Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Constelatii Diamantine Nr. 9 (49) / 2014
Constelatii Diamantine Nr. 9 (49) / 2014
m
b
i
a
z
Mihai BATOG-BUJENI}~
TOAMN CU CRIZANTEME
E toat toamna-n crizanteme
Privind gingas spre-albastru cer;
Si-o clip n-avem a ne teme,
De noptile ce-or fi cu ger.
Cldim iluzii pentr-o vreme
Si care-apoi ca fumul pier
E toat toamna-n crizanteme,
Privind gingas spre-albastrul cer.
Nevoi ce te-ncoltesc, supreme,
Alung gndul spre-un prier,
n care frigul nu mai geme
Iar eu s sper c nu mai zbier,
C toat toamna-i criza-n teme
RONDEL ESTIVAL
Vreau la mare, vreau la soare!
S-mi bronzez iar pectoralii
S calc valuri n picioare,
S m-mbt cu salvamarii...
Iar de-mi iau vreo lipitoare,
O s-o pun de Saturnalii!
Vreau la mare, vreau la soare,
S-mi bronzez iar pectoralii...
Nu mai vreau s-ascult canalii
Versuri ticluind, amare,
Despre-adncuri bacanalii,
D-aia strig ct pot de tare,
Vreau la mare, vreau la soare!
RONDELUL FILOZOFILOR
Gndea Socrate abtut
Privindu-l crunt pe Diogene
Ce n butoiul prea stiut
Dormea visnd la Melpomene
S vezi c vinul l-a but!
Sau l-o fi tras n damigene?!
Gndea Socrate abtut
Privindu-l crunt pe Diogene.
Cum ca un peste este mut
Si e-n pozitii cam obscene,
Cred nesimtitul c-a but
Nutrind sperante ambigene!
Gndea Socrate abtut
RONDEL MILITANT
Ct de mult mpdurit
Vreau s fie tara mea?
Pot rspunde-ntr-o clipit:
Cumesi o bidinea!
Ca popcornul de pe plit
Creasc tufe cum or vrea
Tare mult mpdurit
Vreau s fie tara mea!
Dar privind spre o smintit
La solar cnd se prjea,
O duduie rstignit,
Trist gndeam c tara mea
Nu-i asa de-mpdurit.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37
Anul V, nr. 9(49)/2014
Marin N~STASE
HORA
Motto: Hora satului atinge o semnificajie din substratul
strvechimii noastre: este un joc al sorjii yi al morjii, iar ideea
de cerc trimite la lumea nchis a satului - la ntia
democrajie a lumii din spajiul traco-geto-dac - unde dramele
yi au proiecjia lor cosmic. Era de pe timpul dansului cu sbiile
n dinji. (Nazaria Buga: Fenomenul horal, la romni)
Fermecata hor care a disprut... Frnturile imaginilor ce au zburat,
le-am prins din zborul lor prin Timp si le-am asezat cu grij aici. M
tem de cariile Uitrii si m grbesc s vi le redau pentru ndelung
pstrare.
Eu am apucat acele mirifice hore din duminicile cu nserri aurii...
Cnd soarele uimit alinta cu razele sale obrajii fetelor prinse-n hor si
se juca cu fluturii sclipitori ai iilor nflorate, srutndu-le ghidus
umerii si snii. Horele de atunci aveau ceva invizibil, inefabil, acel
tainic fir care lega deopotriv pe lutari, dansatori si privitori, cu
triri intense care le curgeau n suflete. La hor se-nfiripau izvoarele
de bucurii si tristeti, cu legri si dezlegri de prietenii, iubiri... csnicii...
Nu era doar cntec si joc. Era si locul de ntlnire sptmnal, fericit
prilej de vedere la fat, vorbe si nvtminte. Acolo turuia gura sa-
tului, acolo se-nclzeau si se rcoreau sufletele si avea loc o parad
fantastic: Prostia sfida Inteligenta, iar aceasta din urm o ironiza
elegant. Trufasa Bogtie mbrncea pe mndra Srcie, care, la rndul
ei, o sfida cu Frumusetea si Priceperea la joc. Neobrzata Lene clca
tantos naintea Cuminteniei si Vredniciei, care priveau stupefiate la
btosenia ei. Se tria intens, pentru c Hora cuprindea tot Universul
satului. Toti veneau aici cu vise, iluzii, sperante, dorinte...
Eram copil prin anii treizeci-patruzeci... M vd n fata casei
noastre, dincolo de prul frumos si linistit, n locul numit de toat
lumea Piata, desi acolo nu se vindea nimic, nu era trg, nu erau
magazine. Mai degrab era un fel de parc de distractii, unde erau
aduse uneori brci, leagne si carusele, n special n zilele de Pasti,
spre bucuria copiilor si a tinerilor flci si fete.
Tot acolo se jucau oina, risca, turca si alte jocuri care mi-au n-
cntat copilria. Duminica, de dimineat, Piata era plin de chiote,
rsete si hrjoneli, care se terminau pe la prnz, cnd toti plecau
acas, obositi si flmnzi.
Dup amiaz venea un grup de flci cu lutarii. Mergeau n
partea de nord a Pietei sub cei doi duzi btrni, grosi, de nu puteau
fi cuprinsi de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o bolt nalt
sub care cntau lutarii, iar multimea de tineri juca hora.
Acolo, sub btrnii duzi, ncepeau s cnte lutarii si flcii s
chiuie. Semn c hora ncepea... Auzeai cte-o vecin:
- Leano, esti gata, ghia? A-nceput hora!
- Stai, f, s m premenesc!
Cntecul lutarilor nu se auzea pn la marginea satului, dar
valul de bucurie sonor se transmitea din suflet n suflet si toti stiau
c a-nceput hora. Toat suflarea satului se cuprindea de acel tainic
fior. Atunci intrau cu totii-n febra pregtirilor. Se agitau, se chemau,
se-ntrebau:
-Unde mi-ai pus rochia, mam? Nu gsesc pantofii!
Ce mai! ncepea primeneala... Toate fetele se-nghesuiau la
oglind. Se... gteau.
- Hai, f, odat! Ce te mai mosmondesti?
- Stai, ghia, s-mi pun mrgelele! Si floarea
Nu puteau iesi la hor oricum, dar nu era timp de mosmondeal.
