P. 1
Geografie

Geografie

5.0

|Views: 6.040|Likes:
Publicado porpuiudinamo

More info:

Published by: puiudinamo on Dec 09, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2013

pdf

text

original

Sections

TRANSPORTURILE

Dezvoltarea economicã a unei ţãri, a economiei mondiale în general , sunt de
neconceput fără transporturi. Ele asigură buna desfăşurare a producţiei în industrie şi
agricultură, circulaţia bunurilor materiale , a oamenilor şi a informaţiei.
Prin intermediul lor se fac schimburi permanente de materii prime , produse îi
bunuri în general , între diversele zone ale ţării, între ţări aflate pe acelaşi continent sau la
mari distanţe pe alte continente. Tot căile de comunicaţii sunt cele care asigură deplasarea
oamenilor între locuinţă şi locul de muncă, în zonele de recreere, în scopuri turistice etc.
Acest tip de activitate a ţinut pasul cu exigenţele modernizării şi sporirii traficului şi
volumului , a înregistrat cu rapiditate descoperirile ştiinţei , ritmul impus de revoluţia
tehnico-ştiinţifică contemporană.

În scopul evidenţierii gradului de înzestrare cu căi de comunicaţii a unui teritoriu , a
fluxului de transport , a intensităţii transporturilor , precum şi în ce măsură spaţiul geografic
respectiv dispune de un sistem de transport adecvat se folosesc o serie de indici economici de
genul : densitatea reţelei de căi de comunicaţii la 100 km2

, transportul de mărfuri în t/km,

transportul de călători/km.

Mediul în care sunt amplasate căile de comunicaţii (trasee special amenajate sau
construite , destinate practicării unui anumit tip de transport ) a determinat şi diferenţierea
transporturilor în : terestre , navale , aeriene şi speciale (categorie în care intră transporturile
urbane, conductele, liniile de înaltă tensiune , telecomunicaţiile şi comunicaţiile spaţiale).
În domeniul transporturilor terestre sunt incluse căile ferate , căile rutiere,
conductele , transporturile urbane etc., iar în cele navale – transporturile navale interioare
(fluviale, pe canale şi lacustre) şi transporturile maritime.

Transporturile feroviare

Concurate de transporturile navale, rutiere şi aeriene, cele feroviare şi-au menţinut
importanţa în multe ţări ale lumii, datorită unor avantaje deosebite : capacitate, viteză,
siguranţă în exploatare. Astfel dacă la transportul de călători se înregistrează în general ,
scăderi, la cel de mărfuri , mai ales al celor voluminoase ( minereuri, cărbuni etc.) se menţin
cote ridicate. După cum exploatarea unor resurse (minereuri, cărbuni, lemn etc.) din regiuni
economice relativ izolate, aflate în condiţii climatice dificile (ecuatoriale, subpolare), de relief
muntos sau deşertic, ar fi aproape imposibilă fără o reţea de căi ferate. De asemenea nu
trebuie neglijat faptul că prezenţa trenurilor la suprafaţă sau în subteran (metrouri) în zonele
marilor aglomeraţii urbane , a zonelor învecinate, rezolvă în mare măsură transportul
călătorilor către locurile de muncă.

La nivel mondial , în repartiţia geografică a reţelei de căi ferate se observă o
distribuţie inegală , ca o reflectare a nivelului de dezvoltare economică: o concentrare a
acestora în America de Nord şi Centrală (489 000 km), după care urmează Asia, America de
Sud, Africa şi Australia .

140

Tabelul nr.1

Reţeaua căilor ferate (la începutul anului 1994)

Ţara

Lungimea reţelei în
func
ţiune

km %

electrificată

Densitatea reţelei de cale
ferat
ă (1000/km2

)

Total
Electrificat
ă

S.U.A

187 691 0,9

20,0 0,2

Rusia

87 125 43,6

4,8 1,8

Canada

59 248 63,8

7,6 2,1

Germania

48 833 48,4

114,4 46,2

Franţa

32 731 39,7

61,4 28,3

Sursa : ONU, 1994

Adeseori reţeaua căilor ferate străbate masive muntoase , fluvii, lacuri, strâmtori
maritime etc. , prin tunele . Cele mai multe dintre ele se găsesc în statele alpine din Europa
apoi în Japonia , S.U.A., în zona Munţilor Anzi şi Noua Zeelandă.

