SCOALA POSTLICEALA VASILE ALECSANDRI

-BUZAUDOMENIUL:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE NASULUI

COORDONATOR
Dr.ORTOPELEA SIMONA
INDRUMATOR
As. MATEI MARIA

ABSOLVENT
VLAD IULIA

-BUZAU2011

PLANUL LUCRARII
Motto
I. Motivatia alegerii temei
II. Antomia aparatului respirator
III. Anatomia si fiziologia nasului
IV. Afectiuni ale nasului
Definitie
Epidemiologie
Simptomatologie
Diagnostic
Forme clinice
Evolutie
Tratament
Educatia pentru sanatate
V. Ingrijirea bolnavilor cu afectiuni ale nasului
Cazul 1
Cazul 2
Cazul 3
VI. Tehnici aplicate
Masurarea respiratiei
Masurarea tensiunii arteriale
Masurarea pulsului arterial
VII .Bibliografie

MOTTO

Toate ingrijirile medicale trebuie sa aiba ca punct de pornire

promovarea binelui. Hipocrate,"parintele medicinei", scria: " in boli
sa urmarim doua fapte: sa fim de folos, ori sa nu. vatamam " "Nu
trebuie sa-i provocam pacientului mai mult rau decat a suferit
deja. Trebuie sa ne gandim ca devotamentul este uitarea de sine,
iubirea aproapelui fara nici o recompensa decat aceea pe care o
aduce binele cu el.
S-a spus pe drept cuvant ca, in profesia medicala, iti trebuie vocatie
de preot. Ca asistent medical trebuie sa inveti sa ai dragostea de a
usura mizeriile fizice. La omul bolnav, mizeria fizica e legata de cea
morala, iar asistentul medical este menit a le usura pe amandoua.
Socotita dupa multimea si diversitatea observatiilor pe care le
contine, opera hipocratica se dovedeste a fi o veritabila enciclopedie.
Dar ceea ce se gaseste in primul rand in opera hipocratica si ramane
vesnic viu este intelegerea deosebita a suferintei umane. Hipocrate
face din aceasta prima cerinta morala a intregii profesiuni medicale,
exprimand-o sintetic astfel: "Cel care stie a se dovedi omenos cu
oamenii arata in ce masura iubeste arta sa. " Desi foarte vechi ,
juramantul lui Hipocrate constituie temelia eticii medicale, simbolul
inaltei responsabilitati si profundului umanism al profesiunii noastre
medicale. Acest juramant demonstreaza apropierea deontologica a
codurilor de conduita: "fa bine", "consider in beneficiul pacientilor
mei", "respecta confidentialitatea", "nu voi face rau".

I.MOTIVATIA TEMEI

Respectand si iubind oamenii,prin activitatea noastra, ne respectam

pe noi si profesia nobila pe care ne-am ales-o.Am ales aceasta tema
pornind de la motivatia ca afectiunile respiratorii au avut intotdeauna
o larga raspandire si ele cuprind in mod inevitabil prima parte a cailor
respiratorii si anume nasul.

II. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care

contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si
mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la
nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt
segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale
inferioare,realizeaza fonatia.
Aparatul respirator este alcatuit din :
caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului
;cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii
superioare,iar laringele traheea si bronhiile - caile respiratorii
inferioare.
plamnii - organe la nivelul carora au loc schimbul de
gaze(oxigen si dioxid de carbon).
CAILE RESPIRATORII

CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.

Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose
nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol
estetic si de protectie.
FARINGELE- al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ
cu dubla functie, respiratorie si digestiva.
LARINGELE- este situat in partea anterioara a gatului,sub osul
hioid,deasupra traheei,proeminand sub piele.Are un schelet
cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi (cartilajul
tiroid,cricoid,epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate
si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior
6

este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea

laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua superioare si doua
inferioare.
TRAHEEA- este un conduct fibro cartilaginos,intins de la
marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua
bronhii principale.Este situata anterior de esofag.Are doua
segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt
incomplete posterior,unde se afla o membrana musculabifroelastica
care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in
timpul deglutitiei.La exterior se afla tesut conjunctiv,iar la interior
mucoasa traheala,formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric
ciliat,avand si celule care secreta mucus.
BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte
fibrocartilaginoase,rezultate din bifurcarea traheei la locul de
bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele traheeal.Bronhiile
principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman
,ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Structura
bronhiilor este aceiasi cu a traheei.

III. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA NASULUI

Nasul este o proeminen situat n mijlocul feei avnd aspectul unei

piramide egiptene. Scheletul acestei piramide este format din oase, cartilaje
i esut fibros, liantul ce asigur legtura ntre elementele enumerate mai sus.
Elementele osoase sunt situate n jumtatea superioar a piramidei nazale
i sunt oase pereche: oasele proprii nazale i apofizele montante ale oaselor
maxilare. Scheletul cartilaginos este situat n jumatatea inferioar a nasului
i este compus din cartilajele triunghiulare i alare. Acest schelet este
acoperit de muchii nazali cu rol redus n mimica feei. Aceste elemente
osoase i cartilaginoase sunt meninute n contact prin esut fibros, unindu-se
pe linia median, formnd dosul nasului. Dispoziia acestor elemente osoase
i cartilaginoase contribuie la armonia estetic a feei i la asigurarea calibrul
vestibulelor i foselor nazale.
Vascularizaia arterial a nasului este asigurat de :
- artera facial i ramurile ei;
- artera dorsal a nasului;
Scurgerea venoas se face prin vena angular, vena oftalmic, aceasta
reprezentnd o cale de propagare a infeciei din regiunea medio-facial
(furuncul maltratat, din regiunea buzelor sau a nasului) la sinusul cavernos,
provocnd trombozarea acestuia.
Cavitatea nazal nu este unic ea fiind divizat de septul nazal n dou
fose nazale aplatizate transversal i care sunt situate ntre baza craniului,
orbite i cavitatea bucal.
Structura foselor nazale:
8

Vestibulul nazal sau narina, ocup partea anterioar a foselor

nazale i este nvelit la interior de piele. Tranziia de la piele la
mucoasa pituitar se face brusc cu dispariia perilor, a esutului
adipos, a glandelor sebacee i a glandelor sudoripare i apariia
glandelor mucoase.
Peretele extern al foselor nazale are un rol fiziologic deosebit n
respiraie. Cornetele sunt nite lame osoase oblice la nivelul peretelui
lateral care descriu o curb cu concavitatea extern i delimiteaz n
raport cu peretele osos meaturile: superior, mijlociu i inferior. La
nivelul meatului mijlociu se deschide canalul fronto-nazal, ostiumul
maxilar i dreneaz celulele etmoidale.
Peretele intern al foselor nazale are un schelet osos format din
lama vertical a osului etmoid i vomer precum i un schelet
cartilaginos constituit din cartilajul patrulater (septul cartilaginos).
Peretele inferior al foselor nazale este format din apofiza palatin a
maxilarului i din lama orizontal a osului palatin.
Coanele constituie deschiderea posterioar a foselor nazale; au
form patrulater cu unghiuri rotunjite iar planul deschiderii este opus
deschiderii anterioare a foselor.
Fosele nazale constituie un sistem anfractuos tapetat de mucoasa
nazal de tip respirator sau mucoasa pituitar. Aceasta are o culoare
roz, mai albicioas n meaturi i uor gri pe marginea inferioar a
cornetelor. n partea superioar a foselor nazale se afl regiunea
senzorial cu o nuan glbuie.

1.SINUSURILE PARANAZALE

Sinusurile paranazale sunt prelungiri ale cavitatii nazale in oasele

invecinate.

10

 Sinusurile maxilare sunt caviti care ocup partea central a

celor dou maxilare care comunic cu fosele nazale prin
ostiumul maxilar.
Prezint un perete anterior (jugal, chirurgical) de form patrulater,
un perete superior (orbitar) de form triunghiular, un perete posterior
(pterigo-maxilar) i un perete intern cu o structur mai complex.
Sinusurile frontale sunt dou caviti n grosimea osului
frontal de o parte i de alta a liniei mediane i care se deschid
n fosa corespunztoare prin canalul fronto-nazal. Prezint un
perete anterior triunghiular, un perete posterior (cerebral) i un
perete inferior (planeu)
Sinusurile etmoidale.
Etmoidul este format dintr-o lam vertical median, o lam
orizontal ciuruit i dou mase laterale care prezint pe feele
interne cte dou lame osoase rsucite : cornetele mijlociu i
superior. n masele laterale sunt o serie de caviti neregulate (7-9
celule) cu baza spre orbit i vrful spre meaturi, tapetate de
prelungiri ale mucoasei pituitare.
Celulele etmoidului anterior se deschid n meatul mijlociu iar cele ale
etmoidului posterior n meatul superior.
Labirintul etmoidal emite o serie de prelungiri n oasele vecine:
prelungirea sfenoidal constituie celula Onodi iar cea maxilar
formeaz ager nasi.
Sinusurile sfenoidale sunt dou caviti situate n corpul
osului sfenoid, deasupra faringelui i n spatele foselor nazale.
Peretele extern este subire , dehiscent i prezint raporturi cu
sinusul cavernos, artera carotid intern, canalul optic cu nervul optic
i artera oftalmic, nervii VI, III; IV i ramuri V ( maxilar i oftalmic).
2.NOIUNI DE FIZIOLOGIE

Funcia respiratorie este cea mai important, zona ventilatorie

principal fiind etajul mijlociu al foselor nazale. S-a demonstrat un
11

caracter laminar al curentului inspirator i un aspect turbionar al celui

expirator ceea ce face ca zona olfactiv s primeasc mai mult aer
expirat dect inspirat. Debitul nazal este dependent att de factorul
de valv al foselor ct i de compoziia aerului.
Funcia de secreie asigur umectarea mucoasei printr-un mecanism
autoreglare fizico-chimic i un mecanism nervos. Mucusul are roluri
multiple:
saturarea aerului cu vapori de ap,
drenajul impuritilor prin activitatea ciliar,
rol bactericid,
rol n olfacie,
rol de protecie a mucoasei nazale i
rol n deglutiie.
Funcia de nclzire a aerului este realizat datorit formei pereilor
externi ai foselor nazale care ofer o suprafa mare de contact i
prin structura vascular cavernoas.
Funcia ciliar este dependent de gradul de umidifiere endonazal,
de temperatur, de presiunea osmotic, de pH i de compoziia
gazelor inspirate. Micrile cililor se fac n direcii bine deteminate
(aa numita polarizarea a micarilor) i fiecare cil are un uor avans
fa de cel din fa (ritmul metacron). n aproximativ 30 minute tot
stratul de mucus poate fi evacuat din fose.
Funcia fonatorie. Se observ c obstrucia foselor nazale produce
rinolalia nchis astfel "m" devine "b" i n devine "p" : Astfel cuvintul
mama devine baba, iar nana - papa.
Funcia de olfacie este mai sensibil dect cea gustativ.
Substanele liposolubile sunt mai intens percepute dect cele
hidrosolubile.
3.EXPLORAREA NAZOSINUSAL

12

Anamneza adun date referitoare la tulburri de permeabilitate, de

secreie, de vorbire, tulburri olfactive, vasculare, inflamatorii,
traumatisme, algii. Se pot obine date despre starea general a
pacientului, curba ponderal, modificri ale temperaturii corporale
etc.
Inspecia studiaz conformaia masivului facial, simetria elementelor
constitutive i poate decela modificri morfologice, semne de
inflamaie sau traumatism.
Palparea digital i instrumental constat eventuale modificri ale
temperaturii locale sau ale consistenei tegumentelor; identific
puncte dureroase, traiecte de fractur, crepitaii sau mobilitate
anormal.Fosele nazale se examineaz prin narinoscopie, rinoscopie
anterioar i rinoscopie posterioar.
Examinarea foselor nazale i sinusurilor se mai poate face utiliznd
optica rigid sau fibroscopul.
Metod diagnostic dar i terapeutic, puncia sinusal poate oferi
elemente decisive n stabilirea unui diagnostic.
Un examen complet ORL i al nervilor cranieni este indispensabil
pentru a stabili un diagnostic clinic i pentru a putea cere investigaii
de laborator i imagistice intite.
Examenul radiologic se face n incidene diferite (nas-menton plac
sau Tcheboul Blondeau, incidena nas-frunte plac - sau "facial,
incidena de baz craniu Hirtz).
n prezent examenul CT (inciden axial i coronal) i RMN permit
o detaliere bun a elementelor osoase, indispensabil n studiul
sistematizrii sistemului celular sinusal i a raporturilor cu planurile
moi de vecintate.
4.PATOLOGIA TRAUMATIC NASO-SINUZAL
Piramida nazal poate fi afectat n traumatisme cranio-faciale prin
accidente de circulaie, de munc, sport sau agresiuni.
Leziunile traumatice nchise (contuziile) pot interesa numai prile moi
(contuzii superficiale) sau i prile osteocartilaginoase (contuzii
profunde).
Se manifest prin durere local spontan, tumefacie , echimoze,
epistaxis i semne generale (paloare, lipotimie). Contuziile
superficiale au potenial reversibil spontan datorit vascularizaiei
locale bogate.
Leziunile traumatice deschise (plgile) pot fi superficiale cu sau fr
13

pierdere de substan tegumentar sau profunde interesnd i

straturile musculoaponevrotice i osteocartilaginoase. Examenul
clinic trebuie s stabileasc i un bilan al leziunilor asociate de care
poate depinde att prognosticul vital ct i cel sechelar. Se practic
examenul radiologic n diverse incidene pentru piramid, sinusuri i
arcadele dentare, se fotografiaz plaga. Evoluia este n funcie de
septicitatea agentului traumatic, de gradul leziunilor tisulare, gradul
de devitalizare, terenul bolnavului (diabet zaharat, alte discrinii.) Se
practic toaleta chirurgical a plgii respectiv splare, curire,
explorarea leziunilor, repoziia fragmentelor osoase, sutura si
pansamentul. Se administreaz ATPA i medicaie antiinflamatorie,
hemostatic, sedativ, antialgic i antibiotic.

Fracturile piramidei nazale pot fi

izolate sau asociate altor leziuni
osoase cranio-faciale.

Oasele proprii pot fi fracturate n urma unui oc lateral (cu deplasare

unilateral a unui os propriu spre lumenul fosei sau cu deplasare
bilateral cu modificarea axului longitudinal sau aspectul de "nas
culcat pe o parte") sau oc antero-posterior cu consecine mai grave.
Fracturile septului nazal se pot asocia fracturilor de oase proprii sau
pot fi izolate n special prin oc antero-posterior asupra vrfului (tip
Chevalet sau tip Jarjavay).
Investigarea radiologic i fotografierea sunt necesare att pentru
bilanul lezional ct i ca probe medico-legale.
14

Tratamentul fracturilor piramidei sau septului nazal implic reducerea

i contenie, toaleta chirurgical a plgilor din fracturile deschise i
tratament medicamentos de susinere.

5.FRACTURILE SINUSALE

Fracturile sinusului frontal pot fi simple cu interesarea numai a

peretelui anterior sau fracturi fronto-bazale care prezint un risc
crescut de hemoragii i complicaii infecioase.
Fracturile maxilarului pot fi incomplete (ale peretelui anterior sinusal,
al crestei alveolare, al tuberozitii maxilare sau al bolii palatine) sau
complete (orizontale - Le Fort, verticale, sau combinate).
Traumatismele sinusurilor etmoidale sau sfenoidale apar foarte rar
izolat, de obicei nsoesc fracturile masivului facial i bazei de craniu.

