Realizat de prof.

FLORESCU NICOLAE
ALGEBRA
CLASA a VI-a
Semestrul I si II
.
NUMERE
NATURALE
.
DIVIZOR, MULTIPLU
Daca un numar natural poate fi scris ca un produs de doi factori,
de exemplu: a =mn atunci putem spune urmatoarele:
m sau n = este divizorul numarului a si ca a se divide cu m sau cu n.
Scriem
n a sau m a
si citim: a se divide cu m.
Exemplu de multimea divizorilor unui numar natural:
D
12
= {1; 2; 3; 4; 6; 12}
Asadar,
Daca un numar il inmultim cu orice numar natural, se obtine un
multiplu al acestuia.
Exemplu de multimea multiplilor unui numar natural:
M
4
= {0; 4; 8; 12; 16; ; 4n; }
4 12
sau
12 4
adica 4 il divide pe 12.
Din relatia a = mn, putem spune ca: m (sau n) este divizorul lui a
si a este multiplul lui m sau al lui n.
.
CRITERIILE DE DIVIZIBILITATE
Criteriul de divizibilitate cu 2. Un numar natural se divide cu 2
daca ultima cifra este din multimea {0; 2; 4; 6; 8}.
Criteriul de divizibilitate cu 3. Un numar natural se divide cu 3
daca suma cifrelor din care este format numarul, se divide cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 4. Un numar natural se divide cu 4
daca numarul format din ultimele doua cifre se divide cu 4.
Criteriul de divizibilitate cu 5. Un numar natural se divide cu 5
daca ultima cifra este din multimea {0; 5}.
Criteriul de divizibilitate cu9. Un numar natural se divide cu 9
daca suma cifrelor din care este format numarul se divide cu 9.
Criteriul de divizibilitate cu 10. un numar natural se divide cu 10
daca ultima cifra este 0.
.
EXERCIII PE BAZA CRITERIILOR DE
DIVIZIBILITATE
Sa se gaseasca numarele de forma
Sa se gaseasca numarele de forma
Sa se gaseasca numarele de forma
Sa se gaseasca numarele de forma
Sa se gaseasca numarele de forma
. 2 53 a
Rezolvare: 530, 532, 534, 536, 538.
. 3 53 a
Rezolvare: 5+3+1=9. 531, 534, 537.
Rezolvare: 352, 356, pentru ca 52 se divide cu 4; la fel si 56.
Rezolvare: 720, 725.
. 4 35 x
. 5 72 x
. 9 5 4 x
Rezolvare: 405, 495, pentru ca 4+0+5=9 si 4+9+5=18 si se divid cu 9.
.
PROPRIETILE DIVIZIBILITII
Daca numerele a si b se divid cu
m, atunci si a+b se divide cu m.
Daca numerele a si b se divid cu
m, atunci si ab se divide cu m.
Daca numerele a si b se divid cu
m, atunci si ab se divide cu m.
Daca numarul a se divide cu m si
cu n, numerele m si n fiind prime
intre ele, atunci a se divide cu
mn.
Daca numarul a se divide cu b si
b se divide cu c, atunci si a se
divide cu c.
4 44 16 28 4 16 4 28 = + si
4 12 16 28 4 16 4 28 = si
4 448 16 28 4 16 4 28 = si
12 36 ) 3 4 ( 36 3 36 4 36 si
8 64 8 16 16 64 si
.
DESCOMPUNEREA IN FACTORI
DE PUTERI DE NUMERE PRIME
Pentru a descompune in factori de puteri de numere prime un
numar natural se imparte numarul dat, succesiv, la numere prime.
Exemplu:
720 2
360 2
180 2
90 2
45 3
15 3
5 5
1
Asadar 720 = 2
4
3
2
5
Daca un numar
se termina cu
mai multe
zerouri,
impartirea se
face la inceput
prin 2
k
5
k
,
k=numarul de
zerouri.
1200 2
2
5
2

