Está en la página 1de 5

Lectia 2 26.06.

2012

ACCENTUL EL ACENTO

Accentul reprezinta intensitatea mai mare pe care o dam unei silabe, mai exact unei
vocale dintr-o silaba, atunci cand pronuntam un cuvant. Astfel putem avea accent de intensitate
sau accent grafic ( ). Accentul se plaseaza pe ultimele trei silabe ale cuvantului: ultima,
penultima sau antepenultima.
Cuvintele care se termina in vocala sau in consoanele n sau s au accentul de intensitate
pe penultima silaba: amiga, verano, pupitres.
Cuvintele care se termina in orice consoana (in afara de n si s), inclusiv y, au accentul de
intensitate pe ultima silaba: vivir, ciudad, convoy.
Cuvintele care nu se supun acestor doua reguli vor avea un accent grafic pe vocala silabei
accentuate: lpiz, autobs, bolgrafo.
De regula, au accent grafic cuvintele terminate in : -n, -n, -n, -n, -in, -n: alemn,
andn, glotn, jardn, calcetn, nacin, atn; cuvintele formate din elemete greco-latine din
domeniul stiintific, politic, tehnic etc.: polgono, milmetro, telfono, sinnimo, anlisis.
Accentul grafic are o mare importanta in limba spaniola in cazul omonimelor pentru a nu
da nastere la confuzii:

el (art. hot. masc.)

l (pron. pers. pers a III-a sg.)

El libro est sobre la mesa.


Cartea este pe masa.

l quiere viajar en Espaa.


El vrea sa calatoreasca in Spania.

te (pron. pers a II-a sg)

t (subst. masc = ceai)

A ti te gusta bailar.
Tie iti place sa dansezi.

Ella bebe mucho t.


Ea bea mult ceai.

tu (adj. posesiv = tau)

t (pron pers. = tu)

Tu hermana es muy bonita.


Sora ta este foarte draguta.

T eres mi mejor amigo.


Tu esti cel mai bun prieten al meu.

Lectia 2 26.06.2012

se (pron. reflexiv pers a III-a)

s (vb saber, pers. I sg, = stiu)

l se despierta muy temprano.


El se trezeste foarte devreme.

Yo s que ellos estn de vacaciones.


Stiu ca ei sunt in vacanta.

si (conjunctie = daca)

s (adverb = da, pron. = sine)

Dime si te gusta leer!


Spune-mi daca iti place sa citesti!

Habla mucho sobre s mismo.


Vorbeste mult despre sine.

mas (conjunctie = dar, insa, totusi)

ms (adverb = mai, mai mult)

S algo mas no puedo decirte .


Stiu ceva dar nu-ti pot spune.

No quiero saber ms.


Nu vreau sa stiu mai mult.

aun (adv de mod = chiar)

an (adv de timp = inca)

Ni aun l saba la leccin.


Nici chiar el nu stia lectia

No ha llegado an.
Nu a ajuns inca.

solo (adj = singur)

slo (adv = numai, doar)

Estoy solo en casa.


Sunt singur acasa.

Slo quiero un poco de agua.


Vreau doar putina apa.

Lectia 2 26.06.2012

SALUTUL EL SALUDO

Buenos das Buna ziua, - aceasta formula se foloseste dimineata, inainte de ora 12
Buenas tardes Buna ziua sau buna seara - se foloseste dupa amiaza, pana la lasarea serii
Buenas noches Buna seara sau noapte buna
Hola! Buna!
Buenas! - Buna!
Salud! - Salut!, Salutare!, Sanatate!
Qu tal? - Ce mai faci?
Cmo ests? - Ce faci?

DESPARTIREA LA DESPEDIDA

Hasta la vista! La revedere!


Adis! La revedere! pentru timp mai indelungat
Hasta pronto! Pe curand!la revedere!
Hasta luego! Pe mai tarziu! in cursul aceleiasi zile
! Hasta maana! = Pe maine!

Lectia 2 26.06.2012

FAMILIA LA FAMILIA

Familia la familia

Strbunic el bisabuelo

Mama la madre

Ginere el yerno

Tata el padre

Nor la nuera

Fiul el hijo

Socrul el suegro

Fiica la hija

Cumnatul el cuado

Fiu unic la prini hijo nico

Soul el marido (esposo)

Fratele el hermano

Soia la mujer (esposa)

Sora la hermana

Naul el padrino

Bunicul el abuelo

Naa la madrina

Bunica la abuela

Frate mai mare el hermano mayor

Nepot de bunici el nieto

Frate mai mic el hermano menor

Nepot de unchi el sobrino

Printi los padres

Unchiul el to

Rud - los parientes

Mtua la ta

Tatal vitreg - el padrastro

Vrul - el primo

Mama vitrega la madrastra

Verioara la prima

Cuplul casatorit el matrimonio

Cuplul necasatorit la pareja

Celibatarul / -a el soltero / la soltera

Casatorit / -a - casado / casada

Divortat / -a divorciado/ divorciada

Vaduv / - a viudo / viuda

Finul / -a el ahijado / -a

Frate / sora vitrega - hermanastro / a

Nou nascut neanato, recin nacido

Lectia 2 26.06.2012

Mi familia

Me llamo Federico Carbonero, es decir, mi nombre (nombre de pila) es Federico y


Carbonero es mi apellido. Soy ingeniero y trabajo en una empresa. Mi mujer, Juana, trabaja de
profesora en una escuela.
Tenemos dos hijos, Lucia y Jos. Mi hija se parece a su madre; es alta, morena y muy
aplicada. Jos es ms joven que su hermana y un poco perezoso. Slo le gusta jugar al ftbol. El
muchacho es el nieto preferido de sus abuelos que viven en el campo.
La muchacha es la sobrina preferida de sus tos que viven muy cerca de nuestra casa. Su
ta, Mara, es al mismo tiempo mi hermana y su marido es mi cuado. Ellos todava no tienen
hijos. Estn recin casados.
Cada fin de semana acostumbramos salir de Barcelona para respirar el aire puro de las
montaas. Los nios son los ms felices porque saben que van a tener dos das libres para hacer
lo que les dan la gana.

Vocabular:

nombre de pila = nume de botez

joven = tanar

apellido = nume de familia

perezoso = lenes

es decir = adica

jugar = a juca

empresa = firma, companie

campo = tara, camp

trabajar = a munci, a lucra

fin= sfarsit

escuela = scoala

acostumbrar = a obisnui, a avea obiceiul

tener = a avea

salir = a iesi

parecer = a semana (cu); a parea

porque = deoarece, fiindca

alta = inalta

saber = a sti

morena = bruneta

dar la gana = a avea chef / pofta

aplicada = silitoare

al mismo tiempo = in acelasi timp

También podría gustarte