Ziua Mondiala de Prevenire a Sinuciderii 9 septembrie Data de 10 septembrie marcheaza Ziua Mondiala de Prevenire a Sinuciderii, o campanie ce promoveaza la nivel

l global luarea unui angajament activ in ajutorarea persoanelor deprimate si care au ganduri de suicid. Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii OMS!, zilnic se sinucid ".000 de oameni in intreaga lume, iar din fiecare #0 de persoane care incearca sa$si ia viata, una reuseste. Suicidul constituie a doua cauz a mortalitii tinerilor cu vrstele cuprinse ntre 15 i 19 ani, avertizeaz Ministerul Sntii al R. Moldova. Specialitii spun, n contextul suicidului n rndul tinerilor, c motivele care pot duce la sinucidere sunt factori familiali relaiile con!lictuale n !amilie, !amilii dez"inate i dezor#anizate, a"uzuri n !amilie $a"uz emoional, !izic, ne#li%are, a"uz sexual&, divorul, moartea unei persoane apropiate. 'nele studii susin arat, c modelul parental poate !i una dintre cauzele suicidului prin nvarea de ctre copil a acestei modaliti de rezolvare a pro"lemelor ( suicidul. )lte studii ns susin !aptul c este vor"a de nvarea unui model #eneral, de!ectuos de rezolvare a situaiilor de criz. performanele colare notele au devenit unul din principalele motive pentru care copiii i adolescenii recur# la suicid. *resiunea !amiliei i a colii prin standarde iraionale impuse l determin pe copil s rezolve +eecul, prin suicid. stresorii sociali lipsa a"ilitilor de comunicare, de exprimare emoional, de relaionare sunt !actori importani n creterea riscului suicidar. Studiile relev !aptul c un procent important de copii recur# la suicid ca o modalitate de +!u#, !a de atitudinea ne#ativ a cole#ilor $umilire !izic i ver"al&. factori individuali emoionali ( sentimentul de sin#urtate, depresia, nea%utorarea, lipsa de speran, distres emoional- co#nitivi ( lipsa a"ilitilor de rezolvare de pro"leme i a strate#iilor de copin# adaptativ- comportamentali ( consum de su"stane- de sntate ( "oli terminale, psi.opatolo#ie #rav. factorii biologici: !actorii #enetici au un e!ect asupra riscului de sinucidere ntr/un procent care variaz de la 012 la 512. 3 mare parte dintre aceste aciuni ale ereditii in!lueneaz direct "oala psi.ic. 4e asemenea exist dovezi care su#ereaz c, dac un printe s/a sinucis, acesta este un !actor puternic de predicie n rndul urmailor. factorii socio-economici cum ar !i oma%ul, srcia, lipsa locuinei i dicriminarea pot s determine #nduri suicidale. Srcia nu poate !i o cauz direct dar poate crete riscul sinuciderii, aa cum srcia este un !actor de risc i pentru depresia ma%or 1

Ce spun evidentele OMS: 5 )nual, numarul sinuciderilor se ridica la aproape un milion. 5 Ratele #lo"ale de sinucidere sunt de 16 la 111.111 in !iecare an. 5 'ndeva in lume, la !iecare 71 de secunde cineva isi ia viata. 5 4in 1965, ratele de sinucidere au crescut cu 612 la nivel #lo"al. 5 8n mod traditional, cei care se sinucid sunt preponderent "ar"ati a!lati la varsta a treia. 9u toate acestea, in ultimii ani, sinuciderile in randul tinerilor s/au inmultit in o treime din toate tarile industrializate sau a!late in curs de dezvoltare. 5 8n :uropa si )merica de ;ord, principalii !actori de risc ai sinuciderilor sunt depresia si a"uzul de alcool. 5 8n tarile asiatice, sinuciderile sunt adesea rodul impulsivitatii. 5 Sinuciderea este un !enomen complex, care implica o serie de !actori psi.olo#ici, sociali, "iolo#ici, culturali si de mediu. Cu ocazia Zilei Mondiale de Prevenire a Sinuciderii,pe data de % septembrie #01#, se vaorganiza Campania de sensibilizare a societ&ii fa& de necesit&ile adolescenilor Tu nu eti singur!.'este 1(0 persoane, interesate de desf&urarea campanieis$au consolidat )n *rupul de +niiativ& pentru 'revenirea Suicidului la Copii, care va invita sa fiti si voi voluntari. ,venimentul se va desf&ura )n Scuarul -eatrului de Oper& i .alet/M. .ieu/ de la 10.00$ #1.00. 1n program vor fi2 Sho3 sporturi clasice i e4treme, 5rmata 6aional&, dans$flashmob, jocuri de mas& pentru )ntreaga familie, sesiune foto, interprei naionali, artisti, pictori, D7, atmosfer& de neuitat, oameni buni la suflet i mult& voie bun&, i multe alte surprize8 O tnr a recurs la un gest extrem n pre ena iu!itului ei. "a a luat un ac# l$a %rimi&at 'i a ng(i&it %rmiturile cu alcool. )eocamdat# nu se cunosc motivele care au determinat$o pe tnr s$i pun capt ilelelor# ns medicii !nuiesc c unul din motive ar %i gelo ia. 'otrivit datelor Spitalului de 9rgen&, t:n&ra are #0 de ani i este orginar& din Cahul. ,a se afla )n ospeie la prietenul s&u. +ncidentul s$a produs duminic&, #; iunie, )n jurul orei 1#.00. Dup& acordarea primului ajutor medical, pacienta a fost transportat& la Spitalul Clinic <epublican, sec=ia de chirurgie, pentru tratament specializat. 1n prezent, t:n&r& se afl& )n secia de reanimare. Medicii sunt rezervaii )n ceea ce privete ansele ei de supravieuire. >uni, #0 +unie #01# 1"20? <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

u vorbit de suicid! de responsabilit"i i informare * octom!rie# *+,* (ttp-..///.expresul.com.*+,*.,+.+*. ,levii >iceului @Mihai ,minescu/ din 9ngheni au c&utat, s&pt&m)na trecut&, r&spunsuri Ai solu=ii la numeroase )ntreb&ri Ai probleme specifice perioadei de adolescen=&. Orele de clas&, def&Aurate )n toate clasele gimnaziale Ai liceale, au fost dedicate Bilei Mondiale de prevenire a suicidului. @Schimbarea individului Ai responsabilitatea acestuia pentru ceea ce devine/, sub acest generic a avut loc o or& de dirigen=ie )n clasa a +C$a @5/. Diriginta, Olesea >upu, le$a amintit elevilor despre responsabilit&=ile pe care le au, despre greut&=ile din care se alc&tuieAte via=a Ai cum pot fi ele dep&Aite. Concluzia la care s$a ajuns a fost urm&toarea2 @Cel neinformat nu$Ai poate asuma responsabilit&=i. Cel care este informat nu se poate ab=ine s& nu$Ai asume responsabilit&=i/. +nvitatul acestei ore a fost +ulian >isnic, inspector superior al *rupului minori Ai moravuri al Comisariatului 'oli=iei -ransport 9ngheni. D)nsul a venit cu informa=ii despre suicidul )n r)ndul minorilor, men=ion)nd c& acesta este un fenomen tragic Ai constituie a doua cauz& a mortalit&=ii tinerilor cu v)rste cuprinse, )n cele mai multe cazuri, )ntre 10 Ai 1? ani. 'entru a dep&Ai perioada Dde criz&/, elevii au )n=eles c& au nevoie de sfatul p&rin=ilor, al profesorului, dar Ai de credin=&. 5tunci c)nd Atii c& ai un -at& )n Ceruri, care le vede Ai le Atie pe toate, po=i )nvinge orice obstacol, po=i deveni o persoan& cu adev&rat responsabil&.

0n !r!at din 1(iinu s$a sinucis# srind de la eta2ul ,3 E.10.#01# Dragostea l$a omor:t. 9n t:n&r de #( de ani a decis s&$Ai )ncheie socotelile cu via=a Ai s$a aruncat )n gol de la etajul 10. 'otrivit poli=iei, acesta era )n prag de divor=. 1nainte de tragedie s$a certat cu so=ia sa Ai a plecat de acas&, iar azi diminea=a a fost g&sit mort l:ng& un bloc din cartierul -elecentru. 'oli=iAtii au g&sit o sticl& de votc&, pe jum&tate goal&, l:ng& geamul de la care, cel mai probabil, s$a aruncat t:n&rul. Oamenii legii au deschis o anchet& Ai e4amineaz& versiunea unui suicid. FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF F O student de ,4 ani# gsit moart la 5otanica 6.,+.*+,* O student& de doar 1? ani a fost g&sit& f&r& suflare )n aceast& diminea=& l:ng& un bloc de locuit de pe bulevardul Dacia, din sectorul .otanica. Corpul ne)nsufle=it al fetei a fost descoperit )n jurul orei (. -:n&ra era student& )n anul )nt:i la 0

un colegiu din capital&. Cei care au descoperit cadavrul au fost locatarii blocului. 'otrivit unor surse din cadrul Ministerului de +nterne, )nainte de tragedie fata a vorbit la telefon cu iubitul ei. 5ceasta ar fi l&sat Ai un bilet de adio, adresat prietenului, dar Ai mamei sale, care se afl& peste hotare. Cercet&rile preliminare ale medicului legist arat& c& victima are multiple fracturi ale oaselor bazinului Ai a membrelor inferioare, care sunt caracteristice c&derii de la )n&l=ime. 5nchetatorii merg pe versiunea unui suicid. 5lte leziuni corporale care ar caracteriza anumite acte de violen=& nu au fost depistate. 'oli=ia a deschis o anchet& Ai investigheaz& cazul. 5.O<D5<, 'S+GOSOC+5>H 5 S+69C+D,<++ C5 IO<MH '5<-+C9>5<H 5 J+O>,6K,+

P#$%$&'#$ S('C')(*('
+,-, .ratamentul bolilor mentale i farmacoterapia Se tie c un numr relativ important de sinucideri este cauzat de tul"urrilor mentale. *rin urmare este important i necesar ca ele s !ie detectate ct mai rapid cu putin i s li se administreze tratamentul adecvat pentru a preveni sinuciderea, mai ales n tul"urrile de stare emoional, dependena de alcool i dro#uri, sc.izo!renie i unele tipuri de tul"urri de personalitate. 4ac medicii de !amilie vor !i nvai s dia#nostic.eze aceste tul"urri i s le trateze la nivelul medicinii primare, ratele sinuciderilor ar putea scdea la persoanele cu acest risc. 4e asemenea, tre"uie avut n vedere c ast!el de pacieni suport mai "ine i cu mai "une rezultate tratamentul cu medicamente de #eneraie nou recomandate pentru tul"urri de stri emoionale i cele le#ate de sc.izo!renie. )ceste medicamente au mai puine e!ecte secundare i un pro!il terapeutic mai precis, ceea ce permite o"inerea unor rezultate superioare i reducerea pro"a"ilitii de comportament suicidar la aceti pacieni. :xist preocupri n !armacolo#ie pentru a se studia n ce msur !armacoterapia in!lueneaz procesele neuro"iolo#ice, care includ i unele stri de natur psi.iatric. Se propune paroxetina, presupus a atenua comportamentul suicidar. )ceast ale#ere este %usti!icat prin !aptul c se asociaz comportamentul sinuci#a unei diminuri a nivelului de serotonin n or#anism. *aroxetina este un in.i"itor selectiv de recaptare a serotoninei care permite creterea concentrrii cere"rale n serotonin disponi"il pentru 7

