succesiv litercle de unitate C-Z, primele dows Ttere fiind rezervate primelor doua unitigi de dise flexibil din Pentru utilizarea sistemului de operare DOS este necesara activarca partigici DOS primare, partic de pe care seva face incArcareasistermulul de Sperare. Dupi incircarca sistemului de operare vor putea fi utlizate st unitagile de dise declarate in partijia DOS extinsa. Partiiile ercate pe un disc fix pot fi modificate numai prin repar- tisionarca discului, opcratiune prin care toate datele existente pe dise vor pierdute. 4.1.2. Utilizarea programului Fdisk Programul Fdisk permite reatizarea tuturor operatiunilor de pregatire a discului fix in vederea formatarii lui sub DOS sau sub oricare alt sistem de operare. ASttel, programul ofcra posibiitatea aftgritinformatilor despre partijlle existente, crearea si slergerea partifilor, modificarca partijic Tetive si trecerea intre discurile fixe concctate in sistem (dacd exista mai multe), Lansarea programului Fdisk Partitionarea diséului fix este prima masura in vederca install unui sistem de operare pe calculatorul respectiv. Dac acesta nu @ avut inci instalat sistemul de operare si discul fix nu a fost inci partifionat, ta ineralaren sistemului de opcrare MS-DOS 6 de pe dischetele originale va 88 pare opjiunea de partijionare a disculul fix, programul Faisk find lansat inainte de trecerea la formatarea discului fix si decompactarea figierclor care compun sistemul de operare. {in mod implicit, la lansarea programului Fdisk in acest mod, cl va crea © partie DOS primar cu dimensiunile maxime admise de capacitatea discului fix Daca se doreste crearea mai multor partijii DOS se va selecta optiunea "Partition some of the free space for MS-DOS", urmindu-se apoi pasii de partitionare prezentaji in acest capitol, Daci discul fix din sistem a fost partitionat insi se doreste 0 repartijionare a Tui, aceasta poate fi realizatd prin lansarea comenzii fdisk de la prompt-ul DOS, Aceasia va avea ca efect deschiderea ferestret de optiuni ("FDISK Options") a programului Fdisk: us-Dos Version 6 Fixed Disk setup Program (c)Copyright Microsoft corp. 1983-1993 FDISK options curreat fixed disk drive: 1 Choose one of the following: 1. create Dos Partition or Logical pos drive 2. Set active partition 3. Delete Dos Partition or Logical Dos Drive 4. Display partition information 5. change Current Fixed Disk Drive Enter choic; a) Press Esc to exit FDISK COptiunea "S. Change Current Fixed Disk Drive" va apare numai in cazul sistemelor care dispun de mai multe discuri fixe conectate in sistem, rnumiirul discului fix a cirui partijionare se realizeaza in momentul respectiv find afigat in cimpul "Current fixed disk dri Lansarea uneia dintre optiunile programului Faisk se face prin intro- ducerea numirului corespunzator acesteia si apisarea taste ENTER. 89 Pentru a iesi din program sau a reveni in meniul anterior se va apiisa tasta ESC, Afigarea pariiilor existente pe discul fix Afisarea partiiilor existente pe discul fix se face prin selectarea optiunii 4. Datele despre partgii vor fi afisate pe ecran in fereastra cu tttul "Display Partition Information* conform urmatorutui format: Display Partition Information current fixed disk drive: 1 Partition Status Type Volume Label Mbytes system Usage cr A PRI DOS. isc) 80 FATI6 76% 2 SEC DOS 25 24a. total disk space is 105 Mbytes (1 Mbyte = 1048576 bytes). The Extended pos partition contains logical drives, Do you want to display logical drive information? [¥] Press ESC to continue Informatiile aligate variazd in functie de existena gi dimensiunite partiitor DOS 31 non-DOS create, a capacitait totale a discului fix sia existenfei in partitia extinsd a unititilor de disc logice. Coloancle afigate au urmitoarea semnificayic: smnificagie Varition Alga itera de untate aoc pari espctive numa ‘Mutat fn eva parr este care eonin mot tei de da lope eave a aoc ma ute Were de unis reatcest clara eva aga numa nel pai Status Pa cme case A 1 sacar put partes. in aceat coloana po pare ipa i Rr BS