ISTORICUL SFANTULUI MUNTE ATHOS

Sfantul Munte este o

peninsula cu lungimea de 60
km o latime ce variaza intre
8-12 km ,aria totala fiind de
360 Km patrati. Muntele
Athos, sau Athon, dup niste
vechi traditiuni ntunecate ar
veni de la Athos, un
supranume ce da zeului Joe
(Jupiter) care avea un
templu pe unul din vrfurile
Muntelui.
Printre celelalte temple de
pe Athos, pe unul din
vrfurile cele mai nalte, era
zidit templul zeului Apolon,
care ntrecea pe toate ca
mrime, nltime si art.

In zilele senine, Idolul se vedea dela Constantinopol si era adorat cu nsufletire. In
timpurile vechi Athosul era tot att de renumit ca si Olimpul, faimosul munte, pe
nltimea cruia slsluiau zeii mitologiei antice.
De la poalele Athosului si pn la cele ale Olimpului se ntinde ca o pnz albastr,
frumoasa mare Egee, semnat ca o multime de insule, a cror legende sunt cunoscute
de toate popoarele. Athonul nsusi, nu de putine ori a slujit de slas zeilor din Olimp.
O legend spune, c vreme ndelungat a petrecut aici si Junona.
Muntele Athos, pe atunci era locuit de pgni. Deasupra lui se aflau 5 cetti: Dion,
Olofiscus, Acroaton, Zissus si Cleone. Locuitorii acestor cetti ca si cei de prin insulele
din apropiere, au adus multe jertfe sngeroase zeittilor de pe munte, si n special lui
Apolon cel de pe vrful Athonului.
Lumea dornic s cunoasc viitorul venea de prin toate prtile, spre a-l consulta si toti
primeau de la dnsul rspunsuri potrivite, dar fireste mincinoase, ca toate rspunsurile
oracolelor pgne.
Dup poemele lui Homer, pe lng Atbon, ar fi trecut flota viteazului ntre viteji, Achile, fiul lui
Pele, regele Tesaliei, cnd mpreun cu Agamenon, si nteleptul Ulise, au pornit rzboi
mpotriva Troiei, faimoasa cetate ale crei ruine se vd si astzi, pe coastele Asiei Mici.
Crestinarea Athosului. Pgnii care locuiau Sf. Munte, dup o veche traditiune bisericeasc au
primit crestinismul din vremile cele dinti ale erei crestine, n niste conditiuni cu totul
exceptionale.
Se stie c, dup nltarea Mntuitorului la cer si pogorrea Sf. Duh asupra celor 12 Apostoli,
printre care erau si sfintele femei mironosite, n frunte cu Sf. Fecioar Maria, urmnd poruncii
Mntuitorului: Mergnd nvtati toate neamurile... si propovduiti evanghelia la toat zidirea",
Sf. apostoli au tras la sorti, care ncotro s mearg la propovduire.
In chipul acesta, s-au ornduit toti, fiecare n cte o parte a lumii. Ct despre Maica Domnului,
singur Dumnezeu, dup a Sa pronie, i-a rnduit mai nainte soarta, trimitnd pe arhanghelul
Gavriil, care i-a vestit, ca s mearg la muntele Athos, unde sunt cele mai multe Temple
pgne.
Aceasta s-a ndeplinit ntocmai, n urmtoarele mprejurri: In insula Cipru, fusese rnduit
episcop, Lazr, cel nviat a 4-a zi din morti; hirotonit de ctre apostolul Varnava, ucenicul Sf.
Ap. Pavel.
Dup un timp, oarecare, Lazr a fost cuprins de un dor nespus, de a mai vedea, odat nainte
de a-si da obstescul sfrsit pe prea Sf. Fecioar; dar stiind bine, c el nu se mai putea duce la
Ierusalim, din cauza jidovilor, carel urmreau, ca s-l ucid, a scris o epistol Maicii Domnului,
prin care o ruga, cu mult struint si cu adnc smerenie, ca s vin ea la Cipru, spre a-I
mprtsi blagoslovirea Fiului si Dumnezeului.
Maica Domnului, primind scrisoarea aceasta duioas, a rspuns Sf. Lazr, c-i va ndeplini
dorinta, numai s-i trimit o corabie n portul Iaffa, ca s o ia. Primind acest rspuns, Sf. Lazr
s-a umplut de o bucurie nespus si a trimis ndat corabia la port. Maica Domnului o astepta. S-
a suit n corabie, nsotit fiind de apostolul Ioan feciorelnicul -n grija cruia o lsase
Mntuitorul - si de alti doi apostoli si s-au ndreptat cu corabia, spre insula Cipru.
Vntul ns fiind mpotriv, - dup dnmnezeiasca rnduial de sus - se pomeneste dup ctva
vreme de cltorie, la limanul lui Climent, din muntele Athos, n dreptul Mnstirii Ivirilor de
azi.
Cnd s-a apropiat corabia de trm, s-a ntmplat o minune! Toti idolii din munte au czut cu
fetele la pmnt, sfrmndu-se n mii de bucti; iar idolul Apolon, cel din vrful Athonului
rcnind groaznic, fr ornduial, ca niciodat, a strigat; Iesiti noroadelor brbati si femei, tineri
si btrni si alergati n grab, la limanul lui Climent, ca s ntmpinati pe Maica Marelui
Imprat si adevratului Dumnezeu, Iisus Hristos! Si zicnd aceste cuvinte, ndat idolul a czut
de pe vrful muntelui, mpreun cu diavolul care locuia ntr-nsul, sfrmnd coama ntreag a
muntelui si prbusindu-se n adncurile mrii.

Norodul, auzind aceasta, s-a nspimntat foarte si adunndu-se la un loc cu mic cu mare s-au
pogort n grab la limanul lui Climent, unde au ntmpinat pe prea Sf. Nsctoare de
Dumnezeu si Sf. apostoli care era cu dnsa. Fiind ea pe bordul corabiei, i-au adus cuviincioasa
cinstire si cznd i s-au nchinat, zicnd; O prea sfnt stpn, Maic pururea fecioar!
Spune-ne luminat cum ai nscut pe cel nencput?

Cum ai hrnit cu lapte din snul Tu pe cel ca hrneste toat fptuirea si cum ai tinut n Sf. Tale
brate pe cel ce tine n brate toat zidirea? " Atunci Maica Domnului, cea cu dar druit,
deschiznd gura a dezvluit norodului aceluia nselat de idoli toate tainele Fiului Su,
nvtndu-i s cread si s se boteze n numele Lui.

Si asa a crezut tot norodul si s-a botezat de la mic la mare, aducnd multumire Maicii Prea
Curate.

Maica Domnului le-a mai spus urmtoarele cuvinte: O fii luminati, ascultati. Acest loc a fost
sortit mie de ctre Fiul si Dumnezeul meu. Voi ns, nu veti mai rmne mult aici, pentru c pe
muntele acesta voi trimite brbati din toat lumea, ca s vietuiasc n curtie, dup chipul
ngerilor.

Dup aceasta, maica cea prea curat s-a suit n corabie, mpreun cu cei doi ucenici care o
nsoteau, si dnd ultimele povete norodului, binecuvntndu-l, a plecat spre insula Cipru.

Sf. Lazr, dup mult asteptare, zrind corabia apropiindu-se, mult s-a nveselit, vrsnd lacrimi
de bucurie. Si sosind corabia, Maica Domnului a povestit Sf. Lazr cum a fost rnduit s
mearg la muntele Athos, unde a adus pe tot norodul la credinta cea adevrat.