Hora ncepuse... Odat primenite, cu fete zmbitoare si poft de joc,
ieseau pe ulit, unde se formau grupuri-grupuri. De pe toate liniile,
grupurile curgeau spre hor n pas vioi, parc atrase de un misterios
magnet. Pe acas rmneau doar unele babe neputincioase si mos-
negii morocnosi. Dar si acestia ieseau la porti, pe bncute, sau di-
rect pe sant. Ori si artau doar nasurile pe la gard. Priveau cu invidie
la cei care se-ndreptau spre hor si-i brfeau:
- O vzusi, f, pe sluta astaa lu
- Aha! Ce caut, ghia, la hor?
- Ce s caute? Asta nici cu naiba nu se mrit!
- Ba se mrit, dac-o peteste moartea.
Brfele lelitelor de pe sant forfecau pe toate care treceau pe
drum:
- Da, p-asta lu... O vezi, f, cum se tine mare?
- Pi! Moartea o caut pe-acas si ea alearg-ntr-un picior la hor.
- Cum s-a mai mpopotonat , patachina!
- Asta sparge hora, f! Sparge hora dac-ajunge-n Piat!
Asa se distrau cele care nu puteau sau nu voiau s mearg la
hor. Ceilalti si celelalte mergeau pe drum tinndu-se de mini sau
debrat, glumind si rznd, fr s iaseamalelitelor depesant sau a
babelor de la garduri.
Cnd ajungeau n Piat, grupurile de fete se plimbau sfioase.
Treceau pe lng alte grupuri de pe alte ulite, se studiau reciproc cu
priviri piezise si fceau remarci ironice cu susoteli si chicoteli.
Soseau alte grupuri, de femei, brbati, copii si se aseza fiecare n
anumite locuri. Desi nu era nicio regul sau restrictie, fiecare si
cunostea locul si distanta fat de hor.
Brbatii nsurati se asezau mai departe, n apropierea unei crsme.
Fceau roate-roate si discutau despre vreme, politic si alte pro-
bleme de-ale lor. La-nceput vorbeau pe rnd, apoi toti odat, fr s
se mai asculte.
Grupurile de femei se asezau chiar lng hor ca s urmreasc
dansatorii. Ochii de cerber ai femeilor analizau pe fiecare cumjoac,
la cine priveste, cui zmbeste, cum este mbrcat. Sau... ca viitoare
mame-soacre, alegeau posibilii gineri, respectiv nurori. Fetele si flcii
erau studiati, scanati si pieptnati, evaluati cu atentie, dup
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
zestre, dup neamuri, nftisare si comportament. Doamne, cum mai
cerneau privirile mamelor! Cum le mai nfloreau fetele n zmbete
largi, dac le convenea si cum li se ntuneca privirea si strngeau din
gur, dac nu le plcea! Le auzeai, bombnind:
- Ce se tine mare sta lu Cirifleasc? Amrtu!... Cu dou
pogoane?... Hmm!...
- Ce stii tu? i da replica cea de lng ea, zmbind ironic. Are el
ceva care-i place fie-tii! Mama fetei nghitea n sec.
Uneori, n rndul femeilor de pe margine se strecura si cte o
vdan, ce se voia pioas, dar cu ochii tint pe flcii mai vnosi.
Lanceput, flcii careveniser cu lutarii jucau horacu foc. O
ncingeau cu strigturi, atrgnd flcii si fetele de pe margine. Se
prindeau n hor si ceilalti flci. Fetele priveau sfioase, ezitnd...
Pn la urm se prindeau cele mai ndrznete. Dup ele, ndrzneau
si celelalte.
Prinsul n hor era un moment important si deosebit de gingas.
Fiecare fat se gndea toat sptmna la flcul drag. Ajuns la
hor, l cuta cu privirea si ardea de nerbdare s joace lng el. Ei...
dar nu era asa de simplu! Cnd ajungea n dreptul celui care i-a czut
cu tronc, o cuprindeau emotiile, se nrosea, se fstcea. si nchipuia
c peste ea plou toate privirile. C toti soptesc: uite la asta! Atunci,
ezita.
Alte fete se prindeau n hor fr s ezite. Aoleu! Dac se prinde
alta lng el?..Dar ce-o s zic lumea? Ei, si? De ce-a venit la hor?
Ce, dac se prinde lng... Dac-aici a ajuns hora! Rosie foc, l des-
prindea din hor, l apuca de mn, zmbind stnjenit.
Biatul... o primea lng el, c asa-i la hor. Acum... o cuprindea
fiorul atingerii (ce mn puternic!) Se ntmpla ca EL nici s nu se
uite la ea. Sau, mcar s-i arunce o privire, asa...
Mai grav, i se prea c o priveste cu dispret. Adic... ce vrei,
I? Ce putea s fac biata fat? Juca lng el, c doar se prinsese-
n hor, ns n sufletul ei se strnea furtuna dezamgirii. Auzea ca
prin vis melodia horei si fcea pasii ca o ppus mecanic. l privea
cu coada ochiului, din cnd n cnd, si observa nciudat c se uit
indiferent nainte, la lutari sau n dud, ori... zmbea cu subnteles la
alt fat din hor. Zmbea si ea trist, cugetnd:
Toat sptmna m-am gndit numai la el. Si... acum? M crede
toant, sau urt?... sau... hmm!... prea srac. I-o fi spus m-sa: m,
s nu te uiti la orice nenorocit! Proasta de mine!... Vreau s-mi fie
m-sa soacr?!... Ha! Dar... dac-mi place de el!... Iar el, priveste aiurea
si nu-i pas c eu fierb lng el.
Erau si situatii cnd ea se prindea-n hor lng EL, care-i zmbea
dulce, i strngea degetul cu mna lui puternic si la fiecare pas o
privea drgstos. Din ochii lui izvorau razele care-i mboboceau obrajii
si-i luminau ochii, fcndu-i s strluceasc. Atunci, pasii ei usori se
armonizau cu pasii flcului, iar soldurile ei se arcuiau pe linia
sinuoas a mldierilor sltrete ale lui.
Toate aceste consonante sau disonante ale celor prinsi n joc
reprezentau acel ceva care da farmec horei din copilria mea.
