I

4: i:
1

.,i
':

srga{rizate
1^D^*^^*^tIttl .i ElSt alrlErc

It i! f

i.sl 2,' Trwsetsri{e actefeg juri#iee e*m ercialC

:

B,' Aeielej eolner*ieJe se parti*uleriz#ze Frs? sr's?_ ir*sa*::ri; l)actie ccmeriaie surit acte j-&p!* j ii aBe.ratir*i ecossrs*se ge{*erat de d*sfeeursrea activitatji ec*aoeice in *od organizat e* c.atre pr+fesi,*aistl,prafesi+*:sti eare $31lt
cor:r:meianti;

?\*ctcle '*s}}s*iale aB ca *biect prcdrcerea si eire$latia marfurilcr,executarea <ie iucrari si presf*re*de servicii; 3]a*tel* m:s:erciai* *: <frept se*p *btr*e_r*a <i* pr*fit.
'.

r4'. "ii 1- .

'e I* .I Jt - 'l \*i'l

'

.'tfiocietatiledepersoane,De-ftnitie ,, '.-'' f,, tr; a) S*cief${i}e *e pere**ne sunt cele fn e*.re pr*demi*S
:

6i alter cauce de diealvare gi lichidare specifiee Fe car-e nu le gisirn la alte sacietali comereiale. As*tr";xcrya*it*eea e--c**:deree" r**agsre+ sau deees*l i*rlr*e di*tr* as+*iegi e*#, *ai,*r!13 aestor s*uzq i?*ntirsi asociqilcr s-a redus la unui singur, esnslia:ie eaeuri iie dizolvare gi iichidare a scciet*liior de persoane, dac6 regea nu dispune in alt mod. F*'rs:* Xipi+$ *s**i*t*$lcx ile prrs*aa* *st* s+clct*ea e*see:ti*l& 3p ::**:r ?rr aceeaqi "n1*{:*r,,daE categ+ris este i*elus$ gi sa*ietatea !* camanditi .._''-"."..,1-""* sir::nlt i.,: i , ., i.
,*tr

par*ur'*li *:nsXi{}rlevii soeicr$i. Deprecierea acesto! relalri dlntre *s*4iagi $s:": e*r.i:E"1ie nei*{eiegeci grav ivite t$tre ei i:apiedi*& fumli+narea s}+nr;al* a see:et*fi qi e+nstituie, p*trivii legi!, + saue5 de diz+iv.a:e gi hchid*"e a s*:cieti-ji comerriaie. Cera*i*:*l intr*tr: per$*rl*a aI acfulai constitiltiv al s*cietagil+r de Fei$case st5 ia baza a

i*f*it* p*rso**+). fu eceste s*cietE6i, eali,tatrile perscrale *ie asaeiafiiar,. eare de regtrl5 se rim*sf lntre *i, s*at bci*rAt*err* gi d*tecsdcaaie e*t ic? r.e+ssaext** c*:cstit*rii 16g p* *j

increder*a asociatil*r f*arat-as*l

r.,.f"Se*fe"#e Ss *:xp#*fnri #*pxfufe \--1''1S: b) $oci*J6tile de 1apit*a!*ri sr-urt *e!e in care pre.dorninb caraefenll ins:it$

p*cr-4riqe, reprezentat de cota de parlicipare ia capitalul social qi nu calitS.liie personaie ale as.,cjafitor.

$**ie{{iie de t*piteluri sr:xt ,,s**i*ff* dssqkise'" rE {irr num*r mar* de as*cieii {ae{ionari} care de regul{ nu- ss cuttosc intre ei, spre decsebire de s+*ietdiiie de perscane e*-re sunt *** i*f$t f*&;*"#'" Ieg*taere een!***ril+r e* s+*ietatea de **p+*ai*n este r-lafd nr-lrc:ai de oi'ligalia {e F!a":A a ac$rmi!+r ;i de dr*ptui de a ir:ca.sa di'.'iCeq:drie +btjn*te ?n r-pc:"i eir n$m6rul gi vabarea acliunller pe eare le d*{irr. Ilia *.*t*g*rl* ***ict-5{!!*: d* +apltaluri f,a+ parte ****ietetee ;:* **iie=ai gi :;+*i*tet*s g= crmarudiiF pe aeiiuni.
' ' " ' 5. ';:- .' furm&

,n*

, r*bg+ri ^ trs

**ve ##J eatentictL

f,#ffigdfr-d# sJ ssxctis*#eg#g;

t*ttt*s*s*te se fuckeie in

-&; In forma sa initiaia.Legea socieffitik

nr.3 1/ I 990,in

cans**tiv al soci atii p*our*.* Ei se semnuaza ce comerciale se in"t"i" ca-.re ioti asociatii,ia cafrefaadaforj.
ssmftaft]ra i-miatoareie siluani: a).pintre bunurile suhcr-_:.o-

'1;:ffirl.*S,q3; *:*frx*r1t": ro*"t i"""-"", sa actuala, ^t,"^' actul

i,t

n1..*.o*ii;;;;;-o-criss
lnclieie in

_ _ta apcn !a cepitetur.soiar

ffi-*-"i:::,:x:
se afla irc te.en;

gJTi;X;;,xi:'-ffit::iffi:ff.;T:.:;::;{ffi
f,r"Ja'H'"
tn vigoare rezulti
re prev' azute de

*u"*paooui;ff1:-f.;.u'r*i*HffffI:ft;tr r* *"nrio*rlj_;
lege(mai
incheie rn fsnaa auter:f i ca
i:

o*#*ioopru;.str,:,s**

,y''

-"1.