15

IV. AFECTIUNI ALE NASULUI

1. POLIPOZA NAZALA

Definiie :
Este o sinuzit cronic inflamatorie, a crei cauz nu este cunoscut
ntotdeauna. Aceast sinuzit cronic este responsabil de o
degradare edematoas a mucoasei sinusale ducnd la formarea
polipilor (tumori benigne). Aceti polipi se pot dezvolta rapid i
obstrua fosele nazale i sinusurile.
Epidemiologie :
Polipoza nazal este o afeciune benign frecvent care afecteaz
4% din populaia general. n multe cazuri apare pe fond alergic.
Simptomatologie:
n general, pacienii se adreseaz pentru dou simptome majore:

16

 obstrucia nazal (nas nfundat)

pierderea mirosului (anosmie)
Aceste simptome pot fi recente sau vechi.
Alte motive care determin solicitarea consultaiei :
dureri (frontal, orbitar, maxilar), n caz de infecii asociate
rinoree (secreie nazal abundent)
strnuturi
n primul rnd se vor cuta o alergie cunoscut, un astm bronic, o
intoleran la Aspirin

Polipoza nazala exteriorizata

17

Aspect fibroscopic

Diagnostic

Se stabileste prin fibroscopie nazala. Aceasta investigatie se

efectueaza in cadrul consultatiei si evidenteaza polipii nazali (aspect
de boabe de struguri).
Dupa stabilirea diagnosticului se indica un tratament de prima intentie
si o serie de investigatii complementare si anume :
computer tomograf (CT) al regiunii rinosinuzale care :
1. confirma diagnosticul si stabileste extensia bolii
2. apreciaza raspunsul la terapie
3. ghideaza o eventuala interventie chirurgicala.
4. bilant hematologic; in functie de teren se solicita un
consult alergologic.
5. un consult pneumologic in caz de astm bronsic asociat.
18

Forme clinice:
Polipoza nazala asociata cu astmul bronsic
Sindromul Fernand Widal
Polipoza nazala asociata cu mucoviscidoza la copil
Polipoza nazala unilaterala in cadrul careia se
disting :
Polipul Killian, polip benign care ia nastere in
sinusul maxilar apoi se extinde intr-o singura fosa
nazala pe care o obstrueaza complet. Formatiunea
se evidentiaza la CT si tratamentul este chirurgical.
Polipul inversat, tumora benigna care poate
degenera in cancer.
Evolutie :
Fara tratament, polipii se extind si invadeaza fosele nazale
determinand o obstructie nazala totala (senzatie de nas infundat)
foarte invalidanta, cu pierderea definitiva a mirosului.
Complicatii infectioase grave exceptionale : afectare oculara (orbita)
si cerebrala (abces, meningita) sunt rare, dar posibile.
Tratament
1. Medical :
Se bazeaza pe corticoterapie locala pe termen lung si cure de
corticoizi pe cale generala asociate cu antibioterapie in caz de
suprainfectie.
2. Chirurgical :
Este indicat in caz de esec al tratamentului medical sau in caz de
contraindicatie a corticoterapiei.
Se practica sub anestezie generala si consta in chirurgie
endoscopica a sinusurilor. Aceasta permite eliminarea polipilor si deci
rezolvarea obstructiei nazale, scaderea frecventei infectiilor si
19

redobandirea mirosului daca acesta nu a fost pierdut cu mult timp in

urma. Nu se exclude tratamentul cortizonic local postoperator pentru
prevenirea recidivelor.
Rezultatele inainte si dupa operatie :

Inainte de interventia chirurgicala

2. EPISTAXISUL

20

Definitie

Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de

snge din nas.
Forme clinice
epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach, situata n zona
antero-inferioara a septului cartilaginos, la 1 cm deasupra spinei
nazale (peste 90% din cazuri);
epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele
mai masive si grave);
epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare;
epistaxis difuz de cauza hematologica, n general.
n functie de sediul sngerarii epistaxisul este cel mai frecvent
unilateral dar poate fi si bilateral.
Dupa modul n care apare, epistaxisul se poate clasifica n doua
grupe mari:
Epistaxis primitiv, esential al tinerilor, recidivant, benign, la care nu
se poate depista etiologia;
Epistaxis secundar sau simptomatic, reprezinta aproximativ 98%
din totalitatea hemoragiilor nazale. Apare ca simptom unic de debut
sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale, anuntnd
agravarea evolutiei, uneori, chiar decompensnd-o.

Etiologie

Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de

cauze: cauze locale si cauze generale.

21

 EPISTAXIS DE CAUZA LOCALA:

1. Cauze inflamatorii:
rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii;
rinite cronice ulceratii trofice, ulcerul Hajek, ozena, tuberculoza
nazala;
inflamatii locale: corpi straini intranazali, rinoliti.
2. Cauze traumatice:
macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea
mucopericandrului si a septului nazal, fracturi nazale, fracturi nazoetmoidomaxilare;
microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital, suflatul
nasului, stranut, corpi straini nazali, inhalatii de pulberi), factori
chimici (bicromat de potasiu, mercur, arsenic);
traumatismele operatorii iatrogene;
barotraumatismele (aviatori, scafandri).
3. Cauze tumorale:
tumori benigne: polipul sngernd al septului nazal, papilomul,
granulomul, angiomul, fibromul nazo-faringian;
tumori maligne nazosinuzale exulcerate.

EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA:

1. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai
hemostazei):
1.1. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi:
a) congenitale (hemofilia A, B, fibrinogemia congenitala);
b) dobndite (insuficienta hepatica; fibrinoliza acuta din socul caloric,
politraumatisme, complicatiile nasterii; tratamente cu anticoagulante
heparina, trombolitice, aspirina).
1.2. Vasculopatii: purpura reumatoida, scorbut, telangiectazia
ereditara Rendu-Osler, boala Willebrandt.

22

1.3. Trombocitopatii: trombopenii n leucoza acuta, reticu loza acuta,

mielom, discrazii sanguine medicamentoase.
2. Cauze cardiovasculare:
2.1. Hipertensiunea arteriala ;
2.2. Ateromatoza si ateroscleroza;
2.3. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile
mitrale).
3. Cauze hepatice: insuficienta hepatica, ciroza hepatica, hepatita
toxica, coma hepatica.
4. Cauze renale: insuficienta renala decompensata, glomerulonefrita
cronica difuza.
5. Cauze carentiale: avitaminoza A, C, K, starile de inanitie.
6. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola, scarlatina, varicela),
gripa, leptospiroza ictero-hemoragica.
7. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice, stari
toxicoseptice grave.
8. Cauze endocrine: perioada pubertara, perioada menstruala a
ciclului, sarcina n primele luni, menopauza spontana sau provocata.
9. Afectiuni cronice: tuberculoza, diabetul, neoplasmul,
colagenozele.
10. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne, dilatatia activa
vasculara: n eforturi fizice intense, insolatie acuta, emotii puternice.

Diagnostic
Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe:
1. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie, momentul
debutului, gravitatea hemoragiei, recurenta ei, o eventuala cauza si
antecedentele.

23

2. Simptomatologie consta n scurgerea sngelui din una sau

ambele fose nazale continuu sau intermitent prin orificiile narinare
sau eliminarea de saliva sangvinolenta n proportie variabila.
3. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni
sau bilateral, deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un
traumatism craniofacial.
4. Palparea efectuata cu delicatete pune n evidenta crepitatiile
osoase, mobilitatea fragmentului deviat, emfizemul subcutanat n caz
de fracturi nazale.
5. Rinoscopia anterioara, posterioara si bucofaringoscopia dupa
prealabila eliminare a cheagurilor de snge din fosele nazale si
rinofaringe, evidentiaza sediul (anterior, posterior, posterosuperior
sau difuz) si debitul hemoragiei.
6. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera
exact sediul rinoragiei, si identifica cauzele locale inflamatorii sau
tumorale.
Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate
evaluarea starii generale a bolnavului si examene paraclinice
hematologice.
Tratamentul epistaxisului

Oprirea hemoragiei. Hemostaza

Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala, regionala,
generala, si au fiecare indicatie n functie de sediul, gravitatea, sau
terenul pe care se produce epistaxisul. Tratamentul local si
tratamentul general este simptomatic si etiologic medical si
chirurgical.
Tratament medical. Hemostaza locala

24

 repausul bolnavului n pozitie semiseznda, evacuarea

cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie,
aplicarea de comprese reci pe frunte sau piramida;
hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva
de partea hemoragiei contra septului, la nivelul petei vasculare
timp de 510 minute. Compresiunea se poate efectua direct
sau prin intermediul unui tampon de vata introdus n fosa, n
prealabil mbibat n solutie vasoconstrictoare;
aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit
redus,la persoanele cu valori tensionale normale.
injectiile submucoase ntre mucoasa si pericandru poate face
hemostaza prin distensia tesuturilor care comprima arteriolele
si prin vasoconstrictie produsa de substanta injectata.
hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda
n cazurile cu rinoragie redusa cantitativ, intermitenta, cu sediu
bine limitat si vizibil.
Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice:
cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint;
cauterizarea electrica (electrocoagularea);
criocauterizarea;
cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon.
Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas, sonda cu dublu
balonas introduse n fosa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic
reprezinta o manevra mai blnda confortabila pentru bolnav, eficienta
si nedureroasa.
Tamponamentul compresiv anterior indicat n rinoragiile mai
abundente. Se efectueaza dupa o prealabila anestezie locala de
contact. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon mbibata n
substanteuleioase sau hemostatice, avnd lungimea de 5075 cm si
latimea de 11,5 cm care se introduce n fosa nazala paralel cu
planseul fosei ct mai posterior pna n orificiul coanal. Se realizeaza
un tamponament n armonica de sus n jos si dinapoi nainte cu
buclele suprapuse orizontal.
25

Tamponamentul compresiv posterior are indicatie cnd:

tamponamentul anterior este ineficient sau n rinoragiile grave cu
sediu posterior prin lezarea ramurilor arterei sfenopalatine, la nivelul
coanelor, rinoragie la vrstnici, hipertensivi cu arterioscleroza
prelungita sau recidivanta; epistaxisul de cauza cardiovasculara
(hipertensiune arteriala, ateroscleroza).
Tamponamentul anterior si posterior se mentine 4872 ore, sub
protectie de antibiotice cu spectru larg, pentru a preveni complicatiile
locale: sinuzite acute, otite.
Detamponarea se va face la 4872 ore, cu urmarirea ulterioara a
bolnavului.
Tratament chirurgical Hemostaza regionala
Tratamentul chirurgical n epistaxis este utilizat cu totul exceptional,
majoritatea cazurilor rezolvndu-se favorabil, prin tratament medical.
Acest tratament se recomanda n rinoragiile grave, care nu pot fi
controlate prin tratament medical sau n cele recidivante, incoercibile,
cu risc vital. Dintre interventiile chirurgicale cele care se practica sunt
ligaturile vasculare:
ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin
etmoidectomie externa n cazurile de epistaxis superior.
ligatura arterei maxilare interne, prin tehnica transmaxilara
Caldwell-Luc, se realizeaza prin vizualizarea si ligaturarea
arterei sub microscopul chirurgical, la nivelul fosei
pterigomaxilare.
ligatura arterei carotide externe este usor de executat, nsa
rezultatele n controlul sngerarii, sunt slabe. Daca ligaturile
vasculare nu dau rezultate, se poate face o angiografie, urmata
de embolizari selective.
Tratamentul hemostatic general. Hemostaza generala
Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina,
restabilirea starii generale, revenirea si tratarea socului hemoragic si
a anemiei secundare posthemoragice.

26

 Tratamentul hemostatic general: venostat, adenostazin,

Dicynone.
Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina,
antifibrinolitice, vitamina K, E.A.C.A., calciu gluconic.
Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50100 mg.
Vitaminoterapie: Vitamina C.
Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si
transfuzii sanguine (snge proaspat, masa eritrocitara si
nlocuitori plasmatici).
Regim igieno-dietetic.
Tratament etiologic
Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi
local sau general.tratamentul corect, de specialitate, n traumatismele
nazale, hipertensiunea arteriala, afectiuni hepatice, afectiuni
hematologice.

3. RINITELE ACUTE

Definitie

Rinitele acute sunt inflamatii acute de tip cataral a mucoasei nazale,si

se pot clasifica, din punct de vedere etiologic, n doua categorii:
1. Rinite acute nespecifice:
Rinita acuta banala (coriza acuta sau guturaiul);
Rinitele acute ale nou-nascutului si ale sugarului.
27

2. Rinite acute specifice (rinitele acute ale bolilor infectioase).

1.1 Rinita acuta banala(coriza sau guturaiul)
Rinita acuta banala este o inflamatie acuta catarala a mucoasei
nazale, cu caracter epidemic si sezonier, de origine virala, obisnuit
fiind urmata, dupa 23 zile, de suprainfectie microbiana,
transformnd rinita seroasa ntr-o rinita mucopurulenta.n
aglomerarile urbane cu clima temperata, afectiunea apare sezonier n
perioadele reci, endemic, chiar de mai multe ori pe an.

Etiologia

n etiologia rinitei acute epidemice, factorii declansatori virali

responsabili sunt:
Virusurile respiratorii: mixovirusurile parainfluenzae, adenovirusurile
si rinovirusurile. Factorii favorizanti sau predispozanti n aparitia bolii
sunt:
-agentii fizici, umiditatea, frigul, caldura uscata si schimbarile
bruste de temperatura, poluarea
-existenta defectelor de respiratie nazala.
oboseala fizica si psihica, disfunctia endo-crino-metabolica,
regimul
alimentar deficient cantitativ sau calitativ.
aglomeratiile urbane (posibilitati crescute de contagiune
Rinita acuta banala este cauzata initial de infectia virala peste care
se supraadauga infectia bacteriana.
Germenii microbieni cel mai frecvent ncriminati sunt:
Streptococcus pneumoniae; Staphilococcus aureus, pyogenes,
Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae.

28

Simptomatologie

Simptomatologia se modifica n functie de fazele de evolutie a bolii.n

faza de debut, simptomele specifice afectiunii sunt: senzatia de
uscaciunea foselor nazale si nazofaringelui, usturimea si iritatia
faringelui, nsotite de o stare de indispozitie generala, oboseala,
frisoane, mialgii, artralgii,inapetenta.Boala debuteaza cu stranuturi
repetate, obstructie nazala, rinoreeapoasa, cefalee frontala prin
obstructia canalului fronto-nazal, hiposmie sau anosmie (prin
congestie si ventilatie insuficienta a mucoasei din zonaolfactiva),
hipoacuzie si acufene de tonalitate joasa.Rinoscopia anterioara
evidentiaza mucoasa hiperemiata (rosie)congestionata, turgescenta
si secretii cu caracter seros sau seromucos.n faza de stare, care se
instaleaza dupa 2448 ore si dureaza aproximativ 56 zile, rinoreea
seroasa devine muco-purulenta prinsuprainfectie bacteriana.
Rinoscopia anterioara evidentiaza mucoasa congestionata la care
seadauga edemul si hipertrofia cornetelor inferioare, marite de volum
care ajung sa atinga septul nazal.n faza terminala, care dureaza
ntre 24 zile, simptomatologia diminueaza obstructia nazala si
secretia dispare, mucoasa si schimba culoarea.
Evolutia rinitei acute banale este n general benigna, afectiunea
vindecndu-se de obicei spontan, dupa 810 zile.

Complicatii
Complicatiile care pot apare pe un teren debilitat sau prin
supraadaugarea unei infectii virulente sunt: otite acute catarale,
supurate,nevralgii, sinuzite acute, conjunctivite, dacriocistite, faringite,
amigdalite acute, laringotraheobronsite acute.
Diagnosticul pozitiv

29

Se pune pe baza simptomatologiei clinice si a examenului

obiectivO.R.L.
Diagnosticul biologic virusologic se practica numai n caz
deepidemii si are doar importanta epidemiologica.
Diagnosticul diferential se face cu rinitele acute din bolileinfectioase
(rujeola, tuse convulsiva, varicela, gripa) si din alergianazosinusala.

Tratament

Tratamentul rinitei acute banale este paleativ si

simptomatic,neexistnd nca un tratament profilactic si curativ specific
eficient:
dezobstruante n instilatii si pulverizatii nazale dupa toaletarea
foselor nazale.
dezinfectante nazale si orofaringiene;
antihistaminice;
antalgice, antitermice si antiinflamatorii nesteroidiene;
restabilirea starii generale prin: repaus, regim igienodietetic,vitaminoterapie;
antibioterapie n caz de suprainfectie microbiana severa.

Tratament profilactic
ndepartarea factorilor favorizanti locali (deviatie de sept,hipertrofie
de cornet, polipii nazali, vegetatii adenoide) si generali;
fortificarea organismului prin vitaminoterapie, sport, cura
heliomarina;
evitarea surmenajului fizic si psihic;vaccinarea n cazul declansarii
epidemiilor.
1.2 Rinita acuta banala a nou-nascutului si sugarului
30

Simptomatologia acestei afectiuni este reprezentata de:

stranuturi,rinoree seroasa, obstructie nazala accentuata, respiratie
bucala de supleere,dispnee, polipnee prin coafectarea cailor
respiratorii inferioare, dificultati n alimentatie, scadere ponderala.
Starea generala este alterata cu ascensiuni febrile, 39-40, stare de
agitatie, nocturna, mai ales, si, uneori, convulsii, varsaturi.Dupa
cteva zile de evolutie, rinoreea devine mucopurulenta, apoi
purulenta, nsotita de eroziuni narinare.
Evolutia spre vindecare, n 78 zile, daca nu apar complicatii.
Complicatiile sunt reprezentate de:
laringite acute striduloase, traheobronsite, bronsite
acute,bronhopneumonii;
adenoidita acuta, otita catarala, otite medii acute, abces
retrofaringian, adenite cervicale;
tulburari digestive prin piomucofagie care se manifesta
prin:aerogastrie, dispepsie, varsaturi, diaree;
afectiuni generale: anemie, distrofie si chiar stari toxico-septice.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza simptomatologiei clinice.
Diagnosticul diferential se face cu:
rinita gonococica (secretia nazala este initial purulenta
galbenverzuie si gonococul prezent pe frotiu);
rinita sifilitica (simptomatologia insidioasa progresiva si apare abia
dupa 3 saptamni de la nastere);
rinitele purulente cu germeni banali (stafilococ,
streptococ,pneumococ), purulente de la debut cu agentul patogen
prezent n secretiile nazale.
Tratament
Tratamentul este simptomatic local si general si consta n:
dezobstruarea foselor nazale prin aspirarea secretiilor nazale cu
sonda Nelaton sau para de cauciuc, dupa prealabila fluidificare prin
instilatii nazale cu ser fiziologic caldut.
decongestionarea pituitarei si permeabilizarea foselor prin instilatii
de ser fiziologic usor vasoconstrictor, vasoconstrictoare n
31

concentratie slaba;
dezinfectante nazale (Colargol, 0,5%, Protargol, 0,5%-1%);
medicatie antitermica antiinflamatorie;
antibioterapie care se administreaza numai n caz de complicatii.
Tratamentul profilactic consta n respectarea conditiilor de igiena
generala riguroasa, fortificarea organismului si ndepartarea factorilor
favorizanti locali (adenoidectomie).
1.3 Rinitele septice
Rinita acuta cu germeni banali. Este cauzata de infectia mucoasei
nazale cu germeni banali(Stafilococ auriu, Streptococ hemolitic,
Pneumococ), care apare la a 57-a zi de la nastere, prezentndu-se
ca o rinita acuta cu secretii mucopurulente.
Contaminarea microbiana se poate face n timpul nasterii prin
traversarea filierei generale materne sau, ulterior, prin nerespectarea
conditiilor de igiena.
Simptomatologia se manifesta prin rinoree galbena citrina, sau
secretiicu caracter sangvinolent (rinita acuta cu streptococ) obstructie
nazala. Starea generala se altereaza cu sindrom toxico-septic grav.
Diagnosticul se pune pe simptomatologie si este confirmat de
examenul bacteriologic din secretia nazala, care izoleaza si identifica
germenele patogen.
Tratamentul este local si general. Tratamentul local se adreseaza
obstructiei nazale si rinoreei. Tratamentul general, prin utilizarea
antibioticelor conform antibiogramei, se administreaza n cazuri mai
grave.
1.4 Rinita gonococica
Agentul patogen este reprezentat de diplococul Neisseria
gonorrheae; contaminarea nou -nascutului se realizeaza la trecerea,
n cursul nasterii, prin filiera genitala materna infectata. Debutul
afectiunii este precoce, n primele 2448 de ore de la nastere. Se
manifesta prin rinoree mucopurulenta galben-verzuie, cremoasa,
abundenta, obstructie nazala,striuri sangvinolente, narine tumefiate,
stare de agitatie si alterarea starii generale. Este asociata cu oftalmie
gonococica si cu un sindrom toxicoseptic sever.
32

Diagnosticul clinic se confirma prin examen bacteriologic.

