j

: iI
I
'd
/I .
!: j
. ; ~
! : !,
; Jof
Colec4ia radio ~ i televiziune Colec4ia radio
h
' ) '/
/
;,-
"
~ ;.

PlESE ~ I CONSTRUCTII
MONTAJE SIMPLE DE
RADIORECEPTOARE
~ i televiliune
O.OLARIU
RADIO
Ing. Olariu Ovidiu
010
Y:>f.
eun!
PlESE SI CONSTRUCTII RADIO
MONTAJE SIMPLE
DE RADIORECEPTOARE

Editura tehnidi
- 1969

I'll
ole
cOJ1\ine no"iLLni:le cele mai
radiocOllStIluqii.lor; 1a aceslea se aJuclga d1:eva 15cheme descrL5e alUa-
O'un\it pem<pu a da pO'SibjJj,taltea di.\;utaln"i.lor pal!;.iona\i. mai ale.;;
'1:)1
reolllui de a cllteva cOI1'SIr.uqid rflll$ite meRe!e 53
suscite inrercsul sa prevale7.e lll\elegerea fenomenelor mai (OlTI -
p:'cate ale radioelectrort1cii. oUtiJe chi'ar v,iilOf'Uj,ui Sin't
praC'ui'ce de .!iix3re a p:iesel or. nota,ii,
scheme te:fmologii mao.uaJIe ]'\1
nnee. Se 1n mod deosebit
limi llndll-se doar ,Ia descrierea
noa$terc estc ahsol ut I1c(e,ara.
eun!
'coIl'Struqia ap::tr,al'll.rii mdioei e('1ro-
pe lanura pracllid. par'tea teorel id
anor fr.zicc a caror cu-
PREFAT.\
Se pOlite (ljiml .1 c.i odata CH clescoperirc(/ radioconuv-
"it'd/iei <1 radio:tiui "' yi interesul, sau
IIIcli bi1'le zis pasiunea IImltora pClUn/ nmtl i1'lteresal1wl
ctl pitol de fizica. Ace$tia cereeteaza, constmiesc, experimen-
((? ,iZa tot felul de col/stntqii, patH/IIZ.lnc! tot Irlai adlilC iii
tainele radioelectronieii. De ori ace?ti neobosiri pionie;t
./i electronicii, desenmari prin cHvl.ntul r,ldioamatori, aj/.lng
"/, cciali?ti de vaza ntlinC'. In zilele lIolutre radioelectl'onica a
II I /il lS baza dezvoltarii procese de producrie. Automa-
t;;(ari, ?i chiar COSII701u,utica acwala ar fi de necoll-
<I' ptlt fara radiocollumic<i(ii, sistemc de dirijarc Ilutmnati zayi
.fectronice.
F..xplicllld pc: scurt lmmnite fenornene lizi ce, punlild tlccel/-
Ittl 1lIt111di pc cele strict necesare primelor realiz.(/ ri practice,
/11"0;111'11 de fa{a se adreseaza celor care vor sa 'inceap,/ 0 leti-
,t 'i tate sus(inuta 111 domer;iul radioelectrol1icii, 1.11 special ace-
I"rel di rt rtndurile tineretului ;colar sau mai vlrstnici, presu-
jlltnl.nd cun05cute /enomenele de baza ale electricita{ii elec-
t )otelmicii aVlnd vagi Clmo;tin{e tn radioelectronica. Tinind
.'('lI ma de stadiul actual de omoa;tere, dqi la nivel
elemental', prezinta 14i2ele realizari mai preten{ioase cum ar Ii:
)'cceptoare superhetcrrdil1a, I1rtlpli/icatoare, magnet%ane etc.,
)olosil1d metode tehnologii modeme eu circuite imprimate,
tranzistori zarea integrala chiar ;i la /reevente
/lInn .
Pentm Imna reu;ita a construC{iilor descrise 1114 este sufi-
cicnta stradania autorlllui de a se face 'int eles, ci tl'ebui e de-
I,usa mu/tC'z perseveren{a, imagint1{ie, ingeniozitate ;i mai ales
1117siune din pm-teil cititorului, wllUtl'il7d cell' con{imlte il7
,7ceasta bro;ura W cele din alte ap,/rute in Colecri"
l?adio ;i Tele'viziune in revistele de specialitate,
Autorul
'hili I I', Iidl III, 1'1111111111111111'1/1111

1\11
CUPRINS

Cap, J. Elementele radioreceptoarelor tranzistorizate
Y:>I
1.1.
1.2,
1.3. C:ondenS01()are
Uobine
1.5. T ranzisLOare
Cap. II. Rccomandiiri pentrll constructori
II.l. Generalitali
11. 2. Cabbj e imprimalc!
11.3. Confpqiunea lransformaLO,ue\or
IT.4. Comutotor de game.
Cap. ][1. Descrierea cOl1struqiilor .
IlT.l. US
Ill. 2. Receplor eu amplificare dire"r?!
II!.3. Receptor stl pe rhete rodin:i
a . Schimb5torul de freeven\ ?! (Convenorul )
b. Amplif,i catorlll de FI
c. Ampliric3lorul de 3udirrecverl l" .
IlI.4. superhelerodina CLI 5 tranzistoa re
IllS Al11pjificator de plIlcrc de lnalla ridelita,le
aUlO
aun!
II1. 6. Ampli ficaLOr de anlena TV
Cap. IV. Dispozitive de lncercare masurat fo!osite
radioreceptoarelor
I V.\. Dispozirivc de lncci-ca t rraO'l.isloare
IV. .? VOltOl Ctrlll electroni c
Bibliograr ic
lill:1
3
s
;;
(;

13

:::1
:<1
'27
31
:3 2
3 1
31
38
43
41
51
i)(i
59
pemfll
G(i
69
III COI1-
7 1
7I
R3
i'-4
I
CapitOlul I
ELEMENTELE RADIORECEPTOARELOR
TRANZISTORIZATE
Un aparat de radio, sa u mai general, un apara t electronic
privit In ansamblu se compune <.iintr-o caseta (cutie) In care
Sl' Introduce l'ntregul aparat construit pe un suport--psi u
- pe care Slllt fixate mccanic legate electric lntre ele pi e-
scle cOlllponente: tuburi, tranzistoa re, rezistente, condensa-
warc, transfonnatoare, difuzoare, Illi crofoane sau subansam-
bluri Intregi ca re parte din piese le enumerate l'nainte.
Buna a unei construqii radioelectronicc depindc
In mare masudi de rolului fiecareia dintre pi esele
L'o mponenre ale aparatLlllli; astfel, de excrnplll , sil1lpla
grc5ira a unei bobine poa te compromire Intreaga construqie
dc piese ar anjate pe eu meticulozitate. i' nainte
de a intra 111 mi ezul problemei - descrierea citorva 111011-
raje - sa ne reamintim pe scurt rolul 5i funqia cclor mai
IIIIporrante piese folosire 111 radioel ectronid.
1.1. 5ASTUL
l lltocmai ca la 0 eonstruqie mecanid simpla, primul rol
:J I psiului esre de supon al pieselor. La eonstruqiile radi o,
uncle se lucreaza eu tensiuni mici, CLi amplificari
ll1<1 ri, apar indllqii influen\e capacitive care ar putea COI11-
promire funqionarea aparatului. Pentrll Inlaturarea efectelor
r('specti\'e slnt necesare ecrane metalice; are ?i un astfel
de ro1. Punctul de masa, de potential zero sau de rcferinta

este comun pentru tOate etajele din aparat; In mod
tOt psiul acest rol. .
Tabla de fier, de zinc mai ales tabla de aluminiu, COIl-
stituie materialul cel mai folosit pentru realizarea
Grosimea se alege In funqie de dimensiunile grema-
tea construqleI.
Pelltru aparatcle de radio se tabla de
1 mm (cifri'! oricntativa). Construqiile industriale folosesc
dill ce III ce mai metalic, acesta reducindu-se la
o simpla rama pe care se fixeaza 0 Di ad ell circuite imDri-
mate. Realizarea malluala circuitelor imprimate posi -
bila.. lnsa pretinde mai multa atell\ie, 0 de gra-
yare ne mai fiind reparabila. Se POt folosi In loc de
simple placi de hares sau pertinax pe care se fixeaza cose
Colee
capse pentru pieselor; acestea se POt folosi numai
:lcolo unde nu exisra posibilitatea unor sau influ-
extcrne (de exemplu 111 amplificatoarelc audio din re-
ceptoarele cu tranzistoare) .
$asiul, indiferentde categoria lui, este prevazut in pills
Cll diverse dispoziti ve de fixare ca: reglete izolante cu capse
cose, gauri, izolatoare de trecere etc. Toate acestea
contribuie la unei bUlle rigiditati a construqici,
[actor impnnant 111 stabilirea paramctrilor elecr ronici ai apa-
ratului .
1.2. REZISTENTE 1
In 1110ntajele construite de amatOrJ SlJU folosite mai llluir
chimice mai rar celc bobinate. Fiind 111ici
U$oa:'c chimice Slnt nUl1lai de firele de
conexiuni care IlU trcbuie sa fie prea lungi. In cazul circuite-
lor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conduc-
tOare lungi , rezistOrul se fixcaza pe 0 rcgleta izolanta de la
cJ.re plead conexiul1ea lunga, unindu-se cu altele prin legarc
111 forma de cablu, prin introducerea firelor In inele
prin dicrea lor din tub izolatOr de diametru corespunzatOr.
Uneori pentru a asigura 0 buna izolare, rczistenp se intro-
J V"zi iu crarea "Pi ese construqii radi o. Re7isroJrc. CU!1,k l1 -
llc,hill,." d" mg. I'. f\1'(J> lU
i
. 13U((I(c.51i , Editu!".\ t, hni d. 1<)('9 .
6
intr-un tub izolatOr; acest lucru este permis numai cu
prin care -nu {rece un curent loare sa provoace
j Ilcal7.irea lor.
de putere mal mare, prin care trec
au dimensiuni mai mari uneori sint bobinate;
trebuie fixate de psiu prin sau care
111.'( prin interiorul supor,tului materia.lului rezistiv.
Rolul Illtr-un montaj este destul de variat.
hi e servesc 1a alimentarea circuitelor, la separarea lor, ca sar-
dna la unor ctaje, pentru stabilirea anumitor
,,\lI tcnsiuni in unele puncte etc.
fabricate in noastra slnt de ti pu1 cu car-
lh) 1\ pelicular, avind de 5% (E24), 100;0 (EI2)
2CJl II (E6) puteri nominale de 0,25; 0,5; 1 2 W. $irul de
\':'I\llri pentru scara E 24 este urmatorul:
10. 11,12,13,15,16,18,20,22,24.27,30,33.36,39,43,
47. 51. 56, 62, 68, 75, 82. 91 pill s multiplii zecimali.
iN

,


"':
1.1 :]
!
liR.. /r. c f02f
Rc 1026 /(cf027 Rc f028
O,2S w
---oy;;;- - '-w- 2w
Fig. 1.1. Gabari\ e\e rC 7. istcnlclor Ll'.RS.
nu trebllie cautate in mod inutil valori care I1U se fabrica; Cl
ll'cbuie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport Cll cea
!lI;!ccs:ua. Gabaritele celor patru tipuri de cores-
plIllz:itoare puterii nominale se vad fig. 1.1.
7
Colee
Valorile pe se noteaza prin patru inele colorate.
Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii,
inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor,
iar ultil1lul inel arata adl1lisa (tabelul 1.1.).
T"behtl U.
.::
" ;,;: I '"
o I J I ! I J I " I 5 I 6 I /' I .'1 I "
-L _
'II I 'ilOI /0 ' 1/17 \ I 10 Q fOb
turu c"hfJ/"I-I .' lil 10
r Ire.: disc
ill,lrcle se coloreaza
1 .1\ (; CLI
11lt\llteaza
111;1tcrial
jllI:\ ta roti
.ir(!a riglei
\11)lnd rigla
astfel
ill.1.rcle
v;\ loarea
.lInint im
I,OC reduce
Il.II a a
I ,'ehuie alese
lui din
Pc scheme
lIl :\xim
prill bar-area
fig. 1.3).
o , 0 0

0
I '/, '
I \, ,,'
I -- -' __
Fig. 1.2. Codul cu,loril or foJosil fe /.islell
l
e'
Un dispozitiv de Cltlt valorilc se poate rea-
li za U$Or. In acest scop, se taie patru discuri din sub-
tire aVlnd circa 30 mJn diametru; se Impart In sectoare, fie-
8
corespunzlnd unui inel din tabelul de valori . Sec-
cu tempera sau acuarele se scrie pe fie-
valoarea corespunz;1toare culorii . Discurile se
la rind, prin capsare pe 0 rigla din sal!
plastic, astfel ca sa se
---{ d f-- O. f W
(fig. 1.2.). Folo-
este destul de simpla:

In m1na se rotesc
casa se vada sec-
dorite, citindu-se direct
---i 0--- 0. 5 W
cautata. tn 1l1cheiere
ca 1l1calzirea peste
---i f-- f W
mult puterea nomi-
de aceea ele
cOreSPUllzator locu- ---i t I f-2 W
mOl1taj In care lucreaza.
se specifid puterea
--{- V f--5W
admisibila (watajul),
cu linilll;c Fiv-. 1.3. NorHea purerii rc-
"
U. CONDENSATOARE1
Condensatoarele Sillt piese de cuplaj, filtrare, separare :1
alternativi continui, sau elemente de acord ill
circuitele radio. In general, clasificarea condensatoarelor se
face in funqie de dielectricul condensatoare
I:U hlrtie, cu hlrtie metalizata, cu pelicula de material plas-
I ic, cu mid., ceramice electrolitice. Condensatoarele elec-
I roJi tice se folosesc In circuitele de filtraj, cele cu mid ce-
r:1l1lice 111 iar cclelalte 10 de-
:uplaje etc. La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1
v(!dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate, pe fiecare piesa
ri ind 0 In acest sens. De aseJllenea, polaritatea estc
(oarte importanta la condensatoarelc electrolitice; nerespec-
urea ei poate duce la deteriorarea lui a altor piese. In ge-
1 Ve%i Ilicrarea " Ro,isro<lre. Bobinc", de 1ng. P. AJ'<l- -
1.)1. Bllcurqri, EditH.. a tehnic':;; , 1%9
,
9
-
..
l
'>-
'"
'-J,
, I
"
Wl:
<,
_J
Colee,
II
I '"
-l-I
I
2
."

t:

' LegoJuro 10
ormo/uro /fller/oor,;;
4-
s
Fig, 1.4,
i , 2 - l'lcct roliti ce; .3 - c u htnie
5, 6 - cer <t mice
I"
3
6'
uleiadi; 4 - cu 5ti rl) fl cx ;
\1 ' "" I. toate condensatoarele au notata armatura exterioara
II (\ dunga neagra; se va prefera legarea ei la masa sau la
1III II ctui de scazut. De obicei la condensatoarele
I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a
' i 'l1 dcnsatorului, In fig. 1.4, Slnt reprezentate tipuri no-
li de condensatoare.
()coarece exista numeroase tipuri constructive, l110durile
l ixare slnt diferite, de la caz la caz, De exel11plu condcn-
h llPfl rele ceramice, cele cu hlrtie sau cu mica slnt
;1 . firele de legatura; cu celor l11iniaturale, cele
ll'..: trolitice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare. In cir-
l 'Inde de pentru acord se folosesc conden-
variabile, semivariabile sau semireglabile; pentru
din urma s-a termenul de trimeri. Con-
variabile se folosesc la acordul radioreceptoare-
JUI' pe postul dorit, axul lor fiind seos afara la un buwn
dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea
reglajului. Constructiv, condensatorul variabil
prezinta sub aspect normal sau miniatural, dielectricul fo-
II "j [ fiind, In mod aerul pentru prima categorie
dh dielectrici solizi pentru cea de a doua, Azi In mod
LLl rl'!lt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax)
1
1
1.:11 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigu-
I',l l' ii monocomenzii cum se va descrie 111 eapitolul de pre-
l1l are a schemelor. De obicei SII1t interesante doua marimi
1,1 l' ondensatoarele variabile anume capacitatea minima,
IHII 11i,a ca'pacitate reziduala capacitatea maxima. Radi-
l:,llul raportului lor reprezinra raportul acope-
ril l.' de 0 gama din vii.rorul receptor. Sc prefera totdeauna
reziduale cit mai mici montarea unor trimeri In
1'.\r,1 lei , In seopul largirii posibilitatilor de reglaj.
T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile. adica se
rq!,leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in
lunq iune. Reglajul se face cu ajutorul unei sau
d1\.i e speeiala, trimerii neavll1d prevazut ax cu buton. Din
PUll et de vedere eOl1structiv, condesnatoarele semivariabile se
f'l't'7 111td sub diverse forme: disc izolat cu calit, pht cu mica,
eu aer etc.
11
Pentru mari (unde scurte) se prefera cele iw-
late cu co.lit sau aer. In montaj, condensatoarele semivaria-
bile Slnt men\inute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul
capselor sau niturilor dnd all gabarit mare.

