Cea mai adnca

etapa a crizei n termeni de

scdere a produciei i
pierdere de locuri de munc
a fost observat n trimestrul
ntai al anului 2009, cnd
PIB-ul a sczut cu 1,6
procente fa de trimestrul
precedent i omajul a
explodat, crescnd de la
14,0% n trimestrul patru al
anului 2008, la 16,7% n
trimestrul ntai din 2009
(puine peste 600.000 de
persoane) conform
Eurostat.

Romnia: 142,245 milioane
Rata somajului a crescut de la 8,3% la sfarsitul
anului 2007 (1.834.000 someri), la 20,1% la
sfarsitul anului 2010 (4.632.000 someri) si 21,7%
la sfarsitul anului 2011 (4,7 milioane someri).
Somajul a crescut in special in randul tinerilor
(16-25 de ani), in special pentru cei cu o
pregatire scazuta, si in randul imigrantilor
Comparativ, intre 2007 si 2011 somajul la nivelul
zonei euro a crescut de la 7,5% la 10,1% (doar
cu 2,6 puncte procentuale), in timp ce in Spania
acesta s-a majorat de la 8,3% la 21,7% (cu 11,8
puncte procentuale). Situatia s-a deteriorat apoi
in primele cinci luni din 2012 dupa masurile de
austeritate luate de guvern in cea mai mare parte
a statelor din zona euro, somajul la nivelul
uniunii economice si monetare ajungand la
11,1% si la 24,6% in Spania.

In februarie 2014 rata somajului ajungea la 25,6
%
In Romania, tot in aceeasi perioada aceasta rata
este de 7,2 %.

0
5
10
15
20
25
30
Rata somajului
Dupa scaderea veniturilor
bugetare in 2009 (de la 37% la 35,1% din
PIB) si cresterea cheltuielilor cu aproape 5
procente din PIB care au dus la un deficit in
acest an de 11,2%, in 2010 s-a inceput
procesul de consolidare a finantelor publice
spaniole.
Prin programul de stabilitate din februarie
2010 se stabilea reducerea graduala a
deficitului bugetar la nivelul maxim admis
de Pactul de Stabilitate si Crestere, 3% din
PIB, pana in anul 2013. Acest termen limita
pentru atingerea unui deficit de 3% din PIB
s-a prelungit apoi cu un an, dupa hotararea
luata la intrunirea ministrilor de finante din
zona euro, de la inceputul lunii iulie.
Nevoia de consolidare fiscala a condus la
marirea taxelor, ceea ce a facut ca veniturile
bugetare sa creasca cu 1,2% din PIB in
2010. In acest an, deficitul a fost de 9,3%.
In 2011, pe fondul scaderii economiei,
veniturile guvernului au revenit insa la
nivelul din 2009, de 35% din PIB.
Totodata, cheltuielile publice au scazut in
2010 cu 0,7% din PIB, trend continuat si in
2011, cand guvernul si-a redus cheltuielile
cu 2 p.p., de la 45,6 la 43,6% din PIB.
An Milioane
2012
-109,572
2011 -100,072

2010
-100,508
2009
-116,429
2008 -49,113
2007
20,748
2006 23,230
2005
11,651
2004 -490
2003
-2,419
Rata deficitul in Romnia n 2012
era de -3,907 mil.
Datoria public a Spaniei, a
patra economie a zonei euro, a urcat
la nivelul record de 961,6 miliarde de
euro n 2013, a anunat, luni, Banca
Central a Spaniei. La sfritul anului
trecut, datoria public a Spaniei se
situa la 94% din PIB, dar n uoar
scdere fa de nivelul de 94,2%
nregistrat n 2012. n decembrie,
datoria Spaniei urcase cu 9,5
miliarde de euro i era n cretere cu
76,9 miliarde de euro fa de nivelul
nregistrat la sfritul lui 2012.
Nivelul datoriei ar urma s ajung la
valoarea record de 101% din PIB n
2015 i 2016, conform estimrilor
Executivului de la Madrid.
An Milioane % PIB
2013 960,640 93,9
2012
884,653
86%
2011 737,334 70%
2010 644,692 61%
2009
565,083
54%
2008
436,984
40%
2007 382,307 36%
2006 391,055 39%
2005 392,497 43%
2004
389,142
46%
n Romnia n 2012 datoria public era de 50,128 , reprezentnd 37,9% PIB
n ianuarie 2014
exporturile au fost de
aproximativ 18,43 miliarde
de euro, crescnd cu 3,1
puncte procentuale faa de
anul trecut (2013), n
principal datorit vnzrilor
de mncare,butur i
produse chimice.
Importurile au sczut cu
0,6 puncte procentuale
ajungnd la 21,25 miliarde
de euro.