Tratamentul este reprezentat de antibioterapie locala si
generala,conform antibiogramei care trebuie sa fie precoce si
energic.
Local, se fac instilatii oculo-nazale cu solutii de Protargol,
Colargol,1%, si solutii de Penicilina sau cu antibioticul indicat prin
antibiograma.
Profilaxia se face prin controlul gravidelor, depistarea si vindecarea
gonoreei materne nainte de nastere.
Se recomanda aplicarea de instilatii oculo-nazale cu solutii de nitrat
de argint, 1%, fiecarui nou-nascut.
1.5 Rinita din sifilisul congenital precoce
Astazi, este rara, n unele tari, practic, neexistnd, datorita metodelor
de profilaxie. Apare dupa aproximativ 3 saptamni de la nastere,
printr-o simptomatologie precoce insidioasa si progresiva, cu rinoree
purulenta fetida, cu striuri sangvinolente. Mucoasa foselor nazale
este ulcerata.Ulterior, aceste ulceratii superficiale devin profunde,
determinnd necrozacartilajului septal si a cornetelor.
Evolutia fara tratament produce sinechii, cicatrici retractile, rinite
atrofice sau deformarea piramidei nazale (nas n sa
caracteristic).Examenul serologic al mamei si nou-nascutului
confirma etiologia luetica.
2.1 Rinitele acute specifice
n mod obisnuit, rinofaringele constituie poarta de intrare a germenilor
ce determina bolile infectocontagioase; n consecinta, suferinta
nazala acompaniaza aceste afectiuni (scarlatina, rubeola, rujeola,
gripa,difteria).
2.2 Rinita gripala
Rinita gripala apare n cadrul epidemiilor de gripa si se
caracterizeaza prin debut brutal, febra ridicata, 3940C, curbatura,
cefalee,si chiar meningism.
Simptomatologia locala este superpozabila cu cea din coriza
banala,sindrom nazal obstructiv, hiperemie si edem intens al
33

mucoasei, epistaxis recidivant, prin vascularita virotica si tulburari de

olfactie.Rinita gripala poate produce, prin amploarea infectiei,
complicatii de vecinatate sau la distanta: sinusite, otite hemoragice,
meningite, laringite acute, bronhopneumonii, pneumonii.
Tratamentul este cel din rinita acuta banala.
2.3 Rinita difterica
Difteria este considerata eradicata, la ora actuala aparnd n mod cu
totul exceptional.
Rinita difterica se manifesta prin rinoree mucopurulenta cu tendinta
hemoragica, ragade narinare si prezenta de ulceratii si false
membrane,adenopatie subangulomandibulara, ce lasa o zona
sngernda dupa desprinderea cu dificultate.
Semnele generale sunt reprezentate de subfebrilitate, alterarea starii
generale, adinamie, puls filiform.
Diagnosticul pozitiv este confirmat de examenul.
Tratamentul consta n seroterapie antidifterica ct mai
precoce,corticoterapie si vitaminoterapie. Local si general se
administreaza Penicilina G.

4. RINITELE CRONICE

Definitie

Rinita cronica este o inflamatie cronica a mucoasei nazale,

caracterizata prin rinoree si sindrom de obstructie nazala. Poate fi de
trei feluri: rinita catarala (se manifesta prin senzatie aproape
permanenta de nas infundat si dificultate in respiratia pe nas),
hipertrofica (in aceasta situatie creste volumul mucoasei nazale ) sau
atrofica (scade volumul mucoasei nazale). De obicei, bolnavul se
prezinta la medic pentru rinoree muco-purulenta, cefalee, oboseala
matinala etc. Afectiunea se depisteaza prin rinoscopie anterioara,
34

cand se observa secretii pe planseul foselor si pe suprafata

cornetelor cu o mucoasa rosu-violacee edematiata. Edemul este
deprimabil la palparea cu stiletul si la aplicarea de vasoconstrictoare.
La rinoscopia posterioara apar secretii de cavum, ingrosarea
mucoasei si turgescenta cozilor de cornet.

Clasificare

a) Rinita cronica hipertrofica

De obicei, rinita cronica hipertrofica este secundara unei rinite acute
repetate, recidivante. Ea apare la persoane care lucreaza n conditii
de mediu necorespunzatoare, cu praf si umezeala sau expunerea
frecventa la factori iritanti nazali sau la cei care prezinta o serie de
factori predispozanti.Afectiuni rinosinusale, ca sinusite cronice,
deviatia de sept sau a denoiditei cronice pot duce, n final, la rinite
cronice. Rinita cronica hipertrofica poate fi difuza sau localizata cu
mucoasa retractila sau deretractila.
Simptomatologia este dominata de obstructie nazala, uni- sau
bilaterala. Diagnosticul si tratamentul sunt cele descrise la rinita
alergica.

b) Rinita cronica atrofica

Din punct de vedere clinic sunt recunoscute doua varietati de rinita
cronica atrofica:
rinita cronica atrofica simpla;
ozena (rinita cronica atrofica cu fetor).
O entitate clinica aparte o constituie rinita sicca, care este o afectiune
profesionala, ntlnita la persoane care lucreaza n mediu cu praf,
uscat, cu temperaturi ridicate, de exemplu, turnatori, vulcanizatori,
otelari, sticlari etc.
35

 OZENA
Definitie
Ozena este o rinita cronica atrofica, caracterizata prin triada
simptomatica: atrofie, cruste, fetiditate.
Fetorul caracteristic din ozena provine din prezenta crustelor, de
culoare galben-verzui, formate de secretia vicioasa nazala, cruste
situate sub meate, n coame si restul cavitatii nazale, producnd
obstructie nazala accentuata.
De obicei, bolnavul nu
percepe mirosul dezagreabil, din cauza atrofiei mucoasei nazale,
extinse la nivelul zonei olfactive.
Boala este mult mai frecventa la femei dect la barbati, debutnd, la
pubertate, ca o rinita cronica mucopurulenta. Frecvent a fost
observata la oameni saraci, n asociere cu subnutritia si anemia;
incidenta bolii a scazut o data cu cresterea standardului de viata
Etiologie
Cauza ozenei ramne si la ora actuala obscura.
Incidenta mai mare la sexul feminin a sugerat o etiologie
endocrina;de asemenea, aceste cruste sunt mai fetide dupa
menstruatie.
Alti autori considera ozena secundara infectiei. Exista doua teorii
principale ale etiologiei infectioase:
1. Ozena ar fi stadiul final al unei rinite cronice nespecifice;
2. Ozena ar fi o rinita cronica specifica evolutiva.
Bacteriologia ozenei
n ozena au fost izolate trei tipuri principale de germeni
bacterieni:Klebsiellae, Corynebacterii si Coccobacili (Coccobacilus
fetidus).
Histologia ozenei

36

Ozena este dominata de leziuni atrofice la nivelul mucoasei si osului

subiacent; mucoasa este uscata, acoperita de cruste verzui, fetide.
Epiteliul este mai subtire dect n mod normal, cu nlocuirea
epiteliului cilindric stratificat cu un epiteliu cu celule cuboidale.
Simptomatologia
Se caracterizeaza prin: obstructie nazala, senzatie de uscaciune,
cefalee cu localizare la baza craniului, oboseala intelectuala,fetiditate
dezagreabila (cacosmie) care este initial subiectiva (perceputa de
bolnav) si obiectiva (perceputa de anturaj).
Examenul obiectiv ORL (rinoscopia anterioara si
posterioara,endoscopia nazala) evidentiaza procesul de atrofie cu
largirea foselor nazale,atrofia cornetelor nazale, cruste galben-verzui
murdare fetide care se muleaza pe mucoasa palida uscata a ntregii
cavitati nazale. Prin lumenul foselor nazale se vede cu usurinta
peretele posterior faringian acoperit de cruste ozenoase. Leziunile au
tendinta la evolutie descendenta spre orofaringe, laringe, trahee si
bronsii.
Tratament
Tratament medical:
spalaturi nazale cu solutii saline normotone;
toaleta foselor nazale cu extragerea crustelor;
instilatii nazale si pensulatii cu solutie Lugol n glicerina, oleum
eucaliptolat, 1% sau gomenolat, vitamina A uleioasa
aplicarea de pomezi cu streptomicina;
aerosoli cu solutii de streptomicina sau cu ape sulfuroase.
Tratamentul chirurgical actual vizeaza ngustarea foselor nazale prin
diferite procedee de recalibrare.
c) Rinitele cronice specifice
Tuberculoza nazala
Definitie

37

Tuberculoza nazala este determinata de localizarea primitiva sau

secundara a bacilului Koch la nivelul foselor nazale. Tuberculoza
nazala, la ora actuala, este mai mult o entitate teoretica, ntlnindu-se
n clinica cu totul exceptional.
Simptomatologia
Clinica este dominata de rinoree muco-purulenta,cruste, durere
locala si obstructie nazala. Tuberculoza poate interesa septul anterior
sau cornetele inferioare, leziunile macrosco-pice, putnd varia de la
ulceratii simple la mase papilomatoase. Se poate ntlni si perforatia
septului nazal sau distructii tegumentare si cartilaginoase
disgratioase (lupusul nazal).
Diagnosticul se pune pe semnele clinice, cultura si biopsie.
Tratamentul este acelasi ca n tuberculoza pulmonara
d) Rinita alergicaalergia nazosinusala
Definitie
Rinita alergica este o boala inflamatorie a mucoasei nazale, care
determina o varietate de simptome rinologice de intensitate mai mare
sau mai mica n functie de expunerea la factorii care o declanseaza
sau de gravitatea afectiunii. Rinita alergica se ncadreaza clinic n
grupul rinitelor cronice. Prevalenta rinitei la alergice a crescut
deosebit de mult n ultimii 10 ani, consecinta a poluarii, a civilizatiei
moderne, fiind considerata ca boala omului modern. n SUA, alergiile
sunt printre cele mai frecvente probleme medicale, afectnd cel putin
unul din 6 americani. Asocierea din ce n ce mai frecventa a rinitei
alergice cu alte afectiuni a dus la cresterea comorbiditatii n populatia
activa: poate produce sau influenta astmul bronsic sau sinusita; este
un factor favorizant pentru otita medie la copii.
Mecanismul alergiei nazo-sinusale este de natura imunologica, fiind
reprezentat de reactia antigen-anticorp. Introducerea n organism a
unor substante straine (antigeni sau alergeni) determina formarea de
substante antagoniste specifice (anticorpireagine) care se fixeaza
pe mastocitele mucoasei nazale numai la indivizii cu anumita
structura imunologica,denumiti atopici. Reintroducerea aceluiasi
38

alergen sau antigen n organism va provoca, la nivelul mucoasei

nazale, conflictul antigen-anticorp care determina reactia alergica prin
degranularea mastocitelor cu sinteza si eliberarea mediatorilor
chimici ai inflamatiei responsabili de perturbarile functionale si
structurale ale mucoasei nazale: histamina,
leucotriere,prostaglandine. Histopatologic, alergia nasosinusala se
caracterizeaza prin:edem, hipersecretie apoasa, hipertrofia si
transformarea polipoida a mucoasei nazosinusale.
Etiologie
Alergeni inhalatori la care este expusa n mod prioritar mucoasa
respiratorie nazala: polen, spori de ciuperci, graminee, praf de
camera, par de animale, substante chimice, produse cosmetice,
detergenti etc.
Alergeni digestivi:
conservanti alimentari, alcool, legume, fructe(fragi, capsune).
Medicamentele: Penicilina, Aspirina, Piramidon, Algocalmin.
Bolile parazitare (helmintiaza, micozele) sau infectiile micro-biene.
Orice element al vietii noastre de zi cu zi, orice lucru sub soare poate
provoca alergie, chiar si soarele.
Simptomatologie:
Rinita alergica este inflamatia nazala caracterizata prin urmatoarele
simptome rinologice:
rinoree apoasa;
stranut, mai ales paroxistic, n salve;
obstructie nazala;
prurit nazal.
Simptome minore asociate: senzatie de plenitudine nazala, tulburari
de olfactie (hiposmie, anosmie), prurit faringo-palatin, auricular, prurit
ocular, lacrimare si hiperemie conjunctivala, cefalee. Blocajul nazal
(nasul nfundat) este adesea mai accentuat dimineata la trezire si
tinde sa se amelioreze n timpul zilei.
Examenul obiectiv ORL

39

Rinoscopia anterioara, posterioara si endoscopia nazala flexibila sau

rigida evidentiaza: o mucoasa turgescenta, tumefiata, palida
violacee,decolorata, umeda si, uneori, formatiuni polipoide la nivelul
meatului mijlociu. Examinarea cantitativa si calitativa a secretiilor
poate evidential prezenta unor secretii clare si apoase sau groase si
decolorate. Se acorda o atentie deosebita examinarii cornetului
inferior privind volumul, culoarea si contractilitatea sa. Rinoscopia
posterioara urmareste cornetul inferior si mijlociu, pentru a exclude o
degenerare polipoida, obstructia nazala putnd fi data de hipertrofia
cozilor de cornet. Culoarea si consistenta mucoasei nazale pot fi de
mare ajutor n diferentierea unei rinite alergice de una nealergica.
Degenerarea polipoida, la nivelul mucoasei polipoidale, este
sugestiva pentru rinita alergica, mai ales cnd exista polipi multiplii.
Existenta polipilor izolati n nas sau sinusurile paranazale sau
degenerarea polipoida pe cornetul mijlociu si inferior este
caracteristica pentru rinita cronica nealergica.
Forme clinice
1. Rinita alergica sezoniera (periodica sau polinica). Simptomele apar
numai n anumite perioade ale anului sau pe o perioada scurta de
timp(ex. polenul primavara, fnul toamna). Simptomatologia se
repeta anual,cu regularitate, n acelasi sezon, fiind provocata de un
anumit tip de polen.Criza poate fi evitata prin schimbarea mediului n
perioada respectiva.
2. Rinita alergica perena (neperiodica). Simptomele se ntind pe toata
perioada anului, indiferent de sezon, situatie ntlnita de obicei la
persoanele sensibile care sunt expuse permanent factorilor
declansatori ai rinitei (praful, poluarea etc.).
Diagnosticul de rinita alergica se pune pe:
anamneza alergologica detailata (antecedente din
copilarie,familiale specifice, factorii de mediu si profesionali,
instalarea, frecventa,severitatea si durata simptomelor);
simptomele rinologice si asociate minore;
afectiunile asociate (astmul bronsic, traheita spasmodica);
examenul obiectiv ORL;
eozinofilia sanguina si secretia nazala (citologia nazala).
40

Eozinofilia peste 5%, mucoasa nazala sugereaza o rinita alergica.