Colee
Fig. 1.5. T rimeri
Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I
reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta.
Fig. 1.5 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer.
condensatoarele slnt piese de mol1taj pc
care constructorul Ie procura din Numai condensa-
toarele ll1ici POt fi ill1provizate. Pentru C1\lva picofarazi
(2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 de
1-2 cm. Bobinlnd 0 slrma de exemplu 0,3 111111,
peste una ll1ai groasa, de exemplu 1 mm, se un trimer
care se regleaza prin debobinarea dtorva spire. Dezavanta-
jul acestora consra In faptul ca nu POt fi dedt la
reduse (unde medii) datorira prezen-
tate. Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL
slrma desizolata pe un de ceramica; dupa
aceea se cositoresc spirele lnue ele, introdudndu-se In inte-
riorul tubului 0 buca\id de slrma de diametru cu
gaura respectiva. Inlocuind slrma cu un de diametru
corespunzator si lipind 0 de ceramica se un
trimer micu\. Lipirea se poate face cu lac in color sau celu-
loid dizolvat In acetona (fig. 1.6.).
12
. l .a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate
foarte taind cu din marginea discului
fl ll lti.: llsa tor ului. Astfel dintr-un condensator de 5 pFse poatc
f, IL l' unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din
Ili ,) I'" il1ca discului.
)
I.r;. Trim"ri l'(lIl [eqi<m Iti
1.4. BOBINE J
Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cir-
' llilde acordate de la intrarea receptoarelor, ca circuit de
..Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecven\a, ca
1I. IIlsformator de impedan\a la etajele de putere, ca element
separare a circuitelor de curent continuu alternativ.
I30binele se realizeaza de carre constructor conform
pului sau sale. Uneori se pot folosi bobine
d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul; caz
If) ;'l rte frecvent la transformatoarele de intenne-
di adi sau cele de audio.
eosebim doua categorii mari de bobine: de radiofrec-
de audiofrecven\a. Cele de radiof au
pire pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au
1 Vezi lucrarca "Picsc Construqii radio. Rczi stoa re. Conqcns"-
H' .WC. I3obine", de ing. P. Apostol. Editura tehnic:1, 1969.
13
multe spire circuit magnetic format din tole de tabla sili
cioasa sau permalloy. In cele ce urmeaza se vor descrie m
duril,e de realizare a bobinelor din radioreceptoare.
Bobine de radio/recventa. in majoritatea cazurilor
folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin
avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus, de cali
tate buna mai ales Lira dmpuri de dispersie mari, adid cu
illfluenta Intre bobine redusa la minim. Bobinele cu aer se
mai folosesc doar la undelor scurte ultrascune.
se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa. Ca
casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice
pentru frecvente mari: trolit, calit azi unele materiale pla-
stice. Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina
sau celuloid lipit cu acetona. conductorului se
Colee
face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E:
dupa dateJe din descrierea construqiei.
Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul sc
poate face ca In fig. 1.7, adid se practid doua gauri In car-
casa se trece prin ele conductorul. Clnd materialul carcasei
IlU permitC' gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata
rata StrillS Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spi-
rcle bobinei (fig. 1.7). In timpul conductorul tre-
Fig. 1.7. :Moduri de fixare a capamlui bobinci
buie tillut bine intins. Pentru ca spirele sa fie stdnse pe
carcasa, eventual se po ate impregna bobina In parafina cu-
rata. Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul
undelor ultrascurte. Ele au numai dteva spire din Slrllla
14
care se mentin la forma dara In timpul bobinarii; III
' I) \xt aceste bobine se construiesc cu spirele dis tan-
\.1 tc.: , iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau de-
1, ,1 n:t rea spirelor deformlnd mecanic bobina. se
i ,H': L: initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu dia-
,\I L: lr l1 putin mai mic d1.a scoaterea prin arcuirea spi-
1"IM diametrul Bobinarea se face spira Iinga spira 111-
II,u :indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de
"I j)ctele III se obtine astfel 0 distanta uniforma In-
I'L: spire.
Este important de ca inductanra Llnci bobine la:
I numarului de spire, la marirea diametrului, la apro-
pi crea spirelor, la introducerea unui miez magnetodielectrie
ill bobina scade la: introducerea bobinei In ecran, la intro-
, llI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit, la distan ta-
I'C:1 spirelor, la introducerea III interior a unui miez de ala-
111 :1. CUllosdnd aceste lucruri putem opera eu valoarea
mductantei bobinelor realinte. Trebuie sa ne amintim
h ptul d doua bobine pe ax sau pe axe para-
k:lc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele, cuplajul fiind in-
vcrs cu distanp ce Ie separa. Cuplajul este mi-
nim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele;
sint posibi:le trei distante de minim cuplaj (corespull-
,.:i rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu).
Cuplajele parazite pot fi Inlaturate prin ecranarea bo-
hinelor, adid Inchiderea lor In cutii metalice.
Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frec-
vcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate bo-
bine cu miezuri magnetodielectrice, care au avantajul ullui
Factor de cali tate ridicat, dimensiuni reduse, dmp de disper-
,i c mic ecranare In plus, folosind lira de radin-
Frecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de
bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu car-
else din material izolant bun aVlnd In care slrma se
bobineaza In vrac adid spirele una peste alta, timpul reali-
unei redudndu-se simplifidndu-se conside-
rabil. Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnera-
dielectric are proprietati diferite numaru\ de spire trebuie
.1justat dupa calitatea miezului. Apdar In datele din bro-
15
- --
- --- --
T"IJelul f .2
C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul "Litoral "
BobillJ. Dl:nlllllircJ

!\p i n ..
Co ndu cro rul I relu l bobinajului
1--2 42
GlI Ern 0 : , 2 Cjiniec ell pas Intrarc UM
'- 1
2- 3 JC
d e (; ,5 Inm
1--2 I . 15C
Bobi,fJ,aj mc,illci ell Em 0 0,2 '- 2 2-.> h trMe U r.
r
-:>
secvi,lIn.i
4XY) -l-l x 19

1_ 7
Ciji"drj,e L 3
-I
1 t>; I GlI Em 0 S, I 2-3 O;eilatof ur-r
l '
III ga,eVl
2;] E11 0 :), I Rcaq it: Ci.: indr ic
L 4
1- 2
170 jn O' cib .ror UL Gu Ero 0 : . 1 r 5
2-3
80 + 90+10
spiire
Cilindr;e is C" Em 0 0, 1 L 6
L .7 9C Gi limd'n;c 9 XO,08 FI.1
Cihn:dn;-: J3 L !> n .J Id"m
I.JS 1- 2
!. 9 ['1. 2 Idc=
I Cih ndruc
3: 2- 3
G li.n.dr;c J 5 I e 1' 1.2
I SS 1- 2
,Idem
n .3 I C lindn:,c
::2':
II

,

Gli,ndn:c f_ 12 11\ I T'
por inter veni In raport cu celc atuncl
dnd miezul fol osir are alre caracteristici.
A5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobina - chiar
bobin:l circuirului de inrrare - care are un miez lung din
ferira. oferira de 0 astfel de antena este destul de
buna, Insa prezinta dezavanrajul direcrivitat;ii, adica recep-
torul trebuie rorir de la posr la post pentru a sensibi-
litate maxima. Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena
de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie
16
Colee
Ta belul [ .J
ale bobinelor din radioreceptorul Sport
(Turist)
I J rlcteristicile constructive

I
Denumirea
I I Imrare UL
I 2
1-2
UM
2-3
I ntrare
UL-UM
I
\ Intrare
UL-UM
I 1 O <ci la.tor
UL-UM
I S
1- 2 Oscilator
2- 3 UI .-UM
I (,
1- 2 rI.1
2- 3
t. ;- FI.1
1- 2 ru
I X
2- 3
I l) lL2
I. 10
1- 2 n.3
2-3
I 11 Fl.3
Nr .
I I
spire I
Conducrorul IFelul bobinajului
170 Li,a 5XO,07
20 Li,a 5 X O.07
9,5 Li, a 5 X O,07 Cilindnic pe
bar:! de ferira
9,5 Li\a 5 XC,07
8 Li, a 9X::: ,:::S
85 Li,a 9X O,CS
3
84 Lila 9 X::;,::;5
44 9 XC .::: S
-----
'i loi\ Ol 9 XC,::;S C i111dni e pe
earase ell mtez
64 Li\a 9XG,: 5
de rerira
64 Li\a 9 XG.::; 5
7 Iji\ 3 9 X 0 .::; 5
64 9 XO,C5
6'1 Li\a 9 X O,05
17 Li,a 9X C. CS
ell antena normala. In tabelele anexate yom da caractenstl-
cile constructi ve pentru bobinele aVlnd ferite ore se 'gasesc
Pl' Slilt folosite In diverse radioreceptoare de fabridi.
Folosind carcasele respecri ve, consrructorul poate : realiza
bobine sau al rele cu date precizate la descrierea

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobi-
nl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal
; LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recep-
torLlI Litoral).
, - Pick rJ ci io. Monra je simpl e
17
1.5. TRANZISTOARE 1
TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare, de
dimensiuni care a Inlocuit tubul electronic In toate func-
lui . EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice din
care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi : emitorul,
baza colectQrul care ne amintesc respecti v de catod, grila si
anodul din electronic. Tranzistorul difera de tub prin
faptlll d. 0 anurnita plltere la intrale, deci un cu-
rent, fn til:n'p tubul putea sa funqioneze In lipsa curCl1-
wlui In circuirul de comanda, adica fara consum de energi e.
Pe scheme, Cll sageara reprezinra emitorul, linia
baza iar linia simpla colectorul. In mod
nuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistoru-
Colee
lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rl'nse
ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ. consl.l !-
tarea "Dispozitive semiconductoare" de colecti v
Stere R.).
In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor
exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp. Tr::tn-
zistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp
cu minusul la colector. Majoritatea tranzistoarelor la lnde-
mlna radioconstructorilor slnt de tipul pnp cu except;iJ
cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn. Se fa-
brica 0 de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un
indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCt's
numai In locuri In date de Fabricant. Astfel, slnt
tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de
audiofrecvent;a, pentru preamplicatoare de audiofrecventa,
pentru amplificatOarele de intermediara si etajele
schimbatoare de frecvent;a III unde medii si lungi si tranzi s-
toare de frec vent;e mari care se folosesc III unde scurte.
RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In le-
gawra cu tranzistOrul anume tensiunile maximi
admisibili frecvent;a limita coeficienwl {3. Acest coeficient
reprezinta curenwlui de colector In raport cu varia-
1 Va,; lor" de 'ing. E. V,1' i-
lill, Edi tufa tehni di, 1969
18
\ 1. 1 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa.
ci t {3 este mai mare cu adt alllplificarea etaju!ui respectiv
mal mare.
Exista trei montaje de folosire a tranzis-
l,j l Ului anume : montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intra-
, ,,;'\ curentului I'n etaj se face Intre baza emitor iar
ill lrt' colectOr emitOr. Acesta este montajul clasic cel mai
Indlnit. Montaj ul cu baza la masa I'n care intrarea se face
I II! re emitor baza iar I'ntre colector baza. Monta-
; l tI cste mai rar folosit, se In schemele ce funqio-
lena pe mar i (vezi "Amplifictor de antena TV" ).
Pn:zinra inconvenientul unei complexa
111 eurent alternativ) de intrare mica. Montajul cu colectorul
1,\ masa In care intrarea se face lntre baza masa iar iesirea
I Jl l r C cmitor masa. Acest montaj mai estc denumit 5i repewr
J1l'll tru d nu scoate la 0 tensiune mai mare dedt la in-
I 1,1re, puterea Insa Impedant;a de intrare este foarte
JII .H e cea de. foarte mica, Este folosit ca montaj sepa-
I ,l lor I'ntre etajele care este montat, anullnd sau mai corect
111iqorl'nd dintre e1e.
i n montaj, tranzistorul este de catre conexiuni sau
poate fi xa In dispozitive asemanaroare soclurilor fo-
la tuburi dupa cum yom vedea in capitolul II.
'l' r.1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura, scuncircuituri
S,HI fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate
letcriora complet la 0 singura Uneori, la tranzis-
lo;l rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare
c folos esc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula
pe 0 p!aca meta!ica suficient de mare. In funqionare, tran-
au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbu-
ri lm, dad nusurvin accidente.
date privitoare la piesele componente ale radio-
:ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au sa
'puizeze problema. Rolul lor este numai de a forma un suc-
, jnt bagaj de celui pasionat care va continua sa
, itcasca alte indispensabile
PCll t ru fenomenelor din radioelectronica pentru

buna a construqiilor descrise n capitolul urmator sau
n alte caq:i reviste.
In cele ce urmeaza, nainte de a Incepe descrierea C011-
struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea
practica a montajelor, pieselor, fixarea lor, realiza-
rea cablajelor imprimate, construqia unui comutator etc.
Colee
Capitolul II
RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI
11.1. GENERALITATI
Radioconstructorul formeaza un stil propriu de !ucru,
\ nrc de la bun IJl'ceput poate sa dea rezJUlta.re bune daca Inde-
I'lineFe impusc de natura 0 luer,are
.rdonata, bine studiata Inainte de efectuare, de multe
pierderi de timp ulterioare. Aspectul ingrijit
curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un sno-
hism ci 0 necesitate, 0 "sine qua non" de care depinde
Ie multe ori ridicate.
cu ce incepem? Cum e firesc cu alegerea schemei.
C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul
rin d 'antef'ioara execultantului. Pentru
,l lCasta se aleg doua- treischeme, se studiaza, se compadi
alege aceea care a fost mai bine care a suscitat 0
imagine a viitOa,rei construqii oare nu creeaza dubi.i execu-
lilnt ului. Odata aleasa schema trebuie 'aprofundata, vazuta In
alese piese; mai Intli oele mari - difuzoare,
I ransformatOare, bobine, a'ntene de ferita, condensatoare varia-
hile, poten\,iometre dupa aceea, V'bne rindul tranzisroarelor,
condensatOareloT, conexiunilor, regletelor de
I ixare etc. Urmeaza procnrare,a tLtturOr pieselor. Este
dc a incepe construqia Inail1'te de a cMspune de wate piesele
pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba
necesar sa nu Incapa sau ,sa nu se poadl fix a in
locul prevazut '<ltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i
,dc Avind tiJate piesele mari in poate
11I' {)i ccta ,aparawlui. piesele pe 0 hirtie la dis-
21
In convenab1lc se determina dimensiunile
metalic sau pUicii izolante, se stabilesc gaurile ncce-
l110dul de fixare cu colpre, prin lipi,re, placi supon pen-
r1'7 is(cn\e, cablajc mai ales butOanelor de co-
scala aparatului . Ab1<l acum se po ate trece la parte-a
,u:tica il1ceplnd eu confeqionarea il1 ordinea pe care
pil ate intui fiecare constructor: se ,taie :tabla, peNinaxliol sau
\I \. llerialul respectiv la dimensiunile necesare, se dau ga,uflile
laic orificiile mari eventual se fac indoiturile tablei. Ur-
fix area pieselor mart - condonsatorul variabil, trans-
1'1
1
1I11 atoarele, bobinele cu ecran, daca este
,lIld c1ifuzorul. Dupa aceea -se trece la cx,ecutarea cablajului
I pri-n lip ire a pieselor de conexiuni cum
'11 11 condens,atoarr-ele la urma tranZ'Jistoarele.
Colee
111111c tcle de intllnire ,a mai multor piese de cOl1eXtLini
1I 1I se lasa 111 aer fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In
scop. Astfel se creeaza posibilitanea care dau
i' 1! CfC fO<l!rte supararoare cum ar
fi microfonia, ,i,nstabi,J,i,t<liliea f.r ec-
I' "Illci posibilitatea scurtcircui-
Idol" care pot fi fatale tranzistoa-
1,,1111'. In cadl'ul aceswi nu
pOL epuiza de con-
I I uq ii dar se dau dteva idei ,
I H,i cle exomplu In fig. 11.1, a d-
1 ' \' .1 muduri de fixa,r e a tranzis-
II \,lrI.:do r pe placile de ma-
I "Iial izolant . In placase practid:
In care se ()
( pontJ'L1 fie-care pLinct de co- '-../
lli ,hll1l: rnarcat pe schema ,CLl lin
IW
llC
! la intllnlirea linii-
,- a-did li,pire. Capsele se pOt

1"lfHOI' i7.a din rubur.i de
111"'1I, alarna sau chiar din mine
III t:tli cc de pix dia:te
II fl!lile ca 1n fig. 11.1. In pre,alabil ,,, . ."
), I)r 5pal a cu alcool tiner I' te, IU FJ xarea \l I CS;" '" "n
\ 1)[ cura de evenrtJLlali,i oxi:z. i. c _ fi x" r"> pe reg lace.

h
f?YhJX"!777 .