Pe marginea horei, fetele femeilor se luminau sau se ntunecau n
functie de multumirea sau nemultumirea odraslelor prinse-n hor.
Dac biatul uneia juca lng cineva de care nu-i plcea, fata ei
ngheta. Fcea mrunt din buze, iar cu gura strns musca zbala.
Binenteles, dup cum i plouau n minte gndurile ntunecate. Mor-
mia:
- Uite la el, amrtu! I-am spus acas: m, s nu te mai tii dup
roscat, c te mnnc! Nici nu stii ce zace-n fundu ei! C si m-sa
este-un pui de lele!... Auzi, tu? Te omor cu mna mea dac-mi aduci
n cas roscata! C roscata mi-a mncat sufletul! C si taic-tu!..
Bietul biat! S-a tinut departe de roscat, dar... cnd a vzut-o
jucnd n hor, s-a prins lng ea, parc atras de un magnet. Iar cnd
vlvtile din prul si privirea ei l-au cuprins, s-a topit n joc, pur-
tndu-si pasii si zmbetul dup unduirea soldurilor ei.
Pe alt femeie care rontia zbala o simteai c mormie si ea-n
gnd:
- Ia uite si la-mbro-bo-di-ta mea! Tine, de, lng sta lu Piciontea.
Nu vede, tmpita, c pe smecher nu-l intereseaz dect pogoanele si
galbenii din salba ei? C ochii lui alearg dup scrba lu Scrmoci?
Pe ea... o trste ca pe Vaca Domnului! Ct am mai tocat-o! Da...
degeaba!
De regul, tinerii ascultau de mamele lor, care tineau friele casei.
Dar prdalnicele de inimi o luau razna aici la hor, vrjite de farmecele
ei. Hora i prindea n mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele
si zestrea lor. Am auzit de unele cazuri cnd, la sfrsitul horei, cte-o
astfel de mam ctrnit si cuta copila neasculttoare. ntreba
disperat-n jurul ei:
- N-ati vzut pe fata mea?
Cte-odat, rspunsul venea prea trziu, ca o lovitur de satr:
- Am vzut-o, tat Drino! A fugit cu Ghit a lu Pduche acum o
or. Cred c pn-acum...
Ghit a fcut-o ferfenit! C Ghit... (chicotea codana) e dat
dreacului!...
Respectiva fat murea de invidie c Ghit a fcut-o ferfenit pe
aia si nu pe ea. C ea stia ce poate Ghit... Biata mam ndurerat
alerga la neatentul ei brbat si, mpreun alergau la casa biatului.
IeseaGhit, mndru defaptalui si lespuneacu un aer obraznic:
- B! Fata voastr nu mai e fat!
ncepea scandalul. Bietii printi ncercau s o-nduplece s mearg
acas asa cum era. Dar ea, dedulcit la fructul plcerii, btea din
picior: nu si nu! C ea... numai pe Ghit... numai cu Ghit... Ce s fac
bietii printii? Dac asa se ntmplase... Dup ndelungate negocieri
cu flosul Ghit, acceptau situatia, cednd si pogoanele de rigoare.
Ca s-o tin de nevast.
Hora avea si astfel de efecte, care se dovedeau deseori binef-
ctoare pentru tinerii ndrgostiti. Alteori, fierbinteala fetei, aprut
la hor, putea deveni un adevrat calvar, dac nemernicul urmrise
doar averea ei. Dup ce i-o toca, i fcea zile fripte pn pleca singur
de la el. Cteodat, ducnd dup ea si un copil.
Desi se cunosteau astfel de experiente, desi mamele le atrgeau
mereu atentia, mirajul horei prjolea fetele si flcii, ca lampa pe
fluturi.
Farmecul horei era acel fior care-i cuprindea pe toti cei care jucau,
atunci cnd se prindeau n ea, tinndu-se strns de degete. Acolo,
n vrful degetelor i fulgera pe tineri. Cnd fetele si flcii erau
electrizati de acel fulger, jucau asa de usor, plutind legnati, ca spicele-
n btaia vntului, purtati de ritmul melodiei. Priveai cum joac si ti se
preau foarte simpli pasii lor.
Nici ei n-ar fi fost n stare s-ti explice cum i fceau. Jucau, pre-
cum bobocii aruncati n ap. Pentru c aveau hora-n gena lor. Pasii
lor erau simpli doar n aparent. Stnga, unu, dreapta, doi. Sau, un
pas nainte si doi napoi. Ori invers. Ei, nu-i chiar asa! C melodia
horei are un chichirez: atunci cnd joci, trebuie s faci un pas mintit.
Dup pasii normali, la urmtorul, rmi n aer cu piciorul, sau bati
msura cu vrful ori pe clci. Dac nu ai n gen aceast msur, nu
o simti si nu o bati. Atunci faci pasii cinelui pe gard, spre hazul
celor din jur, sau... zmbetele lor amabile.
Strinii care se prind n hora noastr cad n capcana pasului
mintit, mirndu-se c ies din ritm. Ei nu pricep c ritmul horei este
ritmul sufletului romnesc.
Asa erau horele din anii copilriei mele!...
(din volumul de povestiri FERMECATE OBICEIURI)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul V, nr. 9(49)/2014
Viorel ROMAN
(Germania)
Ingres - Martirul Sf. Symphorian
Uniunea European este o creatie occi-
dental, de aceea ortodocsii greci, bulgari si
romni, urmasii Imperiului Roman de Rsrit,
ai Imperiului Otoman si, respectiv, ai celei de
A Treia Rome - Moscova -, au mari dificultti
de adaptare. Transilvnenii, bntenii, ungu-
rii, croatii, slovenii s.a. nteleg ratiunea Sfn-
tului Imperiu Roman de natiune german,
pentru c au fcut parte din el. Nu numai
greco-ortodocsii, n Est, ci si anglicanii, n
Vest, accept cu greu o Europ Unit, care
se vrea altceva dect civilizatia anglo-mo-
zic, victorioas n dou rzboaie mondiale,
si care este impus, de 70 de ani ncoace, mai
ales Germaniei, reeducat cu succes, dar
tratat si controlat ca un protectorat. Vezi
afacerea de spionaj NSA, GSHQ, spionul
SUA din BND (Serviciul german de Infor-
matii) si interzicerea publicrii crtii ,,Mein
Kampf, a lui Adolf Hitler.