An Balanta
comerciala
2012
-31,795.0 M.
2011 -50,327.0 M.
2010
-54,762.0 M.
2009
-47,232.0 M.
2008
-94,717.0 M.
2007
99,237.0 M.
2006 -91,573.0 M.
2005
-77,278.0 M.
2004
-60,863.0 M.
2003
-46,372.0 M.
n Romnia aceast balan comercial
era n 2012 de -9,619.0 M .
Salariul minim in
Spania este de 753,30 euro /
luna; 21,51 euro / zi pentru
anul 2014 (Romania 157 de
euro/luna)
Salariul mediu in Spania este
de 2019 /luna in timp ce in
Romania aceasta este de
2430 RON.

An Salariul
minim
2014 753
2013 753
2012 748
2011 748
2010 739
2009 728
2008 700
2007 666
2006 631
2005 599
Comertul electronic in anul 2013 ajungea la 2,6 miliarde de
euro in primul trimestru al anului.
43,2 % din comertul electronic reprezinta tranzactii de doar
40% e comert din localele online.
Restul de 16,4 % este reprezentat de straini ce
achizioneaza online din magazinele spanionlilor
Turismul n Spania este foarte dezvoltat, avand att mare,
ct i munte, i ocean. Principalele atracii turistice sunt insulele
Baleare, insulele Canare i coasta sudic a rii. Spania este a
doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini,
conformdatelor furnizate de Organizaia Mondial a Turismului,
situndu-se doar n urma Franei(peste 50 milioane de turisti), i
se bucur de o cot de 7% din turismul mondial, naintea
Statelor Unite i Italiei.Cheltuielile totale realizate de turistii
internationali care au vizitat Spania intre lunile ianuarie si
noiembrie anul acesta au ajuns la cifra de 45.481 milioane de
euro, ceea ce presupune 8,9% mai putin decat in 2008, potrivit
Anchetei de Cheltuieli Turistice. In legatura cu luna noiembrie,
turistii internationali care au vizitat tara in aceastaluna au realizat
cheltuieli de 2.844 milioane de euro (o scadere cu 3,1% fata de
anulanterior).


Industria turistica este una dintre activitatile
economice care constituie un pilon ineconomia spaniola,
acum ca contributia in anul 2004 a fost de 37.500 milioane
de euro. Intre ianuarie si noiembrie 2005, Spania a primit
un total de 52,4 milioane deturisti staini, 6,2 % in afara de
cei inregistrati in perioada in aceeasi perioada a
anuluianterior, potrivit datelor Ministerului Industriei,
Turismului si Comertului, si potrivit previziunilor
Organizatiei Mondiale a Turismului, sosirea turistilor straini
va creste inmedia cu 5 % anual in urmatorii 20 de ani, ceea
ce prevede ca Spania o sa primeasca 75milioane de turisti
straini in anul 2020, aproximativ 20 de milioane mai mult
decat in anul 2005.

Turitii strini au cheltuit, anul trecut, n Spania, o sum record de 59,082 miliarde
de euro, cu 9,6% fa de 2012, att datorit creterii numrului de vizitatori, ct i a
bugetelor lor, potrivit datelor Ministerului spaniol al Turismului, preluate de AFP.

Spania a finalizat anul 2013 cu cea mai mare cifr nregistrat vreodat n ceea ce
privete cheltuielile turitilor internaionali. Turitii britanici, cei mai numeroi turiti
strini n Spania, au lsat 12 miliarde de euro, anul trecut, urmai de turitii germani
(9,72 miliarde de euro) i cei francezi (5,926 miliarde de euro).

Conform aceleiai surse, cea mai mare cretere procentual a fost nregistrat ns
de chletuielile turitilor rui, care au cheltuit n Spania 2,35 miliarde de euro, cu
28,9% mai mult dect n 2012.

n schimb, turitii americani au fost i n 2013 cei mai cheltuitori turiti strini, cu o
medie de 2.402 de euro de persoan, chiar dac bugetul a sczut cu 22%
comparativ cu 2012.