Sf. Lazr s-a bucurat mult, si lund blagostovenia cea mult dorit, corabia cu Maica Domnului
s-a ndeprtat de la trm, pornind spre Iaffa si apoi spre Ierusalim. Nu se stie sigur cnd au venit
primii monahi pe muntele Athos. Se bnuieste ns c ar fi venit chiar din timpul Sf. Apostol si
Evanghelist Ioan (101 dup Hr.), care nsotise pe Sf. Fecioar n cltoria Sa spre Athos.

Aceast versiune voieste s ne spun c, chiar din timpurile vechi ale erei crestine, au debarcat
aici sihastri din Asia mic, poate si din Efes, patria Sf. Evanghelist Ioan, unde viata singuratic,
contemplativ, ncepuse a se manifesta de timpuriu.

Desigur ns, c viata clugreasc de aici a luat fiint mai nti sub forma de sihstrii si de
schituri. Pe vremea mpratului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau cteva
Mnstiri, care ns au fost pustiite de barbarii nvlitori. Ctre sfrsitul secolului al VIII-lea,
venind de la Roma, Petru Athonitul, din porunca Maicii Domnului, care i s-a aratat n vis, a
gsit muntele pustiu. De aceea a trebuit s-si caute adpost ntr-o pester ntunecoas, plin de
trtoare otrvitoare, pe care numai cu rugciunea le-a alungat. Hrana sa, la nceput, a fost din
ierburi care cresteau n preajma pesterii, iar mai n urm s-a nvrednicit de hran cereasc pe
care i-o aducea ngerul Slavei, o dat la patruzeci de zile.

In a doua jumtate a sec. IX (867) vine si se aseaz la Athos, pustnicul Ioan Colibasul vestit
prin sfintenia vietii sale. Pilda lui fu urmat de altii, asa c n scurt timp nltimile muntelui au
fost populate cu sihastrii si monahii, rvnitori dup viata ngereasc, post si rugciune de zi si
de noapte, n linistea profund a muntelui.

Vasile Macedon, mpratul bizantului (867-886) ascultnd rugmintea sihastrului Ioan
Colibasul, i drui lui si urmasilor si acest munte, care de acum nainte ncepe a se numi Sf.
MUNTE. Privilegiul acesta al lui Vasile Macedon, l ntri si mpratul Leon Inteleptul. Pe
lng sihastrii, mai venir apoi si chinovitii, care ncepur s zideasc mnstiri.

Ca organizator al Sf. munte este considerat Atanasie din Trapezunda, care mpreun cu alti
rvnitori de viat monahiceasc, ntemeie marea mnstire Lavra, pe la anul 963.

Pentru viata sa, plin de evlavie si cuviosie, Atanasie, ca si Petru Athonitul, este trecut n rndul
Sfintilor.

Prin secolul. al X-lea, viata monahal ajunge la mare cinste. Patriarhi, arhierei, preoti, diaconi
se retrag la mnstirile Aghiorite si intr n rndurile monahilor. Lor le urmeaz mprati, printi
si boieri, care, convinsi de nimicnicia vietii acesteia, se retrag din lumea desftrilor, trind n
singurtatea muntelui sfnt, si ducnd cu dnsii averi si odoare scumpe.

Faima despre sfintenia vietii n Sf. Munte, s-a rspndit n toat lumea. Principii tutoror
popoarelor ortodoxe: Iberi, Rusi, Srbi, Bulgari si mai ales Romnii, druiesc averi
considerabile pentru zidirea si mpodobirea mnstirilor din Sf. Munte.

0 chestie care merit s fie cercetat este si interzicerea intrrii femeilor, sau femelelor n
genere, n Sf. Munte. Dup o veche traditie, pstrat prin viu grai, se povesteste c, Plagudia,
sotia mpratului Teodosie cel mare trecnd cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a
abtut si pe la muntele Athos spre a vedea mnstirea Vatoped zidit de ctre sotul su.

Primit n port de ctre monahii a mers pn n tinda Bisericii, unde este pn astzi Icoana
Maicii Domnului numit vie. Aici auzi o voce tuntoare: Opreste-te si ntoarce-te napoi cci
eu sunt mprteasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit s tulburi linistea supusilor mei ? S
stiti c de azi nainte, nici o femeie nu va mai clca pmntul sfnt al acestui munte".

Auzind aceste cuvinte, mprteasa Plagudia czut cu fata la pmnt, pocindu-se de
ndrzneala ce a avut, drui mnstirii odoare scumpe dup care a plecat la Constantinopol.

De atunci si pn azi, nici o femeie n-a mai intrat n republica monahilor a Sf. munte Athos.

Prin sec, XI-lea, Athosul si pierde caracterul de asezmnt mprtesc, curat Bizantin. Atunci
Rusii ntemeiaz aici mnnstirea lor Sf. Pantelimon, numit Rusicu, cu slujb ruseasc de pe
crti Slavonesti, pomenite nc pe la 1143.

In curnd se nfiinteaz si mnstirea Srbeasc Chilandarul, o frumoas mnstire bulgreasc
si un frumos schit romnesc: Prodromul.

In timpul imperiului Latin, ntemeiat de cruciati n anul 1204, monahii Sf. munte Athos au
nscris cea mai glorioas pagin a istoriei lor, luptnd si mrturisind, n ciuda tuturor
prigoanelor catolice, credinta drept mritoare de rsrit. Martiriul, mucenicia si moartea, nu i-au
putut clinti de pe temeliile credintei ortodoxe.

De atunci si pn azi, Sf. munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni si centrul prin
excelent al monahismului ortodox.


CAREIA

Careia M-re greceasc numit Protatul, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorul ei
dintru nceput, a fost mpratul Constantin cel Mare (324-337). In 361 , pe vremea patriarhului
ariean Eudoxiu a fost arsa. A fost zidit ns de ctre mprati Bizantini. La nceput a fost un
schit, mai trziu avndu-se n vedere locul unde se afla, cu sfatul ntregului Sf. Munte s-a
hotrt a se socoti catedrala orasului Careia. Chiliile sunt locuintele ieromonahilor slujitori ai
administratiei centrale a Sf. Munte. In tinda bisericii se vd mormintele clugrilor martiri, care
au mrturisit credinta dreapt, contra unirii cu Roma. Deasupra mormntului ard necontenit 4
candele mari. Biserica a fost pictat de maestrul Emanuel Panselin si se ntretine de ctre
celelalte M-tiri mari ale Athosului, ca, catedral central. In vechime i-a fost nchinat M-rea
Cotroceni din Bucuresti si Sfintii 3 Ierarhi din Iasi. Biblioteca Careei este veche si foarte
bogat. Aici se afl arhiva antichittii si actele secrete ale M-rei pe care clugrii le pstreaz cu
mare grije neartndu-le la nimeni. In timpul rzboiului mondial (1914-918), englezii au silit pe
clugri s le arate aceste acte, pe care le-au fotografiat si apoi le-au napoiat. Aici se gseste si
primul tipic al Sf. Munte (targos). Are si 42 manuscrise grecesti pe pergament din sec. XII-XlV-
lea si multe altele. Aici se afla mormintele sfintilor martiri ucisi de Ioan Vecos in 1204 caci s-au
opus latinizarii Sfantului Munte.