12 2
6 2
3 3
1
Asadar 1200 = 2
4
35
2

Pentru ca 100=425=2
2
5
2
.
.
CEL MAI MARE DIVIZOR COMUN
Pentru a afla c.m.m.d.c. a doua sau mai multe numere naturale se
parcurg urmatoarele etape:
1. Se descompun in factori
de puteri de numere prime,
numerele date.
2. Se iau factorii numai
comuni cu puterea cea mai
mica si se inmultesc intre ei.
60 = 2
2
3 5
90 = 2 3
2
5
c.m.m.d.c. =2 3 5=30
Cel mai mare divizor comun se mai poate scrie si astfel:
(60;90) = 30
.
CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN
Pentru a afla c.m.m.m.c. a doua sau mai multe numere naturale se
parcurg urmatoarele etape:
1. Se descompun in factori
de puteri de numere prime,
numerele date.
2. Se iau factorii comuni si
necomuni(o singura data) cu
puterea cea mai mare si se
inmultesc intre ei.
60 = 2
2
3 5
90 = 2 3
2
5
c.m.m.m.c. =2
2
3
2
5=180
Cel mai mic multiplu comun se mai poate scrie si astfel:
[60;90] = 180
.
NUMERE PRIME SI COMPUSE
Numar prim este numarul care are doar doi divizori: pe 1 si pe el insusi.
Numar compus este numarul care are cel putin trei divizori.
Exemple de numere prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37,
Exemple de numere compuse: 4, 6, 8, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 18,
NUMERE PRIME INTRE ELE
Doua numere sunt prime intre ele daca c.m.m.d.c = 1.
Exemple de perechi de numere prime intre ele: (12;35); (8; 9).
.
PROBLEME TIPICE DE DIVIZIBILITATE
Sa se gaseasca cel mai mic numar natural nenul care
impartit la 15, 18 sau 24 da de fiecare data rest 10.
Rezolvare:
O problema in care apare o impartire si un rest, se va rezolva cu
ajutorul teoremei impartirii cu rest: d = ic + r, r < i.
d = 15c
1
+ 10
d = 18c
2
+ 10
d = 24c
3
+ 10


d 10 = 15c
1

d 10 = 18c
2

d 10 = 24c
3



d 10 = c.m.m.m.c. [15; 18; 24] = 360.

d = 360 + 10 = 370.
.
PROBLEME TIPICE DE DIVIZIBILITATE
Numerele 3456, 5435 si 8593 impartite prin acelasi numar
dau respectiv resturile 6, 7, 14. Sa se afle impartitorul.
Rezolvare:
Aplicand teorema impartirii cu rest vom avea:

+ =
+ =
+ =
14 8593
7 5435
6 3456
3
2
1
c i
c i
c i Vom trece restul din
membrul dept in membrul
stang, si efectuand
scaderea vom avea:

=
=
=
3
2
1
8579
5428
3450
c i
c i
c i
Descompunem in factori de puteri de numere prime numerele 2450, 5428, 8579 si
aflam c.m.m.d.c. al acestora.

=
=
=
373 23 8579
59 23 2 5428
23 5 3 2 3450
2
2

c.m.m.d.c.= 23 si este impartitorul cautat.
.
PROBLEME TIPICE DE DIVIZIBILITATE
Sa se gaseasca cel mai mic numar natural nenul care
impartit la 45, 48 sau 54 da rest 10, 13 si respectiv 19.
Rezolvare:
Aplicand teorema impartirii cu rest vom avea:

+ =
+ =
+ =
19 54
13 48
10 45
3
2
1
c d
c d
c d
Observam ca diferenta dintre
impartitor si rest este aceeasi la
fiecare propozitie, aceasta fiind
35; adaugam pe 35 in ambii
membri si obtinem:

+ = +
+ = +
+ = +
54 54 35
48 48 35
45 45 35
3
2
1
c d
c d
c d
Descompunem in factori de puteri de numere prime numerele 45, 48 si 54 si
aflam c.m.m.m.c. al acestora.

