Cand ochelarii devin de prisos - Metoda BATES: exercitii de intarire a vederii -

upa o zi extrem de grea si de obositoare de la inceputul secolului trecut, medicul englez WILLIAM H. BATES !"#$%!&'!(, o)talmolog specializat in boli

de oc*i la copii, si%a dat seama ca propria lui +edere incepe sa%l paraseasca. ,c*ii il dureau, campul +izual se ingustase, imaginile pe care le recepta erau pline de -pra)-. In plus, aceeasi +ie durere de cap de care se plangeau pacientii lui si care nu trecea cu medicamente. In linistea cabinetului sau, cotropit de lumina cenusie a inserarii, doctorul si%a spri.init coatele pe birou si, cu un suspin de oboseala, si%a asezat palmele in )ata oc*ilor, incercand sa se relaxeze putin. /este zece minute, durerile de cap ii trecusera ca prin minune, oc*ii nu%i mai ardeau si a+ea un sentiment general de regenerare. 0and si%a luat mainile de pe oc*i, aobser+at ca obiectele din .urul sau pareau mai distincte si a+eau culori mai stralucitoare. Intrigat, a repetat metoda de relaxare si in serile ulterioare, +aza !11!1n!'!o nd ca are acelasi e)ect. 2upa cate+a luni de obser+atii asidue, William Bates a elaborat o -Metoda de educare a +ederii-, pe care a expus%o pe larg in cartea sa -Imbunatatirea +ederii, )ara oc*elari-, aparuta in !&!&. /rimita cu mare interes la data aparitiei sale, cartea, impreuna cu autorul ei, au intrat incet%incet in uitare, impinsi in umbra de noile -bombe- ale industriei )armaceutice. Entuziasmul mani)estat in ultima +reme )ata de terapiile alternati+e a readus insa in atentia lumii si metoda de intarire a +ederii a doctorului William Bates, recomandata mai ales oamenilor perse+erenti.

Cele 7 exercitii de baza ale metodei Bates

Repausul ochilor Asezati%+a con)ortabil pe un scaun, cu coatele spri.inite pe%o perna pusa pe masa sau pe birou. 3elaxati%+a. 0u spatele si gatul tinute drept, acoperiti%+a oc*ii cu palmele, ast)el incat sa nu mai patrunda deloc lumina, dar )ara sa ii atingeti. /odul palmelor se spri.ina pe obra.i si degetele % pe )runte, )ara a intra in contact cu proeminenta globilor oculari.( 4anditi%+a la lucruri placute sau ascultati la radio o melodie placuta. /entru a imbunatati exercitiul, inainte de a +a acoperi oc*ii cu palmele, uitati%+a la o bucata de cati)ea neagra. /racticati acest exercitiu +reme de zece minute, de doua ori pe zi sau ori de cate ori +a dor oc*ii sau ii simtiti obositi.

Rememorari In timp ce practicati -repausul oc*ilor- descris mai sus, incercati % )ara a )ace e)orturi prea mari % sa re+edeti in memorie un obiect sau un e+eniment, cu mare lux de amanunte si in cat mai multe culori. 0on)orm a)irmatiilor doctorului Bates, unul din pacientii sai izbutise sa dobandeasca o ameliorare a +ederii dupa ce +izualizase un magni)ic nasture din aur. 0on)orm opiniei specialistului, apelul la memoria +izuala duce la o perceptie mult mai clara a lucrurilor din realitatea imediata.

rivitul in toate directiile ,biectele nu trebuie pri+ite )ix, asa cum au tendinta sa )aca purtatorii de oc*elari. Incercati sa +a sc*imbati pri+irea de la un punct de interes la altul. /e masura ce oc*ii d+s. se relaxeaza, miscarea globilor oculari de+ine mai putin rigida si +ederea se intareste.

Acomodarea /resupune obisnuirea succesi+a a +ederii la apropiere si la distanta. Tineti doua creioane sau degetele aratatoare ridicate(, unul la o distanta de circa !$ cm de oc*i, celalalt % la capatul bratului intins. 5ixati cu pri+irea 6 secunde primul creion, bateti de doua ori din pleoape, apoi )ixati creionul din departare si bateti iar din pleoape de doua ori, inainte de a re+eni cu pri+irea pe creionul apropiat... si asa mai departe. 3epetati cat mai des acest exercitiu.