I'

i'

t.

*o,rr*.uil-',u

.:,:ry- ;ffi;rr,rrux3iX3f, Aceqt*o Acestea

11*

*rn+ -.:-":'."'1 stnt

ilffi#ffil:ifr"*l*
-

sRL,sA,scA).
aie ronciuiui de c*r

kebuje''t iT-*;ffi!u***u, ir b ei -i rr firraa i ail"ffiX;';i;*T#i;;*;Titr#I&',';:;j;;;;;

ffi,Xj},tr ;'.-l"i,#'.'#;Hi*ii"i:i*1" .u*.,,i# ;'ff#',? ::"#'TTLf; a)ri"na-sffi ::*l[ffi*::;'g**_m-fr*Hlgffi ;#:L c*m*reiaij l,,*+:T*.,|ff c;,, I ;n t * *o*-J ;fi:# il vi tarea ;;: 1;:'HiT'*:-::,:' iii:aa esie #;L ;'i'i rii*nele # :: l;;;sE*' cup5l*I -xeJ;t* -"*;;t'n9c'
eg

ac ti

'+!,Hi::*iX ;;?ffi f k,f;fl j;f #*':lti;";,ffi Ia*r in cazul 'rurrr'' societatiior de capihruri, lHm,'*.j#fr , Ffrma intr-o uo*i *Hrl.or-r:. in .^ _*
uril?at

difere::iiat dt

., *1"*i'n:ffi:T-ryffi: -*-Hffi;1-tr#r *^i-G'*:

c. **rlLliltiif

trBme cafectrlv cupnn<r'e riurncjc

;jr

r:sr -.-.*j*

"ffiil-x-*,.:-.i*:

--

'

*iTH*.i#:':T*.Td:il"?*liit#';tr,l;*1T:ff :il#'?lli*n;?{T,.1H1,;

ffiTffi 1ffi ff F:ffi *"

filff"5flff:.fi

,EG$ggffi ffiffi o" **"d,",dj;

sau denumir*o

-t,*ffi ;:;xx
rrn
eI

pe

arfiun'*y in cornendifs pe *cfiuni

e. -

i'-"Jil#r,i **

-*

r,*#uffi

,".o*ounJ;
I

::::: ;.:?:TiT
**"G;
esie ea ,,irnieje

*,,*bui e rns*ri a

ff,;

'rnla ;resia sc deosebe'#l;';; ;];i:".ff u'r cs,i r* ?l,lli;"; l'*irsiie dr: crirnerc;ar,i; ::iu{ 25/ts*q. Jin

iffi

* =d;#;

L*uu s*

racierdiii

r*.T,:::L* urirc asr,ricii

;;;i-:;T:ifl:TJ::"i;H-*:fT:

Cornpetenla ve*fic$rii indeplinirii condiliilor prev6zule de lege eu prir-ire la fir'nra ;i/sau emblema sceietlfii apa{ine oficiului Regist'ului Cotrerl:rlui. CAnd acesl oficiu eanstatE cE c firm4 nsu* este asesr5nitoars +ri se pc*le confunda c"; + alta deja ?:::egistrat6, este +bligat s5 solicite as**ia1ii*r c*rnpleterea danuri:irii cr.: o meafiu*e care s* decsebe*sc* firma, fie prin desemnarea mai preeisf, a persoanei, fie prin indicarea mai precisi a come4ului exereiiat sau in orice ait mod. Daei nu suni iniroduse aeeste eiemente de deosebire qi existh pcsibilitatea uncr csn$izu ete el{e fin:re inregistrat*",O$siul Registr';lui eemerlu}ui treb::ie s{ refuze inscrisea firsrei re.spctiv {art. 39 di* Legea ar. 26/Ig9$}.

2.8#ble.ssta,sedicsl,n*ti&nagitstes si vsiryets soeistsiiiey cnfttcy{isie "' bi Esbi+*s* s+*i+t*$i *sfflcr{sl este un ait alerr'esA dc idcslt!#e.trq &e"ulte#v, el societ6lii. Pstrivit legii, enblema r*pr*=int* ser:rnd sau d*xamire* eare de*sebegte a societate de a alii ssfit&l c* iiesfiqoari aceiq;i gerr d aetivitate iafr. 30 aiirr. 2 dirr tegea nr,
26ti99A),