JiL_

a
c
I \1 1\clC

I n,: ,
Inl
\1 l.l l1d;;
1
1l
"
I\ Wl%. a
'
Fig. 11.1. Fi xarea 1n monlaj:
a - fix; ',:- ..::":. n anzitO:lre1orj b punnc de fixare fad. capse; C plinCte de fjxare
ell cose; d - fixare Cll capse d.iate din rczcrve de pix eu pasra
23
ce reprezi'l1ita masa pl'ln lipirea conexiunilor
d,' cablajlll imprimat. R,adtioconstl'lIctorul care nu dispune de
1.l "i imprimate poate realiza 0 fixar e 'analoga Hicind pe par-
II.t opusaa pEicii lin ochi de ,sl,rma 1ipind strins de el lIr C-
ecranlllui care treee prin pladi la fel conexillnik
oum se
111, folosir ea I
este redllsa la / L(', an r;
meind un mare
II 'li1 laj economic in- / Placa dE' manl oj
posibi!i:tawa /,/' . .' / .
din {/Cd
" ;LI ' / .a sirma Ind
'se LIplCUrO
'.II p!"lln il1-
1ll' Inediul unor .5aibe Fi g. II.3. Fixarea lranSfor m<ltoare\ or de FI
II.. pi sla sa,lI de plastic pron \opne
pentru inlaturarea care produc zornai:turi.
I k' al de! trebuie avut in vedere ca fixaiea placii de montaj
.f faca in oaseta in mod anla:iog, ia,r caseta sa fie bine lipid.
III i1l1binam sau elemente decoranive.
Tn cal. .conuar se produe la un volum sonOr mai
III.He care devin foane ,suparatoare. Toate metalicc
IIhlri adica carcasa difuzorul,ui, a condensatorului variabil,
", l' al1llie bobinclor, ale conduotoarelor etc., -se l,ipesc cu cositor
I ( masa. Nu se vor folosi .\a industl'iali, apa
I ;lrC, clorura de amoniu ci numai ,colofoniu curat.
I ), I ca piesa nu prinde cositorulse au hirtieabraziva sau
"rin razuire cu un br.iceag se folosilld 'tot colo-
Nu este 'neaparat nevoic de capse; ,se pot imagina D mul-
de moduri de fixar e: iata de exemplu In fig. 11.1,b posi-
bilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei
de conexiuni pr.in gaurile placii unor ochiuri Cll un
ac pentrll introducerea firelor de la condensatoare, tranzis-
ware etc. simpla cia un aspect 'compact construc-
asemanaware cablajelor 1mprimate. Tn asemenea cazmi
piesele se fixeaza pe 0 parte a placi,i tar condllctoarcl e pe c('a-
lalta. Exemple se pot lua prin studierea montajelor indus-
triaJe; iata de exemplu 111 fig. II.2 .clneva iffioduri de fixare a
antenei magnerodielectrioe inspirate din diverse tip uri
aparate.
.,I _ IDu aj,izare
1
1
(:111'11
jig. I L.3. Dupa
\,jln\or
1\11,'lil11
l;lllll"lnd

1'11 1iu.
o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat
II ,lTI zisroare, analog ISodu1ui de la tubuI1i. Se poate improviza
I'lane un asemenea dispozitiv urmarind f.igura Il.4. Se
!, (acrica gauri de 2 !!Um diametru placa de baza a mon-
1l iu\ui; gaurile pot fi in oSau oricum cere tranzistorul
I v.
Din tabla de cupro, alama sau pur simplu tabla cosito-
I ;1,1 de la eutii de conserve se taie de dimensiunile date
II figura, se finiseaza marginile, se indoaie 1:n forma de U, se
I fl'C pon gauri se string eu un capete1e lameloJ se
La punctul a, este 'Pl"'ima ell lin inel de P.\'.c. sau
eauciue Intr-o degajare pra<:tieaJta in pJaca avi nd 0
Cole(
distanware inure feri.ra placa; la b, feriua ,nrece printr-o
piesa de po\istircn fixata cu un sau prin lipire de plaea;

<M
a

b c
ii?so
1
d e
Fig. 11.2. ModuJ de fixare a ferir ei
la c, un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui
la d e, un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala.
Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea
demontarea rapida.
Transformatoarele de intermediara miei, pentru
cablaje imprimate,_se fixeaza prin lipirea ecranului la puncwl
24
25
Indoaie In afara, apoi se trage pe ramasa
dreapra 0 buca\id de tub izolator P.V.c. de lungime cores-
punzatoarc. Cele doua lamel e care ies din P.V.c. vor sta
apropiate fiind strlnse de aces-ta dndse introduce tranzistorul ,
prin apasare hmel-ele se VOr depirta Elclnd loc slrmei de
conex,iuni a tranzisto-
mlui , ra'l111111ud Insa
strinse pe aceasta de


carre tubul P.V.c.. Li-
pitura Cll casitor pen-
[ 20
4J42

.It

tru alte conexiuni se
executa pe poqiunea
(jroslme 0. 25
0,3
de lame];l aflata Intre
cel e doua gauri pe par-
Col.,
t ea cealalta a placii.
Se observa ca dispozi-
tivul este deosebit de
simplll cf,icace. Se
atrage asupra
faptului ca pc timpul
Fig. 11.4. Dispozitiv (soclu) pent ru fi xa rea lipirii se scoate tubul
orall7..Ds toaro!or de P.V.C.,altfel acesta
se va largi contae-
tul devine imperfect. Se ,recomanda folosirea acestor socluri
la frecven\e mari unde f,ir ele de conexiuni ale tranzisrorului
se taic scurt lipirea ell eositar poate periclita .oal,itatea aces-
tui a. $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor t're-
bui c sa amintim clteva lucruri. Tot nimpul lipirii tr.anzistar'l11
sctine de fiml care se llU dealtul, eu un clqte eu
falci late. 1n f elul acesta se asig'Ura 0 buna racire 5
i
eventualii
curenvi provcni\i din proasta izolare a oiooanului de lipit
electric nu trec prin tranzistOare. Pentru se reco-
manda folosirea un Or ci oean e de lipir pentru tensiuni joase
(} - 24 V, Incalzit e la limita de tapire a cositOrului. De .aseme-
nea este contra indi cata lipir ea deslipirea in timpul func-
tionarii aparatului. Fasonarea firel or de conexiune ale tran-
z istorului se face \inind fir ele Intre facile unui clqte lat in
apropierea intrarii il1 capsul a, astfel indt locul Indoirii sa f.ie
]a marginea falcii clqtelui pemru a IlU apare.a nlci U11 efort
intre fir capsula. de mai sus nu slnt .exagerate
26
,11m ar parea la prima vedere, dar nerespectarea lor poate
Ili ce la deteri oraI'i cu efecte imediate sau in nimp.
Cele de mai sus reprezinta doar 0 succinta recapitulaJ' e a
,"ini mului strict nccesar pent-ru abordarea construqi ei. Este
' It'ccsara consultarea a altor caqi - Astfel sint
(,lane fol osiware: in radioreceptaa're" de Th. Ba-
B. Barbat, "Ini\i ere In electronica" de A. Moilea
.dtcle din coleqia "Radi o Televiziune" aparute la Editura
luhnica.
11.2. CABLAJE IMPRIMATE
Realizarea cablaj elor limprimate pare a fi 0 problema diE-
i ib pentru a;matori , in realitate i'nsa este destul de simpla,
,Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio
II.' cupru pe ea. necesare reali zarij pElcii Slot urma-
tl Mrde: 1) trasarea; 2) gaurirea; 3) aeoperirea cu lac; 4) corO-
d\lrl.: a; 5) spalarea 6) indepartarea ],acului.
Trasarea se f.ace pe 0 bucadi de hirti e sub\ir e sau p e hlrtie
Il1 ilimetrica respectind cu exactita,te dimensiunil e neccsare. Sc
\.\ tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor. Sc pune 0 foaie de
lildigo pe 0 placa neprelucrata deasupra hi'rtia cu desenul,
Ifmi sc traSeaza cu uncreionascu\it tare. Loeul gauraor se
\ ,1 nOta cu un punct in cenDru indepardnd ,jndigoul $i hirtia,
l't: placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1-
IlIruri precise pe palfitca cupradi. Cuun punctator
In('l rte ascut
it
se marcheaza centreIe gaurilor 'Orednd apoi la
I' " ccutarea lor dinspre par<tea cuprara apasind foame pc
In general gaurilc penuru conexiuni au .diametrul de
I mm sau 0,75 mm. Celelalte ofi ifici,i se fac dupa nccesitate.
()pera\iaurmatoare, acoperirea ou lac se p oatc face folosind
I.I\' incolor , duco, lac de ungnii , soluyie de polisuilf cn et c.
liil1iile se trag cu un tragawr de incarcat cu lac
\.He a fost cliluat corespunzator cuuionor sau acctona. Supra-
Iqdt: mari se acopera cu 0 pensula mid. Straml de lac tre-
l Illie sa fie uniform far:l locuri neacoperjte. 111 jurul ga'Ufilor
" tr aseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire.
"X0mplu de trasarc se vcde In fig. II.5. Paqi1e negre sint celc
Ht 'perite cu hc care dupa corodare ira.ml11 cu folia metali ca
27
pe ele reprezenrind conductoarele receptorului. Se Iasa sa
usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce i,ntr-o tava
cde fol osite Ia developatul fotografi.ilor se toarna 0 solu
conc.::ntrata de c10rura ferid. Se agita din clnd In cind
clnu tava dupa circa 10 minute se swdiaza placa. Operati
v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea
Celelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd
I condensatoare intre ele. Peneru 0 mai bLina se
j1.1 tn f.ig. 11.6 pieselor pe placa limprimata In
I 11.7 schema electrid a apararului Se observa
Fig. II .S. Trasarea unei placi impr.imate
se considedl termina'ta oind au di.spaI'Ut Wate urmele de cupru
din paqile neacopcrite. Penltru 0 observare mali preoi'sa se pri-
placa prin In faya unul bec. Apoi, sespala
placa binecuapa multa se pune la uscat loe aer.isit
Evenrua,1se poate ll'sca eLI un apal'at de useat parul.
Dupa aceia, se strauul de Lac cu 0 clnpacul'ata Inmu,iat:l
In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna 'llrme de lac.
Se examineaza placa se comidera dad stratul de
cupru a fost complet dizolvat In 10curi.Je ,neacoperite nl! a
fost atins In locllirile acoperiue cu lac. Realizarea montajului
se face extrem de rapid doi se' piesele la locul Io.r in-
trodudnd firele de legaturi In gauri urml:n.d taierea Jipirea
lor una dupa alta.
. Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului impri-
mat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In
ca legaturilesa nu se LlICI'U1 este posibil
dar pretinde Nu se pot elabora 1"eguli fixe
dar POt fi lLiate In dteva recomandal'i. De pilcla,
masa sc poate face sLib forma ma,siva in pal"Dea de jos a fi-
gurii, ca in exemplLi dat anteJrior. Legatura de minus care ali-
28
Fig. 11.6. picselor pc 0 placa imprill1ata
1, \ legaturile bazelor colccwarelor apar sLib forma L1nor
Hlj\ cte de lipire de la care plead
,I plus (masa), minus etajele urmatoare. loll conclLlzie tre-
\
llllil: desenata placa CLi piesele pe ea ca III t-rasate
Icga turil e cu schema electrica In mai ales CLi 0 guma
dil turi! $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor,
.,Ilen cuvin'te despr e e1. Este vorba de un receptor special
I 111l\Sit de radioamatori in nLimite "vinatoare
.Ii! vulpi". Singura panicularitate ,de 'tID receptor
faptul ca permite direqionala stabilind sensu!
111: direqie pentru gasirea de emisie. Dc fapt radio-
ltnatorii il1\e1eg prill vlnatoare de vulpi, gasirea lin limp cit
1l1ai scun a trei - vLllpile -,ascul1se In terCIl
lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar
ll\1mai un astfel de receptor. Pri.mLlI etaj este Lin arllplificator
I I,' prevazut CLi 0 antena verticala omnidirec-
\lI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din
111 (! tf ul Pl' T2 este un etaj detector cu reqie, care primeste
29


"'<--c=J--
",.
'"

c
:1
v
"'0
c
''''
c;.
"
....
'"
?
''''
N
<:
;:J

'" ....
0
V
''''
'f
u

"
oS
E
(,)
..<:
u
(f';
'0
>-<
>-<

r.;:;
,(' [nnal dc intrare pe doua Cal: direct din arHena magneto-
,Iick ctridi direqionala din amplificatorul omnidi'reqional.
Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese
.' lirha denumita cardioida maxim numai In-
It. lI il singur sens. Amplificarea reaqia din etajul T2 se
Jq; leaza tot Pownii om et ric din P
2
. Etajele T3 T4 slnt ampli-
i'iC:l lOare audio cu cuplaj RC. Alimen.tarea se obiinc
til' l a 0 batcrie de 4,5 V. Apara,tul poate deve ni un r ecep tor
cu reaqie inEiturind etaj,ul CLi tr anzis torul Tt inclLl-
, I II L2 rami,nlnd Lin receptor cu t rei t ranzistoare . Placa im-
I'rimata ramlne aVlnd In plus clreva legamri in caz ul
lI 'csra ncfolosi,te.
11.3. CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR
I' oane muIt folosi te in 'aparaUura t ranzistori za ta, nan5-
1\ tri ll atoa,rcle de audiofrecvenia Sill t de dimensiLini mi ci $i
i l l .trC varietate de tipuri, A'desea se lntimpla ca radioconstruc-
lt11'lrl sa fie nevoit confeqiona singur tramforma,torul ne-
i.,lr. dispLlnlnd d e tole sirma. Pri.ma problema de rezolvat
1:, [1' confeqionarca carc-asei ,a doua bobinarea. C onfcqio-
Olll't'a carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie. Ma-
i:ll ! i. LI ul folosi,t este cartonul subiire gcn ca,Ne din
I aie cel e doua piese care fOl'mea7.a carcasa, perei'ii laterali
[ I,a nea mijlocie. Dupa stabilirea dimensiun.il or cu elt mai
ti[ oII'l' cxactita,te se traseaza carcasa dupa cum se vede in
1l.8 taie pieselc 1 2 pe urmel e liniilor pline, In-
,I tli 'ldu-se pe urmele celor punctate.
Sc introduc doi perqi laterali lnauntru sc IncioM,e ma r-
', ;\lil c pentrLl lipire se lipesc de 0 parte de alta perei ii,
. "Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrber e CLi coli are din ace-
I.I ,i carton (fig II.S. 3). Deasupra se lipesc pereiii laterali
I' \ t\'l'ior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig. II.S pct. 4. Lipi-
! ". , face cu lac incolor, lac de unghii , vinacet, sau celuloid
.!t lnh at In acetona. Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce
J doua zi, dupa care este apta pentru bobina,re.
Ih,bi narea se poate f.ace 111 vrac fara izol are speciala intru-
,III 1<'lIsiuniie de lucru slnt foane mici. Intre
j'1) 1I 11 .ua cea secundarase pune lin strat de hinie 'subiirc
3J
Diswl 1
2 se
din perti-
ebonit etc.
grQsime. Pentr:J
lungimi de unda se
t.rei gauri In di'scul 1
discurile 2.
-discurilor 2 se
ordine:l urma-
traseaza un sin-
se face gaura
apoi cele-
am-
ele fiind
un b la
a fi siguri
,pentru capse
una in dr'eptul
Pentru ca dis-
stea fixe sa
la roti-
1,se taie () mar-
i'III L dupa 0 secanta ca in
I il ',Llr:\ , avind grija ca la
I I(1oI 1'ca ,drept.:
., il11 pinga fadl pic de
jI' I in peretele lateral al
,,,1p rului de fixare. Fi-
, se face pe un colpr
,llIpJ. cum se vcde In
f'14I1 ra, discurile fiind
ri ll se prin i,ntermediul
"' Iui arc. Firele de lega-
1111,1 sc lipesc de 0 P:Htc:
bi dc alta a CDmutatoru-
Illi direct pe capsele de
J;e condensator iar la exterior se acoperil bobinajul
strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele
formatorului.
PUfl!
pu';,v ;;, !rt
,
@l
JfY 6",
CoiloN
hg. II.S. ConfeqiDna.rca carcasei tI'arnsformaror
I,.
1I1o.nevrarii.
pCl'echea de discur.i
, vnfeqioneaza
,lnX textolit,
,Ii.: 2 mm
.1,ILia
IIHI
j 5ase In
(hlurile
' lee In
, ' .ll'C : se
'tI, disc,
":1\
I .!tc pse simultan 111
discuri;
I"ills'; cu
n ,,1,,( pentru
,,;i 1I 1,jficiile
;11 t e;: xact
q Itilalte.
I illil..: 2 sa
'Il ' fic ,antrenate
lui
'
[ lIl l l et. Eventual se pot
IiiIl)i odata ,cu capsele
pentru Ii.pire.
111Qlc radio. lYfon[aje simple
11.4. COMUTATOR DE GAME
Este greu de pro<:urat comuta'tOrul de game sa sad
ra.dioco
COl1st rUCtoru
II.9
po;:lte
c;:t
111 a


car,e
fad de COll,tacte din schema aleasa de
structor. Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa
biLl de mai multc la
1n cele ceurmeaza vom eh dimcnsiuni insa const r
p'oateadopta altele corelatc 111tL'C cle COnt
idcia principala a acesrui comutator.
Pentru descri cri,i sa urmarim fig.
J'eclacomutatorul ansamblat: 1 este un disc ce se
plIrtind t11 d una sau mai :multe bile (dc rulment)
fac 'contact intre ca,psele discurilor 2, strinsc arcuit
samblu.' Comutatarul 'se aqioneazalmping'i' nd
Cll dcgetuldiscul 1 prevazut cu crene.luri pemru
3
'"
of I!
t=e:
I Dc
"- I ; ,.,.,' \
'S. '-.. ....
'<>

'" <...;
v!,. . "('}.
\ \
1@1?r;:X<XXXJJ
"> .
T

"""
""
-0 "
'"
:;;
,,'

Q..>'3.,
e
'"

':;:" 8

::) : 0


'"
f! I
E
0..0 :-. "::
'" "

;l)
-0 ""-

....
<,:!
.... t':
'":;- I
E ; .
o ::;:0.:,
U :;; ..
0' 1
...-; -
\-<'"

I-L< lr.! "


t;;..:
""
:{"
,'"
-"

"- 0"
-0-
gI
"
e
><
'"
'E
0.
..,
:;;