Citologia nazala sigura poate confirma diagnosticul de rinita alergica
n peste 75% din cazuri. Aproximativ 10% din bolnavii cu rinita
alergica au eozinofilia nazala sub 5%;
hemaglutinarea pasiva;
testul serolatex care dozeaza puterea histaminopexica a serului;
degranularea bazofilelor;
electroforeza si special deficitul de imunogamaglobuline;
dozarea de IgE totale (RIST Radio-Immune Sorbent Test);
dozarea de IgE specifice (RAST Radio-Allergic Sorbent Test), al
carui nivel crescut are o valoare indicativa. Aproximativ 15% din
bolnavii cu eozinofilie nazala au IgE seric normal cu RAST test
negativ si teste cutanate negative. Dupa pubertate, nivelul IgE seric
este relevant n diferentierea unei rinite alergice de una nealergica.
testele de provocare cutanate specifice alergologice prin care se
evidentiaza sensibilitatea bolnavului la anumiti alergeni incriminati
reprezinta un bun indiciu pentru confirmarea diagnosticului de
alergie,sugerat de anamneza.
Examenul radiologic este obligatoriu la toti bolnavii cu rinita cronica
alergica, pentru a stabili prezenta sau absenta coafectarii sinusurilor
paranazale.
Rinomanometria poate diferentia localizarea si gradul obstructiei si
gradul de contractilitate a mucoasei nazale.
Tratament
1. Evitarea alergenilor sau a factorilor iritanti. Atunci cnd este posibil
trebuie aplicate masurile de control al alergenilor din mediul intern
deoarece acestea duc, n general, la mbunatatirea starii pacientului
si reduc necesitatea tratamentului farmacologic;
2. spalaturile nazale cu solutie salina izotonica;
3. desensibilizarea alergica se face la pacientii cu mai multe teste
alergice pozitive si se practica n cabinete alergologice de catre
personal specializat;
4. corticosteroizi topici nazali sub forma de spray (Pivalone,Nasonex)
se recomanda n rinitele alergice sezoniere;
5. spray topic nazal cu cromoglicat de sodiu inhiba degranularea
41

mastocitara. Tratamentul cu cromoglicat este ineficient n rinitele

nealergice;
6. corticoterapia injectabila (Diprophos) submucoasa n cornetul
inferior se utilizeaza n special n rinitele alergice sezoniere
reprezentnd o alternativa a corticoterapiei sistemice;
7. antihistaminicele H1 non sedative (Aerius) cu eficacitate n
diminuarea rinoreei stranutului si pruritului narinar. Tratamentul local
diminueaza, de obicei, simptomatologia pentru o perioada de 46
saptamni. Cornetele retractile reactioneaza mai bine la acest
tratament dect cornetele neretractile;
8. criochirurgia sau chirurgia cu laser CO2 se recomanda de obicei la
pacientii cu rinita nealergica simptomatica sau la cei cu rinita alergica
medie cu cornete retractile;
9. rezectia chirurgicala se recomanda numai pacientilor cu rinita
cronica nealergica sau alergica cu cornete neretractile;se practica
rezectia partiala submucoasa.

5 .SINUZITELE

42

Definitie
Sinuzitele sau mai corect rinosinusitele se definesc ca inflamatii ale
sinusurilor paranazale. Sinusitele, din punct de vedere fiziopatologic,
sunt de trei tipuri:
a) Sinusitele acute, la care infectia sinusala dureaza mai putin de
doua saptamni si n general raspund la tratament medical;
b) Sinusite cronice, infectia sinusala este mai veche de doua
saptamni, necesita perioade lungi de tratament medical, uneori fiind
necesar tratamentul chirurgical.
c) Sinusitele recidivante acute si cronice: initial, evolutie spre
rezolvare, ulterior, recidiveaza fie din cauza unui tratament inadecvat,
fie al unui tratament stopat prematur.
Sinusitele sunt secundare:
1. infectiei;
2. inflamatiei;
3. alergiei;
4. anomalii structurale si anatomice;
5. varietati anatomice nazale si sinusale.
Din punct de vedere anatomoclinic, sinusitele acute sunt:
catarale,supurate si necrozante. Din punct de vedere al sinusurilor
interesate, sunt monosinusite (mai rar) si polisinusite (mai frecvent).

43

Clasificare

a) SINUZITELE ACUTE
Semenele majore ale unei sinusite acute sunt: rinoreea purulenta,
febra, leucocitoza, nghitirea secretiilor nazale si sinusale.
n sinusita frontala, durere si presiune frontala sau la nivelul fetei: n
sinusita etmoidala ntre sau n spatele ochilor si la nivelul obrajilor
sau deasupra dintilor n sinuzitele maxilare. Sinusita etmoidala de
obicei determina durere n crestetul capului sau n spatele ochilor.
Cefalea n sinusita poate fi medie pna la dezagreabila.
Copii mici de obicei nu se plng de presiune faciala sau cefalee, n
schimb ei sunt agitati. Cele mai frecvente simptome la copii constau
din rinoree purulenta, halena fetida, obstructie nazala si tuse mai
acentuatanoaptea. Subfebrilitatea este mai rara.
Tratamentul sinuzitelor acute
Tratamentul sinusitelor acute este, n primul rnd, medical. Se
recomanda antalgice, antibiotice si medicatie descongestio-nata, care
reduce edemul, creste cleranceul si drenajul sinusal. Acest tratament
este eficient la majoritatea pacientilor.
Antalgezicele uzuale sunt reprezentate de aspirina si codeina. Unii
autori au obtinut, la peste 75% din pacienti, vindecari numai cu
antalgice, aniinflamatorii administrate timp de 2 saptamni, asocierea
antibioticelor dovedindu-se inoportuna.
Antibioticele. n general se considera ca tratamentul cu
antibiotice,cel putin 10 zile, este suficient n sinusita acuta supurata.
n cazul sinusitelor acute recidivate sau cronice reacutizate,
tratamentul trebuie sa se prelungeasca pna la 6 saptamni. n
majoritatea cazurilor, tratamentul se face fara cultura microbiana, pe
baza rutinei. Antibioticul ales trebuie sa fie eficient asupra
Streptococului pneumoniae, Hemophilus influenzae si Branhamella
catarralis. Se pot administra Amoxicilina, Amoxiclav,Augumentin etc.
Cefalosporinele au efect si asupra germenilor gram negativi. Daca
pacientul nu raspunde la tratament, trebuie facut lavajul sinusal si
44

cultura microbiana. n plus, la pacientii cu imunodeficienta se pot

ntlni infectii cu Pseudomonas si alti germeni foarte rezistenti la
antibioticele uzuale.
Decongestionantele produc vasoconstrictia mucoasei nasosinuzale,
mbunatatindu-se respiratia si drenajul sinusal. Decongestionantele
nu trebuie utilizate mai mult de cteva saptamni, pacientul putnd
dezvolta o rinita medicamentoasa. Se pare ca decongestionantele
sintetice nu sunt asa de eficiente ca cele de uz local. Efectele
secundare ale decongestionantelor sintetice sunt: retentie urinara,
cresterea tensiunii arteriale si oculare,tahicardie.
Daca tratamentul medical se dovedeste ineficient si durerea persista
sau se accentueaza sau apar complicatii incipiente, trebuie efectuat
un tratament operativ, care consta n lavaj sinusal pentru
ndepartarea puroiului,restaurarea activitatii ciliare si ventilarea
sinusului. Daca sunt necesare mai multe punctii sinusale, pentru a
diminua disconfortul bolnavului, se recomanda drenajul aspirativ.

b) SINUZITELE CRONICE
Generalitati
Infectiile sinusurilor durnd luni sau ani poarta denumirea de sinuzite
cronice. Cea mai importanta cauza a sinuzitelor cronice este
neglijarea infectiei acute.
Fiziopatologie
Infectiile acute distrug epiteliul ciliar normal mpiedicnd drenajul spre
sinus. Acumularea si stagnarea secretiilor n sinus favorizeaza
infectia.
Persistenta infectiei determina modificari ale mucoasei: pierderea
cililor,edem si formarea de polipi, acestea determinnd formarea unui
cerc vicios.
Patologie

45

n infectiile cronice procesul distructiv si ncercarile de vindecare sunt

simultane. Mucoasa sinusului devine groasa si degenerata polipoid
(sinuzita hipertrofica) sau se atrofiaza (sinuzita atrofica). Epiteliul de
suprafata poate prezenta descuamari, regenerari sau metaplazie.
Submucoasa este infiltrata cu limfocite si plasmocite, si poate
prezenta microabcese, granulari, fibroza sau formatiuni polipoide.
Bacteriologie
Sunt prezente adeseori bacterii aerobe si anaerobe.
Aspecte clinice
Simptomele sunt deseori neconcludente si asemanatoare cu cele din
sinuzita acuta dar de o severitate scazuta. Secretia nazala purulenta
este cel mai frecvent aspect. Secretia puternic mirositoare este
sugerata de o infectie cu anaerobi. Durerea locala si cefaleea sunt
rare, exceptie facnd exacerbarile acute. La unii pacientii poate apare
obstructie nazala si anosmie.
Diagnostic
1. Radiografia sinusului afectat arata ngrosarea mucoasei sau
opacitate.
2. Radiografia cu injectare de substanta de contrast evidentiaza
modificarile celulare superficiale ale mucoasei sinusale.
3. CT-scan este de electie n infectiile sinusurilor etmoid si
sfenoid,nlocuind explorarile cu substanta de contrast.
4.Aspirarea si irigarea sinusului - evidentierea puroiului din sinus
confirma diagnosticul.
Tratamentul sinuzitelor cornice
Este esentiala identificarea factorilor etiologici care mpiedica
drenarea si ventilarea sinusului. Trebuie luata n considerare si
alergia nasosinusala. Recoltarea, nsamntarea si efectuarea
antibiogramei din secretia nasosinusala ajuta la stabilirea
antibioterapiei preoperatorii.
Tratamentul initial include antibiotice, decongestionante nazale,
antihistaminice si irigatii sinusale. Cel mai frecvent sunt necesare
46

manevre chirurgicale care sa ofere un drenaj liber si o ventilare buna

sau manevre chirurgicale radicale care sa ndeparteze toate leziunile
si sa ofere un drenaj larg, ori sa oblitereze sinusul. Recent, prin
chirurgia endoscopica sinusala se nlocuiesc operatiile radicale,
oferind si o mai buna drenare si ventilare.
Chirurgia n sinuzitele cronice
A. Sinuzita maxilara cronica.
1. Punctia sinusala. Cavitatea sinusala se iriga printr-un trocar
introdus prin meatul inferior. Drenarea secretiilor purulente ajuta la
revenirea la normal a mucoasei sinusale.
2. Antrostomia intranazala. Este indicata daca punctia sinusala nu
rezolva infectia. Se creeaza o fereastra n meatul inferior pentru a
asigura aerarea si drenajul sinusului.
3. Operatia Caldwell-Luc. In aceasta operatie se patrunde n antru la
nivelul peretelui sau anterior printr-o incizie sublabiala. Se nlatura
toate leziunile ireversibile si se creeaza o fereastra ntre antru si
meatul inferior.
B. Sinuzita frontala cronica.
1.Drenarea sinusului. Corectia deviatiei de sept, ablatia unui polip
sau a portiunii anterioare a cornetului mijlociu sau etmoidectomia
endonazala asigura drenajul prin canalul frontonazal. Tratarea
sinusitei maxilare asociate ajuta la rezolvarea unei sinusite frontale
cronice.
2. Trepanatia sinusului frontal.
3. Frontoetmoidectomia externa( operatia Howarth sau Lynch ). Se
patrunde n sinusul frontal prin planseul acestuia printr-o incizie curba
de-a lungul marginii interne a orbitei. Se nlatura mucoasa afectata,
celulele etmoidale si se creeaza un nou canal frontonazal.
4. Interventia cu lambou osteoplastic. Poate fi uni sau bilaterala. Se
foloseste incizia n coroana sau arcuata. Se prepara un lambou
osteoplastic eversnd inferior peretele anterior al sinusului frontal. Se
nlatura tesuturile afectate si sinusul este drenat printr-un nou canal
frontonazal. Daca se doreste obliterarea sinusului, ntreaga mucoasa

47

afectata sau nu este ndepartata si sinusul este obliterat cu tesut

adipos.
C. Sinuzita etmoidala cronica.
1. Etmoidectomia intrasinusala. Aceasta operatie se practica n
etmoiditele cronice asociate cu formatiuni polipoase. Prin abord
endonazal sunt ndepartate celulele etmoidale si tesuturile
degenerate dintre cornetul mijlociu si peretele median al orbitei. Prin
aceasta operatie se pot drena de asemenea sinusul sfenoidal si
frontal.
2. Etmoidectomia externa. Sinusurile etmoidale sunt abordate prin
incizie orbitala mediana. Se poate astfel obtine accesul spre
sinusurile frontal si sfenoidal, n acest caz interventia se va numi
fronto-sfenoetmoidectomie.
D. Sfenoidita cronica.
Sfenoidectomia. Accesul spre sinusul sfenoid poate fi obtinut prin
nlaturarea peretelui propriu anterior. Se realizeaza prin
etmoidectomie externa sau abord transseptal, de obicei prin prima
metoda, datorita coexistentei interesarii etmoidale cu sfenoidita
cronica.

6 .DEVIATIA DE SEPT NAZALA

48

Definitie
Deviatia de sept este conditia necesara careia septul nazal este
deplasat spre stanga sau spre dreapta.Septul separa cavitatile
nazale;ideal ar fi ca acesta sa fie situat in centrul nasului ,si sa
separe in mod egal cele doua parti.Aproxomativ 80% dintre oameni
prezinta un sept nazal deplasat,fapt ce diminuiaza pasajul
nazal.Cand o deviatie de sept este severa poate obstructiona una
dintre fosele nazale,reducandu-se cantitatea de aer necesara
procesului respiratiei.Rezultataul consta in dificultate de
respiratie.congestie nazala,sangerare nazala si infectii ale
sinusurilor.Deviatia de sept poate fii prezenta la nastere,insa
majoritatea cazurilor apar in urma unui traumatism.
Cauze i simptome
Deviaia de sept poate fi o simpl variaie a structurii normale putnd
s apar n timpul dezvoltrii prenatale, n timpul naterii sau pe
masur ce nasul crete. De asemena, afeciunea poate s apar ca
urmare a unui traumatism nazal.
De cele mai multe ori deviaia de sept nu produce simptome i nu
necesit tratament. Totui, atunci cnd deplasarea este sever ea
poate s obtureze pasajul de aer la nivelul nrilor i s predispun la
infecii repetate ale sinusurilor, epistaxis (sngerare), sforit sau
apnee de somn (ntrerupere repetat a respiratiei n timpul somnului).
Diagnostic
Este relativ uor s vezi ca septul este deviat; este mult mai dificil s
stabileti dac deviaia necesit corectare. De obicei, pacientul se
plnge c nu poate respira dect la nivelul unei nri.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul depinde de simptomele pe care le acuz pacientul: se
pot folosi antialgice pentru ameliorarea durerii de cap,
decongestionante nazale pentru a reduce secreiile, antibiotice n
49

cazul unei infecii sau, dac simptomele sunt persistente, chirurgia

corectiv (numita septoplastie) pentru reconstrucia septului nazal.
Septoplastia este intervenia chirurgical efectuat cu scopul de a
ndrepta un sept nazal deformat i astfel de a elimina obstrucia cilor
nazale. Se poate efectua cu anestezie local sau general, decizia
fiind bazat pe preferina pacientului sau indicaia medicului. Operaia
are o durat de aproximativ 60-90 minute i, de obicei, pacientul
prsete spitalul dup 3-4 ore. Medicul chirurg ORL sau plastician
va face o incizie n interiorul nasului i va ndeparta mucoasa (un
strat subtire de tesut moale) care acoper cartilajul i osul. Septul
deformat va fi tiat sau ndreptat, dup care mucoasa va fi
repoziionata peste sept.

7. TUMORILE FOSELOR NAZALE SI ALE SINUSURILOR

PARANAZALE

1. TUMORILE BENIGNE
Tumorile benigne sunt relativ rare la aceste organe si cel mai
adesea se manifesta printr-o obstructie nazala, rinoree
mucopurulenta, tulburari de olfactie.
Cele mai frecvente sunt:
a) Osteoamele sunt tumori dure, situate cel mai des la nivelul
sinusului frontal si etmoidal.
Simptomatologia se caracterizeaza prin cefalee si senzatie de
presiune la nivelul capului. Sinuzitele repetate sau mucocelul se
datoreaza obstructiei mecanice provocate de aceste osteoame.
Marimea lor exagerata poate provoca deviatii oculare si uneori de
complicatii intracraniene. Deseori sunt descoperite intamplator cu
ocazia unei radiografii craniene efectuata in alte scopuri.
Tratamentul este chirugical si consta in extirparea tumorii.
50

b) Papiloamele, sunt tumori de origine virala, rare in cavitatea

nazala si sinuzala, mai des intalnindu-se la nivelul vestibulului nazal.
Ele necesita supraveghere, datorita potentialului de degenerare
maligna, mai ales papiloamele invertite.
Simptomatologia, este reprezentata de obstructia cailor
respiratorii superioare,obstructia nazala si epistaxis. Tumora poate fi
demonstrata la rinoscopie.
Diagnosticul pozitiv are la baza examenul histopatologic.
Tratamentul este chirurgical si consta in excizia papilomului,
stiut fiind, ca in caz de malignitate aceste tumori sunt radiorezistente.
Polipul sangerand al septului nazal este un angiofibrom
localizat la nivelul petei vasculare.
c) Hemangioamele si limfangioamele ( capilare sau
cavernoase) sunt tumori congenitale, 90% manifestandu-se in primul
an de viata, 60 % fiind la sexul feminin. Sunt cele mai frecvente
tumori benigne la copii si au tendinta de remisiune spontana in primul
an de viata.
Tratamentul se recomanda a fi efectuat in jurul varstei de 3-4 ani si
este chirurgical cu ajutorul Laserului, criocauterizarea, sau mai
modern introducerea in sedinte repetate a unor bastonase de Mg
inactivat in tumora, pana la disparitia tumorii. Radioterapia este
eficace, dar produce cicatrici deformante ale scheletului facial,
precum si pericolul unei degenerari maligne mai tarziu.
Se mai pot intalni condroame, fibroame, glioame, toate aceste
tumori au ca unica modalitate de tratament extirparea chirurgicala.
2. TUMORILE MALIGNE
Tumorile maligne pot afecta exteriorul nasului, aici incluzand:
carcinomul bazocelular (bazaliomul), carcinomul spinocelular si
melanomul. Keratomul senil si xeroderma pigmentosum sunt tumori
cu potential malign si sunt cuprinse in grupul starilor precanceroase.