neurotransmiterea de semnale. 'n studiu pe un an de zile n du"lu or" a comparat e!ectele paroxetinei i ale unui place"o la un lot de pacieni care prezentaser tentative de sinucidere, mai ales n perioada premer#toare studiului. )ceti pacieni nu su!ereau de depresii ma%ore, dar cei mai muli dintre ei su!ereau de tul"urri de personalitate de limit, !iind antisociali, narsiciti i .istrionici. S/a constatat c pacienilor care au luat paroxetina li s/a atenuat comportamentul suicidar. +,/, bord"ri comportamentale >n vreme ce multe tratamente se concentreaz prioritar pe tul"urrile mentale, prin ameliorarea lor ncercndu/se reducerea comportamentului suicidar, alte a"ordri vizeaz direct comportamentul. 'n studiu realizat la 3x!ord $1991& a avut n vedere pacieni cu un risc crescut de a comite tentative de sinucidere, ntre 16 i 65 de ani. )cetia au !ost admii de ur#en la #rupul de terapie comportamental dup ce in#eraser supradoze de antidepresoare. *acienii au primit !ie un tratament standard pentru tentative de sinucidere, !ie un tratament standard nsoit i de o scurt intervenie ?de rezolvare a pro"lemelor,, o !orm de psi.oterapie scurt care pune accentul pe pro"lema identi!icat ca !iind cea mai o"sesiv, preocupant pentru pacient. Studiul a a%uns la concluzia c s/au !cut pro#rese remarca"ile n #rupul experimental $tratament plus terapie& la ase luni dup a"ordarea terapeutic, n sensul scderii ratelor tentativelor de sinucidere repetate. >ns, din ne!ericire, di!erena ntre acest #rup i cel care a primit numai tratamentul standard a sczut simitor, apropiindu/se de zero cnd su"iecii au !ost reevaluai la un an i %umtate dup aceea 9ercettorii americani au avut i ei n vedere terapia comportamental dialectic la pacienii cu tul"urri de personalitate la limit, dis!uncionaliti comportamentale multiple, tul"urri mentale ma%ore i cu numeroase tentative de sinucidere. )cest tip de tratament este conceput pentru pacienii suicidari cronici i are la "az analiza comportamentului, precum i o strate#ie de rezolvare de pro"leme. S/a a%uns la concluzia c, dup primul an de tratament, pacienii supui unei ast!el de terapii au prezentat mai puine tentative de sinucidere n comparaie cu cei care au !ost supui numai unui tratament standard. .'n pro#ram interesant i, se pare, util mai mult pentru pacienii care sunt la prima tentativ de sinucidere s/a numit 0Cartea verde1, *acientul primete un card care i d dreptul la diverse soluii imediate, respectiv la un psi.iatru de serviciu, la care pot apela la orice or din zi sau din noapte, sau o spitalizare. 5

Serviciul de tele/a%utor i tele/control pentru persoanele n vrst, pro#ram dezvoltat n 8talia, reprezint o alt !orm de intervenie "azat pe principiul relaionrii, al !acilitrii accesului la o !orm de a%utor. :ste vor"a despre un sistem de alarm pe care clientul l poate activa pentru a cere a%utor. Serviciul de telecontrol contacteaz clienii de dou ori pe sptmn pentru a veri!ica dac acetia au nevoie de vreun a%utor i pentru a le aduce un spri%in a!ectiv. 1=.105 de persoane n vrst de peste 65 de ani au "ene!iciat de dou tipuri de servicii pe o perioad de patru ani. >n tot acest timp, nu a existat dect o sinucidere n #rupul respectiv, !a de apte la cte s/ar !i putut atepta din punct de vedere statistic. +,2, bord"ri de tip relaional Se tie c riscul de sinucidere este le#at de numrul relaiilor interpersonale pe care o persoan le are. 9u ct aceste relaii sunt mai numeroase, cu att riscul de sinucidere este mai mic. )"ordarea #eneral const n studierea atent a pro"lemelor din diverse se#mente ale vieii sociale a pacientului, ncercnduse, n scopul unei terapii e!iciente, #sirea unor soluii adecvate. 4ei este vor"a, mai ales, despre prevenirea revenirii la un comportament suicidar, ameliorarea relaiilor sociale este considerat important prin ea/nsi. 3 metod de intervenie speci!ic a !ost propus de *itman i 3old ?meninerea relaiilor continue,. :ste de !apt meninerea de ctre un consilier psi.osocial a unei relaii, constnd n dese contacte personale, cu persoana suicidar. @imp de 1A luni, 711 de oameni cu risc crescut de sinucidere au urmat acest pro#ram. Su"iecii au !ost mprii ntr/un #rup experimental $M.R.9.& i un #rup martor, care "ene!icia de consiliere psi.osocial continu, su"iecii avnd iniiativa contactrii consilierului. 8ntervenia nu a dus la diminuarea n intensitate a ideaiei suicidare sau la reducerea tentativelor de sinucidere, a sinuciderilor realizate. @otui, pro#ramul i/a dovedit e!iciena prin atin#erea mai multor o"iective intermediare, evideniindu/se pro#resul sensi"il n #rupul experimental $M.R.9.& prin raportare la #rupul martor. *articipanii la pro#ram s/au simit mai puin sin#uri, reaueau s ai" relaii intime satis!ctoare, erau mai puin depresivi i mai pre#tii s contacteze serviciile comunitare. Bi""ons et al. a comparat e!iciena unui ?spri%in psi.osocial individualizat "azat pe sarcini, ( metoda rezolvrii de pro"leme sau punerea accentului pe cola"orarea dintre pacieni i asistentul social pentru pro"lemele le#ate de viaa cotidian ( cu un tratament standard pentru pacienii cu tentative de sinucidere 6