Rusii, spre deosebire de anglo-saxoni, si-
au retras armata de ocupatie din Germania,
spernd probabil - n van - c SUA si Marea
Britanie vor face la fel, dar asta nu-i mpiedic
s-i ameninte mereu pe romni, pe georgieni
si pe ucrainieni s nu se orienteze
spre Occident, s rmn fideli ,,la-
grului ortodox, adic Moscovei.
Vezi ,,Vocea Rusiei, situatia din Ucrai-
na de Est, Crimeea si marele proiect
Eurasia, care se vrea o alternativ la
UE, fr a avea, ns, puterea ei de
convingere, pe cale pasnic.
Si, din nou, Europa e amenintat
din Est si din Vest, cu toate c nu de-
tine o armat comparabil, fie si de
departe, cu armata anglo-american,
sau cu aceea ruseasc si c, mai ales,
nu are nici cea mai mic intentie be-
licoas. Dar chiar si n snul ei sunt
deosebiri de vederi. Englezii, pragma-
tici, vor economie de piat si demo-
cratie de tip Westminster, peste tot,
si au oroare de o administratie conti-
nental. Francezii, cartezieni, cred c
un Guvern supranational, n care ei
ar conduce Clubul Mediteranean, ar
salva ceva din modelul lor de ,,savoir
Romnia ]i Republica
Moldova, @n Europa
vivre. Germanii sunt, n mod traditional, mai
aproape de modelul anglo-mozic dect de
cel francez, dar sunt obligati s fac mereu
compromisuri, asa cum se ntmpl n cazul
oricrui protectorat cu suveranitate limitat.
Grecii refuz disciplina financiar, respectiv,
impozitarea occidental.
Ortodocsii greci, bulgari si romni,
prizonieri, vreme de 500 de ani, ai celei mai
stupide administratii, cea turco-fanariot, au
fost eliberati n Secolul XIX, dar, de fapt, au
tranzitat de la periferia otoman la cea occi-
dental. Iat cum vede tranzitia I.C. Brtianu,
ntr-un Memoriu adresat mpratului Na-
poleon III: Constituirea acestui Stat Romn
ar fi cea mai frumoas cucerire pe care Franta
a fcut-o vreodat n afara teritoriului ei.
Armata Statului Romn ar fi armata Frantei
n Orient, porturile sale de la Marea Neagr
si de pe Dunre ar fi antrepozitele comertului
francez si, datorit abundentei lemnelor
noastre de constructie, aceste porturi ar fi,
totodat, santierele Marinei franceze; pro-
dusele brute ale acestor tri avute ar alimen-
ta, n mod avantajos, fabricile Frantei, care
ar gsi, n schimb, un mare debit n aceleasi
tri. n fine, Franta va avea toate avantajele
unei colonii, fr a avea cheltuielile pe care
aceasta le ocazioneaz.
Statul Romn e pe linia celui francez si n
zilele noastre, presedintii ortodocsi romni,
sper ntr-o nalt Poart supranational, ori-
unde s-ar afla ea, dar care s le rezolve pro-
blemele socio-economice, precum si cele le-
gate de coruptie, clientelism, fanariotismetc.
Modelul german, demascat, recent, de
Armata ortodox din Ucraina ca fiind unul
fascist, este perceput, n Est, ca un corp str-
in. Confuzia ntre institutiile UE, decalajul de
democratie, faptul c Parlamentul European
nu are atributii similare cu cel national (pn
cnd nu va exista o natiune european) sunt
atotprezente n aceast zon. E greu de spus
ct anume, din aceast atitudine, reprezint
o form subtil de rezistent n fata necunos-
cutului, a eternului hegemon, si ct e propa-
gand antioccidental, motivat religios.
n ciuda tuturor, Romnia a fcut, n anii
de apartenent la Europa, un salt nainte re-
marcabil. Republica Moldova merge pe
aceeasi cale.
Astzi, o reunificare ntr-o Europ
Unit, care depseste Marea Schism
din anul 1054, este mai mult dect
oricnd realizabil. Sfatul si Marele
Sinod Panortodox, care va avea loc,
n curnd, n Fanarul din Constanti-
nopol/Istanbul, va pleda pentru refa-
cerea unittii tuturor crestinilor, va
clarifica si va ameliora situatia orto-
docsilor, mai cu seam a celor din Eu-
ropa, astfel nct ortodocsii, de jure
n UE, s se simt acas si de facto.
Chestiunea fundamental a Rom-
niei si a Republicii Moldova e Statul
si Biserica.
Pentru cei interesati n aprofun-
darea tematicii, recomand modesta
mea contributie, mai ales n:
Statul la romni
Statul i Biserica 2014
Statul i Marele Sinod Pan-
ortodox 2016.
40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
Rodica MORU}AN
$i merii au nflorit a doua oar...
Adu-mi o dragoste trzie si cred
n ziua de mine,
Sansa de a m trezi s-mi desvrsesc gndurile,
ntorcndu-m la tine
Cu o disperat mbrtsare de copil,
S nu-mi pot cumpta cuvintele
naintea oricrei iluzii
Pentru c doar viata mi vindec aripile frnte.
Cu o inim de iarn, dar nc vie,
Te iubesc.
Te-am visat adeseori si nimic nu se mai milc
n sirul lung de toamn,
Nici galbenul trziu,
Nici soarele indiferent;
E primvar limpede
Si merii au nflorit a doua oar...
Ayteptare
Mirosul tu rsare din colturi singulare
Printre amintiri;
Cndva am iesit din mine
Si am ntlnit copilria ta la prima zpad;
De-atunci noaptea mea se mprstie n univers cu tine.
Miros de tine rsare la fiecare respiratie
Si m arde ncet pn la lacrimi...
Dorul are vocea ta,
Ai lsat clipa n timpul meu
Ca o betie a simturilor, vinovate de intentii,
Si se revars
n ziua de mine...
Ingres - Jupiter yi Antiope
Elena SPIRIDON
Iubiri feline
Si de una, si de alta,
Am sculptat cerul cu dalta;
Si iubirea tot asa,
Cnd n nu, si cnd n da...