ative DOS puma) EXT DOS (patie DOS Ching) 3! HON DOS (ie a Unstalt sstem de operae) Votumetael Preeti etceta de vlum a pri respective da ees ta exist . Mbytes ‘Aiigeaza dimensiunea in Moctej a fiecirei partiii BOS. System ‘Afigeaza tipul de fisir sister utiizat in partie. Coloans (eomtinuare) Usage Afigeazii dimensiunea in procentea spajiului de pe discul fix ‘ocupat de partiia respectiv Daci pariijia DOS extinsi existent pe discul fix confine mai multe unitiqi de disc logice, informatile despre acestéa vor puea fi vizuaizate prin apisarea tastei Y. Informatile afigate vor avea aproxiittativ urmatoarea formi: a Display Logical pos prive Information DRV Volume Label Mbytes system Usage D: — brsc2 20 FATI6 Bon E: prsc3 3 FATI2 129 Fr prsea 2 FATI2 Be Total Extended pos Partition size is 25 Mbytes (1 Mbyts = 1048576 bytes) Press Esc to continue Informatite afisate sint dependente de structura de partitionare existent pe discal fix respectiv. Semnificajia coloanelor afigate este urmétoarea: Coloans Drv litera de unitate asociat’ unlit Iogice respective. Volume Label Precizeazi eticheta de volum asociata unital loge respect ve daca aceasta exist Mbytes Aligeazit dimensiunca in Moctei fiecarei unity logic. System ‘Afigeaz tipul de figicr sistem utlizat in pactiic. Usage ‘Afigeaza dimensiunea in procente a spajiului de pe disco fix ‘ocupat de unitatea logic’ respectiva Crearea parttiei DOS primare Pe orice disc fix care va fi tilizat sub sistemul de operare DOS este obligatorie prezenja unci partitii DOS primare. A¢ partitie poate fi utilizatd apoi si pentru lansarea sistemului, Daca nu se doreste crearea une! gi logice sau rezervarea unui spagiu pe disc in vederea credirii partijici unui alt sistem 1 de operare, partitia primard poate fi configurat pentru a ocupa intreaga dimensiune a discului fix, eu limita maxim admis de sistemul de operare de 2Gocteyi Pentru crearea unei partijii DOS primare se va sclecta opjiunca 1 in ceranul de lansare a programului Fdisk. Se vor afiga urmatoarele informatii in fereastra cu titlul "Create DOS Partition or Logical DOS Drive" create pos Partition or Logical Dos Drive current fixed disk drive: 1 Choose one of the following: 1. Create Primary pos Partition 2. Create Extended Dos Partition 3. create Logical Dos Drive(s) in the Extended pos Partition Enter choice: [1] Press Esc to return to FDISK options Pentru crearea unei partitii DOS primare se va lansa opjiunea 1, programul afigind mesajul de interogare: bo you wish to use the maximum size for a Primary pos Partition and make the partition active (ray). 1 +? 1] La apiisarea tastei Y, programul va trece la partijionarea intregului disc fix, creind o singura partific primara. Dacd in sistem existd un singur disc fix, in final se va aliga mesajul system will now restart Insert pos system diskette into drive A: press any key when ready Se va introduce un dige sistem DOS in unitatea de disc fexibil A si, dup apasarca oricirei taste, sistemul de operare va fi incarcat, recunoscind in Continuare cxisten{a in sistem a unei unititi de dise fix C asociate partitiei primare ercate anterior. Pentru vtilizarca acestei unitii de disc este fhecesara in continuare formatarea ei (veri comanda format, capitolul *Comonci MS-DOS 6" sau subcapitolul "Formatarca discului fix"). 92 Da disponibil ge disc, se va apaisa doreste crearea unei partisii DOS primare mai mici decit spayiul asta N ca rispuns la mesajul afigat la selectarca optiunii I din fereastra "Create DOS Partition or Logical DOS Drive’, in continuare se va preciza cit la suti din spatiul de pe dise va fi inelus in partitia DOS primara. Apoi sistemul va afisa mesajul: primary Dos Partition created, drive letters changed or added. La crearea unei partitii DOS primare care nu ocupa intregul spajiu de pe discul fix al sistemului, partifia ficuta trebuie sa fie activata inainte de sirea programului FDISK prin intermediul optiunii 2 (Change Active Partition) cin fereastra "FDISK Options’ Daca pe discul fix respectiv exista deja o partitie