Fiind en elerneat de identificare facultativ gi suplime*tar al camerciantului ?n cinipul

aetivftetii comerciaig emblema are ua regim juridie diferit de cel al tirmei, Vedfrcarea disponibiiiffilii firmei ;i a em'niemei se faee de c6rre Ofieiul Registrului Come4ului, ?a+ir$e de ?ntoemi:ea ace!+r e.en*titutive sar1 dupi ce4 de n:cdificarea rrge*i gilsau a er*bler:rei {art. 39 di"r. 2 dia Legea nr. ?Sl1*90}.
2, Sediul societEfii comerciale Ests atribatul *c identifieare me*is s sit'ueze societatea ?n spaliu, in cadrui raparturilor juridiee la ca:e asea- sie pafiieipL FentnseJ disiiage de diamicjijui *-eseia;iioru sediu! socirii;ii *:ei p*a*d den'u::siirea ** sedi* senisl gi *st* d**::i{ ** *ixd i*su! r$de $i d*sfl$g*xa acti'riktea crganeic ie <iecizie gi de ad:riinistmre ale s*cietaEi c"*neerciale. As*eiatii s'*et <:bligali si me::lioneze sediui !n acf*! e+::stif.lti'* e! s+ci*t6iii e+ni^,?cia1+= {*,7 lit. b;i art. I iit. b di* Legea nr. 3i/i***,i. Lege* n* e*pr:rule ni*i c dispoziiie referitaare Ia criieriile de stabiiire a sediului s*cietEiii, asifei cE asceialii au depiinf libena:e irr aiegerea sediului soeiai. De regul5, ei opteazE pe$tru l**ul ua** * -v*r g*si *rgaaele ds caaduc*re ale s**ieti{iiDeterminaf,ea sediuiui societ*lii ,arc in aceiaEi timp o imporian{a praetrcd sub rnai multe

* -

aspecte

rap+;t d* sedi* se st*bilegie *afi**alitatee saeietdiii comeraial*; sediui soeietElii este lasul in ear* se realizeaz5 an-*mite aetivit-a1i prceedurale ; la sediul **eial s* comuni*5 **eiet5fii t*ate aclele proceii*rale pi L: raport de acest sediu se det*rminh irrg'te{r{b rcmtr'etenlE *E r+lufrc:ieze ti$$ite 9r: eare s**iet*iea aFare k *aiita:e pr*ees*alE. de reclamant* sau p*r$t6; - fiind u* cl*m*nt *e i**ntif:car* lmp*rtaat. p*:tni viala t**iet6trii, sediul s**ial p*ate i: sehiffibat *'-:r::ai p.4* :ecdifisarea $eE*!*r *cnstiteti'de al* s*eirt*gii, ?li ean.eiiiile stabilits d* .ad= i994j;r J-eg+,anc :i:-Ji99s"
?s

3.

i-i at ie-'n a I ita

tea sct:eiE

iii

rr-;

m c;'e! a ! c

Constituie un alt element de identificare a societdlii. Inditbrent cle eetElenia asociafiior pers*a$e l:ai* s** d* na{i*n*lit*tea as*eieiil*r Feffit:a** ja:ridiee, s**iet*tee **ffiercie}S ** se canstituie are pr*pria s* nalionalitateNellc;:a*lit*{*a s+*i*t#{ii **sler*i!e s?:: **{e privi{* 3* *e.*sr:l teirnie al aperfeneniei ii.*ui irdivirt 1a i-:r-r a:rr:eit sta1, ci trebsle cvuts !n vedere in s**slri stat.;:-ti':i jr-rridi* al -rceietiii!, de +*Ji*eece & legii eplieabile ee*stituicii, **a+{i,onlrii, dizclv6cii gi ii+h!d5si{ scei+16!ii ecmer*iaie. Cu alte cuvinie, in funciie de eaii*nalit*tea ei se *eteffiti** trege* apii*abii{ p*i="** **'; *,i*i** ii * sp*$ i, sric i vi&ii i r r*: :*rriaie).
_;i

funclie de dreptul nalional al unor state pentru detercdnarea nafionalit&1ii societ*lii comerciale sunt folcsite criterii difbrite: cetd{enia asocialilor; locui constituirii societ{ii; sediul secial; centrul afaceriler etc.Legea rom6n5 a sccietdlilcr cornerclale c stabilit drept criteriu unic sediul societf1ii pentru determinarea naii*nalitE;ii acesteia. Astftl, art. 1 alin 2 din Legea nr.3l/1990 stabilegte c6:,,soriet{{ile comerciak cu sediul in Rominia sunt persoan juridice rcnlf; re... Aceast6 r*g*i6 se apiici gi in *azui societililor ccmerciale cu partieipare str[in[ de capital ee funclione*zE in Rom*nia arilgi au constituit pe teritoriu! {lrii noastre filiale sau sucuriale ori alte sedii secundare {art. 280 gi art. 44 din Legea nr. 3l/lgg0}. Poft-iv'it assfrrr dispoeifii legaie, qi soeietatea eomeroialfi eu participare stird de capital constituiti in Ramdnia este de nafionalitate romdni avind sediul in Rorndnia. in privinla filialei, sucursaiei, reprezenlanfei sau altui sediu secundar ftri personalitate jr:ridic{, p. nnga criteriul sediului, iegea romdn[ cere ca dreptul de a constitui aceste deznrembrdminte in {ard strEinE s* fie recun+s*ut gi de legea siatrrtslui lar crgenie, sare de regula este legea i* eare ibrii
funcf ioneaza societatea csmercia![*mami.