51

Keratoacantomul este in esenta o tumora benigna dar foarte greu de

diferentiat de un carcinom scuamos.
Tumorile cele mai frecvent intalnite in cavitatea nazala si in sinusuri
sunt carcinoamele epiteliale, carcinoamele adeno-chistice si
adenocarcinoamele. Tumorile mezenchimale cum ar fi sarcoamele,
condrosarcoamele, osteosarcoamele si limfoamele sunt rare. La copii
cel mai frecvent se intalneste Histiocitoza X (granulomul eozinofil) si
rabdomyosarcoamele. Tumorile care se nasc din epiteliul olfactiv se
numesc estezioneurinoame si sunt tumori maligne.
Simptomatologia comuna acestor tumori este: obstructia nazala
progresiva, insotita de rinoree purulenta si sanguinolenta,
epistaxisuri, deformari nazale si/ sau orbitare, in functie de faza de
dezvoltare a tumorii precum si prezenta adenopatiei laterocervicale.
Tratamentul in functie de stadiul de evolutie al tumorii, de
adenopatia metastatica si de metastazele la distanta, poate fi
chirurgical sau radioterapic (cobaltoterapia, curieterapia, accelerator
liniar), sau paleativ cu ajutorul citostaticelor.
Tumorile maligne ale sinusurilor, in functie de locul de origine si
de dezvoltare, au fost clasificate in trei categorii:
a) tumori de suprastructura, cand se nasc in etmoid, invadeaza
fosa nazala si se manifesta prin obstructie nazala, rinoree
mucopurulenta si epistaxis. In evolutia lor, aceste tumori invadeaza
orbita producand exoftalmie, tulburari de vedere, cecitate. Decesul se
produce cel mai adesea in urma complicatilor secundare invaziei
endocraniene.
b) tumorile de mezostructura, se manifesta mai tarziu si ele isi
au originea in sinusurile maxilare. In dezvoltarea lor depasesc
sinusul, ducand la deformarea obrazului. Durerile maxilare
acompaniate de anestezia nervului suborbitar, pot fi semne clinice
foarte valoroase.
c) tumorile de infrastructura, se caracterizeaza printr-o evolutie
bucala si/ sau dentara, cand sunt descoperite de stomatologi, intrucat
dintii sunt impinsi afara din alveole, locul lor fiind luat de mugurii
tumorali sau bolta palatina se deformeaza, rebordul alveolar al osului
52

maxilar se ingroasa, astfel incat bolnavul care a avut o proteza

dentara nu o mai poate folosi.
Diagnosticul tuturor acestor tumori nazale sau sinusale, se face
pe baza: anamnezei, examenului ORL, examenului histopatologic, iar
tratamentul se face in functie de bilantul lezional, care necesita
examen radiologic, tomografie computerizata, rezonanta magnetica
nucleara si o serie de examinari complementare.
Tratamentul de electie este cel chirurgical, completat cu
tratament radioterapic sau citostatic, dar rezultatele sunt
nesatisfacatoare, procentul vindecarilor la 5 ani osciland in jurul cifrei
de 37%.
La nivelul maxilarului superior se mai poate intalni si limfomul
Burkitt, tumora maligna ce apare mai frecvent la copii din Africa.
Afectiunea este provocata de virusul Epstein-Barr si are o evolutie
dramatica.

Educatia pentru sanatate

Msurile generale de profilaxie a bolilor de nas, gt i urechi se

adreseaz mediului, modului de via i metodelor de cretere a
rezistenei organismului mpotriva diverselor mbolnviri.
Mediul n care trim trebuie s fie ct mai sntos, cu atmosfer ct
mai pur (fr fum, pulberi, gaze, iradiaii etc), cu camere aerisite, la
temperatura optim (de 16-18 grade pentru aduli i copiii mai mari,
de 20-22 grade pentru sugari, copiii mici i btrni). Pentru evitarea
rcelii - cauz frecvent a rinosinuzitelor, faringoamigdalitelor,
laringotraheitelor i otitelor medii - mbrcmintea i nclmintea
trebuie s fie adecvate temperaturii mediului, cu atenie deosebit
asupra protejrii de frig i de umezeal a extremitilor (cap, mini,
picioare).
Pentru prevenirea infeciilor cilor respiratorii superioare, se vor evita
- mai ales n perioadele epidemice - aglomeraiile i contactul cu
53

persoanele care tuesc i strnut (care trebuie s rmn n cas i

s-i protejeze de contaminare pe cei din jur, prin acoperirea nasului i
a gurii cu batista sau purtarea unei mti de tifon).
In ceea ce privete modul de via, i el trebuie s fie ct mai
sntos. Alimentaia va fi corespunztoare vrstei (alptare la sn
pentru sugar) i felului de activitate (mai bogat n perioada de
dezvoltare i la cei cu munc fizic grea) ; ea va fi variat i va
cuprinde toate principiile nutritive, fr s se abuzeze de dulciuri,
finoase, grsimi i sare, respectndu-se un orar regulat al meselor.
Vor fi folosii, de asemenea, factorii naturali : aerul, apa, soarele,
crenoterapia (cura de ape minerale), apiterapia (produsele stupului :
miere, polen, propolis etc), fito-terapia (ceaiuri de plante) i cultura
fizic, sub form de gimnastic, mers pe jos, plimbri, alergri,
drumeie, jocuri sportive, toate la indicaia i sub supravegherea
medicului.

54

V. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU
AFECTIUNI ALE NASULUI

55

CAZUL I

PLAN DE INGRIJIRE
I.CULEGEREA DATELOR
A. IDENTIFICAREA PACIENTULUI
NUME PRENUME: C.C
56

SEX: feminin
NATIONALITATE: romana
STARE CIVILA: necasatorita
RELIGIE: crestin-ortodox
OCUPATIE: somera
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA: bune
PROTEZE: nu prezinta
ALERGII: nu prezinta alergie la nici un tip de medicament, aliment
sau alergeni din mediu
ACUITATE VIZUALA: ochi normali
ACUITATE AUDITIVA: in limite fiziologice
ACUITATE TACTILA: sensibilitate pastrata
SEMNE PARTICULARE: nu prezinta interventii chirurgicale
SISTEM OSOS: integru
MOBILITATE ARTICULARA: articulatii libere, mobile
GRUP SANGUIN: AII Rh+
DATE ANTROPOMETRICE: Greutate: 75 Kg
Inaltime: 1,70 m
B.DATE VARIABILE
DOMICILIUL: localitatea Nehoiu
CONDITII DE VIATA: corespunzatoare
ECHIPA DE SUSTINERE: familia si prietenii care o viziteaza
zilnic,oferindu-i un deosebit suport moral
CONDITII PSIHOSOCIALE: Stare de contienta pastrata
Comunicare nealterata
Pacienta si-a asumat rolul de
bolnav
DATA INTERNARII: 13.05.2011
DATA EXTERNARII: 16.05.2011

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: fara importanta
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: pacienta nu a mai
fost internata

57

ANTECEDENTE PERSONALE CHORURGICALE: pacienta nu a

suferit nici o interventie chirurgicala
MOTIVELE INTERNARII
- pata vasculara stanga, sangeranda
- rinoree, cefalee, febra, frisoane
ISTORICUL BOLII
In urma cu doua zile pacienta prezinta sangerari nazale dese,
asociate cu febra, frisoane, cefalee, rinoree, stranut, tuse. Se
interneaza in serviciul ORL pentru tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
STARE GENERALA: alterata,febra
TEGUMENTE SI MUCOASE: palide
TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: bine prezent
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: aparent integru, morfofunctional,
articulatii mobile, nedureroase
EXAMEN PE APARATE
APARAT RESPIRATOR: tuse
APARAT CARDIO-VASCULAR: socul aplexian in spatiul IV
intercostal stang, zgomote cardiace clare, egale, bine batute.
TA- 120/90 mmHg
P- 73 p/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, elastic, fara sensibilitate la
palpare, superficiala si profunda; ficat,splina- in limite normale,
tranzit present.
APARAT URO-GENITAL:lojii renale libere, organe genitale
normale
SISTEMUL NERVOS: orientat temporo- spatial,reflexe pupilare
cutanate
OBICEIURI ALIMENTARE: hidratare 1,5-2l lichide zilnic, nu
consuma alcool, nu fumeaza.
OBISNUINTE IGIENICE: pacienta independenta in efectuarea
ingrijirilor igienice
ACTIVITAI RECREATIVE: plimbari, emisiuni TV, citit
58

ELIMINARI:
URINA: fregventa 3-4 mictiuni/ zi
-cantite: 1500-1600 ml/zi
-ritm: de 2 ori mai mic noaptea
-culoarea: galben deschis
-reactie: Ph usor acid 5
-aspect: clar transparent
SCAUN : fregvent: un scaun /zi
-orar: dimineata la trezire
-cantitate: 150-200 g
-consistenta: pastoasa
-forma cilindrica: diametru 4-5 cm
-lungime variabila
-culoare: bruna
-miros: fecaloid
DIAFOREZA: transpiratii moderate
VARSATURI: nu prezinta
EXPECTORATII; nu prezinta
DIAGNOSTIC MEDICAL:
1. Epistaxis
2. Rinita acuta
3. Sinuzita
II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
PROBLEME ACTUALE
- pata vasculara stanga, sangeranda, rinoree, cefalee, febra,
frisoane
- tegumente si mucoase palide
GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira
2. Nevoia de a bea si a manca
3. Nevoia de a dormi si de a se odihnii
4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
59

5. Nevoia de a fii curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si

mucoasele
6. Nevoia de a evita pericolele
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1. Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie
Dificultatea de a respire datorita obstructiei nazale,tusei.
2. Nevoia de a bea si a manca
Reflux de deglutitie alterat.
3. Nevoia de a dormi si de a se odihnii
Incapacitatea de a dormi datorita sangerarii, tusei si starii
febrile.
4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite
normale
Febra 38,3C, transpiratii,sangerari nazale
5. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele.
Imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate datorita
sangerarii.
6. Nevoia de a evita pericolele
Vulnerabilitate fata de pericole cauzate de sangerari.

PLAN DE INGRIJIRE
Diagnostic de
nursing

Obiective

1. Dificultatea de - oprirea
a respira
hemoragiei n
cel mai scurt
obstrucia timp

Intervenii

Evaluare

- aplic msurile de prim

ajutor, prin compresiune
digital asupra narinei care
sngereaz, cel puin 10

- pacienta
respir mai
uor, dup 3
zile sngerrile

60

nazal,
rinoree,
sngerare

tuse, - pacientul s fie

echilibrat
respirator i
circulator

2. Dificultatea de - Pacienta s fie

a se alimenta
echilibrat
hidroelectorlitic
-reflux
de i s aib
deglutitie
alimentaie
complet
3.Incapacitatea
de a se odihnii
- somnul este
alterat

4. Incapacitatea
de a-i menine
temperatura
corpului n limite
normale
- febr 38,30C,
transpiraii

5.Imposibilitatea

minute, prin tampon

compresiv mbibat n
soluia hemostatic
- ajut medicul la aplicarea
tamponamentului n
vederea hemostazei
- asigur repausul la pat pe
partea care sngereaz
- recolteaz snge pentru
determinarea
hemoglobinei ,
hematocritului
- administreaz medicaia
prescris de medic:
Penicilin 1 ml la
12h
Adrenostazin +
Etamsilat 1 fl. La 12
ore
- urmresc apariia
sngerrilor i aplic
tamponamentul pentru
oprirea sngerrii
- alimetez pacientul cu
alimente lichide sau uor
de nghiit

- pacienta s
beneficieze de
un somn
corespunztor
calitativ i
cantitativ

- schimb pansamentul la
nevoie,
- aerisesc salonul, i asigur
o temperatur optim
- servesc pacienta cu un
pahar de lapte cald nainte
de culcare
- s prezinte
- msor temperatura i
temperatur
notez n FO
corporal n
- schimb lenjeria de corp i
limite normale n de pat la nevoie
1-2 zile
- aerisesc ncperea.
- nclzesc pacientul n caz
de frisoane
- administrez conform
indicaiilor medicului
tratament cu antipiretice i
antibiotice
- pstrarea
- execut toaleta nrilor
61

s-au oprit

- starea
pacientei este
ameliorat

- pacienta are
un somn linitit
7 ore pe noapte

Dup 30
minute de la
administrarea
antipireticelor
febra a sczut
la 37,5 C
S-a repetat
doza dup 4
ore, pacienta
devenind
afebril.
- bolnava

de a-i menine
mucoasele
curate

tegumentelor i
mucoaselor
curate i ngrijite

6.Vulnerabilitatea - prevenirea
de
a
evita complicaiilor
pericolele
Pericolul
complicaiilor

- urmresc cantitatea i
periodicitatea apariiei
sngerrilor
- asigur i schimb
tamponamentul de cte ori
este nevoie
- relizez toaleta pacientului
la nevoie pentru a evita
efortul
- monitorizarea funciilor
vitale
- supravegherea strii
generale, temperatur,
coloraie tegumente,
diurez
- respectarea msurilor de
asepsie i antisepsie n
efectuarea pansamentelor
i a orice fel de manipulri
medicale
- respectarea normelor
sanitare de prevenire a
infeciilor nozocomiale
- asistenta va face educaia
pentru prevenirea
accidentelor de acest gen.

INTERVENII CONSTANTE

62

prezint
tegumente
curate i
ingrijite

EVALUARE

1.Am asigurat condiii de microclimat : salon aerisit , iluminat adecvat cu

temperatur optim 18-20C .
2. Am respectat circutele funcionale , regulile de asepsie i antisepsie .
3. Am msurat i notat funciile vitale i vegetale n F.O.( puls , respiraie ,
T.A.,temperatur , diurez , scaun ).
4. Am asigurat condiii de igien :
- am observat capacitatea pacientei de a-i satisface ngrijirile personale ;
- am pregtit patul i accesoriile sale ;
- am schimbat lenjeria de corp i de pat de cte ori a fost nevoie ;
- am ajutat pacienta la mbrcat i dezbrcat .
5. Am pregtit materialele i pacienta n vederea recoltrii de snge pentru
analize de laborator i de urin pentru examenul sumar de urin .
6. Am planificat pacienta la examene medicale :
- am pregtit pacienta pentru examene de specialitate psihic i fizic, am
nsoit-o ;
- am pregtit salonul i pacienta pentru vizita medical ;
- am participat la examenul clinic general i am notat n F.O. indicaiile
medicului .
7. Am administrat medicaia indicat de medic i am urmrit efectul ei asupra
organismului .
8. Alimentaia pacientei :
- am observat apetitul pacientei ;
- am instituit regim alimentar hiposodat ;
- am calculate bilanul ingesta-excreta ;
- am asigurat aportul caloric i energetic necesar ntreinerii organismului .
9. Am supravegheat pacienta , am observat faciesul , starea psihic , starea
de contien i reactivitatea pacientei .
10. Am asigurat transportul pacientei la diferite servicii de investigaii ,
diagnostic i tratament .

EXAMENE DE LABORATOR
63

Interveniile
propuse au fost
efectuate fiind
satisfcute
nevoile pacientei

DENUMIRE
HEMATOCRIT

MOD DE RECOLTARE

Se recolteaza 2 ml de sange prin

punctie venoasa pe EDTA (sol
anticoagulanta)

HEMOGLOBINA Se recolteaza 2 ml de sange prin

VALORI
OBTINUTE

VALORI
NORMALE

32%

45%

12,7 g%

16 g%

9000
mm

50008000
mm

punctie venoasa pe EDTA

LEUCOCITE

Se recolteaza 2 ml de sange prin

punctie venoasa .

VSH

Se recolteaza 1,6 ml de sange prin

punctie venoasa fara garou+0,4 ml
citrate de sodium 3,8%

21
mm/ora

1-10
mm/ora

GLICEMIE

Se recolteaza 5-6 ml de solutie

prin punctie venoasa fara
substanta anticoagulanta.
Urgente: 2 ml sange pe 4 mg
clorura de sodiu
Se recolteaz 4.5 ml. snge fr
substan anticoagulant n tuburi
vacutainer cu dopul de cauciuc de
culoare rou . Pacientul este
nemncat
Se recolteaz 4.5 ml. snge fr
substan anticoagulant n tuburi
vacutainer cu dopul de cauciuc de
culoare rou . Pacientul este
nemncat

90 mg%

80120mg%

20

10.0-45.0
U/L

17

10.0-35.0
U/L

TGP

TGO

EXAMENE PARACLINICE

64

DENUMIREA
EXAMINARII

PREGATIREA PACIENTULUI

- Pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , pentru nlturarea

factorilor emoionali ;
- Transport pacienta n sala de examinare cu cruciorul , cu 10-15 min.
nainte de nregistrare ;
- Ajut pacienta s se dezbrace i o aez comod pe patul de consultaie
, rugnd-o s-i relaxeze musculature ;
- Montez electrozii ct mai aproape de rdcina membrelor ,aplicnd
gel la nivelul tegumentului, astfel :
EKG

ROU membrul superior drept ;

GALBEN membrul superior stng ;
NEGRU membrul inferior drept ;
VERDE membrul inferior stng .
Aez cei 6 electrozi precordiali astfel :
V 1 spaiul IV I.C. pe marginea dreapt a sternului ;
V 2 spaiul IV IC pe marginea stng a sternului ;
V 3 ntre V 2 i V 4 la jumtatea distanei ;
V 4 spaiul V IC pe linia medioclavicular stng ;
V 5 spaiul V IC pe linia axilar anterioar stng ;
V 6 spaiul V IC pe linia axilar mijlocie stng .