De asemenea, turitii francezi au redus cheltuielile cu 21,7%, pn la o medie de
618 euro pe vizitator, n timp ce britanicii i-au pstrat nivelul de cheltuieli la 809
euro, iar germanii i-au crescut cheltuieile cu 8,4%, pn la o medie de 1.205 euro
pe persoan.

Competitivitate turism: 5,38
Cati angajati activeaza in domeniul turismului: 2,7%
Contributia la PIB a industriei turismului: 14,7%
PIB per capita: 30.478 dolari
Rata somajului: 26,2%

Barcelona este capitala Cataloniei, o
comunitate autonom din nord-estul Spaniei. Este
de asemenea al doilea cel mai mare ora al
Spaniei, dup Madrid. Barcelona se afl pe coasta
Mediteranei, 160 km sud de lanul muntos Pirinei,
care reprezint grania cu Frana. Populaia
oraului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a
zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.
Barcelona a fost locul n care s-au desfurat
Jocurile Olimpice de var din 1992. n vara lui 2004
Forumul Internaional al Culturii s-a desfurat n
acest ora.

Barcelona ofer o oportunitate unic pentru turiti,
de a se plimba de la rmiele romane spre cetatea
medieval, i spre oraul modern cu bulevardele sale
deschise i toate interseciile lsate largi de colurile
cldirilor tiate n mod unic. Centrul istoric al oraului este
aproape plat, n timp ce oraul modern se ntinde spre
dealurile nconjurtoare, avnd strzi ce cresc n altitudine,
ce aduc aminte de San Francisco.

O trstur notabil este Les Rambles, o serie de
bulevarde care pleac din centrul oraului spre frontul de
ap, plin de oameni pn noaptea trziu, cu florari,
vnztori de psri, artiti de strad, cafenele i
restaurante. Mergnd n sus sau n jos pe Les Rambles poi
vedea prestigioasa oper El Liceu, piaa alimentar La
Boqueria i Piaa Plaa Reial, cu ale sale arcuri i palmieri,
printre alte cldiri interesante.


Piata Placa Reial Les Rambles El Liceu
La Rambla se termin n portul vechi, unde o
statuie a lui Cristofor Columb indic spre mare.
n apropiere se afl Museu Martim (Muzeul
Maritim) care prezint istoria vieii din
Mediteran. Cldirea muzeului este fostul antier
naval, unde erau construite vasele ce navigau
Mediterana. Vechiul port ofer felurite splendori,
incluznd i cel mai mare Acvariu din zona
mediteran.


n districtele moderne ale oraului se afl mai multe
bulevarde pe care se afl magazine ale unor companii
internaionale de mbrcminte, bijuterii, bunuri din piele i
altele. Cel mai elegant bulevard este Passeig de Grcia,
unde se afl dou cldeiri de ale lui Antoni Gaud, Casa
Mil (La Pedrera) i Casa Batll.


Sagrada Familia, desi este o constructie neterminata inca si la care se va
mai lucra pentru o lunga perioada de acum incolo, este deja un simbol al Barcelonei
si unul dintre obiectivele turistice dintre cele mai reprezentative din intreaga lume
pentru un oras. Biserica are 3 faade: a Naterii (spre est), a Gloriei (spre sud) i a
Patimilor (spre vest). Faada Naterii acestea celebreaz naterea lui Iisus. Este
cunoscut i sub denumirea de faada Vieii sau a Bucuriei ori a Crciunului, iar
sculpturile de aici sunt inspirate din capitolele din Biblie referitoare la copilria lui
Iisus. Faada Patimii este denumita aa dupa Patimile lui Iisus, respectiv, durerea,
sacrificiul si moartea, acestea fiind reprezentate prin sculpturi dramatice pe aceasta
faada. Ca si celelalte faade are trei intrari, ce reprezinta mila, sperana si credina,
si 4 turnuri. Faada Gloriei este principala faada a Sagrada Familia si aici va fi
intrarea principal in celebra catedral, atunci cand ea va fi complet terminat. Se
numeste aa pentru ca sculpturile de aici simbolizeaz originile omului, problemele
sale, drumurile pe care le va urma si scopul acestuia. Ca si celelalte faade are trei
intrari, una principal si doua laterale, dar si o galerie exterioar cu 7 coloane ce
simbolizeaz cele 7 daruri ale Sfntului Duh.
A fost vizitat de 2,26 milioane de turiti n anul 2004. Cupola naosului a
fost terminat n 2000 iar n prezent se lucreaz la turnul lui Isus.

