Numere

reare
x'ormule
BAC r
M I
Formule
de calcul nrescurtat
(a+b)(a-b)=a'-b'
(a + b)'
=
a2 +2ab + b2
(o
-
b)'
=
0'
-2ab
+ b2
(a+b)(a-b)=
o'
-b'
(a+b)t
=a3
+3a2b+3ab2
+b3
(o-b)t
=
at
-3a'b+3ab2
-b3
(a+b+c)2
=az
+bz +c'+Zab+2bc+2ac
a'-b'
=(a-b)(a+b)
a'
-
b'
=
(a
-b)(a2
+ ab +b2)
a3 +b3
=(a+b){az
-ab+b2)
s'
-
bn
=
(a
-
b)(an-| + a"-zb + on-362+...+
b*r
)
Modulul
unui numir real
l"l={t
'
x)o
' L-t , r(o
Propriet6ti:
l.
l"l>0,
(v)
xefi
;
I*l=0<+x=0; z.l*l=max(_a,);
3.
f
-xl=lxl,
(v)
xen;
q.l*13c,
c)0 <+_csx
sc;
5.
Irl>",
c>0 <+x)c
sau xS_c;
6'
I**vl<l'l*lvl,
(v)
a veR; 7.lrvl=lrr.lyl,(v)
x, yeR;
8.
l;l=HJ,t
x,!R,y*o;
s.
l*1,=*,,(v)xen
;
Observalie
l**yl=lrl+f lf
<+ ry>0
$tim
ci fiecirui numir
real x ii corespunde
un punct
M peaxa
numerelor
gi
reciproc.
Prin modulul
numdrului
real x inlelegem
distanfa
de la originea
ar<ei numerelor
la puncful
M depe
axd corespunzdtornumdrului
x, adic6.
Ixl=
d(o'u)
Formule
BAC I Ml
Daci x e IR, partea
intreag[
a numdrului
a
notatail[x],
este cel mai mare num[r intreg
mai
mic sau egal cu x, adici
[x]=
max{ k
I
k eZ, k
<x}.
t t' - --- -:
Pronrietiti:
1.
[rJ=f
ek<x<k+1,
(V)xeR.
2. r-1 <
[r].
r, (V)x e R .
3.
[x+fr]:[x]+fr,
(v)xeJR,
(v)tcez.
orice numar real x poate
fi scris ca sumd dintre partea
sa intreaga gi partea
sa fractionard.
partea
fraclionara
a lui x se noteaz[ cu simbolul
{x}
9i
deci avem
"
=
[r]; iri
d1,""* de aici cd
parteafracfionarE
este numErulr_[rl,
adic6
{r}
=:r_td.
Pronrietiti:
1. 0<{x}<L
(v)xerR.
2.
{x+r}
=
{'},
(v)r e R, (v)n ez.
DacS
multimea A este finitd av6nd n elemente
atunci
ea are 2, submulfimi.
Radicali
o
Daci a>0 gi n eN, n)_2, n
x cu proprietat
ea <l;
=
.tr ) xn
=
a .
o
Dacd, ae lR gi n eN, u impur,
cu proprietatea
4l;
=
r <+ x,
=
a -
par
se numegte
radical
de ordin n
n 2 3 se numegte
radical de ordin
din a numdrul pozitiv
n dn a numdrul
real x
Vom daproprietdlile
pentru
numere pozitive:
r.
(6f
=
o, (v)a > o;
2. <[F
=
o, (v)a > o;
3. <[ob
=<l;.<[b, (v)o, b> a;
4'
E=#,(v)a>0,
(v)D>o;
5.
(#)"
= d;;
, (v)a > o;
6.
\lG
=^41;, (v)a>o;
7.
qe
=<[7, (v)o > o, fr e N.;
8. odi
=
<ln
, (y)a,b
>o
;
g.
<t""b
=
a4li,
(v)o, D > o.
Compararea
radicalilor
Ji .<ln e a <b
Formule
BAC
I Ml
Formulele
radicalilor
dubli
J;:G=F
t;-
L
unde c
=rla'-b.
ordinul
comun
al radicalilor
\[q' 'il;* ..-,
vn
e$e cel mai mic murtiplu
comun
aJ
numerelor
\, k,
..., frk.
Pentru
arcalizaaducerea
la acelagi
ordin folosim
proprietatea
numirul
7, deTadreapta
la st6ng4
adicd
dF
=,+lF .
Puteri
cu exponent
rational
m
Are loc formula
\la,
-
ai
x inbaza
a, gi se noteazd
Logaritmi
Definitia
loearitmilor
Fie a ) 0, o;r 1 gi
x > 0. Se numegte
logaritnul
lui
rcaI
b definitprin
log" x-beab
=x.
in cele ce urmeazl
o > 0, a *1,
A, B > 0
1) logo I
=
0, logo a
=l;
2) log,(AB)=logo
A+log"
B;
Generalizare:
log" (arAr""'A,)
=
rog,
Ar +rogo
Az *......+rogo
A,, A, ) 0, r
=r.];
3) rcr"*=
IoBo
A-tog,
B;
4) tou"*=
-logo
A;
5) logo
A'
=
m.logo
A,
m e R;
6) rog"qlT=!-rog"A,
neN,
n>2;
n
7)
ato"",
=xi
8)
xt*'t
-
ytot"'
.
logo x, numirul
Formule
BAC I Mf
l) log,r=log't '
togb a
1
2) log,b=::-
;
togb a
3) log,. t=L logox
,
meR*
;
4) 1og" x=logo^ x'
,
m e R*
(pestetotunde
apar a, b>0, a, b*l
o
r>0
)
Monotonia functiei losaritmice
Funclia
"ft(O,
o)+lR,
f
(r)=logox,unde
a)0,
a+l senumegtefuncjielogaritmica.
Dacd, a > I, atunci
f
(x)
=logo
x este strict crescdtoare;
Dacd 0 1o 11, atunci
f
(x)
=logo
x este strict descrescltoare.
Ecuatii
Definitie: o eeualie se numeqte de gradul
al doilea daci are fomra ax, +bx*c
=a,
a, b, c e.R,
a*0.
Numerele q
b, c se numesc coeficienfii
ecualiei iar x necunoscuta
ecualiei.
aoilf'fu
a= b2
-
4ac
ai
numim aceastil expresie
discriminanhrl
(realizantul)
ecualiei
de gradul
al
Numdrul
de sorulii in R are ecualiei
depinde
de semnul
lui A.
:
f) dacd A < 0, ecualianu
are solulii ieale;
2) dacd A
=
0, ecuafia are o rdddcind
real6 dubl6 xr
=
x2
=
_*;
3) dacd
A > 0, ecuafia
are doud rdddcini
reale distincte,
date de formula
Relatiile lui Viite
_bTJE
4't=
2a
Fie ax2 + bx + c
=
a, a * 0,cu rrd'cin'e
reale x,,x, (distincte
sau nu).