Icoana "Axion Estin"
este legata de minunea
icoana se afla la
Chilia Adormirii Maicii
Domnului langa schitul
Sf. Andrei, in anul 980.
Un ucenic se ruga in
fata icoanei cu rugaciunea
"Ceea ce esti mai
cinstita decat heruvimii
si mai marita fara de
asemanare decat
serafimii care fara
stricaciune pe
Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim."
Atunci apare Arhanghelul Gavriil in chipul unui calugar si ii spune sa se roage asa "Cuvine-se
cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu , cea pururea fericita si
preanevinovata si maica Dumnezeului nostru" la care sa adauge "Ceea ce esti mai cinstita...",
dar ucenicul nu a retinut exact cantarea , atunci ingerul a scris cu degetul pe o lespede de piatra
aceasta cantare . Aceasta piatra se pastreaza si in zilele noastre.
In Lunea luminata se face litanie in Careia cu aceasta icoana, iar pe 24 oct. la Tesalonic.

Schitul Sfantului Andrei

In 1830 doi sihastri rusi Visarion si
Varsanufie au construit o chilie; in
1874 s-a ridicat o biserica mare cu
3 altare , 19 paraclise si 30 de
clopote.

Sfinte moaste: aici se gaseste capul
Sfantului Apostol Andrei , particele
de la sf. Alex Nevski , Sf. Maria
Magdalena.






MNSTIREA MAREA LAVRA


Mnstirea Marea Lavr este
considerat prima mare mnstire de
obte din Muntele Athos, i a fost
ntemeiat pe la anul 963 prin osrdia
pustnicului Atanasie din Trapezunda, i
cu ajutoare bneti date de ctre
mpraii Bizantini, Nichifor Focas
(963-959) i Ioan Tzimisca (Ioannis
Tzimikes : 969-973). n aceast
mnstire a trit cel mai cunoscut
imnograf i compozitor bizantin, Ioan
Cucuzel.
Aceast Mnstire avea pe vremuri ca
la 200 de clugri greci.

Ctitori din rile
Romne
Ruinndu-se cu vremea, a fost
nfrumuseat de ctre domnitorii rii
Romneti: Alexandru Basarab (1310-
1352) i Vladislav Basarab (1364-
1374). Ei au druit i o icoan a
sfntului Atanasie Athonitul de mare
art, lucrat n argint i aur.
ntr-o parte i alta a icoanei se vd
chipurile gravate ale lui Vladislav-
Basarab i al soiei sale, doamna Ana
Vintil-Vod. Voievodul Ungro-Vlahiei
(1532-1535) cu fiul lor Drghici au
druit o icoan numita. "Egumenia".
Mai trziu Neagoe Basarab a rennoit-o
acoperind-o cu plumb i nfrumusend-
o. Matei Basarab a zidit biserica Sf.
Mihail (1691) pe ai crei perei este
zugrvit ca i ctitor Gavril-Movil.
Domnul Moldovei trimitea cte 15 mii
taleri annual
La 1713 Constantin Brncoveanu
construiete un paraclis n cinstea
icoanei "Cucuzelia".

Biblioteca

n aceast Mnstire se afl ctre 2050
de manuscrise, dintre care 650
pergamente, mai multe din ele sunt n
legtur cu ara romneasc.
Biblioteca mnstirii mai deine 165 de
codici vechi i mai mult de 30.000 de
cri tiprite, fiind cea mai important
bibliotec atonit.

Moate i odoare

n interiorul bisericii principale
(catolicon - katholikon) se afl
mormntul Sfntului Atanasie Atonitul,
iar lng el se afl bastonul de fier de
doi coi, n 4 muchii, al sfntului
Atanasie i o cruce de lemn ferecat n
fier pe care o purta la piept sfntul. Se
mai afl o bucat din Sf. Lemn al Sfintei
Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos,
Capul Sfntului Vasile cel Mare, o
mn a sfntului Ioan Gur de Aur, o
mn a Sf. Apostol Andrei cel dinti
chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel i multe
alte sfinte moate. Poseda mitra i crja
lui Nechifor Focas (963-969).
n curtea mnstirii se afl cel mai vechi
chiparos din lume plantat de nsui sf.
Atanasie Athonitul.





Icoane

"Cucuzelia" - Cuviosul Ioan Cucuzel a adormit la o priveghere iar Maica
Domnului i-a spus din icoana: "Cnt-mi, Ioane, i m laud, c i eu nu te voi
lsa!"

"Econoama" - Sf. Athanasie fiind ngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau,
Maica Domnului i-a grit : "Nu te ntrista, Athanasie, de acum eu voi fi economul acestei
mnstiri " - i de atunci pn n zilele noastre mnstirea nu are econom.

"Portria" - Un turc a tras n icoana cu pistolul i al treilea glonte s-a ntors i l-a lovit pe el.


MNSTIREA VATOPED


Ctitorul ei fondator dintru inceput a fost
marele Constantin (ca multumire ca Maica
Domnului l-a scapat pe fiul ascadie de la inec)
Pe la 361-363 tot Sf. Munte a fost pustiit de
pgni, n (379-395) a fost re facut de
mpratul Teodosie-cel-mare - Iar pe la anul
860 iar a fost pradat de ctre Beduinii
Siriaci. Ctitorie veche a lui Alexandru-L
pusneanu (D-l Moldovei), care n a doua
domnie (1563-1568), drueste pe lang o cup
mare de argint si btut cu solzi de aur. ce a
but insa si d-na sa dintr'nsa, si merticul
anual de 300 galbeni rosii. In acea vreme se
aflau ca la 300 clugri n M-tire- In aceast
M-tire se gasesc multe icoane fctoare de minuni; Odoare si sf. moaste.
Brul Maicii Domnului negru se pstreaz ntr-o racl de argint. Dou cruci de la mpratul
Constantin fcute dupe modelul care i s-a aratat pe cer, nainte de a ncepe lupta cu Liciniu, se
pstreaz pe Sf. Mas. Capul Sf. Andreiu. Paharul (Jaspis) oferit de Manuel Comneanu-
Paleologul apoi un deget al Sf Ioan Boteztorul, mna Sf. Grigore-Decapolitul druit de d-na
Maria-lui Serban Cantacuzino si multe alte sf. moaste. Biblioteca din Vatopedi este cea mai
bogat din Sf. Munte. Pe lng crti Teologice sunt si multe manuscrise de mare valoare istoric
si arheologic. 634 manuscrise grecesti dintre care ca jumtate pe pergament, 150 cu cntri
bisericesti si o serie de manuscrise Slavonesti.
Are 10 paraclise in interior si 3 in exterior.
Icoane:

"Pantanassa" icoana
vindecatoare de cancer
si boli incurabile


"Izbavitoarea celor
deznadajduiti"
Theotokos


"Elaiovritissa"
"Izvoratoarea de mir"
a izvorat ulei pe
timpul foametei

"Vimatarissa"





"Ctitorita" - aceasta icoana a fost
ascunsa de navalirea paganilor de un
calugar intr-o groapa sub Sf. Masa cu o
lumanare aprinsa in fata ei, iar dupa 72
de ani a fost gasita iconana in cel loc cu
lumanarea inca arzand. (calugarul
respectiv a fost luat prizonoer de
pagani si cand a ajuns la manastire dupa 72 de ani le-a spus calugarilor sa sape in acel loc si
au gasit icoana)