Tabelul nr. 2

Tuneluri feroviare de mari dimensiuni

Denumirea

Anul intrării în
func
ţiune

Lungimea
(în m)

Seikan (Japonia)

1989

53 800

Eurotunel (Franţa-Marea Britanie)

1994

51 500

Simplon (Elveţia-Italia)

1905

19 823

Apenini (Italia)

1934

18 506

Saint-Gothard (Elveţia)

1882

15 003

Prin lucrările dificile şi costisitoare au fost trasate căi ferate în zone montane de
mare altitudine , în Munţii Anzi, în Munţii Alpi etc.

Tabelul nr. 3

Căi ferate construite la mare altitudine

Staţii limită

Ţara

Altitudinea maximă
(m)

Lima – Oroya

Peru

4 829

Rio Mulatos - Potosi

Bolivia

4 787

Arica – La Paz

Chile - Bolivia

4 620

Arequipa - Puno

Peru

4 470

Pikes - Peak

S.U.A.

4 260

141

Un tip de transport feroviar utilizat pentru legăturile peste strâmtori , mări, lacuri şi
fluvii este ferry-boat-ul. Legăturile prin ferry-boat sunt foarte frecvente între Marea Britanie şi
continent, îndeosebi între Folkestone şi Calais, între insulele japoneze şi cele aparţinând Noii
Zeelande etc.

Eurotunelul , construit între Franţa şi Marea Britanie (Coquelles, lângă Frethun şi
Cheriton lângă Folkestone), inaugurat la 6 mai 1994, dar intrat în exploatare în 1995, va capta
22% din actualul trafic, foarte intens, peste Marea Mânecii. Tunelul are o lungime de 51,5km,
este parcurs de un tren cu 28 de vagoane (pe care sunt îmbarcate camioanele), care parcurge
distanţa în circa 35 de minute în regim de mare viteză , cu 160km/h.
Pe căile ferate , curenţii de transport de mărfuri sunt orientaţi mai ales pe liniile
magistrale cu caracter naţional şi internaţional şi pe magistrale transcontinentale. Un volum
mare de mărfuri se înregistrează în C.S.I.(2 000 mil.t/km), S.U.A.(1600 mil.t/km), Marea
Britanie (100 mil.t/km), Italia (100 mil.t/km), apoi în China , Canada, Germania, Polonia,
Franţa, India etc.

Transporturile de pasageri pe calea ferată sunt importante pentru unele ţări cum
sunt C.S.I., Japonia, India, China, Franţa, Italia, Germania.
În România primele căi ferate s-au construit pe traseele Oraviţa – Baziaş (1856),
Jimbolia – Timişoara (1857), Constanţa – Cernavodă (1860), Oraviţa – Anina (1863),
Bucureşti – Giurgiu (1869), Burdujeni – Roman (1869) şi Paşcani – Iaşi (1870).
Reţeaua feroviară are o lungime de 11 300 km, din care 33% este electrificată. În
ţara noastră există o linie îngustă , electrificată în anul 1922 (Arad – Pâncota), iar prima linie
ferată cu ecartament normal a fost Câmpina – Braşov, inaugurată în anul 1965.Densitatea
reţelei de căi ferate este de 48,1 km la 1 000 km2

. Linii de ferry-boat se află între Calafat şi

Vidin (Bulgaria) şi Constanţa – Istambul(Turcia).
Cel mai lung tunel de cale ferată se află pe linia minieră Ostra – Leşu Ursului
(6000 m), urmat de Teliu (4 375m), pe linia Braşov – Întorsura Buzăului, Tălăşmani (3 330m)
pe traseul Galaţi – Bârlad, Romuli- Maramureş (2 388m), între Salva-Vişeu ş.a.
Volumul mărfurilor transportate pe căile ferate române a fost, în 1994, de 300mil.t,
iar numărul pasagerilor de 206 milioane , mai scăzut cu 3,6% faţă de cel înregistrat în 1993.

Transporturile rutiere

Repartiţia geografică a căilor rutiere este mai echilibrată în comparaţie cu cele

feroviare.

În anul 1994 lungimea totală a drumurilor modernizate ajunsese la peste 15
milioane km, iar a autostrăzilor la peste 85 000 km. În privinţa densităţii cele mai mari valori
le înregistrează ţările europene : Germania, Franţa, Marea Britanie.
Pentru a înlesni legăturile rutiere au fost construite mari poduri şi poduri
suspendate , tuneluri pe uscat şi în zonele submarine, multe trasee fiind în zonele muntoase la
mari altitudini (5 330 m în Tibet, 4 800 m în Munţii Anzi, 2 770 m în Munţii Alpi), trecând
adeseori prin pasuri de mare altitudine: Tangla (4 992m), Oroya (4 770m), Mercedario
(4067m), Evans(2568m), Grand Saint-Bernard (2 472m) ş.a. Când traseele nu au mai putut fi
continuate cu serpentine s-au construit tunelurile rutiere .