=
=
=
3
4
2
3 2 54
3 2 48
5 3 45

c.m.m.m.c.= 2
4
3
3
5 = 2160.

d = 216035 = 2125 (numarul cautat)
.
NUMERE
RAIONALE
.
TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ORDINARE IN FRACTIE ZECIMALA:
Se face prin efectuarea catului dintre numaratorul si numitorul fractiei:
EXEMPLE:
) 3 ( 1 , 2
15
32
); 3 ( , 3
3
11
; 4 , 1
5
7
= = =
TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ZECIMALE IN FRACTIE ORDINARA:
EXEMPLE:
3
7
9
21
9
2 23
) 3 ( , 2
3 (
= =

=
5
9
10
18
8 , 1
2 (
= =
15
32
90
192
90
21 213
) 3 ( 1 , 2
6 (
= =

=
110
467
990
4203
990
42 4245
) 45 ( 2 , 4
9 (
= =

=
.
FORME DE SCRIERE A NUMERELOR
RAIONALE POZITIVE
TIT CUPRIAN, Sarichioi, jud. Tulcea, 2008
REPREZENTAREA PE AX A
NUMERELOR RAIONALE
Pentru a reprezenta pe o axa mai multe numere rationale, este indicat ca numerele
rationale sa fie ordonate crescator.
Pentru ordonarea acestora, aceste numere este necesar sa aiba aceeasi forma de
prezentare sub forma de fractii ordinare cu acelasi numitor.
EXEMPLU: Fie multimea A = {-1,5; 3,(3); 0; -2,2; 3,3; -2,(2); 1,5}
Transform numerele date in fractii ordinare:
2
3
5 , 1 ;
9
20
) 2 ( , 2 ;
10
33
3 , 3 ;
5
11
2 , 2 ;
3
10
) 3 ( , 3 ;
2
3
5 , 1 = = = = = =
Aducem fractiile la acelasi numitor (in cazul nostru acesta este 90):
90
135
2
3
;
90
200
9
20
;
90
297
10
33
;
90
198
5
11
;
90
300
3
10
;
90
135
2
3
= = = = = =
Acuma, dupa comparatia numerelor , le putem reprezenta pe o axa:
0 1,5
-1,5
3,3 3,(3)
-2,2 -2,(2)
.
Se poate aborda si o alta strategie.
REPREZENTAREA PRIN DESEN A
NUMERELOR RATIONALE POZITIVE
5 , 0
2
1
=
25 , 0
4
1
=
6
1
3
1
.
ADUNAREA/SCDEREA NUMERELOR
RAIONALE
Adunarea/scaderea fractiilor ordinare:
-Se afla numitorul comun al fractiilor date;
-Se amplifica corespunzator fractiile date;
-Numaratorii amplificati se aduna/scad deasupra aceleasi linii de fractie.
EXEMPLU:
12
17
12
6 8 15
2
1
3
2
4
5
) 6 ) 4 ) 3
=
+
= +
Adunarea/scaderea fractiilor zecimale finite:
-Se aseaza numerele unul dedesubtul
celuilalt, astfel incat virgulele sa fie una
dedesubtul celeilalte;
-Se face adunarea/scaderea conform
algoritmului cunoscut;
-Virgula se pune la rezulta, ,,coborand-o pe
verticala.
2,15+
49,30
51,45
EXEMPLU:
.
PROPRIETATILE ADUNARII IN
MULTIMEA Q
Adunarea este
asociativa:
Adunarea este
comutativa:
Elementul neutru al
adunarii este 0:
Pentru orice a exista a,
opusul lui a, astfel incat:
(a + b) + c = a + (b + c)
a + b = b + a
a + 0 = 0 + a = a
a + (a) = (a) + a = 0
.
INMULIREA NUMERELOR
RAIONALE
Prin inmultirea a doua numere rationale reprezentate prin fractii
ordinare se obtine o fractie ordinara unde numaratorul este produsul
numaratorilor si numitorul este produsul numitorilor.
45
14
9 5
7 2
9
7
5
2
=