in

&;Voinfa so*iet5{ii comcrriale

Ca orice persoanE juridic8, gi societatea comerciala are o voinia proprie de sine statatoareo care

nu se confund[ cu vointele asociaiilcr" Pentru analiza meeanismului de formare gi maniftstare a voinlei societElii rrebuie s6 ginem seama c-i societatea comereialE e,ste un procedeu tehnieo-juridie fiisd eonstituit6 cu o fi*alitate biiie detefii:i*a F ffrix$e pentu punerea in val+are tn c*r*,.::r e :esursel*r gi capacit5lilor mai multor psrsoane {fizice qi jffiidiee} cu scopul obtinerii de profit Ei ?mpir{irii bene{i cii}ar rezultate. in conseeinl* neav&nd o existexlE crganic6 gi nici a voinlE uaturali, legea atritruie sociei*1ii c*lr$E'icisie vcixge pers+*neieir fiaice srJ a !'epreae$ienqilor persoapelar care o "iurjdjee csmpun, in _m{sura in care aceste vainle aclianeazE penm: realizarea scopuiui soei*ti}ii comerciale. in acela;i tiarp, voir{a srriet*lii nu repi*zint6 c insurnare mecanicE a vcinlelcr asocia'1iiar car o coii:rFili-r' ci ea reprezint* o calitate noe6 rezulta ca un -iitci al aceicr v*i:rfe individr:ale sub*rd*srate unr* s**p c*:::s*.Y*i::{a s*cietEfii cornereiale este o rezulta*td a voinfelor individuaie aie asocialiior marrifestate ?n adunarea general4. Ea devine o voint5, colectivF ce se formeazd ca voin!6 scciaiE pe baza principiuli:i majorit6iii in adirnarea ge*erai* a *e**i*Xil+r, i*di&lei:r-de fbrl*e jt::*die a s*:ci-ei81ir. Existen{a voin{ei saciale formate ca o majaritate a vainle! a-soeia}ilor in adunarea general[ a fost eCInsaerat6 gi de legea soeietililor comerciaie. Pctrivit afi. 131 alin I din Legea nr. 3lr'i??Ci, hatfi.r8rile luate de adunarea gcneral5 ?n limitele i*gii sa* acit:lsi c**stitutiv's*rt olrjjgaforii chiar pentru asocialii care :iu au luai paiie la adunare sau au vstat co*tra.P-eferitor la fexllarea vein{ei s*ciate, Lege* nr" 3t/tr990 face ar:rmite distincfii, in funcfi* de forrna juridicfl a saeietElii ccmerciale. in *azul -*eeiet5fil*r ** ptr*e**s {ris,ielaiea tr ni:se cc;leetiv gi ia cornandit[ simpk], as*cialii pat lu* hatEr*ri vaial:ile *u maj*ritatea absoiut* a eapit*lslui social" in cas*rile

prevdzute expres de lege ryi anume: in eaz de divergen{f intre adminfstratorii saeietdlii {art 76 dfn Legea nr. 3t l$9A}; F*$-*tt aleger*a riltes:*ar* a adcii:ris;ref*ritr*r s*ciststii {ait" ?? alin. 1 din lege); in eazul opr:zi;iei iinui adminisfrator al soeiefi{ii eu privire la c operaliurie ce depEpepte

limitele obiqnuite . pentru apr*b.are* bil*n{xiui e.*ltacil aclministratorilor "

gi pentlu deciziitre re.f*rit+a* ia

r*-cpr-rnd*ri}*

rl +

ci principiul majoritS{ii absolute a capitalului sacial iqi gise$te aplicarea gi in celelalte cazuri privind societ&iile de persoane, care nu sunt mentionate de lege, cu excepfia situaliilor de modiiicare a actului constitutiv (contractului de soeietate) Frfrc care ests Bccr66r r.c.tul tuturcr *sccialikrr. La societifile de capitaluri, prineipiul majorit$iii se aplic{ ?n cazul tuturar hot6ririlor adun5riiar generale ale aclionarilor. Se are ir: vedere mqioritatea rapartati la capitalul sacial qi nu la numtrruI asocia;ilor, Condiliile de evorum gi majoritate sunt reglementa-te de art=. 112 qi respectiv art. 115 din Legea nr. 3lll990 qi diferl dup6. eum este vorba de adunarea ganerali ordinar*. sau exffaordinard gi in funclie de prima ori a doua convocare. Pentnr *cietat* cn rispundere timitet6 adunarea aswia{ilor ia decizii cu vctul reprezenlind maloritatea absoliit5 a asocialilor;i a pirlilsr socialq iar peniru rnodificarea actelor con*titutive, cu vetul tuturCIr asocialilor {art. 18? din Legea nr. 3tr/1990). in cazul aeestei forme jrmdice de sacietate este necesaca o dubti eonciilie, majoritatea fiind raportatfi, at$t la nunasrul ase+i4ii,or, c6t 6i je cepiteiul soeia]. La toate formele juridice de socirti{i *omerciale, voinla saciala ca rezultai al vcin{ei calective a asocialilor, este valorificatE in raporturile la care participe societatea prin anumite pe*oane c&re au fcst ?nvesrite cu Fuiere de reprezeirtare. Prin acegti reprezsntanti ?mputemicili de actul constitutiv sa* in virtutca legii" soeietatea ir:cheie acte juridice, d+bindqte drepturi gi igi asumE obligalii. Dreptul de reprezeniare poate li conferit unui asociat ori unei persoane din afara societf,lii, i*r{ial prln aetele esastit*ti:,e $i !*te$r prin r;ain{a -ascei-a-Ei!+r exprimatE tr: adu:}area generai* in condiliile stabilite de iege.
Al5turi de alXi autori considerim

