CUPRINS

1. Definiii 2. Aplicaii GIS 3. Harta 4. Modelul de date geo-relaional 5. Evaluarea economic a implementrii unui GIS 6. Schema de organizare i strategii pentru implementarea unui GIS 7. Open GIS Definiii, concepte, modele 8. Curs Arc GIS 9.3 i aplicaie practic 9. Extensii ArcGIS 9.3 10. Noua arhitectura GIS a ESRI 11. Prezentri power point

1. Definiii
Sistemele informationale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parte din clasa mai larg a sistemelor informatice. Ele au ca principal caracteristic tratarea informaiei innd cont de localizarea sau amplasarea ei spaial, geografic, n teritoriu, prin coordonate. Tehnologiile GIS au aprut n urm cu trei decenii din necesitatea de a facilita operaii complexe de analiz geografic pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate ori necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase. Facilitnd prelucrarea i analiza datelor spaiale, provenite att din surse clasice, convenionale (harti, planuri, etc), ct i din surse ce implica tehnologii avansate (imagini aeriene si satelitare, teledet ectie, GPS), sistemele din categoria GIS constituie unica soluie prin care se pot rezolva raional, inteligent i eficient problemele tot mai dificile legate de utilizarea resurselor terestre. Aplicabilitatea GIS este practic nelimitat cci marea majoritate a activitilor umane are drept trstur important localizarea n spaiu. n mod natural, un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri i hri, gestionarea reelelor de utilitate public (ap i canalizare, termoficare, electrice, telefonice, gaze, drumuri, ci ferate, linii de transport urban, etc.), identificarea amplasamentului optim pentru o investiie, studiul impactului unui obiectiv (central nuclear, aeroport, rafinrie, ...) asupra mediului ambiant, etc. Informaii de calitate nseamn decizii de calitate. Sistemele GIS, integrnd baze de date ce contin si informatie de localizare impreuna cu faciliti de suport al deciziilor, pot fi un ajutor fundamental n managementul oricrei organizaii complexe, cu sarcini multiple, interdependente. Definiia 1: GIS este o colecie de componente hardware, software, date geografice i personal, destinat achiziiei, stocrii, actualizrii, prelucrrii, analizei i afirii informaiilor geografice n conformitate cu cerintele unui domeniu aplicativ. Pentru a nelege aceast definiie, trebuie s facem urmtoarele comentarii: 1. componenta hardware nseamn att platforma de calcul ct i echipamente periferice pentru introducerea datelor i pentru comunicarea (afiarea) rezultatelor; 2. componenta software trebuie s ofere o serie de funcii de baz, cu aplicabilitate general, i n acelai timp s permit adaptarea/extinderea la specificul oricrei aplicaii; funciile oferite trebuie s permit att analiz vectorial i cartografie automat, ct i prelucrarea imaginilor i modelare spaial (raster), laolalt cu gestiune de baze de date i acces multi-media; 3. componenta date geografice este determinant: cea mai costisitoare i longeviv component a unui GIS este baza de date geografice. Prin urmare, introducerea datelor este o operaiune de o importan considerabil. Introducerea datelor se poate face prin: digitizare, scanare, din msurtori n teren (staii totale), prelucrarea imaginilor de teledetecie, fotogrametrie digital, conversie din alte formate. Intretinerea si actualizarea datelor geografice reprezinta o a doua etapa, practic cu desfasurare continua in timp si care necesita adesea resurse speciale dedicate (hardware, software si personal); 4. componenta personal nseamn o echip format din trei categorii de specialiti: cei care implementeaz software-ul de baz sunt implicai n activiti de instruire a utilizatorilor, asisten tehnic i consultan; cei care creeaz i ntrein baza de date digitale sunt responsabili pentru continutul, precizia si acurateea datelor oferite utilizatorilor; cei care utilizeaz software-ul i baza de date geografice pentru a rezolva probleme concrete sunt implicai n formularea specificaiilor de definiie a proiectelor (aplicaiilor) GIS, dezvoltarea de tehnologii specifice, generarea produselor GIS i asistarea proceselor decizionale. Din definiie rezult urmtoarele aspecte: (i) O abordare GIS implic n mod necesar tratarea unitar ntr -o baz de date unic i neredundant a componentelor grafice, cartografice, topologice i tabelare. Dei au un rol important n cadrul GIS, elementele de grafic pe calculato r reprezint numai una dintre modalitile de consultare sau raportare a coninutului unei baze de date spaiale. Baza de date permite o gam divers de alte tipuri de explorare ce necesit n special capacitate de tratare i de prelucrare pe criterii geografice i analitice. (ii) Un GIS include o colecie de operatori spaiali care acioneaz asupra unei baze de date spaiale pentru a referi geografic o mare varietate de informaii reale. Un model de date GIS este complex pentru c trebuie s reprezinte i s interconecteze att date grafice (hri) ct i date tabelare (atribute). In plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este utilizat pentru a simula situaii i evenimente reale extrem de complicate. Acest fapt solicit i mai mult capacitatea modelului GIS de a reda perfect evenimentele i fenomenele din realitate. Intr-o alt variant, Definiia 1 poate fi formulat astfel: GIS este o tehnologie care utilizeaz baze de date localizate spaial (prin coordonate), un sistem de tratare adecvat a acest ora, echipamente specifice pentru introducerea, stocarea, actualizarea i afiarea datelor spaiale, precum i un personal specializat. Definiia 2: Prin date geografice se nelege ansamblul format din date spaiale (localizate prin coordonate) i date descriptive (atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (strzi, parcele, accidente). O baz de date geografice este o colecie de date geografice organizate pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea i afiarea de ctre o mulime de utilizatori n mod eficient. Datele spaiale utilizate n tehnologiile GIS se pot clasifica dup: a) precizie, b) documentele primare utilizate, c) ciclul de actualizare.

Definiia 3: Prin refereniere geografic (sau georeferentiere) se nelege stabilirea relaiei dintre coordonatele unui punct pe o foaie plan (hart - 2D) i coordonatele geografice reale din teren (pe suprafaa Pmntului 3D, aproximata printr-un elipsoid de referinta). Scurt istoric: Ca n orice domeniu tehnic, exist diverse variante privind prioritatea n acest domeniu . Dei exist o serie de preocupri i chiar o definire a unui GIS nc de la nceputul anilor '60, este n prezent evident faptul c dezvoltarea unui sistem informatic geografic real este direct dependent de resursele hardware i software disponibile. n prezent, cnd performanele n domeniul procesoarelor, al sistemelor grafice, al dispozitivelor de memorare i stocare sunt uimitoare chiar i pentru cei implicati direct in domeniul tehnologiilor informatice, este greu de acceptat faptul c un sistem cu funcionalitate real n tehnologia GIS ar fi putut exista mai devreme de deceniul 8. Cert este faptul c piaa de GIS are n ultimii 5-10 ani o dinamic anual constant de cca 15%. Creterea fr precedent a performanelor sistemelor din clasa PC a asigurat accesul la tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori. Clase de aplicaii GIS: In funcie de modul de obinere a datelor cartografice digitale, putem defini dou principale clase de utilizatori ai tehnologiilor GIS: a) productorii de baze de date cartografice digitale; b) utilizatorii de baze de date cartografice digitale.

Achiziia datelor GIS

Un GIS permite integrarea datelor achiziionate la momente de timp diferite, la scri, cu rezoluii si precizii diferite, prin diverse metode, elementul de legtur fiind dat de localizarea geografic, n teritoriu. Surse de date GIS: fie i carnete de teren digitizarea hrilor tiparite scanarea harilor tiparite si vectorizarea conversia datelor CAD fotogrametrie (fotograme aeriene) teledetecie (imagini multispectrale aeriene sau satelitare) GPS

Reprezentarea datelor ntr-un GIS

Un GIS gestioneaz dou categorii de date: spaiale (elemente grafice localizate prin coordonate specifice hartii ) i descriptive (negrafice) datele spaiale reprezint poziia i forma obiectelor (fenomenelor) terestre utiliznd trei tipuri fundamentale de entiti grafice : puncte, linii, poligoane, la care se adauga elemente de tip text (etichete) datele descriptive reprezint informaii despre obiectele (fenomenele) terestre continute intr -o hart utiliznd: atribute (ntrebri) valori ale atributelor (rspunsuri)

Structura datelor GIS Entitate (Punct, Linie, Poligon)

Date descriptive (Atribute)

ID unic

Date spaiale (Coordonate)

ID 11 12 24

Folosinta industriala agricola industriala

Stare buna f.buna medie Comparaii

ID 11 12 24

GIS-SGBD (Sistem de Gestionare a Bazelor de Date DBMS in engleza): Un GIS conine un SGBD special, capabil s gestioneze date spaiale (coordonate), s insereze i s regseasc informaii n funcie de localizarea acestora n teritoriu si de elementele descriptive. GIS-CAD: Un GIS ofer faciliti grafice de tip CAD i n acelai timp este destinat s efectueze analize spaiale complexe, s genereze automat informaii spatiale noi, s trateze coordonatele geografice (sferice sau carteziene) i proieciile cartografice. Harta este un produs metric, pe care se pot efectua msurtori precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu gestioneaza coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice. GIS-Cartografiere automat (automated mapping): Un GIS conine funciile necesare cartografierii automate dar nu este orientat ctre aceasta.

Metode pentru construirea bazelor de date GIS

Surse de date Hri i planuri tiparite Imagini satelitare, aeriene Date digitale produse de sisteme CAD sau de cartografiere automat Msurtori de teren: informaii stocate ca fiiere ASCII manuscrise GPS Tabele, foi de calcul in diferite formate Metode utilizate Digitizare / Scanare si vectorizare Clasificri de imagini Import

Citire direct fiier text Introducere de coordonate de la tastatur Import Citire direct fiiere dBASE, Access

Conversia hrilor i planurilor tiparite Comparatie Digitizare / Scanare-vectorizare

Digitizare procedeu uor de nvat obositor pentru mn i ochi nu este indicat pentru curbe de nivel indicat pentru manuscrise color posibil pe un PC modest Scanare-vectorizare procedeu mai complex obositor pentru ochi indicat pentru curbe de nivel indicat pentru originale de editare necesita configuratii robuste calculatoarelor utilizate (procesor, RAM) ale

Baza de date GIS: exemplu

Vegetaie Straturi tematice existente Drumuri Hidrografie Construcii Tem nou Straturi tematice generate prin analiz spaial Incendiu Drumuri afectate Culturi agricole distruse Depozite de cenu

2. Aplicaii GIS
Tehnologia GIS i dovedete utilitatea n orice domeniu de activitate care se bazeaz pe tratarea informaiilor spaiale:

1. URBANISM, SISTEMATIZARE I ADMINISTRAIE LOCAL

cadastru urban optimizri transport urban stabilirea amplasrii optime a noilor obiective (nzestrri edilitare, cartiere de locuine, obiective industriale obiective social-culturale, etc.) spaiu locativ arondri pe diverse criterii studii de urbanism acordarea permiselor de construcie/demolare inventarierea folosinei terenurilor organizarea colectrii i depozitrii deeurilor menajere organizarea interveniilor de urgen (salvare, poliie, pompieri, depanare) evidene necesare poliiei, pompierilor, circumscripiilor financiare

2. CADASTRU

integrarea complet a procesului cadastral, pornind de la msurtorile de teren i ncheind cu editarea planurilor i registrelor de eviden cadastral faciliti de comunicaie cu sistemul de taxare al Ministerului Finanelor, cu alte organisme publice sau persoane fizice care solicita date cadastrale

3. PROTECIA MEDIULUI
supravegherea rezervaiilor naturale analiza polurii solului, apei, aerului urmrirea efectelor produse de diveri ageni poluani analiza zonelor afectate de diferii poluani (chimici, sonori, fizici, etc.) analiza zonelor afectate de dezastre naturale

4. AGRICULTUR, PEDOLOGIE, SILVICULTUR I MBUNTIRI FUNCIARE

cartare pedologic cartare silvic cadastru silvic supravegherea strii de sntate a pdurilor supravegherea culturilor proiectarea i supravegherea sistemelor de irigaie urmrirea eroziunii solului analiza transportului agricol analiza stressului vegetal

5. PETROL I GAZE

inventarierea, cartarea i supravegherea zcmintelor proiectare, ntreinere i optimizare conducte

6. CARTOGRAFIE

realizarea i actualizarea de hri i planuri topografice realizarea i actualizarea de hri tematice integrarea n coninutul hrilor a datelor de teren, fotogrametrice i satelitare

7. DOTRI EDILITARE: aplicaii AM/FM (Automated Mapping/Facilities Management) pentru companii de

distribuie de energie electric, gaze, ap, etc. (7.a) aplicaii n domeniul distribuiei apei i canalizrii: planificarea lucrrilor de ntreinere a reelei i echipamentelor din sistemul de distribuie a apei i de canalizare inventarierea cerinelor consumatorilor cartarea i supravegherea reelei de distribuie a apei i de canalizare nregistrarea defeciunilor, planificarea lucrrilor de intervenie i identificarea consumatorilor afectai n caz de avarie identificarea traseelor afectate de infiltrarea unor substane poluante, localizarea surselor de poluare i avertizarea

consumatorilor planificarea lucrrilor de extindere a reelei de distribuie a apei i de canalizare (7.b) aplicaii n domeniul producerii i distribuiei de energie electric: cartarea dotrilor electrice inventarierea, analiza i supravegherea dotrilor electrice identificarea amplasamentului optim pentru un nou obiectiv planificarea operaiilor de ntreinere, reparaii proiectarea, ntreinerea i optimizarea reelelor electrice analize demografice pentru planificarea distribuiei i anticiparea vrfurilor de sarcin planificarea operaiilor de rezolvare a reclamaiilor i sesizrilor consumatorilor optimizarea activitii de citire a contoarelor i ncasar e a facturilor prin arondarea consumatorilor analiza zonelor unde apar frecvente disfuncionaliti identificarea i ntiinarea prompt a tuturor consumatorilor afectai de ntreruperea temporar a furnizrii de energie electric din diverse motive (avarie, lucrri) analiza ncrcrii reelelor electrice

8. TRANSPORTURI I TELECOMUNICAII

proiectare, ntreinere i optimizare reele transport (drumuri, ci ferate, cabluri, etc.) optimizri trasee transport (aprovizionare, transport mrfuri, transport cltori, transport public) cadastru special (ci ferate, drumuri, telecomunicaii) supravegherea traficului (rutier, feroviar, etc.)

9. COMER

amplasarea magazinelor en-gros n funcie de acces auto, concuren, consumatori organizarea distribuiei mrfii ctre clieni de la cel mai apropiat depozit gestionarea stocurilor

10. APLICAII SPECIALE

cartare topografic, hidrografic, aeronautic cadastru militar strategie / tactica militar navigaie control de frontier analiza terenului (vizibiliti, accesibiliti, coridoare de trecere, pante, etc.) informaii, contra-informaii

11. GEOLOGIE

cartarea formaiunilor geologice studii tectonice cartarea, inventarierea i supravegherea zcmintelor

12. HIDROLOGIE, OCEANOGRAFIE

cartarea cursurilor de ap si a suprafetelor acvatice studiul zonelor litorale urmrirea polurii apelor de suprafa i de adncime analiza transporturilor fluviale supravegherea bazinelor hidrografice prevenirea avalanelor/inundaiilor batimetrie

13. STATISTIC, EVIDENA POPULAIEI, RECENSMINTE, DEMOGRAFIE

registrul populaiei analiza n teritoriu a datelor recensmintelor analiza micrilor demografice realizarea i diseminarea anuarelor statistice

14. FINANE-BNCI

zonarea pe circumscripii financiare colectarea taxelor i a impozitelor gestionarea mprumuturilor

inventarierea clienilor

15. POLITIC

studii diverse (interaciuni, zone de influen, etc.)

Un GIS trebuie s includ faciliti pentru a rspunde urmtoarelor 5 ntrebri generice:

a. LOCALIZARE: "Ce se afl la ... ?" Aceast ntrebare urmrete identificarea obiectelor/fenomenelor amplasate la o anumit poziie geografic specificat prin denumire, adres potal, sau coordonate geografice. CONDIIE: "Unde se afl ... ?" Aceast ntrebare urmrete aflarea poziiei exacte a unui obiect/fenomen sau a unui ansamblu de cerine specificate (de exemplu: zon despdurit de minimum 2000 m.p. cu sol propice construciei de cldiri, situat la cel mult 100 m de o osea). TENDINE: "Ce s-a modificat de cnd ... ?" Aceast ntrebare urmrete evidenierea modificrilor survenite ntr -o zon geografic de-a lungul unei perioade de timp. PARTICULARITI: "Ce particulariti se manifest n zona ... ?" Aceast ntrebare presupune o analiz complex cutnd corelaii de tipul cauz -efect (de exemplu: este cancerul cauza major a morii pentru rezidenii din preajma unei centrale nucleare?) sau anomalii aprute la un moment dat ntr -o zon cu caracteristici cunoscute. MODELARE: "Ce s-ar ntmpla dac ... ?" Aceast ntrebare presupune o analiz complex urmrind anticiparea impactului unui evenime nt (adugarea/eliminarea/transformarea unui obiect/fenomen) asupra mediului nconjurtor (de exemplu: ce se poate ntmpla dac se construiete un nou drum, depozit de deeuri, .a.? sau dac o substan toxic ptrunde accidental n staia de pompare a apei potabile?)

b.

c.

d.

e.

3. Harta
Pentru a modela lumea nconjurtoare, sistemele GIS utilizeaz obiecte i relaii spaiale. Obiectele GIS sunt entitati localizate pe/sau n apropierea suprafeei Pmntului. Acestea pot fi naturale (ruri, vegetaie), construit e (drumuri, conducte, cldiri) sau convenionale (frontiere, limite de parcele, uniti administrative). Un obiect GIS se caracterizeaz printr-o poziie i o form n spaiul geografic i printr-o serie de atribute (elemente descriptive). Relaiile spaiale dintre obiecte (vecintate, interconexiune, continuitate, inciden, etc.) ajut la nelegerea situaiilor i luarea deciziilor. Harta este o reprezentare grafic la scara a unei poriuni din suprafaa Pmntului n care punctele, liniile i poligoanele indic poziia i forma spaial a obiectelor geografice iar simbolurile grafice i textele descriu aceste obiecte. Relaiile spaiale dintre obiectele geografice sunt implicit continute i trebuiesc interpretate de ctre cel cruia i se adreseaz harta. Punctele reprezint obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stlpi de nalt tensiune, copaci, fntni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infraciuni) precum i obiecte care nu au suprafa, cum sunt vrfurile munilor. Punctele se reprezint utiliznd diverse simboluri punctuale grafice i pot fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometr ic punctele sunt caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z). Liniile reprezint obiecte GIS prea nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de ap, precum i obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafa cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezint utiliznd diverse simboluri liniare grafice i pot fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric, liniile se caracterizeaz prin lungime. Poligoanele sunt suprafee nchise reprezentnd forma i poziia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, uniti administrative, parcele, tipuri de vegetaie. Poligoanele se reprezint utiliznd diverse simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hauri pentru interior i pot fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric, poligoanele se caracterizeaz prin arie i perimetru. Harta digital (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic bine delimitat, toate informaiile continute (punctele, liniile si poligoanele) fiind localizate prin coordonate (toate eleme ntele continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.

4. Modelul de date geo-relaional

Un GIS utilizeaz unul sau mai multe modele de date spaiale pentru a reprezenta obiectele geografice. Exist trei tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezent area hrii; modelul raster, care descrie suprafaa Pmntului ca o matrice format din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; i modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezint forma suprafeelor in spatiu tridimensional. In modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate avnd o delimitare bine definit n spaiu. Poziia i forma obiectelor este reprezentat utiliznd un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr -o singur pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentat printr -un ir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un ir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimiteaz poligonul. Modelul vectorial reprezint suprafeele apeland la izolinii; de exemplu, altimetria se reprezint prin curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hrilor dar este mai puin eficient pentru analiza suprafeelor care necesit calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafeei n orice punct sau direcia pantei. Modelul de date raster reprezint o zon de teren ca o matrice (gril) format din celule rectangulare uniforme, fiecare celul avnd o valoare. Grila este reprezentat ntr-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule se calculeaz pe baza coordonatelor unui punct de referin, de obicei unul din colurile grilei, innd cont de poziia celulei n gril (numrul liniei/coloanei) i de dimensiunile celulei pe x i pe y. Valoarea unei celule indic obiectul situat n acea poziie. Exist trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, n care fiecare valoare indic un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zon urban, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) nregistrate ntr-o imagine (fotografie); indicarea unei msurtori relative cum ar fi altitudinea fa de nivelul mrii, nlimea unei cldiri fa de nivelul solului, etc. In modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definit iar relaiile spaiale dintre obiecte sunt continute implicit. Reprezentnd celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exact i depinde de rezoluia celulei. Prin rezoluia celulei se nelege dimensiunea suprafeei de teren reprezentate de o celul; cu ct suprafaa reprezentat este mai mic, cu att rezoluia este mai bun i deci datele mai precise, n schimb este nevoie de volume mari pentru stocarea datelor i de un timp de prelucrare mai ndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare ntr-o singur celul a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea i forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria i forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor i pentru implementarea funciilor analitice spaiale (suprapunerea obiectelor, identificarea ntinderii unui fenomen, operaii pe vecinti). In modelul raster suprafeele sunt reprezentate prin indicare a n fiecare celul a valorii cotei corespunztoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu uurin a operaiilor asupra suprafeelor (calculul pantei, direciei pantei, interpolarea curbelor de nive l). Un model de date GIS i propune s reprezinte Pmntul ntr -un format digital structurat care s permit utilizatorilor crearea, editarea, actualizarea, vizualizarea, analiza i reprezentarea grafic a datelor geografice. Un model de date trebuie s fie simplu, uor de neles, suficient de flexibil pentru a putea reprez enta date provenind de la o mare varietate de surse, i n acelai timp robust, capabil s modeleze procese geografice complexe i s se adapteze la specificu l fiecrei aplicaii. Formatul de stocare a datelor spatiale ARC/INFO coverage utilizeaz un model de date geo-relaional bazat pe modelul vectorial pentru reprezentarea informaiilor spaiale (poziie i form) i pe modelul relaional al bazelor de date pentru reprezentarea informaiilor aspaiale (atribute descriptive). In modelul de date ARC/INF O coverage, informaiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus n coresponden cu una sau mai multe tabele de atribute. Modelul de date ARC/INFO coverage st la baza reprezentrii de: obiecte geografice simple (punctuale, liniare, poligonale) obiecte geografice complexe (regiuni, trasee i seciuni) obiecte auxiliare (adnotri, puncte de control) obiecte conceptuale (teme, vederi)

Formatul ARC/INFO coverage memoreaz coordonate numai pentru puncte, arce i noduri i utilizeaz relaiile topologice pentru a defini poligoane i reele. Poligoanele i reelele stau la baza definirii de regiuni i rute. Formatul ARC/INFO coverage permite integrarea unei mari varieti de date geografice: imagini video, nregistrri de teledetecie, desene CAD, documente scanate, fiiere text, fiiere RDBMS comerciale. Modelul de date ARC/INFO coverage utilizeaz urmtoarele dou concepte de baz:

a) Structura de date ARC-NOD:

Aceasta este cea mai eficient structur pentru a reprezenta date de tip vectorial. In aceast structur, arcele sunt determinate prin noduri iar poligoanele sunt construite prin arce. Nodurile definesc cele dou capete ale unui arc; dou sau mai multe arce se pot inter -conecta printr-un nod comun. Un arc este format din cele dou noduri extreme i de o serie de puncte intermediare (de inflexiune) care dau forma arcului. Nodurile i punctele intermediare sunt reprezentate ca perechi de coordonate x, y. Un poligon este format dintr-o serie de arce ce definesc conturul acestuia. In acest mod este eliminat duplicarea datelor: frontiera comun a dou poligoane adiacente este memorat o singur dat; un punct comun mai multor arce este reprezentat o singur dat. Aceast structur asigur nu numai stocarea eficient a datelor i implicit prelucrarea mai rapid a unui mare volum de date, ci este i un suport foarte eficace pentru definirea relaiilor spaiale dintre obiecte: poligoanele care utilizeaza cel puin un arc comun sunt vecine, o serie de arce inter conectate prin noduri comune formeaz un traseu ce poate fi strbtut, etc. Acesta este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relaiile spaiale dintre obiecte (vecintate, continuitate, interconexiune). Cele trei concepte topologice specifice formatului de date ARC/INFO coverage sunt: conectivitate (relaia ARC-NOD) - arcele se inter-conecteaz prin noduri (n structura coverage, informaiile spaiale asociate arcelor se memoreaz ca liste de perechi de coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate arcele care au un nod comun se conecteaz ntre ele. definirea ariei (relaia POLIGON-ARC) - arcele care se inter-conecteaz pentru a delimita o suprafa nchis definesc un poligon (n structura coverage, informaiile spaiale asociate poligoanelor se memoreaz ca liste de arce alctuind frontiere) sens (relaia STNGA- DREAPTA) - fiecare arc are o direcie i cte un poligon de fiecare parte (n structura coverage, se memoreaz i liste de triplete ARC, LEFT -POLY, RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentnd exteriorul zonei de interes. Crearea i memorarea topologiei n structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt reprezentate eficient, evitndu-se duplicarea datelor, la economia de memorie adugndu-se viteza crescut de prelucrare pentru volume mari de date. In plus, topologia st la baza implementrii funciilor analitice spaiale care sunt cheia oricrui GIS: modelarea curgerii unui fluid printr -o reea, combinarea poligoanelor adiacente avnd caracteristici similare, identificarea obiectelor adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea eficient a datelor: dei un arc poate aparea n lista de arce pentru mai multe poligoane, de fapt el este stocat o singur dat. Definirea ariei asigur ca frontierele poligoanelor adiacente s n u se suprapun. Relaiile topologice sunt utilizate pentru a efectua funcii analitice fr a fi necesar accesul la poziiile absolute stocate n fiierele de coordonate. n acest fel prelucrarea datelor este mai rapid i pot fi prelucrate volume mai mari de date.

b) Topologia:

5. Evaluarea economic a implementrii unui GIS

Prin implementarea unui GIS se nelege utilizarea unei dotri materiale (echipamente de calcul i periferice i software GIS) i a unor diverse surse de date (hri i planuri existente, recensminte, statistici, date de teren, aerofotograme, imagini satelitare, etc.) de ctre o organizaie n vederea dezvoltrii unei aplicaii bine definite. Implementarea se concretizeaz ntr-o baz de date spaiale aferent unei zone geografice bine delimitate i un set de proceduri GIS apelabile de la nivelul unei interfee utilizator n vederea efecturii de interogri i analize spaiale (geografice) complexe ale cror rezultate s fie sugestiv reprezentate sub form de grafice, schie, scheme, planuri, hri i rapoarte. Evaluarea eficienei implementrii GIS pornete, cum este i firesc, de la estimarea costurilor i beneficiilor legate de aceast activitate. O evaluare generala si aproximativa a structurii costurilor implementrii unui GIS, care se po ate apropia si de condiiile actuale din Romnia, este urmtoarea: 1. Echipamente 15% 2. Programe 20% 3. Pregtire personal 20% 4. ntreinere echipamente 5% 5. Intreinere programe 5% 6. Introducere date 20% 7. Intreinere date 5% 8. Alte cheltuieli (studii teren, infrastructur, consumabile) 10%

Este de remarcat c doar 35% din costul implementrii este reprezentat de investiia n echipamente i programe. De aceea, trebuie acordat o atenie deosebit evalurii i planificrii tuturor activitilor ce concur la implementarea GIS. Principalele costuri avute n vedere la implementarea unui GIS sunt urmtoarele: costul dotrii i cel al introducerii datelor. Pe plan mondial, se estimeaz c 70 - 80% din costul total al implementrii l reprezint introducerea i ntreinerea datelor. a) Cazul I Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie ndeplinite, n cazul cel mai favorabil, urmtoarele trei condiii: (i) Produsele finale GIS s poat fi definite (ii) Produsele finale s aib valoare economic (iii) Valoarea economic a produselor finale s poat fi msurat. n acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri): B (cantitate-produse-finale) x (valoare-produs) ----- = ------------------------------------------------------------C costuri-implementare-GIS Dac valoarea lui B/C este mai mare sau egal cu 1, atunci implementarea GIS este justificat economic. n general, se estimeaz c investiia se amortizeaz n decurs de 3-5 ani. b) Cazul II Nu exist ns o abordare metodologic universal valabil pentru estimarea beneficiilor GIS. Aceast situaie se datoreaz n principal urmtoarelor trei cauze: (i) Obiectivele implementrii GIS nu pot fi exprimate ca produse finale. Astfel de cazuri se ntlnesc atunci cnd tehnologia GIS este utilizat pentru a mbunti procesul de decizie din cadrul unitii economice, reducndu-se gradul de incertitudine i riscurile asupra deciziilor. (ii) Valoarea economic a produselor finale nu poate fi msurat ci doar estimat ca beneficiu indirect. n cazurile n care produsele finale GIS sunt plasate ntr-un lan tehnologic sau decizional mai amplu, fr ca ele s constituie rezultate finale cuantificabile. (iii) Introducerea tehnologiei GIS afecteaz costul produselor existente. n cazurile n care se obin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producie. De aceea, prezentm n continuare o serie de beneficii tipice ce pot ajuta n evaluarea implementrii GIS: a) Beneficii cuantificabile: reducerea timpului de producere i actualizare a hrilor; reducerea timpului necesar ntreinerii bazei de date, a echipamentelor, etc. reducerea costurilor de ntreinere; reducerea costurilor de planificare i proiectare; reducerea timpului necesar activitii administrative; reducerea costurilor activitilor administrative; informaii precise i standardizate; informaii actuale; acces rapid la informaie. b) Beneficii necuantificabile: mai mult informaie; creterea calitii analizelor n paralel cu reducerea timpului necesar analizei; capacitatea de a face analize imposibil de realizat fr tehnologia GIS; decizii mai bune; planificare mai bun; o mai bun nelegere i analiz a situaiilor i sistemelor de complexitate ridicat; prezentri de bun calitate la nivel decizional.

O alt clasificare a beneficiilor obinute prin implementarea GIS este urmtoarea: a) Beneficii de eficien: cost redus, obinndu-se aceleai rezultate ca i nainte de implementarea GIS. b) Beneficii de eficacitate (productivitate): rezultate (produse) noi sau mbogite; valoare crescut a activitii. Produsele GIS se caracterizeaz prin: prezentarea grafic (cea mai sugestiv) a informaiilor prezentate n mod tradiional ca tabele; cost redus (n general, se constat realizarea de economii n valoare de 80% din costul execui ei prin mijloacele tradiionale); precizie mbuntit;

noutate (se genereaz cu uurin hri i planuri noi, mai precise, mai frumoase, mai diverse); favorizarea mbuntirii calitii i promptitudinii deciziilor. Incheiem acest capitol citndu-l pe Stephen Gillespie, cel care a condus n 1995 din partea U.S. Geological Survey un studiu amnunit privind eficiena utilizrii GIS n aplicaii guvernamentale. "Datele spaiale digitale nu au nici o valoare ele nsele. Nu pot fi consumate la masa de prnz, nici nu pot fi mbrcate ntr -o zi geroas de iarn. Nu pot fi atrnate pe perete pentru a fi admirate, nici nu-i produc o plcere strecurndu-le printre degete. Sunt valoroase numai pentru c oamenii le pot introduce n calculator pentru a realiza ceva cu ele. Valoarea datelor este funcie de beneficiile obinute n urma utilizrii lor n GIS".

6. Schema de organizare i strategii pentru implementarea unui GIS

Indiferent de mrimea i repartiia costurilor de implementare (dotare hardware i software, culegere date, introducere date, pregtire personal, materiale consumabile, ntreinere, etc.), factorul hotrtor n obinerea unei aplica ii GIS operaionale nu poate fi cuantificat n bani: succesul implementrii i funcionrii unui GIS depinde n primul rnd de modul de organizare a activitii.

6.1 Schema de organizare

Pentru a avea succes n implementarea unui GIS complet, schema de organizare a pers onalului trebuie s prevad ndeplinirea operativ a 11 activiti generale. Fiecare dintre acestea necesit anumite cunotine, aptitudini, personalit i. Desigur, nu este exclus ca o singur persoan s execute mai multe dintre aceste activiti sau ca un colectiv de persoane s se ocupe exclusiv doar de una dintre activitile prevzute. n acelai timp, n funcie de aplicaie, este posibil ca unele dintre aceste activiti s nu apar n schema de organizare.

6.1.1. Conductorul de proiect

Acesta trebuie s neleag cum se pot aplica tehnologiile GIS pentru rezolvarea problemelor proprii organizaiei pentru care lucreaz. El trebuie s cunoasc cerinele celor care vor fi utilizatorii GIS -ului implementat, att n cadrul organizaiei ct i n afara acesteia, astfel nct s urmreasc satisfacerea tuturora. Printre aptitudinile conductorului de proiect este de preferat s se numere i cele de bun comerciant pentru a reui s valorifice GIS -ul n momentul definitivrii acestuia. Intruct implementarea unui GIS este costisitoare i de durat, el trebuie s fie capabil s menin ncrederea factorilor de decizie ai organizaiei sale pentru a susine i finana implementarea. Conductorul de proiect trebuie s neleag performanele i limitrile unui GIS. El trebuie s poat evalua corect resursele necesare implementrii unor aplicaii tipice GIS. n acest sens, n principal, el trebuie s neleag cerinele implementrii bazei de date, costurile automatizrii acesteia i strategiile de urmat n vederea realizrii optime a analizelor asupra datelor spaiale. Conductorul de proiect este cel care trebuie s selecioneze i apoi s conduc personalul calificat implicat n executarea celorlalte 10 activiti. Tot el are rspunderea pentru meninerea productivitii echipei alese precum i a rspltirii corecte a membrilor acesteia pentru eforturile depuse de fiecare.

6.1.2. Analistul GIS

Acesta posed cunotine tehnice i experien n aplicarea unui GIS pentru a rezolva cerinele utilizatorilor vizai. El trebuie s fie capabil s proiecteze i s automatizeze baza de date GIS. De asemenea, el trebuie s tie cum s proiecteze i s execute analize spaiale complexe. Evident, analistul GIS trebuie s fie capabil s poarte un dialog cu toi utilizatorii poteniali ai GIS-ului aflat n curs de implementare i s traduc apoi cerinele acestora n termenii unei specificaii tehnice care s asigure realizarea procedurilor GIS care s rspund tuturor ateptrilor utilizatorilor. Acest proces se desfoar iterativ. Analistul GIS implementeaz sistemul conform cerinelor exprimate de utilizatori, apoi solicit observaiile acestora pentru a aduce corecii i mbuntiri sistemului. El este rspunztor pentru ctigarea i pstrarea ncrederii utilizatorilor prin satisfacerea deplin a cerinelor acestora i prin aceasta, este rspunztor de succesul implementrii.

6.1.3 Administratorul bazei de date

Acesta are experien n proiectarea bazei de date spaiale, n organizarea logic a obiectelor geografic e pe straturi tematice, alegerea surselor de date adecvate fiecrui strat tematic, definirea i codificarea informaiilor descriptive. Administratorul bazei de date trebuie s asigure automatizarea bazei de date prin alegerea procedurilor celor mai eficiente. El are rspunderea pentru gestionarea i actualizarea datelor cu asigurarea calitii, integritii i confidenialitii datelor dup caz. Administratorul bazei de date coopereaz permanent cu administratorul GIS i furnizeaz comenzile de lucru pentru personalul implicat n activitile 5,6 i 7.

6.1.4. Administratorul GIS

Acesta posed cunotinele necesare exploatrii hardware-ului, software-ului i bazei de date spaiale pentru a implementa ntr-o manier productiv toate funciile specificate de analistul GIS. El este responsabil cu activitatea

productiv curent ncepnd cu operaiile de introducere a datelor i terminnd cu generarea de grafice, schie, scheme, planuri, hri i rapoarte reprezentnd rezultatele unei analize spaiale. n acest sens, el coopereaz cu administratorul bazei de date i se ocup cu organizarea i supravegherea operaiilor curente efectuate de personalul implicat n activitile 5,6 i 7.

6.1.5. Specialistul n interpretare fotogrametric/desenatorul tehnic

Acesta se ocup cu realizarea de manuscrise de hri prin compilarea i integrarea informaiilor cartografice provenite de la diferite surse. Manuscrisele de hri realizate de el constituie sursa de date pentru digitizare/scanare i introducerea informaiilor descriptive. El trebuie s utilizeze surse de date cum ar fi: planuri i hri existente, fotograme aeriene, imagini satelitare, studii de teren, i s posede cunotinele necesare interpretrii tematice a datelor utilizate. De asemenea, el trebuie s stpneasc principiile de baz ale cartografiei pentru a poziiona i delimita cu precizie obiectele geografice pe manuscrisele realizate. Evident, i sunt absolut necesare aptitudini de desenator tehnic pentru ca manuscrisele realizate s aib acurateea cerut de aplicaia GIS care le va folosi drept suport.

6.1.6. Operatorul de digitizare/scanare/introducere de date de la tastatur

Acesta efectueaz automatizarea i ntreinerea bazei de date GIS. El digitizeaz sau scaneaz hri, introduce datele tabelare reprezentnd atributele obiectelor geografice din baza de date, editeaz hrile digitale pentru corectarea erorilor i efectueaz actualizarea datelor. Pentru aceasta, el execut toate operaiile specificate de administratorul bazei de date i/sau de administratorul GIS.

6.1.7. Specialistul n redactarea rezultatelor finale

Acesta se ocup cu producerea de grafice, schie, scheme, planuri, hri i rapoarte. n plus, el trebuie s stabileasc procesul de redactare a rezultatelor finale pe care s -l apeleze utilizatorul cruia i este destinat GIS-ul implementat. n acest scop, este de preferat ca el s posede cunotinele cartografice necesare realizrii de hri de bun calitate, cu un mesaj clar, uor de neles, respectnd regulile de reprezentare grafic specificate de utilizator. n acest sens, el trebuie s creeze biblioteci de simboluri cartografice specifice aplicaiilor GIS vizate. El trebuie s implementeze o serie de procedee simple, rapide, pentru afiarea unor rezultate standard descriind coninutul bazei de date GIS la un moment dat. Evident, specialistul n redactarea rezultatelor finale trebuie s cunoasc regulile de realizare a hrilor n funcie de scara i tema reprezentat, modul de amplasare a adnotrilor, crearea de legende i texte explicative, etc.

6.1.8. Administratorul de sistem

Acesta este responsabil cu ntreinerea configuraiei de calcul (hardware i software) utilizate pentru implementarea GIS-ului. El trebuie s asigure funcionarea tuturor componentelor necesare implementrii. El rspunde de piesele de schimb i de materialele consumabile, efectund att operaiile de instalare i ntreinere a echipamentelor i software ului, ct i de arhivare pe suport extern a informaiilor (date i programe) conform unui program bine stabilit. Administratorul de sistem trebuie s posede cunotinele i experiena necesare ntreinerii diverselor tipuri de echipamente precum i interconectrii acestora n reele, atunci cnd este cazul.

6.1.9. Programatorul de aplicaii

Acesta se ocup cu dezvoltarea de interfee utilizator orientate ctre aplicaie. Utiliznd secvene complexe de operaii GIS, acesta construiete macro-comenzi apelabile printr-o simpl selectare a unei opiuni dintr-un meniu proiectat astfel nct utilizarea GIS-ului implementat s fie ct mai natural pentru utilizator. n acest sens, vor fi implementate macro-comenzi pentru toate tipurile de prelucrri cerute de utilizator (introducerea i editarea datelor, efectuarea analizelor spaiale, redactarea rezultatelor finale). El trebuie s cunoasc n profunzime funciile GIS, structura i coninutul bazei de date, cerinele aplicaiilor de interes pentru utilizator, modul de lucru tradiional cu car e este obinuit utilizatorul. n plus, el trebuie s posede cunotine de programare.

6.1.10. Instructorul de GIS

Utilizatorul este cel deservit de GIS-ul implementat. Pentru ca implementarea GIS s aib succes, aceasta trebuie s vizeze un utilizator real. Evident, sarcina implementrii GIS este cu att mai uoar cu ct utilizatorul, pe lng cunotinele i experiena specifice domeniului su de activitate, posed i cunotine despre funciile unui GIS. n acest mod, utilizatorul ar fi n msur s neleag n ce mod tehnologiile GIS l -ar putea ajuta n munc. Nu se poate obine o implementare GIS adecvat dect dac se pornete de la un proiect cu specificaii de definiie corect i complet formulate. Pentru aceasta, organizaia care se ocup cu implementarea GIS trebuie s desfoare i o activitate de instruire a utilizatorilor vizai. Activitatea de instruire cuprinde dou etape. Prima este premergtoare implementrii GIS i are drept scop informarea potenialilor utilizatori despre posibilitile oferite de GIS n general, i n special despre modalitile concrete n care aplicaiile specifice acestora pot beneficia de utilizarea unui GIS. Cea de -a doua etap se desfoar la finalizarea implementrii GIS avnd drept scop instruirea utilizatorilor n exploatarea facilitilor implementate.

6.1.11. Utilizatorul
Legat de cele prezentate anterior, la implementarea cu succes a unui GIS trebuie s participe i utilizatorul, beneficiarul noului sistem. Acesta trebuie s furnizeze informaiile de specialitate necesare proiectrii i implementrii bazei de date i a funciilor GIS. Utilizatorul, specializat n geodezie, pedologie, cadastru, telecomunicaii, etc., dup caz, poart dialoguri cu personalul implicat n activitile 1, 2, 3, 4, 7 i 9.

6.2

Strategii de implementare

Indiferent care ar fi structura organizaiei care se ocup cu implementarea GIS, n timp, pe parcursul implementrii, trebuie asigurat executarea activitilor prezentate anterior. O strategie frecvent utilizat pentru a ndepl ini cerinele celor mai importante activiti la nceputul unei implementri GIS, de obicei de amploare redus - aa-numitul proiect pilot - o constituie echipa n doi. Aceasta efectueaz majoritatea funciilor tehnice de conducere precum i operaii de rutin. Un membru al echipei execut proiectarea bazei de date, introducerea datelor prin metodele alese, prelucrrile de baz i analizele geografice prevzute de implementarea GIS. Al doilea membru ndeplinete funcia de administrator de sistem, programeaz interfee i macro-comenzi speciale, dezvolt proceduri GIS pentru redactarea rezultatelor finale. Analiznd realizrile din ultimii ani n domeniul implementrilor GIS n lume, se pot evidenia 5 strategii de succes utilizate frecvent.

6.2.1. Strategia "echipei n doi"

Aa cum s-a prezentat mai nainte, multe organizaii au nceput prin a constitui o echip format din doi membri calificai s efectueze toate activitile necesare implementrii GIS pentru o aplicaie bine definit, de amploare redus. n timp, cei doi responsabili ai implementrii GIS identific printre personalul organizaiei lor alte persoane pe care le iniiaz n GIS i crora le ncredineaz realizarea unora din activitile de implementare. n acest mod, pe msura acumulrii experienei, organizaia ajunge s dispun de personal calificat pentru toate activitile prevzute de schema general de organizare i poate aborda proiecte GIS orict de complexe.

6.2.2. Strategia "pe furi"

Din pcate, nu toi factorii decizionali ai organizaiilor care ar putea beneficia de implementri GIS neleg i aprob o astfel de aciune. n astfel de cazuri, se poate ncepe prin a se achiziiona software GIS pentru o configuraie hardware existent deja, cum ar fi un PC legat la un digitizor i un plotter sau imprimant grafic. Cu aceast dotare minim, o persoan avnd cunotinele necesare i poate propune s dezvolte o aplicaie complet demonstrativ. Cheia succesului unei astfel de abordri o constituie existena prealabil a unor date geografice care s permit implementarea imediat a unei aplicaii. Dac procesul de automatizare a bazei de date GIS este prea anevoios, iniiatorul aciunii este n pericol de a eua prin consumarea resurselor financiare nainte de a reui s demonstreze avantajele oferite de un GIS. Dar, dac reuete s defineasc o aplicaie de mare interes i ajunge n stadiul n care GIS-ul implementat i permite obinerea unor rezultate concrete, atunci cu siguran pentru viitoarele propuneri de implementri GIS se va putea obine suportul factorilor de decizie, inclusiv pentru extinderea dotrii hardware i software.

6.2.3. Strategia "serviciilor contra cost"

Aceast strategie const n dezvoltarea de aplicaii GIS pe baz de contract cu alte organizaii care comand i pltesc serviciile aferente unei implementri GIS. Cele mai frecvente servicii solicitate vizeaz generarea de baze de date GIS prin digitizarea/scanarea hrilor i introducerea datelor descriptive, dezvoltarea de interfee utilizator orientate ctre aplicaie (analize de reele, studii de amplasament, evaluri de patrimoniu, studii de sistematizare, etc.) sau producia de hri pe diverse suporturi. O cerin major a acestei abordri o reprezint dotarea organizaiei cu echipamente performante i n pas cu dezvoltarea tehnologic pentru a putea dezvolta continuu gama i calitatea serviciilor oferite.

6.2.4. Strategia "raportului cost-performan"

n aceast abordare, se ncepe printr-un studiu de fezabilitate, prezentndu-se un raport bine documentat n care s se demonstreze n ce mod utilizarea unui GIS va duce la creterea eficienei activitii organizaiei implicate. Adeseori, n astfel de cazuri se elaboreaz un plan concret de implementare pe baza rezultatelor obinute prin efectuarea unui studiu al cerinelor aplicaiilor GIS vizate i a unui proiect pilot. Acest plan este nsoit de o analiz cost-performan care trebuie s evidenieze beneficiul net adus de implementarea GIS. Din pcate, orict de surprinztor ar prea dup creterea spectaculoas a vnzrilor de GIS din ultimii ani, exist foarte puine studii care s demonstreze limpede beneficiul economic adus de GIS unei organizaii. Nu este simplu s evaluezi cantitativ efectele utilizrii tehnologiilor GIS reflectate n special asupra calitii unor activiti, fie c este vorba de nlesniri aduse unor procese anevoioase, de obinerea unor rezultate concrete ntr -un timp semnificativ redus, sau de asigurarea integritii i consistenei datelor prin impunerea unei discipline stricte n automatizarea bazei de date. Aceast strategie este indicat n special n domeniul proteciei mediului nconjurtor. n astfel de cazuri, utilizarea unui GIS se poate concretiza n semnalarea, i prin aceasta, n prevenirea unor efecte negative asupra mediului ca

urmare a unor proiecte de investiii nainte ca acestea s se realizeze practic. De asemenea, se poate aplica cu succes aceast strategie pentru aplicaii viznd supravegherea dotrilor edilitare i a altor elemente de infrastructur ale unei localiti.

6.2.5. Strategia "partajrii resurselor"

n aceast strategie, mai multe organizaii coopereaz la implementarea unui singur GIS dar care s integreze facilitile cerute de fiecare n parte. Astfel se pot achiziiona nc din start echipamentele i software -ul GIS necesare implementrii, efortul financiar, dei considerabil, fiind suportat n comun de prile interesate. Ideea de baz a acestei abordri este urmtoarea: fiecare organizaie rspunde de automatizarea i ntreinerea informaiilor geografice aferente temelor proprii, dar, n acelai timp, toate organizaiile au acces la ntreaga baza de date GIS dup necesiti. Pentru asigurarea integritii i confidenialitii datelor la nivel global, se implementeaz proceduri de acces pe diverse nivele (numai citire, scriere/citire, scriere/c itire/tergere, sau deloc). Cheia succesului unei astfel de abordri o constituie asigurarea flexibilitii modelului i structurii de date pe care se bazeaz implementarea GIS astfel nct s se poat satisface cerinele diverselor aplicaii de interes p entru organizaiile participante. Ceea ce se urmrete n acest caz, este dezvoltarea unui GIS multi -disciplinar, care s permit pe de o parte, accesul fiecrui utilizator la segmentul su de date din baza de date comun n vederea actualizrii i efecturii unor prelucrri de baz specifice activitii sale, i, pe de alt parte, integrarea tuturor datelor astfel nct oricare dintre utilizatori s poat efectua interogrile i analizele complexe autorizate asupra ntregii baze de date GIS. n afar de cele 5 strategii prezentate anterior, larg utilizate n lume n prezent, se pot imagina numeroase alte variante posibile de urmat. Dar, indiferent de strategia aplicat, implementrile GIS care au avut succes prezint urmtoarele similitudini: cnd s-a dorit o implementare de mare complexitate, implementarea propriu-zis s-a efectuat numai n urma analizei rezultatelor obinute prin realizarea n prealabil a unui proiect pilot implementarea a vizat utilizatori reali, ale cror cerine le-a satisfcut pe deplin implementarea a beneficiat nc de la nceput de participarea a cel puin doi specialiti cu o solid pregtire tehnic implementarea a beneficiat de participarea utilizatorilor, care au preluat sistemul implementat sub controlul lor. Utilizatorii s-au angajat activ n dezvoltarea de proceduri GIS care s vin n sprijinul propriilor lor activiti curente o dat constituit echipa GIS a organizaiei, aceasta a fost susinut moral i material pentru ca personalul calificat ale crui cunotine i aptitudini s-au mbogit pe msura experienei ctigate n timpul implementrii s nu migreze ctre alte locuri de munc.