Stiu, iubirea-i lucru greu,
N-o cioplesc cum as vrea eu;
La rindea nu st nebuna,
Cum nu st pe ceruri luna...
n starea de agregare
Tu esti mic, si dealu-i mare,
La iubire n-ai crare;
Si ncerci si un sens unic,
Pare-mi-se de-arsenic,
Si atti n iad vpaia,
Si de asta, si de aia,
Si de una, si de alta,
Dar la mine-nchis-i poarta,
Cci sculptez iubiri feline,
Din cuvinte alcaline...
N-ay fi crezut
ntr-o smbt sfintitoare
a Celui ce a fcut cerurile,
Pmntul si marea,
Si tot ce este n ele
am vzut o pasre rosie
Si, descult, am plecat la drum
pentru c bunica mi-a spus c
e semn bun.
Cte flori n-am ntlnit n cale
dar dintre toate
am ales albstrele
Si mi-am fcut un buchet
(n-as fi crezut c va fi de
mireas) pentru c mireasa
de la nunta unde am poposit
avea unul cu trandafiri fr spini
si erau destule fete care
asteptau s-l prind
Ce lumin si ce umbr...
fiecare fosnet se transforma n
chipul tu
te-ai rtcit, dar te-am gsit...
n cmas de noapte
m-ai luat de mn
si m-ai dus
la altarul linistii.
Slcii yi lut
Mi-am pus n gnd s te uit
si pentru c nu pot
am pregtit un plan
luni, din nltimi m voi
rostogoli bucti de stnc
s m slefuiesc
ntr-o ap zglobie
marti, m mprietenesc cu
pstrvii, s m nvete
cum s strpung labirintul
apoi, miercuri, ies pentru o gur
de aer, ating frunza czut
odat cu fruntea mea
joi, prizonier ntre lespezi,
ascult mierla cea nspumat
vineri, post, nici soare, nici
cnt
smbr, din slcii si lut, aripi
de vnt
iar urmtoarea, srbtoare.
S-(i decorez casa
plou
de cnd m stiu plou
si ct m-am rugat
mcar acum,
n amurg,
s fi stat.
siroaiele
nmoaie lutul
ce l-a fost fr..mntat
Dumnezeu
ca s fiu eu,
si care,
atunci cnd am fcut ochi
si mi-a descntat de deochi.
acum m duce la vale
spre o rscruce,
cicp asa e mersul,
s m mpart n dou
o parte trupul frumos
de pmnt
n legmnt,
alta o vrea n cer
cu statut de prizonier.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41 Anul V, nr. 9(49)/2014
Dumitru ICHIM
(Canada)
Nicolae NISTOR
TCEREA
PRIMELOR CUVINTE
Att de prosti am fost
si-att de puri n toate,
ca primii oameni
dinainte
cnd nu erau cuvinte,
ci din privire si tceri
se-ntelegeau
n limba florilor de meri.
Cumo fi fost tcereamea-
crai nou ori lun plin?
A ta,
n neastmpr de lumin,
ctre cuvnt fcu un pas,
dar tot tcere a rmas...
si totusi...
Tu ti-aduci aminte
cnd buzele tcnde ne certar:
Prostutilor,
cumn-ati stiut deprimaoar
tcerea primelor cuvinte?
ARTARUL
ECOURILOR ALBE
Adevr zic vou:
Mergeti la fratele vostru artar,
cnd toamna n frunz se prinde,
spre a deprinde cheita de har
rostitoare de rug si rou!
Era nserare de ape n or,
cnd artarul a-nceput s se roage.
Dr de vorb ondulat cu drot,
ci cu fiecare frunz - ardere de tot!
Puhoaiele noptii cu negru puhoi
trei zile cercar s-l sting,
da-n fiecare dimineat
ramii cntau
flcri mai crude,
flcri mai noi.
Cnd iarna
veni cu btutul la us
emsese din el
numai psalmul curat,
si din el ncepur s ning
albe ecouri de vis si cenus
VEDENIA
CUVNTULUI
Sfntul,
n repejunea de abis
a rpirii,
a vzut Cuvntul,
ne-ngduit n grai,
sau privirii.
Prea urzire de vultur,
mi-a zis,
ntr-un cer subtiat
n hieratic ca dorul.
Avea si aripi,
dar nu le flfia -
el nsusi fiind zborul
de dincolo de fire.
Opritu-s-a n fata Luminii,
genunii sorbindu-i
oglinda-n plutire.
Hieroglif cu tlmcire
spre vultur,
mi repet sfntul.
Oare cum de plutea
peste sine
Ir ca Lumina
s nu-si soarb
Cuvntul?
VIS CU GREIER...
Ct mi-am dorit
acest cntec nou
ce nu l-au prins n cuvinte
nici acul, penelul sau runa!...
...luna
cu patru degete
mi lua msura de cntec
d-mi fac o hain
asemeni izvorului.
Ca dup-o noapte de velnit
m-a trezit greierul
destrmndu-mi hainele vechi,
iar apoi depnnd,
rnd pe rnd,
firul de aur din frunzele mele
pe aceeasi vrtelnit
Jurmnt trziu
O noapte
n care luna adormise,
Cu srutri ce las urme
Pe nisip!
O noapte a desprtirilor
Tcute,
n burgul linistit
Si adormit.
Tu vrei s pleci,
Eu s rmn.
nsingurat
Si prea trziu
S te mai mint!
Revin
Stingher pe banca
Amantilor frumosi,
Cnd luna se trezise
Dintre nori!
Te desenez cu inima
Pe nisip,
nfuriatei mri
Eu m dezmint,
Si jur pe cer
C te-am iubit!!?
Fentnd destinul...
Si eu am lacrimi ca si tine
Ascunse n perna noptii.
Si eu amvrut si amavut
Cltorii ascunse.
Si eu am vise rtcite
Pe care le-ampierdut
Nucitoarele iubiri
De nimeni nestiute
Fentnd destinul uneori
Ca orice om cu suflet
Am vrsta trupului secat
Pierdut n anotimpuri
Un munte greu de pclit
mi este existenta
Dar am trit si am nvins
Npasta si tristetea
Si eu am lacrimi ca si tine
Pe care s le vezi
Sunt semnele de bucurie.
Nebunia vie(ii...
Cnd vorbesc despre mine,
Ceilalti privesc n gol!
Indiferenta
Nu are legtur cu
Ce simti tu!