Atunci
au loc relaliile:
b
x, +x^
=-a
?
c
--t
'-Z t et 'I2
=-.
AA
numite relaliile
lui Vidte.
Notdnd
xt +xz
=,S $i
xt.xz:
p,
avem:
*? *4
=
Sz
-2pi
xl + xl
=
53
-3p,s.
Ecualia de gradul
al Il-lea care are
P
=
xr.x,
Ecuatii
cu module
3)
l-"1=l'1,
l*l'
=
De obicei avem
I
E(.)l
Formule
BAC I Ml
cunosc\nd
rldlcinile
sale
ridEcinile
x, gi x, este xt
_
Sr +
p
=0
unde S
=
x, * x, gi
Prin ecuafie cu module
infelegem
o ecualie
in care necunoscuta
figureazd
in unul sau mai multe module.
Proprietifile
modulului
folosite in acest paragraf
sunt:
1)
I'l>0,
(v)xen;
-
2)lrl=gc>
xt, (V)r
e R qlxl= g
,
c
,
unde E (r)
este o expresie
care depinde
de x.
x
=
0;
>0<+.r=tc.
in acest caz explicitarea
modulului
se face astfel:
ls(')l={"q) ,'
dacr
r(x)>o
'
'
f-
E(')
,
dacd,
a(x)< o
Pentru
detemrinare'a
semnelor
expresiilor din
cadrul
modulelor
se recomanda
folosirea
unui
ni*rtYtrffi"ffi|:l#i*ffi
un-numer
de ecuafii
rErd
modute,
corespunzatoare
intervareror
Ecuatii
irationale
Defini{ie:
o ecualie
care confine
necunoscuta
(gi)
sub radical
s.e numegte
ecuafie
irafional'. Inainte
de a rezolva
o astfel
de ecua!ie';;;;';ndifiile
ar"*it"rra
a radicalilor,
adicd
expresiile
de sub radicalii
de ordin par
sE n, poritin".
;;;;H"*"
$i
o condi.tie
de
compatibilitate:
dacd ecualia.o"ri".
* singu'uairlia.
ordirp"i;;o-r;u
de mai mulli radicari
aceqtia
se separd
de obicei
in *t*b,ol
tf.J;;*Itij*
""ilurli
termenit
membrul
drept.
cum
;i:""$}i:, KHffiJH';:l*lg
nru;;#,#**3,ffi
i:ffi'"-il
Xu ."*u,,'
a,"pi,a
n.
Ideea
de rezolvare
a unei
"t*1ii'i'ulionale
.rt l"-" J" euminare
a radicalilor. pentru
aceastia
se
ridicd
ambii
membS
la o putere
r;&;"
ordinul
radicaliloi
care
apar, de obicei
doi sau bei.
- Dacd ecualia
are un tingot
radical
".;r*;;'1#a
in membrut-r,iog
ri
obfinem
o ecua{ie de forma
JE6=/t(t)'
se ridica
ambii
membri
la pdtrat
gi
avern
de rezorvat
ecuafia
n(*)=
r' (').
-
Dacd ecualia
are forma
tEO
=
F(r),
ridicdm
ambii
membri
la puterea
a treia.
-
Dacd
ecuafia
conline
doi sau trei radicali
de ordinul
doi o aducem
la forma
!EC*.tr@=Fd=.];*m;ffi=?rr).
se ridicd
ambii
membri
ra pitrat
si
oblinem
o ecualie
de tipul celei de mai sus (cu
Fn
singur
r1{ical).
Mai ridicdm
?ncr
o dat6 ra pdtrat
:ffi#ffi,i;.*"ot"*
o ecualie
ftrE radicali.
i"-fi#;erific#
.il;;j;fr'sunt
si
solufii pentru
Formule
BAC I Ml
Ecuatii exnonentiale
Definifie:
Prin ecualie exponenliald
se inlelege o ecualie
in care necunoscuta
x frgareazr
numai la
exponenfi,
bazele fiind constante.
Prezentim
in continuare
cele mai importante
tipuri de ecualii exponenfiale:
'1)
Ecuatii exponentiale
de forma: o'rG)
-ot@, o20, a*l (sau
reductibile
la aceastd
formi)
Ecuafia este echivalentd
cu ecuafia
.f
(x)
=g(x)
.
soluliile acestei ecuafii sunt gi sorufii ale ecualiei
date.
3"^
ar@
=
!
,,
a > 0
,
ct *l (6 nu este putere
ahtt
,d)
3:::
U
I 9 :"r1t"n:
are solufii.(exponenliata
ia numai valori pozitive).
3-,?:u __=1t,0,
atunci se logarihneazn
ambii membrii
.iltr|Jt#
convenabild..
Dacd
JTTVEIITTUUA.
L'A
logaritmeazdinbaza
a eeua[iase
scrie echivalent
-f
(x):log"b
gi se rezolvd
aceastd
""rr4i"l 3) Ecuatii exponentiale
de forma:
q
62f(x) +
p
af@ *
f =0,
o ) 0, a *l
Ecuafiile
de acest tip se rezolvd prin substitutie.
Senoteazd
sf?)
-y>0
gi seobline
".uu6ude
gradul
al doilea
dyz +F y+y=0
cu soluliile
!t, /2.
Ecuafiile
afG)
=
y,
,
i
=I,Z
au solulii numai dasd, y, > 0.
a, b>A,
a, bEtl
-
of*G)
-
dr.bsu)
* dr.br,G)
+......*
d,.6z,G),
in fiecare
membru se dE factor comun
exponenfiala
de exponent
cel mai
mic, ajungAndu_se
la o
ecualie
exponenliald
de forma o'rG)
-
.-br!)
,
a e,R. sol4iile
acestei
".*1ii
s'nt soluliile ecualiei
date.
5) Ecuatiiexponenlialedeforma:
d azf(,) +B b2r@ +f@.b1fat
_0,
a, b)0, e, b*I.
,,r3lT*
de ecua4ie o n'mirn
omogeni
deoarece
fiecare termen
ar sdu are exponenhrl
acelagi
Pentru
a rezolva
astfel de ecuafii t",i:::*-dd
impdr.tirea
ambilor
membri
ai ecualiei p,'n
bzre)
gi oblinem
ecuafia echivalentd
o
(U)"'''
.,
(;)t"!
*
F=
0, care este de tipul3.
(0.
Ecuatii
loearitmice
3."*H:,1&l?:Tji:ffi:?jj"Tli:"g::-":::f:
care necunoscuta
x ngureazd
in expresii
ce a_par ca argumente
ale logaritnilor
sau aie ae;&;;.
H#11*T.*,*'""ffi{lxnffi
t*r-'1G;t#biia*urogarihuruisinesrrictpozitivdsi
diferite
de I iar argumentulse
fie snici pozitiv.