- nregistrez electrocardiogarama i apoi ndeprtez electrozii ;

- Ajut pacientul s se mbrace i o conduc la salon ;
- Notez pe electrocardiogram : numele i prenumele pacientei ,
vrsta , data i ora nregistrrii .

65

- pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , explicndu-i

necesitatea examinrii i cum trebuie s se comporte n timpul
expunerii filmului :
- nsoesc pacienta la camera de radiologie avnd cu mine F.O. n care
notez examenul cerut de medic i datele communicate de medicul
din serviciul de radiology ;
- ndeprtez obiectele radioopace care pot da greeli de interpretare a
imaginii radiologice ;
- aez pacienta n ortostatism n ncperea aparatului i i explic c
expunerea se face n apnee dup o inspiraie profund ;
- m protejez de razele roentgen ;
INSPECTIA

- dup examinare conduc pacienta la salon .

. - Pregtesc psihic pacienta , explicndu-i scopul i natura
examenului ;
- Explic pacientei cum trebuie s se comporte n timpul examinrii
Se inspecteaza regiunea atat in repaus, cat si cerand bolnavului sa
execute anumite miscari cu muschii mimicii, pentru a depista o
paralizie faciala: sa se incrunte, sa ridice sprancenele, sa stranga
pleoapele, sa arate dintii, sa fluiere si sa-si umfle obrajii cu aer

PALPAREA

RINOSCOPIA
ANTERIOARA

- Pregtesc psihic pacienta , explicndu-i scopul i natura examenului

- se palpeaza regiunea cu delicatete, pe rand pentru fiecare parte.
La nivelul piramidei se poate palpa o deformare posttraumatica,
durere in punct fix, crepitatii gazoase in emfizemul subcutanat sau
crepitatii osoase in fracturi. Mobilitatea anormala a piramidei in
jumatatea sa superioara este semn sigur de fractura.

- pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , explicndu-i

necesitatea examinrii i cum trebuie s se comporte n timpul
examinarii
-se proiecteaza lumina oglinzii frontale la nivelul orificiilor narinare,
mana stinga a medicului este asezata pe capul bolnavului, pentru
a-l fixa, in mana dreapta medicul tine speculul nazal, ale carui
valve le introduce in vestibul, dupa care deschide speculul prin
apropierea usoara a manerelor. Dupa directia luminii si a privirii,

66

deosebim doua incidente pentru rinoscopia anterioara:

1 - incidenta orizontala, cand speculul trebuie sa ridice putin varful
piramidei, cu care ocazie se vede partea inferioara a etajului
respirator al foselor nazale: cornetul inferior, intrarea in meatul
inferior, planseul fosei si portiunea inferioara a septului;
2 - incidenta oblica, care se obtine prin extensia capului
bolnavului: se vede cornetul mijlociu, partial meatul mijlociu si
portiunea corespunzatoare a septului nazal. Mai sus de meatul
mijlociu se gaseste etajul olfactiv al fosei, ce nu poate fi vazut la
rinoscopie, intrucat marginea libera a cornetului mijlociu se apropie
de sept, lasand un spatiu ingust (fanta olfactivA), ce nu permite
vizualizarea elementelor de deasupra sa.

67

MEDICAMENTE ADMINISTRARE
Denumire

Mod de
Mod de
prezentare adminstrar
e

Ampicilina

Flacoane cu 20
capsule sau
blistere a 10
capsule. Plicuri
termosudate cu
1 g si 2 g
pulbere. Cutii
cu 25, 50 sau
100 flacoane a
0,250 g, 0,500
g, 1 g si 2 g
pulbere
injectabila

Adrenostazi
n

Etamsilat

Modafen

Glucoza5
%
Ser
fiziologic
9%

Doza
unica

Doza
totala

Actiune

Reactii
adverse

Intramuscul
ar
Intravenos

1 g la 612-18-24

4 g /24 ore

antibiotic

-urticarie
-greturi
-anemie
-candidoza
-nefrita
-febra

Fiole a 5 ml
sol apoasa,
Injectabila,
Continand
carbozocro
ma
1,5 mg(cutie
cu 5 buc)
Cutii cu 10
fiole a 2 ml.
Cutii cu 100
fiole a2 ml

Intramuscul
ar

1 fl la 12 h

1 fl la 12 h

hemostatic

Injectia este
dureroasa

Intramuscul
ar

1 ml /12
h

2 ml/24 h

hemostatic

hipotensiune
trecatoare
cefalee si
eruptii
cutanate

Cutie cu
12comprima
te
Filmate
200 mg
Soluie
perfuzabil
Flacon 500
ml
Solutie
peruzabila
flacon 500
ml

orala

1comprim

antiinflama
tor

at
/4h

comprimate/
24h

PEV

500 ml

500 ml

PEV

500 ml

500 ml

68

Furnizeaz
energia
necesar
celulelor
Hidratare ,
reface
volemia

Diurez
osmotic
hiperglicemi
e
Suprancrc
are
circulatorie i
edeme ,
hipercloremi
e i acidoz

EVALUARE FINALA

De comun acord cu pacienta , medicul a hotrt externarea acesteia

n data de 16.05.2011.
Asistenta medical :
pregtete documentele necesare medicului ;
pregtete pacienta i anun familia asupra datei externrii.
Starea pacientei la externare vindecata.
Gradul de autonomie :
pacienta i poate ndeplini singur nevoile fundamentale dar
trebuie s respecte urmtoarele recomandri :

De a evita frigul si umezeala

De a evita curentii de aer rece
Se interzice expunerea la soare si efort fizic
Control ORL la 7 zile

69

CAZUL II

PLAN DE INGRIJIRE
70

I.CULEGEREA DATELOR
A. IDENTIFICAREA PACIENTULUI
NUME PRENUME: B.A
VARSTA: 30 ani
SEX: masculin
NATIONALITATE: romana
STARE CIVILA: casatorit
RELIGIE: crestin-ortodox
OCUPATIE: inginer in constructii
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA: locuinta corespunzatoare,
situatie materiala buna
PROTEZE: nu prezinta
ALERGII: nu prezinta alergie la nici un tip de medicament, aliment
sau alergeni din mediu
ACUITATE VIZUALA: ochi normali
ACUITATE AUDITIVA: in limite fiziologice
ACUITATE TACTILA: sensibilitate pastrata
SEMNE PARTICULARE: nu prezinta interventii chirurgicale
SISTEM OSOS: integru
MOBILITATE ARTICULARA: articulatii libere, mobile
GRUP SANGUIN: BIII Rh +
DATE ANTROPOMETRICE: Greutate: 78 Kg
Inaltime: 1,80 m
B.DATE VARIABILE
DOMICILIUL: localitatea Buzau
CONDITII DE LOCUIT: apartament confort 1,cu 3 camere,curat,
aerisit in care locuieste cu sotia si cei 2 copii
ECHIPA DE SUSTINERE: sotia si copii care il viziteaza zilnic,
oferindu-i un deosebit suport moral
CONDITII PSIHOSOCIALE: Stare de contienta pastrata
Comunicare nealterata
DATA INTERNARII: 22.02.2011
DATA EXTERNARII: 02.03.2011

71

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: nu are
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: pacientul nu-si
aminteste sa fi suferit vreun traumatism la nas in copilarie
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: nerelevante,
dezvoltare fiziologica normala
ANTECEDENTE PERSONALE CHIRURGICALE: pacientul nu a mai
suferit nicio interventie chirurgicala
MOTIVELE INTERNARII
Trimis de medical de familie deoarece prezenta obstructie nazala
cronica, cefalee.
ISTORICUL BOLII
Pacientul prezenta respiratie dificila pe nas, mai ales in timpul
noptii,evolutie lenta a bolii.Pe parcurs au aparut si alte simptome:
cefalee, obstructie nazala manifestata permanent
EXAMEN CLINIC GENERAL
STARE GENERALA: alterata
TEGUMENTE SI MUCOASE: normal colorate, calde
TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: normal reprezentata
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: integru
SISTEM GANGLIONAR LIMFATIC: nepalpabil
TESUT MUSCULAR: bine reprezentat
EXAMEN PE APARATE
APARAT RESPIRATOR: dificultatea de a respire, cornaj. R18/min
APARAT CARDIO-VASCULAR: artere pulsatile,zgomote cardiace,
egale,ritmice
TA- 120/90 mmHg
P- 73 p/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, elastic, fara sensibilitate la
palpare, superficiala si profunda; ficat,splina- in limite normale,
tranzit present.
72

APARAT RENAL :-loje renale libere, nedureroase

-aparat renal integru
-mictiuni fiziologice
SISTEMUL NERVOS: echilibrat psihic, orientat temporo spatial
OBICEIURI ALIMENTARE: pacientul serveste mesele de obicei cu
un orar regulat, ii plac fructele, lactate, supe, fripturi, consuma
aproape 1800-2000 ml lichide pe zi
OBISNUINTE IGIENICE: pacienta independenta in efectuarea
ingrijirilor igienice
ACTIVITAI RECREATIVE: plimbari, emisiuni TV
ELIMINARI:
URINA: fregventa 4-5 mictiuni/ zi
-cantitate: 1400-1500 ml/zi
-ritm: de 2 ori mai mic noaptea
-culoarea: galben inchis
-reactie: Ph usor acid 5
-aspect: clar transparent
SCAUN : fregvent: un scaun /zi
-orar: dimineata la trezire
-cantitate: 150-200 g
-consistenta: pastoasa
-forma cilindrica: diametru 4-5 cm
-lungime variabila
-culoare: bruna
-miros: fecaloid
DIAFOREZA: transpiratii moderate
VARSATURI: nu prezinta
EXPECTORATII; nu prezinta
DIAGNOSTIC MEDICAL: Deviatie de sept nazal
II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
PROBLEME ACTUALE
Obstructie nazala cauzata de deviatia de sept nasal
manifestata prin dificultatea de a respire pen as si cornaj.

73

 Incapacitatea de a se odihni datorita cefaleei, manifestata prin

oboseala, stare de agitatie.
Dificultatea de a intelege diagnosticul de internare si in ce
consta interventia chirurgicala datorita necunoasterii termenilor
medicali si procedurii chirurgicale manifestata prin cerere de
informatii.
GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a dormi si de a se odihnii
3. Nevoia de a invata

DIAGNOSTICUL DE NURSING
1. Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie
Obstructie nazala cauzata de deviatia de sept nazal
manifestata prin dificultatea de a respire pa nas si cornaj.
2. Nevoia de a dormi si de a se odihni
Incapacitatea de a dormi datorita cefaleei, manifestata prin
oboseala, stare de agitatie.
3. Nevoia de a invata
Dificultatea de a intelege diagnosticul de internare si in ce
consta interventia chirurgicala, datorata necunoasterii
termenilor medicali si procedurii chirurgicale, manifestata
prin cererea de informatii.

PLAN DE INGRIJIRE

74

Perioada: 22.02.2011(preoperatorie)
Diagnostic de
Obiective
Interventii
nursing
1. Dificultatea -pacientul sa
-am observat
de
a respire normal administrarea
respira pe pe nas
dezinfectantului
nas
nazofaringian
-cornaj
pentru
-obstructie
eliberarea
nazala
cailor
respiratorii
superioare;
-am verificat
daca pacientul
prezinta o
ameliorare a
respiratiei pe
nas;
2. Nevoia de -pacientul sa
-am obseravat
a
fie pregatit fizic administrarea
comunica si psihic, pentru tratamentului
interventia
pentru
chirurgicala
pregatirea
preoperatorie a
pacientului;
-am observat
ca inaintea
interventiei
chirurgicale
pacientului I sa
facut testul cu
xilina;
-am incurajat
pacientul sa
aiba incredere
ca totul va
decurge
bine(interventia
chirurgicala si
recuperarea);
75

Evaluare
Respiratia este
usor
amelorata,dar
numai de
scurta durata.

Pacientul este
pregatit fizic si
psihic pentru
interventia
chirurgicala

3. Dificultatea
de a
intelege
diagnostic
ul de
internare

-pacientul sa
acumuleze cat
mai multe
cunostinte
legate de boala
sa, interventia
chirurgicala
care urmeaza
si perioada de
recuperare
postoperatorie

76

-am explorat
nivelul de
cunostinte al
pacientului;
-am explicat
pacientului ce
inseamna
deviatia de sept
nazal,in ce
consta
interventia
chirurgicala si
faptul ca
aceasta
interventie nu
implica riscuri
majore;
-am informat
pacientul ca
imediat dupa
interventie va
avea un
oarecare
discomfort fizic,
dar numai de
scurta durata,
iar perioada de
recuperare este
scurta;
-am explicat
pacientului, ca
pentru a
prevenii
eventuale
complicatii
postoperatorii,
trebuie sa
urmeze intru

Pacientul a
inteles
informatiile
primite

totul indicatiile
medicului si
tratamentul
prescris;
-am verificat
daca pacientul
a inteles ce i sa
explicat .
Observatie:in perioada preoperatorie nu am putut evalua calitatea
somnului, deoarece pacientul nu a dormit, interventia chirurgicala a
avut loc in prima zi de internare.

Peroada 23.02.2011- 28.02.2011(postoperatorie)

Diagnostic de
Obiective
Interventii
nursing
1.
-pacientul sa
- am administrat
Dificultatea
respire normal tratamentul
de a respira pe nas
medicamentos
pe nas
prescris de
medic;
- a observat
eficacitatea
medicamentelor;
- am verificat
zilnic daca
pacientul
prezinta o
ameliorare a
respiratiei pe
nas;
2. Incapacitatea - pacientul sa
- am administrat
de a dormii
beneficieze de tratamentul
- oboseala
un somn
medicamentos
- cefalee
calitativ si
prescris de
-stare de
cantitativ
medic
agitatie
- a observat
eficacitatea
medicamentelor
77

Evaluare

- am informat
pacientul ca,
fiind in
covalescenta, e
bines a doarma
atunci cand
simte nevoia;
- am chestionat
zilnic pacientul
despre calitatea
somnului;

INTERVENTII CONSTANTE

Interventiile asistentei medicale

1.Am asigurat condiii de microclimat : salon
aerisit , iluminat adecvat cu temperatur
optim 18-20C .
78

Evaluare

2. Am respectat circiutele funcionale , regulile

de asepsie i antisepsie .
3. Am msurat i notat funciile vitale i
vegetale n F.O.( puls , respiraie ,
T.A.,temperatur , diurez , scaun ).
4. Am asigurat condiii de igien :
- am observat capacitatea pacientei de a-i
satisface ngrijirile personale ;
- am pregtit patul i accesoriile sale ;
- am schimbat lenjeria de corp i de pat de
cte ori a fost nevoie ;
- am ajutat pacientul la mbrcat i dezbrcat
5. Am pregatit documentele necesare si am
insotit medical la vizita bolnavului la pat;
6. Am administrat delegat tratamentul
medicamentos respectand; orarul, calea ,doza,
concentratia;
7. Am urmarit efectul medicatiei
8. Am asigurat pacientului dieta prescrisa de
medic
9. Am informat corect familia cu privire la stare
acestiuta;
10. Am pregatit pacientul preoperator si i-am
expus ingrijiri postoperatorii si in ce consta
interventia chirurgicala;
11. Am efectuat zilnic tratamentul plagii
operatorii pana la externare respectand timpii
si principiile efectuarii unui pansament
12. Am reorganizat locul de munca dupa
fiecare tehnica de ingrijire;
13. Am asezat obiectele necesare al indemana
pacientului;
14. Am supravegheat permanent
comportamentul, aspectul pacientului;
15. Am cooptat familia in ingrijirile acordate
pacientului;
16. Am invatat pacientul tehnici de relaxare,
79

meditatie, exercitii respiratorii;

17. Am facut educatie pentru sanatate;
18. Am pregatit documentele necesare pentru
externare;

ANALIZE MEDICALE

Denumire
VSH

Mod de
recoltare
Se recolteaza
1,6 ml de
sange prin
punctie

80

Valori obtinute

Valori normale

2 ml/ora

1-10 ml/ora

venoasa fara
garou+0,4 ml
citrate de
sodium 3,8%
HEMATOCRIT Se recolteaza 2
ml de sange
prin punctie
venoasa pe
EDTA (sol
anticoagulanta
HEMOGLOBINA Se recolteaza 2
ml de sange
prin punctie
venoasa pe
EDTA
COLESTEROL
Se recolteaza
5-6 ml de
solutie prin
punctie
venoasa fara
substanta
anticoagulanta
GLICEMIA
Se recolteaza
5-6 ml de
solutie prin
punctie
venoasa fara
substanta
anticoagulanta.
Urgente: 2 ml
sange pe 4 mg
clorura de
sodiu
LEUCOCITE
Se recolteaza 2
ml de sange
prin punctie
venoasa .

81

47,9%

45%

16,6 g%

16 g%

230 mg%

180-280 mg%

96 mg%

80-120 mg%

14.500 mm

5000-800 mm

EXAMENE PARACLINICE
DENUMIREA
EXAMINARII

PREGATIREA PACIENTULUI

- Pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , pentru nlturarea

factorilor emoionali ;
- Transport pacienta n sala de examinare cu cruciorul , cu 10-15 min.
nainte de nregistrare ;
- Ajut pacienta s se dezbrace i o aez comod pe patul de consultaie
, rugnd-o s-i relaxeze musculature ;
- Montez electrozii ct mai aproape de rdcina membrelor ,aplicnd
gel la nivelul tegumentului, astfel :
EKG

ROU membrul superior drept ;

GALBEN membrul superior stng ;
NEGRU membrul inferior drept ;
VERDE membrul inferior stng .
Aez cei 6 electrozi precordiali astfel :
V 1 spaiul IV I.C. pe marginea dreapt a sternului ;
V 2 spaiul IV IC pe marginea stng a sternului ;
V 3 ntre V 2 i V 4 la jumtatea distanei ;
V 4 spaiul V IC pe linia medioclavicular stng ;
V 5 spaiul V IC pe linia axilar anterioar stng ;
V 6 spaiul V IC pe linia axilar mijlocie stng .