6.3 Programe GIS folosite in lume 6.3.1 Clasificarea produselor GIS

Sistemele Informatice Geografice au fost, pna nu demult, aplicatii de lux. Astazi, versiuni puternice pentru calculatoarele personale au facut aceste aplicatii posibile de abordat de un numar mare de utilizatori. Exista urmatoarele clase consacrate de produse GIS: produse Expert GIS; produse Desktop GIS; produse GeoEngineering; produse Web GIS; produse AM/FM; produse DBMSs

Deoarece o baz de date spaiale reprezint, n acelai timp, o baz de date grafice i o baz de date atribut, care se integreaz i formeaz o singur entitate, pentru realizarea unui GIS un singur program de calculator nu este suficient. n general, elementul fundamental al unui GIS este harta digital (o colecie de simboluri grafice), creia i corespunde o colecie de simboluri atribut. Toate acestea sunt organizate ntr-o form numeric, pentru a fi compatibile cu arhitectura i modul de funcionare ale calculatoarelor. De exemplu: pentru o localitate, strzile sunt reprezentate prin linii iar cvartalele de locuine prin poligoane (elemente ale bazei dedategrafice), iar tipurile de acopermnt al strzilor i caracteristicile constructive ale cldirilor sunt stocate n baza de date atribut. Ca urmare, chiar companiile productoare de softuri au fost nevoite s conceap pachetele de programe ca sum a unor module sau subsisteme care sunt activate i folosite pe msur ce se realizeaz baza de date i apare necesitatea realizrii analizei spaiale. n plus, cum posibilitile acestor pachete de programe sunt nc limitate de posibilitile reale de concepere i scriere, un singur pachet de programe nu este suficient, utilizatorii fiind nevoii s fac o analiz atent a acestora i s recurg la cel puin dou, trei astfel de pachete pentru a-i realiza toate obiectivele propuse. Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuie s cuprind urmtoarele componente soft, adaptate datelor georefeniate: sistem de achiziionare, editare, transformare, verificare i validare a datelor; sistem de gestiune a bazelor de date; sistem de procesare i analiz a imaginilor; sistem de cartografiere computerizat; sistem de analiz statistic i spaial; sistem de afiare i redare grafic. Deoarece sunt create pentru a fi rulate pe platforme diferite, prezentm n tabelul cu cele mai utilizate pachete de programe SIG: ARC/VIEW este un pachet de programe creat de ESRI ( Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New York Street, Redlands, California, USA), conceput iniial ca mijloc de vizualizare a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devenit unul dintre cele mai rspndite programe de GIS din lume ca urmare a uurinei n exploatare i a structurii modulate care accept practic un numr nelimitat de extensii create de utilizatori conform propriilor necesiti. Mai mult dect att, ESRI a creat un adevrat forum pentru dezvoltatorii de aplicaii GIS pentru ArcView, punnd la dispoziie o parte a codului surs.

Denumire program ALLIANCE APIC ARCAD ARC/INFO ARCVIEW ARCGIS ATLAS AUTOCAD AUTOROUTE CARTES & BASES ARTHAGO CARTO-PC CHOROSCOPE CITIX DATA PK EDICART ENVI ERDAS GDS GENASYS GEOCITY GEOCOMM GEOCONCEPT GeoCube GEOIMAGE Geo/SQL GEOVISION GLOBAL MAPPER GRASS

Platforma de rulare PC St PC St/PC St/PC PC PC St/PC/Ap PC PC PC PC PC St/PC PC PC PC St/PC St St St PC PC/Ap PC St St/PC St PC St

Denumire program

Plaforma de rulare

IDRISI PC INTERGRAPH PC INFOCAD St MAPBOX PC MAPII Ap MACMAP Ap MAPGRAFIX Ap MAPINFO PC MGE St/PC MICROCARINE Pc MOSS St MULTISCOPE PC PEC GIS St PREFIX St RESOCAD PC SICAD St SAMLLWORLD St SPANS St/PC STAR St SYNERGIS St SYSTEME 9 St TOPOLISP PC URBACAD PC URIAH St VIACAD PC VUE3D St St = Staie grafic PC = PC compatibil IBM Ap = MacIntosh

Structura modulat, capacitatea de operare cu fiiere vector i raster i, nu n ultimul rnd, posibilitile de a crea i aduga extensii special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au fcut s alegem ArcView ca pachet de programe pentru laboratoarele Facultii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

7. Open GIS
De ce OpenGIS?
Extinde beneficiile OpenGIS la GIS-ul traditional Aduce inter-operabilitate intre sisteme, date, functionabilitate. Stabileste un limbaj comun si un sistem unificat pentru informatiile geografice Creaza sisteme din cele mai bune componente.

Beneficiile OpenGIS
Integrare cu standardele de software bazat pe componente Cicluri de dezvoltare rapide si eficiente Evita transferurile de date si redundanta Protejeaza investitia - acesta se va vedea in viitor(profituri viitoare)

Ce este Consortiul Open GIS (OGC)?

O asociatie bazata pe consens si formata din organizatii publice si private. Creator si manager al unei largi arhitecturii industriale pentru geoprocese interoperabile. Furnizor al modelelor bazate pe procese interoperabile cu geodate pentru factori de decizie in dezvoltarea afacerilor centrate pe utilizator. Organizatorul forumului deschis pentru conducerea si planificri raionale a proceselor industriale.

Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al
informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura informationala.

Misiunea OGC
Implica dezvoltatorii si utilizatorii ai resurselor de informatii geografice -- incluzand vendori, integratori,academii,agentii guvernamentale si organizatii obisnuite -- in dezvoltarea comuna a specificaiilor tehnologiei interoperabile si lucreaza la promovarea produselor interoperabile certificate. Sincronizeaza tehnologia de geoprocesare cu standardele tehnologice informationale curente si in dezvoltare bazate pe sistemele deschise, cu procesarea distribuita si schemele de procesare bazate pe componenete. Organizator al forumului industrial care promoveaza initiativele de dezvoltare si colaborare pentru geopreocesare distribuita.

Definiia OpenGIS
OpenGIS constituie geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a mparti geodate eterogene si de a geoprocesa resurse in mod transparent in retele. Cel mai inalt nivel al specificatiilor interoperabilitatii. Specificatiile OpenGIS (OGIS). Specificatii despre software care permite impartirea geodatelor si interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila. Consortiul Open GIS , Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala.

Specificatiile OpenGIS
Versiunea curenta are 14 capitole si un sumar Noi capitole sunt in lucru... Capitolele: 1. Geometria Structurilor 2. Sistemele de referinta spatiale 3. Geometria localizarilor 4. Functii si interpolari 5. Trasaturile OpenGIS si Colectii de caracteristici 6. Acoperirea 7. Imaginea Pamantului 8. Relatiile caracteristicilor 9. Calitate 10. Tehnologie de transfer 11. Metadata

12. Arhitectura serviciilor 13. Catalogul serviciilor 14. Comunitatea semanticii si comunicatiilor

ISO TC 211 Informatii geografice

ISO (International Standards Organisation) lucreaza la standardizarea Informatiilor geografice de cativa ani cu comitetul sau 211. Ca o asociatie din industrie , OGC evident ca a fost capabil sa antreneze mai multe resurse si sa fie mai rapid decat ISO TC 211 Ambitiile lui ISO TC 211 au fost sa stabileasca o baza solida pentru transferul de date - OGC a supralicitat cerintele, aducand obiective clare si interoperabilitate puternica. Cooperarea dintre OGC si ISO a fost stabilita si este o alianta de clas A.

Modelele OpenGIS
Ce cuprinde Modelul deschis de geodate OpenGIS: caracteristicii si acoperirea geometrie si sisteme de referinta scheme de caracteristici colectii de caracteristici si schema de proiect Ce cuprinde Modelul de servicii OpenGIS : cataloage, metadate operatii geospatiale si imagini

8. ArcGIS 9.3
n cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute si geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data Object model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa nzestreze elementele geografice cu un comportament natural. De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin adaugarea unei coloane ntr-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui comportament acestor elemente. ntre datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost introdus conceptul de topologie. Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale dintre obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune). Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se intersecteaza, ct de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul. 8.1 Functiile sistemului ArcGIS Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse n fiecare strat, a atributelor necesare descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor. Proiectarea bazei de date se realizeaza n trei pasi: Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi In general, organizarea datelor pe straturi se face tinnd cont de doua criterii: - tipul datelor: punct, linie sau poligon; - tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.). Pasul 2. Definirea atributelor

Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In plus, pentru ntreaga baza de date se construieste un dictionar n care, pentru fiecare strat se precizeaza numele atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile. Pasul 3. Asigurarea registratiei coordonatelor ntre straturi Pentru o corecta registratie, acele elemente care apar n mai multe straturi (de exemplu conturul zonei de studiu, linia de coasta litorala) se vor digitiza o singura data ntr-un strat aparte - un sablon. n continuare, toate celelalte straturi se vor construi pornind de la acest strat sablon si adaugnd elementele specifice. 8.1.1 Introducerea datelor Un strat al bazei de date se poate introduce prin digitizare, scanare sau prin conversia unor date digitale existente din alt fomat n formatul dorit. Datele pot fi introduse automat si n urma unor masuratori efectuate cu GPS-uri. Exista mai multe moduri n care pot fi stocate datele geogafice, si anume: formatul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hartii; modelul raster, care descrie suprafata Pamntului ca o matrice formata din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; si modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezinta forma suprafetelor. 8.1.2 Interogarea datelor Interogarea datelor presupune identificarea anumitor elemente prin indicarea lor pe ecran sau identificarea tuturor elementelor care satisfac o anumita conditie. Se pot realiza interogari spatiale, de genul sa se afle toate elementele care se gasesc n interiorul unui dreptunghi sau selectii ale elementelor unei teme in functie de pozitiile lor relative fata de elementele altei teme. n acest ultim caz, putem determina, de exemplu, toate orasele care se gasesc n interiorul unui judet, toate localitatile prin care trece un drum, toate orasele care se gasesc la o distanta mai mica de x km de un drum, etc. 8.1.3 Analiza Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul de GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor. Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate n urma analizei geografice dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage n diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata. Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii ntre doua straturi reprezentnd aceeasi zona de teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumndu-si atributele corespunzatoare obiectelor peste care se suprapun n cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un nou strat. Prin combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale ntre date. De exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinznd parcele de teren cu un alt strat continnd tipuri de sol ntr-o zona data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel nct se pot identifica acele parcele situate pe sol degradat. 8.1.4 Afisarea rezultatelor Rezultatele analizei geografice se pot reprezenta grafic pe o harta nsotite de o descriere sub forma unui raport cuprinznd datele tabelare, inclusiv valorile calculate n cadrul analizei. Pentru realizarea hartii finale, n general, sunt combinate mai multe straturi ale bazei de date cuprinznd obiectele geografice urmarite n proiect, sunt adaugate o serie de elemente cartografice si sunt elaborate rapoartele descriptive. In afara unor harti, pot fi puse la dispozitia utilizatorului rapoarte sau grafice care sa puna n evidenta diverse caracteristici ale temelor. Harta conceputa este apoi tiparita sub forma unei harti pe hrtie sau este stocata sub forma unei imagini. De asemenea, harta poate fi pusa la dipozitia publicului pe Internet, pentru a fi consultata de persoanele interesate. 8.2 Georeferentierea datelor Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de

pe suprafata pamntului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim meridian si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea sunt unghiuri masurate din centrul pamntului la un punct de pe suprafata pamntului. Unghiurile sunt adesea masurate n grade. n sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are longitudinea 0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara n mod obisnuit n grade zecimale sau n grade, minute, secunde. Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamntului, ele nu sunt unitati uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce n ce mai mici pna cnd se transforma ntr-un sigur punct la poli. Forma si dimensiunea unei suprafete ntr-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. n timp ce sferoidul aproximeaza forma pamntului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamntului. Un datum furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamntului. El defineste originea si orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel nct acesta sa se potriveasca ct mai bine cu suprafata pamntului ntr-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamntului, punctul respectiv se numeste punct de origine al datumului si este diferit de centrul pamntului. Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a lungul celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic de coordonate care la rndul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid. ntr-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu originea n centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza n raport cu pozitia centrala. Una specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x si coordonata y. n acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul ntregului domeniu x, y. Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata ntr-o foaie plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei pamntului n doua dimensiuni conduce la distorsiuni n forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie a hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane. Proiectii diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel nct sa minimizeze una sau doua din caracteristicile datelor. Cele mai importante tipuri de proiectii sunt: conice cilindrice plane Datele stocate ntr-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamntului. n acest scop pot fi realizate urmatoarele operatii: Proiectarea datelor Transformarea coordonatelor Ajustarea datelor (rubersheeting) Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile la scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala nalta si astfel ele arata numeroase detalii. n schimb, hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine detalii. n functie de ct de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii. Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si coverage stocheaza informatia legata de proiectie n fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin minte aceste infomatii n fisiere World, iar n cazul unei Geodatabase informatia este retinuta n tabele. 8.3 Generalitati ntr-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus n corespondenta cu una sau mai multe inregistari din diverse tabele de atribute.

Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stlpi de nalta tensiune, copaci, fntni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vrfurile muntilor. Punctele se reprezinta utiliznd diverse simboluri punctuale grafice si pot fi nsotite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Liniile reprezinta obiecte GIS prea nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezinta utiliznd diverse simboluri liniare grafice si pot fi nsotite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Poligoanele sunt suprafete nchise reprezentnd forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utiliznd diverse simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi nsotite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Un strat grupeaza obiecte abstracte n unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon. Stocarea datelor ntr-un strat este determinata n primul rnd de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip punct, linie sau poligon) si n al doile rnd de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de preferat ca ntr-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au aceleasi atribute. Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem de coordonate, aceeasi ntindere geografica. Gruparea straturilor ntr-o colectie se face pe baza topologiei sau pe baza geometriei coincidente. Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, n tabel exista o nregistrare care stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este realizata prin intermediul unor identificatori (n general, un cmp al tabelului) care sunt unici. Stocarea obiectelor abstracte se face n doua moduri: format vector format raster n modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate avnd o delimitare bine definita n spatiu. Pozitia si forma obiectelor este reprezentata utiliznd un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii; de exemplu, altimetria se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hartilor, dar este mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafetei n orice punct sau directia pantei. Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. n cazul unui model topologic al datelor, se utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin: toate liniile au un punct de nceput si un punct de sfrsit (nod sau jonctiune). liniile care au n comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza) liniile se pot conecta pentru a forma poligoane liniile pot avea poligoane n stnga sau n dreapta lor 8.3.1. Formate de date vector Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale: shapefile coverage geodatabase fisiere CAD tabele de evenimente 8.3.1.1.Formatul de date shapefile Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a straturilor. Atributele sunt stocate n fisiere dBASE. Tabelul asociat contine un cmp numit "Shape" n care sunt stocati identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale. Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere: shapefile.shp

 shapefile.shx shapefile.dbf n fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar n fisierul shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii referitoare la proiectia datelor. Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate n mod implicit informatii topologice. 8.3.1.2. Formatul de date coverage Un coverage este o colectie de straturi. n acest caz, datele sunt stocate sub forma unui director. Acest format de date este un format topologic, n sensul ca relatiile spatiale dintre elemente sunt tinute minte n fisiere separate. De aceea, pentru acest tip de date trebuie construita topologia, care poate fi de tip punct, linie sau poligon. Un coverage poate avea topologie compusa de linie si punct sau de linie si poligon, dar nu poate avea n acelasi timp topologie de punct si poligon. Atributele elementelor sunt stocate n tabele INFO care au un cmp "Cover-ID" care face legatura ntre tabele si informatia spatiala. Coverage-urile sunt stocate n workspace-uri ArcInfo. Acestea sunt directoare care contin un subdirector special numit INFO. n acest subdirector sunt stocate tabele INFO. Administrarea coverage-urilor si a workspace-urilor se face doar cu instrumente ArcInfo. Nu trebuie folosite comenzi al sistemului de operare pentru ca acestea nu respecta legatura dintre coverage si tabelul de atribute din INFO. 8.3.1.3. Fomatul de date Geodatabase n formatul de date Geodatabase se pot stoca straturi sau colectii de straturi (feature datasets). Att clasele de elemente, ct si atributele sunt stocate n tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri de date, n geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un cmp "Shape" care stocheaza informatia spatiala.

8.3.1.4. Formatul de date CAD Datele geografice pot fi stocate si n fisiere Computed Aided Design (CAD), cum ar fi fisiere DXF, DWG sau DGN. Fisierele CAD reprezinta o colectie logica care permite accesarea unui strat sau a tuturor stratuilor, la un moment dat. Aceste tipuri de date pot fi editate n ArcGIS doar dupa ce au fost convertite in clase de elemente din geodatabase sau n coverage-uri. Dintre toate formatele de date vector, doar formatul shapefile contine un singur strat, celelalte avnd posibilitatea de a stoca si colectii de straturi. Doar datele coverage si geodatabase au topologie. Singurul model de date care permite personalizarea elementelor este modelul geodatabase. 8.3.2 Date raster Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule rectangulare uniforme, fiecare celula avnd o valoare. Grila este reprezentata ntr-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule se calculeaza pe baza coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din colturile grilei, tinnd cont de pozitia celulei n grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si pe y. Valoarea unei celule indica obiectul situat n acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, n care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zona urbana, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) nregistrate ntr-o imagine (fotografie); indicarea unei masuratori relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul marii, naltimea unei cladiri fata de nivelul solului, etc. n modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte sunt reprezentate implicit. Reprezentnd celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exacta si depinde de rezolutia celulei. Prin rezolutia celulei se ntelege dimensiunea suprafetei de teren reprezentate de o celula; cu ct suprafata reprezentata este mai mica, cu att rezolutia este mai buna si deci datele mai precise, n schimb

este nevoie de mai multa memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai ndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare ntr-o singura celula a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor si pentru implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor, identificarea ntinderii unui fenomen, operatii pe vecinatati). n modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin indicarea n fiecare celula a valorii cotei corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei pantei, interpolarea curbelor de nivel). Exista doua moduri n care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. n ambele cazuri, datele sunt stocate sub forma unor rnduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o valoare. Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu ct dimensiunea celulei este mai mica, cu att datele sunt stocate mai precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie. Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru stocarea datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar valori intregi, pe cnd gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate tabele de atribute. 8.3.4 Tabele Un tabel este o colectie de nregistrai (rndurile tabelului) si coloane (cmpuri). Datele care pot fi stocate ntr-o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. n cadrul aceluiasi tabel coloanele trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de cmpuri stocheaza tipuri diferite de valori. Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dBASE, iar pentru date spatiale de tip geodatabase, tabelele sunt stocate n RDBMS-ul corespunzator. Atributele datelor spatiale pot fi stocate n tabelele elementelor sau n tabele separate. n acest ultim caz, putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui tabel n care sunt stocate valori unice prin care se identifica n mod unic nregistarile. Un tabel nu poate avea dect o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei straine pot fi duplicate. Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta cte obiecte "A" sunt legate de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate: one-to-one one-to-many sau many-to-one many-to-many nainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste ntre ele. Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". n acest caz conectarea este logica si se presupune ca relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. n general, numele cmpurilor de legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul cmpurilor trebuie sa fie acelasi. Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. n acest caz, tabelele sunt legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt: Nu se creeaza noi straturi O conectare este persitenta pna cnd se ndeparteaza Asocierea dinte tabele este dinamica Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor. Clasele de relatii pot fi definite ntre coveage-uri sau ntre clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia se defineste n ArcCatalog si se utilizeaza n ArcMap. Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate. Fomatele de fisiere n care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele se poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante sunt cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.

8.4 Platforma ArcGIS ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe standarde ale industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si n plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se caracterizeaza printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de dezvoltare pentru ArcView si ArcInfo. Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS. Produsele Desktop au toate aceleasi extensii: Spatial Analyst, 3D Analyst, Geostatistical Analyst, MrSID Encoder, ArcPress si StreetMap. De asemenea, produsele Desktop sunt toate alcatuite din aceleasi aplicatii: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox. ArcMap este aplicatia centrala a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizata pentru integrarea si vizualizarea datelor, crearea sau actualizarea att a datelor spatiale ct si a atributelor, construirea de harti, realizarea de analize. ArcCatalog va ajuta sa organizati si sa administrati toate datele GIS. ArcCatalog contine instrumente pentru explorarea si gasirea informatiilor geografice, pentru nregistrarea si vizualizarea metadatelor, pentru vizualizarea rapida a datelor spatiale si pentru definirea schemei straturilor geografice. Scopul aplicatiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau wizard-uri. ArcToolbox este o aplicatie simpla ce contine numeroase instrumente pentru geoprelucrare. Exista doua versiuni de ArcToolbox: versiunea completa care este livrata cu ArcInfo si o versiune simplificata pentru ArcEditor si ArcView. Cu ajutorul instrumentelor din ArcToolbox se pot realiza analize si conversii ale datelor, precum si administrarea lor. ArcView 9.3, ArcInfo 9.3 si ArcEditor 9.3 au o interfata comuna. Aceasta interfata comuna mpreuna cu arhitectura comuna determina ca ArcGIS si informatia geografica sa fie accesibile unei varietati de utilizatori cu necesitati GIS diverse. Arhitectura comuna permite, de asemenea, utilizatorilor sa aiba n comun aceleasi scripturi, instrumente personalizate, aplicatii sau extensii. 8.4.1 ArcView 9.3 ArcView 9.3 este cea mai semnificativa versiune din istoria acestui produs. ESRI a construit ArcView pe o arhitectura si un mediu utilizator complet noi, pe baza standardelor curente din aria tehologiei informatiilor. ArcView 9.3 se caracterizeaza printr-o interfata utilizator de tip Windows, intuitiva. El include Visual Basic for Applications pentru crearea de programe. ArcView 9.3 mentine functionalitatea de baza a lui ArcView 3.2 si a adaugat o multime de mbunatatiri ca urmare a cererilor utilizatorilor. ArcView 9.3 este un produs de sine statator, exceptional si el reprezinta punctul de intrare in ArcGIS. ArcView 9.3 este format din aceleasi produse Desktop: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox. Caracteristici noi, importante ale lui ArcView 9.3 sunt: o noua ahitectura care poate fi extinsa. Noua arhitectura este conceputa special pentru Windows. cartografiere mbunatatita proiectii instantanee (projection-on-the-fly) editare sporita administrare mai buna a etichetelor; posibilitatea de a crea adnotari. acces la Internet. ArcView citeste toate tipurile de date (shapefile, coverage, geodatabase), dar nu poate edita dect modelele simple de date: shapefile si personal geodatabase simple. Exista modalitati de a importa proiectele din ArcView 3.x in ArcView 9.3 sau versiuni anterioare. ArcView 9.3 poate fi instalat pe sisteme Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows VISTA si Windows 7

8.4.2 ArcEditor ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul datelor, att pentru editarea lor, ct si pentru proiectarea unei geodatabase. ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai

multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE. In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pna la SDE Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. n ArcMap, ArcEditor afiseaza si editeaza toate tipurile de date. 8.4.3 ArcInfo ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea completa a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, n ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista instrumente GIS specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX. ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation. Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt: posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase suporta coordonate 3D si masuri liniare permite realizarea de geocodari permite acces la Internet administrare mbunatatita a datelor tabelare Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia ArcSDE).