Wi'
33
Capirolul III
DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR
Dupa acumularea strictu'!ui nccesar de pn
modul de fix are a pieselor fol osite in radiotehni
cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj.
lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri
priv-ind principiul de funqiona;re la momenwl potrivit.
lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplif,icare di,w
dupa careurmeaza descrierea sumara a 'principiului de fune
lionare al receptoarelor superheterodina. Se VO,r descrie i
continnare etajele din receptorul superheterodina,
acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exis-
tente. Asrfel convertorul saru 'Schimbatorul de frecvenla poat
fi folosit ,ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi
existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv; ampli-
ficatorul audio poate .i folosit penuru maroir,ea puter,ii de
a unui aparat portabil In condiliile de 'utilizare statica. 111
fine, etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un
receptor com plet.
lII.l. RECEPTOR U.S.
Cel mai simplu radioreceptor de US .se poate realiza adop-
dnd 0 schema eu trei tranz,istoare. Aceastaschema este
de re-alizat d e catre oricine, falra prea muIte :In
radioelectronica, necesi:ti'nd numai rabdare, m eticulozitate
mai -ales c,itirea atenta a descrierii.
Suponul montajului va f,i 0 placa de textolit, pertinax
sau orice material izolant bun, rezistent la temperatura. Dupa
34
I rasarea gaulrilor pe,ntru punctele de f,jx.are sau trecere, se
rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig. II I. I. Poate [i
rcal.izata 0 placa de montaj imprimat conform schemei.
\: reeamanda realizarea .montajului -i:mprimat deoarece se
In la tura posibiJiltatea de executare 'a conexiunilor.
importanta fixarea rig,ida a pieselor deoarece orice vibra-
t, ie poate duce la instabil,i,ta.tea rec,epliei.
Receptorul a fost concep'llt 'special pentr-u undeluf
mai ales a benzilor de radioamatori. Primul eraj
Il lcreaza ca de1ector cu reaqie. Bineinleles Dipul acesta de
este destul de vechi, -lnsa pentru inceput nu ne putc."m
.lV1J1ta direot la construqia 'Unei superheterodine. Rezultatel..:
\int destul de bune merita osteneala
1\ vind In vedere cosnul de-sDul de .redus.
P rimul tr3lnzi,sror este runul din tipurile ca're lucreaza
h. frecvenle mari ([1 401, OC 872, EFT 317 etc.). Punctul de
i' unqionare nu este pre a critic 'se rez,UJma doar la alegerea
I'oistenlelor R
j
R
2
Desig,ur un tranziswr cu (3 mare va da
n!zultate bune. In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0.
": ircuitul de intrare este unicul circuitacorda,t din 'aparat.
Tn general, la toate construqiile cuprinse in aceasra bro-
1jura, circuitul de lintrar,e este un simplu circuit acordat LC
.\Vlnd priza pe bobina sau bobina cupla;ra induoiv penrru
clIplaj eu etajul de iJ1lt'rare In ,receptor, care poate fi un etaj
,\l11plificator de radiofrecvenla, un detectOr sal! un schimba-
1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe. Rolul
:ircl!itului de intrare este -de a alege din multitudinea de ren-
-.iUll i induse in a.ntena de diferite de radioemisie Dumai
I)l! cea dorita ,celelalte fiind 'l11ult ,atenuate; totodata el aplid
l('.!lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului.
IJcntru detal,ii teoretice se 'recomanoa "Iniliere In radiorecep-
[nare" de Th. Badarau B. Barbat aparuta la Edinura tehnica.
Pentru eonstruqiile 'practice da,tele circuitului de intrare
11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau.
Iat a In continuare descrierea circuitului de intrare pentru re-
n:ptorul us.
Este format din patru bobine cuplatei:ntre ele. Bobina L[
lcaga la antena pl"'iza de pamint. Ansamblul L
2
, C[, C
2
dctl'rmina frecvenla receplionata, C
2
este condensatorul de
,lrord care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala un
I' 35
36


>



,
r:;
.:t

v,
4...


!::::
">


\


;::,


C<:;<.-;


4...

-_-__-_-_-_--:
):. ?


c>;

+
"'"
<>-.

...
"
:1:
<U
-a
r:::
;::J
v
-a
...
o
c:.
v
u

os
E
v
...r:::
u
V'l
....;

....,
00

hUlon de aqionare In afara cutiei. Un disc de pertinax fixat
I' l' axul condensatorului este aqionat prin friqiune de un ax
1) (; care se un inel din cauciuc fig. III.2. Pe discul de
pcrtinax se vor grada dupa etalonare a aparatuluio
este bobina de
\'upla j la tranzistor.
a-
Illnge aici prin C
3
Il l: 5 nF. Prin C
4

1' 4 se formeaza cir-
louitul de reaqi e.
':iocul S opreFe ra-
J iofrecvenp sa
Ireaca dtre ampli-

A x de pofen,li om!'l1'1/
Co ve/ ue
Fig. III.2. Sc.hema demul tiplncator ....lhri ell f nc-
une pen tru scala.
ficatorul a1udi o for-
mat ,din doua tran-
i'istoare. D ozarea
rcaqiei se face prin
Pi de 10 kQ care va awa Intr0rupator de
[cnsiune. Condensatorul C
4
se alege lntre 4 30 pF, astfel
ea intrarea In sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl'
Tn locul unui condensator fix ales pnin tatonari ,se poate fo
losi un trimer ceramic eu de capacitate
til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie. Dupa
S, apare pe de sarcina R3
P
J
C:; filtreaza radiofrecvenp ramasa. P'rion Rr" Ru se aplica
pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2, pri-
Ill ul amplificator alldio cuplat pe (RC)
eu ultimU'l tranzistor T'l' dar, acest apa,rat trei
etaje: un detector douaetaj e audi.o. La .iqire se poate
monta direct 0 casca sau un dj.fuzor pr,in intermediul unui
tr ansfoI1ma tor.
J\ parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un
', ln sum sub 10 rnA.
Materiale necesare: condensa.toare: C
i
- 50 pF; C2
20 pF; C
3
- 5flF; - 4 30 pF; C
5
- 100 pF; C
6
}i
- 10 flF/15 V; C
7
, C
n
- 50flF/ 15 V . Rl -. '
4,7 k Q; R2 - 100 Hl; R3 - 18 kQ; R4 - 33 kQ; R5 --
180 kQ; R ri - sooQ; R7 - 5 kQ; Rg - 250 kQ. Trar..-
i' istoare: T1 - OC872 (rI 401, EFT 317); T
2
, T3 - OC811
37
\


'"

r
j .... I
'-
C0
-'-I
...'.' "" .:JJ """_
- ,,"" ,
--J
38
OJ
"U

'"
::a
::l
"U
:J
v

v

OJ
"U

u

-0
:':
'"
u
;..:;
0..
E
'"
"
u
....
o
0..
'"
u

<')
.....;
>-<
>-<
oil
J-4
III.2. RECEPTOR CU
AMPLIFICARE DIRECTA
Un receptor far:! prc-
prea mari, dar apt
de funqionare sub form!l
p ortabila cu antena de fe-
.rita, COIlSUIll rBdus
de executat se vede In sche-
ma din fig. HU.
o astfel de schema func-
bine numai pe uncle
medii sau lun gi oferind .)
putere de In jurl'l a
0,1 W, ceea ce este sufici'cnt
pentru 0 buna audi\ie ia
camera. Greutatea unui asc-
menea aparat se ridid la
200-300 g, fiind de
pur tat. Sint ne:esare doua
tral17.isto3,re de Inalta frcc-
-trei de audiofrec-
neexistlnd
prea ma'ri in 'alegerea !i
pului.
Schema e.Jectrid
doua etaje lucrtnd in radio-
{:a amplificatoare
urmate de un detector eu
.Iublare de tensiune doua etaje in .audio, ,ultimul fiind un
rtaj de putere simetI1ic. Exisdl un singur cirouitacordat in
I\ ;ccptor - ,oircuitul .de .intrare, ceea a cOl1'stituie un mare
avantaj pentru constructorul incepator, insa un dezavantaj
pcnt ru selectivitatea aparatului. Circuitul rezonant L10 C1
nfH pe bara de ferita.
Pentru acoperire.a gamei de unde medii lungi este nece-
nd( 0 de capacitate de 5- 350 pF. Este interesant
faptul ca se po'! ,ambele game C"U un astfel de con-
densator datorita ci\pa'Oita1;lil rez,idu'ale reduse.
In cazul dad consDruc tol'U,l dispune de un condensator
(LI ,ahe valori, se efenueaza un caleul Ishmplu. Pentru aceast3,
Lr ch uie sa ne .amintim di ra>ponul lungj,milor de unda recep-
este direct cu radical ul raportului dintre
apacitatea maxima minlimaa c.ircuiw.Jui invers propor-
\i{l11aLl cu raportul 0 capacitate de
circa 3 pF pen,tru bobina atunoi oapacitatea minima este
5 + 3= 8 pF maxima 353 pF rezulta 'Un raport de aproxi-
mati,, 45 ;\45 = 6,7. Alegind ,\,ungimea de unda maxima
rcceptionata 2 000 mrezuila cea 'lThlnima 2000 : 6,7 = 295' m.
Adid. rcceprorul are banda continua de 1a 300 \a 2000 m,
cc<! a cc permite fadl nici 0 comutare 'a cel-or trei
351; 550 1850 m. Pennru regilllnile unde SIn!
locale 'sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina
]a postului pe unde lungi.
Pentru asigurarea unci selectivita mul trebuie
rC:llint un cuplaj convenabil Innre L2 care se leaga In
hna tranzistorului amplif.ica,wr de Amplifi-
c3warele de luc,reaza 'cu cuplaj RC.
Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu
Illgrijire penDru a amplifi'carea maxima posibila cu 0
a.... rfe! de schema. S-a ,ales 0 tensiune colector-emiwr de
2.7-3 V un curoo.tde 0,8-0,9 :mAo P,unClllJl de funqio-
nare ales depi.ncle de R
1
, Pe schema se indica
Ic n,iul1ile ce trebuicsc ma,SUlfate In ,fiecare punct. Cel de al
Llo il ca etaj este iderttic 'cu proimUlI. Amplificarea in
depinde {oa>rte muh de limi ta a uan-
zistoarel or de coeficientul Se VOl' 'prefera Dranzistoare cu
f recvenp limita peste 30- 40 MHz, astfel in sistemul RC 5e
amplifidri mici.
39
Etajul detector, compus din 2 diode Di D
2
, condensa-
toarele C6, Cs rezistenta Rg, lucreaza in schema de dublare
a tensiunii care Intrudtva sensibilitatea aparatuluL
Pentru d inti'lnim prama data notiunea separata de etaj
detector sa ne amintim dte ceva despre eI. In limbaj curent
prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care
extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din
semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine. De obicei
detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor,
dioda) aVlnd un grup RC - zisul grup de deteqie, rezis-
tent
a
constituind sarcina detectorului pe care a,pare audio-
(R
g
din fig. IIL3) iar condensatorul inc:hide circlli-
tul de radiofrecventa avind un rol de filtraj al acesteia (C
din fig. IIL3, sau C11 din fig. IIl.3). Fenomenul deteqiei este
s
intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest
caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea
descarcarea condensatorului, adica tensiunii
redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele
mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purta-
toare. 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In
lucrarea "Initierc in radioreceptoare" de Th. Badarau
B. Barbat, sau In lucrarea "Piese construqii radio. Semi-
conductoare" de E. Vasiliu.
Sarcina detectorului este Rg care totodata
funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_
troI. De aici incepe amplificatorul de audiofrecventa cu 1'3
care are pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1>
urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformato-
rul Tr2 iqirea pe 10.Q .
In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelorT4
T5 se stabilesc la 1,5-2 rnA. Cara'cterisulca de frecvenia
a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare pen-
tru categoria aparatullii.
Bobinele circuitului de intrare se pe 0 carcasa
confeqionata din prewan folie polistiren etc. astfel
ca sa poata culisa pe bara de ferita. Numarul de spire, pen-
tru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll 8 spire
pentru L2 cu sirma de 0 0,1 mm dublu izolata email matase.
De faptul ca numarul de spire depinde de calitatea
40
fcritei, dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina
dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere
gama dorita.
Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau per-
tinax de 1-2 mm grosime, taiat la dimensiunile convenabile
f unqie de piesele folosite. Montajul se realizeaza pe 0 parte
a placii, punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite
pc plad. Firele se introduc in gaurile capselor apoi se cosi-
torest. Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului.
oidee de montaj scheme de cablaj se da in fig. III.4. a b.
Radioconstructorul inventiv poate gasi alte solutii. Pentru
alimentare, drept conector se unul de la 0 baterie de
9V uzata. Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa veri-
ficaJre a montajului. In primul rindse masoara curentul general
care trebuie sa fie in limitele 6-10rnA. Dupa aceease trece la
masurarea tensiunilor in raport cu plusul, adicii masa, pentru
fiecare punctmarcat pe schema cu valorile tensiunilor. Abateri
de 15-20
0
/
0
ale vaJorilor date se considera normale. La devia-
R,
fug. IlI.4,a. j'vlomarea pieselor in receptoDul 'C'li amplificare di:-ec:a
41
T,
Tz
Tj
!'itt IlI.4, b. Monrare.a .piewlor In recepropul eu ampli.ficare direc:a
mai mari inseamna, fie ca tranzistorul este necorespunzator,
fi e ca una din de polarizare nu are valoare pre-
scrisa sau este Intrerupta. Dad totul este In regula se
condensatorul variabil cu volumul :!a maxim, se
postul dorit se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal
astfel ca sa fie maxima. Eventual dad gama de
nu convine sau se constata Intre ceea ce
s-a proiectat ce a rezultat, se modifid l1umarul de spire
allui L
j

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa
12-15 ore Ia parametri normali, prelungindu-se funqionarea
cu performante red use.
42
Caseta se poate confeqiona din material plastic, placaj
Jll1bracat In vinilin, piele etc., dupa fantezia constructorului
va fi prevazuta cu doua orificii 0 scala. Se va prevedea
posibilitatea schimbarii a bateriei, eventual prin
capacul din spate.
111.3. RECEPTOR SUPERHETERODINA
Un radi orecepror se poate construi foarte simplu dOl e:!
cunosc schemele etajelor In pane schema bloc. Oricare con -
st ructor, la Inceput, se descurca muit mai in scheme
simple, iar un receptor ,complex poate fi considerat ca 0 suit:.1
de 'scheme simple conectate intre de prin trei legaturi: lega-
lU ra de inrrare, de alimentare de iqire. Asdel schema bloc
a unui receptor supcr herterodina clasic sc vede il1 fig. IILS_
Hlocul 1 reprezinra etajul schimbator de
tor ul; 2 amplificatorul de frecven\a in termediara; 3 det ec-
t,1[ul 4 a-mplificator de 5 este sursa de ali-
l11entare, bater,ie sal! dispozitiv cu redresor.
De remarcat faptul d la vedere schema electric:!
a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig. IIL13) in timp

L-J
Fig. IlI. 5. Schema-bloc a r.;ceprorului sllperhererodina
ce schema fie carui etaj estesimpla. Oricine poate lua 0 sUlta
de etaj e diferite corespunzaroare schemei bloc imbinindu-le
receptorul complex. 1n plus, sistemul prez inta posibi-
43
litatea alegerii etajului corespunzator -tr anzistoarelor avute,
fa ra a fi sa urmarim 0 schema oareca're din care ne
pot Jipsi anumi te piese. In cele ce urmeaza vom urmari dteva
scheme de blocuri funqionale ell tranzri'stoa.re indigiene
straine ,recomandate de uzi nele produditoare pentru tranz;s-
toarele respecti ve. Indiferent de modul In care se realizeaza
aparatul, trebuie respectate regulile recomandarile din capi-
tolul II.
Incel e ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare 'ii
etajul detector care au fost t,ratate anteri or (receptor US )L
recepto'r cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din
schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina, care POt
fi fol osite ca a.daptoare la 'receptoare exi'stente.
a. Schimbator de (convertorul)
Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodi,na.
De fapt ce este receptorul superheterodina? lntrebarea cste
firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi
puna Intrebarea daca mai ex,ista altfel de radiorecep-
toare azi aproape ca nu mai exista) ,care este diferenp?
In .cele ce urmeaza ne vom ma'rgini numai la amintirea prin-
cipiului superheterodinei. Se ca fi ecare post de
radiaza In 0 anumitasub forma de dmp
electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita
tensiune. Aceasta tcnsiune esteculeasa, amplificata detectat:l
in receptoarele cu directa sau cu reaqi e. Perfar-
acest or receptoare slnt limitate, f.iind foart e greu sa
se creasca 'llumar,ul de circuite cu acord va,r iabil pe nui multe
game iar selectivit3tea, sensibilitatea fidelitatea unui recep-
tor este di.rect propoqionata cu n'llmarul de circuite acordate.
Acestea sint posibile de rezO'lvat tehnic numai In cazul
amplif'icarii unei fixe. P.roblema este rezolvata de
care poateca pe un singur circuit
acordat sa capteze fr ecven1;a va,riabiEl din amena sa 0
tece cu aceea a unui oSCiilator 10c'.3.l asdel ca sa rewire 0'
"heterodinare" de ,fixa c.are poate fi
prelucrata convenabil cu ori dte circuitea.cordate "rem.
Adop'tind 'limbajul consacrat, spunem ca semnalul incident
din antena este mixat In etaj,ul schimbator de cu
44
oscilatorul local rezulti nd fr ecvenp intermediara.
intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate sem-
nalului incident - de amplitudine, modu-
etc. Schimbatoarele de f se baze:lza pe proprie-
t atea elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua
care slnt aplicate la intrare oferind la iqi re toate
lor posibile. La recepw3rele superheterodina osci-
1atorul trebuie astfd acordatca sa fie de semnalul inci-
dent totdeauna pe 0' mai mare cu inter-
mediara.
Schimbatoarele de In aparmele tranzi'storizate
Sillt i n doua variante : 1) tranzistorul schimbator de free-
funqia de oscihtor 1001; 2) sehimba-
lorul de un tranz,istor iar osc,i;\atoml loe3l
ste cu tranzistor separat. Ultima varianta este folosi ta 1!1
receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc.
Pentru 0 ,ilustrare mai buna a mc.C'1ni'smului sa urmarim
schema electrica din fig. II 1.6, a carei eonstruqie este deseri sa
III paginil e urmatoare. Semnalul incident ajunge la amen:l de
I ,
6
T11.:} 'r
I j, .7---
" " ,I
" 1
Ef r J2{1
, ' I
;tc, ell
-,
1 ) ' I ( l
) -<' ''
11
,) Ii !.
1;3 c.
l