Clipitul din pleoape ,bisnuiti%+a sa clipiti regulat, de doua ori la zece secunde, pentru a +a curata si lubri)ia oc*ii % mai ales daca purtati oc*elari sau lentile de contact.

Spalarea ochilor In )iecare dimineata clatiti%+a oc*ii, tinuti inc*isi, de 7$ de ori cu apa calda, apoi de 7$ de ori cu apa rece, pentru a stimula circulatia. 5aceti acelasi lucru si seara, dar in+ers, incepand cu apa rece si terminand cu apa calda.

Balansul In picioare, cu talpile indepartate, leganati%+a usor de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta, lasand pri+irea sa se miste o data cu corpul. 0onstientizati balansul campului +izual, pentru ca de el depind odi*na si destinderea oc*ilor. 3epetati exercitiul cat mai des cu putinta. 8n )ond sonor agreabil ii aduce un spor de e)icienta.

! recomandare celebra

Cazul scriitorului Aldous "uxle#

In !&'&, marele scriitor englez Aldous Huxle9, pe atunci in +arsta de 16 de ani, a constatat ca +ederea ii scade +ertiginos si ca are ne+oie de tot mai multe dioptrii pentru a citi. Atunci a auzit despre metoda lui Bates, pe care a aplicat%o. 2upa spusele sale, la doar doua luni de la inceperea exercitiilor putea sa citeasca )ara oc*elari, )ara sa resimta tensiune sau oboseala. 2rept urmare, Huxle9 a scris o carte intitulata -Arta de a +edea-, in care po+esteste cum +ederea i s% a ameliorat dupa 76 de ani de de)icit +izual. -0azul meu nu e unic-, spune marele scriitor, -mii de oameni atinsi de de)iciente de +edere si le%au ameliorat )ara urma, practicand regulile atat de simple ale ::artei +ederii;;, pe care i le datoram lui Bates si discipolilor sai-.

$n alt caz William Bates a+ea un pacient in +arsta de <$ de ani care su)erea de *ipermetropie, astigmatism, presbitie si un inceput de cataracta. /urtase oc*elari timp de mai bine de 1$ de ani si aproape ca orbise cand a a.uns in cabinetul doctorului Bates. Acesta i%a recomandat metoda acoperirii oc*ilor, iar pacientul l%aintrebat daca trebuie sa o practice in mod excesi+. 2octorul i%a raspuns ca nu, pentru ca nu este decat o simpla modalitate de a%si relaxa oc*ii. 0and persoana respecti+a a +enit la consult peste cate+a zile, i%a spus= -2octore, a )ost greu, )oarte greu, dar am reusit-. Isi acoperise oc*ii incontinuu timp de 7$ de ore si nu se oprise decat pentru a bea apa, dar nu mancase nimic. Bates i%a testat oc*ii )ara oc*elari. /acientul putea sa citeasca, de la sase metri distanta, ultimul rand al unui tablou de lectura standard, ca si literele mici ale unui text, de la !6 si 6$ de centimetri distanta. Examinarea a mai rele+at ca pielita care acoperea cristalinul oc*iului % mani)estare a inceputului de cataracta % se subtiase simtitor. 0*iar si peste doi ani opacitatea nu a mai crescut deloc.

Ce e bine% ce nu e bine

/racticati

aceste

exercitii

)oarte

regulat.

3eusita

depinde

de

perse+erenta

d+s.

% 3elaxati%+a cat mai mult cu putinta in timpul exercitilor. 8n gat prea teapan, umeri si musc*i incordati nu )a+orizeaza relaxarea oc*ilor. % % % 0ititi 2aca >u la lucrati o lumina pe potri+ita, clipiti cat mai de des si ridicati din oc*ii 7$ sau in in cu sus 7$ dupa de terminarea +reme )iecarei de un pagini. minut.

calculator, exercitiile

)aceti Bates

exercitiul cu

odi*nire a oc*ilor pe nas

minute, de

)aceti

oc*elarii

lentilele

contact

nescoase.