142

Tabelul nr. 4

Reţeaua rutieră la începutul anului 1994

Ţara

Lungimea
drumurilor
în km

Autostrăzi Densitatea Autovehicule
în km drumurilor pe km de
drum

S.U.A.

5 100 875

73 125 544,2 36,7

Franţa

810 000

7 888 1 468,7 34,6

Canada

663 715

14 985 66,5 -

Germania

630 800

11013 1 767,4 55,4

Rusia
Marea Britanie

Italia

455 895
362 357

305 067

- 27,3 10,2
3 259 1 404,5 67,2

6 214 1 012,6 99,7

Tabelul nr. 5

Tuneluri rutiere de mari dimensiuni

Denumirea

Data intrării
în func
ţiune

Lungimea
(m)

Saint-Gothard (Elveţia)

1985

16 880

Tirol (Austria-Elveţia)

1978

14 000

Frejus(Franţa-Italia)

1980

12 895

Mont Blanc(Franţa-Italia)

1965

11 600

Transandin(Chile)
Grand Saint-Bernard(Italia-Elveţia)

1980
1964

8 000
6 000

Căile de comunicaţie sunt în prezent intens circulate : de peste 600 milioane de

autovehicule.

În funcţie de destinaţia traficului, căile rutiere se pot clasifica în : autostrăzi, şosele
continentale şi transcontinentale , drumuri naţionale, drumuri regionale şi drumuri de interes
local. America de Nord, în special S.U.A. şi Canada, deţine cea mai mare reţea de autostrăzi,
urmată de Europa (cu Germania , Franţa , Marea Britanie şi Italia).
În Asia cele mai multe autostrăzi sunt în Japonia, dar şi în Arabia Saudită (Jiddah-
Mecca), Iraq (Bagdad-Kirkuk). Pe continentul african şoselele modernizate se află în zonele
marginale , la Atlantic , Oceanul Indian sau la Marea Mediterană. În Australia , o autostradă
uneşte oraşele Perth şi Melbourne, iar în partea cealaltă a ţării Darwin cu Adelaide.
Şoseaua cea mai lungă din lume , de circa 15 000 km, numită şi ,,Panamericana,,
se află pe continentele americane. În componenţa ei intră trei sectoare : Alaska Highway
(Fairbanks-Seattle), autostrada Pacifică (Seattle-Tucson) şi Carretera Panamericana, care
străbate Mexicul, ţările din America Centrală şi America de Sud (până la Puerto Montt, în
Chile).

143

Tabelul nr. 6

Parcul de autovehicule la 1.01.1996

Nr.
crt.

Þara

Autovehicul
e
particulare
(mil.buc.)

Locuitori/
autovehicul
e
particulare

Autovehic
ule
utilitare
(mil.buc.
)

1.

SUA

134,98

2,0

65,46

2.

Japonia

44,68

2,8

22,17

3.

Germania

40,50

2,0

3,06

4.

Italia

30,00

1,9

2,80

5.

Marea
Britanie

24,54

2,4

3,20

6.

Franþa

24,54

2,4

3,39

Sursa:Images économique du monde, 98

Transporturile rutiere au preluat o mare parte a
transportului de mãrfuri în detrimentul cãilor ferate.
Astfel, în þãrile europene 70% din traficul de mãrfuri se face
pe arterele rutiere .Þãrile din Uniunea Europeanã au
înregistrat u trafic de mãrfuri de 583 mil.t. mãrfuri ºi au
fost tranzitate de 719 mil.t. mãrfuri, provenind din 37% din
Germania, 25% din Franþa ºi 8% din Italia .Un exemplu
concludent îl oferã Franþa, unde 69% din transportul de
mãrfuri a utilizat cãile rutiere; în 1993-1994 teritoriul
francez a fost tranzitat de 2 milioane de camioane ( din care
45% s-au îndreptat cãtre Spania), al cãror tonaj era format în
proporþie de 40% din produse agricole ºi alimentare, 33%
produse industriale ºi 13% produse chimice.
România are o reþea rutierã de 72 834 km, o autostradã
construitã în 1972 Bucureºti-Piteºti, dec114 km, ºi un alt
tronson, Feteºti-Cernavodã, de 18 km,din cadrul autostrãzii
nord-sud (TEM), care va traversa þara pe circa 820 km, pe
traseul Nãdlac-Timiºoara –Craiova-Bucureºti-Lehliu-Feteºti-
Constanþa.Densitatea drumurilor este de 30,8 km/100 km2

, iar
numãrul de autovehicule pe km de drum este de 38,2. Pe cãile
rutiere ale þãrii noastre au fost tranportate 557milioane t de
mãrfuri, reprezentând o creºtere faþã de anii precedenþi.