8.5 Utilizare ArcGIS 9.3

1. ArcCatalog
1.1 Elemente de baza 1.2 Administrarea datelor 1.3 Vizualizarea datelor 1.4 Lucrul cu coverage 1.5 Mentinerea atributelor 1.6 Documentarea datelor

2. ArcMap
2.1 Elemente de baza 2.2 Crearea hartilor 2.3 Administrarea straturilor 2.4 Simbolizarea datelor 2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice 2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor

3. Interogarea datelor
3.1 Lucrul cu tabele 3.2 Rapoarte si grafice 3.3 Interogarea hartilor

4. Editarea datelor
4.1 Elemente de baza 4.2 Crearea de noi elemente 4.3 Utilizarea mediului de snapping

4.4 Crearea de elemente din alte elemente 4.5 Modificarea elementelor existente 4.6 Modicarea elementelor topologice 4.7 Modificarea atributelor

Capitolul 1. ArcCatalog Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru a explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele.

1.1 Elemente de baza 1.1.1 Ce se poate face cu Arc Catalog? Dupa ce ne conectam la un director sau la o baza de date, putem explora continutul sau cu Catalog pentru a gasi harta pe care dorim sa o utilizam sau pentru a vizualiza anumite date. In plus fata de surse de date ca shapefiles sau coverages, Catalog ne lasa sa lucram cu harti (maps) si layers. Pentru Arc Catalog, un layer este un mod simplificat de stocare a datelor impreuna cu modul de simbolizare. Cand un director contine harti si layers putem afisa thumbnails pentru a ilustra continutul lor.

1.1.2 Cum se lanseaza Arc Catalog 1. Executati clic pe butonul Start din bara cu instrumente a lui Windows. 2. Alegeti Programs. 3. Alegeti ArcInfo. 4. Alegeti Arc Catalog. 1.1.3 Fereastra Arc Catalog
Bara de titlu afiseaza amplasarea elementului selectat Executati clic pe butoanele din barele active cu instrumente pentru a explora view-ul curent.

Fiecare eticheta afiseaza continutul elementului selectat intr-un mod diferit. Se muta aceasta bara pentru a redimensiona arborele

Arborele Catalog ne permite sa accesam intregul continut al Catalogului.

Bara de stare descrie ce face o comanda din meniu sau un buton 1.1.4 Ce se gaseste in ArcCatalog

Catalog este locul in care putem asambla conectari la toate datele pe care este necesar sa le utilizam. Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca aceasta reprezinta un director de pe discul local sau o baza de date din retea. Impreuna conectarile creeaza un catalog de surse de date geografice. Directoarele individuale si coverages sunt articole (items) in catalog. Un articol reprezinta un element al arborelui Catalog. a) Directoare Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem acces la hard-discurile calculatorului si la alte directoare numite Database Connections si Coordinate Systems. In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul Coordinate Systems furnizeaza un loc unde se stocheaza si se administreaza sistemele de coordonate. Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local, la directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem indeparta conectarile la directoare.

b) Harti si layers Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap. Un document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date geografice, sageti nord si titluri. Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in fisiere layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL prin care se selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia pentru a afisa elementele sale. c) Shapefile, fisiere dBase si alte tipuri de fisiere Un director poate contine shapefiles care stocheaza elemente geografice si atributele lor. Elementele geografice dintr-un shapefile pot fi reprezentate prin puncte, linii sau poligoane. Directorul poate contine, de asemenea, si tabele dBASE care pot stoca atribute suplimentare. d) Coverages si tabele INFO Coverages utilizeaza o multime de clase de elemente pentru a reprezenta elemente geografice. Fiecare clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari

(texte). Clasele de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a defini elemente, adesea este nevoie de mai multe clase de elemente. Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei clase de relatii. e) Geodatabase Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase. Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi sistem de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau informatii geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z. O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel. Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua combina elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre clasele sale de elemente. f) Multimi de date raster si TIN ArcCatalog permite accesarea directa a datelor raster intr-o varietate de formate. Putem lucra cu numeroase tipuri de imagine si cu griduri ArcInfo. Multimile de date raster sunt compuse dintr-una sau mai multe benzi raster. O banda raster este o matrice dreptunghiulara de celule. g) Desene CAD Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din ele reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele Catalog. O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime de date CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari. h) Sisteme de coordonate Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei pamantului. Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma coordonatele latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o suprafata doi-dimensionala. i) Fisiere XML Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta parte, ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles. Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt create utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi utilizate pentru a interoga si a evalua datele XML.

1.2 Administrarea datelor

1.2.1 Selectarea unor elemente din arborele catalog si din lista Contents

1. Alegeti eticheta Contents. 2. In arborele Arc Catalog executati clic pe directorul D:\student. 3. In lista Contents executati dublu-clic pe coverage Rom. In eticheta Contents vor fi afisate datele din acest coverage: arc, polygon, label. 4. In arborele Catalog executati dublu-clic pe coverage-ul Ape. Datele pe care le contine vor fi afisate in arborele Catalog. 5. Executati dublu-clic pe date de tip shapefile. 6. Executati dublu-clic pe harti sau pe fisiere de tip XML. 1.2.2 Stergerea datelor 1. In arborele Catalog selectati un coverage sau un shapefile etc. 2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat. 3. Alegeti Delete. 1.2.3 Redenumirea datelor 1. In arborele Catalog, executati clic pe un nume de coverage, shapefile etc. 2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat. 3. Alegeti Rename.

1.3 Vizualizarea datelor Catalogul are trei etichete, fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza continutul articolului selectat in arborele Catalog. Cand selectam articole cum ar fi directoare, baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog, eticheta Contents listeaza articolele pe care acestea le contin. Eticheta Preview ne permite sa exploram datele articolului selectat fie in modul Geography, fie in modul Table. In modul Geography se deseneaza fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector, fiecare celula dintr-o tema raster sau fiecare triunghi dintr-o tema TIN. In modul Table se afiseaza toate coloanele si randurile si valoarea pentru fiecare celula din tabelul articolului selectat. Eticheta Metadata ne ajuta sa decidem daca o anumita sursa de date este potrivita pentru a fi utilizata in harta noastra. Metadatele pentru un articol includ informatii referitoare la precizia datelor sau modul in care masuratorile au fost realizate ca si multe alte proprietati care deriva automat din date. 1.3.1 Vizualizarea datelor geografice 1. Selectati o sursa de date geografice in arborele Catalog (un fisier shapefile, un coverage sau o clasa de elemente dintr-o Geodatabase). 2. In fereastra din dreapta executati clic pe eticheta Preview. 3. Din lista Preview se selecteza Geography. In momentul in care se vizualizeaza un articol in modul geography, butoanele de pe bara Geography vor putea fi accesate. Utilizam butoanele Zoom In, Zoom Out sau Pan pentru a vedea diferite zone ale temei. De asemenea, putem afla informatii referitoare la un element cu ajutorul butonului Identify.

1.3.2 Vizualizarea valorilor dintr-un tabel. Pentru a vizualiza datele tabelare continute in articolul selectat in arborele Catalog, alegeti Table din lista derulanta din eticheta Preview. Se afiseaza coloanele si randurile tabelului si valoarea pentru fiecare celula. Explorati continutul tabelului utilizand bara de derulare orizontala sau butoanele aflate in partea de jos a tabelului. Pentru a face mai usoara vizualizarea datelor dintr-un tabel puteti redimensiona, rearanja sau ingheta coloanele unui tabel. Inghetarea unei coloane este utila atunci cand un tabel contine multe coloane. O coloana inghetata este blocata in pozitia din stanga tabelului. Atunci cand derulati orizontal, toate celelalte coloane se muta normal. Putem ingheta mai multe coloane.

Butonul inregistrarea curenta

Butonul prima inregistrare Butonul inregistrarea anterioara Numarul total al inregistrarilor din tabel. Butonul ultima inregistrare Butonul inregistrarea urmatoare

Butonul Refresh reciteste valorile tabelului

a) Schimbarea dimensiunii unei coloane

1. Pozitionati mouse-ul in dreptul marginii coloanei pe care vreti sa o redimensionati. Forma indicatorului se va schimba. 2. Trageti marginea coloanei pana la dimensiunea dorita. O linie neagra indica unde va fi localizata marginea coloanei. 3. Plasati marginea coloanei. Coloana este redimensionata. b) Repozitionarea coloanelor uni tabel. 1. Executati clic pe capul coloanei pe care vreti sa o repozitionati. 2. Executati din nou clic pe capul coloanei, dar de data aceasta tineti apasat butonul mouseului. Forma indicatorului se va schimba. 3. Trageti capul coloanei in dreapta locului unde doriti ca ea sa apara. O linie rosie va indica unde se va gasi coloana. 4. Plasati coloana. Aceasta va apare in noua pozitie.
c) Inghetarea unei coloane 1. Executati clic pe capul unei coloane pe care vreti sa o inghetati.

2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Freeze/Unfreeze Column pentru a ingheta coloana. Executati clic-dreapta pe capul coloanei si apoi alegeti din nou Freeze/Unfreeze Column pentru a dezgheta coloana.
d) Sortarea inregistrarilor dupa o coloana

1. Executati clic-dreapta pe capul unei coloane ale carei valori vreti sa le utilizati pentru a sorta inregistrarile. 2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Sort Ascending sau Sort Descending. Inregistrarile tabelului vor fi sortate. e) Gasirea unui text intr-o coloana. 1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul dupa care vreti sa realizati cautarea. 2. Alegeti Options Find. 3. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find. 4. Selectati Find Next. Prima inregistrare gasita care contine textul va fi selectata. 5. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text, alegeti din nou Find Next. 6. Selectati Cancel. 1.3.3 Explorarea proprietatilor unui articol. 1. Executati clic pe articolul caruia doriti sa-i examinati proprietatile. 2. Alegeti Properties. 3. Examinati proprietatile utilizand etichetele din caseta de dialog Properties. 4. Alegeti OK.

1.4 Lucrul cu coverage 1.4.1 Crearea unor date noi de tip coverage 1. In arborele Catalog, selectati directorul in care doriti sa creati noul coverage. 2. Alegeti meniul File New Coverage. 3. Se va deschide o fereastra in care scrieti numele noului coverage. 4. Activati caseta de validare pentru a utiliza un alt coverage ca baza de pornire. 5. Executati clic pe butonul Browse pentru a cauta tema care va fi utilizata ca model. Selectati coverage-ul si alegeti Open. 6. Alegeti Next.

7. Daca doriti sa definiti sau sa modificati informatii referitoare la sistemul de coordonate alegeti Define. Apoi parcurgeti pasii de la 5 la 12 descrisi la Definirea interactiva a unui sistem de coordonate. 8. Alegeti Next. 9. Executati clic pe sageata derulanta si apoi selectati tipul de elemente care vor fi continute in acest coverage. 10. Alegeti Single daca doriti sa creati un coverage in simpla precizie. Double precision este optiunea implicita. 11. Selectati Finish. Noul coverage va apare in arborele Catalog.
1.4.2 Crearea topologiei pentru un coverage

Exista doua moduri prin care se poate crea topologia pentru un coverage: fie utilizand comanda Build, fie Clean. Comanda Build: 1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa construiti topologia, iar apoi alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Topology. 3. Selectati clasa de elemente pentru care vreti sa construiti topologia. 4. Alegeti Build. 5. Daca este necesar, puteti schimba clasa de elemente pentru care se aplica comanda Build. 6. Alegeti OK in caseta de dialog Build. 7. Executati clic pe butonul OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului respectiv.
Comanda Clean: Se repeta pasii de la 1 pana la 4 de mai sus.

5. Alegeti Clean. 6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul. 8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line). 9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean. 10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului. 1.4.3 Definirea unui sistem de coordonate pentru un coverage.
Eticheta Projection din caseta de dailog Properties a unui coverage arata sistemul de coordonate al acestuia si listeaza parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate pentru coverage putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt coverage pentru care a fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei. Daca copiati parametrii proiectiei de la alta tema procedati astfel: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Selectati coverage-ul pentru care doriti sa definiti sistemul de coordonate. Alegeti meniul File Properties. Selectati eticheta Projection. Alegeti Define. Selectati optiunea Define a coordinate system for my data to match existing data . Alegeti Next. Executati clic pe butonul Browse. Selectati coverage-ul, gridul sau tin-ul al carui sistem de coordonate doriti sa-l utilizati. Alegeti Open. Revedeti parametrii sistemului de coordonate care vor apare in wizard. Daca doriti sa utilizati acest sistem de coordonate, selectati Next. In caz contrar, alegeti un alt coverage.

10. Alegeti Finish. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare in caseta de dialog Coverage Properties. 11. Selectati OK.

Daca definiti in mod interactiv sistemul de coordonate procedati astfel: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Se repeta pasii de la 1 la 4 de mai sus. Alegeti Next. Va apare o fereastra care contine in stanga o lista (Projections) de sisteme de coordonate. In dreapta apare o descriere a sistemului de coordonate selectat. Selectati sistemul de coordonate potrivit. Alegeti Next. Introduceti valorile corespunzatoare pentru parametrii proiectiei. Fiecare proiectie are o multime diferita de parametri. Alegeti Next. Revedeti un rezumat al sistemului de coordonate care va fi atribuit coverage-ului. Daca doriti sa schimbati, ceva puteti merge inapoi apasand butonul Back. Alegeti Finish daca doriti sa utilizati acest sistem de coordonate. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare acum in caseta de dialog Coverage Properties. Alegeti OK in caseta de dialog Coverage Properties.

8.

1.4.4 Modificare tic-urilor pentru un coverage. a) Adaugarea de ticuri: 1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties. 2. Selectati eticheta Tics and Extent. 3. Alegeti Add. 4. Executati clic in coloana X si apoi scrieti valoarea coordonatei X a ticului. 5. Executati clic in coloana Y si apoi scrieti valoarea coordonatei Y a ticului. Alegeti OK.
b) Actualizarea coordonatelor ticurilor:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties. Alegeti eticheta Tics and Extent. Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea. Alegeti Update. In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X. In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y. Alegeti OK.

c) Stergera ticurilor:

1. 2. 3. 4. 5.

Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties. Alegeti eticheta Tics and Extent. Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti. Alegeti Delete. Selectati OK.
1.5 Mentinerea atributelor

In mod obisnuit, elementele au informatii descriptive stocate ca atribute. Atributele se pot afla fie in tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a unei clasa de elemente sau a unui tabel este aceeasi.

Cand se deschide caseta de dialog Properties a oricarei clase de elemente vor fi afisate coloanele FID si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa de elemente are si o tabela de atribute atunci vor fi fi afisate si celelalte atribute. Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a crea indici pe valorile pe care acestea le contin.

1.5.1 Adaugarea unui nou atribut: 1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Items. 3. Selectati atributul dupa care vor fi adaugate noile atribute. In caz contrar, atributul va fi adaugat la sfarsitul tabelului. 4. Alegeti Add. 5. Scrieti numele noului atribut. 6. In dreptul casutei Type executati clic pe sageata derulanta si alegeti tipul de date corespunzator valorilor pe care le contine atributul. 7. Scrieti cate un numar pentru dimensiunea de intrare si pentru dimensiunea de afisare a valorilor atributului. In unele cazuri poate apare o lista derulanta care reprezinta dimensiunile de intrare valabile. 8. Scrieti numarul maxim de zecimale pe care le pot avea datele, daca este cazul. 9. Scrieti un nume mai sugestiv pentru atribut, daca este cazul. 10. Alegeti OK. Noul atribut apare in caseta de dialog Properties. 11. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. 12. Alegeti OK.

1.5.2 Modificarea unui atribut: 1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Items. 3. Selectati atributul pe care doriti sa-l modificati. 4. Alegeti Edit. 5. In coloana Value, in dreptul proprietatii pe care doriti sa o schimbati fie scrieti noua valoare, fie selectati o valoare noua din lista derulanta, dupa cum este cazul. 6. Repetati pasul 5 pana cand toate proprietatile atributelor au valori corecte. 7. Alegeti OK. Proprietatile atributelor sunt actualizate in caseta de dialog Properties. 8. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. 9. Alegeti OK.

1.5.3 Stergerea unui atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Items. 3. Selectati atributul pe care doriti sa-l stergeti. 4. Alegeti Delete. Atributul nu va amai apare in caseta de dialog Properties. 5. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. Alegeti OK

1.6 Documentarea datelor

Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor utilizatorilor si ii pot ajuta sa ia decizii. Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata de catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si sunt derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa ce metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna cu datele. Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de date.
1.6.1 Ce sunt metadate

Metadatele documenteaza, in mod esential, un produs al datelor geografice prin identificarea subiectului datelor, de unde au venit ele initial, si cum, cand, si de catre cine au fost prelucrate datele. Acest tip de documentare poate ajuta organizatiile sa mentina un inventar precis al proprietatii datelor si protejeaza investitiile companiei in acele date. Poate ajuta persoanele din organizatie sa utilizeze datele corespunzator si eficient.

1.6.2 Standarde metadate In forma cea mai simpla, metadatele pot reprezenta cateva linii intr-un fisier text. Deoarece erorile de omisiune pot fi costisitoare, au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru documentarea datelor spatiale. Standardele variaza de la modelul simplu Dublin Core pana la Content Standard for Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee. Acest FGDC defineste elementele optionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date, de la imagini satelitare pana la atlase.

1.6.3 Metadatele in ArcInfo In ArcInfo, nu este necesar ca metadatele sa indeplineasaca un anumit standard. Doua editoare sunt furnizate in mod implicit cu Arc Catalog. Unul ne lasa sa atasam fisiere care cuprind orice continut. Celalalt ne lasa sa construim metadate compatibile FGDC. Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adauga la Catalog. Ei pot genera metadate in acord cu diferitele standarde sau pot defini un continut specific pentru o organizatie. Standardul FGDC contine mai multe elemente care sunt de fapt proprietati ale surselor de date. Unde este posibil, valorile lor vor fi sincronizate automat. Daca am importat metadate existente si nu dorim sa suprascriem valorile pe care le-am definit deja, putem alege sa nu sincronizam metadatele pentru acea sursa de date. 1.6.4 Vizualizarea metadatelor Continutul metadatelor este stocat ca date XML, unde etichete identifica ce reprezinta fiecare parte de informatie. Informatia de prezentare este stocata intr-un fisier separat, un XSL stylesheet. Un stylesheet selecteaza elementele XML si apoi defineste modul in care ele ar trebui sa fie prezentate. Eticheta metadata contine un control browser al Internet Explorer in interior. Pentru a afisa continutul XML in eticheta, stylesheet are nevoie sa creeze o pagina HTML. Fie ca articolul selectat din Catalog este o sursa de date geografice cu metadate sau fie ca este un fisier XML, putem explora informatia prin interactionarea cu pagina HTML exact cum am face cu orice pagina dintr-un browser. 1.6.5 Alegerea unui stylesheet implicit 1. Alegeti meniul ToolsOptions. 2. Selectati eticheta Metadata. 3. Alegeti un stylesheet din lista Stylesheetes. 4. Selectati OK. 1.6.6 Alegerea unui editor de metadate 1. Alegeti meniul ToolsOptions. 2. Selectati eticheta Metadata. 3. Alegeti e un editor din lista Editors. 4. Selectati OK. 1.6.7 Atasarea unor fisiere documentatie 1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata. 2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier. 3. Alegeti eticheta Metadata. 4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata. 5. Alegeti eticheta Enclosures. 6. Executati click pe butonul Add File. 7. Alegeti butonul Browse.

8. Navigati pana la fisierul pe care vreti sa-l atasati sursei de date si apoi alegeti OK. 9. Alegeti OK in caseta de dialog Add New Enclosure. 10. Selectati OK in caseta de dialog Metadata Properties. 1.6.8 Stabilirea valorilor implicite pentru sincronizare 1. Alegeti meniul ToolsOptions. 2. Selectati eticheta Metadata. 3. Alegeti una din optiunile din cadrul intitulat Synchronize metadat when 4. Daca alegeti o optiune care presupune sincronizarea automata a datelor, scrieti si un timp in caseta de text Update Properties. 5. Selectati OK. 1.6.9 Stabilirea sincronizarii pentru o anumita sursa de date 1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata. 2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier. 3. Alegeti eticheta Metadata. 4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata. 5. Alegeti eticheta Options. 6. Activati Do not synchronize. 7. Alegeti OK in caseta de dialog Metadata Properties.

Capitolul 2. ArcMap
Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt documente stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul lui ArcCatalog. Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti vor reflecta informatia la zi din baza de date. Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele fiecarui strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a cuprinsului sunt desenate peste cele care se gasesc mai jos. Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe care dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe cadre pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod curent. El poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar numele sau este afisat cu litere bold in cuprins. 2.1 Elemente de baza 2.1.1 Cum se lanseaza Arc Map. 1. Executati clic pe butonul Start din bara de programe a sistemului Windows. 2. Alegeti Programs. 3. Alegeti ArcInfo. 4. Alegeti Arc Map. 2.1.2 Fereastra Arc Map.
Comenzile utilizate frecvent se gasesc pe bara cu intrumente Standard.

Tabla de materii listeaza straturile unei harti.

Adaugam elemente grafice pe harta folosind bara cu instrumente Draw. Exploram o harta utilizand bara cu instrumente Tools. Utilizam aceste butoane pentru a schimba rapid intre modul date si modul layout.

2.1.3 Deschiderea unei harti

1. 2. 3. 4.

Executati clic pe butonul Open din bara cu instrumente Standard. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati catre directorul care contine harta. Alegeti harta pe care doriti sa o deschideti. Alegeti Open.

2.1.4 Modul date si modul layout de afisare a datelor

Arc Map furnizeaza doua moduri diferite de vizualizare a unei harti : vizualizarea datelor (data view) si vizualizarea layout (layout view). Vizualizarea datelor este un mod de vizualizare utilizat pentru a explora, afisa sau interogara date. In acest mod de a privi sunt ascunse toate elementele hartii din layout cum ar fi titluri, sageti nord, scari -. Vizualizarea layout este destinata amplasarii hartii. In vizualizarea layout utilizatorul vede o pagina virtuala in care isi poate plasa si aranja elementele hartii. a) Schimbarea pe modul de vizualizare date 1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard. 2. Alegeti Data View. Fereastra ArcMap afiseaza cadrul activ pentru date. b) Schimbarea pe modul de vizualizare layout Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard. Alegeti Layout view. Fereastra Arc Map afiseaza intreaga harta.

1. 2.

2.1.5 Mutarea pe alte zone ale hartii

Pentru a vizualiza diverse zone ale hartii se utilizeaza butoanele Zoom In, Zoom Out, Pan sau Full Extent de pe bara de instrumente Tools. De asemenea se pot utiliza butoanele Back Extent sau Forward Extent de pe aceeasi bara pentru a reveni la o zona care a fost deja afisata.

2.1.6 Stabilirea de referinte spatiale O referinta spatiala (spatial bookmark) identifica o anumita amplasare a unei zone geografice pe care vrem sa o salvam si apoi sa o referim mai tarziu. De exemplu, ar putea fi util sa cream o referinta spatiala pentru o zona de studiu. In acest fel, in timp ce exploram diverse zone ale hartii, putem usor sa ne intoarcem la zona de studiu prin accesarea referintei spatiale.
a) Crearea unei referinte spatiale

1. 2. 3. 4.

Stabiliti acea zona din harta pentru care doriti sa creati referinta spatiala. Alegeti View Bookmarks Create. Scrieti un nume pentru referinta spatiala. Alegeti OK.

b) Utilizarea unei referinte spatiale.

1. Alegeti View si apoi selectati numele referintei spatiale pe care doriti sa o utilizati. Va fi afisata zona care a fost salvata sub numele ales. c) Indepartarea unei referinte spatiale. Alegeti View Bookmarks Manage. Alegeti o referinta spatiala. Alegeti Remove.

1. 2. 3.