Deci
log"Atf$)
existddacn
g(x)>0,
s(x)*t,
f(x)>0.
1)
&u4ii de tioul log",,,
f(x)=a.
Ecuafia
este echivalentd
cu
f
(x)
=
(se))'
,care se rczorvd..
2)
Ecuatii
de tipul log",',
-f
(x)
=rog",*r h(x).Ecua[ia
este echivalentd
"u
7:1*1=
h(x)
c,
.
siF) + cr. afrGl +......+
ck
3) Ecuatii de tipul mlogl
f
(x) + nlog"
f
(x)+ p= 0 . Se noteazd
rezolvdm
ecua{ia myz + ny + p
=
0. Afldm
h, lz
apoi x.
ecualie de unul din tipurile preceden
iferite
Se aduc logaritmii
la aceeagi
bazd obfndnd
c
Ecuatii trigon ometrice
Definitie:
se numegte-ecualie
tigononiegici
o ecuafie in care necunoscuta
figureaza
ca arg'ment
al uneia sau mai multor funqii tigJnometrice.
F'ormule
BAC I Ml
log"
f
(x):.y
$i
urmeazd
si
l) Ecuatia sinr
=
a. Avem :
xe7 daca
I
olrl
r={
{-r)*arcsin
a+kn
,
kez} daca
lo l<l
unde
2) Ecuatia
cosr
=
6. Avem :
xe@ dace
I
nlrt
r={ t arccosb+Zfu,
keZl
dac6
lal<l
unde
3) Ecualia
tgx=c.
Soluliile
ecualiei
tg x
=
c, c e.R sunt:
.r={arctg
c+kn,
keZ
}
unde
arctgc=(_+,
+\.
4)Ecuatiactgr=d.Avem,
t
2'2)
x={ arcctg d+kn,
keZ
}
unde arcctgd
e(0,
n) .
tn rezolvarea
acestor ecualii
sunt utile gi formulele
:
arcsin (-a)=-arcsina,
(V) ae[
_t,
f
];
arccos (-D)=
z-arccosb,
(V) 6e[_l
,
1
];
arctg (-c)
=
-arctg
c, (V) c e n
;
arcctg (-d):n-arcctgd,
(v) aen.
arcsina .l
-z-
z1
L
2'2J
arccosDelO,
nl.
Foruula
Ae
""zotvare
srna.n
=
sinf x
gl=Ft)r
Bx+kz, keZ
cosax=cospx
gx=+Bx+2kn,
keZ
tgax=tg1x,
cosffi
ax=px+kn,
kei
ctgax=ctgFx,
sin@
ax=Bx+kn,
Eei
Ecuatia liniari in sin x si cos x
e
asinr+bcosx=0.
imparfim prin
cos.r
Astfel de ecuafii au una din formele
-f
(ctgax)=9.
2ts! 1-to2
x
sinx=
#
gi cosx
=-
"l
2.
senoteazd
,e;.=,
- -e
2
t+ts'?|
b
tg x
:
--
care se rezolvd..
a
o
asinx+bcosx=c,
o,brceR,
ab+A. Pentru
rezolvare
vom folosi formuleie
gi oblinem sinr=
4, cos *=L! '
l+tz'
l+t2
care se inlocuiesc in ecualia inilral4 rezolvand
ecualia cu necunoscuta
,.
se rezolvd ecualiile trigonometric
x x
=
t^
qe
fqne rcr,-i,,
e tg
i=
r,
,
tf
t=
t2 se face reuniunea
soluliilor
acestor
ecualii St
U St
'
Prin aceasti metod6 ecualia nu se transformd
echivalent.
Se pierd eventual
soiuliile de forma (2k +l) n
,
k e z
,
din care cauzd. aceste valori se inlocuiesc
in ecuafia dat6
pentru
a vedea dacd sunt sau nu solufii. Dacd sunt solufii, mullimea
soluliilorec;;;;
;r"
S,UEU{(2k+l)x,
keZ
Formule
BAC I M1
gi oblinem ecualia
atgx+b=0
de unde ob$nem
,f
(sinax)
=
6,
f
(cosax)=O,
f
(tgax):g,
senoteaza
t=sina.x,sau
f
=cosax,sau t
-tgax,sau /
=ctgax oblindndoecuafiedegradul
doi sau mai mare,care se rezolv6,
dup6 care se revine la substitufia
ftcuta. gi se afl6 x
Functii
iniective
Functii
De{inifial:
o firnclie
-f
: A + B se numegte
injectivd
(sau i4iec}ie)
daci gi numai dacd oricare
doud elemente
diferite din A au imagini
diferite in ,B prin
f ,
adicd
/
este i4iectiv6
o
(v)
a' x' e A)
Aceastd
definilie
este echivarent'
cu
xr' #
\
J=
rw*
'f
(x)'
Definiria2:
/,este
injecriv'
*
*,*,1l}l
,r&i!
,rr)]=
\ =
xz.
Pentru
aardtac5
o funclie este injectivd
cel mai adesea
se foroseqte
defini1ia2.
Pentru
a atdta ci o funcfie
.f
: a -+
-B nu este in3ectiv6
este sudcient
s5. determindm
doud
elemente
rt, x2 e A, x, * x, pentru
care
f
(xr)
=
-f
(xr).
Functii
suriective
Definifie:
o funclie
-f
: A
-+
B se numege
surjectivi (sau
surjecfie)
,
dac6 orice eiement din .B este imaginea
prin
f
a cel pulin
unui erement
dn a. Artfer spus
/
estesurjectivd
<, (V)
!
e B, (f)x
e A astfelincdtf(x):y.
8
Formule
BAC
I Ml
Functii
biiective
Definifie:
o funcfie
-f
: A
J B se nume$te
bijectivd
(sau
bijecfie)
daca
este at6t injectivd
c6t gi
surjectivd..
Functii
inversabile
Definifie:
Fie
ofun4ie
-f
:A+B'Functia
f
senumegteinversabilddacdexistdofuncfie
g:
B
-+ A'careasociazdfiecdruielement
y din
"Belementur
,
ji"-r"rr*,
*"u,
-f(x):y.
Dac6
fi'rnc{ia g existE"
se numegte
inversa
funcliei
/
gi se noteazd
cu
-f-,. Funcfia
;f
se numegte
flrncfie
directd,
iar
7-r
funcf*
invers'
alur
f
.
Deci
/-r(y)
=
x e
f(x)=
y
$i .f-,
:B+
A.
Nu are importanfd
cu ce iitera
notdm
argumentul
lui
/-r
. De acee4
vom prefera
pe
x in Iocul
lui
Y
. Deci,
notdm
-fu
(*)
nu
fu
(y)
.
Are loc urmdtorul
rezultat
Funcfia
-f
: A
-+ B este inversabil'
dacd gi
numai
dacd
este bijectivd.