- nregistrez electrocardiogarama i apoi ndeprtez electrozii ;

- Ajut pacientul s se mbrace i o conduc la salon ;
- Notez pe electrocardiogram : numele i prenumele pacientei ,
82

vrsta , data i ora nregistrrii .

- pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , explicndu-i

necesitatea examinrii i cum trebuie s se comporte n timpul
expunerii filmului :
- nsoesc pacienta la camera de radiologie avnd cu mine F.O. n care
notez examenul cerut de medic i datele communicate de medicul
din serviciul de radiology ;
- ndeprtez obiectele radioopace care pot da greeli de interpretare a
imaginii radiologice ;
- aez pacienta n ortostatism n ncperea aparatului i i explic c
expunerea se face n apnee dup o inspiraie profund ;
- m protejez de razele roentgen ;
INSPECTIA

- dup examinare conduc pacienta la salon .

. - Pregtesc psihic pacienta , explicndu-i scopul i natura
examenului ;
- Explic pacientei cum trebuie s se comporte n timpul examinrii
Se inspecteaza regiunea atat in repaus, cat si cerand bolnavului sa
execute anumite miscari cu muschii mimicii, pentru a depista o
paralizie faciala: sa se incrunte, sa ridice sprancenele, sa stranga
pleoapele, sa arate dintii, sa fluiere si sa-si umfle obrajii cu aer

PALPATIA

RINOSCOPIA
ANTERIOARA

- Pregtesc psihic pacienta , explicndu-i scopul i natura examenului

- se palpeaza regiunea cu delicatete, pe rand pentru fiecare parte.
La nivelul piramidei se poate palpa o deformare posttraumatica,
durere in punct fix, crepitatii gazoase in emfizemul subcutanat sau
crepitatii osoase in fracturi. Mobilitatea anormala a piramidei in
jumatatea sa superioara este semn sigur de fractura.

- pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , explicndu-i

necesitatea examinrii i cum trebuie s se comporte n timpul
examinarii
-se proiecteaza lumina oglinzii frontale la nivelul orificiilor narinare,
mana stinga a medicului este asezata pe capul bolnavului, pentru
83

a-l fixa, in mana dreapta medicul tine speculul nazal, ale carui
valve le introduce in vestibul, dupa care deschide speculul prin
apropierea usoara a manerelor. Dupa directia luminii si a privirii,
deosebim doua incidente pentru rinoscopia anterioara:
1 - incidenta orizontala, cand speculul trebuie sa ridice putin varful
piramidei, cu care ocazie se vede partea inferioara a etajului
respirator al foselor nazale: cornetul inferior, intrarea in meatul
inferior, planseul fosei si portiunea inferioara a septului;
2 - incidenta oblica, care se obtine prin extensia capului
bolnavului: se vede cornetul mijlociu, partial meatul mijlociu si
portiunea corespunzatoare a septului nazal. Mai sus de meatul
mijlociu se gaseste etajul olfactiv al fosei, ce nu poate fi vazut la
rinoscopie, intrucat marginea libera a cornetului mijlociu se apropie
de sept, lasand un spatiu ingust (fanta olfactivA), ce nu permite
vizualizarea elementelor de deasupra sa.

MEDICAMENTE ADMINISTRATE
Denumire
Fitomenadion

Mod de
Mod de
prezentar adminstr
e
are
Fiole
i.m
a1ml
solutie
apoasa
coloidala
injectabil
a
continana
d

Doza
unica

Doza
totala

Actiune

2mg/zi

10
mg/m
l

antihemo
ragic

84

Reactii
adverse
-dispnee
-tahicardie
-colaps

Etamsilat

fitomena
dion 10
mg
Cutii cu
10 fiole a
2 ml.
Cutii cu
100 fiole
a2 ml
Cutii cu
10 fiole
de 2 ml
Cutii cu
100 fiole
de 2 ml

i.m

1 ml /
12 h

i.m

100
mg/2
ml

Solutie
injectabil
a 2%,
4%, 1%;
ct. x 5
sau 10 f
Fiola a 1
ml sol
apoasa
inj
continand
epinefrin
a hcl.1
mg
Compro
mate a
500 mg
5 mg/ 5
ml
suspensi
e orala

Tesut
subcuta
nat

1%

i.v

oral

3/zi

3/zi

oral

1/ zi

1/zi

Glucoza 5%

Soluie
perfuzabil
Flacon
500 ml

PEV

500ml

Ser fiziologic 9%

Solutie

PEV

500ml

Mialgin

Xilina

Adrenalina

Paramol
Flonidan

85

hemostati
2
c
ml/2
4h

hipotensiune
trecatoare
cefalee si
eruptii
cutanate

300 Analgezic -ameteli

mg/zi
-sudoaratie
-deprimare
respiratorie
-constipatie
-insuficienta
renala
2%

Anestezic

-somnolenta
-ameteli

1/200 Anestezic -tahicardie

0
-aritmii
-anxietate
-ameteli
-cefalee

Analgezic -eruptii
cutanate

Analgezic -cefalee
-oboseala
-somnolenta
-cresterea
apetitului
-greata
500m Furnizea
Diurez
l
z
osmotic
energia
hiperglicemie
necesar
celulelor
500m Hidratare Suprancrcar

peruzabil
a flacon
500 ml

, reface
volemia

e circulatorie
i edeme ,
hipercloremie
i acidoz

EVALUARE FINALA

Pacientul B.A in varsta de 30 de ani s-a internat in sectia ORL a

Spitalului Judetean Buzau cu diagnosticul de trimitere (de la medicul
de familie):odstructie nazala cronica.
In timpul spitalizarii s-au efectuat analize de laborator si examen
clinic ORL, in urma examenului clinic ORL pacientul a fost
diagnosticat cu deviatie de serpt nazal.

86

Sa intervenit chirurgical in anestezie locala practicandu-se

septoplastia.Sa administrat tratament antibiotic,
antiinflamator,antialgic si hemostatic.
Pacientul a urmat tratamentul, avand o evolutie buna, in urma
caruia se externeaza, cu urmatoarele recomandari:
Evitarea traumatismelor la nas;
Evitarea intemperiilor;
Control orl in 7 zile;

CAZUL III

87

PLAN DE INGRIJIRE
I.CULEGEREA DATELOR
A. IDENTIFICAREA PACIENTULUI
NUME PRENUME: S.G
VARSTA: 65
SEX: masculin
NATIONALITATE: romana
STARE CIVILA: casatorit
RELIGIE: crestin-ortodox

88

OCUPATIE: pensionar
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA: bune
PROTEZE: prezinta
ALERGII: nu prezinta alergie la nici un tip de medicament, aliment
sau alergeni din mediu
ACUITATE VIZUALA: ochi normali
ACUITATE AUDITIVA: hipoacuzie
ACUITATE TACTILA: sensibilitate pastrata
SEMNE PARTICULARE: nu prezinta interventii chirurgicale
SISTEM OSOS: integru
MOBILITATE ARTICULARA: articulatii libere, mobile
GRUP SANGUIN: OI Rh+
DATE ANTROPOMETRICE: Greutate: 105 Kg
Inaltime: 1,70 m
B.DATE VARIABILE
DOMICILIUL: localitatea Ramnicu Sarat
CONDITII DE VIATA: corespunzatoare
ECHIPA DE SUSTINERE: familia care il viziteaza zilnic
CONDITII PSIHOSOCIALE: Stare de contienta pastrata
Comunicare nealterata
Pacientul si-a asumat rolul de
bolnav
DATA INTERNARII: 14.04.2011
DATA EXTERNARII: 17.04.2011

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: neaga
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE Si FIZIOLOGICE:
HTA ,Gastrita 2007
MOTIVELE INTERNARII
- pata vasculara stanga, sangeranda
- cefalee, ameteli, dispnee, disfagie, febra
89

ISTORICUL BOLII
Boala debuteaza in urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala, oprita
ulterior, in urma cu doua ore hemoragia sa repetat, motiv pentru
care se prezinta n serviciul ORL pentru investigatii si tratament de
specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
STARE GENERALA: alterata,febra
TEGUMENTE SI MUCOASE: palide
TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: bine prezent
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: aparent integru, morfofunctional,
articulatii mobile, nedureroase
EXAMEN PE APARATE
APARAT RESPIRATOR: tuse
APARAT CARDIO-VASCULAR: socul aplexian in spatiul IV
intercostal stang, zgomote cardiace clare, egale, bine batute.
TA- 170/110 mmHg
P- 70 p/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, elastic, fara sensibilitate la
palpare, superficiala si profunda; ficat,splina- in limite normale,
tranzit present.
SISTEMUL NERVOS: orientat temporo- spatial,reflexe pupilare
cutanate
R.O.T prezente normale, organe de simt prezente
OBICEIURI ALIMENTARE: hidratare 1,5-2l lichide zilnic, nu
consuma alcool, nu fumeaza.
ELIMINARI:
URINA: fregventa 5-6 mictiuni/ zi
-cantitate:1400 ml/zi
-ritm: de 3 ori mai mic noaptea
-culoarea: galben deschis
-reactie: Ph usor acid 5
-aspect: clar transparent
SCAUN : fregvent: un scaun /zi
-orar: dimineata la trezire
-cantitate: 170 g
90

-consistenta: pastoasa
-forma cilindrica: diametru 4-5 cm
-lungime variabila
-culoare: bruna
-miros: fecaloid
DIAFOREZA: transpiratii moderate
VARSATURI: nu prezinta
EXPECTORATII; nu prezinta
DIAGNOSTIC MEDICAL:
1. Epistaxis
2. HTA st 1
3. Diabet zaharat
II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
PROBLEME ACTUALE
- pata vasculara stanga, sangeranda, rinoree, cefalee, febra,
frisoane
- tegumente si mucoase palide
GRAD DE DEPENDENTA
- Nevoia de a respira
- Nevoia de a bea si a manca
- Nevoia de a dormi si de a se odihnii
- Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
- Nevoia de a fii curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele
- Nevoia de a evita pericolele
DIAGNOSTICUL DE NURSING
7. Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie
Dificultatea de a respira datorita obstructiei nazale,tusei,
diminuarea la effort cu slabiciune, oboseala.
8. Nevoia de a bea si a manca
91

Reflux de deglutitie alterat datorita sangerarii.

9. Nevoia de a dormi si de a se odihnii
Incapacitatea de a dormi datorita sangerarii, tusei si starii
febrile.
10. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite
normale
Febra 38,3C, transpiratii,sangerari nazale
11. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele.
Imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate datorita
sangerarii.
12. Nevoia de a evita pericolele
Vulnerabilitate fata de pericole cauzate de sangerari.

PLAN DE NGRIJIRE
Nevoi alterate
1.Dificultatea
de a respire.
- obstrucia
nazal, tuse,
rinoree,
sngerare

Obiective
- oprirea
hemoragiei n
cel mai scurt
timp
- pacientul s
fie echilibrat

Intervenii
- aplic msurile de
prim ajutor, prin
compresiune digital
asupra narinei care
sngereaz, cel puin
10 minute, prin

92

Evaluare
- pacienta
respir mai
uor, dup 3
zile
sngerrile sau oprit

- alterarea
perfuziei
tisulare prin
scderea
debitului
cardiac prin
creterea
valorilor
tensiunii
arteriale (TA)

respirator i
circulator
- Scderea
valorilor
tensiunii
arteriale (TA)
n limite
acceptabile

tampon compresiv
mbibat n soluia
hemostatic
- ajut medicul la
aplicarea
tamponamentului n
vederea hemostazei
- asigur repausul la
pat pe partea care
sngereaz
- recolteaz snge
pentru determinarea
hemoglobinei ,
hematocritului
- administreaz
medicaia prescris
de medic:
Ampicilin 2x1
fl/zi
Gentamicin 80
mg 2x1/2 fl/zi
Adrenostazin +
Etamsilat 1 fl.
La 12 ore
-asigurarea
repausului fizic i
psihic
-administrarea
tratamentului
medicamentos
prescris(n cazul
de fa Metoprolol
50 mg., Crestor 20
mg Per os)
-efectuarea
bilanului hidric
(intrri-ieiri)
pentru prevenirea
depleiei de
93

evaluarea:
TA, AV, FR
-Glicemiei
Colesterol,
Lipide,
Trigliceride
, LDL,
HDL,
Transamin
aze
-Uree,
Creatin

potasiu, care
provoac aritmii
-asigurarea unor
alimentaii
echilibrate innd
cont de afeciunile
existente:
Educaia sanitar
a pacientului:
-regim de via
echilibrat
(alterarea
perioadelor de
activitate cu
perioadele de
repaus)
-evitarea stresului
psihic (stri
conflictuale,
surmenaj
intelectual)
-suprimarea
fumatului
-exerciii fizice
plimbare
-alimentaie
echilibrat

2. Dificultatea
de
a
se
alimenta
Alimentaie
inadecvat
Cauza

S se
obin
echilibrul
metabolism
ului glucidic
Pacientul s

-controlul periodic la
medicul de familie i
cardiolog
- urmresc apariia
sngerrilor i aplic
tamponamentul
pentru oprirea
sngerrii
- alimetez pacientul
cu alimente lichide
94

- starea
pacientului
este
ameliorat

dezechilibru
l
metabolism
ului
glucidelor
Manifestri
polifagie,
polidipsie

se alimenteze
n raport cu
nevoile sale
calitative i
cantitative pe
24 ore

sau uor de nghiit

- recolteaz
produsele pentru
examenul de
laborator (snge,
urin)
- administreaz
medicaia
prescris de medic
la orele indicate
- instituirea de
perfuzie
endovenoas
pentru
reechilibrarea
hidro-electrolitic
- tratamentul
substitutiv cu
insulin (iniial n
perfuzie continu),
ulterior n 4
injecii/zi, cu 15-30
minute nainte de
mas (Actrapid la
mesele principale)
i Insulatard la
culcare s. cutanat
(folosete seringa
special gradat n
uniti de insulin,
ine seama c
alcoolul
inactiveaz
produsul)
- respect cu
strictee msurile
de asepsie
- alterneaz locul
95

de injectare pentru
a preveni
lipodistrofiile
- loc de injectare
faa extern a
braului, 1/3
mijlocie, faa
anteroextern a
coapsei, 1/3
mijlocie, regiunea
subclavicular,
flancurile peretelui
abdominal,
regiunea fesier,
supero-extern
- administreaz
medicaia
adjuvant
vitaminoterapia,
KCl
- asigur
alimentaia
pacientului
- evalueaz
nevoile cantitative
i calitative n
funcie de vrst
(copil, adolescent,
adult) sex, forma
bolii: glucide 55%
200 gr din raia
caloric zilnic de
1600 calorii/zi, 55
g proteine/zi (2,5
g/kg/zi) i 64 g
lipide/zi,
repartizate n 3
mese principale i
96

gustri
- numrul
meselor/24 ore
4-5-6- (3 mese
principale i 2-3
gustri)
- alegerea
alimentelor se face
n funcie de
coninutul de
glucide
- alimente
interzise: zahr,
produse
zaharoase, fructe
uscate, prjituri,
leguminoase
uscate, siropuri,
struguri, prune
- alimente permise
cntrite: pine
(50% glucide),
cartofi (20%
glucide), pastele
finoase, fructe,
legume (cu peste
5% glucide), lapte,
brnz de vac,
mmlig
- alimente premise
necntrite:
carnea i
derivatele din
carne, petele,
oule,
brnzeturile,
smntna, untul,
legumele cu 5%
97

glucide (varz,
conopid,
ptlgele roii,
fasolea verde), din
alimentaia zilnic
s nu lipseasc
carnea, oul,
petele
preparea alimentelor:
se va folosi pentru
ndulcirea ceaiului,
compotului, ciclamat
de sodiu sau
zaharin (care se pun
dup fierberea
produselor), sosurile
nu se ngroa cu
fin, ci cu legume
pasate, pastele
finoase se cntresc
nainte de fierbere,
pinea se cntrete
nainte de a fi prjit
(prin deshidratare se
concentreaz n
glucide), se folosete
firberea i coacerea,
ca tehnici de
preparare a
alimentelor.
3. - Somnul - pacientul s
este alterat
beneficieze de
un somn
corespunztor
calitativ i
cantitativ

- schimb
pansamentul la
nevoie,
- aerisesc salonul, i
asigur o temperatur
optim
- servesc pacientul cu
un pahar de lapte

98

- pacientul are
un somn
linitit 7 ore
pe noapte

4.
-Febr - s prezinte
0
38,3 C,
temperatur
transpiraii
corporal n
limite normale
n 1-2 zile

5.
Imposibilitatea
de a-i
menine
mucoasele
curate

- pstrarea
tegumentelor
i mucoaselor
curate i
ngrijite

6:Pericolul
complicaiilor

- prevenirea
complicaiilor

cald nainte de
culcare
- msor temperatura
i notez n FO
- schimb lenjeria de
corp i de pat la
nevoie
- aerisesc ncperea.
- nclzesc pacientul
n caz de frisoane
- administrez conform
indicaiilor medicului
tratament cu
antipiretice i
antibiotice
- execut toaleta
nrilor
- urmresc cantitatea
i periodicitatea
apariiei sngerrilor
- asigur i schimb
tamponamentul de
cte ori este nevoie
- relizez toaleta
pacientului la nevoie
pentru a evita efortul
- monitorizarea
funciilor vitale
- supravegherea strii
generale,
temperatur, coloraie
tegumente, diurez
- respectarea
msurilor de asepsie
i antisepsie n
efectuarea
pansamentelor i a
orice fel de
manipulri medicale
- respectarea
99

Dup 30
minute de la
administrarea
antipireticelor
febra a sczut
la 37,5 C
S-a repetat
doza dup 4
ore, pacientul
devenind
afebril.
- bolnavul
prezint
tegumente
curate i
ingrijite

normelor sanitare de
prevenire a infeciilor
nozocomiale
- asistenta va face
educaia pentru
prevenirea
accidentelor de acest
gen i evitarea
pericolelor.