Vizitarea Catedralei costa 13.00 iar cu ghid sau cu audio ghid costa 17.00 .
Bilete pentru vizitarea Catedralei pentru cei sub 18 ani, studenti si pensionari: 11.00 ; vizita cu ghid costa
15.00 iar cu audio ghid costa 14.00 .
Bilet combinat pentru vizitarea Catedralei + Muzeul Gaudi: 16.50
Bilet combinat pentru vizitarea Catedralei + Muzeul Gaudi cu ghid sau audio ghid (numai pentru Sagrada):
20.50
Preturile sunt valabile numai pentru intrarea in Catedrala Sagrada Familia, nu si pentru accesul la lifturi.
Pentru urcarea cu liftul se percepe o taxa separata de 3.00 .

Aquarium din
Barcelona este al doilea
obiectiv turistic ca numar
annual de vizitatori. Se afla in
zona moll d'Espanya del Port
Vell, pe malul Marii
Mediterane. La Aquarium sunt
35 de bazine care adapostesc
peste 11.000 de animale
marine si 450 de specii diferite
reprezentative pentru
Mediterana. Aquarium-ul din
Barcelona este considerat una
dintre cele mai importante
expozitii de animale marine din
Europa din cauza colectiei
impresionante. Intr-o ora sau
doua vizitatorii sunt invitati sa
admire animale maritime din
emisfera sudica, din Marea
Mediterana sau din coloniile
de atoli de la Tropice.



Casa Batllo este o cladire restaurata de Antoni Gaudi
ce a fost contruita in 1877 si remodelata intre anii 1905 si 1907.
Este situata pe Passeig de Gracia in cartierul Eixample in
Barcelona. Cladirea este cunoscuta sub numele de "Casa dels
ossos" ("Casa Oaselor") si are intr-adevar un aer visceral si
organic. Initial a fost construita pentru o familie de clasa medie
dintr-un cariter prosper al Barcelonei.
Casa Batllo arata de-a dreptul remarcabil ca orice alta cladire
proiectata de Gaudi si se incadreaza perfect stilului Modernista
sau Art Nouveau. Cladirea arata ca cel care a conceput-o a
incercat sa evite liniile drepte cu desarvasire iar majoritatea
fatadei este decorata cu un mozaic facut din bucatele de
ceramica variat colorate.
Ajuns un port invechit, Port Vell a fost transformat intr-un
port modern pentru yacht-uri si intr-un centru comercial si de
distractie.
Inaintea Jocurilor Olimpice din 1992 de la Barcelona, Port Vell, un
port ce fusese scos din uz, era doar o zona aflata in paragina cu
depozite goale, cladiri industriale, gropi de deseuri si linii de cale
ferata abandonate. In cadrul unuia dintre cele mai drastice
programe de reamenajare urbana, zona a fost transformata intr-un
port pentru yachturi si zona de recreere, oferind orasului iesire la
mare. O sosea care trecea pe malul marii a fost mutata pe sub
pamant pentru a face loc zonei pietonale care se intinde acum de
la Monumentul lui Columb pana in cartierul Barceloneta.
Cost sejur
Blue Air - 136 euro, fara bagaj de cala
Wizz Air - 102 euro, fara bagaj de cala
KLM - 181 euro, cu bagaj de cala

BARCELONA, SEJUR 6 ZILE
Traseu: Barcelona-Andorra-Valencia-Costa Brava/Maresme-Manastirea Monserat
Pret/persoana/loc in camera dubla : 525 euro
Nota! Supliment single 125 . Copiii sub 12 ani (neimpliniti) au o reducere de 30
Pretul include:
servicii ghid roman;
transport avion Bucuresti Barcelona/Valencia Bucuresti, compania aeriana Blue Air;
4 nopti cazare cu mic dejun in hotel de 3***;
transport cu autocar 2** cu aer conditionat pentru tur oras (ziua 1) si excursia la Valencia
(ziua 5);
1 bagaj (in cala avionului) de maxim 32 kg si 1 bagaj (de mana) de maxim 7 kg.

Un sejur in Barcelona de 3 nopti cazare cu tipul de masa specificat, transport avion zbor
direct, taxele de aeroport, bagaj de mana gratuity variaza intre 200 si 300 de EURO.