Está en la página 1de 3

Poluarea aerului interior

Poluantii aerului int rezulta in urma proceselor de combustie, poluanti biologici contaminanti,
compusii organici volatili, radon.
1.Compusi care rezulta in urma proc de combustie/ardere:
- fumul de tigara fumatul pasiv. Mii de substante, particule, compusi in stare de vapori. Se
disting componente diferite, fumul de tigara care se dega!a lateral prin arderea mocnita a
tigarii, la temperaturi de "##-$## grade celsius si coloana principala de fum , cel care este
e%&alat de fumatori. Componenta acestor particule in stare gazoasa este data de un procent
de ardere la temp de 1### grade. Printre compusi: &idrocarburi policiclice
aromatice'benzoapiren, benzen,arsen,cadmiu(.
)fectele asupra organismului:
*on cancerigene: efectul iritant la nivelul mucoasei tra&eo bronsice. +umatul este un factor
de risc in producerea bronsitei cronice.
)fecte cardiovasculare: sursa de mono%id de carbon si &b-, carbo%i -b. Se accentueaza
lipsa de o%igen. .ngrosarea peretilor coronarelor si aparitia spasmului coronarian datorita act
asupra receptorilor alfa adrenergici.
/iscurile asupra copiilor:
0 frecventa crescuta a infectiilor otice a copilului din familii de fumatori. .n timp poate sa
apara un risc cardiac, afectare la nivelul valvelor.
Mar1eri de e%punere:
Se dozeaza nicotina/metabolit al ei, cotinina. *icotina are o perioada de in!umatatire de
ore, comparativ cu cotinina.nicotina e mar1er de e%punere de scurta durata, cotinina are #&
si e mar1er de e%punere indelungata. 2cesti compusi depasesc bariera placentara si se pun
in evidenta la fat.se transmit in laptele matern, se nasc copii &ipotrofici cu risc crescut de
infectii in primele luni de viata.
)fectele cancerigene: riscul de cancer de sinus nazal este mai crescut. 2pare un risc mai
mare de cancer pulmonar de tip adenocarcinom. 3atele au fost obtinute in urma studiilor
epidemiologice. Cupluri de nefumatori casatorite cu fumatori. /iscul de cancer de san este
mai crescut cu 45 la femei casatorite cu fumatori. .n urma proceselor de combustie rezulta
un poluant cu o agresivitate riscul fiind de efecte acute de tip into%icatii 'e%punerea la
mono%id de carbon(.
Mono%idul de carbon: gaz fara proprietati organoleptice. *u poate fi sesizata e%punerea la
acest poluant care rezulta in urma proceselor de compustie/ardere incompleta. 0rice proces
de ardere are etape: daca aportul de o%igen e suficient, reactia de ardere trece in faza,
completa cu producere de co, vapori de apa, randament energetic.
Principala sursa de poluare in aerul int o reprezinta sistemele de incalzire locala sau
microcentralele termice. .n aerul e%t principala sursa de poluare cu mono%id de carbon este
traficul rutier, gazele de esapament. Se considera ca $#-6#5 din concentratia mono%idului
provine din gazele de esapament.
Procese de combustie surse industriale cu ardere mai redusa.
Sistemele de pregatire a &ranei, bazate pe ardere de combustibil flacara libera de la
aragaz, fumatul.
Mecanisme de actiune mono%id:
Se combina cu -b-,carbo%i &b. 2re afinitate de ## de ori mai mare comparativ cu o.
Prin scaderea presiunii partiale a mono%idului, datorita intreruperii e%punerii, mono%idul este
pus in libertate si eliminat cu aerul e%pirat. Perioada de in!umatatire variaza intre-$ &, in
functie de ventilatia pulmonara. Mono%idul are o afinitate crescuta si asupra mioglobinei de
7#-4# ori mai mare comparativ cu o.
Mono%idul in&iba citocromo%idaza. S a stabilit o relatie intre carbo%i &b si co: raportul dintre
carbo%i&b/o%i&b8M 9 presiunea mono%idului/presiunea o%igenului8 :4.
)%ista o relatia pe baza careia se poate calcula procentul de carbo%i&b, se e%prima
procentual din &b totala. Pt det carbo%i&b se determina &b pt e%primare procentuala. Se
calculeaza carbo%i&b. 95 carbo%i-b8#,1; 9concentratia mono%idului de carbon din aerul
respirabil, conc e%primata in parti/milion <#,45'carbo%i -b endogena(.
Persoanele cu risc crescut in e%punerea la mono%id de carbon:
/isc ma%im: bolnavii cu cardiopatie isc&emica, care pot face crize de angor, infacrct de
miocard la concentratii de ,4-7,45 carbo%i-b.
/isc mare: bolnavii cronici resp. =rupurile populationale cu e%punere mare la mono%id de
carbon: in mediu industrial este e%punere profesionala , soferii, mecanicii auto, agentii de
circulatie, casnicii, copiii, bolnavii care stau in locuinta mult .
.nto%icatia acuta cu mono%id de carbon:
2pare in spatii inc&ise neventilate, unde e%ista o sursa de poluare. Cele mai multe cazuri se
produc in locuinta datorita surselor locale de incalzire.
.n gara!e.
+orma de into%icatie este determinata de nivelul concentratiei. Primele semne de into%icatie
apar la valori ale carbo%i&b in 1#-#5 - cefalee, somnolenta, dezorientarea temporo-
spatiala, ta&icardie, lipsa o, corectata prin cresterea frecventei cardiace, senzatia de
constrictie toracica.
>a concentratii intre #-:#5 ale carbo%i &b, apar semne evidente de into%icatie cu varsaturi,
dispnee, tulburari cardio resp, convulsii, coma.
>a concentratii in !ur de ;#5 formele sunt letale.
.nterventia in aceste cazuri urmareste intreruperea e%punerii, o buna ventilatie,
o%igenoterapie &iperbara la formele comatoase. Sec&elele post into% acuta neuropsi&ice,
cardiace pt ca neuronii si miocardul au nevoie de o%igen. >a nivel de miocard si neuron se
atinge rapid o concentratie crescuta de carbo%i &b la e%punere, comparativ cu concentratia
carbo%i &b la nivel periferic.
Mono%idul de carbon efectele sunt generate de &ipo%ie de transport. )ste aport de o, pt
ca o din aer e in concentratie normala dar nu poate fi transportat la nivel tisular pt ca &b e
blocata sub forma de carbo%i&b &ipo%ie de tip anemic, &b functionala este mica prin
blocarea ei datorita mono%idul de carbon.
)fectele care apar la concentratii mai mici ale carbo%i &b sub 1#5: - au fost urmarite
e%punerii pe persoane sanatoase. >a concentratii ,7-7,45 carbo%i &b scade capacitatea de
efort la tineri. >a aceleasi valori bolnavii cu cardiopatie isc& angor, infarct. >a conc intre
7,:-:,45 scade capacitatea de efort la sportivii de performanta. >a valori peste :,4-",45,
scade randamentul intelectual. >a conc ",4-1#5 carbo%i&b apar tulburarile premergatoare
into%icatiei. ?ulburari senzoriale, scade acuitatea vizuala, de%teritatea manuala, capacitatea
efectuarii unor functii comple%e. Scade p&-ul sg, este alterat sistemul fibrinolitic, creste riscul
2@ miocardice, cerebrale.
)fecte cronice:
)%punerea indelungata la concentratii cu mono%id de carbon determina risc de
ateroscleroza, sindromul S&ins&u valoarea de carbo%i-b 145 apar oboseala , cefalee,
dureri musculare, tulburari vasculare care au la baza un sindrom de miocardoza generalizata
cu afectare valvulara.
)%punerea la cianuri si acid cian&idric:
.nto%icatii accidentale. Cea mai mare pondere o au cele voluntare de suicid.
Compusi folositi in industrie. Sursa importanta de poluare e industria fibrelor sintetice,
sinteza fibrelor de melana.
0btinerea cauciucului sintetic
+olosirea compusilor din e%tragerea metalelor pretioase , aur , argint. )%tragerea presupune
te&nologie de purificare prin folosirea de cianuri ,iazuri de cianuri care stagneaza in
conditiile in care aceste iazuri nu sunt impermeabile. Se infiltreaza in apa de suprafata,
vegetatie.
Mecanismele de actiune al cianurilor:
-ipo%ia este de tip periferic si rezulta prin aport de o, transportat la nivel tisular dar nu poate
fi utilizat8 &ipo%ie citoto%ica. Cianurile in&iba sist enzimatic la nivel tisular o are presiunea
normala in sangem dar nu poate fi utilizata.
)fecte care apar datorita &ipo%iei:
Cianurile favorizeaza cumularea ca la nivelul neuronilor si creste eliminarea de
catecolamine.
Compusi de tip cian se gasesc in mod natural in samburii de fructe caise, piersici 8
amigdalina 'substanta(. 2u fost descrise into%icatii cu amigdalina la copiii care au consumat
cantitati mari din aceste fructe, inclusiv samburi.
S a demonstrat e%perimental ca amigdalina are o to%icitate mult mai crescuta de peste 7#
ori mai mare, daca este administrata pe cale digestiva comparativ cu ac cantitate
administrata parenteral, pt ca la nivel intestinal amigdalina se descompune in prezenta florei
reducatoare in comp cu o to%icitate mult mai mare.
)%punerea org la &idrogen sulfurat:
Produce into%icatii, forme mai grave cu edem pulmonar acut. .nto%icatiile sunt foarte rare si
au caracter profesional.
Surse de poluare: descompunerea subst organice moarte. Concentratii mari de &idrogen
sulfurat se gasesc in industria de e%tractie a petrolului, puturi forate. Compusul are proprietati
organolepticeA putrefactia subst organice din canalizare
+olosit in industrie la prelucrarea c&eilor. Cea mai mare cantitate rezulta in urma obtinerii de
apa grea din centralele atomo-electrice.

También podría gustarte