2.1.7 Deschiderea ferestrelor Privire generala si a celei care mareste.

Fereastra care exagereaza lucreaza ca o lupa: pe masura ce trecem fereastra de-a lungul datelor, ea afiseaza o vedere marita a zonei care se afla sub fereastra. Fereastra Privire Generala arata o intindere completa a datelor. Un dreptunghi mic in fereastra Privire Generala reprezinta zona selectata in mod curent pe harta. a) Deschiderea ferestrei care exagereaza

1. Alegeti WindowMagnifier. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a se afisa fereastra care exagereaza. 2. Cand fereastra care exagereaza apare, trageti-o peste date pentru a vedea o zona marita. 3. Executati click-dreapta pe bara de titlu si apoi alegeti Snapshot pentru a bloca vederea.

b) Deschiderea unei ferestre Privire Generala 1. Alegeti Window Overview. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a afisa fereastra Privire Generala.

2. Trageti de dreptunghi, mariti-l sau micsorati-l in fereastra Privire Generala pentru a schimba afisarea hartii in cadrul activ pentru date. 2.1.8 Explorarea datelor de pe o harta
a) 1. Identificarea elementelor Alegeti butonul Identify din bara cu instrumente Tools.

2. Apasati indicatorul mouseului peste elementul din harta pe care doriti sa-l identificati. Elementele din toate straturile vizibile de sub indicator vor fi identificate.
b) Afisarea de informatii secrete ale hartii 1. In tabla de materii, executati click-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatiile secrete si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Display si activati Show Map Tips. 3. Selectati eticheta Fields. 4. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care vreti sa-l afisati ca informatie secreta. 5. Alegeti OK. 6. Mutati indicatorul mouseului de-a lungul unui element pentru a vedea informatiile secrete. 2.2 Crearea hartilor 2.2.1 Adaugarea unor straturi, coverage sau shapefiles.
1. Alegeti butonul Add data din bara cu instrumente Standard.

2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati spre directorul care contine stratul dorit. 3. Selectati stratul, shapefile, clasa de elemente a unui coverage. 4. Alegeti Add. Noul strat va apare pe harta. 2.2.2 Specificarea unui sistem de coordonate
a) Afisarea datelor folosind un sistem predefinit de coordonate

1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti Properties. 2. Selectati eticheta Coordinate System. 3. Executati dublu-clic pe Predefined. 4. Navigati de-a lungul directoarelor pana gasiti sistemul de coordonate pe care il doriti si apoi selectati-l. 5. Alegeti OK. Toate straturile din cadrul pentru date vor fi acum afisate in acest sistem de coordonate. b) Modificare parametrilor sistemului de coordonate.
1. 2. 3. 4. 5. 6. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti Properties. Selectati eticheta Coordinate System. Alegeti Modify. Ajustati proprietatile sistemului de coordonate dupa cum este cazul. Alegeti OK. Selectati OK in caseta de dialog Properties a cadrului pentru date.

2.3 Administrara straturilor

2.3.1 Schimbarea descrierii text pentru un strat

a) Schimbarea numelui unui strat. 1. 2. 3. In tabla de materii, executati clic pe un strat pentru a-l selecta. Apasati din nou pe nume. In acest fel numele sau va fi evidentiat si il puteti modifica. Scrieti noul nume.

b) Schimbarea descrierilor pentru elementele unei harti

1. 2. 3.

In tabla de materii, executati clic pe numele pe care doriti sa-l modificati. Apasati din nou pe sirul text. Textul va fi evidentiat si il puteti schimba. Scrieti noua descriere.

2.3.2 Indepartarea straturilor de pe o harta

1. 2. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul pe care vreti sa-l stergeti din harta. Alegeti Remove.

2.3.3 Accesarea proprietatilor unui strat

1. 2. 3. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul dorit si apoi alegeti Properties. Alegeti eticheta care contine proprietatile pe care doriti sa le ajustati. Cand ati terminat alegeti OK.

2.3.4 Utilizarea cadrelor pentru date pentru a organiza straturi

a) Adaugarea unui cadru pentru date 1. Schimbati pe modul Layout de vizualizare a datelor. 2. Alegeti meniul Insert. 3. Selectati Data Frame. Noul cadru pentru date va apare in centrul layout-ului. b) Activarea unui cadru pentru date Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii. Alegeti Activate. Cadrul pentru date poate fi selectat si din modul Layout de vizualizare executand clic pe el. c) Indepartarea unui cadru pentru date Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii. Alegeti Remove. In modul Layout de vizualizare putem selecta cadrul pentru date si apoi apasati cheia DELETE de pe tastatura.

1. 2.

1. 2.

2.3.5 Repararea legaturilor stricate ale datelor

1. 2. 3. 4. 5. In tabla de materii, localizati stratul care are o legatura stricata. Acesta va avea un semn rosu de exclamare in dreptul lui. Executati clic-dreapta pe stratData Set Data Source. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati pana la locul unde se gaseste sursa datelor. Selectati sursa datelor. Alegeti butonul Add. Legatura catre sursa de date este acum reactualizata.

2.4 Simbolizarea datelor 2.4.1 Desenarea unui strat utilizand un singur simbol
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand un singur simbol si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Features. Deoarece Single symbol este singura optiune, Arc Map o selecteaza automat. 4. Alegeti butonul Symbol pentru a schimba simbolul. 5. In caseta de dialog Symbol Selector, selectati un nou simbol sau schimbati anumite proprietati ale simbolului.

6. Alegeti OK in caseta de dialog Selector Symbol. 7. Scrieti o descriere pentru element. Descrierea va apare in dreptul simbolului in tabla de materii. 8. Alegeti OK. 2.4.2 Desenarea unui strat folosind valori unice 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand valori unice si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Categories. Arc Map selecteaza in mod automat optiunea Unique values. 4. Executati clic pe sageata derulanta Value Field si apoi alegeti campul in functie de valorile caruia se realizeaza colorarea. 5. Executati clic pe sageata derulanta Color Scheme si alegeti o schema de colorare. 6. Alegeti Add All Values. In acest fel se adauga toate valorile unice la lista. Alternativ, executati clic pe butonul Add Values pentru a alege ce valori unice vor fi afisate. 7. Daca doriti sa aveti o descriere mai explicita pentru fiecare simbol, alegeti o eticheta in coloana Label si scrieti textul care doriti sa fie afisat in dreptul acelui simbol. 8. Alegeti OK. 2.4.3 Combinarea a doua sau mai multor categorii intr-una singura.
1. 2. 3. 4. 5. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa combinati diferite categorii si alegeti Properties. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta. Selectati prima valoare pe care doriti sa o combinati. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile suplimentare pe care doriti sa le combinati. Executati clic-drepta peste valori si alegeti Group Values. Valorile selectate vor fi acum combinate intr-o singura categorie. Alegeti OK.

2.4.4 Scindarea categoriilor combinate

1. 2. In caseta de dialog Layer Properties, executati clic-drepta deasupra categoriilor combinate. Alegeti Ungroup Values.

2.4.5 Organizarea categoriilor in grupuri

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa organizati categoriile si alegeti Properties. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta. Selectati prima valoare incepand de la care doriti sa realizati gruparea. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile suplimentare pe care doriti sa le grupati. Executati clic-dreapta pe o valoare selectataMove to HeadingNew Heading. Scrieti un nume pentru noua grupa de categorii. Alegeti OK. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.6 Reprezentarea cantitatilor prin culori

1. 2. 3. 4. 5. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati aratand valori cantitative si alegeti Properties. Alegeti eticheta Symbology. Alegeti Quantities. ArcMap selecteaza automat Graduated colors. Executati clic pe sageata derulanta Value si selectati campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe harta. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.

6. 7. 8. 9. 10. 11.

Executati clic pe sageata derulanta Color ramp si selectati o rampa de culori pentru a afisa datele cu ea. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei). Alegeti Classify. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita. Alegeti OK in caseta de dialog Classification. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.7 Crearea propriei rampe de culori pentru un strat

1. 2. 3. 4. 5. 6. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties. Alegeti eticheta Symbology. Selectati Quantities. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de sus din lista si stabiliti culoarea de inceput pentru rampa de culori. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de jos din lista si stabiliti culoarea de sfarsit. Optional, executati dublu-clic pe orice simbol din mijloc pentru a stabili culoarea sa. Aceasta va permite sa creati o rampa multicolora. 7. Alegeti si alte simboluri din mijloc. Prin selectarea unuia sau mai multor simboluri din mijloc, culoarea acestor noi simboluri este inclusa in noua rampa de culori. Altfel, ArcMap utilizeaza doar simbolurile cel mai de sus si cel mai de jos din lista. 8. Executati clic-drepta pe un simbol si alegeti Ramp Colors. 9. Optional, executati clic-drepta pe sageata derulanta Color ramp si selectati Save pentru a salva noua rampa in stilul implicit. Nu este necesar sa salvati decat acele rampe pe care doriti sa-le folositi ulterior in alt strat. 10. Alegeti OK.

2.4.8 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri progresive

1. 2. 3. 4. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties. Alegeti eticheta Symbology. Selectati Quantities Graduated Symbols. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe harta. 5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte campul Value la acest camp pentru a crea o fractie. 6. Scrieti dimensiunea minima si maxima a simbolurilor. 7. Executtai clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei). 8. Alegeti Classify. 9. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita. 10. Optional, selectati Exclusion pentru a indeparta valori nedorite din clasificare. 11. Alegeti OK in caseta de dialog Classification. 12. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.9 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri proportionale

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties. Alegeti eticheta Symbology. Selectati Quantities Proportional symbols. Excutati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe harta. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte campul Value la acest camp pentru a crea o fractie. Daca Value reprezinta o masuratoare de pe harta o arie sau o distanta executati clic pe sageata derulanta Unit si alegeti o unitate. Altfel, sariti la pasul 9. Alegeti Square sau Circles ca simbol. Selectati Radius sau Area. (de exemplu, alegeti Radius daca datele voastre reprezinta distanta unui cutremur fata de epicentru. Selectati Area daca valoarea reprezinta aria). Alegeti OK.

2.4.10 Stabilirea unei metode standard de clasificare

1. 2. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative pentru care doriti sa schimbati clasificarea si alegeti Properties. Alegeti eticheta Symbology.

3. 4. 5. 6. 7. 8.

Selectati Quantities. Ar trebui sa vedeti clasificarea curenta. Alegeti Classify. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei). Alegeti OK in caseta de dialog Classification. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.11 Inserarea propriei clase de intrerupere si stabilirea unui domeniu

1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.

2. Executati clic-drepta peste histograma si selectati Insert Break. Clasa de intrerupere va fi inserata in dreptul pozitiei curente a mouse-ului. 3. Apasati si trageti de clasa de intrerupere sau scrieti o anumita valoare pentru intrerupere pentru a stabili domeniul clasei. 2.4.12 Stergerea unei clase de intrerupere
1. 2. 3. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties. Selectati clasa de intrerupere pe care doriti sa o stergeti. Intreruperea selectata este evidentiata. Executati clic-drepta peste histograma si alegeti Delete Break.

2.4.13 Excluderea elementelor dintr-o clasificare

1. 2. 3. 4. 5. 6. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties. Selectati Exclusion. Executati dublu-clic pe campul pe care il utilizati pentru a desena stratul. Executati dublu-clic pe un operator. Executati dublu-clic pe o valoare pe care doriti sa o excludeti. Daca nu vedeti valoarea in lista, apasati butonul Complete List. Alegeti OK pentru a executa expresia si a exclude valorile.

2.4.14 Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category. 4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze harta. 5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare. 6. Alegeti Add all values. 7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative. 8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii. 9. Alegeti OK. 10. Selectati OK.

2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice 2.5.1 Desenarea punctelor, liniilor si cercurilor
a) Adaugarea unui element grafic 1. Din bara cu instrumente Draw alegeti tipul de element pe care doriti sa-l adaugati.

Circle Curve Ellipse

Freehand Line Line Point

Polygon Rectangle

2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element grafic.
b) Stergerea unui element grafic 1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l stergeti.

2. Apasati cheia Delete de pe tastatura.

c) Schimbarea culorii sau simbolului unui element grafic 1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pentru a afisa proprietatile acestuia. Proprietatile difera in functie de elementul grafic selectat.

2. Pentru a schimba culoarea executati clic pe sageata derulanta Fill Color si alegeti o noua culoare. 3. Alegeti OK.
d) Modificarea vertexurilor unui element grafic 1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic caruia doriti sa-I modificati vertex-urile. 2. Selectati butonul Edit Vertices de pe bara cu instrumente Draw. Daca acest buton este estompat nu puteti sa modificati vertex-urile elementului grafic selectat. 3. Executati clic-dreapta peste linie si alegeti Add Vertex pentru a adauga un vertex sau executati clic-drepta peste un vertex si alegeti Delete Vertex pentru a-l sterge. Apasati si trageti de vertex pentru a-l muta.

2.5.2 Adaugarea unui text

a) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii orizontale 1. Alegeti butonul Text din bara cu instrumente Draw.

2. Apasati indicatorul mouse-ului in fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.

b) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii curbe 1. Alegeti butonul Splined text din bara cu instrumente Draw.

2. Apasati indicatorul mouse-ului peste harta pentru a adauga vertexuri de-a lungul carora va fi modelat textul. 3. Executati dublu-clic pentru a termina linia. 4. Scrieti sirul text.
c) Adaugarea unui text cu o mentiune 1. Alegeti butonul Callout text de pe bara cu instrumente Draw.

2. Apasati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text. 3. Alegeti Callout text din nou si trageti vertexul care defineste linia conducatoare a mentiunii.
d) Schimbarea fontului, culorii sau a dimensiunii unui text 1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementele text pe care doriti sa le modificati.

2. Selectati butonul corespunzator din bara cu instrumente Draw pentru a modifica o anumita caracteristica a textului.
e) Modificarea textului 1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe care doriti sa-l modificati.

2. Scrieti un nou sir text. 3. Alegeti OK. 2.5.3 Mutarea, rotirea si ordonarea elementelor grafice a) Mutarea unui element grafic 1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l mutati. 2. Apasati si trageti elementul grafic selectat intr-o pozitie noua.
b) Amplasarea unui element grafic intr-o anumita pozitie 1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pe care doriti sa-l pozitionati. 2. Selectati eticheta Size and Position. 3. Scrieti o pozitie x si y. 4. Alegeti OK.

c) Rotirea unui element grafic 1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l rotiti. 2. Selectati butonul Rotate de pe bara cu instrumente Draw. 3. Pozitionati indicatorul mouse-ului peste x, care indica punctul de rotire si mutati-l dupa cum este necesar. 4. Apasati si trageti mouse-ul pentru a roti elementul grafic.

2.5.4 Afisarea etichetelor

Etichetarea este procesul prin care se plaseaza un sir text descriptiv in dreptul uneia sau mai multor elemente ale hartii. Daca doriti sa etichetati doar cateva elemente puteti, pur si simplu, sa scrieti o eticheta de tip text si sa o plasati in dreptul elementului pe care il identifica. Daca nu cunoasteti exact ce reprezinta elementul pe care doriti sa-l etichetati, puteti sa derivati eticheta unui element dintr-un atribut al sau. Daca doriti sa etichetati toate elementele unui strat sau din mai multe straturi, nu veti dori sa plasati manual o eticheta pentru fiecare element. In schimb, ArcMap genereaza dinamic si plaseza etichetele pentru dumneavoastra. Pentru a afisa etichete pentru un strat specificati atributul elementelor, atribut care va apare pe harta, si apoi activati etichetarea. Atunci cand doriti un control mai precis asupra plasarii etichetelor puteti converti dinamic etichetele in adnotari. Convertirea etichetelor in adnotari va permite controlul manual al etichetarii elementelor.

a) Etichetarea unui element prin selectarea lui 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels. 3. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta. 4. Alegeti OK. 5. Din bara de unelte Draw selectati butonul Label. S-ar putea sa fie nevoie sa executati clic pe sageata derulanta pentru a alege butonul Label. 6. Selectati Place label at position clicked. Daca alegeti Automatically find best placement, ArcMap gaseste cea mai buna amplasare pentru eticheta. 7. Alegeti Choose a style.
b) Etichetarea dinamica a tuturor elementelor dintr-un strat 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties. 2. Selectati eticheta Labels. 3. Activati Label Features. 4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta. 5. Alegeti OK.

c) Activarea sau dezactivarea etichetarii dinamice 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe strat si activati Label Features pentru ca etichetarea dinamica sa aiba loc. Dezactivati Label Features pentru ca etichetarea sa nu aiba loc. d) Etichetarea unei submultimi de elemente dintr-un strat 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti Label utilizand optiunile avansate. 4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati pentru etichetare. 5. Alegeti SQL Query. 6. Selectati diversi operatori pentru a construi o expresie care identifica multimea de elemente pe care doriti sa le etichetati. 7. Alegeti OK. 8. Selectati Label Styles si alegeti un stil pentru etichete. 9. Daca doriti sa creati submultimi suplimentare ale elementelor alegeti Add si scrieti un nou nume de clasa. 10. Repetati pasii de la 5 pana la 8 pentru a identifica submultimea elementelor suplimentare pe care doriti sa le etichetati. 11. Alegeti OK.

2.5.5 Specificarea textului pentru etichete

a) Stabilirea unui camp atribut pentru textul eticheta 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels. 3. Executati clic pe sageata derulanta Label field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta. 4. Alegeti OK.
b) Utilizarea mai multor campuri atribute pentru textul eticheta 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati Expression. 4. Executati dublu-clic pe acele Label Fields pe care doriti sa le utilizati ca text pentru eticheta. Puteti include alte comenzi VBScript sau Java pentru a modifica sirul text. 5. Alegeti OK. c) Generarea textului eticheta cu un script 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati Expression. 4. Activati Advanced. 5. Scrieti o expresie script VBScript sau Java. 6. Alegeti Verify pentru a fi siguri ca nu exista erori de sintaxa. 7. Selectati OK.

2.5.6 Pozitionarea si ordinea afisarii etichetelor

a) Stabilirea prioritatii de etichetare pentru un strat 1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati stratul pentru care doriti sa schimbati prioritatea de etichetare. 4. Apasati butoanele Arrows pentru a muta stratul mai sus pentru a-i acorda o prioritate mai inalta sau in jos pentru o prioritate mai mica. Stratul aflat in partea cea mai de sus a listei va fi etichetat primul, urmat de celalalt strat din lista, etc. 5. Alegeti OK.
b) Pozitionarea etichetelor 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe caare doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati optiunea Label Placement. 4. Alegeti optiunea de plasare pe care o doriti. Optiunile prezentate vor diferi in functie de tipul de elemente pe care le etichetati. 5. Selectati OK.
c) Permiterea acoperirii etichetelor 1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati Conflict Detection rules. 4. Stabiliti ponderea pentru etichete si pentru elemente. Un element sau o eticheta cu o pondere mai mica poate fi acoperit de un element sau o eticheta cu pondere mai mare. Alegeti OK.

2.5.7 Adnotari legate de elemente

O adnotare legata de un element descrie un tip special de etichete ce sunt legate direct de elementul pe care il adnoteaza. De exemplu, daca elementul este mutat, adnotarea este si ea mutata; daac elementul este sters, adnotarea este si ea stearsa; daca se actualizeaza atributul pe care se bazeaza eticheta, textul etichetei se schimba.

Adnotarea legata de element este stocata ca o clasa de elemente adnotare intr-o geodatabase, impreuna cu datele geografice carora le sunt asociate. Se poate crea o clasa de elemente adnotare in ArcCatalog si se poate stabili legatura cu o clasa de elemente din geodatabase. Pe masura ce se editeaza elemente in geodatabase, cu Editor, ele se pot adnota in acelasi timp. Alternativ, se pot crea rapid adnotari pentru toate elementele prin convertirea etichetelor dinamice in adnotari legate de elemente.
a) Adnotarea elementelor selectate 1. Selectati elementele din stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente. 2. Executati clic-dreapta pe strat, alegeti SelectionAnnotate selected features. Trebuie sa aveti deja adnotari legate de elemente pentru strat, altfel optiunea nu va fi disponibila. 3. Daca aveti mai mult de o clasa de elemente de adnotari afisate pentru strat, activati pe acelea carora doriti sa le adaugati adnotarile. 4. Alegeti OK. b) Adnotarea unui element individual 1. Adaugati la harta o clasa de elemente de adnotari care este legata de stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente.

2. Din bara cu instrumente Draw, alegeti DrawingActive Annotation Target si selectati numele clasei de elemente de adnotari. 3. Alegeti butonul Label. 4. Indicati elementul pe care doriti sa-l adnotati.

2.5.8 Informatii secrete si hyperlinks

a) Afisarea de informatii secrete 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatii secrete si alegeti Properties.

2. 3. 4. 5.

Alegeti eticheta Display. Activati Show map tips. Alegeti eticheta Fields. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care doriti sa-l afisati ca informatie secreta. 6. Alegeti OK. 7. Mutati indicatorul mouseului peste un element al stratului si faceti o pauza pentru a vedea informatia secreta.
b) Crearea unui hyperlink

1.

Dinn bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Identify si selectati un element.

2. In dialogul Identify results, executati clic-dreapta pe elementul pentru care doriti sa stabiliti un hyperlink si alegeti Add Hyperlink. 3. Pentru a adauga un hyperlink la o pagina web, selectati Link to document si scrieti calea catre documentul din sistem.
c) Utilizarea unui atribut ca hyperlink 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine un camp cu hyperlinks si alegeti Properties.

2. Alegeti eticheta Display. 3. Activati Support hyperlinks using field. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti un camp. 4. Selectati Document sau URL. 5. Alegeti OK. 6. Din bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Hyperlink. 7. Mutati indicatorul mouseului peste un element si selectati un element pentru a afisa hyperlink. 2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor 2.6.1 Setarea paginii in layout si a proprietatilor imprimantei
1. 2. 3. 4. Executati clic-dreapta pe pagina virtuala si alegeti Page Setup. Puteti, de asemenea, sa deschideti caseta de dialog Page Setup din meniul File sau din caseta de dialog Print. Excutati clic pe sageata derulanta Name si selectati imprimanta pe care doriti sa o utilizati. Executati clic pe sageata derulanta Printer Page Size si selectati dimensiunea paginii care se potriveste hartii voastre. Alegeti OK. Deoarece caseta de validare Same as printer este activata, casetele de text Width si Height ale hartii sunt actualizate cu noua dimensiune a paginii, iar Page Orientation este stabilita corespunzator.

2.6.2 Adaptarea cadrelor pentru date

a) Redenumirea unui cadru pentru date 1. Selectati cadrul pentru date in tabla de materii. 2. Asteptati un moment si apoi executati clic din nou pe cadrul pentru date. 3. Scrieti un nume nou pentru acesta. b) Adaugarea unei margini unui cadru pentru date 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Frame. 3. Selectati un simbol pentru margine. 4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul marginii. Puteti alege unul din simbolurile pentru margini si selectati OK sau puteti sa va concepeti propriul simbol de linie. c) Adaugarea unui fundal 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Frame. 3. Selectati un simbol pentru fundal. 4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul pentru fundal. 5. Optional, daca doriti sa va concepeti propriul fundal, selectati Properties. 6. Optional, alegeti o culoare de umplere. 7. Selectati OK.

2.6.3 Utilizarea riglei, a elementelor de ghidare si a gridurilor

a) Activarea sau dezactivarea riglei 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti RulersRulers. Rigla este in mod implicit activa.

b) Stabilirea unitatilor si diviziunilor pentru rigla 1. Executati clic-dreapta pe rigla. 2. Alegeti Options. 3. Excutati clic pe sageata derulanta Units si alegeti o unitate de masura. 4. Executati clic pe sageata derulanta Smallest Division si alegeti dimensiunea celei mai mici diviziuni. 5. Selectati OK. c) Activarea sau dezactivarea elementelor de ghidare 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti GuidesGuides. d) Adaugarea unui element de ghidare 1. Excutati clic pe rigla in locul unde doriti sa fie un element de ghidare. e) Mutarea unui element de ghidare Selectati un element de ghidare aflat pe rigla. Trageti de elementul de ghidare pana la o noua pozitie de pe rigla. Ghidul apare cu o linie punctata pana cand eliberati butonul mouse-ului.