=
Este comutativa
Este asociativa
Elementul neutru este 1
Este distributiva fata de
adunare/scadere
a b = b a
a (b c) = (a b) c
a 1 = 1 a = a
a (b+c)=a b+a c
.
INMULIREA FRACIILOR
ZECIMALE FINITE
Pentru a inmulti doua fractii zecimale finite, se procedeaza astfel:
1. Se inmultesc cele doua numere,
conform algoritmului, fara a tine
cont de partile zecimale (ca si
cum n-ar exista ,,virgulele).
25,15
6,24
10060
5030
15090
2. La rezultatul inmultirii se pune
virgula, de la dreapta spre
stanga, dupa atatea cifre cate
zecimale participa la inmultire
in cazul nostru 4.
1569360 ,
.
IMPRIREA NUMERELOR RAIONALE
Pentru a imparti doua fractii ordinare, se inmulteste prima fractie cu a
doua fractie inversata.
3
8
171
456
9
38
19
12
38
9
:
19
12
57 (
= = =
TEOREMA IMPARTIRII CU REST:
d = i c + r
Unde:
d = deimpartitul
i = impartitorul
c = catul
r = restul
r < i
.
IMPRIREA FRACIILOR
ZECIMALE FINITE
Pentru a impri doua fractii zecimale finite, se procedeaza astfel:
1. Se egalizeaza numarul de
zecimale la unul din numere, prin
adaugarea de zerouri.
16,1:6,44 = 16,10:6,44
2. Se impart cele doua numere,
conform algoritmului, fara a tine
cont de partile zecimale (ca si
cum n-ar exista ,,virgulele).
1610 644
2 1288
=322
3. Se adauga un 0 la rest si o
virgula , la rezultat si se
continua impartirea, analog,
pana cand restul va fi zero.
0
,
5
3220
====
Deci catul impartirii celor doua
numere este 2,5.
.
PUTEREA UNUI NUMR RAIONAL
Daca
b
a
este un numar rational, atunci
m
m
m
b
a
b
a
=
|
.
|

\
|
Reguli de calcul cu puteri:
a
m
a
n
=a
m+n

a
m
:a
n
=a
m-n

(a
m
)
n
=a
mn

(ab)
m
=a
m
b
m

12 7 5
3
2
3
2
3
2
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
8 7 15
3
2
3
2
:
3
2
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
42
7
6
3
2
3
2
|
.
|

\
|
=
(
(

|
.
|

\
|
8 8
8
3
2
5
4
3
2
5
4
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
=
(

|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
.
ORDINEA EFECTURII OPERAIILOR
I FOLOSIREA PARANTEZELOR
Intr-un exercitiu de calcul ce contine mai multe operatii cu numere
rationale se efectueaza mai intai ridicarile la putere, apoi inmultirile
si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi adunarile si
scaderile in ordinea in care sunt scrise.
In exercitiile de calcul care contin paranteze se efectueaza mai
intai calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din
parantezele mari (drepte) si apoi cele din acolade.
Daca in fata unei paranteze ce contine un numar rational sau o
suma de numere rationale se afla simbolul ,,, atunci se poate
elimina acesta si paranteza, scriind numerele din paranteza cu semn
schimbat.
( ) 9 4 10 12 9 4 10 12 + + = +
.
TIT CUPRIAN, Sarichioi, jud. Tulcea, 2008
EXERCIIU REZOLVAT
| | ( ) ( ) { } = + + + ) 1 ( 00 , 0 : 5 , 2 3 : 2 , 0 3 , 0 9 , 0 ) 3 ( , 3 5 , 2
2
Transformam fractiile zecimale in fractii ordinare si le introducem in exercitiu,
simplificate.
=
(
(

|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+ =
900
1
:
2
5
3 :
5
1
10
3
10
9
3
4
2
5
2
Efectuam ridicarea la putere, inmultirea si impartirea in parantezele rotunde.
900
1
:
4
25
15
1
10
3
30
36
2
5
(

+
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+ = =
(
(

+
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
+ =
900
1
:
4
25
15
1
10
3
30
36
2
5
) 2 ) 3 ) 15
900
1
:
4
25
30
2 9
30
36 75
|
.
|

\
|
+
+

+
=
900
1
:
4
25
30
11
30
111
|
.
|

\
|
+ = =
|
|
.
|

\
|
+ =
900
1
:
4
25
900
1221
) 225
900
1
:
900
5625 1221+
=
. 6846 900
900
6846
= =
.
ECUAII DE FORMA ax + b = 0
Propozitia cu o variabila de forma
ax + b = 0 se numeste ecuatie cu o
necunoscuta, unde a si b sunt
numere rationale.
Intr-o ecuatie avem
,,dreptul de a trece
termeni dintr-un membru
in alt membru cu semnul
schimbat.
Intr-o ecuatie avem
,,dreptul de
inmulti/imparti egalitatea
cu un numar diferit de
zero. Procedeul este
utilizat pentru eliminarea
numitorilor si la final
aflarea necunoscutei.
EXEMPLU:
5
4 2
5
3
+ =