DOS primara, crearca unci a doua partijit DOS primare va fi imposibili inainte de stergerea celci existente. Daca se incearc’ aceast, programul va rispunde prin mesajul de Primary Dos Partition already exists Crearea unel partitii DOS extinse Crearea unei partitii DOS extinse permite imparirca discului fix din punct de vedere logic in mai multe unitaji de disc. Astfel, in partitia DOS extinsi pot fi create un numar maxim de 23 unitifi de disc logice, asociate literelor deunitate D-Z. Partitia DOS extins’i nu poate fi creat decit daci pe discul fix respectiv spatiul necesar, partitia DOS primara (si eventualete partitii ale altor sisteme de operare) neocupind intreaga capacitate a discului fix, Crearea unci partifii DOS extinse implica crearea cel putin a unei unititi logice de isc, unitate care va ocupa in acest caz intreaga dimensiune 2 partijici DOS extinse. Pentru a crea o partiji¢ DOS extinsd se va lansa optiunea ? din fereastra "Create DOS Partition or Logical DOS Drive’. Daca pe discul fix nu exist spajiul nevesar credrii unci partijii extinse, programul Fdisk va afisa urmatorul mesaj: No apsce to create a Dos Partition Daca spafiul necesar exist pe disc, se va afiga numdrul total de Mocteyi disponibili si se va cere wtilizatorului introducerea numérului de Mocteyi ‘sau procentajul din spagiul liber de pe disc care va fi inclus in partijia DOS cextinsd, Dimensiunea implicitd este intregul spatiu ramas liber pe disc. 93 Partija extinsd nou creat nu va putea fi utlizata decit dupa definirea cel pulin a unei unitiqi logice de disc pe spagiul de dise rezervat ei lor logice de disc in partitia DOS extinsa Pentru a putea utiliza spayiul de dise inclus int-o partie DOS extinsi, configurarea acesteia din punct de vedere logic, astfet incit Sa poat fi referta prin una sau mai multe litere de unitate. Accasta se face prin crearea a uncia sau mai multe unitagilogice de disc in partiia DOS petinsd existenta. Piecare unitate logicd de disc va fi referita in continuare ea unitate de disc fizic existenta in sistem, unitate logice de dise din panitia DOS ie va lansa optiunea 3, "Create Logical DOS Drive(s) in the Ehlended DOS Partition" din fereasira "Create DOS Partition oF Logical DOS Drive" in orcastra de dialog apdrutd se va introduce numrul de Mocteyi (di sau sub forma de procente din dimensiunea pariietextinse) poatry pri Mintate logict deetarata in partiia DOS extinsi, Accasti unitate logic ate ocupa intreaga dimenstune a partic extinse sau numal o parte. Duci se doreste crearea mai multor unititi logice de disc, dimensiunea primei unititi logice va {i mai mici decit spatiul disponibil in parttie, Picluderca urmatoarelor unititi logice ficindu-se prin repetarca preciziriL dimensiunilor lor pind la ocuparea intregii partitii extinse. Dac intreaga partitie DOS extinsd a fost asociatd unor unititi logice de disc, va reapare in mod implicit meniul "FDISK Options". Nu este bligatorie asocierea intregului spatiu de disc din partitia extinsi. unor tmnitii logice de disc, spagiul ramas find inutilizabi ins pind fa realizarea fheestei operajii $i apof formatarea unitati sau unitatitor logice respective Pentru a iesi din fercastra de creare a unita{ilor logice de dise in partigia ria include intregul spajiu disponibil in partifa extinsa in acestea, apasa tasta ESC, Pentru utilizarea unei unitati logice create in partitia DOS cxtinsi este necesari formatarea unitéii de disc respective prin comanda format (ver Capitolul "Comenzi MS-DOS 6" sau subeapitolul "Formatarea discului fix’y Modificarea partitiel active Parttia activa este cea care confine sistemul de operare si care va. f utilizatd la lansarea sistemului pentru incircarea acestuia in’ memoric. Moulificarca partigie’ active este necesarit numai in cazal in care pe discul fix din sistem existi si o partijic extinsd, nu numai o partitie primar, Daca pe 94 diseulfi se va crea mumaio partie aio partie DOS primar, program Fak iva asocia in mod implicit atbutslde pariicaainas SE Pensa modifica partiya activ partition") din fereastra "FDISK Options" deschisa a mului Fisk, Dac pe disc ext osingura parti, sea aia mesajl rons the only startable partit: ready sat active = * : ene tt mal mute pati primar, secandare sau no-DOS) se ati sa parlor extents i sea atptitnuctes sn orespunzilor partijiei ce urmeaza si fie activata sau a tastel ESC pentru a reveni in fereastra anterioara. ne Numai partite primare exstente pe dscurite xe configuate eu active. Duck se inceaed setvareaanel pant cine programa va aia mesa de crore: activarea unci partitii extinse, Partition selected (2) tat is not startable, active partition not changed. a Stergerea unel partijii sau a unei unitafi logice de disc chants a moti dint ae prt xe ee nee slergerca part jiei existente gi crearea uneia noi, Prin sterger i toate dice connate pe unitate de Use eorespanatoue vr fui Pierdute, neexistind posiblitatea refacerii lor prin comensi de penul unformat sau undelete. “pene Stergerea purtjici DOS primare poate fi st mare poate fi facut numai dupa stergere unitaior loge din partgiaextini $i partie! extinse. Dupa stergerea pattiiel DOS primar, iniaizareasstemulu poate f facut numat prin intermediul unui dise Hexiil sistem introdus in una din onitite de fexibi ale sistemutui ° ce Pentru a tere o partite sau o unitate logic 3 (Delete DOS Partition or Logical DOS Drive) ain ment Options desehis la lansarea programului Fdsk, optiunea din meniul "FDISK Cu aceasta opyiune pot fi sterse numai partitiile DOS afate pe discut fix. in lista partitiilor existemte afigate se va introduce aumarul asociat. Slerserea parilici respective. se va fee dupa confirmare open race Yh amie cian 95 Daca stergerea se realizea7 asupra partijiei prima inciirca sistemul de operare de pe discul fix, este necesar partii primare inainte de iegirea din programul Fdisk. c, pentru a putea ‘crearea unei noi Selectarea urmatorului disc fx din sistem Daca sistemul prezint mai multe unititi de disc fix, pentru partitionare: \cestora, in meniul "FDISK Options" va fi listatd o a cincea intrare, “Change Current Fixed Disk Drive’, care va permite trecerea succesiva a urmatorul disc fix existent in sistem, Jn continuare se vor putea realiza operagile de creare, storgere si schimbare a partijiei active pentru djscul fix curent selectat, conform Sleseririi din subcapitotcle anterioare. 4.1.3. Formatarea discului fix Pentru utilizarea partifiilor de pe discul fix si a unititilor logice de disc create in acestea, este necesara formatarea discului fix prin intermediul comenzii format (vezi si capitolul 'COMENZI MS-DOS 6"), Daci se incearci utilizarea discului fix inainte de formatare, sistemul va afiga mesajul de eroare: invalid media type La pirisirca programului Faisk, dacé au fost aduse modifieiri patiilor unui disc fix din sistem, se va afiga mesajul: system will now restart Daca a fost modificaté partitia DOS primar existenti pe disc, mesajul va contine sicererca de introducere a unti disc fexibil sistem in unitatea de disc corespunzitoare. Pentru formatarea,partitiei DOS primare se va utiliza comanda: format e: /s comand care realizeavs si transferul fisierclor sistem de pe disculflexibil de pe care sa lansat comanda pe unitatea de disc fix asociaté partjiei DOS primare. Se presupune ci discul flexibil este un dise sistem MS-DOS 6 si eontine in plus comanda externd format (adici fisierul FORMAT.EXE) Daca partitia BOS prituard a fost formatati fara specificarca optiuni /s transferul figicrelor sistem. pe unitatea de dise fix corespunztoare partici primare se poate rcaliza prin comanda sys. Pentru formatarea unei unitigi logice create in partijia DOS extinsl se va fans comanda format urmati de litera asociata unitagit respective. De cxemplu: 96 format 4.2. Disponibilizarea spatiului pe disc. Programul DoubleSpace Spatiul liber existent pe discul fix din sistem este un factor important, find intotdeauna necesari 3-4 Mocteti spajiu rmas liber pe fiecare unitate de disc fix exisionti in sistem, Acest spatiu este necesar in vederea credarii de