1. 2.

f) Activarea sau dezactivarea gridului 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti GridGrid. g) Activarea saltului la retea 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti GridSnap to Grid. h) Schimbarea dimensiunii gridului 1. Alegeti ToolsOptions. 2. Selectati eticheta Layout View din caseta de dialog Options. Caseta de dialog Options va apare. 3. Excuttai clic pe sageata derulanta Horizontal Spacing si selectati numarul de unitati pentru a specifica spatierea orizontala a gridului. 4. Executati clic pe sageata derulanta Vertical Spacing si alegeti un numar de unitati pentru a specifica spatierea verticala a gridului. 5. Alegeti OK.

2.6.4 Adaugarea cadrelor pentru date

a) Adaugarea unui nou cadru pentru date la o harta 1. Alegeti Insert Data Frame. Puteti adauga orice date la noul cadru pentru date. b) Duplicarea unui cadru pentru date 1. Selectati cadrul pentru date. 2. Alegeti Edit Copy. 3. Selectati Edit Paste. 4. Executati clic pe copie, care se afla peste cadrul initial, si mutati-l intr-un alt loc pe pagina. c) Utilizarea unui cadru pentru date pentru a arata amplasarea altuia 1. Executati clic pe cadrul Privire generala pentru a-l selecta. 2. Executati clic-dreapta pe cadrul Privire generala pentru date si alegeti Properties. 3. Alegeti eticheta Extent Rectangles. 4. In lista Other data frames, selectati cadrul detaliu pentru date si alegeti butonul sageata Spre dreapta pentru a-l trimite in dreptungiul Show extent rectangle for these data frames. 5. Selectati Border pentru a alege o margine pentru dreptunghiul intindere. 6. Alegeti o margine. 7. Selectati OK in caseta de dialog Border Selector. 8. Alegeti OK in caseta de dialog Data Frame Properties.

2.6.5 Adaugarea elementelor unei harti

a) Adaugarea unei sageti nord 1. Alegeti InsertNorth arrow. 2. Selectati o sageata nord. 3. Alegeti OK. 4. Apasati si mutati sageata nord in locul dorit pe harta. 5. Optional, redimensionati sageata nord apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie.

b) Adaugarea unei scari a hartii.

1. 2. 3. 4. 5. 6. Alegeti InsertScale bar. Selectati o scara grafica. Optional, alegeti Properties pentru a modifica proprietatile scarii grafice. Alegeti OK. Apasati si trageti scara grafica in locul dorit pe harta. Optional, redimensionati textul de pe scara grafica apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie. Scara grafica va ramane cu aceeasi lungime.

c) Adaugarea unei scari de tip text.

1. 2. 3. 4. 5. 6. Alegeti InsertScale text. Selectati o mostra care reprezinta un stil de scara de tip text pentru a o adauga la harta. Optional, alegeti Properties pentru a adapta scara de tip text. Alegeti OK. Apasati si trageti scara de tip text pentru a o pozitiona pe harta. Optional, redimensionati scara de tip text apasand si tragand de un marcaj de selectie.

d) Adaugarea unei legende.

1. 2. 3. Alegeti Insert Legend. Apasati si trageti legenda intr-un loc pe harta. Optional, redimensionati legenda apasand si tragand de un marcaj de selectie.

e) Adaugarea unui titlu.

1. 2. 3. 4. Alegeti InsertTitle. Scrieti un titlu pentru harta. Apasati si trageti titlul intr-un loc pe harta. Optional, modificati modul in care se afiseaza titlul.

f) Adaugarea unui element grafic.

1. 2. 3. Executati clic pe sageata derulanta Graphics din bara cu instrumente Draw. Alegeti butonul New rectangle. Apasati pe harta si delimitati un dreptunghi unde doriti sa fie amplasat elementul grafic. Dreptunghiul va apare pe harta.

g) Adaugarea unei imagini 1. Alegeti InsertPicture. 2. Navigati spre directorul care contine imaginea. 3. Optional, selectati tipul de imagine pe care doriti sa o adaugati. 4. Selectati imaginea pe care doriti sa o adaugati. 5. Alegeti Open. 6. Apasati si trageti imaginea in pozitia dorita pe harta. 7. Optional, redimensionati imaginea apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el. h) Adaugarea unui raport 1. Creati un raport si vizualizati-l in Report Viewer. 2. Alegeti Add. 3. Selectati All pentru a adauga toate paginile la raport. Fiecare pagina a raportului va fi adaugata la harta ca un element grafic separat. 4. Alegeti OK. 5. Apasati si trageti paginile raportului in pozitia dorita pe harta. 6. Optional, redimensionati paginile apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

i) Adaugarea unui grafic 1. Creati un grafic si vizualizati-l in Graph Viewer. 2. Alegeti Close in caseta de dialog Graph Properties. 3. Executati clic-dreapta in Graph Viewer si alegeti Add to Map. Graficul este adaugat la harta ca un element grafic. 4. Apasati si trageti graficul in pozitia dorita pe harta. 5. Optional, redimensionati graficul apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

2.6.6 Tiparirea unei harti

1. Alegeti FilePrint Preview.

2. Examinati harta in modul de previzualizare. Daca arata bine alegeti Print. 3. Verificati ca tipariti catre imprimanta corecta si cu motorul de tiparire corect. 4. Optional, selectati butonul Setup pentru a afisa caseta de dialog Page setup si alegeti alt motor de tiparire. Alegeti OK. 5. Selectati OK.

Capitolul 3. Interogarea datelor

3.1 Lucrul cu tabele 3.1.1 Fereastra tabel
Coloane sau campuri

Randuri sau inregistrari Apasati pentru a gasi si inlocui Muta pe prima inregistrari, selectati inregistrari dupa inregistrare
Inregistrarea anterioara

Muta pe ultima inregistrare Urmatoarea inregistrare

valorile atributelor, schimbati culoarea de selectie si deschideti tabele

Inregistrarea curenta

Nr de inregistrari * indica faptul ca numarul total relationate. de inregistrari nu a fost determinat inca.

3.1.2 Deschiderea si inchiderea tabelelor

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati tabelul.

2. Alegeti Open attribute table. Se deschide tabela de atribute a stratului. Pentru a inchide tabelul executati clic pe butonul Close (x) din coltul din dreapta sus al ferestrei tabelului. 3.1.3 Adaugarea unui tabel la o harta.
1. 2. 3. 4. Alegeti eticheta Source din tabla de materii Alegeti butonul Add data, navigati pana la tabelul pe care doriti sa-l adaugati si selectati-l. Selectati Add. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe tabel si alegeti Open pentru a-l afisa.

3.1.4 Cautarea valorilor in tabel

1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul pe care doriti sa-l cautati.

2. 3. 4. 5. 6. 7.

Alegeti Options. Selectati Find & Replace. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find. Executati clic pe sageata derulanta Text mach si selectati tipul de cautare pe care il doriti. Alegeti Find next. Prima inregistrare gasita si care contine textul este selectata. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text alegeti din nou Find next.

3.1.5 Selectarea inregistrarilor

a) Realizarea de selectii dupa atribute 1. Alegeti Options in tabelul pe care doriti sa-l interogati si selectati Select by attribute.

2. 3. 4. 5. 6.

Executati dublu-clic pe campul din care doriti sa realizati selectia. Executati clic pe operatorul logic pe care doriti sa-l utilizati. Alegeti din lista de valori Unique values o valoare. Selectati Verify pentru a verifica expresia. Alegeti OK. Selectia va fi evidentiata in tabel.

b) Selectarea interactiva a inregistrarilor 1. Deschideti tabelul de atibute pentru un strat de pe harta. 2. Excutati clic pe prima inregistrare pe care doriti sa o selectati. 3. Tineti apasat pe cheia CTRL in timp ce executati clic si pe alte inregistrari.

3.1.6 Unirea datelor pe baza pozitiei

a) Unirea datelor din multimit diferite de date 1. Executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l uniti si alegeti Join. 2. Alegeti Location. 3. Executati clic pe sageata derulanta si selectati multimea de date cu care doriti sa uniti datele selectate. 4. Alegeti optiunea Join data only from nearest point only. 5. Scrieti sau navigati catre numele multimii de date care se creeaza ca rezultat al unirii. 6. Selectati OK. b) Unirea unor date tabelare agregate la alta multime de date Executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join. Selectati stratul ale carui valori doriti sa le agregati si sa le uniti la multimea de date sursa. Alegeti Aggregate data from closest points. Activati Sums. Scrieti un nume pentru multimea de iesire. Alegeti OK.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

3.1.7 Unirea datelor pe baza unui atribut sau nume

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.

2. Excutati clic pe sageata derulanta si selectati stratul pe care doriti sa-l uniti cu multimea sursa de date. 3. Alegeti Name or attribute. 4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti numele campurilor comune ambelor surse si multimii tinta de date. 5. Scrieti numele multimii de date pe care o veti crea ca rezultat al acestei uniri. 6. Alegeti OK. 3.1.8 Editarea tabelelor
a) Adaugarea inregistrarilor 1. Alegeti meniul EditorStart Editing.

2. 3.

Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati. Alegeti butonul Move to the end al tabelului. b) Stergerea inregistrarilor Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati. Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti. Executati clic pe cheia Delete.

1. 2. 3.

c) Adaugarea de valori 1. Alegeti EditorStart Editing. 2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati. 3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare. 4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat. d) Copierea inregistrarilor 1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati. 2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy. 3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula respectiva. e) Realizarea de calcule simple 1. Navigati catre inregistrarea pe care doriti sa o actualizati. 2. Executati clic pe capul campului pentru care doriti sa realizati calculul. 3. Executati clic pe bara de selectie din dreptul inregistrarii in care doriti sa realizati calculul. 4. Executati clic-dreapta pe numele campului si alegeti Calculate Values. 5. Alegeti un alt camp din tabel daca vreti sa calculati inregistrarea ca fiind egala cu valoarea dintr-un alt camp. 6. Selectati tipul de calcul pe care doriti sa-l realizati. 7. Alegeti o functie predefinita. 8. Scrieti o valoare pentru a completa expresia. 9. Alegeti OK.

3.2 Rapoarte si grafice 3.2.1 Crearea unui grafic

1. Alegeti meniul ToolsMake Graph.

2. Executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul pentru care doriti sa realizati un grafic. 3. Activati Use Selected Set daca doriti graficul doar pentru elementele selectate ale stratului. 4. Alegeti Change Type. 5. Selectati un tip de grafic. 6. Alegeti OK. 7. Activati campurile atribute care doriti sa apara in grafic de-a lungul axelor x, y sau z. 8. Activati Label x axis with. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti valoarea campului pe care o utilizati pentru etichetare. 9. Selectati Create. 10. Executati clic-dreapta peste fereastra Graph Viewer si alegeti Add to Map. 3.2.2 Crearea unui raport
1. Alegeti ToolsMake Report.

2. In eticheta Fields, executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul care doriti sa reprezinte baza raportului. 3. In lista Available Fields executati dublu-clic pe campurile care doriti sa fie incluse in raport. 4. Activati Use selectde set daca doriti sa creati raportul doar pe baza elementelor selectate.

5. Executati clic pe butoanele sageata pentru a ordona campurile raportului. 6. Alegeti eticheta Sorting. 7. Selectatati un camp pentru a sorta dupa acea coloana. 8. Alegeti eticheta Display. 9. Sub Settings, selectati Elements. 10. Activati Title pentru a adauga un titlu la raport. 11. Localizati proprietatea Text si scrieti un titlu pentru raport. 12. Alegti proprietatea Font si stabiliti fontul si dimensiunea titlului. 13. Selectati Show settings pentru a previzualiza raportul. 14. Alegeti Generate Report. 15. In partea superioara a Report viewer selectati Add pentru a adauga raportul la layout-ul hartii. 16. Alegeti OK. Raportul este adaugat la layout ca un element grafic. Fiecare pagina a raportului este adaugata ca un element grafic separat in layout. 3.3 Interogarea hartilor 3.3.1 Selectarea elementelor
a) Selectarea individuala a elementelor 1. In meniul Selection, alegeti Set selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente. 2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection. 3. Selectati instrumentul Select features. 4. Excutati clic pe elementul pe care doriti sa-l selectati. 5. Pentru a selecta si alte elemente, tineti apasata cheia Shift in timp ce excutati clic pe alte elemente. Pentru a indeparta un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from current selection. Executati clic pe un element selectat si el va fi deselectat. b) Selectarea elementelor cuprinse intr-un dreptunghi 1. In meniul SelectionSet selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente. 2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection. 3. Selectati SelectionOptions. 4. Specificati modul in care doriti sa fie selectate elementele in raport cu dreptunghiul pe care il desenati. 5. Alegeti butonul Select features. 6. Apasati si desenati un dreptunghi in jurul elementelor dorite. 7. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia SHIFT in timp ce desenati un alt dreptunghi. Pentru a indeparta un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from current selection. Desenati un dreptunghi in jurul elementelor pe care dorit sa le deselectati. c) Selectarea individuala a unui element in tabel 1. Executati clic-dreapta pe un strat din tabla de materii si apoi alegeti Open attribute table. 2. Selectati un element din tabel apasand in stanga inregistrarii. 3. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe elementele respective. Pentru a deselecta un element, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe acel element. d) Afisarea inregistrarilor atribute 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine elementele selectate. 2. Alegeti SelectionOpen table for selected features. Inregistrarile elementelor selectate vor fi afisate.

3.3.2 Gasirea unui element prin cautarea unui atribut

1. 2. 3. 4. Alegeti instrumentul Find. Scrieti un atribut sau o parte a sa in raport cu care doriti sa realizati cautarea. Nu il scrieti intre apostrof si nu includeti caractere de inlocuire. Specificati straturile in ale caror tabele doriti sa cautati. Activati caseta de text pentru a gasi elemente care contin sirul pe care il cautati sau pentru a realiza o cautare indiferent daca textul este scris cu majuscule sau nu. Lasati dezactivata pentru a gasi acele elemente care au exact sirul cautat.

5. 6. 7.

Specificati campurile in care doriti sa realizati cautarea. Alegeti Find. Daca ArcMap gaseste unul sau mai multe elemente, selectati unul din lista. Executati clic-dreapta pentru a pune in evidenta elementul, zoom, stabili o referinta spatiala sau pentru a selecta sau deselecta elementul. Puteti selecta mai mult de un element din lista, zoom sau sa afisati atributele lor.

3.3.3 Gasirea elementelor prin cautarea unei expresii SQL

1. Alegeti SelectionSelect by attribute.

2. Executati clic pe sageata derulanta Layer si alegeti stratul care contine elementele pe care doriti sa le selectati. 3. Executati dublu-clic pe un camp pentru a adauga numele sau in caseta de text a expresiei. 4. Executati clic pe un operator pentru a-l adauga in caseta de text a expresiei. 5. Daca aveti un numar mare de valori, alegeti butonul Complete list pentru a obtine o lista cu toate valorile campului respectiv. 6. Pentru a vedea daca sintaxa este corecta sau daca criteriul pe care l-ati introdus va selecta vreun element, selectati butonul Verify. 7. Executati clic pe sageata derulanta Select procedure si alegeti o precedura de selectie. 8. Alegeti OK. Bara de stare din partea de jos a ferestrei lui ArcMap arata cate elemente sunt selectate.

Capitolul 4. Editarea datelor

4.1 Elemente de baza 4.1.1 Prezentare generala a procesului de editare
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Se lanseaza ArcMap. Se creeaza o harta noua sau se deschide una existenta. Se adauga datele pe care doriti sa le editati la harta. Se adauga bara cu instrumente Editor la ArcMap. Se alege Start Editing din meniul Editor. Se creeaza sau se modifica elemente si/sau atribute. Se alege Stop Editing din meniul Editor si alegeti Yes atunci cand sunteti intrebati daca doriti sa salvati modificarile.

4.1.2 Bara de unelte Editor

Instrumentul Edit: permite utilizatorului sa selecteze elemente si sa le modifice Paleta cu instrumente: utilizati aceste instrumente pentru a crea o schita Lista derulanta Target Layer: stabileste stratul caruia ii apartin noile elemente

Butonul Attributes: deschide caseta de dialog pentru atribute. Sunt afisate atributele elementelor selectate

Comenzile sesiunii de editare

Lista derulanta Current Task: Sarcinile din aceasta lista lucreaza cu o schita

4.1.3 Ce este o schita

O schita (sketch) este un shape pe care il desenati si care realizeaza diverse sarcini in Editor, cum ar fi adaugarea de noi elemente, modificarea elementelor si refacerea formei elementului.

Sarcinile sunt listate in lista derulanta Current task. Trebuie creata o schita pentru a indeplini o sarcina. 4.1.4 Cum se creeaza noi elemente Se pot crea trei tipuri principale de elemente cu bara de instrumente Editor: puncte, linii si poligoane. Pentru a crea o linie sau un poligon se creeaza intai o schita. Forma unei schite este compusa din toate vertex-urile si segmentele elementului. Vertex-urile sunt punctele in care schita isi schimba directia, cum ar fi colturi, iar segmentele sunt liniile care unesc vertex-urile. Stratul tinta determina carui strat ii va apartine noul element care se creeaza. Lista derulanta Target Layer contine numele tuturor straturilor din multimea de date cu care lucrati. De asemenea, daca un strat are subtipuri acestea apar si ele in aceasta lista. Intotdeaunaa cand creati un element nou trebuie stabilit stratul tinta. 4.1.5 Modificarea unui element
Pentru fiecare element de pe harta exista o forma alternativa, o schita. In acelasi fel in care trebuie sa creati o schita pentru a crea un element, pentru a modifica un element trebuie modificata schita sa.

Pentru un element de tip linie sau poligon putem adauga noi vertexuri, putem sterge sau muta unul sau mai multe vertexuri. 4.1.6 Editarea atributelor
Atributele pot fi create sau modificate in caseta de dialog Attributes. Dupa ce ati selectat elementele ale caror atribute doriti sa le editati, alegeti butonul Attributes pentru a vedea aceasta caseta de dialog.

4.1.7 Adaugarea barei cu instrumente Editor

1. Lansati ArcMap.

2. Alegeti butonul Editor Toolbar de pe bara cu instrumente Standard a lui ArcMap. 3. Executati clic pe bara titlu a barei cu instrumente si trageti-o in partea superioara a ferestrei aplicatiei ArcMap. 4.1.8 Lansarea si oprirea sesiunii de editare
1. Lansati ArcMap si apoi adaugati bara cu instrumente Editor.

2. Alegeti EditorStart Editing. Bara cu instrumente Editor va fi acum activa. 3. Pentru a incheia o sesiune de editare, alegeti EditorStop editing. 4.1.9 Selectarea elementelor
a) Selectarea unui element utilizand instrumentul Edit 1. Alegeti instrumentul Edit.

2. Mutati indicatorul peste un element si executati clic pe el. Elementul selectat va fi evidentiat.
b) Selectarea elementelor utilizand o linie 1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using a line. 2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si selectati instrumentul Sketch sau oricare din celelalte unelte de constructie din paleta cu instrumente. 3. Construiti o linie care sa intersecteze elementele pe care doriti sa le selectati. Elementele pe care linia le intersecteaza sunt acum selectate. c) Selectarea elementelor utilizand un poligon 1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using an area. 2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch sau pe oricare din celelalte unelte de constructie din paleta cu instrumente.

3.

Construiti un poligon care sa intersecteze elementele pe care dorit sa le selectati. Elementele care se intersecteaza cu poligonul vor fi acum selectate.

4.1.10 Mutarea elementelor

a) Mutarea unui element 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati. 3. Apasati si trageti elementul sau elementele in pozitia dorita.

b) Mutarea unui element relativ la amplasarea sa curenta.

1. 2. 3. 4. Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati. Alegeti EditorMove. Scrieti coordonatele dorite si apasati ENTER. Elementul este mutat corespunzator coordonatelor specificate.

c) Rotirea unui element 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le rotiti. 3. Alegeti instrumentul Rotate. 4. Apasati oriunde pe harta si trageti indicatorul pentru a roti elementul in pozitia dorita.

4.1.11 Stergerea elementelor

1. 2. 3. Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le stergeti. Alegeti butonul Delete care se afla pe bara Standard a lui ArcMap. Elementele selectate vor fi sterse.

4.1.12 Copierea elementelor

1. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa realizati copierea.

2. 3. 4. 5.

Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le copiati. Alegeti butonul Copy care se afla pe bara Standard a lui ArcMap. Selectati butonul Paste de pe bara Standard a lui ArcMap. Elementul este copiat deasupra elementului initial.

4.2 Crearea de noi elemente 4.2.1 Crearea unui punct sau vertex prin digitizare
1. 2. 3. 4.

Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCreate new feature. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si alegeti un strat de puncte. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch. Apasati pe harta pentru a crea un punct. Punctul sau vertexul este creat pe harta si evidentiat ca fiind selectat. 4.2.2 Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y) Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate.

1. 2. 3.

4.2.3 Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y)
1. 2. 3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex. Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate.

4.2.4 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Distance-Distance 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Distance-Distance. 2. Apasati prima data pentru a stabili centrul primului cerc si apasati litera D de pe tastatura.

3. Scrieti lungimea razei primului cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza specificata. 4. Apasati prima data pentru a stabili centrul celui de al doilea cerc si apasati litera D de pe tastatura. 5. Scrieti lungimea razei celui de al doilea cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza specificata. Cele doua pozitii unde se intersecteaza cele doua cercuri sunt evidentiate atunci cand mutati cursorul peste ele. 6. Pozitionati indicatorul peste una din pozitii si apasati. Un vertex sau un punct este adaugat la harta. 4.2.5 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Intersection 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Intersection. Indicatorul isi va modifica forma. 2. Pozitionati indicatorul peste primul segment si executati clic. 3. Pozitionati indicatorul peste al doilea segment si executati clic. Un vertex sau punct este adaugat la intersectia celor doua segmente. 4.2.6 Crearea unui element multipunct 1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature. 2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat multipunct. 3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. 4. Apasati pe harta pentru a crea parti ale elementului multipunct. 5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului multipunct, executati clic-dreapta oriunde pe harta si aelegeti Finish Sketch. Daca veti apasa pe o parte a elementului multipunct pentru a-l selecta, toate punctele vor fi selectate pentru ca ele apartin aceluiasi element multipunct. 4.2.7 Crearea unei linii sau poligon prin digitizare 1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature. 2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip linie sau poligon. 3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. 4. Executati clic pe harta pentru a digitiza vertexurile elementului. 5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Linia sau poligonul va fi creat pe harta. 4.2.8 Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti 1. Creati un element linie sau poligon. 2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Part. 3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat pentru ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti. 4.2.9 Crearea unui segment utilizand un unghi si o lungime
1. 2. 3. 4. 5. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Angle. Scrieti unghiul si apasati ENTER. Segmentul va fi constrans la unghiul specificat. Executati clic oriunde pe harta si alegeti Length. Scrieti lungimea si apasati ENTER. Se creeaza un vertex astfel incat segmentul sa aiba un unghi si o lungime dorita.

4.2.10 Construirea unui poligon cu unghiuri drepte

1. 2. 3. 4. 5. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip poligon. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. Digitizati cel putin doua segmente. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Square and Finish. Unghiurile de la primul vertex si de la ultimul vertex sunt de 90o. Un nou vertex este adaugat si poligonul este terminat acolo unde segmentele rezultante se intersecteaza.

4.3 Utilizarea mediului de snapping 4.3.1 Stabilirea tolerantei de captare

1. 2. 3. 4. 5.

Alegeti Editor Options. Alegeti eticheta General. Executati clic pe sageata derulanta Snapping tolerance si selectatai tipul unitatii de masurare pe care doriti sa-l alegeti pentru toleranta de captare pixeli sau unitatile hartii. Scrieti numarul dorit de unitati de masurare in caseta de text Snapping tolerance. Alegeti OK. 4.3.2 Stabilirea proprietatilor de captare Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment. Activati acele proprietati de captare pe care le doriti. Proprietatile de captare devin efective de indata ce ele sunt activate sau nu. 4.3.3 Stabilirea prioritatii de scaptare Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment. Apasati si trageti de numele straturilor pentru a le aranja in ordinea in care doriti sa aiba loc captarea (Captarea va avea loc in primul strat din lista si apoi in fiecare strat consecutiv din josul listei). Prioritatile de captare pe care le stabiliti vor deveni efective imediat.

1. 2.

1. 2.