"Junghiata" - a fost lovita de un diacon (era suparat pe bucatar fiindca nu a vrut
sa-i mai dea mancare cand a intarziat la masa - intarzia des) cu un cutit , si
imediat a curs sange din icoana. Diaconul si-a venit in fire si si-a dat seama de
greseala si s-a rugat Maicii Domnului sa-l ierte neclintit in fata icoanei iar dupa
cativa ani Maica Domnului i-a spus ca l-a iertat dar mana care a lovit icoana va
da socoteala la judecata lui Dumnezeu. Iar dupa moartea lui mana respectiva i-a
ramas uscata ca marturie.
"Izvabitoarea de barbari" - aceasta icoana arata inainte de aceasta minune ca o
icoana clasica. Portile manastirii se tineau inchise in timpul noptii de navalirea
paganilor (piratii) iar dimineata se deschideau. Un calugar s-a inchinat acestei
icoane dimineata iar Maica Domnului i-a vorbit din icoana si i-a spus sa nu
deschida portile manastirii fiindca sunt piratii la porti si vor prada manastirea si
o vor incendia , atunci Mantuitorul ridica manuta si ii acopera gura Maicii Domnului si ii
spune sa-i lase in pace pe calugarii acestia fiindca nu fac voia lui , atunci Maica Domnului ii
apuca mana Mantuitorului si o lasa in jos si spune din nou acelasi lucru. Iar icoana ramane
asa. Intr-adevar piratii erau la portile manastirii si astfel s-a izbavit manastirea si calugarii de
distrugere.
"Antifomitria"- la anul 382 - fiica lui Teodosie cel Mare vine la ctitoria tatalui sau (sa vada
cum decurg lucrarile de reparatie) si se inchina la icoana atunci Maica Domnului striga din
icoana "Ce cauti aici? De acum incolo sa nu mai calce picior de femeie pe aici..." si de atunci
s-a interzis accesul femeilor in muntele Athos.
Sf. moaste : Capul Sf. Ioan Gura de Aur cu urechea stanga intreaga - La urechea stanga i-a
talcuit ingerul sfintele evanghelii si a ramas neputreda spre marturie ca a fost adevarata
talcuirea ingerului.
De asemenea aici se gaseste si Braul Maicii Domnului (facut chiar de mainile Maicii
Domnului).
Pe mosia acestei M-tiri se afla trei schituri Romnesti; Schitul Sf Ipatie, Sf. Ioan Boteztorul
si Sf. Gheorghe.

MNSTIREA IVIRON



Ctitorul acestei M-tiri a fost Ioan Iviritul
prieten al Sf. Atanasie cel Mare venit din
provincia Caucazului, care se numea Ivirica,
pe la anul 980. Multe odoare scumpe are
aceast biseric: vase, vesminte, salbe de
galbeni de aur, una druit de Petru cel
Mare, tarul Rusiei, pe care n-o poate ridica o
persoan. Pe unul din pereti este zugrvit
chipul lui Mihai Viteazul (1593-1601) ctitor
domnitor. Pe timpuri avea 200 clugri.





In paraclisul de la
poart se afl Icoana
Maicii Domnului
fctoare de minuni,
numit ,,Portrita"
care a venit pe mare de
la Bizant.
O femeie credincioasa pe timpul
prigoanei icoanelor a ascuns aceasta icoana in
casa, dar soldatii au aflat , atunci aceasta le- dat
bani multi sa-i dea un ragaz pana a doua zi.
Atunci noaptea pe ascuns femeia a scos icoana
din casa si s-a dus cu ea la malul marii si i-a spus
"Maica Domnului eu nu mai pot sa te apar.." si a
pus-o pe apa. Iar icoana a venit dreapta pe apa
pana la muntele Athos. Calugarii de la Iviron au
vazut-o si au incercat sa o scoata din apa dar nu
au reusit . Cel care a scos-o din mare a fost
monahul Gavriil care era de fapt fiul femeii din
Constantinopol.
Apoi nu puteau introduce icoana in biserica , nu
au putut-o urni de la poarta manastirii si le era
frica sa nu vina sa o ia cineva , atunci s-a auzit
glas din icoana "Nu voi ma aparati pe mine, eu
va apar pe voi!" apoi au putut-o muta.
S-a prorocit ca la sfarsitul lumii aceasta icoana va
pleca pe mare asa cum a venit.
O alta minune la aceasta icoana : un tanar n-a
primit paine de la bucatar , atunci Maica
Domnului i-a dat un galben sa-l duca bucatarului
- bucatarul si-a dat seama de unde era galbenul
respectiv si s-a cait. Uleiul de la candela acestei
icoane este leac pentru otrava. Pe vremea venirii
Arabilor n Sf. M-te un soldat arab a lovit cu cutitul n chipul icoanei acesteia, si ndat a nceput
a curge snge. Arabul vznd minunea, s-a nfricosat si cznd la pmnt s-a pocit, s-a botezat n
legea crestineasc si s-a mbrcat n haina monahiceasc, rmnnd acolo pn la moarte. Pe
lng alte obiecte de valoare are: o evanghelie pe pergament din sec. al XIII-lea, 31 evanghelii pe
pergament din sec. XIII-XIX-lea, 45 manuscrise pe pergament cuprinznd chestiuni bisericesti
din sec. XIV-XIX-lea, 174 manuscrise cu materii profane din sec. XIX-XX-lea, dou evanghelii
pe hrtie din sec. XVII-lea, 772 manuscrise de muzic bisericeasc din sec. XIV-XIX-lea. Se mai
afl multe Sfinte Moaste: 150 de cutii de argint (au atat de multe particele de moaste incat in
fiecare zi la sf. Liturghie scot moastele unui sfant din ziua respectiva), snge de la Sf. apostol
Petru, o prticic din fasa Domnului, o prticic din moastele Sf. Ioan Boteztorul, mna Sf. Ioan
Gur de Aur, capul Sf. Nichita Romanul, al lui Teodor Stratilat si altii.
O alta minune : cand manastirea nu a dat masa la hram de frica foametei ,fiindca nu aveau destule
provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare.


MNSTIREA HILANDAR



Aceast sf. M-re a fost zidit de Vldica
srbesc, Stefan Nemanici la 1151-1195, care
n clugrie lu numele de Simeon, mpreun
cu fiul su Sava. La aceast M-re se afl dou
icoane fctoare de minuni. Una numit
Trirucita" (cu trei mini) fiindc sub
minele Maicii Domnului este zugrvit si
mna Sf. Ioan Damaschin. Se stie c acesta, a
fost secretarul, Voievodului Damascului si
scriind el o scrisoare mpratului Bizantin,
Leon Iconoclastul, a fost socotit de voievod ca
trdtor al intereselor Damascului si deci a
poruncit s i se taie mna. A stat mna
spnzurat n ulita Damascului, de dimineat
si pn seara. Ctre sear Sf. Ioan a cerut
mna de la voievod si i s-a permis s-o ia. Ioan
o asez la locul de unde fusese tiat si prin
rugciune fierbinte, cu lacrimi fcute n fata
acestei sfinte icoane s-a prins la loc lecuindu-
se.









Se mai gsesc sfinte moaste ale diferitilor
sfinti, o prticic din Sf. lemn, Capul Sf.
Eftimie cel mare si piciorul Sf. Simeon ctitorul
M-rei. In interior are 16 paraclise cu odoare
scumpe, o evanghelie scris pe pergament de
mare valoare, crti si manuscrise Slavone, 6 din
pergament din sec. XII-XVII-lea cuprinznd
chestiuni bisericesti, 68 manuscrise cuprinznd
materii Eclesiastice din sec. XVII-XVIII-lea.