anterioare. S/a constatat c nu au existat di!erene ntre cele dou #rupuri n ceea ce privete rata tentativelor de sinucidere repetate, ns su"iecii din #rupul care a "ene!iciat de un spri%in psi.osocial individualizat "azat pe sarcini a pro#resat, !iind capa"il s/i rezolve mai "ine pro"lemele sociale dect #rupul martor. +,4, 'ntervenii comunitare *aralel cu interveniile la nivel individual, n multe ri exist servicii de sntate mental comunitare pentru persoanele care mani!est comportamente suicidare. )ceste centre sunt concepute ca centre de criz unde se o!er un spri%in imediat, de o"icei prin tele!on, existnd ns i consiliere psi.osocial direct, precum i aciuni sociale. 'nele cercetri au artat c, la nivel #lo"al, aceste centre de prevenire a sinuciderii nu i/au pro"at e!icacitatea n ceea ce privete rata sinuciderii, constatndu/se c.iar c proporia sinuciderilor la clienii acestor centre este superioar celei de la nivelul populaiei #enerale. )cest !apt ar putea s duc la concluzia c aceste centre de prevenire atra# n mare msur populaia cu risc ridicat de sinucidere. :xist pro#rame de !ormare a personalului din coli, a mem"rilor comunitii i a personalului medical n vederea pre#tirii lor pentru a putea repera persoanele cu risc suicidar i a le ndruma spre serviciile de sntate mental competente. Ca "aza acestor pro#rame st le#tura solid cu serviciile de sntate mental locale. >ns, este necesar s se in seama c, indi!erent ct de "ine sunt pre#tii i in!ormai pro!esorii, prinii, ali participani la pro#ramele din coli, acetia nu tre"uie s nlocuiasc personalul specializat n sntate mental. Di totui aceste instituii specializate nu pot !ace !a sin#ure nevoilor tinerilor i ca atare colile sunt cele care tre"uie, pot s contri"uie la prevenirea sinuciderilor. +,+, bord"ri la nivelul societ"ii )cest tip de a"ordare se re!er la politici care restrn# accesul la mi%loacele de sinucidere "ar"iturice, arme de !oc etc. >n unele ri, precum )ustralia, 9anada, Statele 'nite ale )mericii, s/a constatat o scdere a utilizrii armelor de !oc n sinucidere o dat cu restrn#erea dreptului de a deine o ast!el de arm Se cunoate in!luena media asupra ratelor sinuciderii. 'nii specialiti se tem c vul#arizarea extrem n semnalarea cazurilor de sinucidere poate crea o cultur a sinuciderii, n care acest comportament este considerat normal i accepta"il pentru prsirea unei lumi di!icile. Se cere din ce n ce mai mult responsa"ilitate din partea media n maniera n care relateaz cazurile de E

sinucidere, orice msur n aceast direcie ar !i "inevenit. 4iverse or#anizaii, precum i #uverne, au propus linii directoare n ceea ce privete relatarea comportamentelor suicidare Fe!riender 8nternational n )n#lia, 9entrele pentru controlul i prevenirea "olii n S.'.)., 3.M.S., #uvernele australian i neozeelandez. >n 1999, 3.M.S. a lansat o iniiativ mondial pentru prevenirea sinuciderii, avnd urmtoarele o"iective a%un#erea la o reducere dura"il a !recvenei comportamentelor suicidare, punndu/se accentul pe politicile din rile n curs de dezvoltare sau n tranziie economic i social- reperarea, evaluarea i eliminarea ntr/un stadiu precoce, att ct este posi"il, a !actorilor care pot incita tineretul la sinucidere- sensi"ilizarea pu"licului i asi#urarea unui spri%in psi.osocial persoanelor care su!er de ideaie suicidar sau au avut tentative de sinucidere, prinilor i prietenilor persoanelor care s/au sinucis. *rincipala strate#ie de punere n aciune a acestei iniiative comport dou componente care urmresc strate#ia 3.M.S. n materie de sntate primar or#anizarea de activiti multisectoriale naionale, re#ionale i mondiale n vederea in!ormrii suplimentare privind comportamentele suicidare i prevenirea lor e!icient- ntrirea capacitilor unei ri de a de!ini i evalua politici i planuri naionale pentru prevenirea sinuciderilor, n care s !ie cuprinse tratamentul i spri%inirea populaiei cu risc crescut $depresivii, persoanele vrstnice, tinerii&, limitarea accesului la mi%loacerle !olosite n sinucidere $de ex., su"stanele toxice&, spri%inirea i ntrirea reelelor de persoane care au supravieuit unei tentative de sinucidere, !ormarea specialitilor din sectorul de sntate primar i alte sectoare nrudite.

Sinuciderea la tineri
5ttp:66777,la-psi5olog,ro6info6sinuciderea-la-tineri
Autor: Dr. Simona Stiuriuc