Transporturile navale

Navigaþia interioarã sau fluvialã are o vechime
milenarã.Aceasta este astãzi înlesnitã de lucrãri ample de
regularizare a râurilor ºi de construcþia unor canale.
Cele mai importante sisteme de navigaþie naþionale sunt

Volga(Rusia),

Mississippi(S.U.A.),

iar

cu

caracter
internaþional Rhinul, Dunãrea , Oder-Elba ºi Marile Lacuri-
St.Lawrence.

În Europa navigaþia fluvialã se face ºi pe Sena,Tamisa, (

canalele

Amsterdam-Rhin,Wilhelmina

º.a.;

porturile

Amsterdam,Utrecht º.a.).
O importanþã deosebitã prezintã Dunãrea ,navigabilã de la
Ulm(Germania), cu nave mici , iar de la Regensburg, cu nave de
600tdw.În sectorul fluvio-maritim (Brãila-Sulina)pot circula
nave de 6 000-15 000 tdw.Încheierea lucrãrilor la canalul
Main-Dunãre ºi pe canalul Dunãre-Marea Neagrã au fãcut din
acest sistem de fluvii ºi canale cea mai importantã arterã de

144

navigaþie din Europa . În România transporturile fluviale au
înregistrat un trafic de 7,9 mil. t.(1994).

Transporturile maritime

Transporturile maritime sunt cunoscute din antichitatea
greco-romanã ºi cea a Extremul Orient asiatic, pentru ca epoca
marilor descoperiri geografice sã marcheze un nou avânt al
navigaþiei . Introducerea tracþiunii cu abur , apoi a celei
Diesel au constituit o adevãratã revoluþie în tehnica de
navigaþie.

Traficul de pasageri , mai ales pe distanþe lungi, a
scãzut foarte mult, concomitent cu el ºi supernavele destinate
acestui scop, astfel cã transatlanticele de azi au un tonaj
mai mic decât în perioada interbelicã (de la 85 000 tdw la
circa 40 000 tdw).

Traficul de mãrfuri a crescut continuu, de la 140
milioane t în 1887 la 3,4 miliarde t în 1980 ºi la 4,79
miliarde t în 1996.

Tabelul nr.7

Structura traficului maritim de mãrfuri (1995-1996)

Mãrfuri traficate

1995
milioane tone

1996
milioane tone

Petrol brut

1415

1450

Produse petroliere

381

395

Cãrbuni

423

437

Minereuri de fier

402

390

Cereale

196

188

Alte mãrfuri

1870

1930

Total mondial

4687

4790

Fluxurile comerciale cele mai importante se realizeazã
mai ales între trei mari spaþii economice: America de Nord,
Asia –Pacific ºi Europa Occidentalã, care împreunã totalizeazã
80% di schimburile internaþionale. Navele cele mai utilizate
sunt cele cu o capacitate sub
50 000 tdw.

Flota comercialã totaliza ,la sfârºitul anului 1994,
694,7 mil.tdw, ceea ce reprezintã o creºtere de 1,6%faþã de
anul 1993. Principalii deþinãtori erau þãrile dezvoltate , cu
437,8 mil.tdw, reprezentând 68,2% din total, urmate de þãrile
în curs de dezvoltare cu 149,9 mil.tdw, adicã 21,6%.Þãrile
Europei Centrale ºi Estice deþineau numai 5,6% din total, iar
statele socialiste din Asia doar 3,2%.Tot þãrilor dezvoltate
le revine 55,9%din comerþul mondial al flotei maritime , în
timp ce þãrilor în curs de dezvoltare numai 1/3 din comerþul
mondial maritim de mãrfuri.
Practica înregistrãrii navelor sub pavilion strãin
,favorizatã de impozite diferenþiale ,
s-a extins foarte mult astfel cã , în 1994, tonajul total
înregistrat la aceastã categorie era de 295,7 mil.tdw,
reprezentând aproximativ ½ din tonajul celor 35 de þãri mari
deþinãtoare . Principalele þãri sub al cãror pavilion de
complezenþã se aflã mari capacitãþi navale de transport sunt (
în parantezã ponderea din totalul mondial ):Liberia (32,8%),
Panama(29,7%), Bahamas(12,0%),Malta(6,8%),Saint

145

Vincecent(2,3%).

Tabelul nr.9

Flota de transport de mãrfuri(1997)

Nr.
crt
.