MNSTIREA DIONISIU


Aceast M-re a fost zidit de ctre
Sf. Dionisie de Corita prin 1389, de
la care s-a si numit M-rea lui
Dionisie. Locul unde s-a zidit a fost
artat ntr-un chip minunat lui
Dionisie care se sihstrea ntr-o
pester din apropiere, anume; In
toate noptile se pogora din cer o
lumin ca o stea n acel loc si sta
pn n zori de zi. Vznd aceast
artare minunat, cuviosul Dionisie
n mai multe rnduri, s-a dus si a
vestit aceasta printilor din Sf.
Munte. Acestia au cunoscut c este voia lui D-zeu s zideasc pe locul acela o sf. M-re. Dionisie
apoi a strns bani de la domnii crestini si a zidit aceast sf. M-re. Printre ctitori se afla si
mpratul Alexie de la Trapezunda (1615), iar mai trziu monahul Antonie Moldoveanul, a zidit
spitalul cu biserica Sf. doctori fr de arginti, Cosma si Damian. In anii 1512-1521, Neagoe-
Basarab domnul Trii Romnesti a fcut-o din nou, i-a dat avere si schitul din jud. Romanati.

Aici se afl mormntul Sf. Nifon
mitropolitul Trii Romnesti (Trgoviste 1504).
Neagoe-Vod i-a fcut un sicriu de sidef n care
s-au pus sfintele moaste, afar de cap, care a fost
adus n tar si asezat la M-rea Curtea de Arges.
Fiul lui Neagoe, Petru Neagoe a fcut daruri de
mare valoare. Domnitorul Trii Romnesti
Alexandru si sotia sa d-na Ruxandra, i-a fcut
daruri scumpe. Se mai afl mna dreapt a Sf.
Ioan Boteztorul, un dinte al Sf. Hristofor si mici
prticele de la Sf. evanghelist Luca si arhidiacon
Stefan, o bucat din lantul Sf. Petru etc. Crti
alese: o evanghelie pe pergament din sec, VII si
17 manuscrise rulate cu sfinte liturghii pe
pergament, 20 evanghelii pe hrtie din sec. XIV-
XVII-lea si multe altele.











MNSTIREA CUTLUMUS

Ctitorul ei fondator a fost Alexe Comneanu,
mpratul Bizantului si clugrul Calist
Cotlomuseanu (sec. IX), un arab evlavios de la
care si trage si numele. Mama acestuia, era
crestin si el nsusi devine crestin schimbndu-
si numele su arab, n Constantin iar din
clugrie, Calist. Mai trziu, aceast M-re a fost
jefuit, iar Vod Neagoe Basarab, Mircea cel
Btrn si Vintil Vod domnii Trii Romnesti
au refcut-o si au mpodobit-o din nou. Aici a
fost Protas, fostul mitropolit al UngroVlahiei
Hariton (1372-1380+), din care pricin se mai
numeste si M-rea Sf. Hariton. In 1766, a vietuit
aici ca simplu clugr Matei patriarhul
Alexandriei care a nzestrat-o cu avere.

Aici se afl icoana Mntuitorului si a Maicii
Domnului numit Mijlocitoarea", fctoare de
minuni. Are prticele de la diferiti sfinti: capul
Sf. Haralambie, piciorul Sf. Ana, capul Sf.
Alipie Stlpnicul precum si mna stng a lui
Grigore Teologul, Sf. Paraschevi , Sf.Anastasia
(izb. de otrava). Pe lng crti vechi de ritual si
teologie, are si manuscrise, 94 pe pergament
cuprinznd chestiuni bisericesti din sec. X-
XIV-lea, 300 manuscrise cu materii si muzic
bisericeasc din sec. XIV-XIX-lea.

In paraclis se afla icoana Maicii Domnului
"Tare Aparatoare" (sec.XIII) - aparatoare de foc
si de frica.







MNSTIREA PANTOCRATOR

Primul ctitor al ei a fost mpratul Alexie
Comneanul, n a doua jumtate a sec. XIV. Mai
trziu din cauza cutremurului a stat mult
vreme pustie. Evlavia romneasc a renoit-o.
Banul-Gavril din Romnia si cu alti boeri
crestini au refcut-o au zugrvit-o si au
mpodobit-o frumos. Aci a vietuit clugrul
malorus Paisie-Velicicowski (+ 1794),
reorganizatorul vietei monahale din Moldova.
Tot ei trimeteau bani pentru ntretinerea
monahilor. Avea nchinat M-rea Cscioarele
(jud. Vlasca).
Odoare: Icoana Maicii Domnului zis
Gherondissa" (btrna) frumos mbrcat n
argint de ctre Filaret mitropolitul Moscovei. In
bibliotec se gsesc crti de valoare: O
evanghelie scris pe pergament foarte mrunt
cu litere aurite, de ctre, Ioan-Colibasu sec.
XIII, o psalitre cu 12 miniaturi, care se
pstreaz n sf. Altar. Tot pe perga ment foarte
vechi se gsesc 66 manuscrise cuprinznd
materii din sec. XI-XIV-lea. Sf. moaste are; Un
deget de la piciorul sf. Ioan-Boteztorul,
piciorul cu pulpa Sf. Ap. Andrei (cel dinti
chemat) si scutul sf. Mercurie, Capul sf. Ioan-
cel-Milostiv, capul sf. Teodor Stratilat, prticele
din moastele sf. arhidiacon Stefan, a sf. Ignatie,
a sf. ap. Tit si Constantin-cel-mare.
Are 8 paraclise in interior si 7 in exterior.
Aici se afla o icoana a Maicii Domnului -
"Gherontisa" - cu aceasta icoana s-a intamplat
urmatoarea minune : staretul care era bolnav la
pat a trimis vorba preotului care facea liturghia
sa termine slujba mai repede si sa vina sa-l
impartaseasca . Preotul insa nu a ascultat
gandindu-se ca va mai trai pana cand va termina slujba si nu s-a grabit atunci Maica Domnului a
strigat din aceasta icoana spunandu-i sa asculte cuvantul staretului. Atunci acesta infricosat a
terminat slujba cat a putut de repede si s-a dus si l-a impartasit pe staret, dupa care staretul s-a
savarsit.

MNSTIREA XIROPOTAMU


Ctitor dintru nceput a fost mprteasa Pulheria
a Bizantului (424) si fratele ei Teodosie cel
Mic. Pe la anul 839 a fost jefuit de arabi, iar pe
la 870 s-au adunat monahii printre care a fost si
fiul mpratului Bizantin Mihail Procopie, care
mbrcnd haina monahal a luat numele de
Pavel. El a zidit din temelie toat M-rea. Dup
ctva timp Pavel s-a retras n singurtate unde a
pus nceput altei M-tiri cu numele Sf. Pavel, iar
cu timpul s-a ruinat si aceasta, iar cel care a
restaurat-o a fost clugrul Chesarie Daponte
ntre 1761-1783, cu ajutoare date de la
domnitori si boieri Munteni. In interior are 10
paraclise. Bibliotec bogat cu crti si
manuscrise grecesti: 19 manuscrise pe
pergament cuprinznd diferite materii din sec.
X-XIV, 239 manuscrise cuprinznd probleme
bisericesti din sec, XVI-XVIII si altele.
Sfinte Moaste are: Bucata cea mare din lemnul
crucii Domnului mbrcat n argint, ca o palm
si ceva lungime si ca dou degete ltime se
vede si gaura cuiului ori cine o va sruta, cu
evlavie, sloboade o mireasm nespus, o cruce
din lemn sf. mpodobit cu pietre scumpe rosii,
druit de Constantin Duca domnul Trii
Romnesti, un deget al Sf. Vasile cel Mare,
capul Sf. Axentie, o bucat din moastele Sf. Salomeia, bucti din fasa si scutecele Domnului,
parte din darurile care le-au adus magii la nasterea Domnului, o bucat mare de snge de la Sf. 40
mucenici si altele.