' T ;F vv, R
z
Gu
.. I +
Fig. III.6. Converro,r UM-UL eu EFT 320
111 cimpul r espectiv induce selectiv fr ec\'enp
pe care cste aeordatcircui,wl de intrare format din con-
densatorul variabil bobina care se afia pe ferita. Prin inter-
mcdiul unui eondensator de separare C
2
se injecteaza semnalul
4,-,
\
ciin oircuit la baza tranzistorului. OscjlatOrul funqioneaza
circulwl acordat I:n emitor reaqia In colector, In seric
circuitul de intermedia.ra.
A5adar, luerurile se petree pentru oscilator ca cum nu
ar [,1 cirwiw'l de intrare baIZa este pl1sa la masa, iar pen trd
circuitul de intrare ca cum emitorul ar fi pus la masa n'J
ar fi oscilatorul, tranzistoml I:ndeplinind astfd simuhan doua
funqi,i: schimbator de oscilator local. Acesta estc
tipul de schema folosit In mod curent.
111 cele ce 'urmeaza se va arata dteceva de.spre punerea 111
funqie, probele acordul schimbatorul'l1i de De
obicei In scheme se dau tensDunile I:n diferite punet:':
ale etajului. Pr.ima incercare la un 'aparat mou construit estc
masllrarea tensiuniior aducerea tranzistorului In punctul
normal de funqionare. PoJarizarea se modifid, daca eS1.t
necesar, din R
3
, schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supc-
rioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca
mare. 0 a doua I:llccrcare este funqionarea oscilatorului care
se probeaza cu un voltmetru .sensibil montat In paralel cu R
1

Scur,tcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 IIlce-
teaza, ia'l" tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada
(15-20
0
/
0
), I.n caz contrar osdlatoml au l'Ucreaza
inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la .].). Daca osei-
lalorul .]ucreaza normal ciroui.tele de intermc-
diara au fo-st acordate, se poate Inccrca cd
a posturilor puternice locale. Acordul circuitelor de
intrare oscilaltor astfel ca sa fi.e Intre e.le mereu diferenp
de 455 kHz sau cl t se cere pentru intermediadl,
se face In doua puncte la capawl inf{lrio.r super,ior al gamei.
De exemplu, la 0 f'Unqionare pe .unde medii inne 1500 -
500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor, cum
ar fi 550 1450 kHz. in paralel pe C
Vj
C
V2
trebuiesc pre-
Trimeroi de capacitate 5-15 pF. Spre capawl de frec-
mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13.
mica (550 kHz) din miezurile magneuice. Acorduril e
sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 la alta
reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr
(vezi acordul circllite\c)]" Fl). respective pot fj
clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta
peste bara Jc : aita sau se poatel:ncerca acordul cu ajutorul
46
sTaiiilor de emlSle din jurul respective pentru
maxim de 1n lipsa voltmetrului acordul se face pen-
t ru maxim stabilit In difuzor.
Acordul pe uncle lungise face in mod analog, iar pe unde
scurte 'lntr-un singur punct.
De remarcat fapwl ca awnoi dnd ,condensatoarele varia-
bi le slnt identice trebuie montat I:nserie cu CV2 un con den-
satOrcare sa scada valoareaacest'uia la cea necesara ceruta
tic capawl inferior al benzii joase). De obiai sche-
ace'ste condensatOare.
Convertor UL-UM. 1n fig. III. 6 este prezentat un etaj
convenor de unde medii - unde lungi cu tranziston.t!
EFT 320. Acesta este etajul clasic cel ;mai des intilnit In con-
struqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune
Je 9 V de la baterii pentru apa,ra.te tranzisror,iza'te, sau doua
baterii plate de 4,5 V inse-riate. Comutarea UL-UM este si1l1-
pia, pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua
butoane tip IreceptOr "Turist" care se Cir-
cuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de
ferita lunga de 175 mm. 1-2 9,5 spire
de 5XO,07; 1-3: 190 spire con-
ductor, iar 3-4 are 60 spire 15 XO,05 . Cele doua bobine
se real.izeaza pe cite 0 carcasa din foaie
de polietilena fiind culisante pentru acord. Condensatorul va-
riabil CV1-C1' 2 are 0 seqiune de 280 pF pentru circuiwl de
0 seqiune de 112 pF pentru oscilator. In cazul folo-
si rii unui condensatOr cu seqiuni egale se 'lnseriaza cu C V2
un condensator fix astfel ca ,sa rezulte capacitatea recoman-
data. Pentru 'Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul va-
riabil C
VJ
un condensator C
1
de 88 pF I:n patrald eu C V2 un
condensator Cli de 220 pF. Condensatorul C2 de intrare in
etajul convenor este de 50000 pF ,tip disc. de
polarizare a bazei sint R3=22 kn R
2
=4,7 kn.
di n emitor R, = 2,2 k n asigura ostabilizare termica. Con-
densatorul C
3
= 20 000 pF, leaga emitOrul la punctul cuvenit
din bobina oscilatOrului local L
2
care 1-2:
) spire; 1-3: 90 spiTe 4-5: 10 spire 5 XO,05 bobinate
pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recep-
w arele portabile tip Electronica). Transformatorul de frec-
intermediara se realizeaza pe 0 .carcasa tip, eu ferita
47
ecran metalic; bobinajele 1-2 48 spire; 1-3:
130 4-5: 4 spire 15 XO, 05. Condensatorul C
5
acorda 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz are
250 pF fiind de tipul ceramic tubular. Rt,= 1,)0 n
condensatorul C
6
= 0,1 (J.F w nstituie un decuplaj ,suplimen-
tar. Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colec-
tor-emitor de 7,5 V; curentul de col ector l c=O,6 mA. LJ.
punerea In f,unqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului
Sf ,inverseaza capetele 4-5 de la L2. Acordul cir-
cu,itelor se reali zeaza ,conform celor descrise anterior.
Convertor US de 8 MHz. Tranzistorul EFT 320 poate
lucra intr-un etaj schimbatoJ' de pina ]a 8 MHz
(fig. IIL7). Comutato,rul schimba de pe L
t
cu ferita
pe L2 cu antena eXler ioara.
au val oare cu montajul precedent.
Condensatoarele au valorile C
t
=56 pF; C,,=
=3-30 pF; C
7
=220 pF; C
8
=82 pF; C
9
=3-30 pF; restul
valoril or sint iden1.ice cu cele din schema anterioara. La fel
f l .Q
C
'
\ 1 r-
_ T ' :,
1
_ , f!
) ,

--;,11, 1
TL/:
r 1 c'lL' j'::
1..- r.,....L."' '''''' ,I
i ? II
#, - It
.' !
. \r-I
\
J
/0, c,

I JB..

_ _ I___ L-_ _________ _____ _ _
11)ct ru, eu slrma emailata de 0 0,2 mm. L2
) spire intre 1-2, 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat
,Ie 0 0,2 mm :tot pe [er i,ta de 6 mm. Transformatorul de frec-
intermediara L4 arc date cu L3 din montajul
precedent. La punerea In funqi e ramlne valabila ob-
In cazul lipsei se in verseaza capetele 4-5
b 1. 2. Gama acoperita es te 5,9-7,8 MHz. Con vertorul poat:.:
1i folosit ca adaptOr la aparatcle ca.re nu au prevazuta
J e unde scurte. Pentru acestea se scade numarul de spire
al bobine-i de intermediara astfel ca saajunga UI1-
cl eva III unde medii 'In loeul fara nici ()
-+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita. Ali-
Illenlarea se pOMe face chiar Jin receptor dupa IntrerupawL
Rezultatelc Sillt dos tul de bune cu un atare COII-
\'l:nor Colosit ca adaptor. Cu, 0 aultena ,teiescopica din cele:
i'olosite la receptoarelc Slllt aduse In difuzor destuk
pllsturi 111 gama respccti va.
If!
.J I,
.' I I.;
f_
,
[v, I. t
, :"J
r
fi ,
; ,L _ ___
T/
;'-,.,-,/
1
f'\ T
I
I. i
11 (
\ I!
, \


l li'l
Rs
"
Fig. IIL7. Convenor US eu EFT 320
Fig. IlLS. ConVe rtor US cU EFT 317
tensunile. L1 0 bara de ferita
lungime tip H30 pentru undescurte; 1-2 con- Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle
tine 1,5 spire; 3-4: 6 spire ambele cu conductor din cupru cu ,tr ei IUl1gi mi de unda scurte-medii-lungi (fig. III.8)
emailat de 01 mm. L3 are 1 spira lntre 1-2, 36 spir e se recomandJ: folosirea tranzistorului EFT 317, "drift de
1-3 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz" eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte.
48
49
+ _ rad io..\-loJllajc
Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele: .
cuitul de .innrare L1 (\Ire 8 spi,re Intre 1-2; 2 spire Intre 3-4,
conductor cupru emaila,t de 0 0,45 mm. Oscilatorul L2 arc
2 X1 spire intre 1-2-3; 4 .spi're intre 4-5 8 spire intrc
6-7 sirma.
De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt,!
pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecven\ei osoila torului. Frccven\a in ter-
mcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire
1:11trc 1-2 4 spire Intre 3- 4, lita de radiofrecventa 7 X 0,05.
Datel e electrice ale schemei sint: tensiunea de alimentare 9 V,
tensiunea de col ector 8 V, curenwl de colector 0,5 mAo Rezis-
R
1
= 1,8 H2; R2=2,7 k.o; R3=22 k.o; Rr, 150.0;
R5=330 k.o. C
1
= 100 pF; C2= 10000 pF; C
3
= 100 pFj
C
4
= 10000 pF; C
5
= 820 pF; C
6
= 40 000 pF C
V1
=CV2=
= 490 pF. P'unerea in funqie, reglajul acordul etajului sc
face dupa descrierea anterioara.
$i acest convertor ca cel descris an tcrior se pretcadi
foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta
gama de unde scur,te. Indicatiile la folosirea ca adaptor sint

Convertor 520-1630 kHz. Pen tru radioreceptoarele
miniaturale cu 0 singudl gama de receptie 'se preteaza foart e
bine tranzistol'ul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind
schema din fig. III.9. Gr.cuitul de intrare comporta 0 antena
de ferita de 130 mm un diannetru de 7 mm.
Seqiunca dinspre masaa ci'rcuivului (L1) se realizeaza
spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire J.ita
30 X 0,05; partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) con-
tine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm. Aceasta
parte este mobila pentrll acord. de cuplaj L2 se
pesTe partea liniara a lui L
I
, la mijloc contine
9 spire conductor de cupru ema,ilat de 0,3 mm. L3 este Go-
bina oscilatol'ului .5i contine 157 spire lita de radiof.recventa
10XO,05 pe un miez de ferita de 7 mm. Prizele au respectiv
6 .5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre C
s
. Frecvenp
intermediara lucreaza pe 470 kHz are 110 spire pentru Lt,
acordat cu C
9
de 500 pF iM L5 19 spire, ambele bobjne cu
litade 10XO,05 pe un miez de fel'ita Intr-un ecran de alu-
miniu. Tensiunea de alimentare este de 6 V. Condensatoarele
all urmatoarele valori: C
1
-C
2
condcnsatoare variabile ue
50
acord 25<280 pF; C
3
, C
t
, tr-imer 7 pF; C5 -- 200 pF; C6 -
5000 pF; C
7
- 10fLF; Cs=50fLr; eg - 500 pF. Rezistent
e
:
R[ - 2 k . .o; R2 - 25 k.o; R3 - 1,5 k.o; R4 - 50C.o.

;;-}l I[
, t' )"(:
;'f L/ I d: , I' OF/
c,' I ! c
9
I , I I
,
\ fSl
" i C7 (9
, t --il----
Cq, t-fH '
In Co- I
T,'om/s
lo p
'.
RI,.
51'
r-o+
JOsp !tlri .
J{hOOS
'Lz J sprre , -.i 7 '--,C
3
t;.
80 spire O, Z8 (",[rn, ___
>... __ AeoN!
Lf
Fig. Ill. 9. Convenor UM cu AF 101
Tr,imerii C
3
, C
t
, servesc la acordul <:ircuitelor CLl condcn-
satorul variabil deschis dupa oum sc arata la "Schimbatorul
de frecventa" de la ll1'ceputul acestor descrieri de etaje.
b. Amplificatorul de FI
Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul
de frecven\a are la un circuit acordat pe frecventd rezul-
tata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI). Sem-
nalul la din convenor este foarte mic de frecvent:l
fixa. Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convena-
biEi; aceasta menire revine etajullli amplificator de frecvent
a
intermediara, care trebllie sa indeplineasca anumite conditi,i:
51
trebuie sa fi e un etaj liniar, adid tensiul1ea de iqire sa !"
proportionata cu cea de in'trare; sa f,ie un amplificator selec-
tiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien
pentru 0 ,receptie buna sa aibe 0 amplitudine suficicnt
mare ca sa asigure 0 buna deteqie, un semna.[ audio suficicnr.
0 sensibilitate saDi,sfacatoare receptol'ul'ui. In mod
recep Loarcle Cll tranzistoare a.u am pli fica torul de f reeventa
intennccliara compus din doua etaje. Tranz istorul EFT 319
este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre
venta intermediara. Uzina constructaare, recomanda schem
tipica prezentata In fig. III.1o. Schema contine prim
circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru
convertorului precum etajul .detector.
dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc
diad, suficiente pentru 0 buna selectivitate deci, 0 buna sepa-
rare a posturiJor. Da,ta fiind amp1ifiearea mMe, nu trebuie sa
existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de
5
i
iqire. Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai
scurte Intre circuatde acordate tranzistor cIt mai marc
distanta intre baza colector. Lungimea fire10r depinclc in
special de a5
e
zarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor.
Cea maiconvenabila este aceea din schema electrica,
adid la rind. Circuitele deFI se prezinta sub forma unor
cutiutc metal,ice care COn tin bobina miezul magnetodielee-
tric al accsteia. Cmiuta are rol de eoran, lipsa ei d'Llce la
cuplaj Intrc bob,ine eeeace provoaca instabi:litate sau ehiar
autooseilat
ia
amplif,ieatorului, aVlnd 'ca rez'ult3Jt practic auclitic
slaba de fluieraturi sau chiar lipsa torala a
Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga t.l
montate Incutia ecran, cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T
. - Electronica, care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul
EFT 319. Datele lor sin t urma warele: Yr, I are Intre 1-2:
48 spire, Intre 1-3: 130 spire 5i Illtre 4-5: 4 spire wate
din eupru email at de 00,15 mm, Yr. II are 50spi,re la 1-2:
140 spiTe, 1-3 8 spire la 4-5 conductor ca maj
SLlS, iar Yr. III arc 65 spire 1-2, 140 spire 1-3 35 spir:;
4--5> toate eu lit a 7 X 0,05. Rezisten Slnt de 0,5 'W' ia r
condensatoarele electrolitiee de 9/ 12 V. Dioda D[ este de
Lipul EFD 107. Polarizarile bazelor slnt stabilite de divizori
de tensi'une cu rezistente R2, R
3
, R
G
, R7 In oi,rcuitele emitoa-
52
",. "-
Cl...
""l



c:;, ....