INTERVENII CONSTANTE

100

EVALUARE

1.Am asigurat condiii de microclimat : salon aerisit , iluminat adecvat cu

temperatur optim 18-20C .
2. Am respectat circiutele funcionale , regulile de asepsie i antisepsie .
3. Am msurat i notat funciile vitale i vegetale n F.O.( puls , respiraie ,
T.A.,temperatur , diurez , scaun ).
4. Am asigurat condiii de igien :
- am observat capacitatea pacientei de a-i satisface ngrijirile personale ;
- am pregtit patul i accesoriile sale ;
- am schimbat lenjeria de corp i de pat de cte ori a fost nevoie ;
- am ajutat pacienta la mbrcat i dezbrcat .
5. Am pregtit materialele i pacienta n vederea recoltrii de snge pentru
analize de laborator i de urin pentru examenul sumar de urin .
6. Am planificat pacienta la examene medicale :
- am pregtit pacienta pentru examene de specialitate psihic i fizic, am
nsoit-o ;
- am pregtit salonul i pacienta pentru vizita medical ;
- am participat la examenul clinic general i am notat n F.O. indicaiile
medicului .
7. Am administrat medicaia indicat de medic i am urmrit efectul ei asupra
organismului .
8. Alimentaia pacientei :
- am observat apetitul pacientei ;
- am instituit regim alimentar hiposodat ;
- am calculate bilanul ingesta-excreta ;
- am asigurat aportul caloric i energetic necesar ntreinerii organismului .
9. Am supravegheat pacienta , am observat faciesul , starea psihic , starea
de contien i reactivitatea pacientei .
10. Am asigurat transportul pacientei la diferite servicii de investigaii ,
diagnostic i tratament .

EXAMENE DE LABORATOR

101

Interveniile
propuse au fost
efectuate fiind
satisfcute
nevoile pacientei

Denumire
HEMATOCRIT

HEMOGLOBINA

LEUCOCITE

VSH

GLICEMIE

TGO

Mod de
recoltare
Se recolteaza 2
ml de sange
prin punctie
venoasa pe
EDTA (sol
anticoagulanta)
Se recolteaza 2
ml de sange
prin punctie
venoasa pe
EDTA
Se recolteaza 2
ml de sange
prin punctie
venoasa .
Se recolteaza
1,6 ml de sange
prin punctie
venoasa fara
garou+0,4 ml
citrate de
sodium 3,8%
Se recolteaza
5-6 ml de
solutie prin
punctie
venoasa fara
substanta
anticoagulanta.
Urgente: 2 ml
sange pe 4 mg
clorura de sodiu
Se recolteaz
4.5 ml. snge
fr substan
anticoagulant
n tuburi
102

Valori obtinute

Valori normale

25,8%

45%

9,6 g%

16 g%

12150 mm

5000-8000 mm

21 mm/ora

37 mm/ora

180 mg%

80 -120 mg%

18

10.0-35.0 U/L

TGP

CREATININA

TQ

vacutainer cu
dopul de
cauciuc de
culoare rou .
Pacientul este
nemncat
Se recolteaz
4.5 ml. snge
fr substan
anticoagulant
n tuburi
vacutainer cu
dopul de
cauciuc de
culoare rou .
Pacientul este
nemncat
Se recolteaz
4.5 ml. snge
fr substan
anticoagulant
n tuburi
vacutainer cu
dopul de
cauciuc de
culoare rou .
Pacientul este
nemncat
Se recolteaz
4.5 ml snge pe
0.5 ml oxalate
de potasiu n
tuburi
vacutainer cu
dopul de
cauciuc de
culoare albastr
. Pacientul nu
mnnc
nainte de
103

21

10.0-45.0 U/L

1 mg%

0,6-1,3 mg%

22.6

12.6-15.6 sec

recoltare
UREE

INR

TRIGLICERIDE

Urina se
recolteaz
dimineaa ,
ntr-un vas
curat , steril 50100 ml , urin
proaspt de la
jumtatea
jetului de urin ,
se eticheteaz
i se duce la
laborator .
Se recolteaz
4.5 ml snge pe
0.5 ml oxalate
de potasiu n
tuburi
vacutainer cu
dopul de
cauciuc de
culoare albastr
. Pacientul nu
mnnc
nainte de
recoltare
Se recolteaza o
proba de 5 ml de
sange prin
punctie venoasa.
Recoltarea
probei se face
dimineata dupa
un post nocturn
de minimum 8
ore.

104

80,2

20 -40 mg/100
ml

1,29

0.87-1.13

130 mg/dl

150 mg/dl

EXAMENE PARACLINICE
DENUMIREA
EXAMINARII

PREGATIREA PACIENTULUI

- Pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , pentru nlturarea

factorilor emoionali ;
- Transport pacienta n sala de examinare cu cruciorul , cu 10-15 min.
nainte de nregistrare ;
- Ajut pacienta s se dezbrace i o aez comod pe patul de consultaie
, rugnd-o s-i relaxeze musculature ;
- Montez electrozii ct mai aproape de rdcina membrelor ,aplicnd
gel la nivelul tegumentului, astfel :
EKG

ROU membrul superior drept ;

GALBEN membrul superior stng ;
NEGRU membrul inferior drept ;
VERDE membrul inferior stng .
Aez cei 6 electrozi precordiali astfel :
V 1 spaiul IV I.C. pe marginea dreapt a sternului ;
V 2 spaiul IV IC pe marginea stng a sternului ;
V 3 ntre V 2 i V 4 la jumtatea distanei ;
V 4 spaiul V IC pe linia medioclavicular stng ;
V 5 spaiul V IC pe linia axilar anterioar stng ;
V 6 spaiul V IC pe linia axilar mijlocie stng .

- nregistrez electrocardiogarama i apoi ndeprtez electrozii ;

- Ajut pacientul s se mbrace i o conduc la salon ;
- Notez pe electrocardiogram : numele i prenumele pacientei ,
vrsta , data i ora nregistrrii .

105

- pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , explicndu-i

necesitatea examinrii i cum trebuie s se comporte n timpul
expunerii filmului :
- nsoesc pacienta la camera de radiologie avnd cu mine F.O. n care
notez examenul cerut de medic i datele communicate de medicul
din serviciul de radiology ;
- ndeprtez obiectele radioopace care pot da greeli de interpretare a
imaginii radiologice ;
- aez pacienta n ortostatism n ncperea aparatului i i explic c
expunerea se face n apnee dup o inspiraie profund ;
- m protejez de razele roentgen ;
INSPECTIA

- dup examinare conduc pacienta la salon .

. - Pregtesc psihic pacienta , explicndu-i scopul i natura
examenului ;
- Explic pacientei cum trebuie s se comporte n timpul examinrii
Se inspecteaza regiunea atat in repaus, cat si cerand bolnavului sa
execute anumite miscari cu muschii mimicii, pentru a depista o
paralizie faciala: sa se incrunte, sa ridice sprancenele, sa stranga
pleoapele, sa arate dintii, sa fluiere si sa-si umfle obrajii cu aer

PALPATIA

RINOSCOPIA
ANTERIOARA

- Pregtesc psihic pacienta , explicndu-i scopul i natura examenului

- se palpeaza regiunea cu delicatete, pe rand pentru fiecare parte.
La nivelul piramidei se poate palpa o deformare posttraumatica,
durere in punct fix, crepitatii gazoase in emfizemul subcutanat sau
crepitatii osoase in fracturi. Mobilitatea anormala a piramidei in
jumatatea sa superioara este semn sigur de fractura.

- pregtesc pacienta din punct de vedere psihic , explicndu-i

necesitatea examinrii i cum trebuie s se comporte n timpul
examinarii
-se proiecteaza lumina oglinzii frontale la nivelul orificiilor narinare,
mana stinga a medicului este asezata pe capul bolnavului, pentru
a-l fixa, in mana dreapta medicul tine speculul nazal, ale carui
valve le introduce in vestibul, dupa care deschide speculul prin
106

apropierea usoara a manerelor. Dupa directia luminii si a privirii,

deosebim doua incidente pentru rinoscopia anterioara:
1 - incidenta orizontala, cand speculul trebuie sa ridice putin varful
piramidei, cu care ocazie se vede partea inferioara a etajului
respirator al foselor nazale: cornetul inferior, intrarea in meatul
inferior, planseul fosei si portiunea inferioara a septului;
2 - incidenta oblica, care se obtine prin extensia capului
bolnavului: se vede cornetul mijlociu, partial meatul mijlociu si
portiunea corespunzatoare a septului nazal. Mai sus de meatul
mijlociu se gaseste etajul olfactiv al fosei, ce nu poate fi vazut la
rinoscopie, intrucat marginea libera a cornetului mijlociu se apropie
de sept, lasand un spatiu ingust (fanta olfactivA), ce nu permite
vizualizarea elementelor de deasupra sa.

MEDICAMENTE ADMINISTRATE

107

Denumire

Mod de
Mod de Doza
prezenta administra unica
re
re

Gentamici
na

Solutie
injectabil
a 40 mg/
1ml.
Solutie
inj a 80
mg/2ml.

Ampicilina

Flacoane
cu 20
capsule
sau
blistere a
10
capsule.
Plicuri
termosuda
te cu 1 g si
2g
pulbere.
Cutii cu
25, 50 sau
100
flacoane a
0,250 g,
0,500 g, 1
g si 2 g
pulbere
injectabila

Cutii cu
10 fiole a
2 ml.
Cutii cu
100 fiole
a2 ml
Metroprolo 100 mg
l
comprim
ate
Crestor
10 mg
comprim

Doz Actiune
Reactii
a
adverse
total
a
80
80
antibioti -hipoacuzie
mg 2 mg/2
c
-tulburari
x
ml
renale
fl/zi
-varsaturi
-greata
-vertij

i.m
i.v

-urticarie
antibioti -greturi
c
-anemie
-candidoza
-nefrita
-febra

i.m
i.v

2x 1
fl/zi

4g
la
24h

i.m

1
ml/1
2h

2
ml/2
4h

Hemost hipotensiune
atic
trecatoare
cefalee si
eruptii
cutanate

50
mg

100
mg

10
mg/zi

40
mg

antiinfla -atenie
mator -bradicardie
-insomnie
antiinfla -durere
mator musculara

Etamsilat

Per os

Per os
108

ate
filmate
Actropid

Adrenosta
zin

Flacon a
1 fl/zi 1fl/zi
10 ml de subcutana
40 si
t
respectiv
e 100
UI/ml
Fiole a 5
ml sol
1 fl la 1 gl
apoasa,
12 h la 12
Injectabil
i.m
h
a,
Continan
d
carbozoc
roma
1,5
mg(cutie
cu 5 buc

EVALUARE FINALA

109

-durere
gastrica
-constipatie
- pierderea
insulina apetitului
-oboseala
-nevroza
-piele uscata
hemost
atic

Injectia este
dureroasa

De comun acord cu pacientul , medicul a hotrt externarea acestuia

n data de 17.04.2011
Asistenta medical :
pregtete documentele necesare medicului ;
pregtete pacienta i anun familia asupra datei externrii.
Starea pacientei la externare vindecata.
Gradul de autonomie :
pacientul i poate ndeplini singur nevoile fundamentale dar
trebuie s respecte urmtoarele recomandri :

De a evita frigul si umezeala

De a evita curentii de aer rece
Se interzice expunerea la soare si efort fizic
Control ORL la 7 zile

VI. TEHNICI APLICATE

110

1. MSURAREA RESPIRAIEI
Scop: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al
evoluiei , al apariiei unor complicaii i al prognosticului .
Elemente de apreciat :
Tipul respiraiei ;
Amplitudinea micrilor respiratorii ;
Ritmul ;
Frecven ;
Materiale necesare :
Ceas cu secundar ;
Creion de culoare verde / pix cu past verde ;
Foaia de temperatur ;
Interveniile asistentei :
Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce
urmeaz a fi efectuat
Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
Numrarea inspiraiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obinute printr-un punct

pe foaia de

temperatur (fiecare linie orizontal a foii reprezint dou

respiraii)
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pt.obinerea
curbei
n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut,
ct i caracteristicile respiraiei:

111

Exp. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm
regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face
prin simpla observare a micrilor respiratorii
Pentru foile de temperatur n care respiraia este nscris cu
valori ce cresc din 5 n 5 fiecare linie orizontal reprezint o
respiraie .
2. MSURAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definiie :Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de

snge asupra unui vas de snge arterial.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a
inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).
Se

msoar

tensiunea

arterial

sistolic(maxim)

diastolic(minim) = elemente de evaluat.

Loc de msurare
artera humeral ;
artera radial ( electronic).
Materiale necesare :
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
112

cea

 stetoscop biauricular
tampon de vat
alcool
pix de culoare roie
Metode :
auscultatorie
palpatorie
oscilometric
Tehnic
Metoda auscultatorie :
pregtire psihic
repaus timp de 5 minute
se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul
fiind n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei
humerale sub marginea inferioar a manetei
se introduc olivele stetoscopului n urechi
se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei
de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile
se

decomprim

deschiderea

supapei

zgomot(acesta
maxime).

Se

progresiv
pn

reprezint
reine

aerul
cnd

valoarea

valoarea

din
se

manet
aude

tensiunii

indicat

prin
primul

arteriale

continundu-se

decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea

arterial minim)
Metoda palpatorie :
113

 determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind

identice metodei auscultatorii;
Metoda oscilometric :
o Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea
pulsaiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon ;
o Aparatul este alctuit dintr-un cadran gradat n uniti, o
manet pneumatic i par de cauciuc.
o Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la
nivelul dorit, de unde pulsaiile se transmit la manometru.
Tehnic :
Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.
Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile
arteriale.
Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn
se gsete valoarea maxim a amplitudinii care s.n. indice
oscilometric.
Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte
variabile
Nu are importan valoarea obinut, ci important este
diferena dintre 2 regiuni simetrice care nu trebuie s
depeasc 2mmHg
VALORI NORMALE :
TAmax

114

TAmin

1-3 ani
4-11 ani
12-15 ani
adult
varstnic

75-90 mmHg
90-110 mmHg
100-120 mmHg
115-140 mmHg
>150 mmHg

50-60 mmHg
60-65 mmHg
60-75 mmHg
75-90 mmHg
>90 mmHg

Modificri ale TA
1. Hipertensiunea arterial = creterea TA peste valorile
normale ;
2. Hipotensiune arterial = scderea tensiunii arteriale sub
valorile normale .
Notare :
se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie
orizontal de culoare roie, socotindu-se pentru fiecare linie a
foii o unitate coloan de mercur ;
se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz
spaiul rezultat ;
n alte documente medicale se noteaz cifric.
3. MSURAREA PULSULUI ARTERIAL
Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe
un plan dur, osos i este sincron cu sistola ventricular .
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz: ritmul, amplitudinea, frecvena i celeritatea.
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi
comprimat pe un plan osos:
artera temporal_superficial (la copii) ;
115

 artera carotid ;
regiunea apical (vrful inimii);
artera humeral ;
artera radial ;
artera femural ;
la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului) ;
artera tibial ;
artera pedioas .
Materiale necesare:
pix culoare roie ;
ceas cu secundar .

Tehnica :
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul
arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor
asupra

peretelui

arterial

pn

zvcniturilor pline ale pulsului

se numr pulsaiile timp de 1 minut

116

la

perceperea

Consemnarea: valorii obinute se face printr-un punct pe foaia de

temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal reprezint 4
pulsaii.
i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru
obinerea curbei. n unele documente se noteaz cifric.
Interpretare :
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificri de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta
slab, urmat de pauz
Amplitudinea (volumul)
este determinat de cantitatea de snge existent n vase
este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim
la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
modificri de amplitudine a pulsului
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena

Nou-nascut
Copil mic
La 10 ani
Adult
Varstnic

130-140 p/min
100-120 p/min
90-100 p/min
60-80 p/min
>80-90 p/min

117

modificri de frecven a pulsului :

tahicardie = creterea frecvenei pulsului
bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

VII. BIBLIOGRAFIA

1. BUBUIAN MIHAI, MARIA IVANOVICI, MUSTTEA

NICULAE Otorinolaringologie pediatric, Ed. All, 1998
2.

ENESCU LONGINUS, Editura Dimitrie Cantemir , Iai

2002;
Anatomia i fiziologia omului
3.

ENESCU LONGINUS, Editura Pim Farmacologie Ediia

aIIa
4. TITIRC LUCREIA Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical
Romneasc, 1998
5. TITIRC LUCREIA Breviar de explorri funcionale i de
ngrijiri speciale acordate bolnavilor, Ed. Viaa Medical
Romneasc, 1994
6. TITIRC LUCREIA Urgene medico-chirurgicale, Ed.
Medical, Bucureti, 1993

118