9and un tinar se sinucide toti sunt a!ectati. Mem"rii !amiliei, prietenii, cole#ii, vecinii si uneori c.iar si cei care nu au cunoscut tinarul "ine experimenteaza sentimente de durere! vina! confu8ie! gindindu-se ca sinuciderea ar fi putut fi prevenita daca ar fi facut ceva diferit, )st!el este important ca adultii sa intelea#a !ortele care conduc tinerii la sinucidere si sa stie cum sa a%ute. Motivele care stau in spatele sinuciderii sau incercarii de a/si lua viata pot !i complexe. 4esi sinuciderea este relativ rara printre copii, rata acesteia si incercarile de sinucidere cresc mult in timpul adolescentei.Sinuciderea este cea de-a treia cau8a de moarte pentru persoanele intre -4 si /4 de ani! depasita !iind doar de accidente si omucidere. Riscul de sinucidere creste dramatic atunci cind copiii si adolescentii au acces la arme de !oc acasa. 8ata de ce orice arma de acasa tre"uie descarcata si tinuta la loc si#ur, la !el si pentru cutite, medicamente, lame de ras si alte o"iecte cu risc. Rata de sinucidere di!era intre "aieti si !ete. 9etele se gindesc si incearca sa se sinucida de doua ori mai frecvent decit baietii, )cestea incearca sa se sinucida prin suprado8area medicamentelor sau prin taierea venelor. @otusi "aietii mor prin sinucidere de patru ori mai !recvent decit !etele, pro"a"il deoarece tind sa !oloseasca metode mai mortale cum sunt armele de foc! spin8uratul sau saritul de la inaltimi, 'deatia suicidala:)ceasta descrie ginduri! fante8ii! ideei sau imagini legate de comiterea sinuciderii . )cest termen se re!era si la #indirea suicidala. 8deatie inseamna formarea si de8voltarea de idei,*entru tineri #indurile de sinucidere pot varia de la ginduri trecatoare pina la alcatuirea unui plan pentru a pune capat vietii lor. 4in acest motiv specialistii discuta despre ideatia suicidala ca fiind pasiva sau activa, 8deatia pasiva despre sinucidere include experimentarea unor ideei va#i despre sinucidere. Sinuciderea este vazuta ca o cale posi"ila de a s!irsi durerea, dar de o"icei nu se ia nicio actiune. 8deatia activa apare atunci cind un tinar experimenteaza #induri persistente de sinucidere si continua sa se simta !ara speranta. 9and ideatia este activa, tinarul incepe sa actioneze spre indeplinirea sinuciderii. Cand sunt copiii la risc de sinucidere:*entru adultii de azi poate !i #reu sa isi aminteasca cum era cind erau tineri, prinsi in zona #ri intre copilarie si maturitate. )ceasta este o perioada a multor posi"ilitati dar si a con!uziei si anxietatii. .inerii sunt presati sa-si gaseasca locul in societate! sa aiba succese academice si sa fie responsabili, cum apare tre8irea instinctelor se:uale! a cunoasterii de sine si nevoia de autonomie care !recvent intra in con!lict cu re#ulile 9

si asteptarile adultilor. 'n tinar cu o sustinere adecvata a familiei! prietenilor! afiliere religioasa! grup social sau activitati e:tracurriculare pot avea o scapare in fata frustrarilor de 8i cu 8i, 8nsa multi tineri nu considera ca au aceasta capacitate si se simt deconectati si izolati de !amilie si prieteni. )cesti tineri au risc crescut de sinucidere. 9actorii care cresc riscul de sinucidere printre tineri cuprind: - o tulburare psi5ologica, in mod special depresia, tul"urarea "ipolara, consumul de alcool si dro#uri $de !apt aproape 912 dintre persoanele care mor prin sinucidere au o tul"urare psi.olo#ica la momentul decesului& / sentimentul de stress! irita"ilitate sau a#itatie - sentimentul de esec, lipsa de speranta si neimportanta care !recvent acompaniaza depresia $de exemplu, un tinar care nu reuseste sa ai"a rezultate "une la scoala, este coplesit de violenta acasa sau care este izolat de cole#i este predispus sa experimenteze ast!el de sentimente& / o incercare anterioara de sinucidere / istoric familial de depresie sau sinucidere $"oli depresive cu o componenta #enetica sau unii tineri predispusi sa su!ere de depresie ma%ora& / a"uz !izic sau sexual - absenta sustinerii parentale si a colegilor, sentimente de izolare sociala / .omosexualitatea intr/o !amilie sau comunitate ostila. Semne de alarma: Sinuciderea printre tineri apare !recvent dupa un eveniment stresant in viata cum este un esec perceput la scoala, despartirea de un iu"it<a, decesul unei persoane apropiate, un divort sau un con!lict !amilial ma%or. Ce amenintari ar trebui luate in serios; $:emplele situatiilor posibil periculoase sau de urgenta cu un copil cuprind: / amenintarea ca va rani sau va ucide pe cineva / amenintarea ca se va rani sau se va sinucide / ameninta ca !u#e de acasa / ameninta ca distru#e proprietati. *si.iatrii sunt de acord ca este !oarte di!icil sa prezicem cu precizie comportamentul viitor al unui copil. 9omportamentul anterior al unei persoane, totusi este unul dintre cei mai "uni !actori de predictie pentru comportamentul viitor. 4e exemplu un copil care a !ost violent este mai predispus sa/si duca la s!irsit amenintarile. 11

Cand se asocia8a un risc ridicat asociat amenintarilor facute de adolescenti; / comportamente violente sau a#resive in trecutul copilului / accesul la arme de !oc sau al"e, aducerea unei arme la scoala / incercari de sinucidere sau amenintari in trecut, istoric de violenta in !amilie / nu doreste sa/si accepte responsa"ilitatea sau da vina pe altii pentru propriile actiuni / a experimentat recent umilire, rusine, pierdere sau respin#ere / multiple amenintari, cruzimea !ata de animale, piromanie / implicarea in #asti sau culte / modi!icari ale modelului de somn, ne#li%area i#ienei proprii si a aspectului !izic / acuze !izice precum, mial#ii, mi#rene, o"oseala / note sla"e la scoala, pierderea interesului pentru scoala / se plin#e !recvent de plictiseala. (n tinar care se gindeste la sinucidere poate: / vor"i despre sinucidere sau moarte in #eneral / vor"i despre Ga pleca departeG / vor"i despre sentimente de a"andon, vina, lipsa sperantei / se izoleaza de !amilie si prieteni / isi pierde dorinta de a lua parte la activitatile !avorite / are pro"leme in a se concentra si a #indi clar / su!eri modi!icari ale alimentatiei si a modelelor de somn / avea comportament auto/distructiv $"ea alcool, consuma dro#uri sau conduce cu viteza& / se poate plin#e ca este o persoana rea sic a se simte putred pe dinauntru / da indicii ver"ale precum G;u am sa mai !iu o pro"lema pentru tine mult timp, nimic nu mai conteaza, nu am sa te mai vad oricum.G / isi pune pro"lemele in ordine, isi daruieste o"iectele !avorite, !ace curat in camera, arunca o"iecte importante / devine "rusc vesel dupa o perioada de depresie / are semne de psi.oza / .alucinatii sau #induri "izare. Cateva mituri gresite despre persoanele care se sinucid:/ tinerii care ameninta ca se vor sinucide nu vor"esc serios, doar cauta mai multa atentie / intre"ind un tanar daca se #indeste la sinucidere il va !ace c.iar sa se #indeasca / cei care nu reusesc sa se sinucida de la prima incercare nu s/au #indit serios la asta de la 11