+
x x x
Rezolvati ecuatia:
12 5
4 2
5
3
) 12
) 3 ) 6 ) 4
+ =

+
x x x
60 3 30 6 4 + = + x x x
30 60 3 6 4 + = + x x x
90 7 = x
Stabilim cmmmc al
numitorilor si
amplificam fractiile:
Amplificam numaratorii si
scriem ecuatia fara
numitori:
Trecem termenii dintr-un
membru in alt membru cu
semnul schimbat:
Efectuam operatiile de
adunare/scadere:
Impartim ecuatia prin coeficientul
necunoscutei:
) 7 ( : 90 7 = x
In final, aflam radacina ecuatiei:
7
90
= x
.
RAPOARTE I
PROPORII
.
RAPOARTE I PROPORII
Raportul numerelor rationale a si b, b=0 este a:b si se scrie
b
a
a si b se
numesc termenii raportului.
Exercitiul 1. Sa se afle valoarea raportului dintre numerele a = 12 si b = 16.
Rezolvare:
4
3
16
12
4 (
= =
b
a
sau
75 , 0
16
12
= =
b
a
PROPORTIA este egalitatea a doua
rapoarte.
Daca avem a, b, c, d, asa incat:
d
c
b
a
=
este o proportie, cu extremii a
si d si mezii b si c.
PROPRIETATEA FUNDAMENTALA
A PROPORTIILOR:
d
c
b
a
=
daca si numai daca ad=bc
extrem celalalt
mezilor produsul
extrem un =
Aflarea unui termen necunoscut dintr-o
proportie:
EXEMPLU
Aflati x din:
3
5
9
=
x
. 15
3
45
3
5 9
= =

= x
.
.
TIT CUPRIAN, Sarichioi, jud. Tulcea, 2008
DERIVAREA PROPORIILOR
Derivarea unei proportii cu aceiasi termeni
a) Schimband extremii intre ei
b) Schimband mezii intre ei
c) Inversand rapoartele
2
8
3
12
=
12
3
8
2
=
8
12
2
3
=
12
8
3
2
=
12
8
3
2
=
12
8
3
2
=



Derivarea unei proportii cu alti termeni
-se inmultesc/impart termenii unui raport cu acelasi numar nenul:
-se inmultesc/impart numitorii/numaratorii cu acelasi numar nenul:
-se aduna/scad la numaratori numitorii:
-se aduna/scad la numitori numaratorii:
-se egaleaza un raport cu raportul obtinut prin adunarea/scaderea
numaratorilor si respectiv a numitorilor:
d
c
b
a
=
d
k c
b
k a
=

d
c
b
a
=
d
c
k b
k a
=

d
d c
b
b a +
=
+
d
c
b
a
=
d
c
b
a
=
d
c
b
a
=
c d
c
a b
a
+
=
+
d b
c a
d
c
b
a
+
+
= =





.
IRUL DE RAPOARTE EGALE
Daca avem:
p
c
n
b
m
a
= =
1.
2.
5.
4.
3.
p
c
n
b
m
a
= =
p
c
n
b
m
a
= =
p
c
n
b
m
a
= =
p
c
n
b
m
a
= =
atunci:
atunci:
atunci:
atunci:
atunci:
p n m
c b a
p
c
n
b
m
a
+ +
+ +
= = =
pt ns mr
ct bs ar
p
c
n
b
m
a
t s r
+ +
+ +
= = =
) ) )
t p s n r m
t c s b r a
p
c
n
b
m
a
t s r
: : :
: : :
( ( (
+ +
+ +
= = =
k k k
k k k
k
k k
p n m
c b a
p
c
n
b
m
a
+ +
+ +
=
|
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
. ; ; ; pk c nk b mk a k
p
c
n
b
m
a
= = = = = =
.
Observatie: Daca este nevoie ca un termen al unui raport sa fie negativ, atunci
ambii termeni ai aceluiasi raport trebuie sa fie negativi !
DIRECTA I INVERSA
PROPORIONALITATE
Daca avem doua multimi: A = {a, b, c, d} si B = {l, m, n, p} atunci:
1.
2.
Multimile A si B sunt in relatie de
directa proportionalitate, si:
Multimile A si B sunt in relatie de
inversa proportionalitate, si:
p
d
n
c
m
b
l
a
= = =
p
d
n
c
m
b
l
a
1 1 1 1
= = =
EXEMPLU:
Impartiti numarul 111 in trei parti invers proportionale cu:
.
3
4
2
1
; 3 si
R
E
Z
O
L
V
A
R
E
:

Daca cele trei parti sunt invers proportionale cu numerele date,
atunci se formeaza un sir de rapoarte egale, cu numitorii inverselor numerelor date:
. 36
37
12
111
12
37
111
4
3
1
2
3
1
4
3
1
2
3
1
= = =
+ +
+ +
= = =
c b a c b a
Atunci: ; 12 36
3
1
= = a ; 72 36
1
2
= = b . 27 36
4
3
= = c
.
REPREZENTAREA GRAFICA A DEPENDENTEI
DIRECT PROPORTIONALE
Fie multimile A si B in care elementele
sunt intr-o relatie de directa
proportionalitate.
A B
4
6
10
2
3 5
2
5
10
3
6
2
4
= = =
x
y
O
4 6 10
2
3
5
.
Reprezentarea grafica a
dependentei direct proportionale
REPREZENTAREA GRAFICA A DEPENDENTEI
INVERS PROPORTIONALE
Fie multimile A si B in care elementele
sunt intr-o relatie de inversa
proportionalitate.
A
B
2
3
5
6
4
2,4
12 4 , 2 5 4 3 6 2 = = =
x
y
O
2 3 5
6
4
2,4
.
P R O C E N T E
Rapoartele de forma
100
p
se noteaza cu p% si se numesc rapoarte procentuale.
EXEMPLE:
4
1
100
25
% 25 = =
5
2
100
40
% 40
20 (
= =
4
5
100
125
% 125
25 (
= =
Din propozitia
p% din a = b
rezulta urmatoarele tipuri de probleme:
1. Daca se cunosc p si a atunci b =p% a 33
100
3300
55
100
60
55 % 60 = = = din
2. Daca se cunosc p si b, atunci a este: Aplicatie: 30% din cat este egal cu 18?
; 18 % 30 = a din ; 18
100
30
= a
. 60
30
1800
30
100
18
30 (
= = = a
3. Daca se cunosc a si b, atunci p este:
Aplicatie: Cat % din 64 este 16 ?
; 16 64
100
=
p
. 25
64
1600
64
100
16
64 (
= = = p
.
O PROBLEMA CU PROCENTE
Pretul unui produs se modifica de doua ori: prima data creste cu 40% iar a doua
oara scade cu 25% din noul pret.
a) Daca pretul final este de 63 de lei, aflati pretul initial.
b) Cu cat la suta s-a modificat pretul de la cel initial la cel final?
c) Care a fost pretul dupa prima modificare de pret?
REZOLVARE Vom propune o varianta eficace de rezolvare:
1. Vom rezolva punctul b), afland procentul ce inlocuieste cele doua procente:
Putem folosi formula:
100
b a
b a p

+ + = unde a si b sunt valorile procentuale.
Atentie: daca sunt majorari, valorile vor fi pozitive iar daca sunt reduceri valorile vor fi negative.
. 5 10 15
100
) 25 ( 40
25 40 = =