Þara

Tonaj brut
capacitate(mil
.tdw)

Ponderea din
total
mondial(%)

1. Panama

79,6

16,84

2. Liberia

58,1

12,29

3. Grecia

27,2

5,75

4. Bahamas

23,9

5,05

5. Cipru

23,1

4,88

Sursa: Quid 98

La capacitãþile existente pentru mãrfurile generale se
adaugã cele ale tancurilor petroliere, ceea ce modificã mult
ordinea de mai sus .Capacitatea flotei comerciale mondiale
este alcãtuitã în proporþie de 60% di nave pentru transportul
petrolului.

Tabelul nr.10

Þãri care deþin mari flote maritime (1 ianuarie 1997)

Nr.

Þara

Tonaj mil
tdw.

Pondere
a în

crt.

Pavilion
naþional

Pavilion
strãin

Total

totalul
mondial
%

1.

Grecia

46 028

68 922

114 951

16,1

2.

Japonia

21 985

65 179

87 163

12,2

3.

SUA

12 428

35 426

47 854

6,7

4.

Norvegia

27 185

20 235

47 420

6,6

5.

China

22 501

12 692

35 194

4,9

Întreaga activitate de transport maritim este strâns
legatã de port, un complex de instalaþii pe apã ºi uscat care
asigurã operaþiile de acostare, transbordare a mãrfurilor ºi
pasagerilor,

depozitarea

ºi

prelucrarea

mãrfurilor,
aprovizionarea ºi repararea navelor .Manipularea mãrfurilor se
face cu ajutorul macaralelor fixe ºi mobile la cheiuri ºi
dane, a macaralelor plutitoare etc. În multe porturi, în
legãturã cu spaþiile de depozitare s-au dezvoltat adevãrate
zone industriale.

Tabelul nr.11

Marile porturi maritime (mil.t, 1994)

Nr.
crt.

Oraº

Þara

Mãrfuri
traficate
mld.t

1.

Rotterdam

Olanda

293,8

2.

Singapore

Singapore

290,0

3.

Chiba

Japonia

173,7

4.

Kobe

Japonia

171,0

5.

Hong KONG

China

147,2

Sursa:Quid'98

146

Cele mai importante rute maritime pornesc din porturile
europene situate la þãrmul Mãrii Nordului ºi al Mãrii
Mediterane, cãtre porturile aflate pe litoralul atlantic al
celor douã continente americane, cãtre Africa de Sud, iar prin
Canalul Suez (traversat în 1994 de 17 317 nave cu 296,9 mil.t
mãrfuri ) spre þãrile riverane Oceanului Indian, cele din Asia
de Est ºi Oceania. Porturile atlantice ale Americii de Nord
sunt puncte de plecare ale rutelor maritime cãtre þãrile
Americii de Sus, cãtre porturile europene ºi africane, iar
prin Canalul Panama
(11 027 nave cu 163,08 mil.t mãrfuri ) pe o cale mult scurtatã
cãtre Asia ºi Oceania.
Î n România, anul 1994 înregistreazã o scãdere a
transporturilor maritime, comparativ cu cele fluviale, cu cel
puþin 50%.Mãrfurile transportate cu navele maritime au
totalizat 3,7 mil.t. Principalul port maritim este Constanþa,
al cãrui trafic a atins 31,8 mil.t (1994), urmat de Mangalia
ºi Sulina.

Transporturile aeriene ºi speciale

Transporturile aeriene au revoluþionat comunicaþiile la
mari distanþe, fãcând posibilã apropierea între oraºe , þãri,
continente. Ele au un rol încã redus în transportul de
mãrfuri, deºi cu regularitate preiau presa, poºta ºi coletãria
uºoarã, medicamente, alimente, iar uneori piese ºi utilaje
uºoare, metale preþioase, fructe ºi produse
horticole.

Transporturile aeriene sunt organizate pe companii
naþionale, care au deschise rute interne ºi internaþionale
pentru a asigura legãturi permanente între marile oraºe.
Dintre numeroasele companii aeriene,mai cunoscute , pentru
legãturile pe care le asigurã ºi dupã numãrul de pasageri
transportaþi anual, amintim:United
Airways Delta, Air France, Aeroflot, British Airways,
Lufthansa, J.A.L.(Japonia). În þara noastrã cea mai mare
companie de aviaþie este TAROM.
Aeroporturile reprezintã punctele de convergenþã ale
navigaþiei aeriene, ele fiind amplasate tot mai departe de
oraºe pentru a le feri de poluarea fonicã ºi asigurã
complexele operaþiuni de zbor.