Functii pare.
Functii
impare
Defini{ie:omullime
AcRsenumegtejiT:g"r
dacdpentruorice;r
eAavemsi _.rer.
ffi:ry#l:,t;3,?;*;:j-
3r
u
r,,
. ;t,-i
6,
-
1)
u
(,,
;i;
-
i-
*, * o
);
Definifie:
Fie
Agn
o*uffu*ri_etuicd.
Funclia
f
:A_+R,
senumegtenarldacd
f(_x)="f(x), (V)
xeA.
+"rlH'il*;i
) R' se numeste
G*i aua'
/g*)'=
-.f(*), (v)
x e A.
;,T""lH;tril'.,{r'!ri,:i;in"::
;"::*"udaca
existd
un numdr
reat
r direrit
de zero,
Comounerea
functiilor
Delinifie:
Fie
A,B,C
mulfiminevidegifirncfiile
-f
:A)8, compusa
tuncfiei
I
:u
funclia
/,
considerata
i;;*
ordine,
firncgia
AHt":_;*
"i_L.|;j:
:liii's
(.f(x)),
(v)
x e e,
.
o
Compunerea
firncfiilo.
.Furo"iativd,
adicd
(f .
S)"
h
= f
o(e,"
h), o
Funcfa
identic'
este erement
neutru
la compunerea
firncfiil0r,
adicd
(v)
"f
,
unde
l, (")
=
".
g:B
-+C.
Senumegte
notatd
g
"
_f
gi
definitd
(v)r, g,
h.
-f"l*=1,".f=-f,
";,"i
: ;:
#n:*tmffhTfil
;c.et
cwd,
A
=
n
ri
card,
B=
z ahurci
existd
m. n,'crii
'
Formule
BAC I M I
Defrnifie:
Funclia
f
:R-+R,
f(x)=c*c*b, a#0 senumegtefirncliedegradulint6i.
Num'rul
a se mai numegte gi coeficient
unghiular
sau pant'
Dacd, a:0, atunc^i
/
se numegte
funclie
"oil^ta
6ir1:
A;.
Ecualia
ax +
b: 0 se numegte ecuafi.'uruguta
fu;qi"ii
Riddcina
acestei ecua{ii se numeqte
zerou al funcfei.
-
"
Funclia de gradul
ifiei
f
: R +.R
1) strict crescitoare
dacE a) 0
,
Funcfia
de gradul
int6i
f
:R+
R
firncfiei
este dat in tabelul
de semn
^x)
2) strict descrescEtoare
daci a 10
,
iar tabelul
de varialie
este:
*o
\\
\
,
f
(x)=ac*b
,
a#0 este:
iar tabelul
de varialie
a funcliei este:
*co
,
.f(x)=u*b, a+A
are zeroul
vL
b
a
, iar semnul
-@
JV)
-
oo
semn contrar lui a
semnul
lui a
*o
*co
l.:...:
Graficut
firncfiei de gradul
intAi este o dreapti
oblici.
l"ffi"l}?!]r#;$."*3
=
ax2 + bx + c,
4 b, c e R, a
*0 se numeste
tuncrie de
Ecualia
m, + bx + c
=
0 se numegte
ecualie
atagati
func{iei
/. Rid.cinile
acestei
ecuafii
r.
"u*"r.
zerouri
are firncfiei.
10
Funcfia
de gradul
doi poate
canonicE
a funcliei
de gradul
doi.
f,'ormule
BAC I
M1
forma
f(i =
o( ,
b \' a
\t
*
'")
-
i
numitd
forma
b1
-
,")
$l
stlct crescEtoare
Pe
ul
fi scrisi sub
1) Dac6" a
)
0
,
atunci
f
(x)
este strict
descrescEroare
pe
(_
*,
ln \
L-n'**)'
Tabloul
de varialie
a functiei
este:
b
'.,
=
-
*
este punct
de minim
t
-
#
= fna
este valoarea
minim'
arw
f
.
2) or*uua <
0i *"t
/(x)
este strict
crescdtoare
e.
[-
*,
-
*]gi
strict
descrescatoare
pe
L-n'**)
Tabloul
de variafie
a funcfiei
este:
b^
X
=--
a eo"a,<
=
-fi
este punct
de manim
t
-
#=
4*
este varoareamaxima
afui
f
.
Intervalete
(-*-11
|
t
)
t
-'
2;
)'
L-
,"' "
*
)
se nusresc
intervale
de monotonie
ale funcfiei
de
gradul
al doilea.
Graficul
funcfiei
de gradul
al doilea
se numegte
parabolE.
cuplul
(-n
A)
^,*^-,--:':'"".'
--r--'
\
zo'
-
4"
)e
G, are ca imagine
in planul
caftezianpunctul
notat
zgi numit
v6rful
parabolei.
Deci
v(-
b
A)
-.
parabora-,,.0",,.1"f*;,%:;JX
_
:;i:::*
cel mai de sus
ar parabolei.
J@ I
**
\.
1t
Axa de simetrie a
parabolei
Dreapta verticald
x
:
firncliei
/.
*
(care
confine
vdrfrrl Z.)
Formule
BAC I Ml
este and de simetrie pentru graficul
b
b
xt
=
xt
=
-:-,
iar sgmnul
2a
\j/,
=_L
l^
2a
Fie functia de gradul
al doilea
f
: R + R,
.f(x) =
ax2 + bx + c, a
*
0 gi ecualia atagat6
m'+bx+c=0.
1) Dac[
a
>
0
,
ecuagia
atagati rui
f
are doui r'ddcini
reale distincte
xt
1
xz, iar semnul lui
/
este cel aI lui a in afara r6d6cinilor gi semn conhar
lui a intre rddicini-
X r
-
frx)
|
semnul lui a 0 semn contrar
rui a 0 sernnul rui a
2) Dasat a
:
0, ecualia
atagatd l"i
,f
are dou6 rEddcini
reale egale
lui
,f
este cel al lui a pe
j?
\
t
*j
JV) |
semnul lui a
0
semnul lui a
hi ?r3f
a<0'
ecualiaatagatalui,f
nuareradecinireale,
iarsemnulfuncliei/estesemnul
9bservatie:
In multe
exercigii
sunt utile echivalenfele:
r)
f(x)'',
(v)
re.R*{1
'.;
4)
-f(x)so,
(v)
x e.R
o
{o
=
o
Lo.0
xL-
I
--
+oo
-f(x)l+
+ + + + + + + +
xL*
l--
+oo
-f(x)l+
+ + +
o + + + +
x
l-*
'
--
-.7-,
f(.)l -
xL*
|
--
+oo
f(x)l-
-o
2)
f(g2a,
(v)
reR<+{o=o
Lot0
3)
f(x)<0,
(v)
"
e R <+
{o
. o
La<o
t2
Formule
BAC I M1
te
Parabola care rcprezinti graficul
funcliei de gradul
al doilea intersecteaza
intotdeaun
a axa oy in
punctual
e(a, c).