% E+itati sa puneti prea multa +igoare sau tensiune in aceste exercitii. Scopul lor este sa destinda oc*ii, si nu sa%i surmeneze. % E+itati sa )aceti lucruri care agreseaza oc*ii, precum pri+itul prea indelungat la tele+izor, % 2aca in timpul exercitiilor de repaus al oc*ilor +edeti pete de culoare sau di+erse imagini, +a trebui sa +a relaxati mai mult. mai ales in obscuritate.

&Cartea lui 'illiam Bates a (ost tradusa in romaneste sub titlul )*mbunatatirea vederii% (ara ochelari)% publicata de editura Biodova% +,,7-.

Alte exercitii de imbunatatire a vederii

Relaxarea prin privirea peisa/elor Exista cate+a peisa.e simple, care au insa un e)ect magic asupra +ederii, )iind practic predestinate sa reincarce bateriile oc*ilor nostri obositi de pri+it la tele+izor sau in ecranul calculatorului, de citit ori de lucrat la lumina electrica. E)ectul regenerant cel mai puternic il are pri+itul urmatoarelor peisa.e= % 0erul cu nori % cand nu este )oarte luminos, dar nici intunecat, este cel mai... -tare- elixir pentru oc*i. Aceasta explica si )aptul ca celebrul Windo?s, cunoscut de toti operatorii pe calculatoare, are ca )undal de prezentare a siglei un cer albastru%dia)an cu o dara de nori. % 0erul de noapte instelat % este pro)und odi*nitor, pri+irea sa )iind o terapie recomandata mai ales celor care lucreaza in lumina puternica. Are +aloare terapeutica doar cerul din zonele neluminate electric iluminatul public(, care are acea pro)unzime speci)ica si pe care stralucesc mult mai multe stele decat in zonele urbane. % Apele curgatoare % sunt recomandate cu conditia sa )ie limpezi si sa aiba un ritm de curgere lin, )ara sa )ie )oarte in+olburate. /ri+irea lor odi*neste +ederea si, in plus, permite o dez+oltare spontana a mobilitatii oculare. 8n e)ect bine)acator il are si lumina )iltrata prin )runzele +erzi ale copacilor. >u exista % % pastrarea o te*nica speciala de pri+ire unei asupra aceluiasi a peisa.elor, pozitii cadru +reme singurele conditii cat de care trebuie mai minimum 6 indeplinite )iind= relaxate@ minute@

adoptarea pri+irii

% golirea de ganduri a mintii, pe cat posibil, asa incat sa )im gata sa absorbim si su)leteste linistea si pacea pe care o emana peisa.ul ales. Acest exercitiu de pri+ire, )acut in perioadele de +acanta ori in ?eeAend, de mai multe ori pe zi, este un ade+arat iz+or de sanatate pentru +edere, scutindu% ne de )oarte multe neplaceri inclusi+ de durerile de cap, de starile de ameteala ori de greata produse de oboseala oculara(. Este )oarte e)icient si pentru reducerea stresului, pentru relaxarea mentala, pentru stimularea creati+itatii, )a+orizand si aparitia inspiratiei artistice.

Exercitiul de ener0izare a ochilor prin aportul direct de ener0ie solara

La ora rasaritului, +om desc*ide larg )ereastra, care trebuie sa )ie orientata spre est, si ne +om plasa oc*ii in asa )el, incat sa )ie in bataia razelor solare. Inc*idem oc*ii, ne relaxam pleoapele si musc*ii )etei +reme de circa doua minute(, apoi balansam capul lateral, stanga%dreapta, indreptandu%ne pri+irea spre zona din mi.locul )runtii +reme de circa ' minute(, iar in )inal ramanem cu oc*ii inc*isi doua minute, constientizand energizarea puternica a oc*ilor si a zonei )runtii. Acest exercitiu inlatura oboseala oculara, anumite tulburari de +edere, elimina starile de contractura si de tensiune la ni+elul capului.