.....3 puncte

i/.tettgatia de publicitate t profesionistii*r. :r: fr AlCbffgafia dt publititate prin reg{strnl tsmertultd "F,' "/. i
15

"":""''

I-egea 2$1.:ii90 privind registrul ccrnertrdui reglem. organizarea pubiicitatii prin registrul comertului,organelle insarcinate sarealizezepublicitatea,precum si documentele care
qcinrrvq nrrhl ini tqteq

Registrul camertu{ui este ccnceput ea un organ de publicitate menit sa realizeze o centralizare a informatiilor despre profesionisti pentru a oferi posibilitatea celor interesati de

a ss d*eumenta Esupra aetivitatii,

pro fesionistilor.

vrJlitaiii,ffioralitaiii

si

aruteeed*nt*1*r penale . ale

Registrul c*nrertului este un serrricia prblic da interes g*n*ral pri* care se asig*ra si a mentiuniicr privind fuiieti*xarea societatiierr ccra*:ciel*,*cnipanirlcrrre*ianale,scei*fetilerr n*ti<l:eelc',egiiJa aute*r+*ae.grup::'iJor de inferm ec*acrnie,seciektilar moprative"*rga*izatiile eaoper*tistgs*cietatii*r europene,societatils cocperatiste zuropene si gnrpurilor europeae ele inlerss rcsnomic cu sedi# pr*rcipal sau cu sedii secundare in Roinania,publicitatea persoanei fizice autorizaie,intreprinderilor individeale si i*treprinderjlar famiiiale eare desfasoara astir4tati ecofi*rnice pre*rrm si a altor persoane fizice sau jurirJice expres prevazute de lege.

pubiiciiatea consrituiii

Registrul comertului se tine de catrs Oficiiie registrului cornertului organizatela

nivel national si territorial.La nivel national functioileaza Oficiul National al Registrului Cornertului institutie crganizata in subordinea Ministrutui Justitiei iar in fiecare judet
Inregistrarea in registr*l comertului presupune inrnatrisularea persoanei jr:ridice,inregistrarea perscanei fizicginregistrarea unor acte,f*pte sau mentiuni ce s*rvin pe parcursul existentei profesionistului.Aceste operatiuni se efectueaza electronic iar infonnatiile privind inregistrarile facute se transfera in mod automat si in Regisrnil National al Comertului.Cficiile teritorial comunica. electronic Oficiului Nationai al Registrului Comertului orice inregistrare efectuata in termen de cel mult 5 zile de la operare. Registrxl comertulai este alcatuit dintr-un registru pentnr inregistrarea persoanei fizice autorizatgintreprinderi individuale si inheprinderi familiaigun ait registru pentru inregistrarea societatilor cooperative si cooperativelor agricole si de credit precun si un registr,r pentr"r inregistrarea sccietatilcy comerciale dar si a altcr prscs$e juridice prevazute de lege.Pentru fiecare an se deschide un nou registru.Fiecare registru se tine in si*tem electronic. Ferseanele fiaice si j*ridice supuse inregistrarii poarta un numar de srdine in registrul comerfului incepand de la nr.l in fiecare an.Oficiul Registmlui Comerfuiui tine si un dcsar pentru fiecare persoana fizita sau juridica supusa inregistra-rii eare includc tcate actele depuse de aceasta.R.egistrul cclmrtElui este publir.La cerrea si pe ctreltr:iala u:ui saiicitant Oficiul Cornertului eiibereaza copii certificate dupa inregistrarile efectuate in Registni si de pe actele existente in dosar oierind certificate constatatoare care sa ateste ca un anumit act sau fapt este sau nu inregistrat. Oflciul Natianal al Registrul'r.i Cos:e-rtub:i rye se"diul ia Muaieipiul Bucuresti;cste candos de un director general numit de Ministrui Justitiei"In acilvitataa de coniiucere si reprezentare a instiutiei directorul general este ajutat de 2 directori generali adjuncti numiti tct prin ordin al l*dinistrtlui irstitiei.Oficiiie teritcriale ale registrului coraertului sunt ccnduse de direeiai'i si in franciie de dii'rrensiunea acestora si de directori afruncti n::miti de lrdinistrul Justitiei. Potrivit legii profeslonistii inainte de ineeperea eo:ncrtului precum si alte pelsoatr fizice sau juridiee inainte de iaceperea activitatii au *biigaiia sa aeara iarnatricularea in registrul comerlului iar in cursul exercitarii ori Ia incetarea camertului sa c+ara inscrierea in acelasi registru a acielor care implica acesie operatiuni de inregistrare. lnmatricularea in registnil come$uiui *ste o aperatiune de luare in er,"identa a-. aeesfuja sau a altei persoane careia ii revi*e aceasta obligatie.Cersrea de irrregistr"are si j autcrizare a functionarii proi'esionisiliiui sau de inseriere a ilnsr inentiuni in regislrul ccrmertuiui precun si actele care de depun anexat sunt verifisate de gn referent ai re$istrului camertrilui care t'a certi$ca p cerere se:ul:aJera pr+fesi*nistslui si va mstliona daca sunt respeetate conditiile legale prin ccntinutrnl acestor dacumeateOficiul registrului ccmeri'ul*i va elibera profasionistului o dovada a inregistrarii effectuate care va fi ceriificatul de imegistrare.Acesta contine codul unic de inregistrare sub care fi:acdiane.aza- prcfesioaistr-li i*. regixtrul eornerhilui.Cdata cu elibeiarea eertificatului ds inregistrare pr*fesionist*tr are drepul da a ince.pe acth'itatea. In lege se fee mentiune de fapf*i ca meseriasii si taranii care isi desfac pr*,3useie di:l gcsp*da*a prcprie *u au cbligafia de inregistrare i:r regiskul cornertuiui.Publieitatea aetelor perscanelor supuse obligatiei de inmatriculare in registrril conieriuiui s poatt eftetua si inir-una din lir::biie rlieiale ale UE i:r iradiieere cecificata sau legalizrta a doeumenteior.In caz de rieeoncaniania intre actul de limba rcffiana si fraducerea eefiifieate- sau legalirata sc*ietat*a nu pcrate opun$ tcrtil*r textul tradus deeat daca face ciavada ca acestia cunostealr versiunea originala.
.