+ = p
Asta inseamna ca pretul a crescut cu 5%.
2. Vom rezolva punctul a), cunoscand rezultatul de la punctul b).
Daca pretul creste cu 5%, atunci el devine 105%.
. 60
105
6300
105
100
63 ; 63
100
105
105 (
lei x x = = = =
3. Vom rezolva punctul c) dupa ce am aflat pretul initial:
Daca pretul creste cu 40%,
atunci el devine 140%
. 84
100
8400
60
100
140
60 % 140 lei din = = =
.
CALCULUL PROBABILITILOR
posibile cazuri de numarul
favorabile cazuri de numarul
atea probabilit =
APLICATII / EXEMPLE:
1. Aruncam un zar. Care este probabilitatea ca numarul de puncte de pe fata de sus a
zarului sa fie un numar prim?
Rezolvare: numerele prime pana la 6 sunt: 2, 3 si 5. Deci sunt 3 cazuri favorabile din 6.
% 60 60 , 0
5
3
= = = =
posibile cazuri nr
favorabile cazuri nr
P
2. Fie multimea A={1; 2; 3; 4; 5; 6}. Se aleg la intamplare doua elemente. Care este
probabilitatea ca suma celor doua numere sa fie un numar prim?
Rezolvare: Variantele favorabile sunt: 1+2; 1+4; 1+6; 2+3; 2+5; 3+4; 5+6. Total=7.
Variantele posibile sunt: 1+2, 1+3, ,2+3, 2+4,,5+6. In total sunt 15 cazuri posibile.
)% 6 ( , 46 ) 6 ( 4 , 0
15
7
= = = =
posibile cazuri nr
favorabile cazuri nr
P
.
ELEMENTE DE ORGANIZARE
A DATELOR
APLICATIE PRACTICA
Elevii unei clase, in numar de 20, in urma unui test la
matematica au obtinut urmatoarele note: nota 4 1elev; nota 5 2elevi; nota 6 4elevi;
nota 7 5elevi; nota 8 3elevi; nota 9 3elevi; nota 10 2elevi.
Sa se reprezinte aceste date intr-un tabel, grafic si diagrama.
Nota
4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi
1 2 4 5 3 3 2
4 5 6 7 8 9 10 nota


1








2









3







4









5






n
r

e
l
e
v
i

5%
10%
20%
25%
15%
15%
10%
4
5
6
7
8
9
10
.
MEDIA
ARITMETIC
MEDIA
PONDERAT
Media aritmetica a doua sau mai multe
numere rationale este numarul rational
obtinut prin impartirea sumei
numerelor respective la numarul lor.
Daca avem: a
1
, a
2
, a
3
, ., a
n
, atunci:
n
a a a a
m
n
a
+ + + +
=
...
3 2 1
Exemplu: aflati media aritmetica a
numerelor: 3; 14; 20; 23.
. 15
4
60
4
23 20 14 3
= =
+ + +
=
a
m
Daca se dau numerele a
1
, a
2
, a
3
, ,a
n
iar
fiecare numar are respectiv ponderea
p
1
, p
2
, p
3
, .,p
n
atunci media
aritmetica ponderata va fi:
n
n n
p
p p p
p a p a p a
m
+ + +
+ + +
=
...
...
2 1
2 2 1 1
Exemplu: aflati media ponderata a
numerelor 5, 12, 15 fiecare cu ponderile
20, 12 si 8.
. 1 , 9
40
364
8 12 20
8 15 12 12 20 5
= =
+ +
+ +
=
p
m
.
NUMERE
INTREGI
.
MULIMEA NUMERELOR INTREGI
Multimea numerelor intregi: Z = {, -3; -2; -1; 0; +1; +2; +3; }
Multimea Z* = Z {0}. multimea numerelor nenule.
Reprezentarea pe axa a numerelor intregi:
Fie multimea A = 3; 0; -4; 2; -2; 5; -1}
Reprezentarea pe axa a elementelor multimii A:
O(originea axei)
-1 -2 -4 2 3 5 0
OPERATII CU NUMERE INTREGI
Adunarea sau scaderea:
Inmultirea sau
impartirea:
Ridicarea la putere:
+a+b=+(a+b);
+a-b=+(a-b) daca a>b;
+a-b=-(b-a) daca b>a;
-a-b (a+b)
(+)(+)=(+);
(+)(-)=(-);
(-)(+)=(-);
(-)(-)=(+)
(-a)
numar par
=+a
numar par
;
(-a)
numar impar
= a
numar impar
.
.
Modulul sau
valoarea
absoluta:
+a = +a
a = +a

DIVIZIBILITATEA IN Z
Numarul intreg a este divizibil cu numarul intreg b, daca exista un
numar intreg c, astfel incat a = bc
Multimea divizorilor intregi ai lui 6 este: {-6; -3; -2; -1; 1; 2; 3; 6}
Multimea multiplilor intregi ai
lui 3 este:
{-9; -6; -3; 0; 3; 6; 9; ;3n;.}
APLICATIE:
1 2
3
) (
+
=
x
x E
Fie:
Aflati numerele intregi x astfel
incat si E(x) sa fie numar intreg.
Rezolvare:
Punem conditia ca 2x+1eD
3
={1; 3}
Rezolvam ecuatiile:
2x +1 = -1 x = -1
2x +1 = 1 x = 0
2x +1 = 3 x = 1
2x +1 = -3 x = -2
.
REPREZENTAREA UNUI PUNCT CU
COORDONATE INTREGI
x
y
O
Axa ordonatelor
Axa absciselor
I II
II
I
I
V
I, II, III, IV cele patru cadrane
+ + + + +
+