:j Q..
c;:,' [
"
.__ I



ct:: .....
<...
).::, ,- oi.
+

<:.3 "''''
0'
c')
f-<
>.:.,
;,J..;
:0
...,
'"
"'0
2
S
<:
..:=
-<
c)
.....
.....
.....
of.
i,i;
relor se gasesc R1, Rp, care au un dect
stabilitate termica.
Condensatoarele scurtcircuiteaza C
4
C
8
din punet de vcdere al lipsa lor
duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii.
fel condensatoarele C
3
, C
7
asigura Inchiderea circuitelor
din bazele tranz,istoarelor. Condensatoarde
5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare. Acestea au menir
cle a neutraliza eventualele ale amplificatorului
autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF. Dc obicei nu
necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a
Amplificat des1:ul de mult curentul de radiofrecventa e
apli:cat prin intermecliul 4-5 a cirwitului Yr. I
de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg C
1
care arc wi de filtraj cle radiofrecventa. Audiofrecventa
zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con
satorul cle ouplaj C
13
P care dozeaza vol
mul sonor al receptorului; de aici incepe aqillI1ea amplific
torullJii de in procesul de demodulare apare
sarcina cletectorului R
a
, 0 componenta continua direct pr
cu semnalul sosit dinantena, rezultata din efectu
represare. Aceasta componenta continua este folosita pen
controlul automat al amplificarii. Din cauza fenomenelor
propagare, cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a
sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I
care se aflaantena. Efecrul este destul de sllparator, mai
atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu
inlaturarea acestui dect Ii revine clispoz.itivului de con
automat al amplifidrii. Dispozitivul lucreaza astfel: cle Id
bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata
este aplicata printr-un grup de filtrare supl,imcntar C
10
, C
2
la
baza primului tranz,istor din amplificatorul cle frecventa in-
termediara. Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oare-
care constant; amplificatorlll lucreaza el intr-lJin regim stabil
de funqionare. Daca semnalul sosit in antena tinde sa creasca,
atunei semnalul de FI Ca urmare crqte tensi'Unea
continua pe Ra rezultata din deteqie; aceasta tensiune aplinra
prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd
amplificarea. Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea ten-
siunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a ni-
velului 111 cazul semnalului recep\ionat. in
lilcratura dispozitivul este del1umi,t RAi\de la "reglajul automat
I amplifidrii" sau uneori CAA de la "controlul automat al
nmplificarii". Dioda D... este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da
de amortizare (dampfer) 5i reglajul automat al
\()Iumului. Trebuie data 0 deosebita acestei diode caci
ll1arimea rezistentei in sensul de conductie mai ales scaderea
)11 sensul de blocaj duce la 5
i
a selecti-
vita\ii receptorului. Dispozitivul RA A dioda de amortizarc
nLI slnt dispozi ti veobligatorii, un radioreceptor pUt1nd func-
liona foarte bine fara ele.
Amplificatorul descr,is nu estt:: unul dintre ccle mai simple,
c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uz,ina construc-
toare pentru tranzistorul EFT 319. Daca se line seama de
recomandarilc acute singurul impediment estc alinierea cir-
cuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asam-
blat ca 'un tot unitar. Exista doua moduri de a realiza alinie-
rea, adid acordul circuitelor pe 455 kHz:
unul corect, cu aparate, un generator de semnal saL! un simplu
oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil unul simplLl
1:1ra !lici un aparat, a,C0rdul dupa maximum de tarie In di-
f lIZOr. !ntrucit in cadrul se descrie un voltmetru sen-
sibil, dam aceasta metoda de acord valabila pentru
amplificare de intermediara din radioreceptoarde
tranzistorizate.
Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rcziste.np de sar-
cina In cazul nostru RIJ. Cu ajutOi'ulgenerarorului de semnal
se a,plica la baza tranzistorului Y
2
0 de 455 kHz
prin ,intermediulunui condensator de 100 pF se Totqte fero-
trimerulcircuitului a,cordat Yr. III plna cind voltmetl'U1 indica
un maxim. Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1
se acordeaza circuitul Yr. II dupa care se ajusteaza acordul
circuitului Yr. III. Apoi se muta generatorul in bazaschimba-
torului ,de frecventa, 'se ,scurtoircuiteaza bobi'na oscilatoruhii
se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus--
tarea aeordului in ordinea Yr. III, Yr. II, Yr. 1. Cind nu avem
generator de 'semnal, dar a vem un voltmetru se procedeaza ast-
fel: se bran,5eaza voltmetrul in paralel pe Rg, cu antena cupladl
se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- cau-
rInd sa 0 deviar,ie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit
esrc mai mare cu atlt mai bine). Inccpcm cu acordul pc maxim
al circuitului Tr. III, apoi Tr. II T1". I, faclnclu-se
ca mai sus. In tirnpul acordului circuitului Tr. I prin aCeaSlJ
Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga Fl'ccvenp pscilawru-
lui fapr <:are se poate traduce printr-o scadere a
dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr. I, sc
regleaza osoilator ului din buton111 de acord astral
ca sa ajunga la un maxim maxilllorum.
Cea de a treia metoda cea mai simpla: cca mai nepre cisa
cOl1sta In "pri'l1derea" Ullci local e puternice (care hil1c-
se allde slabla punerea In funqie, cu wate ca apa-
ratul este pe maxima, din cauza circuitelor neacor.
date) acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr. IT] ,
Tr. II, Tr.1.
D ezavanrajul ultimelor doua merode consta In primul rind
ca acordul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0
oarecare, dar plaja de acord a circui,tel or' de inter-
mediad moderne este destul de mica.
Asociatcu conve.rtorul descri s pentru EFT 320 cu un
amplificator audio adecvat, amplifi catorul prezentat echipeaza
lIll receptor clasic cu scnsibilitate selecrivitate buna,
c. Amplificatorul de audiofrecventa
In limbajul cu re- Ilt sc spune ca un aparat de radio merge
tare sau Ince-t; tradus de tebnicieni se spune ca In difuzor s:.'
inj ecteaza mai multa sau mai putere. Radior eceptoardc
cu tuburi displlnde 0 putere de - care aqioneaza difu-
7.orul Jlltre 0, 5 8 \XI, ,iar receptoarele tramjis tori za te In tre
0,C5 0,5 \XI pentru tipurile portabile alimentatc
de l a baterii. Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzorului de
catre ampli,ficatorul de dar , t rebui e
ex iste un etaj amplifica,toT de putere sau cum se mai spune
etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta est e ultimul dill
radi oreceptor. Curenrul de de-
teqie Intr-un receptOr f,iind destul de mic nu este sufi cient
penrru a exci,ta etajul d e puter e, Slnt necesare Inca unul sau
doua etaje Totahtatea lor formeaza ampli-
fi catOrul de Penrru 0 sarisfacaroarc,
adica sa redea atlt elt notei e Inalte, se cere unui astfd
56
til' amplificato r sa amplifi ee liniar cuprin se In
I,anda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpu-
lare, banda largindu- se pe masura cc c1' q re clasa radi oreccp-
\orll\ui respectiv. Cur ba care reda amplificarea I II fu nqie dL'
poarta cl enumirea de caractcI' istica de
ca ofera 0 imagine asu- -flV
pra amplifi t Ilr .
catorlllui sau a )/i (
gllllll recep tor. DIn ooeR / 51> "
pUll et . de vedepc CO[1- n r' IU
structi v am pli fica toru I
nll
cste de -11--
ca Sel de radi of rec- f{l,?; d

! I
Etaj de putere 2 W. 1 '. r
vv
11 1.0
Folosind tranzistorul
FFT 212 In clasa 1\
un difuzor de 2,5 Q III .1! . E(<lj de p"tcrc 2 \VI
sc recomanda schema
ci in fi g. IIUL Esre 0 schema clasid fha 'ni mic deosebi t. Inte-
rcseaza II1Sa 111 mod speci al val ol'il e recomandate de Fabricant.
Transformator ul T\ doua I
es tc calculata pentru 19 Q 200 spire d in
conductor de cupl'll emailat de 0,6 mm diamerru.
rca II , ,care se leaga direct ladifuzorul de 2,5 Q con
73 spire conductor de cupru emaila,t de 0 0,8 mm. Seqiunca
tolel or este de 20X20 mm
2
din tole siliciu de calitate supe-
rioara. Este LIn eraj 1'ar Intllllit, deoa1'ece cOllsuma mult cLlrem
.5i In pauze descarca bateriile. Se re comanda la receptoarclc
folosirc In au to tupisme tilde de or-di-nul sutelor de
miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare.
asemcnea pentru puterii de 2 W (ceea ce Inseamna
fo ar te muir, nu ca 'un difuzor de .radi oficare aTe nl1mai
0,25 W) este necesadi 0 sufici el1t de mare pe 0 impe-
de intr3lre destul de mica. Aceasta Insemneaza ca Ina-
intea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un
rranzistor de 500 mW ,c,um si nt EFT 130 sau EFT 131.
Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ca adaptor pen-
lrU aparaLeie tranzistorizate' laautomobil. Penrru aceast a este
sa se rea1i zeze schema lui cuprinzlnd J.ifuzorul
Intr-o cu ti c adccva ta care sa fixeze la bord 111 fd ca re-
ceptorul sa intre iar butoanele de acord scala sa fie
nica. Puterea maxima de a aeestui amplificator este de
accesibile. LegatLira Intrc amplificator aparat se face CLi
140 mW. Curentul de colector al etajului de putere In
ajutorul unei cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca,
semnalului este de 1,1-1,5 mA, iar al preamplificatorului
lcgatura valabila numai c1nd casca difuzorul prin
de 0,75-0,85 mA. Tensiunile In punctele respective Sillt date
comutare, iar difuzorul estc de mare 8 Q sau chiar
pe schema. Regimul de lucru al etajului de putere se
mai mult).
La pUllcrea III fUllqi e se vor vcrif'ica numai
rcrtsiunilc, la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaj e.
Amplifieator audio eu dOlla etaje. Receptoarele portabile,
alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai
economic Cll consllm dt mai mic, randament dt mai ridicat
dad se poa.tc consllma redus In rimpul pauzelor de
semnal. Aceste sint tndeplinite de amplificatorul de

27kf2
""


"
<:::;
fO()J2
Fig. III.12. Amplificator aud io cu dOlla eraje
I
I
6 - 5 /I
J;5V
putere contratimp, care este capabil sa debiteze 0 putere
mai mare dedt un etaj simplu. Schema doua etaje:
un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353
un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322
58
sau EFT 323. Un astfel de amplifieator economic se
In radioreceptor ul tip S 631 T construit de U7:inele Electro-
din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de
Q4,7 k. Dupa necesitate, acesta poate avea 3,9-4,7-5,6 k Q.
Schema este dara In fig. III.12. Tensiunea de alimentare este 6V.
mA. RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE
Prevazu.t cu uncle medii lungi , receptorul descris In cele
ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe
o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol
anteri or, fie ca receptor normal de casa. Alimentat cu 0 ten-
siunc de 9 V, aparaJtul consuma cca. 10 mA In sem-
nalului circa 30-50 mA la semnal maxim. In schema
este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua
sau trei dupa modifidnd circuitele de intrare prin
introducerea unui comutator. se poate face fie pe
antena de ferita, fie pe antena normala dnd este folosit ca
receptor
Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna 0
a multor posturi . Puterea oferita In di-
fuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare, scazlnd
la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza
\::J. 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V. Casetaaparatului trc-
blli e sa aiba dOll a ori ficii: unul pennru de
volum Cll InnrerupatOr u'llul pentru butonul de acord care
va fi scala. Schema electrid estc data In fig. III. 13 .
Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de
urmat de T2 amplificatOr de intermediara, urmeaza
detectol'lIl Cll diodCl D
1
, preamplificatOrul audio Cll T3 ctajul
de plJJtere Cll Tt, T5'
Schema prezinta cIteva fala de cele intll-
ni te curent: polarizanile bazelor sl nt reali zate a1 tfel dedt 111
mod cu divizor format din doua aVlnd bal.a
59
'"
'"
I
J

'"

-t-

-0
2

"
-;:
'" OL

::J
o

'-'
v

n
'n
v
'"
::;
'"
<J
::!
c:
'-'

C/)
....,
-

,....
0<

/:
-- ,
0":;
..

"" :> I" I),,,- I
60
legata la punctlll comUil.
Din puncr de vedcre a[
cureTllu[ui cOlltillUU ba-
zele lui T( [}, Stilt le-
gate la masa tnSa emi-
toarde DU. Polariza rea
lui T:: se face prin di vi-
zorul R.J di odele D:!. ii
/):1 lnscr,iate tn sensul dl
conduqie, iar plusul ba..
teriei ajunge la masa prill
R7 Rs care asigura ,)
polarizare generala. 1\-
Aceasta schema asigura 0
funqi onare buna la mari
varita \ii de tensi,une;
aceasta este secretul [unc-
\i Ollarii receptorului de fa
9 V ptna la tensi uni de
alimcntare III jurul a 3-
4 V. Billelll\c1es d pute-
rea In
scade muIr. Diodelc D
1
,
D'], In scns de
alimell tate prin rezistell \a
R-, asigura 0 oarecare sta-
bili zare a tensi unii de po'
lari zare. R.> arc rollll 1I1111!
limirator de curcnL Fo-
losind doua diode cu si-
li ci u tip ,U104 la 0 va-
de tensiLine tntre 9
3 V pe diode apare ('
intre 1,6 1;4 V,
adid tensiunea de pola-
rizare a bazei lui 1'3 este
;Jractic la 0 va-
loare 1n jUful a 1,5 V.
Conduqi a tranzistorului
depinztlTd de polari za rc
(I1l1r.: 0,1 0,2 V de cill itor), iar cmitorul fiind legat L\
1ll 2Sa, curel1lul prill R, va stabili dderea de
tCllsilJll C llltrc plus masa la 'tcnsiunea pc diode mai
tens iunea de polari zare 1':1, adid 1,3-1,4 V. dar, 1';: nu
lucreaza J1ull1ai ca amplificator de t cnsillll c, dar ca stahili-

c:fl
f fi
t>
";: / ?
t>
"-
'" Cl.
:::, at,
I
9v
0 2
I,
0 8 to
u-6olerle
Fig. llI.l4. Curba st abili z:i rii tensiLinii de polari zare eLi diode
zaw r comandat de D 1, D'],. Bazcle tranzistoarelor T[ [ 2
fiind -legate la masa Vor primi polari zare;
din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare deci cu-
reorul prin Tl 1'2 Desigur montajul este interesant p oate
fi extins la alte receptoa,re; de asemenea nu estc obligaror,ie
folosirea diodei ,U 104, se pot folosi patru di ode cu ger-
maniu ,U 26 cu rezultate mai slabe. in general se prefera pen-
tru asemenea sch eme di ode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik
decit cde cu germaniu. Di odcle se pot alege Cll ajutorul unui
montaj simplu. Se Inseriaza cu 0 batcrie de 4,5 V 0
de 5 k se cauti'i tipul de dioda la ,care 2-3 Inseri,ate In
sensul de condllqie legate la sist emul sa
asigure 0 tensillne de 1,4-1,5 V. P entru ilustrarea mai gdii-
ware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig. III.14
pentnt trei cawri CLI diodele recomandate, cu 4 di ode ,U 26
cu un di v izor rezisri v a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I
rezistcn de 1 kQ.
61
- - - --_ -
tJs 7-
e--..
_
La folosirea 1I1l11i as<':lJ1cnea montaj este necesara rezis-
tenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de
circuitul curentuilli continuu. Omiterea ei ar duce la 0 auditie
slaba pllle,rnie diswrsionata, inlruel t dc.tecwrlll ar debiu
pe diode 111 stare de conduqie.
Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi "
raJioreceptorlilui: Tranzistoarele T T2 se aleg dintre tiplI-
de 5; 6,8 sau 10 k.o. CondensalOrul vaoriabi,l este un "doi
pe un ax" de 11/ 490 pF (C
1
, C
s
). Trimerele C
2
, C
6
stnt de
8/30 pF tip disc pe calit. Condensatoarele C
3
, C
4
, C
10
C
7
din circuite acordate de radio f vor fi de buna cali-
tate. Condensatoarele electrolitice Co, C
15
C
i 6
pot va-
ria ca valori In limite destul de largi; oricum tensiunea de
lucru sa fie superioara celei de alimentare.
Datele bobinelor: wate se vor realiza eu ajuw rul C0 11-
ductorului din cupru emailat de 0 0,1 mm sau dublu izolal
email-matase. Lt contine 52 spire L2 6 spire pentru unde
medii 180 spire Ll 14 spire L2 pentru unde lungi. In pri-
mul caz se spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta
(vezi fig. IILl5) eel de al doilea caz In straturi suprapuse.
Se pot pune unde scune. L:3' contine 55 spire; L
4
: 5+50;
Is: 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi; L6: 55 spire
L7: 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform
indicatiilor din Figura.
Transfor111atorul de cuplaj audio Tr. 1 se realizeaza pe
un miez de 12 X 12 mm 1 800 spire cupru emailat
de 00,1 111m, pel1tru I 2 X 450 spire con-
ductor pentru II. T ransformatorul de Tr. 2
se realizeaza pe un miez identic cu primul 2 X 180
spire pentru I reali zata ell conductor de 0 0,25 mm
62
cupru emailat 48 spire conductor de 0 0,5 cupru emailat
pentrll II la care se leaga difuzorul.
Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiz;a din polistirell
sllbtire j.ipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall
din "cane lipita Cll lac il1coJor, film dizolvat I'll acc-
L, L

Fig. III.1S. Bobinele supcrhclcrodina din fig, IIl .13
tona sau chiar lac de unghii. La fd carcasele bobinclor L::,
L7 se pot confeqiona din cane sau pelicula de film
de emulsia .fotasensibila sau de imagine. Carcasele sc
confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita.
Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de
1,5- 2 mOl g,rosime dupa sugestia de asamblare data 111
fig. IILl6. Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gaba-
ri,tele pieselor folosi teo
Pentru aceasta se a5eaza pie,sele pe 0 hirtie respectind aran-
jamenwi din figura, se stabilesc dimensiunile 5i se trece la
taierea gaurirea placii de pertinax. Punctele de fixare a di o-
delor, rezistentelor, tranzistoardor 5i conexillnilor vor fi prc-
vazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de ale aces-
J
rile n 401-403, 11 414- 416, n 420-423, EFT 317, 319
sau 320. [3 Tl, r.) sillt de tipul 013-16, n 40, EFT 351 ,
151 sau chiar EFT 321. Dioda D
J
de tipul .u lA, .u 26; D.)"
D3- fL 104-2 buc. sau .u 26-4 bue. Difuzorul este dinamie
de 6-10 .0. Toate Slnt de 0,25 W chimice; se vor
prefera eventual tip MLT; valorile lor pot varia Intre anumite
limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ul"mea-
za: R", R(i pOt fi de 4,7 ; 5,1 sau 5,6k.o; R[, R
1
, R7 de 1,3;
1,5-1,7 k.o; R
J
, Rs de 130; 150; 170 .0 ; potentiometrul RII
- "'" I'
b'OOHH(?-fiOO)
-Wlil.l.I1
20,'"80mm 1
+=+ I
""
.,-
=:3 -- . -.. _ - -+
."
c
'U
2
'-'
;:;
...r::