inceput / cei care se sinucid sunt intotdeauna tristi si depresivi inainte sa o !aca / tinerii care vor sa se sinucida se #indesc la asta inainte sa !aca pasii / sinuciderea nu este atit de !recventa la tineri / un tanar cu un plan speci!ic de sinucidere pro"a"il nu/l va urma mai mult decit unul care doar se #indeste. Ce sa spuneti unui adolescent suicidal;- incura<ati-l sa descrie ce simte! de exemplu G;u aveam idee ca lucrurile mer# atit de rau pentru tine, spune/mi ce se intimpla.G - intrebati tinarul daca un incident specific a condus la aceasta deci8ie! de exemplu G9e s/a intimplatH Ireau sa stiu mai multe, poate !i de a%utor sa/mi vor"esti.G - fiti atenti sa nu oferiti sfaturi care pot fi percepute drept vorbe goale, cum ar !i G)r tre"ui sa apreciezi tot de ai in viataG sau G9red ca reactionezi exa#eratG / desi poate !i di!icil, in acest punct acceptati orice va poate spune tinarul! !ara a %udeca ver"alizind sau dezapro"ind sentimentele sale - intrebati-l daca are un anume plan de sinucidere! cu cit este mai speci!ic planul cu atit creste riscul - cu compasiune spuneti tinarului: G;u vreau sa te ranesti sin#ur si voi !ace totul posi"il sa te opresc sa te sinuciziG - punctati faptul ca sinuciderea nu este unica solutie, de exemplu GStiu ca exista si alte optiuni care pot a%uta, as vrea cel putin sa le incerciG - promiteti adolescentului ca sunteti linga el si ca veti trece peste asta impreuna! de exemplu G;u esti sin#ur, sunt aici sa tea %ut sa intele#i ca imi dau seama cit de rele sunt lucrurile pentru tineG. Ce pot face parintii;9ei mai multi tineri care se sinucid au dat unele indicii si amenintari !amiliei anterior. )st!el este important pentru parinti sa cunoasca semnele de alarma iar copiii care pot incerca suicidul sa !ie a%utati. Observati si ascultati: Jiti atenti la un tinar care pare depresiv si melancolic, are note proaste si lipseste de la scoala. :ste important sa mentineti comunicarea desc.isa si sa va exprimati #ri%a, sustinerea si dra#ostea pentru copil. 4aca acesta are incredere in dumneavoastra, aratati/i ca ii luati in serios #ri%ile. 3 cearta cu un prieten poate sa nu insemne ceva important pentru dumneavoastra dar pentru un tinar poate !i intensa si imensa. :ste important sa nu minimali8ati sau sa luati in deridere evenimentele prin care trece tinarul! crescind ast!el sentimentul lui de neimportanta. 1=

4aca adolescentul nu se simte con!orta"il discutind cu dumneavoastra su#erati/i o persoana mai neutra, cum ar !i o alta ruda, un mem"ru al "isericii, un antrenor, un consilier scolar sau medicul copilului. Puneti intrebari: 'nii parinti se #indesc de doua ori cind vine vor"a de a intre"a tinerii daca s/au #indit la sinucidere sau la a/si !ace rau. 'nii se tem ca intre"ind vor planta idea de sinucidere in creierul tinarului. $ste intotdeauna o idee buna sa intrebati. 'neori va a%uta sa va explicati de ce intre"ati. 4e exemplu, puteti spune G)m o"servant ca vor"esti mereu ca ai vrea sa mori, te/ai #indit vreodata sa incerci sa te sinuciziHG Cautati a<utor: 4aca va dati seama ca copilul dumneavoastra se #indeste la sinucidere, cautati a<utor imediat. Medicul dumneavoastra va poate prezenta unui psi.olo# sau psi.iatru. 4aca v/ati !ixat o intilnire cu un psi.olo# !iti si#uri ca va veti prezenta cu copilul, c.iar daca credeti ca acesta se simte mai "ine. Bindurile suicidale tind sa vina si sa plece, totusi este important ca adolescentul sa primeasca a%utor dezvoltindu/si aptitudinile necesare pentru a diminua aparitia acestei #indiri. )aca copilul refu8a sa mearga la psi5olog! discutati cu psi.olo#ul. )cesta va va putea indica strate#ii care sa va a%ute pe dumneavoastra si pe copil. )mintiti/va ca orice conflicte intre parinte si copil pot agrava gindirea negativa mai ales daca se simte izolat, neinteles, neimportant sau suicidal. Rezolvati aceste pro"leme intr/un mod constructiv. 4e asemenea spuneti psi.olo#ului daca in !amilie e:ista istoric de depresie! abu8 de substante! violenta sau criticism continu, &u presupuneti ca cineva care a incercat sa se sinucida si acum face tratament este automat mai bine: 8ndivizii care au incercat suicidul si va spun ca se simt "ine acum ca !ac tratament nu tre"uie intotdeauna crezuti. 'n motiv pentru care nu mai incearca acum sa se sinucida este pentru ca nu au indea<uns de multa energie sa se sinucida cind sunt foarte depresivi. 'n alt motiv pentru sinuciderile in timpul tratamentului si a unei ameliorari este dorinta de eli"erare din starea de anxietate prin moarte. 4esi nu este "ine sa urmariti !iecare pas al unei persoane care se recupereaza este important sa !iti si#uri ca liniile de comunicare dintre dumneavoastra ramin li"ere. cceptati importanta amenintarilor cu sinuciderea: ;u !aceti #reseala sa credeti ca cei care se #indesc la sinucidere nu doresc sa caute a%utor sau sa se sinucida. Studiile pe victimele suicidului arata ca peste <umatate au cautat a<utor medical in ultimele = luni de viata. ;u lasati copilul sa #aseasca sin#ur a%utor pro!esional/de o"icei nu este capa"il. ;u presupuneti niciodata ca un copil care este determinat sa/si puna capat vietii nu 10