MNSTIREA ZOGRAFU


Ctitorii ei fondatori sunt trei frati; Moise, Aron si
Ioan, din neamul mpratului Iustinian, originar
din Ohrida (Macedonia). Acesti trei frati au
sihstrit aci ntr-o desime mare de copaci,
cutnd si gsind locul au zidit M-rea de o
frumusete nespus pe la nceputul sec. X, sub
mpratul Leon cel Intelept 886-912. Nestiind ei
ce nume s-i dea, au fcut rugi fierbinti si cu post
mare, cu lacrimi s-au rugat, s le descopere
Dumnezeu ce nume s-i dea. Deci au luat o
icoan nezugrvit si punnd-o n fata bisericii s-
au rugat s le arate lor D-zeu n aceea icoan
chipul care s fie. Iar dup ctva vreme uitndu-
se ei la icoan au vzut strlucind ca un soare
luminos chipul marelui mucenic Gheorghe.
Bucurie cereasc au cuprins sufletele lor, lund-o
au pus-o n biseric unde se face minuni. Auzind
la Constantinopole, a venit un arhiereu care s-a
ndoit si punnd degetul sub ochiul drept al
chipului Sf. Gheorghe a zis: Aceasta este
zugrveal fcut cu minune? Dar vrnd s ia
mna, n-a mai putut cci degetul a rmas lipit asa
c a fost nevoie s i-l taie, care se vede si astzi
la icoan.

Pe vremuri cnd au stpnit Latinii, din ordinul
Papei de la Roma s-a fcut prpd. Apoi a fost
zidit din temelie de Stefan cel Mare domnul
Moldovei, 1502. Apoi Alexandru Voievod si
Vasile Lupu. Cantemir, i-a druit n 1698, M-rea
Cpriana (Basarabia) si M-rea Dobrvtul
(Vaslui). Mai are dou icoane fctoare de
minuni. Una din ele a fost druit de Stefan cel
Mare. A mai druit un steag care pe o parte are
icoana Sf. Gheorghe, iar pe cealalt, stema Moldovei. Sfinte moaste: Talpa Sf. Stefan cel Nou, o
parte din moastele Sf. Nichita Romanul, Sf. Ignatie si multi altii
MNSTIREA DOCHIARU


Fondatorul acestei mnstirii a fost cuviosul
Eftimie prietenul Sf. Atanasie cel Mare (1070).
Arhanghelul Mihail a descoperit unui tnr o
comoar pe metocul acestei mnstiri. Tnrul
acela a spus Egumenului ce i se artase, iar
Egumenul, a trimis mpreun cu tnrul nc alti
doi ucenici, ca s descopere comoara si s-o aduc
la mnstire. Cei doi ns au socotit c ar fi bine s
le rmn lor comoara si asa au legat o piatr mare
de grumazul tnrului aceluia si l-au azvrlit n
mare. Apoi au luat comoara si, ascunznd-o, au
spus ctre Egumenul mnstirii c n-au gsit
nimic, iar pe tnrul acela nu stie ce s-a fcut, c
au fugit fr s-l fi vzut.
Pe cnd ns tnrul era n fundul mrii si si
pierduse simtirea, i s-a artat aievea doi tineri
strlucitori la fat: erau Arhanghelul Mihail, si
Ingerul pzitor al tnrului, iar cel din urm a zis
ctre Arhanghel: Dac tu binevoiesti, Arhanghele,
scap pe acest tnr nevinovat. Tnrul ud cum
era, si cu piatra de gt s-a pomenit deodat n
mijlocul Bisericii Dochiarului unde a povestit
Egumenului ce i s-a ntmplat. Astfel ucigasii au
fost descoperiti, si siliti au adus comoara, cu care
s-a zidit mnstirea dndu-i numele de Sf.
Voievozi. Iar piatra care a fost legat de gtul
tnrului se pstreaz si astzi zidit n M-tire.
Mnstirea mai are si o icoan fctoare de
minuni, care se numeste; Grabnic, Ajuttoare"
n fata creia ard 4 candele mari de aur trimise din
Rusia. In interior mai sunt 10 paraclise. Moaste
sfinte are: prticele din trupul Sf. Haralambie, ale
Sf, Mercurie, capul Sf. Teodor si altii. Printre
ctitorii acestei mnstiri este si Alexandru
Lpusneanul, domnul Moldovei cu sotia sa.


MNSTIREA CARACALU

Ctitorul acestei M-tiri a fost Antoniu Caracal,
mprat Roman (211 dup Hr.), de la care si
trage si numele. Prdat n sec. XIII, Andronie
al II Paleologul a nzestrat-o asigurndu-i
existenta, Mai trziu (1530) a fost renoit, de
ctre Petru-Vod-Rares (Domnul Moldovei),
iar sotia sa D-na Ruxandra i-a rscumprat
metoacele n 1670. Iubitor pentru acest Sf.
lcas, Petru-Rares a trimes pe Proto Sptarul
Petru cu multi bani, poruncindu-i ca s zideasc
o Mnstire frumoas la malul mrii. Acesta
ns fiind lacom de bani ca si Iuda a zidit o
bisericut mic si s-a ntors n tar spunnd
domnitorului c a fcut cum i-a poruncit.
Domnitorul ns aflnd adevrul, s-a suprat
foarte si vroia s-i taie capul. Proto sptarul
Petru ca s-si scape viata, a promis c va
ridica M-tirea, cu cheltuiala sa, Asa a si fcut
(1534). Si ntorcndu-se n tar, cu bun
isprav, domnitorul l-a iertat, si l-a primit, cu
mare cinste. Mai trziu, nsusi domnitorul si cu
Proto-sptarul su, s-au dus la Sf. M-te, unde s-
au clugrit, lund el, domnitorul, numele de
Pahomie. Aci s-au svrsit amndoi, n viat
sfnta si fapte de milostenie crestineasc.
Biserica este mreat, zugrvit artistic, n stil
bizantin. Chmovie, cu peste 109 clugri; azi
64, de neam greci. In interior are si 19 paraclise. Sf, Moaste; O prticic din sfantul lemn. Capul
Sf. Apostol Bartolomeu. Degetul cel mic de la mna dreapt a sf. Ioan Boteztorul, Capul Sf.
Policarp, episcopul Smirnei. Mna stng a sf. mucenite Marina, Apoi prticele mici: De la sf.
mucenici arsi n Nicomidia; de la sf. Mercurie; de la sf. Ioan cel Milostiv; sf. Haralambie; sf.
Averchie; sf. Orest si sf. mucenic Ghedeon. Arhitectura bisericii are elemente in stil
moldovenesc. Aici se afla o icoana facatoare de minuni pictata de un necunoscut la 1540. In 1700
un incendiu a distrus toata manastirea cu exceptia icoanei (la care a ars spatele iar fata a ramas
intacta).