'-'
"-

::
::l

0
D..
oj
v
t
'" 1::
oj
:::a
c
'"

-.D
>-<
>-<
>-<
bf;
(i;
or a. Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLi-
Lji de montaj, wate piesele, f,iind pe partc. LcgaturJ.
intre D
j
'se realizeaza cu conductor ecranat
izolat, aVlnd ecramll legat la masa. La bobinc se va rcs-
pecta modul de legare dat pe .schema; punctul rcprezinta sfl r-
bobinei In ideea d ware au fost In
sens. Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poate
face prin lipirea miez'lll'ui de plad cu ajutorul uncia din solu-
rccomandate mai sus. Se vor scoate doua fire flexibilc din
ii\a pentru baterie (negru minus pIlls) dOLla pentrll
difuzor. Carcasa aparatuluise poate aalil':a din cutii de mate-
rial pla,nic taiate gaurite convenabil.
Punerea In funqie reglarea aparatului Incepc Cll aplica-
rC J tensi'llnii masurarea ei in diferite punctc conform da,te-
lor din schema electnid. ValoJjle sint date de plllsul ba-
n: riei nu de' masa. 0 de 10-200f0 de va-
lor ile Inscrise pe 'Schema, nu conteaza; la mai mari
trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare. Ten-
sillnea la R
7
, Rs (Qdid Intre masa plus) depinde de diodd c
D2 D
3
; dad estc mult diferita, Hebu:i,esc schimbate diodde.
Tensi'llnile, respectiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de
pind de din emitoare Rl la 1,2 kn
rrebuie sa fie deaproape 1 rnA.
Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor, se
tl'CCC 'la vcrificarea oscilatorului. Pentru aceasta se scurrcircui-
leaZa capetelc bobinei L
5
; dad oscilatorlll funqioneaza, in
1110mentul s()lIrtcircuita'r,i.i , tensQUl1ea pc R[ scade cu cca.
0, 1--:-0,2 V. Urmeaza acordul circuitelor de inter-
mediad pe 465 kHz. ell destul de mare alini c-
rca circuitelor se poate face astfel: seaplid antena sc 111-
,'carca prinderea postului local sa'll a lInui post putcrnic dupa
carc se "pl.imba" pe miezlIl de ferita mai Indi: bobina J1j
L7 pentru maximului de 5i apoi L. L
3
.
l \cordul corelat alcircuitdor de inurare oscilator se face
rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului
d::schis unul in apropierca condensatorului lnchis. Se aduce
condensatorulln puncl'lll marcat pentrucondensaJwrul
mica din gama - se muta Ll ["2 pe al1tena
dc fcrita pentru maxima; daca 'nu
- rad io. i\{unt aj c ::.i mpl i.'
65
viz,ibila scala butoanele de reglaj sa fie accesibilc. Il1'trodu-
cerea SC03;rcrea .rcccptorului .trebuie sa se f aca pentn t
a putea beneficia 5i de at ri butul "po rtabil ". Pentru recept oa-
r de rran zistoriza te mici fol osi re In turisme, amp] ifica'torul eSI,
indispensabil Intrucll cei 50-150 mW de care displlne apa-
ratul, nu pOt acoperi sgomotul sau ehi ar al motorul ll i
(mai ales la doi rimpi). In aeest 'seop amplificator:ul a fos'
p roiect'at pentru 0 Tensiu ne de 12 V eum au maj oritatea ulri s-
mdor. Calificativul " ma re fidelitate" Ill! trebuie sa sperie pC'
const ruc tor, I111 r,)Cmai versar, deoarecc nu se fo lusese trans[or -
mat oa re bobi'llatc speci al sau reaqii complica te, a fost al easf.
o schema simpla Cll .reglaje executata coreet
fu nqioneaza fara dificultate. Fidelitatca marc se prill
ampJ.i flicarea liniara In banda 30 H z-IS kHz. La
maxima distorsi llnile ajung .]a 5%. de intrare 111
amplificato r CSle aproximati v 2000 Q, iar cea iqirc de apro-
fl G
apropiat. Distorsiunil c dcpind In
caracteristicilor perechilor de tranzistoare. P r imul tranzistor
llicreaza ca defazor cu cuplaj R C; urmawarele dOlla sint prc-
amplifi{: aroa re simetr icc ,cupla te galvanic cu etajul de purerc.
Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzistor estc stabilit Cll
aj utorlll semivariabil, Ri de 50 kQ.
R cgi mul de funqionare al preamplificatorului
direct regimul etajului de putere fiind legate galvanic, in .
Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1!tinllu. Montajul 5e realizeaza p':
o plaea de dimensi uoi adeevate stabilite dupa sfaturile date
la 1l1cepu tul pieselor fadndu-se In ordinea
Jin schema. D eoareee se luoreaza la foam: joase,
even-walde induqii 'I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blin-
darea aparawlui. Intrarea in amplifica tor se poa-te face pr.in-
t r- un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc
ob\inlndu-sc 0 putere de din ampiifi cator de 1- 2 \'f
sufi cienta pentru ascultarea 111 t-impul mersul ui sau i n jUTul
s
G7
atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel!1;a l1ecesara (465 kFz)
l one oscilator :) i circuirul ueinlran:. 5e incearca 1, 0U Cll
alt a a bobinei L.-, pe miez, daca llU da ni.:i
acum rczulla,te, se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad
crqte cu bobina spr e mijlocul feritei, trebuiesc adau-
gate spire iar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL
scoasc spire. Dupa terminarea la sflqitul gamei sc
trece la il1ceput, 111 punctul cu cOl1densatorul aproape e0111 -
plel deschis se acordii pe maxim din 5i C
G
Opcraliil :
de acord sc repeta de c1teva ori reveniml la l.!cepuwl sUr.
gamei . Urmeaza el al onarea sea'iei apara rul este apl
pentr u expl oatarc oferind rel. ultat e f'iind Ce\' ,l
mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e.
III.S. AMPLlFI CATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL
PENTRU RECEPTOARE AUTO
Titlul nu trcbui c sa ampli.ficat orul descri .,
poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ'
de pllterc pcntrll un receptor 'tranz'isl orizat ponabileare Ya
fi folosit In casa. Pcntru aceasta ampl ifi caroru l se montea, .!
lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu7.0 r de calitate, ia "
n:ceptotul t ranzistorizat se introduce In a5a fel ca sa
xil11ati v 4-6 Q In funqie de tranzistor rcgil11111 ales. Sche-
ma cste prezen.tata In fig. IIL17.
Materialde necesare: 5 t ranzistoare, 14 5i 6 cnl1-
dcnsatoare conform datcl or di n schema. T ran7.is toarele de
cele J Oll a amplificaware simetriee vor [i alese perechi ,
'---
'-T'
a!'- u Y 1
Fig. lIT .l7. Schema JI1JpJifi cato.ru Jui
o '.! 1'
I'f- "" ' .... 1
" Ow ,,
prin sonare, cu pun-ct de funqionare coef icient (3 elt mai
marc 'l11asllra de identitatea
sc
putere, sau mai coreet spus pentru acest montaj pina cine!
punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate, iar .curentul de
colector este .lntre 40 80 mA pentru in clas;{
AB. Dad din motive economice se 0 funqionare ill
clasa B, se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1\.
In acest caz, procentul -de distoTSiuni crqte 1a 100/0 pentru
o putere de aproximativ 1 \V 0 impedan\a de iqire de 6 D .
Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare sint numai
informative. Constructorul va regIa amplificatoru1 pentr u
minim de distorsiuni maxima putere, experimental, cal.ltind
68
p revazindu-se Intre pUl1ctele X un de volu111
control de 5 H2. In cazul alimentarii din baterii, se poate
reduce tensiuneaJla 9 V, l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip
"sport", elemente.
IIJ.6. AMPLIFICATOR DE ANTENA TV
Recep1ia televiziunii la distan\e mari prilejuiqte multe
neajunsuri din cauza clmpului slab. Slnt necesare antene de
mare care Sll1t construqii destul de greoaie. In special
69
cu CLl un COll sum
bateria de acumulatori muIr mai -redus. Pentru tranzismar e1c
de putere s:: recom.I.ndJ: folosirea a cioua radiatoare In jur de
50cm
2
, confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m
fJ-1u ril""'"

I :{lblO (lillmfn/II
V /-2mm
Il
TI
Fig. IIT.IS. Radi.llO:tre pent[ II
conform schi\ei din fig. nI.18. Aceste radia loare mell1,in tem-
peratura tran7istoarelor in jurul a 40C.
Reglaje: la punerea in funqiune, R[ va fi cu
cursoru1 la capatul de jos adica spre baza, la fel Rg R
I
;:
III felul acesta se asigura Un curent minim prin tranzistoarc.
Aten\ie, uitind lmul din poten\iometre, calre colcctor, pol a-
rizarea mare prumita poate duce 1a distrugerea unei jonqiuni.
deoia tram:istorului. Se reg1eaza curentul de coloctor al pri-
111ului tran7.istor la 4-5 mA din R
I
Se trece apoi h oraju!
de putere se reg!caza di n aproape in aproape pe rind R.)
R13 pina cind ob\in curen\i egali intranzistoarele dl'
turismului La camping, rez.ultatele fiilld comparabilc CLl
ale receptoarelor wburi ea putere, insa dil;
2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzis marelc io-
]< )<; i1.c.
-+--- - -
Se recomanda urmatoarele tranzistoare: pentru T", Tj
percehi al ese de EFT 125, EFT 131, AC 74, OC 74, AC 121,
OC 318 san AC 117; penuu T1 perechi de EFT 353,
1
, ..... ,.. r
.fOOIf 12 " Hi
, ::L ,. ,
f
T,

O-iIHI-
/; O:.L !
2kQ

I ( I
J-ig. III.I9. Schema prc<1 l1ll'i i fic:tco)' uill i
EFT 323, OC 603, AC 151, TF 65, OC 71, AC 71; la fel cu
T
2
, T
J

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 1:11 alte
scopuri, ca amplificator de ghitara, PU, magnetofon etc, se
poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de dupa schema
din fig. nI.19. - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul
celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplifica-
toare In ca EFT 323.
111 acest caz aparatul se realizea!a 1ntr-o caseta adecvata
lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face
prin lipsa de contrast, proasta sau cum SI:'
sa se spuna "imagine cu purici". Una din
adaptate este manrea televizorului prin adauga-
rea unui ;:unplificator de antella. Rolul al11plificatorului estl:'

Fig. 111.20. All1plificalOr de T\'
de a primi scmnalul cle la al1'tena la manl11ea
sara televizorului pentru 0 imagine buna. Nu rareori, C011-
bune de propagare, amplificatoarele au adus il11agini de
la foarte mari prilejuind satisfaqii deosebite COIl-
structorului.
In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificawr
rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0
tensiune de 9 V, un Consum de 5 mA, care cazul
alimenrarii din baterie asigudl acesteia 0 indelungad.
Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig. III. 20.
Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa. Semnal u[
este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n
la L1 cuplat inductiv cu apliclndu-se pe emitorul tran-
zistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t
format din L:h Cll Ct, . R" este montata 111 paralel
pe L ;) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune
transmisii de televiziu11e. Lr" cuplat indllctiv cu L:, 1l11preuna
Cll c., CIO formeaza circuitul acordat de intrare :In cel de
72 se circuitul de sarcina L,;, C" C
8
amortizat de R
D
,
din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de
240 n.
Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre
circuitele de intrare din tranzistor; aldel pot
D -c:=J-
I' gr---.l.L-....
0) L, L,
-GJ-Q9 / Q--c=J--
J'ig. III.21. A),' / ..u-e,l pic,dor ill amplii"ica101'lI1 TY
parazite care hc amplificatorul inutilizabil. Pen-
tru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd
lntre circuite), iar cele trei grupe de bobine se vor eu
exelel perpendiculare. Eventual se vor ecrana bobinele L:
1
, L ,
L" Le. . construqiei se confeqioneaza din material
izolant pentru frecvente mari; se recomanda teflonul, care este
si termostabil, nedeform1'l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor ;
111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul. Dimensi u-
nea placii 100X35 mm groasd de 2-4 mm. Toate conexi u-
nile slot reduse la minim posibil. Nu sc rccomand5 lipirea
lranzistOarelor L U fire Iungi., acestea taindu-sc la 7-10 mill
lungime iar tranzistorul se introduce I'l1tr-un soclu confeqio-
nat. pieselor este dara orientativ 'in fig. III.21. Re-
zisten\ele folosite Slnt de tip miniatura 0,1-0,25 W, lasl l1d
lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 1'11 cursul lipirii .
Bobina L
J
, 4 spire cupru emailat e0,4 \TIm; L'1
L,: 6 spire cupru e111ailat de e 0,6 111m; Lp,: 2 spire cupru
email at de e 0,6 \TIm; L
J
-5spire de 0 0,8 \TIm Lt,: 7
aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul Rezis-
tenIa Ril ca RJ de altfel este de amortizare a cir-
cuitului, de alimentare In curem continuu stabi li-
zare termid a amplificatorului. In colectorul tranzistorului
70
spire de e0,8 mm. Modul de confeqionare al bobinelor este
ilustrat fig. III.22.
Se observa cd grupurile L
J
, L2 L" LG s'lnt confeqionate
pc carcase dc 8 ml1l, la care se POt adauga miez uri de alama
71
din cele folosite la televizor In blocul de canale, iar grupu I
L;" L, se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau
supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de
acord. Materiale necesare: Rezistente R" R6 -500 D ; R!.
R
7
-2,4 kD RJ, Rs-10 kG; R
s
, R'J-3,9 kD ; RI" Rp, -2 kD ;
I"IIl
j j If--
n
L
J
Lt,.

, ,
I
, ,
T('f ' ('2 Cb'
c. ''''
rig. III.:>..? Bobindc aillplificarorlilui '1 '
R
ro
-1 kD, COndellsatoare C
j
, C,-10 pF; C -16 pF; C :.
J
G
I
, C
G
, C8-500 pF C,,-20 pF; toate ceramice de qimcnsi ul1 J
miei. Tranzistoarc: D403;J7 410; TJ41l; [[415; fl 417; 11 42':; :
AF 115; OC 883 sau GF 132, amindoua tip.
PUl1erea In funqic: se verifid cu montajui:
orice poate fi fatala tranzistoarelor. minus ul
bateriei se leaga la masa. Dupa aplicarea tensiunii se verifie ,
curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u:
instrument se ating tranzistoarele cu dosul palmei - n u
trebuie sa se Incalzeasca. Cum radioconstructorii nu posed;'l
generator de semnal sau activ, yom da 0 me-
toda de acord fara aparate: se cupleaza amplificatorul b
televizor eu acesta In funqie pe canalul 2. CoborIrea bifilad
de la atena se leaga In pa,raJe,1 pe Lf,. Cu R!) desfacut de h
capatul dinspre colector se regleaza L,J din miezul de alamJ
sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast.
Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie. Dupa aCL' i,l
se trece antena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii
e ll) Co cu R
1
, desfacut In fine, se pune antena la lond
ei se acordeaza L2 la fel ca L,i' Dupa terminarea opera'liei
se reiall reglajele din nou de la catre intrare Cll anten.l
la locul ei. de reglaj fiind terminata se Jipesc rczis-
]a loe. Este de la sine d inaintea de
acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din "acord

I ....
fin" pe corecta de cum este f:lcut acor-
dul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treblli t acor-
date deealat Insa cum banda amplificatorului este desru I ck
larga (eca. 12 MHz hptul nu es te important.
Se recomand5 Incercarea un ui fin al aeordului
Ja sHqit pentru imagine cu buna sunet pllternic.
Sc poate intl'mpla ca la grupul bobinelor de intrare sau
sa fie necesar un al numarului de spire, adica sa tre-
bll iasdi. adaugat sau sd.zut la L". L;i cite 0 spira f unqie de
ca pacitatile parazite ale montajului tranzistoarelor folosite.
Sc poate face intrare de 75 D pentru cablu coaxia l, pen-
tru aceasta L
J
Lo vor avea priza mediana legata b +9 V
i.H cablul coaxial se leaga una din capetele ram .1SC libere
, 9 V.
Pentru canalele 1 ... 5 se pot ajusta bobinele deserise cu
tr anzistoarele recomandate. Pentru canalele 6 ... 12 sc pot
folosi numai. tranzistoare de fr e,: ven\'! foarte mari , : Uill slnt
tr<1 11 7islJoarcie n 411 n411. \ ell /x = 4C,:) .\ U-iz.
Capiroiul IV
DISPOZITIVE DE INCERCARE MASURAT
FOLOSITE IN CONSTRUCTIA
RADIORECEPTOARELOR
Fieeare radioeonstructor amenajeaza un mi e laborator
dotat eu seulele neeesare, eioean de lipit
eleelrie etc. Pe minimul neeesar de seule, mai slnt neeeS'lre
dteva aparate de IneereaTe masurat pe care radi o3l11atoru[
]" poal e eonstrui singur. In eele ce urmeaza se descriu clte\3
apatate indispensabile constrLl'ctol'ldui care tranzis-
ware: ,trei dispoz,i,t,ive de Illice-reat tranzisroare un voltmerl'lI
sensihil. Dwareee magazine]e de speoiali t ate care vInd tran-
nu poseda aparate de incercare masurat (au numai
pentru tuburi), este necesar ca radioconstructo rul Clll\ -
struiasd mai lntii un astfel de dispozitiv pentru a avea cer-
ritlldinea ca ltranzistoarele folosite In consuruqiil e reali z3te
{lInqioneaza nu sint ele cauza unei eventual e te.
De asemenea, In realizarea acorduril or, a polanizaril or
\ 'cri ficarea pUll'ctullli de funqionare, \'oltmetrul sensibil eu
intrarc de mare este indispensabiL Desigllr, radio-
construe torul eu poate reali za alte aparate nee\:-
sare - generat or de semnal etc. - care nu fae obieetul prt!-
i' cotci dar a caror dcser.iere poate fi gasita In eartca.
., Aparate de masllrat eonstruite de radi oamatori " de ing Mi-
tiko Gh. apar-ura la Editura tehnidL
IV,1. DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE
Funqie de natura complcxitatca lor, di spozitivele de
ncercat tranzistoare raspund Ia urmatoarde Intrebari: Di spo-
Zili vlIl cel mai simplu: f unqioneaza saLi nu; un dispoz.itiv mai
compl ex; funqi oneaza sau l1U masoara 5i iar un dispozitiv
de clasa permite maSllrarea In diferite punct(: de funqi onan::
plltlnd ridica curbde caracleristice,
PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc clate
cle pr.ime!e dOlla categorii.
Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cuti e de
din material plastic. Pcntru accasta Stnt necesare JOlla
dcmente mici de 1,5 \' '
pentrll al.iment area recep-
"2kJ? , I
toarel or Cll tranzistoare,
dOLla R, de
",
240 k.Q R2 de 3 kQ, >---
j;.
.
r
trei condensatoarc C
1
=
;
i e/-co!< .;-
= C,= 0,05(.J. F 6V, 0 cas-
ca telefoni ca de rei' is -
: :jI r. . oJ..
Cr
b
'(5;J }l.,(.> S
un Intrerupa tor K (voi
fig, IV.l), Placa mOll- Cr 'OU r/ov
tajse ,confeqionea7.a din
/
per,tinax taiat astfel ca sa
n .1. Cd 111.11 simplu di, poziliv
de tra n.7.<' ,rna r;;:
ten mare (400of2)
intre [ara joe In cutie,
rrin intennediul unui c01-
p.r se fixeaza c10ll a buqc lateral pentru casd. lin soclu COI)-
feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lra-
i',istorului. In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intrerlrpa-
toru!' Clitia de plas tic va avea dccuplJ:rile respecti ve as tfd
ca placa cu montajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie,
"\cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ecit sa Il1CerCe dad U all -
z.isLnrul oscil caza S'lll nu In In casca aU'. in-
du-se un .tOn inalr. Pot fi Incercate wate tranz istoarele de
radi o de 50-700 m\V chiar cde de plltCl' C
mica, Insanumai de tip pnp.
Fiind de dimel1siuni l11ici , aparatul es tc ponabi l
dad se 0 casca miniaturala de Illarc
Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de
masurat tran7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or. PCn l rLl
aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care
sc mai pot Jolosi dif1l 7orul, transforl11atorul de iqire, rran-
zistorul de pULere , transfonnarorul de cuplaj audio, citev:! re-
dOlla condensatoare, i\paratul indica daca tran zis-
75 74
toru! funqi oneaza masoara eu 0 de 10" 'I
coefi'cienwI
Sche ma cleetrica este ,data 111 fig. IV.2.
D c fapt, aparatul con\:ine un generator audio eu tranzi'i-'
10nl l de masurat 5
i
un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n:
de 3 V. C uajutorul R
J
de 10 kG se reali-
zca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare sc aude
tOilul In difuzor.
T
I I l
I ;';, I 11-';'l il ?(i
. (' l ),-)
\'1 'J : .' ,. t ';-,: F j f'
/. , 1 J '
'1\"; (0 1 1- '\ I.
1 '\ ,I
< i n ( >-4 -'
(:. 'I' r r - :):\;.. rlR'! I "" f) I 'i v
[
'1 " ?fJOQ