Tabelul nr.12

Marile aeroporturi ale lumii(1994)

Nr.
crt.

Oraºul

Nr.
pasageri
(milioane
)

Nr.
crt.

Oraºul

Mãrfur
i
(mii
t)

1.

Londra

85,4

1.

New York

2
442,7

2.

New York

84,1

2.

Tokyo

2
296,5

3.

Chicago

78,9

3.

Osaka

2
074,2

4.

Tokio

72,0

4.

Los
Angeles

1
954,9

147

5.

Dallas

65,0

5.

Miami

1
632,1

6.

Los
Angeles

64,2

6.

Hong Kong

1
563,4

7.

Paris

59,0

7.

Londra

1
371,2

8.

Atlanta

58,0

8.

Seul

1
361,4

9.

San
Francisco

39,0

9.

Frankfurt

1
338,4

10.

Frankfurt

38,7

10.

Singapore

1
190,4

Sursa: Quid' 98

Aeroporturile se clasificã dupã volumul traficului anual
de pasageri , dupã destinaþie (internaþionale, naþionale,
locale etc.).

În România existã urmãtoarele aeroporturi internaþionale:
Otopeni-Bucureºti, Timiºoara, Arad ºi Mihail Kogãlniceanu –
Constanþa; acestora li se adaugã ºi alte 13 aeroporturi de
importanþã naþionalã. În 1994 transporturile aeriene româneºti
au înregistrat 1,9 mil. pasageri.
Activitãþile aerospaþiale constituie un domeniu aparte al
transporturilor, un domeniu în care se remarcã S.U.A. ºi
C.S.I. , alãturi de care se înscriu Franþa , Marea Britanie,
China, India ,Japonia, Brazilia º.a.
În categoria transporturilor speciale sunt cuprinse
conductele, liniile de înaltã tensiune ºi telecomunicaþiile.
Transporturile prin conducte au o importanþã deosebitã pentru
transportul petrolului, gazelor naturale ºi a produselor
petroliere. Ele formeazã o reþea de circa 2 mil. km lungime ºi
sunt construite , în principal, în zonele de uscat, în
regiunile de exploatare a hidrocarburilor, pe care le pun în
legãturã fie cu centrele de prelucrare a acestora, fie cu
marile regiuni consumatoare. Unele conducte , cu lungimi
transcontinentale

(

S.U.A.,

Canada,

Arabia

Sauditã,
C.S.I.,Germania, Norvegia) sunt utilizate pentru exportul ºi
importul de petrol. Zonele de extracþie a petrolului aflate în
regiunea platfomelor submarine sunt legate cu zonele de þãrm
cu ajutorul unor conducte submarine. O situaþie comparabilã
se poate face ºi în cazul conductelor pentru transportul
gazelor naturale, care leagã zonele de extracþie cu centrele
industriale , dar ºi cu celelalte localitãþi , acestea având o
largã utilizare casnicã.
Telecomunicaþiile constituie al doilea sector ca importanþã
al

transporturilor

speciale

.Comunicaþiile

poºtale,
telegrafice, telefonice, video ºi radiofonice au luat o
amploare fãrã precedent prin progresul tehnic rapid pe care îl
înregistreazã , în sensul capacitãþii, vitezei, frecvente
fiind computerizarea ºi comunicaþiile prin sateliþi ºi fibre
optice.

148

ĨNTREBĂRI TEST PENTRU EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR

• Care este obiectul de studiu al disciplinei Geografia economică mondială ?
• Care sunt criteriile de clasificare a resurselor folosite de om ?
• Cum a evoluat populaţia Terrei şi care au fost factorii principali care au determinat
această evoluţie ?
• Care sunt regiunile cu densitatea populaţiei cea mai mare, precum şi regiunile cu
densitatea cea mai scăzută ?
• Ce tipuri de combustibili fosili se utilizează ca resurse naturale ĩn economie ?
• Ce rol au cărbunii ĩn activitatea economică şi socială a omului ?
• Care sunt tipurile de cărbuni stabilite ĩn funcţie de diferitele criterii de clasificare

existente ?
• Care sunt cele mai importante bazine carbonifere ale lumii ?