4.4 Crearea de elemente din alte elemente

4.4.1 Copierea unei linii la un anumit interval
1. 2. 3. 4. 5. Alegeti instrumentul Edit. Selectati linia pe care doriti sa o copiati. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti ca linia sa se gaseasca. Alegeti EditorCopy Parallel. Scrieti distanta (in unitatile hartii) fata de elementul original unde doriti sa copiati linia si apasati ENTER. O copie paralela a liniei este creata la distanta specificata. 4.4.2 Crearea unui buffer in jurul unui element Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementul sau elementele in jurul carora doriti sa creati buffer-ul. Executtai clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul cu acel tip de elemente pe care doriti sa le aiba bufferul. Alegeti EditorBuffer. Scrieti distanta (in unitatile hartii) de la element in jurul caruia doriti sa creati bufferul si apasati ENTER. Va fi creat un buffer la distanta specificata. 4.4.3 Unirea mai multor elemente din acelasi strat intr-un singur element Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementele pe care doriti sa le uniti. (Elementele trebuie sa fie din acelasi strat, fie strat de tip linie, fie de tip poligon.) Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. Alegeti EditorMerge. Elementele selectate sunt unite intr-unul singur.

1. 2. 3. 4. 5.

1. 2. 3. 4.

1. 2. 3. 4.

4.4.4 Combinarea elementelor din straturi diferite intr-un singur element Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementele pe care doriti sa le combinati intr-unul singur. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi ele trebuie sa fie din straturi de acelasi tip linie sau poligon). Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. Alegeti EditorUnion. Elementele selectate sunt combinate intr-unul singur. 4.4.5 Crearea unui element din elemente care au zone comune Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementele din a caror intersectie doriti sa creati noul element. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi straturile trebuie sa fie de acelasi tip linie sau poligon). Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. (Stratul trebuie sa fie de acelasi tip ca si elementele selectate linie sau poligon). Alegeti EditorIntersect. Este creat un nou element care rezulta din zona comuna tuturor elementelor selectate.

1. 2. 3. 4.

4.5 Modificarea elementelor existente

4.5.1 Scindarea unei linii in doua parti la o distanta data sau pe baza unui procent
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Alegeti instrumentul Edit. Selectati linia pe care doriti sa o scindati. Alegeti EditorSplit. Selectati prima optiune Split pentru a imparti elementul la o anumita distanta. Selectati a doua optiune pentru a imparti elementul la un anumit procent din intreg. Scrieti o distanta sau un procent, dupa cum doriti. Selectati Forward daca doriti ca impartirea elementului sa inceapa de la primul vertex. Selectati Reverse daca doriti sa impartitit elementul incepand de la ultimul vertex.. Alegeti OK. Linia este impartita in doua elemente in functie de parametrii pe care i-ati specificat. 4.5.2 Scindarea in doua a unui poligon Alegeti instrumentul Edit. Selectati poligonul pe care doriti sa il impartiti in doua. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCut Polygon Features. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch. Construiti o schita de tip linie sau poligon care taie poligonul initial. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Poligonul este impartit in doua elemente. 4.5.3 Extinderea unei linii Executati clic pe sageata derulanta Current TaskExtend/Trim Features. Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le extindeti. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch. Construiti o linie pana la care sa extindeti linia sau liniile selectate. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. 4.5.4 Refacerea unei linii sau a unui poligon Executati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature. Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementul pe care doriti sa-l modificati. Executtai clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch. Creati o linie care sa corespunda cu modul in care doriti sa arate elementul dupa modificare. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Forma elementului va fi modificata. 4.5.5 Adaugarea unui vertex la o schita Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i adaugati un vertex. Mutati indicatorul in locul in care doriti sa adaugati vertexul si executati clic-dreapta. Alegeti Insert Vertex. Un vertex este adaugat schitei. Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. 2. 3. 4. 5.

4.5.6 Stergerea unui vertex al unei schite 1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature. 2. Alegeti instrumentul Edit. Selectati linia sau poligonul din care doriti sa stergeti un vertex. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l stergeti pana cand indicatorul se schimba. Executati clic-dreapta si alegeti Delete Vertex. Vertexul este sters din schita. Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat. 4.5.7 Mutarea unui vertex al unei schite Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i mutati un vertex. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba. Apasati si trageti de vertex in noua pozitie. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat 4.5.8 Deformarea proportionala a geometriei unui element Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature. Alegeti instrumentul Edit si selectati elementul pe care dorit sa-l deformati. Selectati EditorOptions. Alegeti eticheta General. Activati caseta de validare pentru a deforma elementul proprtional. Dezactivati caseta de validare daca doriti sa modificati elementul fara a mentine o geometrie proportionala. Alegeti OK. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba. Trageti de vertex in noua pozitie dorita. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este deformat proportional.

1. 2. 3. 4. 5.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

4.6 Modificarea elementelor topologice

Inainte de a edita date care au asocieri topologice, acestea trebuie sa fie integrate topologic astfel incat toate elementele care au parti care ar trebui sa fie comune sa fie intr-adevar comune. Cand incepeti sa editati datele topologice cu instrumentele topologice din Editor, Editorul integreaza automat datele, daca ele nu sunt deja integrate. Aceasta presupune verificarea tuturor claselor de elemente din multimea de date si el face ca orice frontiere si vertexuri care se afla la o distanta mai mica decat un domeniu al distantei sa coincida. Acest domeniu al distantei se numeste toleranta cluster. Toleranta cluster determina domeniul in cadrul caruia elementele devin identice. Cand editati date cu instrumentele topologice ale Editor, acesta intotdeauna integreaza datele folosind cea mai mica valoare posibila pentru toleranta cluster. Puteti, de asemenea, sa integrati manual shapefiles si multimile de elemente ale unei geodatabase utilizand comanda Integrate. Puteti sa integrati datele in acest fel daca doriti sa specificati o toleranta cluster care este diferita de cea pe care Editorul o utilizeaza atunci cand integreaza automat datele.

4.6.1 Integrarea datelor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Adaugati acel shapefile sau acea multime de date pe care doriti sa o integrati in harta. Alegeti meniul EditorStart Editing. Selectati EditorOptions. Alegeti eticheta Topology. Dezactivati caseta de validare doar daca doriti sa integrati intreaga multime de date. Lasati-o activata daca doriti sa integrati elementele din intinderea curenta a hartii. Scrieti domeniul distantei (in unitati ale hartii) in cadrul cruia doriti ca elementele sa coincida. Alegeti OK. Selectati EditorIntegrate. Datele sunt integrate. 4.6.2 Mutarea unui vertex comun Alegeti instrumentul Shared Edit. Selectati vertexul comun pe care doriti sa-l mutati. Vertexul selectat este evidentiat. Trageti de vertex in noua pozitie dorita. Amplasarea vertexului este actualizata impreuna cu toate vertexurile care coincid cu el sau cu toate frontierele din multimea de date ca si toate vertexurile sau frontierele conectate.

1. 2. 3.

1. 2. 3.

4.6.3 Mutarea unei frontiere comune Alegeti instrumentul Shared Edit. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o mutati. Frontiera selectata este evidentiata. Trageti de frontiera pe o noua pozitie. Amplasarea frontierei este actualizata impreuna cu toate vertexurile identice sau frontierele din multimea de date ca si impreuna cu orice vertexuri sau frontiere conectate. 4.6.4 Refacerea unei frontiere comune Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature. Alegeti instrumentul Shared Edit. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o refaceti. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si selectati Sketch. Creati o linie corespunzator modului in care doriti sa fie elementul refacut. Executati dublu-clic pe ultimul vertex pentru a termina schita. Frontiera si toate vertexurile identice ca si vertexurile sau frontierele care se conecteaza sunt refacute. 4.6.5 Modificarea unei frontiere comune Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature. Alegeti instrumentul Shared Edit. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o modificati. Schita frontierei va apare. Modificati schita dupa cum doriti. Executati clic-dreapta oriunde pe frontiera si alegeti Finish Sketch. 4.6.6 Crearea unui poligon nou care are parti comune cu alte poligoane Executati clic pe sageata derulanta Current Task Auto Complete Polygon. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati un strat de tip poligon. Alegeti instrumentul Sketch. Creati o schita care incepe si se opreste pe oricare din frontierele unui poligon existent pentru a inchide noul poligon pe care il creati. Puteti sa treceti peste frontierele existente atunci cand creati linia; capetele vor fi taiate automat. Executati dublu-clic pentru a termina schita.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. 2. 3. 4. 5.

1. 2. 3. 4.

5.

4.7 Modificarea atributelor

4.7.1 Vizualizarea atributelor
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Alegeti instrumentul Edit. Selectati elementele ale caror atribute doriti sale vedeti. Alegeti butonul Attributes. Selectati numele stratului care contine elementele ale caror atribute doriti sa le vedeti. Proprietatile atribute ale stratului apar in partea dreapta a casetei de dialog. Executati dublu-clic pe numele unui strat pentru a vedea campurile principale de afisare, care reprezinta elementele selectate din strat. Executati din nou dublu-clic pentru a ascunde campurile principale de afisare. Selectati un camp principal de afisare pentru a vedea valorile atribute corespunzatoare ale elementului. Elementul corespunzator va straluci pe harta. Alegeti butonul Close pentru a inchide caseta de dialog. 4.7.2 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru un singur element Selectati campul principal de afisare al elementului caruia doriti sa-i adaugati o valoare atribut. Executati clic pe coloana Value unde doriti sa adaugati valoarea atribut. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata acelui element. 4.7.3 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut. Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel strat. 4.7.4 Modificarea valorii unui atribut pentru un element Selectati campul principal de afisare al elementului pentru care doriti sa modificati o valoare atribut. Excutati clic pe valoarea pe care doriti sa o modificati. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru acel element.

1. 2. 3.

1. 2. 3.

1. 2. 3.

1. 2. 3.

4.7.5 Modificarea valorii unui atribut pentru toate elementele selectate Selectati stratul in care doriti sa modificati o valoare atribut. Executati clic in coloana Value in dreptul proprietatii atribut pe care doriti sa o modificati. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru toate elementele selectate din strat. 4.7.6 Copierea valorilor individuale ale unor atribute de la un element la altul Selectati valoarea atribut pe care doriti sa o copiati. Executati clic-dreapta pe valoarea pe care doriti sa o copiati si alegeti Copy. Executati clic pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valoarea. Executati clic in dreptul campului in care doriti sa introduceti valoarea. Executati clic-dreapta unde doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea atribut este copiata pentru element. 4.7.7 Copierea tuturor valorilor atributelor de la un element la altul Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului ale carui valori atribut doriti sa le copiati si alegeti Copy. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valorile atribut si alegeti Paste. Valorile atribut sunt copiate pentru acel element.

1. 2. 3. 4. 5.

1. 2.

8.6 Transformarea unei hri din format analog n format digital cu ArcGIS 9.3
8.6.1 Scanare trapez. Fiecare student isi scaneaza trapezul pe care va lucre pentru realizarea proiectului. Scanarea se face la o rezolutie de 300 dpi, folosind scanerul CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m. Caracteristici tehnice CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m. Tip senzor: Viteza scanare (s/pagina): Rezolutie digitala de scanare (dpi): Interfata PC: Adancime culoare (biti): Rezolutia optica de scanare (dpi): Latime mediu de scanare (mm): Dimensiuni (W x D x H mm): Greutate (Kg): Altele: CIS Inchi/secunda: 10.10 (8-bit greyscale, monochrom 200dpi /400dpi Turbo) 3600 USB 16 greyscale 600 Max. 1016 1400 x 170 x 330 26.5 LCD panel (status scanner , mode, setari), stop, forward, rewind, scan, copy 5 x Contact Image Sensors (CIS) Lungimea scanata nu este limitata de scaner Acuratete scanare: +/-0.1% +/-1 pixel Active Paper Transport (APT) Moduri scanare: 256 level greyscale (8-bit); Black & White (1-bit)

Se lanseaza aplicatia SCAN WORKS, se seteaza rezolutia de scanare si directorul de lucru. Apoi se apasa pe butonu SCAN. Exista posibilitatea sa vizualizam ceeace scanam Imagine de ansamblu SCANER + PLOTER CANON (LAB GIS II CI-3)

Folosind reteaua interna a laboratoarelor GIS I si GIS II, fiecare student isi copieaza trapezul scanat in directorul de pe calculator, respectiv Data D:\STUDENT\CAD\9201\Popescu Ion Laboratorul de SISTEME INFORMATIONALE GEOGRAFICE LAB GIS I CI-1

A. Colturi de trapez in STEREO 70 Trapez L-35-136-B-c Sc. 1:25.000

1. 2. 3. 4.

Y 305823,19 305923,53 296664,01 296563,60

X 559900,99 569884,31 569984,50 559986,87

B. Trapezul se aduce in ArcMap cu butonul Add Data din bara de meniu, din directorul in care avem trapezele pe care dorim sa le georeferentiem, facem click pe trapezul care vrem sa-l aducem si apoi Add.

C. Verificam daca ne apare in bara de meniu Georeferencing, daca nu ne apare mergem in Tools/Customize/Toolbars si bifam casuta cu Georeferencing, apoi tragem bara de

Georeferencing in bara de meniu. D. Acum mergem in View din bara de meniu, pe Data Frame Properties/General la Units la Map si punem din lista derulanta Meters si mergem si la Display si punem din lista derulanta tot Meters, facem click cu mousul pe Apply si OK . Pentru control vizualizam coltul din dreapta jos al ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie sa apara langa coordonatele X si Y scris Meters in loc de Unknown.

E. Acum mergem in bara de Georeferencing si cu butonul Add Control Points mergem pe punctul 1 al coltului trapezului de georeferentiat, dup ace in prealabil am facut cu butonul + din bara de meniu un zoom convenabil

F. Acum introducem pe rand coordonatele X si Y ale colturilor trapezului, incepand din coltul de sus stanga si continuind in ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X si Y tinnem cont ca ele din softul de transformare sunt INVERS, adica prima coloana este Y si a doua coloana este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe coltul nr.1 al trepezului iar apoi facem click cu butonul dreapta al mousului cand suntem pozitionati la intersectia coltului trapezului si imediat fara sa miscam mousul facem click cu butonul stanga si click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecand la introducerea coordonatelor respective (a nu se uita ca sunt invers).

G. Dupa introducerea coordonatelor fiecarui colt de trapez apasam butonul Full extend din bara de meniu ca sa vedem in totalitate trapezul. Se repeta operatiunile de mai sus pana la introducerea celor 4 colturi de trapeze.

H. Punctul nr.1 are deja coordonatele X si Y introduse si apare colorat in rosu.

I. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.2

J. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.3

K. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.4

L. Vizualizam acum intreg trapezul cu coordonatele introduse pentru cele 4 colturi ale trapezului

M. Mergem in bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe Rectify

N. Alegem la Name numele trapezului georeferentiat ca sigestie stergem cifra 2 care apare implicit dupa numele trapezului si ii punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde vrem sa salvam trapezul georeferentiat, facem apoi click pe Save.

O. Apare aceasta fereastra si in functie de caracteristicile PC-ului asteptam cateva secunde sau minute.

P. Acum mergem in directorul in care am salvat trapezul georeferentiat si aducem cu butonul Add Data trapezul cu terminatia numelui L-35-136-B-c_ST in cazul nostru.

R. Trapezul georeferentiat este un pic rotit si este un fisier cu extensi .img, mai se poate recunoaste ca este georeferentiat correct citind fiecare col de trapez si confruntand coordonatele initial introduce X si Y.

S. Ca sa scapam de marginile negre ale trapezului georeferentiat afisat pe display, mergem pe denumirea trapezului georeferentiat din si facem click cu butonul dreapta al mousului, se deschide Layer Properties si apasam apoi pe butonul Symbology.

Apoi OK si Apply.

Ca sa eliminam o tema din coloana Layers, facem click cu butonul dreapta de la mouse si din lista alegem Remove si facem click cu butonul stanga de la mouse

GATA AM TERMINAT CU SUCCES GEOREFERENIEREA

8.6.2 CREAREA DE TEME PUNCT, LINIE i POLIGON

Din ArcMap apasam butonul si lansam ArcCatalog

Lansam ArcCatalog si ne pozitionam in directorul in care dorim sa lucram, respectiv a numelui nostru ,,Popescu Ion si facem click cu butonul drept al mousului, apon click cu botonul stanga al mousului pe New si clic pe Shapfile

La Name trecem numele temei pe care vrem sa o creem, alegem DRUMURI, iar la Feature Type din lista derulanta alegem Polyline

Facem click cu butonul stang al mousului pe Edit, apoi pe Select/Projected Coordinate Systems/National Grid/Stereo 1970 si apoi click pe Add.

Facem click cu mousul pe Apply si apoi pe OK Se deschide aceasta ferereastra si facem click pe OK.

Ne apare in directorul cu numele nostru, respectiv Popescu Ion, shapfile cu numele DRUMURI si extensia .shp. Acum inchidem ArcCatalog si mergem in ArcMap, unde cu butonul Add Data aducem acest shapfile (bineinteles din directorul cu numele nostru ,,Popescu Ion.

Facem click cu mousul si ne apare tema DRUMURI in ArcMap in coloana cu Layers.

La fel se repeta cu grija toate operatiunile pentru creerea celorlalte teme care pof fi: localitatile, livezile, viile si padurile le facem cu o tema de tipul poligon, apele, caile ferate, LEA le facem cu o tema de tipul polilinie, forajele, fantinile punctele geodezice sau de nivelment le vom face cu o tema punct. Mergem mai departe si incepem lucrul cu tabelele. CREAREA UNEI TEME IN ArcGIS (POLIGON), folosind ArcCatalog

Lansam ArcCatalog, facand click cu butonul stanga de la mouse pe butonul ArcCatalog din bara de meniu

Mergem in directorul nostru de lucru, respectiv D:/STUDENT/2008-2009/CADASTRU/POPESCU ION 9205 si facem click dreapta pe directorul cu numele nostru, alegem din lista New, apoi alegem din lista Shapfile si facem click de asta data cu butonul stanga al mousului, se deschide aceasta fereastra:

Acum, la Name trecem denumirea temei pe care dorim sa o cream, spre exemplu Localitati, iar la Feature Type trecem tipul de unui concept sau entitate (ne reamintim ca avem, puncte, linii si poligoane) de tipul linie care este echivalent in lista noastra derulanta de la Feature Type de Polygon

Mergem mai departe si pentru a declara tipul de referinta spatiala procedam in felul urmator: 1. Facem click cu butonul stanga de la mouse pe Edit; 2. Apoi click pe Select; 3. Din lista de coordonate (Coordinate Systems) alegem Projected Coordinate Systems si facem click pe aceasta denumire; 4. Se deschide fereastra cu denumirea Browse for Coordinate Systems, de aici selectam National Grids facem click cu butonul stang de la mouse si apoi click pe Add; 5. In noua lista de Browse for Coordinate Systems, cautam Stereo1970.prj, facem click pe aceasta denumire si apoi ii dam Add; 6. e deschide o noua fereastra cu denumirea Spatial Reference Properties in care verificam sa fie la Name: Stereo 1970 si apoi Apply si OK

Abia acum am terminat toti pasii pentru crearea unei teme noi Localitati.shp. Pentru verificare mergem in directorul in care am dorit crearea acestei teme, respective: D:/STUDENT/2008-2009/CADASTRU/POPESCU ION 9205 si trebuie sa ne apara Localitati.shp. Afisarea stratului Localitati.shp in ArcGis

Dupa deschiderea stratului de poligoane vom crea in tabela de atribute campuri speciale pe care le vom denumi Tip (pentru specificarea felului de localitate: comuna, sat, oras) si Denumire (pentru numele localitatii.) Vom efectua urmatoarele operatii: Selectam stratul Localitati.shs, dreapta mouse si deschidem tabela de atribute

Apelam butonul Option (dreapat jos) si selectam Add Field si se deschide un alt submeniu. Completam in continuare informatiile dupa cum se vede in figura, Name: Tip si la Type: alegem obtiunea text. La fel vom proceda si cand vom crea campul cu denumirea Denumire

In tabela de atribute va aparea cele doua campuri noi formate.

8.6.3 EDITAREA UTILIZAND ArcGis 9.3

Deschiderea sesiunii de editare din butonul EDITOR si selectam Start Editing

Aceasta operatie, ne permite din acest moment sa editam elementele grafice, care in cazul nostru sunt linii. Digitizarea liniilor Liniile, poliliniile, conturul poligoanelor se digitizeaza respectand aceleasi reguli. Limta unui poligon este de fapt o polilinie. In continuare vom folosi termenul de linie pentru toate acestea. Digitizarea on screen (pe ecran)consta in trasarea de linii vectoriale peste cele din imaginea de fundal (in cazul liniilor si poligoanelor) si de punerea unor puncte (in cazul informatiei punctuale). In cazul digitizarii liniilor se incepe digitizrea prin activarea functiei Editor prin selectarea optiunii Start Editing. Aceasta functie deschide pentru editare toate fisierele de tip .shp aflate in acelasi folder. Dac n cadrul proiectului sunt aduse fisiere .shp din mai multe locatii (foldere) atunci vom fi solicitai sa alegem care folder va fi dechis pentru editare. n cazul n care din folderul deschis la editare sunt mai multe fiiere aduse n proiect, atunci va trebui avut grija ca la opiunea Target s fie selectat fiierul dorit.

Digitizarea liniilor se va face la o scara suficient de mare incat sa poata fi apreciata mediana acesteia. De exemplu liniile simple care pe harta sunt trasate cu grosimi de 0,2-0,3 mm se vor digitiza la o scara de 1:1000 1:1500. Liniile trasate cu simboluri mai groase se pot digitiza si la o scara mai mica 1:3000-1:5000.

Gresit

Corect
Dac din diverse motive trebuie s ntrerupem digitizarea, inchidem figura cu dublul clic pe butonul stnga al mouse-ului, salvm din menuiul Editor cu comanda Save Edits sau Stop Editing si apoi YES la Intrebarea daca dorim s salvm si putem relua digitizarea n cadrul aceleiai sesiuni de editare (dac nu am inchis-o) sau ntr-o sesiune nou. Reluarea digitizrii din punctul unde am rmas se face prin selectarea liniei/poligonului cu butonul sgeata din meniul Editor , iar apoi se d dublu clic pe linie aceasta transformndu-se n verde i se afiseaza punctele de inflexiune (vertex-si) tot in culoarea verde, precum si nodul de sfrit al liniei in culoare roie. n momentul n care vom selecta butonul cu creiona pentru digitizare , automat cursorul va fi legat de ultimul nod introdus.

Daca n timpul digitizrii am punctat cu mouse -ul gresit, putem corecta prin suprapunerea cursorului deasupra vertexului respectiv si cu clic dreapta selectm Delete Vertex.

ATENTIE! Intotdeauna urmarim calea pe care ne aflam in timpul editarii! Target: Localitati

Daca stratul pe care vom digitiza nu este corect selectat elementele grafice (liniile) pe care le vom digitiza se vor salva in alt strat sau se vor pierde. Pornirea digitizarii prin activarea butonului :

Facem pe ecran un Zoom mai mare pentru a vedea harta mai bine si trecem la digitizare. Digitizarea se face prin clicarea mouse-ului stanga unmarind marginea localitatilor din imaginea noastre iar poligonul se inchide prin dublu clic. La terminarea unui poligon complet, deschidem Tabela de atribute astfel: selectam stratul Localitati.shs, dreapta mouse, deschidem Open Attribute Tables si completam campurile ( dupa caz) TIP si Demunire

Folosirea Functiei UNION Cand digitizarea unui poligon necesita o suprafata de contur prea mare, poligonul se paote realiza din mai multe bucati astfel: 1. Se digitizeaza o parte din poligon , se inchide prin dublu clic, apoi se selecteaza TASK : Auto-Complete polygon si se diditizeaza in continuare poligonul. 2. Se selecteaza ambele poligoane cu tasta SHIFT +

3. Deschidem modulul de editare EDITOR si selectam functia Merge, care are rolul de a unii cele doua poligoane. In final vom obtine un singur poligon care va primi acelasi atribut.

Dupa ce am terminat de digitizat inchidem sesiune de editare: directorului nostru si nu in alt director!