functioneaz cate un oficiu al registrului comertslui pe langa fiecare Tribunal.

Cere,reg de inregistrare in registrul correfiului se d-epune la biroul unic care functianeaza in caaru1 OficiuluiRegistrului iomertului de catre fondatori,administratori sau de reprezentantii acestora*in cazul pers<,anelor juridic{de catre perso ana fizica sau de catre

reprezentantul acesteia,in cazul unei persoane fizice aritorizateiprecum si de intreprinzatorul ai unei intreprinderi individuale sau de catre reprezentaatul unei intreprinderi familiale. Odata eu eliberarea certificatului de inregistrare alaturi de codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice se mentioneaza st numarul de ordine din registrul comertului.Termenul de eliberare a certificatului de inmatriculare si a incheierii registraJorului commercial este de 3 zile lucratoare calculate de la data inregistrarii cererii fara a se lua in calcul ziua cand s-a depus cererea.Tof astfel atunci cand se fac mentiuni terme.nul de eliberare a certificatului este de 5 zile lucratoare. Codul unie de inregistrare este utilizat de toate sistemele informaiice care prelucreaza date pri.:ind profesionistii precum si de catre profesionisti in relatie cu tecii,cu autotjtatile si institutiile publice pe toata durata existentei profesionistului.In situatia in care se pierde certifcafrrl de inregittrtr frcst lacru se mentianeaza in registrul corryertului,se publica in buletinul electronic al registrului comertalui in baza unei declaratii pe prapria raspandere a persaanei fizice inregistrate sau & reprezen{stzulwi legnl a persoanei juridice inregiskate si se elibereaza vrt nou certificate de inregistrare.Controlul legalitatii aetelor si faptelor care potrivit iegii se inregistreaza in registrul comertului se efectueaza de catre personalul anurne desemnat.

titdar

Z,Ohligatia profesionktil*r de otg*nizsre si li&ere e csntabilit&tii aetivitatii comerciflle.

^. ,B|Obligatia de organizare si conducere a eaxtabilitatii Letit'itetii eowerciale""
-.

fi.'

*.

Potrivit legii fiecare profesianist este obligat sa tina anumite registre de contabilitate in care sa consinnze aperatiunile cu caracter patrimoniai efee.tuaie in cursul
exercitarii comerfai*t si sa faca o reeapitulare penodioa prin intoernirea unui inven+rer si situatii fi nanciare anuaie.
a

ixli

Aceste registre
cunoastere,gestiiirre ac,tivitatea comerci ala.

r*prezinta prineipalul iaskument de si coniroi al pafimoniului profesionisiului si ai rczultatelor obtinute in

de contabilitate

Potrivit legii aceste registre pci fi falosite ca mijloace de proba in litigiile dintre profbsionisti privind raporturile comerciaie.Tot astfei organeie fiscaie stabilesc in baza acestor registre taxele si impczitele ce urrneaza a f', achitate de catre pr*fesinr:isti. Aceasta obligatie specifica profesionistilor este reglementata prin Legea 8211991 iegea contabilitatii.Potrivit prevederilor acestei legi aceasta obligatie revine nationale,regiilor societatilor comerciaie,societatilor naii*nalgcompaniilor autonome,soeietatilor e++peratiste pre+rf,m si altor persaane juridiee ptevazute de lege.Dispozitiile acestei legi se aplica si institutiilor publice,asoeiatiilor,persoanelor fizice autorizate,intreprindenlor indivitluale. Assste entitati clganiaeaea si c*ndn+ *cfiE'itatea le sedi*l lclr de pe feri*anul Ramaniei si potrivit reglementarilor legaie in domeniu.Centabiiitatea se tine in limba romana si in mcnsda nationala. Contabilitatea operatirinilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si in valuta.F*trii,.it legii ccntabiiitatea este tinuta ele eatre p*rsoarle anurt}e calificate in acest domeniu.