MNSTIREA FILOTEU


Este ctitorie veche din vremea crestinrii
Elinilor, Arabii nvlir n Sf. M-te o jefuir si
fu mult vreme pustie. A fost zidit din nou
prin osteneala clugrului Arsenie, si a
staretului Filoteiu de undesi are numele. Pe la
1070-81 a fost renoit de mpratul Bizantin,
Nichifor-Botaniatul. care a mpodobit-o cu
daruri mprtesti. In 1492 a fost restaurat de
ctre Leontius, regele Serbiei si fiul su
Alexandru. Staretul ei cuviosul Dionisie, din
Olimp, amenintat cu moartea de ctre clugri,
toti bulgarii a trebuit s se retrag. Pe la 1775 a
ars o parte din chilii, care au fost zidite de d-na
Maria-Procopoaia, din Bucuresti.
Obiecte de valoare are: 0 bucat dintr-un cui de
la crucea Domnului, druit de mpratul
Nichifor-Botaniatul si mana dreapt a Sf. Ioan
Gur-de-Aur.
Icoane:


O icoan factoare de minuni,
numit Glicofilusa (zugrvit de Sf.
Ap Luca) care pe vreme mpratul
iconoclast Teofil, a fost aruncat in
mare, unde a stat mult vreme.
Apoi a fost aruncat la mal tocmai n locul unde
pe vremuri a fost o capiste a idolilor pgnesti.
Din locul unde a fost gsit icoana a izvort
aiasm si este si astazi.

Alt icoan fctoare de minuni
care se numeste Gherontissa venit
de la Nigrita, prin minune.



Moaste Sfinte are: Piciorul Sf.
Pantelimon druit de mpratul
Constantin Paleologul, o prticic
din lemnul Sfintei Cruci si o
prticic din mna Sf. Ioan-Gur-de-Aur si
multe altele.Are 6 paraclise in interior si 3 in
exterior.
Vlad Tepes , Neagoe Basarab , Radu Paisie ,
Matei Basarab cu sotia (parti pictate in
trapeza) au facut donatii importante
manastirii.




MNSTIREA SIMONOS PETRA


A fost zidit prin minune pe la mijlocul sec,
XIV-lea. Cum ? Stnd la rugciune cuviosul
Simeon, ctitorul ei; O stea s-a lsat din cer n
noaptea de Crciun, artnd locul unde trebue
s zideasc M-rea. De aceea s-a numit noul
Bethleem.
Un inger s-a coborat din cer cu o sfoara, si
apucand sfantul de un capat si ingerul de
celalalt capat au inconjurat stanca si au tras
retezand varful stancii pentru a se putea
construi manastirea. Cuviosul Simeon a venit n
Sf. Munte pe la 870, pustaicindu-se ntr-o
pester care se vede si astzL In 1334 regele
Srbilor Ioan Ugles a renoit-o si nbogtit-o cu daruri scumpe. Dup un timp M-rea a fost
jefuit de Arabi un alt cuvios tot Simeon a renoit-o fiind ajutat de mpratul Bizantin
Andronie-cel-mare, al crui fiu Ioan, a vietuit n M-re necunoscut de nimeni ca grdinar. La
1581 a fost distrus de foc. Vre-o 30 clugri se aruncar de pe stnc pentru a se salva, dar si-
au gsit moartea. Egumenul M-rei, Eugeniu, cu ctiva clugri, care scpar, s-au retras n M-
rea Xenofonte, de unde mai n urm au revenit si au refcut-o cu ajutoare bnesti din tara
Romneasc. La (1593-1601), MihaiViteazul a ajutat-o cu bani (anual) si i-a trimes ca dar o
evanghelie mbrcat n argint si poleit cu aur, precum si dou cruci de lemn Sf. I-a nchinat si
M-rea sa din Bucuresti, cu Schitul ei: Besteleu din Arges si Isvoranul din jud. Buzu. Sf. moaste
are: Mna stng a Mariei Magdalena. capul Sf. Modest, capul Sf. Pavel mrturisitorul,
prticele de la Sf. Varvara, Sf. Evdochia, Sf. Trifon, Sf. Eftimie, Iacob Persul si Sf. Naum.


MNSTIREA SF. PAVEL


Intemeietorul ei este Sf. Pavel (fiu de mprat)
retras aci cu ctiva clugri n sihstrie fiind
locuri de mare liniste. Pavel a fondat M-rea si a
stat ca Egumen 45 de ani, fiind chemat la
Constantinopole pentru oarecare pricini
mprtesti, a murit pe drum, n corabie. Fiind
n vrst de 110 ani. Dup ce a ajuns corabia la
Constantinopole, crestinii Tarigrdeni, i-au luat
sf. trup si l-au ngropat cu mare cinste ca unul
ce era fiu de mprat. Mai trziu arabii au jefuit-
o ns a fost zidit din temelie din marmur
cioplit, de Ioan Constantin Basarab si
Constantin Brncoveanu (domnul Trii
Romnesti). Stefan Vod, fiul lui Bogdan la
1501 i-a zidit aghiasmotarul, de la Brncoveanu
avea anual 4000 piastri, iar de la Banul Barbu si
Radu cte 2000 anual piastri. Neagoe Vod i-a
zidit turnul, iar Matei Basarab cu sotia sa d-na
Elena au dat sume mari de bani, nchinndu-i si
M-rea Jitianu din judetul Dolj. Iar Dabija Vod,
cu sfatul trii i-a nchinat la 1664 Februarie 19,
M-rea Todireni.
Mai are si dou icoane fctoare de minuni si o
bucat din trestia pe care i-a dat-o n mn
Mntuitorului spre batjocur Irod. Aci se afl o
cutie de argint cu darurile care le-au adus magii Domnului la Vitleem: aur, smirn si tmie, 14
bucti aur, 62 bucti smirn si tmie nsirat pe srm.
Prticele din sf. moaste de la Constantin cel Mare, Sf. Silvestru, Sf. Haralambie, Sf. Trifon,
capul Sf. Teodor Stratilat, piciorul Sf. Grigore Teologul si altii. Pe mosia acestei M-ri se mai
afl multe schituri printre care: schitul romresc Lacu cu hramul Sf. Dimitrie n care vietuiesc
ca la 70 clugri romni.


MNSTIREA STRAVRONIKITA


Stavronichita (crucea lui Nichita) numele l-a
luat de la un scluptor de cruci, cuviosul
Nichita care a fondat-o pe la 1006. Distrus de
foc, a fost renoit de ctre patriarhul
Constantinopolului Ieremia n 1520. La 1525,
Neagoe-Basarab a zidit aghiazmatarul si
paraclisul si i trimetea si bani pentru
ntretinere. Serban-Cantacuzino i-a fcut
deasemenea nbunttiri. Biserica sf.
Gheorghe a fost zidit de ctre mitropolitul
Grigorie II al Ungro-Vlahiei 1765, care s-a
svrsit aci fiind nmormntat la malul mrii,
unde a fost odat o cruce de piatr. I-a mai
fost nchinat si biserica sf. Apostoli din
Bucuresti 1765.
Icoane:
O icoan a sf. Nicolae fctoare
de minuni n urmtoarele
mprejurri: Pe la 1545, clugrii
au iesit la mare s vneze peste
pentru praznic. In loc de peste
ns, au scos afar aceast icoan si au asezat-
o pe mal. Din locul unde a fost icoana, a
isvort aghiasm, care este si astzi. Istoricul
acestei icoane este urmtoarul: Aceast sf. icoan, nc din timpul iconoclastilor care cercnd sa
o taie cu securea; s-a fcut ca o ran n locul acela si a nceput a curge snge. Spimntndu-se
pgnii au aruncat-o n mare. Unde stnd s-a lipit n locul acela o scoic care se vede si astzi
[icoana svrsind minuni] Sf. moaste are: Mina sf. Ana, mna sf. Elefterie si cotul de la mna
sf. Vasile-cel-mare. Ale sf. doctori Cosma si Damian fr de arginti si multe altele. In bibliotec
se gsesc multe manuscrise printre care 57 pe pergament cuprinznd materii bi sericesti din sec.
XI-XIX-lea si altele.