Tu esti cel care trieste
Intensittile personale,
Tu mergi cu tine,
Aparent cu cei de lng tine.
Numai tu
Te bucuri ascuns,
Altfel trezesti curiozitti!
Tu esti un nebun
Pe o banc uitat,
Care priveste
Lumea!
Ai fost cineva,
Ceva ti-a scpat cu regrete.
Ai urmasi
Care au zborul lor!
O reuniune de familie,
Ocazie de predri de stafet,
Inutilittile devin importante,
Pasiunile vietii te caut!
Vrei totul acum,
Irosind ce ai avut
La ndemn!
Nu mai esti la ramp
Poate amprentele existentiale
Asternute n lume!
Adori reflectoarele,
Ele sunt nc lumin!
Mai ai o scpare,
S ntorci clepsidra
Si s faci ceva tineresc,
Zbanghiu!
Nebunia asta te face fericit,
Dac o transmiti la nepoti!
Nu uita crtile,
Cltoriile,
Ele sunt ca o spiral nemuritoare!
Acum ai timp pentru ce ai ocolit,
Pentru ce ai pierdut,
Pentru a fi ce altii nu bnuiau!
Hai s facem figuri vietii!!!
Lumea te va privi cu uimire,
Priviti un om nebun!
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Prezentarea particip[rii Armatei
Romne la cel de-al doilea r[zboi
mondial, @n cifre ]i fapte, de la
Muse de lArme din Paris
Petre GIGEA-GORUN
Contribu\ia Rom`niei la victoria celui de-al doilea r[zboi mondial
Motto: Dragostea de patrie este cea dinti virtute a omului civilizat.
Napoleon
n anul 1986, am fost numit Ambasador Extraordinar si Pleni-
potentiar al Romniei la Paris ct si Ambasador al Romniei la
UNESCO. Aici, am gsit printre altele, cteva probleme nesolutionate
cu autorittile franceze.
Astfel, laMuse de lArme din Paris, care este o important
institutie cultural, cu multi vizitatori si cercettori n istorie, timp de
43 de ani, din anul 1945, i s-a fcut Romniei, din motive pe care nu
le cunosc, o mare nedreptate istoric. n prezentarea efortului de
rzboi si a sacrificiilor umane, Romnia era prezentat cu o participare
de numai 14.000 de ostasi, ca partizani n muntii Semenicului, desi
tara noastr dduse un tribut de snge de 880.000 de militari si civili,
jertfiti n cel de-al Doilea Rzboi Mondial.
Vizitnd muzeul si vznd aceasta m-am cutremurat de acest
neadevr. Mi-am propus s fac lumin n acest caz, ca fiind o datorie
de onoare a mea ca ambasador, ca cettean romn.
Dreptatea fiind de partea mea, respectiv a trii mele, am reusit s
rezolv cu bine acest important episod, documentele respective afln-
du-se n arhivele Ministerului Afacerilor Externe si al Ministerului
Aprrii Nationale, trimise de mine n anul 1988.
n continuare, voi relata pe scurt, tratativele si modul de solu-
tionare a unei pagini de istorie.
*
Asa cum am prezentat ntr-un episod legat de discutia cu co-
lonelul Petre Neculai, atasatul militar al Ambasadei Romne, o pro-
blem nesolutionat era la muzeul militar francez, denumitMuse
de lArme, nlHotel National des invalides.
Cnd eu m-am interesat de aceast situatie existent si nerezolvat
nc, atasatul militar romn mi-a spus:
- O alt problem este legat de Muzeul Militar al Frantei,
situat lng Mausoleul mpratului Napoleon Bonaparte. Aici,
se poate vedea c Romnia este prezentat din punct de vedere
militar superficial i a spune chiar tendentios...
- n ce sens? l ntrerup eu.
- n sensul c referitor la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial,
Romnia nu este prezent cu sacrificiile enorme, materiale i umane,
i cu contributia sa nsemnat la nvingerea fascismului german,
eliberarea unor teritorii i scurtarea rzboiului cu circa 200 de
zile, prin ntoarcerea armelor i alturarea noastr aliatilor
occidentali. ntr-o sumar prezentare, a continuat ataatul militar
romn, Romnia este prezent cu o mic armat de partizani n
muntii Semenicului, cu o participare de 14.000 de ostai. Att.
Celelalte forte aliate sunt prezente cu efective importante, cu
sacrificii materiale nsemnate.
- Ati discutat cu directorul Muzeului Militar?
- Da, am discutat n vreo dou rnduri, dar fr nici un rezultat
concret. ntr-o convorbire, a participat i un cadru de conducere
din Ministerul nostru, care a fost anul trecut la Paris, dar problema
a rmas ca la nceput.
Am citit durerea si dezamgirea atasatului militar. Poate c la
Bucuresti, superiorii si l considerau un... neputincios.
n zilele urmtoare, am nceput mpreun documentarea, legat
de participarea Romniei la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial...
Totodat, s-au fcut demersurile necesare la organele de resort,
competente, din Romnia, ct si din Franta.
Solutionarea a czut n exclusivitatea specialistilor de laMuse
de lArme din Paris, pe baz de documente veridice, consemnate
de istorie.
La nceputul anului 1987, dup ce am primit documentatia ntoc-
mit de ctre Ministerul Aprrii Nationale, Muzeul Militar din Bu-
curesti si Institutul de istorieNicolae Iorga, am solicitat o ntre-
vedere cu dl. general de armat Raymond Boissau, director general
al Muzeului Militar Francez.
ntrevederea fiind acceptat n ziua de 11 martie, fiind nsotit de
atasatul militar romn, colonelul Neculai Petre si de consilierul cultural
Oancea, ne-am prezentat la directorul general al Muzeului
Acesta ne-a primit cu bunvoint si politete, dar nu prea clduros.
Probabil c stia subiectul delicat care trebuia discutat mpreun si
pretentiile noastre, interlocutorul avnd parc o oarecare retinere.