poate !i oprit. 9.iar si cele mai sever depresive persoane au sentimente mixte despre moarte, pendulind pina in ultimul moment intre dorinta de a trai si de a muri. )cestia nu vor sa moara, vor ca durerea sa se opreasca. 8mpulsul de a termina tot, indi!erent cit de coplesitor este nu se mentine o vesnicie. )iscutati cu copilul: 9um oamenii care se #indesc la sinucidere se simt singuri si fara a<utor, cel mai important lucru pe care il puteti !ace este sa comunicati cu acesta desc5is, ratati ca va pasa, stresati dorinta de a asculta. 4easemeni !iti si#uri ca acesta vor"este serios despre sinucidere. ;u presupuneti ca oamenii care vor"esc despre sinucidere nu o vor !ace. A12 dintre persoanele care se sinucid dau indicii asupra intentiilor lor sau isi marturisesc sentimentele unui prieten sau mem"ru al !amiliei. ;u i#norati ceea ce par a !i doar amenintari ocazionale sau remarci. Ior"e precum G3 sa/ti para rau cind am sa morG sau G;u vad nici o cale de rezolvareG indi!erent de vocea vesele cu care au !ost spuse pot indica #induri serioase de sinucidere. 3 pre%udecata des intilnita este cea !ata de discutia despre sinucidere. 4aca aduceti su"iectul in discutie nu veti inrautati lucrurile. &u e:ista riscul >de a da cuiva idea>, Mai corect este invers. *unand intre"area despre sinucidere si discutarea su"iectului !ara a arata soc si dezapro"are este unul dintre cele mai !olositoare lucruri pe care le puteti !ace. )ceasta sinceritate arata individului ca il luati in serios. Cum sa a<utati tinerii sa faca fata pierderii unui prieten prin sinucidere; 9e tre"uie sa !aceti daca o persoana cunoscuta a copilului dumneavoastra, un cole# sau prieten a incercat sau s/a sinucisH Mai intii constienti8ati multiplele emotii ale copilului, 'nii tineri spun ca se simt vinovati / mai ales cei care ar !i putut interpreta actiunile si cuvintele prietenului mai "ine. ltii se simt furiosi !ata de persoana care s/a sinucis pentru e#oismul sau sau spun ca nu simnt nici o emotie puternica. @oate aceste reactii sunt adecvate- spuneti copilului ca nu exista "ine sau rau in aceste sentimente. 9ind o persoana incearca sa se sinucida si supravietuieste, oamenilor le poate !i !rica sau se pot simti incon!orta"il sa discute despre acest su"iect cu individul. @re"uie sa reziste acestei tendinte, acesta este un moment cind persoana are nevoie sa se simta conectata cu altii. Ce este si la ce a<uta evaluarea psi5ologica;:valuarea psi.olo#ica este un proces de detectare si caracteri8are a unor tulburari mentale,)ceasta metoda !olosita pentru evaluare va depinde de nevoile adolescentului. *oate consta dintr/oserie de teste psi5ologice sau neuropsi5ologice structurate precum si interviuri clinice pentru a identifica si a descrie problemele emotionale! comportamentale sau de invatare care pot contribui la problemele 17

tinarului, *rocesul tine citeva ore si este completat in timpul citorva sedinte di!erite. :valuarea psi.olo#ica tre"uie considerata in cazurile in care nu se cunosc motivele tul"urarilor de comportament, invatare sau a!ective ale tinarului. Rolul psi.olo#ului este de a cauta indicii si de a rezolva un mister pentru a decide care optiuni sunt potrivite pentru a a%uta pacientul. 'nformatiile pe care le poate aduce o evaluare psi5ologica: / severitatea simptomelor de depresie sau anxietate / prezenta unei diza"ilitati de invatare / sla"iciunile si aptitudinile academic / cauzele de "aza ale pro"lemelor emotionale / stilurile de copiere pozitive sau ne#ative / motivele comportamentului a#resiv / in!ormatii despre modul in care vede tinarul lumea / con!licte cu care se lupta pacientul / stilul de personalitate al tinarului.
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

78deea de sinucidere se ia asemenea gripei91! 0media este de vin pentru supralicitare! 0nu sunt programe guvernamentale1? 11 septem"rie este Kiua Mondial a *revenirii Suicidului, iar analitii acuz nepsarea. 3amenii se sinucid de stres, sin#urtate i lips de stim personal. *si.olo#ul Foris 9LrulniM s/a certat cu presa, n Jrana. )doratul revistei 'sLchologies a decis, oarecum pe urmele scriitorului american Malcolm BladNell $G -he -ipping 'ointM! , c o mare parte din e!ectul de avalan al sinuciderilor, mai ales la copii ( dup o sinucidere urmeaz o alta i c.iar mai multe, prin e!ect de copiere i stimulare personal ( este cauzat de pres. Media. )cele tiri care dau pulsul senzaionalului n mass/media mondial n #eneral i n unele ri n special, umplnd primele pa#ini cu detalii amnunite ale cazurilor de sinucidere. 'itnd c de !apt, aa cum crede, pe "un dreptate, Beor#e *ruteanu, n cule#erea ?Stil Ai limbaj )n mass$ media din <om:nia, $*olirom, =11E, realizat de 8lie Rad&, acest tip de tiri nu nseamn pres. ?'un:nd accentul pe faptul divers, umpl:nd acest spa=iu at:t de pre=ios cu vid, cu nimic sau aproape nimic, mass$media nu face altceva dec:t s& elimine informa=iile pertinente/, scria i *ierre Fourdieu. BladNell susine c ?ideea de sinucidere se ia asemenea gripeiN/