149

• Cum se ierarhizează statele şi continentele ĩn funcţie de producţia de cărbune ?
• Care sunt principalele ţări exportatoare şi cele importatoare?
• Cum caracterizaţi rezervele şi producţia de cărbune ale României ?
• Care este rolul petrolului ĩn evoluţia economiei şi societăţii din ultimul secol ?
• Care este repartiţia pe glob a rezervelor şi producţiei de petrol ?
• Care sunt principalele două zone importante de extracţie a petrolului pe Terra ?
• Cum explicaţi dispunerea zonelor de rafinare faţă de cele de exploatare ?
• Care sunt principalele fluxuri de petrol determinate de activitatea de export-import ?
• Cum apreciaţi rezervele şi producţia de petrol din ultima perioadă ale României ?
• Cum contribuie gazele naturale la satisfacerea necesităţilor de energie şi de materii
prime ale economiei mondiale şi naţionale ?
• Care sunt principalele regiuni producătoare de gaze naturale ale lumii ?
• Ce imoportanţă are energia electrică pentru dezvoltarea economică şi socială, precum
şi pentru structura mijloacelor de muncă ?
• Ce caracteristici au hidrocentralele electrice în comparaţie cu celelalte tipuri de
centrale electrice ? Care sunt avantajele şi dezavantajele hidrocentralelor faţă de
termocentrale ?
• Ce alte tipuri de centrale electrice funcţionează pe glob, în afara termocentralelor şi a
hidrocentralelor ?
• Care este perspectiva dezvoltării noilor tipuri de centrale electrice în diferitele zone ale

Terrei ?
• Care sunt ţările unde funcţionează deja centrale atomice ?
• Cum se prezintă producţia de energie electrică pe continentele Terrei ?
• Care este rolul energiei electrice în economia României ?
• Care sunt principalele centrale electrice ale României, după sursa de energie primară

utilizată ?
• Care sunt resursele naturale utilizate ca materii prime în industria metalurgică ?
• Care este repartiţia geografică a bazinelor cu minereuri de fier?
• Care sunt principalele fluxuri internaţionale ale comerţului cu minereu de fier ?
• Care sunt marile regiuni siderurgice ale Terrei, precum şi cele din România ?
• Care este structura mineralelor neferoase şi ce rol au în industria modernă ?
• Care sunt principalele rezerve de minereu de cupru ale Terrei şi ce caracteristici
trebuie să îndeplinească pentru a putea fi prelucrate ?
• Care sunt clasementele pe ţări în privinţa producţiei de metale neferoase, metale
uşoare, metale preţioase, metale radioactive ?
• Care sunt centrele principale de exploatare a bauxitei, de obţinere a aluminei şi a
aluminiului ?
• Care este rolul industriei constructoare de maşini în economia modernă ?
• Care sunt clasamentele pe ţări în privinţa producţiei de autovehicule, nave, aparatură
electrotehnică ?
• Care este locul industriei chimice în economia modernă ?
• Ce fenomene economice influenţează în prezent evoluţia industriei chimice ?
• Pe ce tipuri de materii prime se bazează industria petrochimică ?
• Ce rol are sarea, ca materie primă, în industria chimică ?
• Care este rolul actual al îngrăşămintelor chimice în agricultură ?
• Care sunt categoriile de îngrăşăminte chimice şi marii producători ?
• Care sunt principalele roluri ale pădurii în viaţa economică şi socială a omului ?
• Ce resurse naturale oferă pădurea ?

150

• Care sunt principalele tipuri de pădure după zona geografică în care se află pădurea
respectivă ?
• Care sunt cele mai caracteristice tipuri de pădure din Europa, America, Asia şi

Africa ?
• Care sunt subramurile industriei de prelucrare a lemnului ?
• Care sunt principalele ţări exportatoare sau importatoare de lemn şi produse din

lemn ?

• Care sunt principalele subramuri ale industriei lemnului din România şi unde sunt
localizate ele ?
• Care este rolul rocilor naturale în activitatea economică ?
• Care sunt categoriile de roci exploatate pentru activitatea din construcţii şi fabricarea

lianţilor ?
• Care sunt cele mai cunoscute zone de exploatare a marmurei ?
• Care sunt subramurile industriei materialelor de construcţii ?
• Care sunt principalii producători mondiali de ciment din Europa, America şi Asia ?
• Unde sunt situate centrele de tradiţie de fabricarea porţelanului pe Terra şi în
România ?
• Care sunt tipurile de roci exploatate şi prelucrate în România ?
• Care sunt principalele centre de prelucrare a rocilor naturale în vederea obţinerii de
ciment, sticlă, produse ceramice, în România ?
• Care sunt marii producători de bumbac şi de ţesături din bumac ?
• Care este ierarhia ţărilor producătoare de lână ?
• Ce produse se confecţionaeză din in, cânepă şi iută ?
• Care sunt marii producători şi exportatori de materii prime pentru industria pielăriei şi
încălţămintei ?
• Care este rolul industriei alimentare şi de ce tipuri de materii prime este dependentă ?
• Care sunt marii producători de carne şi preparate din carne, de peşte şi preparate din

peşte ?