+

+

+

+

Un punct de coordonate date, P(x
P
,y
P
)
are abscisa = x
p
si ordonata = y
P
.
x
y
O
2
3
A(2;3)
Exemplu: A(2;3)
Exemplu: B(2;2)
-2
2
B(-2;2)
.
Exemplu: C(1;3)
1
-3
C(1;-3)
ADUNAREA SI SCADEREA
NUMERELOR INTREGI
Pentru a efectua operatiile de adunare sau scadere a numerelor intregi, este
indicat ca prima data sa se elimine parantezele (daca exista) numerelor intregi.
Daca in fata parantezei este semnul minus, la eliminarea parantezei, semnul
numerelor intregi se schimba; atunci cand in fata parantezei este semnul plus
la eliminarea parantezei, semnele numerelor nu se schimba.
( ) ( ) ( ) 7 7 ; 8 8 ; 5 5 = + + = = +
( ) ( ) 15 10 25 8 3 12 7 5 8 3 12 7 5 = + = + + = + +
Atunci cand avem un sir de operatii de adunare si scadere, este indicat ca prima
data sa adunam numerele negative si apoi pe cele pozitive. Urmariti exercitiul de
mai sus (sublinierele):
Daca avem doua numere intregi
de acelasi semn, se aduna valorile
lor si se da semnul lor comun.
Daca avem doua numere intregi de semne
diferite, se face diferenta lor si se da
semnul numarului cu valoare mai mare.
.
PROPRIETATILE ADUNARII IN MULTIMEA Q
Adunarea este
asociativa:
Adunarea este
comutativa:
Elementul neutru al
adunarii este 0:
Pentru orice a exista a,
opusul lui a, astfel incat:
(a + b) + c = a + (b + c)
a + b = b + a
a + 0 = 0 + a = a
a + (a) = (a) + a = 0
.
INMULTIREA SI IMPARTIREA
NUMERELOR INTREGI
factor factor produs/cat
+ + +
+ - -
- + -
- - +
Inmultirea/impartirea semnelor:
Exemple:
(+5)(+3) = 15
(-8)(+5) = -40
(-9)(-4) = 36
(+64):(+8) = 8
(-50):(+10) = -5
(+44):(-4) = -11
(-15):(-5) = 3
.
PUTEREA UNUI NUMAR INTREG
( )

=
=
=
impar numar k daca a
par numar k daca a
a
k
k
k
,
,
( ) natural numar k orice pentru a a
k
k
, = +
Exemple:
(+4)
3
= 4
3
= 64
(-2)
4
= 2
4
= 16
(-2)
5
= -2
5
= -32
Operatii cu puteri:
( )
( )
k k
k
n m
n
m
n m n m
n m n m
b a b a
a a
a a a
a a a
=
=
=
=

+
:
.
ECUAII IN Z
INECUAII IN Z
Propozitia cu o variabila de forma
ax + b = c se numeste ecuatie cu o
necunoscuta.
Propozitia cu o variabila de forma ax + b < c (sau
>, s, >) se numeste inecuatie cu o necunoscuta.
Intr-o ecuatie avem ,,dreptul de a
trece termeni dintr-un membru in
alt membru cu semnul schimbat.
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul de a trece
termeni dintr-un membru in alt membru cu
semnul schimbat.
Intr-o ecuatie avem ,,dreptul de
inmulti/imparti egalitatea cu un
numar diferit de zero.
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul de
inmulti/imparti egalitatea cu un numar diferit de
zero.
ATENTIE! Cand impartim/inmultim inecuatia
cu un numar negativ, sensul inegalitatii se
schimba!
EXEMPLU: EXEMPLU:
2x + 9 = 5x + 30
2x 5x = 30 - 9
-3x = 21 :(-3)
x = -7.
5x 8 > 7x + 4
5x 7x >4 + 8
-2x > 12 : (-2)
x < -6
.
Sfarsit
VREAU S M MAI UIT INC ODAT!