I-am explicat, pe larg, doleantele noastre, prezentndu-i docu-
mente, fotografii, copii de pe studiile militare ale unor specialisti si
institutii romne si strine, inclusiv autori francezi, contributia n-
semnat a armatei romne n desfsurarea operatiunii de rzboi n
partea de vest a Europei. Dar n-am uitat s artm si ce sacrificii au
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43 Anul V, nr. 9(49)/2014
fost fcute de Romnia pe frontul de est. Pe msur ce explicam, i
puneam pe biroul su, spre a fi vzute, documente care s confirme
afirmatiile mele. Generalul francez privea si citea cu interes.
n biroul su, era prezent, n uniform militar, cu grad de cpitan,
o doamn pe care ne-a prezentat-o dreptcolaboratoare a muzeului...
Aceasta a notat sau cred c a stenografiat ntreaga discutie.
Era frumoas, supl, ingenu, iar prezenta ei era discret, limi-
tndu-se numai la o not n scris, ceea ce reiesea din discutia avut
cu directorul su.
Pe msura documentrii sale, generalul francez R. Boissau si
descretea fruntea si avea o fat mai luminat. A devenit amabil si
comunicativ, cooperant, fiind de acord cu unele sugestii ale noastre.
- Eu a dori domnule general, s judecati r la Solomon... Eu, ca
ambasador, nu solicit nici un privilegiu pentru tara mea. Eu solicit
restabilirea unui adevr. S se fac dreptate ntr-un caz n care
realitatea este deformat, am spus eu, sentimental.
- V nteleg, domnule ambasador... Dumneavoastr ati ridicat
o problem n care eu personal nu am nici un fel de vin... Aceasta
o spun, nu pentru a m scuza i nici pentru a acuza pe cineva... Eu
sunt aici, director al muzeului de foarte curnd.
- n nici un caz eu nu m refer la Dumneavoastr sau la cineva
anume... Eu descriu o realitate. Cu ce impresie pleac un vizitator
francez - am spus eu - oricine ar fi el acesta, sau un strin oarecare,
cnd uitndu-se pe hrtia ntins pe un lung perete cu desfurarea
celui de-Al Doilea Rzboi Mondial citete c, spre exemplu, Belgia
a dat tribut de snge de aproape 200.000 militari i civili, Grecia
peste 150.000 de persoane, Olanda peste 200.000 de persoane,
Ungaria 300.000 de persoane, Polonia, aceast tar martir peste
6 milioane, Cehoslovacia 400.000 de persoane sau Iugoslavia cu
circa un milion i jumtate de persoane? n schimb, la Romnia
cifra de 14.000 de oameni reprezint aportul su de partizani din
muntii Semenicului prin cteva sgeti scurte care arat teritoriul
strbtut de romni n aceast zon a trii. Este drept fat de
istorie, fat de urmai?! am zis eu.
- Nu cunosc n ce mprejurri a fost ntocmit harta respectiv
i tabelul alturat. Desigur, noi va trebui s examinm cu cea mai
mare atentie situatia ridicat de Dumneavoastr, mi-a rspuns
ntelegtor generalul francez.
Desigur, dreptatea era de partea mea. Aici cifrele prezentate rezult
c noi, pe frontul de vest, pierdusem sute de mii de ostasi, morti si
dispruti.
- Aa cum suntem prezentati noi, aici, n acest muzeu, domnule
general, ca nite partizani, este neverosimil i contrar spiritului
romnesc. Noi suntem lupttori pe fat. De regul, cei mai multi
partizani s-au organizat de ctre rui i iugoslavi pe teritoriile
lor, contra agresorului. E n firea lor. Ori noi, romnii, suntem
latini, de origine latin, ca i Franta, ca i Dumneavoastr. Ostaul
romn lupt i corp la corp dac situatia o cere, aa cum am fcut-
o n Primul Rzboi Mondial la Mreti sau precum ati fcut-o
dumneavoastr, francezii la Verdun. Dup cum vedeti, avem multe
puncte n comun ca natiune i ca istorie. Si n Primul Rzboi Mon-
dial, am avut acelai agresor comun.
- Da, da, a zmbit generalul ...aveti cumva studii de istorie,
domnule ambasador ?
- Nu, eu sunt de formatie economist, ajungnd de la inspector
de finante, ierarhic, pn la ministru de Finante. Dar, n coala
romneasc, elementar sau n licee, istoria este la loc de cinste.
Fiecare absolvent de liceu este obligat, potrivit programelor de
nvtmnt, s studieze Istoria Romniei, Istoria Vechei Istoria
Universal. Principalele momente istorice ale lumii sunt ingerate
de mintile i memoriile absolventilor romni. Profesorii de istorie
romni sunt patrioti, prin istoria pe care o predau i nvat pe
viitorii adulti, indiferent c acetia merg mai departe la facultate
sau nu. nvtmntul nostru romnesc, de la nceputuri i pn de
curnd, n zilele noastre, a fost mprumutat din nvtmntul
francez. A avut o cdere printr-o reform greit prin anul 1948,
dar au corectat-o n timp. n orice caz, istoria se nvat serios, ca
s v rspund la ntrebare.
n acest timp, domnisoara (doamna) cpitan, aceast tnra pl-
cut, care lua notite pentru seful su (dac-i era ntr-adevr cola-
boratoare), si-a ridicat privirea ctre mine si atasatul militar romn,
mbrcat n uniform albastr, de gal, si care i sttea frumos, ne-a
zmbit prietenos, ncurajndu-ne n demersul nostru.
- V multumesc, domnule ambasador pentru explicatiile pe
care ati binevoit a mi le da, a gsit de cuviint s spun generalul
francez. mi dau seama c, revenind la solicitarea dumneavoastr,
reexaminez situatia i restabilirea adevrului se impune. Este chiar
o obligatie moral.
- A mai vrea s v mai spun ceva. Aveti, acum printre docu-
mentele pe care vi le-am nmnat (toate erau traduse i n limba
francez), hrti care arat c armata romn a fost n est pn la
Stalingrad, iar n vest a eliberat Transilvania, a participat efectiv
la eliberarea Ungariei a unei prti din Cehoslovacia i Austria,
pn cnd fortele aliate au spus c trupele romne s se opreasc
aici... s nu nainteze spre Berlin. La Berlin, mergeau acum numai
ruii... De ce ?! Este o alt fat a istoriei din ntelegerea celor
Mari. Sgetile de pe hrtile aflate n fata dumneavoastr arat
drumul strbtut de ostaii romni, pe drumul acestora de victorie
i de sacrificii de vieti omeneti i de sacrificii materiale. Cimitirele
cu ostai romni din Ungaria i Cehoslovacia, arat pe unde au
trecut. Altii dorm n neuitare n locuri necunoscute, departe de
tar i de casele lor. De aceea, lupt i eu pentru adevr n fata
dumneavoastr, care pentru mine reprezentati Franta n aceast
problem. Domnul colonel Petre, ataatul militar care este cu mine,
m sustine logistic i sentimental. Este militar i simte i militrete,
am zmbit eu.