catre aplicatit in timpul rularii a unor fisiere temporare sau a salvarit rezultatului lor. 4 trei metode pentru eliberarea spayiului pe d Stergerea fisierelor inutile (fisiere temporare, lisiere si progra neutilizate, ct.) © Utilizarea comenzi do alocare riticit i chkdsk pentru regisirca gi utilizarca unitajilor ‘Accste unitiji de alocare pot fi pierdute (consilerate in mod gresit ocupate de cite sistemul de operare) Id {ntreruperea incorceta a utilizarit unci aplicatii, aceasta neavind timpul necesar stergerii complete a figierelor temporare specifice create. © Comp specielizat in aces ‘DoubleSpace integrat sistemului de operare MS marea datelor de pe disc prin intermediul unui program sens, ce} mai la indemina fiind programal DOS 6. 4.2.1. Stergerea figierelor inutile Metoda stergerit figierelor inutile de pe discul fix in vodorea dis ponbiliirt spaifului existent pe acesta, este aproape intotdeauna percabil, Po sense asf, uemtoarcle categoni de fstene si drectoare aferente 9 Figiee temporare rimase pe diseul fix in cuaul intreruperit heageptate Tune i program (in cara feftt worete renstentae Seam aceta realizearé sergesea automat & acestor fsier), Fee ge stetgerea igiorelortemporare ale programelor Mierosot wae St MS-DOS Shell sau a allor programe similar, est qecosaraioitea detinitiva din aceste programe. ree alco exist definiti 0 variabilé de media TEMP care Pasir um director existent pe dsc, sere temporare create Pranajortates progsametor vor f salvate In acest director. Da oar ar anf peo unitate de-dke deelaraté in memoria RAM 97 (prin intermediul interfejei RAMDRIVESYS), nu este neces slergerea figierelor temporare, acestea fiind sterse automat Ia Oprirea sistemmuli. Pentru verificarca valorii variabilei de mediu TEMP, se va introduce de fa prompt-ul DOS comanda: set © Programele gi fisierele de date asociate acestora care num folosite. Aceste programe gi lisiere pot fi salvate pe discuri flexibite prin copicre (comenzile copy, xcopy sau ren) sau arhivare (programul Microsoft Backup). ¢. Fisierele MS-DOS rimase de Ia versiunea anterioar. Dac au se intenjioneaz refacerea versiunii anterior existente pe dise a sistemului de operare MS-DOS, figierele riimase din acesta pot fi terse impreund cu directorul OLD_DOS, Pentru aceasta se va introduce comanda deloldos la prompi-ul sistem. © Figiere de date asociate unor programe si care au fost copiate pe dise fa instalarea programului insi nu sint utilizate in sistemul respeetiv. Din aceasti categorie fac parte si unele figiere MS-DOS 6 care vor fi prezentate in continuare. Jn functie de necestatea lor, pot fi sterse de pe Wise urmatoarele figieze aparfinind sistemului de operate MS-DOS 6: Fisier Descriere APPEND.EXE _Figierul poate fi gers dacd au se prevede utitizarea Iai in vveulerea deschideri igierclor de date ca gi cum ar fiin directo- rol curent, ste de preferat utilizarea comenzii path fn focut acestei coment. NISFUNC.EXE, -Aceste figiere pot fi terse dacd nu se intengioneaz’ tiliza- KEYB.COM, rea suportulut najional a seturilor de caractere oferite de COUNTRY SYS, sistemul de operare MS-DOS 6. DISPLAYSYS, KEYROARDSYs “CPL RAMDRIVESSYS Interfaja poate fi gtearst dacd nu se intenjioneava crearen tnet unitagide dise RAM in memoria sistemutui saw daca sis- temul nu prezinta decit memorie conventional. DOSSHEL.*, — Figierele pot fi sterse daca nu se intenfioneara utizares. VID programulai MS-DOS Shell. POWERS Programul poate fi sters daca caleulatorul pe care este seircatsistemul de operare MS-DOS 6 nu este de tip laptop, INTERLNK.