• Ce ţări produc trestia de zahăr şi cu cât contribuie această plantă la obţinerea
producţiei mondiale de zahăr ?
• Care sunt regiunile viticole reunite ale Europei ?
• Caracterizaţi industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice .
• Care sunt resursele naturale şi economice provenite din agricultură ?
• Ce factori influenţează dezvoltarea şi repartizarea geografică a agriculturii pe Terra ?
• Care sunt cerealele utilizate ca resurse economice ?
• Care sunt zonele principale de cultivare a orezului, plantelor citrice şi a viţei de vie ?
• Ce produse industrializabile asigură creşterea animalelor ?
• Care sunt ţările cu cea mai dezvoltată creştere a animalelor pentru producţia de carne ?
• Care sunt regiunile agro-geografice ale Terrei ?
• Care sunt principalele regiuni agricole ale Romăniei ?
• Care este conţinutul actual al conceptului de turism ?

• Cum se clasifică turismul în funcţie de factorii naturali, de provenienţa
turiştilor, de potenţialul turistic şi baza de servicii asigurată ?
• Care este contribuţia la oferta turistică mondială a zonei mediteraneene ?
• Care sunt bazinele turistice noi şi care sunt tipurile de localizare a acestora ?
• Care sunt principalele motivaţii ale activităţii de turism internaţional ?

151

• Care sunt zonele turistice din România frecventate de turişti străini şi care sunt
motivele principale de atracţie pentru aceştia ?
• Care este rolul transporturilor şi comunicaţiilor în economie şi societate ?
• Cum se clasifică transporturile şi comunicaţiile ?
• Care este structura transporturilor terestre ?
• Care sunt construcţiile speciale care însoţesc transporturile feroviare şi rutiere ?
• Ce importanţă economică prezintă transporturile rutiere şi care sunt avantajele
faţă de cele feroviare ?
• Care sunt cele mai lungi şosele şi autostrăzi din lume ?
• Care sunt rutele navale cele mai importante (pe fluvii şi pe mare) ?
• Care sunt zonele de concentrare a transporturilor aeriene ?
• Ce se înţelege prin transporturile speciale şi ce rol au ele în economie ?
• Care sunt cele mai mari zone de trafic din lume ?

Bibliografie

1. Bran Fl., Istrate I., Roşu A., G.- Geografia economică mondială, Editura
economică, 1996
2. Bran Fl, Simon T., Ioan I.- Geografia economică mondială, Editura
economică, 1996
3. Buia Gr.- Geografia economică, Note de curs (manuscris), 1998
4. Matei H., C., Negut S., Nicolae I., Radu C.- Enciclopedia statelor lumii,
Editura Merona, 2000
5. Negoescu B., Vlăsceanu Gh.- Geografie economică, Editura Teora, 1998

152

6. Negut S., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., Zotta B., Bran F.- Geografie
economică mondială, Centrul editorial poligrafic A.S.E., Bucureşti 1999
7. Velcea I., Ungureanu Al., Geografia economică a lumii contemporane,
Casa de editură şi presă “Şansa SRL”, Bucureşti, 1993

CUPRINS

Cuvânt înainte
.....................................
.............

3

Capitolul I

Resursele naturale
.............................................

5

Capitolul II

Resursele umane ale Terrei

.............................

9

Capitolul III Cãrbunii
..........................................................
.

20

Capitolul IV

Petrolul ºi industria petrolierã

.........................

27

Capitolul V

Gazele naturale
................................................. 41
Capitolul VI

Energia electricã pe glob

.................................

47
Capitolul VII Minereurile de fier ºi siderurgia
.......................

61

153

Capitolul VIII Minereurile neferoase ºi metalurgia

neferoasã
..........................................................
74

Capitolul IX

Industria construcþiilor de maºini ºi
a prelucrãrii metalelor
......................................

87

Capitolul X

Industria chimicã
.............................................. 95
Capitolul XI

Pãdurile ºi industrializarea lemnului

................

105
Capitolul XII Rocile de construcþie ºi industria

materialelor de construcþie

..............................

107

Capitolul XIII Industria uºoarã
...............................................

111

Capitolul XIV Industria alimentarã
.........................................

114

Capitolul XV

Agricultura
........................................................
121
Capitolul XVI Turismul
..........................................................
.

130
Capitolul XVII Transporturile
................................................... 139
Întrebãri test
....................................................
148
Bibliografie
......................................................
151

You're Reading a Free Preview

Descarga
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->