MNSTIREA XENOFONT


Ctitorul acestei M-tiri a fost cuviosul
Xenofonte prin sec. X. Acesta fusese un
viteaz grec, care si-a svrsit viata mpreun
cu cei doi fii ai si Ioan si Arcadie, n lavra
cea mare. Amiralul Simeon Enuncul a renoit-
o. El se fcu clugr cu trei membrii din suita
sa: Eusebiu, Candid si Ilarion. In 1285, fu
distrus de ctre unionistii Latini, dar a fost
refcut de ctre domnitorii Trii Romnesti.
Pe la 1545, a fost renoit de ctre boierii
Craioveni: Barbu Banu, Danciu Vornicu,
Prvu si Radu.
Are trei icoane fctoare de minuni foarte
frumoase. Una a Maicii Domnului creia i se
zice si Povtuitoarea", una a Sf. Gheorghe si
alta a Sf. Dimitrie.
Sfinte moaste are: o bucat din capul Sf.
mucenic Trifon. mna sf. Marina, a sf, Modest
si altele.

Biblioteca pe lng crti de valoare mai au si
cteva manuscrise dintre care 8 pe pergament
din sec. XII-XIV-lea cuprinznd chestii
bisericesti si 3 manuscrise pe pergament
cuprinznd liturghia Sf. Ioan Hrisostom.











MNSTIREA SF. GRIGORIU


S-a fondat prin struinta si rugciunile
cuviosului printe Grigorie Sinaitul, care a
vietuit n pestera din apropiere care se vede si
astzi. Cu nvlirea Arabilor n Sf. Munte a
fost jefuit si ars. Un alt cuvios, Ioachim
Macri Gheni, mergnd la Constantinopole
unde a dat de fiii de domnitori si boieri
romni, crora le-a cerut ajutoare, ca s refac
M-rea. Au dobndit pe lng ajutoare si 5000
aspri anual pentru ntretinere. Stefan cel Mare
o reface din nou n 1500.

Odoare scumpe are: Una icoan a Maicii-
Domnului fctoare de minuni a fost druit
de d-na Maria Asanina Paleoloaga (mama lui
Bogdan al Moldovei). In dou rnduri a ars
M-rea, dar icoana a rmas neatins. 0 prticic
din Sf. Lemn, prticele din moastele Sf.
Pantelimon, ale Sf. Grigore Teologul, ale Sf.
Dionisie si ale Sf. mucenite Fotini
Samarineanca,

Biblioteca are multe crti vechi. Sunt si 6
manuscrise pe pergament cuprinznd materii
bisericesti din sec. IX-XII-lea, 97 pe hrtie si
37 tot pe hrtie referitoare la muzica
bisericeasc din sec. XV-XVIII.










MNSTIREA ESFIGMENU


Istoricul acestei sf. M-tiri este urmtorul: In mai
multe nopti cuviosii clugri au fost desteptati
de un zgomot cu lovituri de toac. Egumenul
mpreun cu ceilalti cuviosi au ascultat n ce
parte toac pn au aflat locul. Din acest semn
au nteles c ngerul le-a artat locul cel mai
frumos, unde au zidit M-rea. Strngnd ei
ajutoare au zidit-o pe locul unde le-a descoperit
lor ngerul, numind-o Simone" (a tocat). Asa
s-a numit mai bine da 200 ani, cnd si-a
schimbat numele n Esfigmenul (Strmtoare)
dup pozitia locului. Ctitorii ei vechi au fost
mpratul Teodosie cel Mic, cu sora sa Pulheria
si Marcian (445). Mai pe urm a fost refcut
cu ajutoare de la domnii Trii Romnesti. In
fata bisericii se vd zugrvite chipurile
patriarhului Constantinopolului Antim si a
mitropolitului Veniamin Costache. In vechime
M-rea ducea lips de ap. Egumenul Grigorie
Palama a fcut rugciuni si postiri cu lacrimi si
i s-a descoperit locul unde spnd, a izvort
ap, care curge si astzi n fata M-rei. Sunt si 9
paraclise dintre care unul pe seama romnilor.

Odoare scumpe are: o cruce de aur, cu pietre
scumpe, trimis de mprteasa Ecaterina II-a a
Rusiei si o evanghelie trimis de printul Mihail
Pavlov al Rusiei.









MNSTIREA SF. PANTELIMON


Aceast Mnstire a fost ntemeiat prin sec. XI sub
mprtia lui Alexe I. Comneanu, de ctre ctiva
clugri veniti din Rusia si au avut ca la 3000
clugri.

ntre 1812-1821, Scarlat Calimah domnul Moldovei
a zidit din temelie, biserica si chiliile. Pictura este de
o frumusete rar.

Aci se afl icoana Sf. Pantelimon fctoare de
minuni, avnd si moaste. Pisania de la intrare arat
pe Scarlat Calimah ca ctitor fondator. Capul de Bour
al Moldovei a fost sculptat n piatr cu data de 1819,
si pe turnul nalt de lng trapez. Intre anii 1887-
1888, a fost refcut de tarul Rusiei Alexandru al
III-lea.

Sfinte Moaste: Capul Sf. Pantelimon, prticele din
moastele Sf. Iosif pzitorul Sf. Fecioare, o prticic
din moastele Sf. apostol Toma si o bucat din piatra
care a fost pe mormntul Domnului si multe alte.

In interior sunt vreo 70 paraclise. Averile din care se
ntretine se gsesc la Istanbul si n Rusia. Are si o
bibliotec foarte bogat, 24 evanghelii pe pergament
din sec. XI-XV-lea, 69 manuscrise pe pergament
cuprinznd materii bisericesti din sec. XI-XIV-lea si
126 manuscrise de muzic bisericeasc din sec.
XIII-lea.








MNSTIREA CONSTAMONITU



A fost zidit la nceput de Impratul Constantin,
fiul lui Constantin cel Mare, care se mai numeste
si mnstirea lui Constantin. Ruinndu-se, a fost
zidit mreat si frumoas cu ajutoare date de
Impratii Rusiei.
In interior are 8 paraclise. Are 2 icoane, fctoare
de minuni, una a Maicii Domnului, si alta a Sf.
Arhidiacon Stefan, 19 cutii cu Sfinte Moaste
diferite, o parte din mna Sf. Arhidiacon Stefan,
capul Sf. Vlasie si osul dela umrul drept al
Impratului Constantin cel Mare, o evanghelie
mbrcat n Aur donat din 1820.
In bibliotec, se mai gsesc pe lng crti, si
manuscrise vechi de mare valoare, si anume: 14
manuscrise scrise pe pergament din Sec. VII-
XIV, 84 pe hrtie, cuprinznd materii religioase
din Sec, XIV - XVIII si 12 tot pe hrtie, de
muzic Bisericeasc, din Sec. XVI - XVIII.