*, Fisierele pot fi sterse dacd nu se intenjioneazat utlizarea pro- 98 MENDMAKER*, peor storm ween xn stn SIZ] tionarea si optimizarea utilizar -morici pe sisteme Ue acest CHKSTATESYS tip upements ge seme eas SMARTDRV.EXEPsiervl poate fisters daed sistem nu are dsc fi sau SMARTDrive. cauunauaeneces istemului de operare MS-DOS 6 poate’ de asemer | s e° de asemenes congini anunite fisiere din sistemul de operare existent ul ie opera anterior, unele acestea putind fi sterse: ° ‘oranetein ni Deseriere {20.Cr, acs geo sp ana gst de ace Samzcot, orgie Qutwnter oat ste Fyre px tre LEDHI, -gachav sora este pian an eae PRINTERSYS stdncims ance ae sea de saters deat clon plicit . GRAFTABL.COM Figicrut poate f sters daca nu se intenijioneaza utilizarea fsiereior de suport national pe un monitor de tip CGA — sn monitor detip CGA. JN,COM — Fisieru poate fi ler, fancyia sa puting fi reatizata in oven DOS6decomininauiat 2OM, Acestefisiere ofer suport pentra programares COM, i suport pentru progeamarea in ij de XEQBINEXE, asamblare san bajl BASIC. Dat ni se inenione THINKER) realizarea unor programe, acestefigere pot slerse. LA Gwnasics, BASICA.s, “AS EDLINERE stun editor orentat pe tin preva din versione ma vec lsteml dra MS-DOS era fo cai le citreprogramul MS-DOS Pivr eae pote fins prin none ‘commana edit, anna IACKUP EXE Fite inutile MS-DOS 6, id uriizate de ctr pro MDRSTOREPRE mt Setup in MS-DOS 3 penta asa loco Bierce JOINEXE Piero poate ters dat nus intenioneaz utivarea eo Join prin care se realizexz conectares unei unital de dise ta in director de pe o unitate, pentru a produce singwri structure director din directoarele de pe Cele dou unit Fert poate ters dat nu se titzead un mont d tip lercules, cl oferind suport pentru afsarca programicior MS DOS Editor si QBasic pe un asifel de monitor, 99 Vigier Deseriere PRINTEIX.COM Programe Printfixrealizeaza veriicar rmante, putind fi sters daca imprimanta conectata are nevoie de aceasta functic. SMARTDRV.SYS Figietul poate ster find versiunea MS-DOS 5 a progra- mului SMAR'TDewe. In MS-DOS 6, isirul se numes! SMARTDRV.EXE pri sistem nu 4.2.2. Eliberarea spatiulul pe dis prin comanda chkdsk i unci Uncori, de exemple in cazul intreruperié ncasteptate a funcionarii w aplicafii, pot rimine pe disc unitit de alocare considerate ocupate de citre sistemul de operare, ele fiind in realitate ncutilizate. Acestea sint unitili de alocare “pierdute’, recuperarea spajiului de disc ocupat de cle putind fi ficutd prin comanda chkdsk cu optivnea /f Utilizarea comensii chkdsk /f sc va face numai dupa pirisirea oricarci aplicajit (Microsoft Windows, MS-DOS Shell, Norton Commander, etc.) Guloritd pericolului pierderilor de date. Nu este necesara gi stergerca din memoriea programelor de tip TSR. Comanda chkdsk /fse va utiliza pentru: © Veriticarea existengei si refacerea unitatilor de alocare "pierdute® de pe discul fix ¢ Verificarea integrity discului inainte de utilizarea programelor Delragmenter si Doubles © Verificarca discului in cazul unor blocari de citire a acestuia sau a eronate a unor date, citi la lansarea comenzii chkdsk /f in cazul gisirii unor srdute” este de forma: Raportul afigat de alocare 30 lost allocation units found in 3 chains. convert lost chains to files? Pentru salvarea informatiilor din unitajile de alocare "pierdute" intilnite, se va apiisa tasta Y. Ca urmare, comanda chkdsk v este informagii in figiere de forma FILEQ000.GHK, in directorul radacind al unitii de dise curente, Aceste figiere pot Tultcrior deschise prin intermediul unui editor de tip ASCII si, iafcazul In care informayia conginutd este lipsita de importanyi, ele pot Ti sterse. ” uni Pentru informé{ii suplimentare asupra comenzii chkdsk a se vedea capitolul "Comenzi MS-DOS 6” 100 4.2.3, Programul DoubleSpace Programul DoubleSpace inclus in sistermul de operare MS-DOS 6 oferit posibilitatea disponibilizirii spatiului pe discuri fixe saw flexibile prin reducerea spatiului ocupat de datele existente pe disc, prin intermediul unor algoritmi de comprimare. In funciie de tipul figierelor care sint comprimate, programul poate dubla virtual dimensiunea discului respectiv Programul este de tip aplicajie, cu o utilizare bazata pe ferestre de dialog, meniusi gi liste de comenzi. Lansarea lui se face prin intermediul comenzii dblspace, dup’ ce a fost instalat. Instalarea programulul DoubleSpace Instalarea programului DoubleSpace poate fi ficutd prin lansarea comenvii dblspace de Ia prompt-ul DOS (vezi capitotul *Comenzi