Pozi{ia parabolei
f4a de Or este urmEtoarea:
- dacd A>0 parabolaintersecteaza.axa
ox indoudpunctedistincte
B(.r,, 0) gi C(xr, 0);
-
dacd. A
=
0 parabola
este tangent'
axei Ox in punctual
D(a, 0);
- dacd A < 0 parabora
nu are nici un punct
comun cu axa or.
- Dacd a > 0 atunci graficul
firncliei are forma \J
$
mullimea
valorilor
firncliei,
adicd
imaginea
lui
f,(Imf)
este *,t=[-
O \
L
4a'
**
)'
- DacE a < 0 atunci graficul
are forma A qi
^l
--t.
4aJ
Coordonatele
punctelor
de intersecfie
dintre dreapta
! =
mx+n gi parabola
! =
@c2+rx+c
se
afl[ rezolvdnd
sistemului
format cu cele dou[ ecuafii,
adicd sistemul:
{l
=
**.+,
dr*?l:".:T"ff##ff;,""1',,t
reare dreapta nu are nici un punct
"?-=#;;?J;ru.
sp*.*
"a
- Dacd sistemul
are o singura
soJufig atunci
dreapta gi parabola
au
'n
singur punct
comun. Spunem
c6 dreapta este tangentdlaparabolE;
-'----rl
"u
*"#l1rl::#T}*nsotulii
at'nci dreapta
intersecteazd
parabora
in doua puncte.
Spunem
fntersectia
a dou5 parabole
Punctele
de interseclie
ale parabolelor
!=axz
+bx+c
;i
y=mx2
+t, +pse
afli. rezolv,nd.
sistemul
format
cu cele dou6 eguafii,
adici sistemul:
{
I = *' +bx+c
-
Poziliile
celor doud parabole
(exterioarl
g**,?;ffiHfa
de numdrur
rddrcinilor
reare
flUt#"*ului
9i
interpritareu
g.orrr.t
lca se aJ"-"u'iri
"*ut
intersecfiei
dintre
o parabola
si o
Observatie:
coordonatele
punctelor
de intersecfie
a graficelor
a doui
funclii f
li
g se afld rezolv6nd
sistemul
de ecualii
format
din cele doua
funcfii,
adicd sistemur
p = f
(*)
Ir
= s(r)'
*r=[_*,
13
Progresii geometrice
Definitie:
$irul
(b,),r,
cu br*0 pentru
care fiecare termen
al sdu, incepdnd
cu al doile4 se
obfine
din precedentul
prin inmullirea
cuacelagi
numlr q, se nurne$te
@. NumErul.q
se numegte ratia progresiei.
!
Deci (b,),.,
este progresie
g"or*t
i"e dacd are loc relafia
b,
=
bn_t
.
Q,
n
>
2 .
Agadar pentru
a proba cd girul (b,),
r,
este progresie
geometricd
trebuie ardtatc' raporful a doi
termeni
consecutivi
D,_,
,
b, este constant
Formule BAC I Mf
Proqresii aritmetice
Definitie:
$irul
(o,),
r,
pentru care fiecare termen al sdu, incepdnd cu al doile4 se obline din
precedentul prin ad6ugarea aceluiagi numdr r se numegte proeresie
aritmetica..
Numdrul r se numegte ratia
progresiei
Deci (o,),
r,
este progresie
aritmetic5 dac6 are loc relalia ctn
=
an_t + r, n
>
Z .
Agadar pentru
a proba cd qirul (o,),
r,
este progresie
aritnetic[ trebuie afitatci diferenfa a doi
termeni consecutivi ar_,
,
an este constantd
an
-
on_l
=constant,
(V)n
> Z
Faptul cd girul (o,),
r,
este progresie
aritmeticd se noteazi prin:
1) Fofmuia termenului general
Dacd girul (o.
L
=
r
este o progresie
aritmeticd avdnd primul
termen a, gi rafia r
,
atunci termenul
general
an areforrra
an-ar+(n-l),,
(V) n >f .
r
3)
$itol
(o,
), , ,
este o
prosresie
aritrneticd
dacd gi numai dacd orice termen al sdu, incepand
cu al doileu,
"$;*.di"
aritmeticd
a termenilor
vecini rui, adic6 dacd
an-an-lton*t
^'\
=--;-,
\v)n>2-
4) Spmaprimilor
n termeni
Dacd (o,),
r,
este o progresie
aritnetic{
atunci
.9,
=or*oz*.........*ctn=(at+?,)'n
,
fi2l adicd
s,
_(at*ao).n
. 'z
-n
z
,Iermenut-q
S, astfel
e,
=
S,
-Sn_, ,
(v)n>z
c, sunt tn progresie
aritmeticd
e b
=
o*
"
2)
s)
6)
a, b,
a_-a+r
ttt
14
+
=constant
,
(v)n >
z
bn-t
Faphrl c[ girul (b,),
rr
este progrcsie
geomehica
se marchezv. prin:
1) Formula termenului
general
Dacd girul (b,),.,
este o progresie
geometricd
de ralie
bo=br'g'-t
,
(v)n>r.
Formule
BAC I Ml
bt, b2, ........, b,r...
g, atunci
temrenul general
b, areforma
2)
$irul
(b,),.,
este o
progresie
geometricd
dacd gi numai
dacd pentru
orice termen al s6u,
incepAnd
"u "lEGr"*
b}
=b,,_r.bn+t
,
(v)n>z
3) Sumaprimilor
n termeni
Daca (6,
[
=
,
este o progresie
geomekicE
de rafie g, atunci
S,=b,+br+
r b,=br4+,
g#1,n21
adic6
E
-
q-l
Dasd q= I, atunci
Sn
=n.Sr.
4)
Vn> 2
=
6r
.'gn
-l
q-l
s)
b, c, sunt in progresie
geometricd
e b2
=
a.c .
Regula produsului
o"rli::
U,;ffit*;'"tTT#"j:;#.H1-
iar un obiect
B poate
n ares in n moduri,
atunci
l"gotu
se generalizeaza,pentru
un nnmdr
oarecare
de obiecte.
Permutdri
Fie
I o mulflme
finitil cu n elemente.
Fiecare
din murfimile
grdonate"
care
se formeazd
cu
l?3f.::5
n elemente
ale mullimit
/;
';;;;;il
r""ri,*t a murfimii
l-
lsau
permutare
de n
ToatepermutErilede
n elementese
noteazdcu
1.
Are loc formula
1=1.2.3..........n . Not'nd
t.Z.Z
n
=
nloblinem:
1=,
!,
nN*.
Conveaim
sd considerim
0!