Sinuciderile au un specific naional

15

S !ie oare aceasta sin#ura explicaie a attor !enomene de acest #en, !iecare cu speci!icul lor naional, exacer"at acum i de criza economic european i mondialH Ca ora la care 3r#anizaia Mondial a Sntii se pre#tete pentru Kiua Mondial a *revenirii n materie de Sinucidere, pe 11 septem"rie, s lum doar dou exemple, s zicem, la ndemn Jrana i Romnia, cu un corolar intermediar, 'n#aria. Statistic, 'n#aria i Jinlanda sunt rile europene cu cele mai multe decese la suta de mii de locuitori, n condiiile n care media european este de 9,A2. Ca aceste ri, aplecarea spre sinucidere s/ar prea c este #enetic, dac ar !i s credem unele articole de specialitate din.ritish 7ournal of 'sLhiatrL . 4e vin ar !i cele 112 #ene uralice din sn#ele lor. @ot aceste #ene sunt de vin, se pare, i pentru marea rat a sinuciderilor nre#istrate n Romnia, n %udeele cu populaie preponderent ma#.iar 9ovasna, Oar#.ita i Satu Mare. 9rana! campioan" a bun"st"rii i a sinuciderilor 4ar explic ele oare !aptul c ma%oritatea sinuci#ailor sunt "r"aiH ;u numai n aceste ri, ci i n restul :uropei. Di mai ales n Jrana, ar care practic se situeaz, ntr/un clasament al !ericirii i al "unstrii, la polul opus Romniei. Di totui, n Oexa#on se numr urmtorii cei mai numeroi sinuci#ai din :uropa, dup Jinlanda i 'n#aria, 17,E2 la 111.111 de locuitori, procent #lo"al n =11A. 9a i cum calitatea vieii sau evoluia unei ri, capacitatea sa de consiliere i de adaptare a condiiilor de munc ar !i proporionale cu procentul de sinucideri. 9u ct mai dezvoltate sunt aceste condiii, cu att ne sinucidem mai mult. )spect curios, "izar i aproape paradoxal pentru o Jran n care aproape !iecare ntreprindere are n componena sa un 9omitet de 8#ien i de 3r#anizare a Muncii. >nsrcinat, ntre altele, cu prevenirea acestor cazuri la locul de munc. ;u e o #lum, este c.iar "anal. 9ine nu a auzit de !aimoasele cazuri de sinucidere de la Renault sau Jrance @elecomH Di totui, n anul =11= Jrana nu are nc o strate#ie #uvernamental de prevenire a sinuciderilor, iar numrul celor care i iau viaa din cauza stresului la serviciu este n cretere. 9a i cel al "r"ailor care sunt proaspt divorai sau au devenit de curnd vduvi. *e o .art a re#iunilor, industrializarea i prezena marilor societi sunt i ele sinonime cu un procent mare al sinuciderilor. >n ocuren, n Jrana este vor"a de centru i de vest. @arg5ita! Covasna! Satu Mare: de ce atAtea sinucideri; >n Romnia, re#iunile cele mai atinse nu sunt cele mai mult industrializate, ci acelea cu populaie ma%oritar ma#.iar. *este tot ns, dar mai ales n %udeele de unde o mare parte a populaiei a plecat la munc n strintate, rata sinuciderilor printre copii este alarmant. Romnia este 16

departe de cei A/1= copii care se sinucid lunar n Jrana $date din !e"ruarie =11=&, ca i de motivele lor $.ruirea i #lumele proaste !cute de cole#i la coal&, dar oare este necesar s numrm certi!icatele de deces la medicul le#ist pentru a realiza c sinuciderea nu mai este un mo!t $nici nu a !ost cu adevrat vreodatP&, ci un !enomen care deriv, enorm, din criza economic, a muncii, a pieelorH )m vzut/o n Brecia, am vzut/o i n 8talia, *ortu#alia, Spania, vor urma pro"a"il i alte ri. Boris CCrulniD: teama de o epidemie de sinucideri 9riza economic pe care o trim din =11A ncoace, cu toii, a pus n valoare de%a un !enomen nou ( ca"inetele psi.olo#ilor devin nencptoare, iar clienii lor nu sunt neaprat nevoiai, ci c.iar patroni i directori de mari societi, politicieni. 8ar a%utorul nu este, din ne!ericire, c.iar att de simplu. 9um s depistezi rapid cine este sinuci#a i cine nuH ?'acientul suicidar este o provocare suprem& pentru un e4pert psihoterapeut, crede 9ristina @o.neanu, psi.olo# clinician, psi.oterapeut. 6u e4ist& o a doua Aans& dup& sinuciderea unui pacient. O greAeal& )n tratamentul unui pacient suicidar poate fi mortal& pentru acesta, precum Ai devastatoare pentru cei dragi lui Ai pentru terapeut. 5ceste lucruri determin& un anumit nivel de fric& Ai neliniAte )n majoritatea psihoterapeu=ilor, care, la r:ndul lor, deseori sf:rAesc prin a$Ai gestiona greAit pacien=ii suicidari, ca urmare a propriei lor neliniAti/. *are exa#erat s ne #ndim la aa ceva, poate c nu ar !i inutil s re!lectm la avertismentul lui 9LrulniM ?<iscul unei supramediatiz&ri a sinuciderilor este o epidemie,.

1E

1A