- Desigur, domnule ambasador, vd c v-ati pregtit i trageti,
ca s folosesc un termen militar, cu toate armele, i din orice...
pozitie, a cutat s gseasc o formul mai destins, interlocutorul
meu, autoritate n materie.
- Da, domnule general: mi permiteti s v raportez: sunt
locotenent major de rezerv, am rspuns eu zmbind.
- Sunteti ofiter de rezerv, domnule ambasador?
- Acesta este gradul pe care l-am obtinut dup terminarea fa-
culttii.
- Un ofiter ntelege mai bine dect unul care nu este.
Ca s ne apropiem de finalul ntrevederii, generalul francez a
ncercat o iesire:
- V propun, domnule ambasador, s ne lsati documentele
acestea la noi. V promitem c le vom analiza cu cea mai mare
atentie i vom restabili adevrul.
- V multumesc, din inim, m-am declarat, imediat, de acord.
- Totodat, v propun s vizitm mpreun, segmentul acesta,
cu Romnia n cel de-Al Doilea Rzboi Mondial.
Ne-am ridicat si am plecat mpreun, toti cei cinci. Am strbtut o
parte nsemnat din muzeu. Apropiindu-ne, n segmentul n care
erau prezentate date si documente, hrti si documente legate de
Primul Rzboi Mondial, am observat, cu bucurie, c n general,
Romnia este bine prezentat. Nu pe larg, dar adevrat, cu teatrul de
lupt din perioada 1914-1918, cu tributul de jertf al armatei romne
n fata unui agresor redutabil, pregtit si bine narmat. Aici se gsesc
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
si dou uniforme militare romnesti, frumos prezentate. Dar, romnii
au nvins, la Mrsesti, n alte locuri, pentru c ei si aprausrcia
i nevoile i neamul, cum spune marele nostru poet national Mihai
Eminescu.
n ceea ce priveste cel de-Al Doilea Rzboi Mondial, lucrurile
artau altfel din punct de vedere al adevrului. Romnii nu erau
prezenti pe teritoriul Transilvaniei, Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei
cu trupe si participare la lupte. Acum, domnul general Boissau, di-
rector al Muzeului Militar Francez, fiind, mai documentat, a cutat s
ne spun.
- ntr-adevr, interventia Dumneavoastr, domnule ambasador
i domnule colonel, este justificat. Ce v pot spune eu n acest
moment... C voi examina cu toat atentia, mpreun cu specialitii
n domeniu, documentele dumneavoastr pe care ati avut
amabilitatea de a ni le lsa i vom proceda n consecint, n slujba
adevrului. Avem aceast posibilitate, pentru c muzeul nostru
este n reorganizare i n dou-trei luni, vom prezenta mai bine
documentele vremii. Deci, ati venit la timp...
Am mai discutat cteva lucruri, s-au fcut aprecieri n legtur
cu importanta muzeului, bogtia faptelor prezentate si multumind
nc odat pentru primire, pentru amabilitate si pentru promisiunile
Icute, ne-am luat la revedere, cu speranta c ne vom revedea.
Ne-am fotografiat mpreun... Am admirat nc odat muzeul, pe
interlocutori, din care frumusetea colaboratoarei sale, a crei uniform
militar i sttea bine, scotndu-i n relief un corp frumos, suplu,
feminin.
n drum spre ambasad, att eu, ct si atasatul militar, eram bucu-
rosi de rezultatul discutiilor purtate, de principialitatea de care a dat
dovad generalul Boissau, directorul Muzeului, n examinarea si
solutionarea unei probleme militare romnesti, care punea n joc
restabilirea adevrului istoric referitor la prestigiul armatei romne.
*
La 30 mai 1988, deci dup dou luni si jumtate, am primit adresa
cu numrul 252-88 din partea Cabinetului Directorului General, pentru
al crui continut, multumirile mele sunt sincere si recunosctoare. O
redau integral n cele ce urmeaz:
1
Recunoasterea n scris, c n ceea ce priveste Romnia, s-au
produs omisiuni, fiind o aberatie, ori pe bun dreptate, eu am cerut
aceast modificare, pentru restabilirea adevrului, face cinste dom-
nului gene-ral BOISSAU, un om drept si principial, cinste care prin
gestul unui reprezentant al su se rsfrnge asupra Frantei c are
astfel de fii.
n muzeu, dup reorganizare, n segmentul n care erau prezentate
evenimentele celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, lucrurile-au fost
mai bineprezentate...Un tablou prezentaun numr de23 detri cu
pierderile n vieti omenesti cu trei coloane: militari, civili si totalul.
Aici, Romnia este prezentat cu exactitate, tablou pe care l voi
prezenta integral n nsemnrile mele, n continuare,
n luna octombrie, am vizitat din nou muzeul cnd era complet
reorganizat.
La 2 noiembrie 1988, i-am adresat o scrisoare de multumire dom-
nului general RaymondBoissau, al crui continut tradus n limba
romn l redau n continuare:
Domnule General,
Doresc ca, n numele meu personal i al colegilor mei, s v
multumesc clduros, Dumneavoastr i colaboratorilor, pentru
ca Romnia s fie prezent n Muzeul Armatei din Paris, alturi de
celelalte state participante la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial cu
pierderile umane suferite, n acest rzboi.
Prin aceast prezent romneasc n muzeul pe care cu onoare
l conduceti, se evidentiaz odat n plus traditionalele relatii
existente ntre Franta i Romnia, relatii prieteneti, pe care le
dorim s se dezvolte continuu.
Primiti i cu aceast ocazie, Domnule General, din partea mea
i a colegilor mei, asigurarea distinsei noastre consideratiuni.
Ambasador
(ss) Petre Gigea
Domnului General C.A. RAYMOND BOISSAU
Director General al Muzeului Armatei, PARIS
2