MS-DOS 6’). La prima lansare a acestei comenzi, se va executa in mod implicit iunea de instalare si configurare a programului, in cazul urmatoarclor lansiri ale comenzii, afigindu-se ecranul tipic programului Dup’ lansarca pentru prima dati a comenzii dblspace, wtlizatorului is va cere alegerca uneia din cele dou posiblitati de instalare a programului DoubleSpace cxistente, Express sau Custom Indiferent de opfiunea de instalare aleas, programul DoubleSpace nu va putea fi lansat dacti in memoria sistemului se afld incircate programele MS-DOS Shell si Microsoft Windows (sau similare), fiind necesari plirisirea acestora inainte de lansarc. Instalarea programului DoubleSpace utilizind optiunea Express Setup Alegerea opfiunii Express permite o instalare simpli si rapid a programului, utilizarca acestei opjiuni fiind destinata utilizatorutut medi, Prin accastl instalare se realizea7i comprimarea automat a datclor de pe unitatea de disc fix C, Pentru a comprima datele de pe 0 alta unitate de dise se va utiliza opfiunea de instalare Custom. Dupi prima lansare a comenvii dblspace de Ia promptul sistem, programul DoubleSpace va cere utilizatorului alegerca uncia dintre opjiunile Express sau Custom destinate instalirit gi configurarii programului DoubleSpace. Dupa sclectarea op{iunii Express, programul va trece in mod automat la comprimarca datelor cxistente pe ‘unitatea de dise C existent in sistem. 101 Dorata procesului de comprimare este in funcie de dimensivnea unit de use C, payial acupat de date pe disc, pul datelor exstente gi ipl tnicroprocesoruloi, Programul DoubleSpace realizeazA totodatd si defrag mentateafisierlorexistente pe dis Datete comprimate incrise pe dis sit verificate de dowd ori suovesiv, iar in caval intreruperitaccdentale a procesului, dup relansared progiamulu; DoubleSpace, acesta va putea rlua procesul de comprimare dela momentul intreruperi {in timpul procesului de comprimare, programul DoubleSpace realizes relansuren sigtemului de doud or. La terminarea procesblui, programa DrubleSpave va alga o serie de informati,con{inind durata de tip in care ce icut comprimarea st noua dimensiune a unit de die comprimate Pentru a ies din programul DoubleSpace dupa terminarea comprimérit unitajii de disc Cse va apasa tasta ENTER, Dupi comprimare, sistemul va avea 0 noua structurd, unitatea de dise C avind o dimensiune’ mai mare si existind © noua unitate de disc, necomprimata, avind in general asociatd litera de unitate H si numita "Host for drive C* ("gazda pentru unitatea de disc C"). Accasti noua unitate de disc va conjine in general figierele sistem JO.SYS si MSDOSSYS, $i figierele specifice programului DoubleSpace, DBLSPACE.BIN, DBLSPA- CE.INI si DBLSPACE.000. \d optiunea Custom Setup Instalarea programulul DoubleSpace utllizi Alegerea optiunii Custom Setup permite utilizatorului precizarca unei serii de optiuni de comprimare a unitayii de disc comprimate, De asemenea, prin selectarca avestei optiuni pot fi comprimate yi datele existente pe iscuri Mexibile gi pe alte unitigi de dise decit unitatea C, Pot fi specificate in cursul procesului de comprimare: Litera unitayti de dise care va fi comprimati Litera unitayii de dise "guzda’ care va fi creat Rata de comprimare estimata. Spatiul de pe unitatea de disc respectiva care va fi necomprimat, sat eeoe Prin intermediul optiunii Custom, pot fi comprimate gi unititi de disc ‘te prin intermediul rejelei [a care se presupune cA este conectat Sistemul. Pentru aceasta, inainte de lansarea programului DoubleSpace si selectarea opjiunii Custom Setup, se va realiza cuplarea Ta rejea asistemului si conectarea cu unititile de disc dorite. 