:
I .
br=5,
15
Araniamente
Formule
BAC I Ml
Dacd' A este o mullime cu n elemente, submullimile
ordonate'.ale
lui I av6nd fiecare cdte
k
elemente,
0
<
& s n, se n'mesc aranjamente
de n
"]il*Ft*i
;# k .
Notim cu A: numErur aranjamentelor
de n elemente
luate c6te /r.
Are loc fonnula:
AI
=
rfu
-1)..........(n- k +t), I
<
k
<
n.
Numarul
Af se mai poate exprima sub forrna:
A!=
,!:r,
o<k1n,
k,neN
(n-k)l'
v-'e:"'
t
Combinlri
Dac[ A este o mu$ime cu n elemente, atunci submullimile
lui A formate
elemente,
0 <
r
<
n, se numesc combiniri
de n eremente
luate c6te fr .
Notdm prin
Cj numdrul tuturor combin6ril
or de n elemente luate c6te fr.
Are loc formula:
0<k<n,
k, neN.
nl
kl (n-k)t'
1)
2) O formuld de recurentii
'cl
=c:*, o3k<n,
CI=Cl.+c!_1
,
t<k<n.
Fie a,beC gi n eiy'".
Are loc urmitoarea
formul5:
{a+b)':ci3":C::'-, b+Cf,a"-2
bz +.......+Ck
a,-k bk +.......+Cib,.
cunoscuti
sub denuinirea
de forrnula
lui Newton.
Facem
urmdtoarele
precizdri
privind
formura lui Newton:
1) Dezvoltareaconline
rz+1 termeni.
,,r
'
2)Numereleci,,ci,......,.,;i.,,o.,*","@aidezvolt5riigisuntin
numdr
de n+ I (cu unul mai mult decat.exponentul
,
"l
prffi;
3) In formula lui Newton exponenfii
puterilor
lJ o i"r"r"r"
d"iu- o''lu 0
,
iar exponenlii
lui 6 cresc de la 0 ra n, fiecare termen
J al-ortarii**a
gr"aul
n in a
si
b .
4) un rol important
in rezolvarea proble11et9,
i"gutr'ae
binomul
lui'Newton
iI
joacd
termenul general
de rang fr+ I (at k+ I lea termen
din dezvo"ltare;
Avem:
Tn*r
=
cf;a'-k
bk, o<k<n.
5) Suma coeficienlilor
binomiali
este Ci +Ci *..........+
Cn
=Zn
.
6)
suma coeficienlilor
binomiari
ai termenilor
de rang impar este
cl +cj+c;..........
=2n-1.
7,
suma coeficienfilor
binomiari
ai tennenilor
de rang pax este
c| + cl + ci *..........
.= 2,-r.
8) Suma alternatd
a coeficienlilor
binomiari
este egala
"u
r"ro
C2
-
ci + Cl
-ci
+.......... .(*1), c:
=
0.
fiecare din k
16
Probabilitlri
Formule
BAC I
Ml
Probabilitatea
realizirii
unui eveniment
A, in cadrul
un,i experimen!
este raportul
dintre
numirul
cazurilor
favorabile
evenimentului
A gi iu,,,*r
r**itorpo.itdJacelui
experiment.
Deci
P(A)=
numdrul
cazurilor
fworabile
numdrul
cazurilor
posibile
Numere
complexe
Mullimea
tuturor
numerelor
complexe
o notEm
C .
Formaalgebric'aunuinumdrcomplex
e este e
=a*bi, a,beR,
iz
Num'rul
a se numegte partea
reald a numdrurui
""*d;
;'
;;il
nume$te
partea
imaginari
a numarului
comprex
z pi notSm
b
=rm(z) .
*"ffi*
complex
z
=
b i, b *0 (care
are partea
,"uta
,.ro;
se n*megte
DacE"
zr=ot*brt
gi
"fi6rf
,
atunci
zr=zz
adic6
1
- -r-
a
=F..:e(z), iw b
numdr
complex pur
Dou6
imaginare
ar+bri=
or+b,
i <+ {o,
=
o,
'
tbr=b,
lT1,;:mplexe
sunt egale dac6 le coincid
atit p5rfite
reate (a,
=
ar) cdtgi pargile
Puterile lui i
Avem:
i.o"=1.;
iLn*r=i,
i4r*2__li
.nn*r__i,
neN.
Fie z=a+bieC.
Se numegte
co4iugatul
lui
notat
r+ruts4rurrur
z notat
z
,
numErulcomplex
i=a_bi.
."d;:::Xrffi1t**
de numetelomplexe
coqiugate
putem
rcatizaimpdrfirea
a dou'
numere
DacE
zr=a*bi,
Z2=x*yi,
avem:
!r-
=
a + b i
_
(a+
b t)(x
-
y t)
_
ca + by +(b*_
ar\i
zz
x+ yi
=
-
-iVY
:)
=
t,
=
ax+bY
r
b*-oy
22
*,+y,
'
;\f
t.
@ptex
Fie
z
=
a * bi . Se numege
modulul
lui z, notat
a2 +b2
t7
fzf,numarulpozitiv
I
,l=
f
Proprietdti
1)
l
t,.rrl=lr,l.lrrl,
(v)r,
,
z, e C
Generalizare:
I
zr.zr......zn
|
=
l
r,
l.lrrl......l
r,
l,
"l=lrl".
tl=A,
(v),,,
z,ec,
z,*0.
Formule BAC I Ml
(V)zoeC,
k=1,n.
2)
3)
Ecuafia
m2 +bx*c=0,
o, b, ceR, a*0
a fost rezolvat6
in cazul in care
discriminantul
a > 0 ('nde
a,
=
b2
-
4ac),c6nd
am oblinut solufiile
xt
. 2 =
-
u
:
"6
.
2a
Ecualia datd are solufii gi dac6 a < 0
,
numai cd. acestea
sunt numere complexe.
.
Avem urmitorul reniltat:
Ecuafia
m2 +bx+c=0,
e, b, ceR, a*A
complexe
conjugate, date de ficrmula:
cu L=bz
-4ac<0
are dou6 rEddcini
x.
^
__btiJ_t
t'z
2a
DacS' a' b, c,' a * 0,
yt
numere complexe,
ecuafia
m2 + bx t c
=o
are doud solufii
date de formula
x1
,2
=
*#
unde a
=
b2
-
4ac e c
\
-fc.trig.