Stop Editing si Save

in calea

SPLITAREA UNEI LINII

CAZUL I Cand avem un singur segmente de dreapta si vrem sa-l scurtam sau sa-l taiem pe jumatate se procedeaza in felul urmator : 1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja. 2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se selecteaza. 3. Se activeaza iconita Split Tool si se pliteaza linia cu stanga mouse clic pe linie, apoi se selecteza un segment al ei si se sterge sau se uneste cu alt segment. CAZUL II Cand suntem in situatia intersectarii a doua lini cu atribute diferite (spaghete) si vrem sa le unim prin splitare, (operatie care este necesara pentru realizarea topologie) se va esfectua urmatorea procedura : 1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja. 2. Se selecteza cele 2 lini care se intersecteaza, se poate obseva ca au atribute diferite

3. Apoi cu iconita Line intersection se va face clic mouse stanga in intersectia liniilor, din aproape in aproape, pana cand se divid 4 segmente diferite de arce.

In Tablea de atribute cele doua campuri anterioare vor fi impartite fiecare in alte doua campuri care vor isi vor pastra atriubutele. In final am obtinut din doua linii suprapuse patru segmente de drepte prinse intr-un punct cu atribute individuale. CAZUL III In situatie in care avem un element grafic (linie) unit in preabalabil cu functia Merge, si am constatat ca segmentul ar trebui impartit in doua sau mai multe segmente pentru ca au atribute diferite se va proceda astfel: 1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja. 2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se va observa atributul acesteia.

3. Se selecteza din meniul de Editare iconita Explode Multi-part Feature spliteaza intersectia liniei cu stanga mouse dupa cum se vede in imaginea urmatoare.

si se

4. Se poate observa in tabela de atribute ca linia initiala a fost impartita in 3 segmente distincte, dar care au pastrat acelasi atribut. Vom selecta in continuare fiecare segment in parte si vom modifica atributul din tabela de atribute.

Lucrul cu poligoane. Se selecteaz poligonul. Din meniul Task se selecteaz Cut Polygon Features din capitolul Modify Tasks

Avnd selectate csuele aferente temei poligon de editat din meniul Snapping..., se selecteaza creionaul i se trage linia sau polilinia care va tia poligonul, plecnd de pe una din laturi (sau din afara acesteia) i ncheind pe latura opus sau alaturat (sau n afara acesteia) astfel nct sa rezulte dou sau mai multe poligoane (funcie de situaie i necesiti).

Pentru lipirea unui poligon. Se selecteaz din meniul Task comanda Auto-Complete Polygon din capitolul Topology Tasks

Se selecteaz creionaul i se traseaz limita exetriora a poligonului vecin, plecnd din interiorul poligonului la care trebuie lipit noul poligon i ncheind tot n interiorul acestuia.

Pentru a nscrie un poligon mic ntr-unul mare Se digitizeaz poligonul mare, apoi cel mic din interiorul celui mare. Avand poligonul mic selectat, din meniul Editor se alege comanda Clip

Se va deschide o nou fereast pentru comanda Clip.

La opiunea Buffer Distance selectai valoarea 0.000. La opiunea When clipping features selectai comanda a doua Discard the area that intersects. Apoi apsai butonul OK. Dac poligonul mic nu prezint interes acesta poate fi ters i astfel poligonul mare va rmne cu gaur.

9. Extensii ArcGIS 9.3

Extensiile sunt de doua feluri: 9.1 Extensii de ANALIZA 9.2 Extensii pentru PRODUCTIVITATE
9.1.1 ArcGIS 3D Analyst Vizualizare si analiza tridimensionala

ArcGIS 3D Analyst permite vizualizarea si analiza suprafetelor 3D. Utilizand extensia 3D Analyst puteti: vizualiza o suprafata din mai multe puncte de observatie; interoga o suprafata 3D; determina informatia vizibila dintr-o anumita locatie; crea o imagine reala prin suprapunerea datelor raster si vector pe o suprafata 3D si puteti inregistra sau realiza un zbor 3D. Aplicatia ArcGlobe din 3D Analyst va permite administrarea si vizualizarea, din punct de vedere local sau global, a seturilor de date geografice tridimensionale extrem de mari. ArcGlobe va ofera posibilitatea de a interactiona cu informatiile geografice de pe globul terestru. ArcGIS 3D Analyst va permite: Crearea directa de harti de tip glob tridimensionale folosind datele GIS. Analiza datelor tridimensionle folosind functiile cut/fill, LOC (line-of-sight) si de modelare a terenului. Vizualizarea datelor din persectiva globala sau locala Navigarea prin datele de teren continue multirezolutie (cu rezolutii multiple). Analiza spatiala bi- sau tridimensionala Vizualizarea tridimensionala a rezultatelor modelarilor sau analizelor. Utilizarea modelelor si a simbolurilor 3D pentru realizarea imaginilor apropiate de realitate Exportul vizualizarilor in format video.

ArcGIS Geostatistical Analyst Instrumente si modele Statistice pentru explorarea, Modelarea si Cartografierea Probabilistica a Datelor GIS
9.1.2

ArcGIS Geostatistical Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop (ArcInfo, ArcEditor si ArcView) care ofera o gama larga de instrumente destinate explorarii datelor spatiale, identificarii abaterilor, predictiei, evaluarii incertitudinii predictiilor si crearii suprafetelor. ArcGIS Geostatistical Analyst va permite:
o

Sa analizati domeniile de variatie ale datelor, sa identificati exceptiile, sa examinati tendintele de ansamblu, sa determinati autocorelatia spatiala si corelatia dintre diferite seturi de date.

Sa realizati predictii, determinarea erorilor standard ale predictiei, analize ale limitelor de prag si ofera o varietate de modele si instrumente pentru crearea hartilor de localizare cantitative.

ArcGIS Geostatistical Analyst este un pachet complet destinat prelucrarii datelor spatiale, analizelor geostatistice si postprelucrarii datelor. De asemenea, aceasta extensie inglobeaza instrumente grafice interactive cu parametrii definiti implicit, care pot asista utilizatorii incepatori la realizarea analizei datelor. Geostatistical Analyst este o unealta de gestionare a a datelor in ArcGIS care ofera utilizatorilor de ArcGIS instrumente puternice destinate analizelor geostatistice. 9.1.3 ArcGIS Network Analyst

ArcGIS Network Analyst va permite crearea si administrarea seturilor de retele complexe si generarea de solutii privind alegera rutelor. ArcGIS Network Analyst este o extensie puternica destinata alegerii rutelor si care ofera un spatiu de lucru complet nou pentru analiza spatiala bazata pe retea (analize privind locatiile, analize privind timpul de parcurs si modelarea interactiunii spatiale). Aceasta extensie permite utilizatorilor ArcGIS Desktop sa modeleze scenariile si conditiile reale specifice unei retele. ArcGIS Network Analyst va permite: Analiza timpului de parcurs Determinarea traseelor intre puncte Directii de deplasare Definirea zonei de deservire Ruta optima Facilitati apropiate Origine ? Destinatie ArcGIS Network Analyst permite utilizatorilor ArcGIS sa rezolve o varietate de probleme utilizand retelele geografice. Cautarea celor mai eficiente trasee pentru o calatorie, generarea directiilor de deplasare, gasirea punctelor de interes si definirea zonelor de deservire pe baza timpului de calatorie, pot deveni mult mai simple utilizand extensia ArcGIS Network Analyst.
o o o o o o o

9.1.4 ArcGIS Schematics Generarea Schematica , Automata pentru ArcGIS

ArcGIS Schematics este o solutie inovatoare destinata automatizarii reprezentarilor schematice a bazelor de date geospatiale ArcGIS. ArcGIS Schematics va permite o administrare si vizualizare mai buna a oricarui tip retea liniara, cum ar fi: electricitate, gaze, apa/canal sau telecomunicatii.

ArcGIS Schematics va permite: Eliminarea diferentelor de abordare dintre scheme si bazele de date geospatiale. Actualizarea rapida a diagramelor. Administrarea elementelor retelei utilizand o solutie integrata. Administrarea atat a informatiilor de detaliu, cat si a celor de ansamblu. Administrarea reprezentarilor fizice si logice ale retelei. Generarea unei diversitati de reprezentari one-line si in ArcGIS. ArcGIS Schematics este compatibil cu standardele organizatiei dumneavoastra si va ofera posibilitatea de a genera diagrame (generare automata vs. CAD) sugestive. ArcGIS Schematics va permite administrarea rapida a legaturilor din retea, intelegerea arhitecturii retelei si reducerea ciclului necesar deciziilor prin utilizarea reprezentarilor sintetice si de detaliu pe retea.
o o o o o o

9.1.5 ArcGIS Spatial Analyst Analiza Spatiala GIS Avansata a Rasterelor

ArcGIS Spatial Analyst ofera un set de instrumente destinate modelarii spatiale si analizei avansate. Utilizand extensia ArcGIS Spatial Analyst, puteti obtine informatii noi privind datele dumneavoastra existente, puteti analiza relatiile spatiale si puteti dezvolta modele spatiale ce integreaza functionalitatile ArcGIS Desktop si ArcGIS Spatial Analyst. ArcGIS Spatial Analyst va permite:
o o o o o o o

Determinarea unei locatii potrivite. Gasirea unui traseu (a unei rute) intre doua locatii precizate. Realizarea de analize raster/vector integrate. Realizarea de analize statistice pe baza unei regiuni, vecinatati mici sau zone predeterminate. Generarea de date noi utilizand instrumente simple de prelucrare a imaginilor. Interpolarea, bazata pe exemple, a valorilor pentru o zona de studiu. Pregatirea datelor pentru vizualizare sau analiza.

Crearea modelelor destinate analizei este simpla, iar aceste modele dispun de propriile documentatii - astfel incat oricine poate sa inteleaga prelucrarile dumneavoastra privind analiza spatiala.

9.1.6 ArcGIS Survey Analyst Management Integrat a Masuratorilor Topografice in ArcGIS

ArcGIS Survey Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop ce va permite administrarea datelor topografice intr-un geodatabase si vizulizarea acestora in harta.

Datorita faptului ca masuratorile sunt stocate intr-o baza de date GIS, prelucrarile si compensarile topografice, in scopul determinarii coordonatelor GIS (ale punctelor topografice), pot fi efectuate direct pe aceste masuratori, iar obiectele spatiale GIS pot fi legate la punctele topografice. In plus, noile obiecte spatiale GIS pot fi adaugate la straturile existente utilizand punctele topografice calculate.

9.1.7. ArcGIS Tracking Analyst Vizualizare si Analiza a Datelor Temporale

ArcGIS Tracking Analyst ofera instrumente pentru redarea si analiza seriilor de timp. Extensia Tracking Analyst va permite vizualizarea seriilor de timp si a structurilor spatiale si interactionarea cu alte tipuri de date GIS disponibile pentru ArcGIS. ArcGIS Tracking Analyst va permite :
o o o o o o

Redarea seturile de date diacronice. Trasare bazata pe reguli. Determinarea tiparelor in date. Integrarea date temporale in sistemul dumneavoastra GIS. Vizualizarea seriilor de timp pentru datele GIS existente. Construirea de grafice cu scopul analizei datelor diacronice sau cele in timp real.

ArcGIS Tracking Analyst extinde familia de produse ArcGIS Desktop cu posibilitatea vizualizarii modificarilor cu serii de timp si a celor in timp real.

9.2 EXTENSII DE PRODUCTIVITATE

9.2.1. ArcGIS Data Interoperability citire directa, Interpretarea Semantica si Transformarea Datelor

ArcGIS Data Interoperability elimina barierele privind utilizarea in comun a datelor, oferind accesul direct si facilitati de transformare si export a datelor. Aceasta extensie ofera utilzatorilor familiei ArcGIS Desktop posibilitatea de a utiliza si distribui usor datele in diverse formate. ArcGIS Data Interoperability va permite:
o o o o

Citirea directa a peste 70 de formate de date, dintre care aminitim GML, XML, Autodesk DWG/DXF, MicroStation, MapInfo MID/MIF si TAB, Oracle si Oracle Spatial si Intergraph GeoMedia Warehouse. Exportul in peste 50 de formate de date spatiale. Utilizarea unui motor de interpretare semantica a formatelor de date spatiale cu 150 de transformatori specializati. Integrarea cu cadrul de lucru a proceselor de geoprocesare, inclusiv ModelBuilder, cu scopul de a adauga ?manipulatori? de formate de date in cadrul proceselor GIS.

9.2.2 ArcGIS Publisher Publicare date si harti cu ArcGIS

ArcGIS Publisher va ofera functionalitatile necesare utilizarii in comun/distribuiri usoara a hartilor si datelor GIS. ArcGIS Publisher asigura pe langa costuri reduse, functionalitati simple destinate publicarii hartilor. Puteti utiliza ArcGIS Publisher pentru a crea fisiere de harti publicate (.pmf) pe baza documentelor de harta ArcMap (.mxd). Hartile publicate pot fi vizualizate utilizand orice produs din familia ArcGIS Desktop, inclusiv aplicatia ArcReader care este distribuita in mod gratuit. Hartile publicate pot fi utilizate in comun de un domeniu larg de utilizatori. Utilizarea extensiei ArcGIS Publisher impreuna cu ArcView, ArcEditor si ArcInfo ofera profesionisitilor GIS posibilitatea de a-si imparti operatiile specifice GIS. Aceasta extensie permite profesionistilor GIS sa publice sau sa utilizeze in comun datele si hartile, fie local, fie in retea, fie prin Internet, permitand astfel realizarea de vizualizari si interactiuni simultane. Fisierele de harti publicate ofera un mediu desavarsit pentru utilizarea in comun a hartilor interactive si asigura functionalitati complexe privind cartografierea (disponibile si in aplicatiile ArcGIS Desktop). Folosind ArcGIS Publisher puteti:
o o o

Ofera, intr-un mod simplu, harti interactive utilizatorilor dumneavoastra. Proteja hartile dumneavoastra la utilizarea neautorizata. Crea harti interactive complexe pentru a veni in intampinarea nevoilor utilizatorilor dumneavoastra.

o o o

Oferi acces eficient si controlat la datele dumneavoastra GIS. Incapsularea usoara a datelor si hartilor necesare in scopul distribuirii acestora. Dezvoltarea unor versiuni particularizate de ArcReader destinate vizualizarii.

9.2.3 ArcPress for ArcGIS Tiparire Performanta-Ridicata a Hartilor

ArcPress for ArcGIS este un produs destinat rasterizarii hartilor, cu scopul de a obtine o calitate ridicata la tiparire sau pentru exportul hartilor. ArcPress pentru ArcGIS transforma hartile intr-un limbaj nativ, specific imprimantei dumneavoastra. Deoarece nu veti avea nevoie de imprimante cu memorii extinse, hard disk-uri sau procesor PostScript, ArcPresss pentru ArcGIS va permite economisirea banilor destinati echipamentelor hardware. De asemenea, aceasta extensie permite obtinerea unor rezultate de inalta calitate pentru hartile tiparite, indiferent de imprimanta utilizata. De retinut: Incepand cu versiunea ArcGIS 9.1, functionalitatea extensiei ArcPress este inglobata in produsele din familia ArcGIS Desktop: ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Nu mai aveti nevoie de achizitionarea separata a licentei. 9.2.4 ArcSCAN for ArcGIS Conversie Raster-Vector

ArcScan for ArcGIS, pentru ArcGIS este o extensie dezvoltata pentru produsele ArcInfo, ArcEdit si ArcView si ofera un set cuprinzator, eficient si usor de utilizat de instrumente destinate conversiei de la raster la vector. Prin utilizarea functionalitatilor privind vectorizarea automata ale ArcScan-ului, utilizatorii pot minimiza in mod simtitor munca de post-prelucrare. Functionalitatile de vectorizare automata constau in crearea obiectelor spatiale vector pentru o anumita zona selectata interactiv sau pentru o imagine intreaga. ArcScan pentru ArcGIS va permite:
o o

Sa efectuati conversii de date de inalta calitate, automate si interactive, de la formatul raster le cel vector. Sa creati obiecte spatiale, linii sau poligoane, in format shapefile sau geodatabase direct din imaginile raster.

o o

Sa utilizati facilitati de snapping pentru a face ca vectorizarea interactiva sa fie mult mai precisa si eficienta. Sa pregatiti imaginile pentru vectorizarea prin editari raster simple.

Retineti: Incepand cu versiunea 9.1 a produsului ArcGIS, functionalitatea ArcScan este inclusa in ArcEditor si ArcInfo.

9.2.5. Maplex for ArcGIS Etichetare si Amplasare Automata a Textelor Cartografice

Maplex for ArcGIS este o extensie a familiei ArcGIS Desktop destinata amplasarii textului cartografic si etichetarii de inalta calitate. Maplex pentru ArcGIS utilizeaza motorul consacrat Maplex destinat amplasarii textului in harta, in scopul etichetarii automate de calitate profesionala a hartilor realizate cu ArcGIS. Maplex pentru ArcGIS asigura reducerea timpul necesar producerii hartilor si sporeste calitatea acestora. Maplex pentru ArcGIS va permite:
o o o

Pozitionarea profesionala a etichetelor in harta. Reducerea timpului necesar editarii manuale, utilizand o localizare inteligenta a adnotarilor. Producerea hartilor intuitive

Interfata grafica intuitiva si regulile de baza ale motorului Maplex pentru ArcGIS, va ofera un mijloc rapid de creare a etichetelor si simbolurilor obiectelor spatiale ale hartii dumneavoastra. De retinut: Incepand cu versiunea 9.1. a produsului ArcGIS, functonalitatea extensiei Maplex a fost inclusa in ArcInfo Desktop.

10. Noua arhitectura GIS a ESRI

ArcSDE este o aplicatia software dedicata serverelor pentru a accesa unu numar foarte mare de baze de date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date relationale (RDBMS). Reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.

ArcSDE ofera o suita de servicii ce imbunatatesc performanta gestionarii datelor, ofera posibilitatea portabilitatii schemelor intre diferite RDBMS-uri, si nu in ultimul rand asigura flexibilitate configuratiei dumneavoastra. Utilizand ArcSDE puteti
o

Oferi date spatiale utilizatorilor de aplicatii ArcGIS Desktop (ArcReader, ArcView, ArcEditor si ArcInfo), clientilor Internet prin intermediul ArcIMS, si tuturor aplicatiilor dezvoltate cu ArcGIS Engine si ArcGIS Server. Oferi date-tip fisier folosind ArcSDE pentru Coverages. Gestiona informatia geografica stocate intr-unul dintre cele patru sisteme comerciale de baze de date IBM's DB2 Universal Database si Informix Dynamic Server, Oracle, si Microsoft SQL Server.

o o

ArcIMS este solutia pentru servirea hartilor dinamice, a datelor GIS si de servicii pentru reteaua Internet. Aceasta aplicatie ofera un cadru scalabil publicarii functionalitatilor GIS pe Web ce raspunde cerintelor oricarei organizatii, atat pentru retelele Intranet cat si cererilor adresate de pe reteaua Internet. Sreviciile ArcIMS pot fi folosite de o gama variata de clienti incluzand aplicatii Web proprii, aplicatii ArcGIS Desktop, si echipamente mobile si wireless. Utilizand ArcIMS, toate organizatiile indiferent de domeniul de activitate isi pot publica, descoperi si distribui informatia geospatiala si celorlalti utilizatori. Folosind ArcIMS puteti:
o o

Distribui harti dinamice si date pe Web. Crea foarte usor aplicatii specifice anumitor procese de lucru ce folosesc informatia cu continut geografic. Dezvolta aplicatii particularizate utilizand mediile standard de dezvoltare pe Web. Disemina date si cu alti utilizatori ce indeplinesc aceleasi operatii. Implementa portale GIS.

o o o

ESRI Image Server schimba modalitatea de gestionare, prelucrare si distribuire a imaginilor satelitare. Image Server va permite
o

Accesul rapid si vizualizarea unei cantitati foarte mari de imagini sateliare, prelucrate on-thefly si la cerere Afisarea aproape instantanee a rezultatelor unui numar de utilizatori ce lucreaza simultan, fara a fi nevoie de preprelucrarea datelor si incarcarea acestora intr-un DBMS

Acest produs nou este suportat de diferiti clienti GIS, incluzand

o o o o o o

ArcGIS ERDAS Imagine Intergraph GeoMedia MapInfo Pro Clienti CAD cum ar fi AutoCAD si Microstation Standardele deschise cum ar fi viewer-e WMS si HTML

Image Server permite de asemenea si prelucrarea on-the-fly avansata a imaginilor, cum ar fi ortorectificare, imbunatatiri ale imaginilor, mozaicarea complexa a imaginilor, etc. Imaginile generate de catre server pot fi utilizate in pagini Web sau aplicatii client cum ar fi ArcGIS, alte produse comerciale de cartografiere si CAD.

10. PREZENTARI IN POWER POINT

Bibliografie:
1) ESRI Romania (2007) Curs ArcGIS 9.x 2) CRUTA (2003) Curs ArcView 3.x Proiect FAO LCCS Romania 3) CRUTA Cercetari si proiecte realizate in perioada 1992-2008 4) Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole (1995), Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS Inc., Atalanta. 5) Badea Alexandru Analiza efectelor amenajarilor funciare din Baraganul de Sud prin mijloace de Teledetectie_SIG Editura Universitaria 2006 (Tipografia Universitatii din Craiova). 6) Benea Ionel (1998) Analiza spatiala SIG si organizarea spatiului geografic Universitatea Spiru Haret 7) Donis, V. (1992), Aplicaii ale informaticii n geografie, Terra Nr. 1-2, pag. 50-55. 8) Eastman, J., Idrisi, R. (1995), Users Guide, Clark University, Worchester, Massachusetts. 9) (1999), ArcView GIS 3.2. Using ArcView GIS, Environmental System Research Institute, Inc. S.U.A. 10) (1999), ArcView GIS 3.2. Using Avenue, Environmental System Research Institute, Inc. S.U.A. 11) Consortiul Open GIS , Inc. 2004; 12) Revista internationala de GEOMATICA Jurnal European de SIG si Analiza Spatiala Editura Lavoiser 2006 13) Badut Mircea SISTEME GEO-INFORMATICE pentru Administratie si Interne GIS Editura CONPHYS 2006.

14) GIS si modelare hidraulica pentru retele de alimentare cu apa si canalizare Iulius Eduard KELLER, editura Casa cartii de stiiinta 2008; 15)Sisteme GEO-informatice pentru administratie si interne, Mircea BADUT, editura Conphys 2006; 16)Sisteme Geoinformationale , principii generale si aplicatii, Nicolae POPOVICI, Gabriela BIALI, editura Gheorghe Asachi Iasi 2000; 17)Information geographique et gestion des risques, Revue International de Geomatique, European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006; 18)Representation spatiales et participation Revue International de Geomatique, European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006; 19)Information geographique tridimensionnelle, Revue International de Geomatique, European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006; 20)Les SIG sur le web, Revue International de Geomatique, European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2003; 21)Modeles en analyse spatiale, Information Geographique et Amenagement du territoire Lavoisir 2001; 22)SIG et analyse multicritere, Amor Laaribi, Hermes Science Europe 2000; 23)A to Z GIS An illustrated dictionary of geographic information systems edited by Tasha Wade and Shelly Sommer, ESRI Press, Redlands, California; 24)GIS and Land Records The ArcGIS Parcel Data Model Nancy von Meyer, ESRI Press, Redlands, California; 25)Geographical Information System, principles and aplications, Vol I, II, David J. Maguire, Michael F. Goodchild, David W. Rhind Langman Scientific Technical, 1990; 26)The Business Benefits of GIS, David Maguire, Victoria Kouyoumjian, Ross Smith, ESRI Press, Redlands, California; 27)Spatial Portals, Gateways to Geographic Information, Winnie Tang & Jan Selwood; 28)Connecting People While Preserving the Planet, Jean Poulit, ESRI Press, Redlands, California; 29)Designed Maps A Sourcebook for GIS Users, Cyntia A. Brewer, ESRI Press, Redlands, California; 30)Conservation Geography Case Studies in GIS, Computer Mapping, and Activism, Charls L. Convins, Jr, ESRI Press, Redlands, California; 31)Climat change Special Edition 2008, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited by CEOS and ESA; 32)Les SIG a la carte, ESRI France 2006 33)Geoprocessing in ArcGis, ESRI; 34)Geocoding in ArcGis, ESRI; 35)Geodatabase Woorkbook, ESRI. 36)ESRI Map Book, volume nr. 19, 20, 23, 24