102 Dupa lansarca programului DoubleSpace prin intermediul unci comen: dblspace introdusa 1a prompt-ul sistem gi selecta Custom Setup, prog tin meniul apirut a optiunit s ramul va cut in sistem unitiile de disc existente sles afiga intr-o list, dupa care va cere utilizatoruluf precizarga unitiqii de disc care va fi comprimati. Accasta se va face prin infermediiltastelor 1 si 4 siapoi a taste: ENTER. Poate fi precizata si compritnarca spatiului liber existent pe 0 unitate de dise (fi nw a intregului spatia existent pe unitatea respectiva), cazin care se va erea o now unitate de dise comprimatd avind la baz spatiul liber de pe unitatea de dise respectiv ‘Timpul necesar comprimarii unei unitayi de dise care nu conjine date (sau congine foarte pujine) este mult mai scurt decit cel necesar pentru unitigile de disc cu un procent de ocupare a spajiului existent mare. Dupa precizarea unitiii care urmeaz sii fie comprima t unit i sii fie comprimata, programul DoubleSpace va afiga parametrii implicigi utilizaji ponira comprimarca datelor, permifind totodatd modificarca acestor parametii Pe durata intregii operatiuni de configurare a modului de comprimare a Until de aise, pot f obyinuteinformagii de ajutor tn. privings sem nificatilor paramettilor si informagiilor afigate prin apisarea tasted functional FL " ae _Dupa precizarea unitijit de disc i a apisarca tastei ENTER, programul Doubl confirmare conyinind unitatea de disc precizath si durata estimati a comprimarii, dup care va trece la comprimarea propriu-risi a datclor cxistente pe unitatea de dise respectiva. arametrilor de comprimare si space val afiga un mesaj de Similar metodei de comprimare Express, sn acest ev comprimarca se face eu o dubla erifcare a corecitudint datelor comprimate insetise pe dise $i, in eazul interuperi accidentale a procesulut, Program0l Double. Spach va fi capabil sf rela procesul de la momental itrerupen, De asin, neal process de comprinare, stem va ean Dupé terminarca procesului de comprimare a datelor de pe unitatca selectati, configuratia sistemului in privinfa unitijilor de disc existente va fi modifica Asticl, in cazul comprimarii unei unitiii de dise existente in sistem, pe Jingd faptul c& aceasta va avea © noua dimensiune, va apare in sistem 0 nous unitate de disc necomprimaté si care va conjine fisierele de pe unitatca de disc comprimata care nu pot fi utilizate in stare comprimati (IO.SYS, 103 MSDOSSYS, DBLSPACE.BIN, DBLSPACE.INI, DBLSPACE.000 si, ‘eventual, fisicrul "swap" permanent creat de mediul grafic Microsoft Windows). Jn carul comprimasii spajiutui liber de pe 0 unitate de dis existent in istem, ca urmare a procesului de comprimare vor apare doud noi unitiyi de disc, cea comprimata, a circi dimensiune va fi aproximativ dublit faja de tdimensiunea initial, st cea necomprimata, "gazda” unitiii de disc com- primate, care va conjine fisierele DBLSPACE.BIN, DBLSPACE.INI, DBLSPACE.000. ATENTIE Indiferent de metoda gi parametrii de comprimare alesi, stergerea sau modificarea confinutului fisierelor DBLSPACE.BIN, DBLSPACE.INI si DBLSPACE.000, in special a utimului, poate cauza pierderea datelor existente pe unilatea de disc comprimata, deoarece aceste fisiere contin informafii despre unitatea comprimata, modul de compresie $i, in mod real, chiar datele existente pe unitatea de disc comprimata. Modul de compresie a datelor de catre programul DoubleSpace Unitatea de dise comprimatd objinuta cu ajutorul programului Double- Space nu este 0 unitate de disc reali, existentd in sistem ci apare aga datorit programulai DoubieSpace, Fa este de fapt un fisicr numit fisier de volun Comprimat (CVF Compressed Volume File), Acestfisier este intotdeauna pe aja numita "unitate de dise gazda", unitate de dise fizie existenta in comprimuati si asociata unei uniti comprimate de disc. Numele-acestui figiet este DBLSPACE.000 si are atributele Read-Only (protejat la scriere), Hidden (ascuns) si System (Osier sistem) valide, Da tnitatea de dise pe care este inscris figierul DBLSPACE.000 este “gazda" pentru mai multe unititi comprimate de disc, vor apare in mod Corespunzitor figicrele DBLSPACE.001, DBLSPACE.002, ete. ‘Astfe}, conform figurts urmatoare, unitatea evmprimati de dise Ceste in realitatc fisicrul DBLSPACE.000 de pe unitatea de dise gaz, H. cre sistem, ni 104 ue in dive Cis OMAN Gus Sata nonberet7-2028 ‘urna Son hombe > enna Seeoar ot Meoos RS Sao cove