0
7T
6
4
;
J
E
2
2z
-;
J
5'T
4
5n
6
n
3n
2
2r
00 300
450
600
g00
1200
1350
1500 t
g00
2700
3600
sma
0 1'
2
.lt
2
J3
)
I
0
J'
2
,J,
2
I
2
0 -1
0
cosa
I
6
2
J'
2
I
2
_1
2
_J1
2
-.6
2
-1
0 I
tga
0
"6
J
I
$
-.6
-1
_s
a
J
-.6
0
0
ctga
t;
VJ I
rll
J
0
_s
J
-1
0
l8
Formule
BAC I Mi
(v)a
e n.
este sin2 a+cosr
a
=l ,
.slna
cosa
tga
sin(-x)
= -sinx, cos(-x)
=
cosx,
tg(-")
=
-t#, ctg(-x)
-
-ct#.
o
Funcfiiletrigonometice
sin gi cos suntperiod.iceavandperioadaprincipald
2,.Audeci
loc relafiile:
sin (x + 2z)
=
sin r ,"rp"rtir,
"or1"
iirj=;;r,
.
perioada
general6
sunt numerele
Zkn avdnd,loc
relafiile:
sin(x+2fr2)
=sinr rrp"itirr"
os(x+ZnE)=-g;",
t
Funcfiile
trigonometrice
tg gi
ctgsunt periodice
av6nd peiioada
principal'
a. Au deci
locrelaliile:
tg(x+n)=tgl
respectiv
ctg(,*+ri=ctgx. perioadageneralEsuntnumerele
fra
avdnd
loc relaliile
: tg (x + kn)
= ryx
respectiv
c/g (x + kn)
=
ctgx .
cos(a
-D) =
cos c cos b + sin asin 6,
cos(a
+D)
=
cos d cos D
_
sin asin b,
sin(a
-D) =
sin acos
b
-
sinDcosa
)
sin(a+b)
=sinacos&+sinDcosa,
(V)o,
b e R.
tg(a+q=ffH,
(v)o,
b, o+D
e,R
-{rro*r);,
tg(a-61=
tga-te.b
(
-o
\E
"t -;t"ffi
'
lv)o,
b, Q
-b
e R-lrro
*r)+
ctg(a+b)=H#,
(v)o,
b, a+b.x-{
ktr, k. z
}.
ctg(a-b)=?tg!e!s,b+1,
\
ctg b-G;'
lY)o,
b, a-b.ft-{kz,
k.z}.
kezj.
kezI.
Au loc identirEfile
:
19
Au loc identit6file
:
Formule BAC I Ml
sina+ srnp
=Zsinff"orff
sina-sinB
=2"iod:-F
"o"o*
F
22
cosa+cosp
=
2"oro
!-
F
"oro
- F
22
cosa-cosB
=zrrnolf
"*fr =o
11
.L
1-cosa
=2sin2I
2
1+cosa
=2cos'! -
2'
(v)o,
/
e tR
(v)a e IR
(v)a e IR
Au loc egalitElile :
sin a cosB
=
P(a
+/) +sh(a
- /)
sinasinp
-cos(a
- F)-cos(a
+
F)
2
Au loc identitiilile
:
:
:
stn2o=2sinacosa,
ae.R
cos2a
=
cos2 a
-sinz
a (forma
omogend)
sau
cos2a
=
1- 2sin2 a (numai
in funclie de sina
)
sau
cos2a
=
2cos2 a
-l
(numai
in firnclie de cosa
)
tgua
=
,2t:f ,
cos2a * 0, cosa ;c o, a e R.
l-tg"a
'
sin3a
=
3sina
-4sin3
a, a e R.
cos3q
-
4cos3 a
-3co.sq, a e R.
Din formulele pentru
"orio
"bfi";;'
sin2 a
=ry; cos2 o
=llgfu sau echivalent,
20
sina=*@- Dr'r/
-
=\l--
2
resPectiv
cosa
=
t
Formulele
cofunctiilor:
(n
\
cos
[;-d )=sina;
sin
Formule BAC I Mt
(n
\
lr-" )=cts
d
(n
\
lZ-" )=
cosd
'fo
r.E
;
ctg
ctg(n*x)=ctgx.
ctg x
=
-ctg
(2n
-
x) .
(r
\
l;-a l=tg
a
\z )
sina, cosa, tga, ctga in funcfe de
a
to-
"o2
d
Itp
_
. tea=
"
2
I-tn'
!'
2
l-tqz
I
ctg a=--4,
*r!*gnumite
2E;
2
bi +c'-a'
2bc
'
cos_B
_a2
+c2
-b,
.
2ac
'
cosC=
a2 +b2
-c2
2ab
21
Reducerea
la
primul
cadran
sinx
=sin(a-x)
;
cos.x=
-cos(a-x) ;
tgx=
-tg(n-x);
ctgx=
_ctg
(n_x).
I
tg(n+r)=tgx;
sinx=
-sin(2r-x);
cos.tr
=
cos(2n
-x) ;
tg x
=
-tg
(2n
_
x)
;
sin(arcsina)
=
o
;
cos(arccos
o)
=
o
;
tg(araga)=a;
ctg(arcctga)-
6r .
Substitutia universali
Vom exprima in cele ce urmeazE
Au loc egaliti{ile
:
d
.
zts+
Fts'?
Sln a
= cosa
l+te,
!'
r+ts,
g
forrnulele
substitufiilor
universale.
Teorema
sinusurilor
Teorem,S:
in orice triunghi
ABC avem,
,o
..
= ,b
=
t
_
) R
sin I sin.B
sin C
-
o"
,
-
,#:"*"1;Jffi#:Hnffi$:tilsl't';ld
A,o'8,
c mdsurle
unghiurilor
hiungbiurui
ei
Teorema
cosinusului
TeoremE:
in orice
triunghi
ABC
avem: az
=b2
+cz
_2bccosA;
b2
=
a2 +c'-2accosB;
c2-=az
+b2
_zob"orc
corolar
(cosinusul
unui unghi) : ln orice triurrghi
ABC avem:
cosr
=
sin(a+x)
--sinx
;
cos(z*x)=
-coSx ;
Teorema medianei:
Notrm cu mo lungimea medianei corespunzdtoare
raturii
asemindtot
ttt6
>
m". Au loc relapiile:
tr'ormule BAC I Ml
BC
=a
atriunehiului
l,BC qi
Au loc formulele , s
*
o'ho
=b'ho
=
"'h"
222
o_bcsinA
acsinB
absinC
=_=
sau
s:@
(formulaluirlERoN)unde
p
_a+b+c _r:-y
semiperimetrul
triunghiului.