+
. ' Ii U J-
- c..
'
!
ir'" If(]) b - --
Fig. IV,2. D:ispozi!QV de lAlccrc<1;l e .;om' nu;" don.
u-un receptor de buzlInar dl(crioarat. Schcl11.1 elcctric5
In plll1etul Tcspeetiv se pe eadranul
e, )cfieien tu I de amplifieare In partn de jos pe schema a
cs-te minim, iar dnd eursorul se apropie de
partea sllperioara estc maxim. Scala se poaL:
garada imre zero 150, aeestea f.iind limitcle de masurare ale
aparatului. Ca ,idee eOnst rllc-ti va, sllgeram mont,area
mct rullli iar 'In IOeLd eondensatorului variabil gradi'nd scab
in iar In panea ,supenioadl a aparatullli sc O1 on-
[eaZa trei borne pentrll prins tranz,istorul de masurat (fig. 1V.3).
T ransfonnatorll l Tr, este transformatorul de cuplaj audio
iegat lnsa invers, adicil II este care in vech iu!
l11() l1taj se aml In coleerorul tran'lJistorului amplificator audi o.
iar I estc jumatate din seeundarul transforma,torului dcfazor,
adica un singur hohinaj. Se poate eventual folosi pelltru rcali-
zarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr,
P cntru pllncrea in funqiune a aparatu!ui se va hlosi Lin t rall-
I.istor bun pus in IUCld cdui de in.cereat. Dadi generatorul nu
f unqioneaza se inverseaza .cap-etele uncia din
ILl i Tri' Pentru gradarea sea lei se recomanda
folosirea citorva tranzistOare eu masurat la un aparat in-
dustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza
II
IV.3. J ispo2.ilivului din fi g. IV.2
caciranlll Stahilirca punetului rcsptXliv se
face astfcl: la incepUlul masuratorii sc afla i l l
pOl i lie de valoare maxima, adica eu cLirsorul in partea opuea
t ransformatorului. Se Incet butonul
pln5. incepe sase auda in difuzor. Punctul ,respecri \'
sc noteaza cu cunoscut. Sc repeta in clteva punctc.
Tn eazul cil ,constructorul sa masoare tranzistoarc PI:/,
np17, va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig. IVA
inserat lntre punctele a-b din schema ori ginal a. Fara acest
di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp.
Dispozitiv complex. Dispozitivele mai pretentioasc de
lncercat tranzi9toareeomPOrta un instrument, de regula un
mieroampennetru care permite eitirea directa 'a mai multor
marimi. Un aparat eu :inst.rument indicator se vede in
fig. IV.S. Aeest aparat permite masllrarea cllrentului ini\:ial
de eolector leo, eoeficientul de amplificare poate fi folosit
pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj.
77
76
.: . I ---,-
1(, 11 1 : 4,SV
I
I

o
+

Fig. IV.G. S ChCill,1 p. ilinJ d"
m:hur,ll
pentru .),untarea instrllmentului l11:lsurarea tranzistJarelor
de putere (K2). Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu
zero la rnijloc atLinci instrurncmul va fi montat pc L!Ll
inversor ca In fig. 1V.6. .
78
rnasurarea coeficientului de amplificare
numai In anumite pentru care este etalonat, dupa cun,.
de mica putere se pot masura la un
O][(ent de baza de 50[1. A sau 10[1. A dupa cum Q estc mai mic,
100. Pen tru tranzistoarele de put:::rc
un curent de baza de 1 m.\ sau
(3 '>100). CurentLd de baza se regleaza
470 kQ Cll comutatorul K[ pe po-
Rezistenta R3 este pusa in montaj numai
de baza la 1rnA protejind astlel
Pe pozitia de masura 3 sc::
cu instrumentul care se afla 111011-
este de 5 rnA pcntru masur;J-
mica puterc, R2 estc de 100 mA
putcre iar R3 este de 1 01\_
Aceste variaza de la instrument la instrument
sa interna. Valorile date sint valabile pe[1rru

___i I, f- _ ----<
ri?;. IV.7. Dispul1cre" piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU
J
1l1t1' -o cmic de plastic. Intruclt prin circuite circula llum" i
curent conlinuu nu slnt necesare speciale. 0 idee de
di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig. IV.7.
Pe panoul frontal s-au scos patru borne E, C, 13, E emitorul
79
Aparatul se ali01enrcal.a de la 0 baterie de -+,5 V poate
masura tranz,istoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo
InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0,100 mA prefe-
J.7U' Rt "',' 0
-C}

D"P I? ! 'j!(
, II I 1-
,...t.;)\-. j 0
6.
I -
,(, 6
I

If
J
,7 po
-._ --j
Fig. IV.4. Sohema comlll:1ri i per!l ru
r ig.
1V.S . Sc hcn .1 <.hspoziti \<ld ui de
mas ura I traInzis'loarc pl7 p 5..11\ !1;; 1i
rnisur.l t tlr ;l urzilStoare
rahil eu /ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlI<l
pc poziriile npl7 pl7p. Comutawrul de masura K pre po/i-
t ia 1 alege schema pentru citirea lui lin, pe pozitia :2 dctel'-
m ina curentul de bal.a 5i pe 3 pCf mi-rc citirea din.:;:td
a lui (3. Aparatul mai are doua in,'ersoarc pentru schil11-
barea polaritat;ii de masura ]a tranziSLOare npn K;) $[ 1111111
I
- -I---x
0__
Aparatul perrnite
ur l11eaza: tranzistoarele
respectiv mai mare ca
p unctcle de masura sint la
,5 111A W< 100 sau
di n R,* de
n \ia 2 adica lu.
pentru a limita curentul
tranzistorul la 0 manevra
introduc paralel
tat In colector. Asdel Rl
rca tral17.istoarelor dc
pentru tranzistoa,re de
de rczistenta un
imtrumcm cle 0,1 mA 660 Q. Apararul se poatc realiza
r
o 0 0 0
o 0
IT'A
[ ('B c
/(]
aJ)
'@"(!)
8 8
, 0
n p n

(OmA ImA
t.,"
'"",

Ifcf'
o
/<,
G o
fiind cl uhl at p Cnlf U masu ra n:a a tuturor tranzis warclor.
dupa cum au l a mij loe b:lza eoleetorul.
CClI1'truqia CSle IlU soli eila eomentarii suplilll en-
t are. Sa treeem Ja folosin:a aparatului care este mai interc-
sand. I n primul r ind K ;l sc pune III poz,iiie eorespunzaroare
tip ului cle tranzistnr l1pn sa L! jmp; III corcspuoza-
lOare puterii tranzistOr ului, p otc ll1iometrul 'in de curellt
mini m K J In p ozi\. ie ',' 1. Seintrocluec tranzostol'lIl sc
rnasoarJ: I,,;. 10 general sc apreciaza ca bune, tra'l1zisroarelc
care a u I ", sub 5 (1. A pen tEl cele de sub
20-30 pentru ecl c de audi o sub 500 pentrucel e de puterc.
Tranz iswarele ell mai lllari Slnt socotite de la bun
Jneeput ea 'll eeorcspunzatl)are. Daca tranzistorul a trecut bill e
prima proba, se lreec la eea de a doua, re-glarea cUrentlliui
de bna. Comulatorul !\. , se r otqte pe 2 cu ajutorul
Rr, 'se r egleaza eurentui corespUllza,tor tipului
(10 f1. !\ pc ntru puterc mid. C,S Jll ; \ p cntru putere mare).
Eventual cadranul lui Rio poate f.i gracla't direct 111
Se treee Kl In pozi\ia 3 $i se ci tqte (3. In caz ca (3 es te mai
mie de 100, atunci se revine eu KI. p e 2 sc regleazJ:
din nou Rr, pentru 'eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11. A res-
pectiv 1 mA se cilqre clio nou (3 Cll preoizie.
Cadra<nul instrumenlului va fi rescris dupa de
mai jos: Vor fi dOLla rlnduri de 'scari una superioara pentrl!
una ,inferi oara pen tru Se etalonead se traseaza
mai lIltli cea superi oara i n eomparatic Cll un milial11permetru
bun. Dupa aceia se seriecea de jos 111 corespul1za tor ClIrCI1-
de colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _
lOt /:cw; 5 mA, (3 = 100; la 4 mA, (3 = 80; Ia 3 mA, (3 = 60,
la 2 rnA, (3=40, )i la 1 111 .\ , corespunzator lui l ll -
= 50f1. A ; pentru seara de l e vA se valorile lui (3
cu 5, la fel pentrl! 0,5 mA. 1a 1:ranz,istoa.relc de putere.
Aparawl poate fi pre\-azur ell lnca 2 borne pentr u a fi
folasit ea miliampennetru In lIrma toarde seara
100 [LA - K, p c I " , (1) K2 pe tranzis toare d e
purere mica; scara 1 mA: t\, pe 1, K2 pc trall-
de puterc; scara SmA: K , pc 3 p e
80
p ozlpa rranzistoare de putere midi; seara 100 mA: Kl pozi-
3 K2 p e tranzistoare de putere. ca
sc poate adauga un eomlltator cu realizlnd eu
instruillent L1ll voltmcLru eu 10000 D/V In 100 (1.A
(fi g. IV. S). in felu1 aeesta construcrorul a rea li z d[ L11l apar :1 l
100 V
5017 V
+ mA
1DHJ2
------<0
-
Fig. IV.8. Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului
ca volrmelru
uni versal ,de masudi eu care se poate descur ea destul de bine
ln cOl1struqiile realizate.
Daca se gradeaza eadranul R4 In
se poatC' ridiea eu aparawl deseris mai curba l c= f (h) :
adica euren wi de eolec- ,1r: (1114;
tor in funqi e de curentul
de baza. P entru aceasta,
eu Ki In se
variaza curentul h citind
dteva puncte notind
corespondentele Ie pe ca-
dranul instrumentului
(care indica simuiran
eu (3 curentul de eol ec-
tor, de ,f.apt, se
masoara (3 prin wremul
de eoleator). Punlnd .. - 1 _ _ _ _ J. . - ---
I
V ' h
A
(0 ( 4) 2 00 MO
punete e gasLte pe 0 1r- /Ao
5

J
2
., f
tie miliI?etr!ca se Fig. IV.9. Curba earacleristica Ir= /U,,)
curba dm fIg. IV. 9. ridieat a eu tranzi srormetru
6 - Piese Montaje si mple
81
IV.2. VOLTMETRUL ELECTRONIC
i\paratul prezindl 0 rel. istenta de intrare de oirca 200 kD/ V
Cste rceomandabil in masurari depanarea aparaturii trall-
:ristoriz. atc. Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel
de la dispozitivul de l'I1eereat tranzistoare (eventual pot fi
eonstruite ambele aparate III eutie eu un comutator
pemJ'u instrument) adid 0,1 mA 6000 rez,istenra interna;
In aeest cal. rczistenra interna este mai purin importanta pu-
rind avea val o ri destul de departarc bra de cea recomandata.
Schema aparatului estc redata ]: n fig. IV.lO. Voltmetrul COIl-


-=- 9V
+
+
Fig. IV.lO. Schema vO' ltmet rului tranzistorizat
rlne un singur lranzistor 0 dioda Zener pentru subil,izarea
tensiunii. Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala
de 9 V. Dat fiind co nsumLiI extr em de redus, bateria va avea
viar
a
Illdelungata. Regimul de funqi onare al :tranz,istorului
este fixat de rezislenrelc R
G
, R
7
, R
s
, R
13
; dintre aceSlca, Rs
RI;J se aleg semi variabile se vor in mon taj In
fel ea sa poad! fi reglate eu Potenriome-
tI'Ll! RIO stabilqte !lulul va fi seos la un buton pe panoul
frontal al apararului . Cele einei rezistenre Rl - R:; VOr fi eu
toleranre cit mai miei; de asemenea R
6
, R 7 Rp,.
De preeizia stabili:tarea aeestor rezistenre va depinde
preeizia aparatului . Rezistenrele de 20 56 M .Q pot fi reali-
zate prin inseri e.rea mai multor Se vor pref e.ra
rezistenre de tip MLT eare se gasese pe pia\a. Tranzlstorul
OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte
mie mare. Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de
82
tensiune poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V.
Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izolant foarte bun.
Etalonarea voltmetrului: se aparatul punincl
comutatorul Kl pe poz iria 2,5 V, se rcgleaza mai intii RIo
pentru ,indiearia zero. i\plicind In parald eu aIr voltmetru 0
tensiune de 2,5 V sc regleaza Rp, R,:) astfel ea acul il1stru-
mentului sa indi ee maximum . Dupa ar ec a se vcrifica even-
wal ajusteaLa 1111lul din RIO' Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte
punetul precis se treee la verificarea stabilirea altor
pUl1cte din scali! . Se rceomandii 2 seari: una pentru 2,5-25
250 V alta pCntrll 10 100 V. Se pot adallga alte
seari in flll1qie de po%iriil e disponibile la K, de rezistenrelc
adaugate.
Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata.
6*
J3IBLIOGRAFIE
1. Bad;iralt Th. Barbat B. Ini\,i:ore in udioreceplo.are. BU(UTe?li, Edotur:l
rehnica, 1964. .
2. Olarilt O. Construqii rad io. lbdioreceplOare CU t ranzi'S>loare.
Edi,tura lehni d\, 1965.
3. Stanciuiescu Gh. de a,udiofrecven\a C'U Bu-
Ediwra reh'lica, 1964.
4. MiUea A. Rahine rad,o, I311c'ure.)ri, Edilura 1962.
5. Olarilt O. Chidul r:ldioal11atorului. Bucurqti, Edi tur a U.C.F.S., 1965.
6. ,:. ':. ,:- IXSpozLuive semiconducware. Edir-ura lehn.ica, 1964.
7. ':.
,;- :
Revisoa Radio, UR.5.S. 1967- 1968.
8. ':. ,:. ,.
Rev/i'sta 1967-1968.
9. Ristea J. Stan r. Cond""no<lJtOare. Bllcure?li, Editura tehnid, 1964.
10. ". ':. ':. Cata]oage piese radio )i tranz,isloare LP.R.S.
Redactor: lng. PAUL ZAMFIRESCU
Tchnoredactor: THEODOR I VAN
Dat la cules 26.08.1969. Bun de tipar 20.09.1969. ApaTlit 1969.
Coli editorial, 4,18. Coli de tipar 5,25. A. 1658111969. C. Z
bblioteciLe mar; 621.382. C. Z. penlTlI mic-i 621.
TiparuJ cxcc\uat la tmreprinderea poJigtari di Sibiu)
Str. N. Dalcescu nr. 17.
Republica Soc i ... li sta Romania
..
ill:l

APARITII 1969
.-
tl " #1'
Ciclul Piese Ji constructii radio
Rezistoare. Condensatoare. Bobine
de P. Apostol
Prize de pamint
de D. Grigorescu
Semiconductoarele ?i utilizlirile lor
de Em. Vasiliu
Montaje simple de radioreceptoare
de O. Olariu
Tuburi electron ice
de M. Bodea (in pregatire)
Instala\ii de radiorecep\ie
de C. lonescu
Mijloace de deflexie
de Gh. Zamfir
Generatoare de
Colectia radio televiziune ColecJia radio televiziune
c
..c
III
-
g
...
:::J
"C
w
Ite lucr-ari
....
instalatiilor electrice de pe auto-
ehicule
de C. lonescu
pentru autovehicule
audiofrecvenili
de G. Bijeu?i Gh. Stancu
lei 5