- /
r." r,^
a-'
aarca
d
c2sin.Bsin
C
_b2sinlsinC
c2sinlsin.B
sau
":-ff=ffi=ffi_
Formule pentru
R. r
r
Raza .R a cercurui circumscris
triunghiuh,
ABC este egal6 cu
dinteoremasinusurilorastfel
R=
o
-
b
=
c
2sinA
2s:rrrB
2sinC'
*,
_2(b'+c')-a'
:
m|
=z(d
+:r)-b,
:
m3
=z(a,
+br)_i
o
Raza r a cercului inscris in triunghiur
ABC este egald cu
Geometrie
Vectori
in
pian
R=9!e
4,S
"={
*d,
p
sau o mai aflAm
a+b+ c
D=-
'2
Adunarea
vectorilor
suma a doi sau
qai
multi vectori
este tot rm vector,
care se obline prink-o consbuclie
geometricd
efectuatd
zrsupra
celor doi rr.rt*i--
1)
Fie vectorii
liberi i
,
b qi
d.i
, oE . o. construim
pararerogramu
I ,BCA cunosc'nd
laturile
oA
9i
oB
'
vectoml
i de reprezentwfi
ft
_o*"r"*lo.-uin
originea comund)
reprezintd
prin definilie
suma vectorilor
;, n
si
,.ri"*
;:;;;:;;"
prin care am oblinut
vectoruI
sum5 se numegte
rezula
naralelogramului.
22
Formule
c
BAC I Ml
B
Se poate ajunge la acelagi rcntltat,
"titira"a
o conskuclie
echivalent5
d.in punct
de vedere
geometric.
Fie, ca mai sus, vectorii liberi ;, b . considerrrn
d. o, k . b
,
reprezentanli
ai
vectorilor
a qi respectiv
b - Atunii vectorul
sumd a vectorilor
;, b este vectorul
"
ae
reprezentant
E - A".urtd regula de adunare
se numegte
rggde_tiuqghiului .
a
b
C
b
3m;clll":*,::IT*.9::: l::$i
dreapti suport
sau drepte suporr paralete.
vectoritor
necoliniari
le corespund
drepte suport concurente.
"-"}:TJg
care urmeaza
dd o caracteizarepentru
coliniaritatea
a doi vectori.
Mai precis
are loc
ryDoivectorinenuli;,bsuntcoliniaridaci9inumaidacdexistdaeR,astfelincdt
a=d,D
-
e{udr^-
=
t\*
Dasd,
A(xn, yn) qi .B(x,
, !a),
ee loc forrrula
Ecualia
dreptei care trece prinpunctur
a_fu, /o)
,gi
are panta
m este
{t(rt,
!t),
Mr(xr, yr)
este
x-xt
_
!-!r
Ia:lr lz - h
=
x2 ecuafia
dreptei
este r
=
11
,
i;ffi;;
=
y,
ecualia
dreptei
este
v = rt.
dreapta
x= xt este o dreaptdverticaliiardreapta
-!
= lteste
o dreaptiorizontal'.
r5
*
"'-,aq"A*
Qt*
sigs*
Dacd
x,
Observalie:
Ecualia
dreptei
d"t."-irruta?.
pGffi
distincte
^a
Formule BAC I Ml
Dacd Mr(xr,
lt)Si
Mr(xz, y)afiinci panta dreptei MrM, este egald
"J
*
_
lz -
yt\
z e-.- -1.
.ttrrr,
-
I"
_',
f
Observatie:
Prin panta unei drepte oblice inlelegem tangenta unghiului format de ac"af.*ptel""
T?
o:, unghi ma.surat in sens trigonometric ( invers *riot de cJasonric
).
panta
se noteazd de
oDlcel cu m.
Distanta db la an nunct la o dreaotd
considerrrnlnplanul (p) dreapta (h):
m+by*c=0 gipunctul
Mo(*o,yo).
Distan{adela
punctul
M
o{*0,
y) ladreapta m +^bya.c*= 0__*c_Sledat6 de formula:
M (*r, y*)
ale segmentului
Fietriungfuiul
ABC cu A(xn,
!e),
B(x",
iJ
C(xr,
!c)
iar G(xc,
fc)
centrul sdu
u
Un punct
se afld pe o dreapte
M (x*,ru)
s afl6pe dreapta (d):
tr'orme
ale ecuatiei dreptei in olan
Pozitia
a doui drepte din
plan
A
J
!,
(+
\.?,
=
-!;
Avem
,o=b2{k
dacd coordonatele
sats_veufiqg_epgltia
dreptei. Deci punctul
ax + by * c
=
0 duilj *y1*!yrjf=_
4
Ecuafia expliciri
^
dr
:_!w;i{
un6si;:;;
@i:!Ermq.'--*:-u"
r+*--*:--..-{
in
= ordonata
la origj4i.
(dr): y=mrx+nl
(dt): y=mzx+n2
a
o
Av-em:
-fi
ll
dr_e
A
=
mz*(pantele
sunt egale)
si
-kt-k-.
(d,) gi (dr) coincid
adic6
n igae..r=:.!rr*_.(pantele sunt
aceeagi
ordonati
la origine)
egale)
Sl
flr
=
/1. (au
Avem drlldredt
=9*L.
az 02 c2
A=dreq =!t-"'
02 02 c2
4Ld2
<+ arar+b,
(dr):
at x +bt
/
+cr
=
0
(dr):
arx+bry+cr-0
(coefi
cienfii sunt propor,tionali).
bz
=0
'
DacE A(xo,yn)
ai
B(xr*),qt*gjcoordonatele
mijlocului
[,eB]
suntdaredefo*u"te,ff
4
, lu =ry.
Avem
24
-
Prin distanla dintre doud drepte paralele
inlelegem
distanfa de la un punct
oarecare al unei
drepte la cealalti dreaptd..
rqrvr
Vectori sub formi analitici
Un vector din plan are forma il
=
xl + yj .
Dacd fr
=xrf
+ yri qi i=xri+yrJ
atuncivectorii
fr
Si
n suntegali,adic6
=(
xl +
tJ =
xri + yri<+
]
tt
=t'
.
lh=lz
Modulul vectorului
il
=
xi +yj este
ln l=
Pozitia a doi vectori din nlan
Daci fr=xrl+y,j
Si
i=xrl+yrj
zrvem:
fr coliniarcu ; eiL
=!L.
x2
lz
fr Ln a\xz*!tlz=0.
Produsul
scalar a doi vectori
il.i
=l
r
l.l
"
l.cos(r,
r).
Cu ajutorul coordonatelor
avem il
.i
=
\xz
*
!r/2.
Unehiul a doi vectori
cos(il,
o)=dft
adicd cos(il, il)=
\xz* !r!,
---
,l*i
* yi
.rl*',
+ y}
'
Obs: Dacd cos(il, i)r0+fr
gi
Daci cos(il, i).A+il gi
il fac un unghi ascugit.
i fac un unghi obtuz.
tr'ormule
BAC I Ml
CC'sunt
Dac6
A{xe,
!) 9i
B(x,
,
y")
atunci
fr=(xr_rr)l+(lo_y^)j.
Teorema
lui Ceva
Fie
MBC gi punctere
A' e BC
,
B, e AC gi
c' e rB. Atunci dreptele
AA,
,
BB,
,
concurente
dacd gi numai dacd are loc relafia:
A'B
.B'C .C'A _,
Numim
aceastd teorem5,
teorema
toi c"uu.
A' c B' A c' E
-''
25