Ministerul Finantelor Publice poate excepta anume categorii de persoane de la abligatia tinerii unar registre.De regula i*easta exceptie vizeaza p*or"*i* care nu au calificarea necesara pentru a tine astfel de registrgiar a angaja personal calificat este mai muit : - -"o-r decat permit resurseL lor financiare. Registrele comerciale reperzinta o eglinda a activitatii profesionistului in sensul ca loate operatiunile se inregistroaza ia crdrnea efect*.arii loc.p*ki./it tegiig2/i991 profesionistii au obligatia sa efectueze o inventariere generala a patrimoniului Ia inceputul activitatii cel putin o data pe an pe parcursul functionarii profesionistului si la incetarea activrtatii acestuia.
RegistreI e d e cantabi I itate Legea 8211991prevede ca sunt obligatorii urmatoarele registre de contabilitate: -registruljurnal -registrul inventar -registrul cartea mare alRegistrul jurnaloeste^tinut in scopul de a asigura o evidenta a incasarilor si a platilor efect$ate de catre profesionisti in fiecare zi,toate operatiunile fiind inscrise in ordinea efectuarii lor.Tot ast&l,lunar in registrul jumal se inscriu si cheltuielile facute de profesionist pentru nevoi propni. blRegisfrul inreltarrin acest registru profesionistul copiaza inventarui patnmoniului sau'Acest inventar priveste avrea sa mobili si imobila prcum si datoriile si creantele sale. c)Registrrrl cartea mareruR asemerra registru u* tin" de catre profesionistii care au o activitate cu un volum mare,complexa.Cartea mare este un registru de conturi personale iar contabiliatea se faee in partida dubla in sensul ca fiecare opiutiun" da nastere unei dubie inregistrari. "o**"iulu Registrele de contabilitate precum si documentele justificate care stau la baza iSWslarilar efectuate se pastreaza in aihiva profesionistului timp de 1* ani inceparrd de la data ineheierii exereitiului financiar peatru care au fost intscrnite. Pentru a putea stabili rezultatele activitatii desfasurate pr+fesionistul este obligat ce pe baza inregistrariior dir: regisrele de contabiiitate sa intocmeasca o situatie {inanciara anuale'{n ccncepfie legii eeeasfe situetie fiaeneiar-a acruala esfe documenfrl afficial de gestiune al profesianistului.Aceste situatii var fi insotite de catre un raport facut de administrator.Ele siint $Bpuse r:nui auciit financ.jar" Nerespectarea de catre profesionist a obligatiei de crganizare si c*ndusere a ccntabilitatii atrage aplicarea uaor sanctiuni de rat*ra c*ntraventionala dar si de natura
penala.

3.8*lig*tia prafesianistilor
Isiale

de *tercitare

a activitatii in timitete conturcrrti

R: clobligatie de exercitare a eomertalui in rimitele coneurentet lsiale

Infi--a ec+nomie de piata fuacfia$als, egc*fii ecc*cmici a*tisneaz,ain rnod iiber pe b-aza proprietatii private in coacordarta cu legea *f*tt"i si a cercrii-lntre profesionistii care produc aceieasi marfuri sau cfera aceieasi servicii exista * lupia pcrmanenta p-r; clientelei pentru marfurile si serviciile oferite pe piaia. "*g;;;; Dreptul de exercitare 'a concureatei este reeunoscut si protejat de lege,el trebuie exercitat cu buna-credinta fara sa incalce drepturile si libertatile celorialii profesionisti

cu respectarea legii si a bunelor moravuri.Numai in situatia in care exercitarea concurentei are loc in aceste limite concurenta este licita sau loiala si deci ocrotita de lege. In cazul exercitarii abuzive a dreptului de concurenta,a folosirii de mijloace neperinise de lege pentru atragerea clientelei csncureRts esf'e deci iiicita si in cansecinta interzisa. Concure*ta este protejata de lege sub un dublu aspect: -pe de-o parte iegea reprima intelegerile si practicile anticoncurentiale,monopoiiste care pericliteaza existenta ccncurentei.Aceasta protectie este asigurata prin Legea or.?111996 legea concurentei. -pe de alta parte legea are in vedere sanctionarea folosirii unor mijloace ilicite de atragerea clientelei.Aceasta protectie face obiectui Lcgii nr.l1i1991 privind combaterea concurentei neloiale. Tot astfel Legea 36312007 sanctioneaza practicile incorecte ale comerciantilor in relatiile fll consumatorii si armonizeaza reglementarile interne bu ceie din iegislatia europeana privind profectia consumatorilor.Aceasta obligatie specifica profesionistilor reprezinta un ansamblu de norme legale care ufinaresc protectia impotriva practicilor anticoncurentiale si impotriva eomportarnentului abuziv al agentilor economici in atragerea clientelei. Legea Zt/1996 interzice orice intelegeri exprese ari taeite intr=e ageniii eeonomici sau asociatiile de agenti economici precum si orice decizie de asociere sau practici concertate intre acestia care au ca obiect sau pot avea ca effect restrangerea,impiedicarea sau denafurarea concurerrtei pe piata romaneasca sau numai pe o parte din aceasta. Potrivit Legii cadru nr.l111991 constituie concurenfa neloiala orjce act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitratea'industriala si dc comereializtre a produselor,de executie a lucrarilor precum si de efectuare a prestatiilor de servicii. Este contrara uzantelor comerciale cinstite utilizarea in mod nelcial a secretelor comerciale ale unui profesionist prin practici de genul neexecutarii unilaterale a contractelor ssu utilisarii unor proceduri aeloiale-abuzul de incredergachizitionarea de seerete comerciale de natura sa afectsze pozitia cornerciantilor co,ncurenti pe piata. Au fast reglementate si recunoscute 4 categorii de fapte care constitr,rie manifestari ale concurentei neloiale: alconfuziaoprin confuzie se intelege orice ac.t prin e.are un profesionist fclcse.ste s fima"emblema sau o deseinnare speciala ori a unor ambalaje de natura a prcduce csnfuzie cu cele folosite in mod legitim de un ait profesionist; b)derrigrarearacest aet de concurenta neloiala ccnsta in comunicara sau raspandirea cie cahe

mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor acestr:ia,af:rmatii de *atr:ra salezeze b**ul rners al activitatii pr+{bsi+aistului is cauza; c)destabilizarea,acest act poate consta in oferirea serviciilcr de catre salariatul unui profesionist concurenlori acceptarea unei asemenea oferte sau dezvaluirea de catre salariatul unui prafesionist a unor date secretr privind aciivihiea aeestuia sau ia in ':ferirea,promiterea morl mijlocit sau nernijlocit de daruri ori aite avantaje salariatului unui profesionist pentru ea prin purtarea acest*ia neloiaXa sa poata afla procedeele si tehrologia falosita,prcStal

profesionist

de afirmatii

obtinut,.numar ul de angaj ati

d)*capararea clicnfelei pentru eferires s$sr sy*nfejeracesf sct da csrrcurei?ta neJoiala ccnsta in incheierea anor contracte prin care un profesicnist asigura executarea unor prestatii in mod avaxtaj*s cu coriditia aducerii ds catre client a altori cur,rparatcri cu care
profesicnisiui ar unna sa incheie contracie aselnanalsare^ Incalcarea acesiei obligatii speci{ic* profesionistiior airagc pentru acestia a raspundere de natura eivila,contravehtionala sau penaia.

coffi

comergiantilor in relatia cu consurnatorii. In aceasta eategorie a practicilor incorecte intra orice actiune,omisiune,comportament.degers sau prezentare comercjala inclusive publicitate sj ccmercializare efecfuate de un comerciant in stransa legatura cu promovarea,vanzarea sau furnizarea unui prod.us catre consumatori.
r/

umatori'J"jffi'*:;ffi .Y;;:J3;'rtffi 1:iff :H;'*ffiT;-fl:,::'i;#ff

:'i:

{\;'et
\-:'"'

4.Detiniti SNC,enumersti caracterele acesteio,precum si drepturile si o bl igalii I e ussciatilor.

R.' l. Defini{ia societifii in nunne colcctiv Societatea in nume coleciiv este cea mai veche form* de societate comercialI. Datoriti numirului mie de asociali care se cunosc intre ei gi au incredere reciproca (de regula asocia;ii sunt prieteni sau rude apropiate)" precr.rm qi caracteristiciior sale specifice, societatea in nume coleetiv est considerati forma tipicE a soeietililor de persoane. Pe baza prevederilor art. 3 din Legea nr. 31/1990 qi a doctrinei comerciale, societatea in nttme colectiv a fost definiti ca fiind o sscietate constifuiti prin asocierea pe baza deplinei tncrederi, a doul sau mai multe persoane, care putr ia comun anumite bunuri, pentru a desfigurs o activitate comerciall, in scopu] imp{rfirii beneficiilor rezultate qi in care asociafii rlspund nelimitat gi solidrr pentru obligaliitesociet[(ii.
2. Carecterele societifii in nu*re eolectiv Din aceasti definilie rezslti urmtrtoarele caracrere juridice ale societllii fn nume colectiv: a) societatea se bazeazi pe *socierea pi deplina incredere a unor persoene care de regull se furios anteriar.

b) capitalul social este divrsat 3x pr{i de i*feres de + valoare eg*li eare nu sunt repreuentate prin titluri.
c) obliga{iile societ5{ii sunt garnntate cu patrimaniul socia! gi cu rispunderea neiimitati qi solid*rf, a futuror asocia{ilor 3. Drepturile Ei ohligafiile asoeiafilor Calitatea de asociat ?n societatea in nume colectiv conferd anumite drepturi gi. obligalii specifice. Drepturile asoeia{ilor din societatea in nume coleetiv sunt regiementate de Legea nr. 31tl990.

sofieHlii, dizolvarea qi liehidarea societdiii etc. unui conflict inhe interesele sale gi cele ale societilii, asoeiatsl nu poate participa la deliber&r'i gi Ia luarea deciaiilar- Potrivit art. 79 din Legea r:r. 3iilgg0, uro.iutul care, intr-o operaliune determinati, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese eontrare aceiora ale societEtrii nu post lua parte la rdci o deliberarc sau decizie privind aceastl operafiune. Asociatul cate a incdlcat aceasti inierdic{ie va rdspunde pentru frej*,iiciiie arJuse soeiet5lii, dac6, fbr6 votul s6u, nu s-ar fi oblinuf majoritatea ceruti de iege pentru luarea deciziei. b) Sreptnl Ia beneficii. Fiecare asociat are dreptul si participe la impdrfirea be:refieiilor
care& trn cazul

a) Dreptul de a participa la deliberiri gi la lnarea deciziilar. Aseicialii au dreptul s6 p*tticipe gi sE decid5 asupra fut$ro,r problemelor privind viala societafii in nurne colectiv, referitoare la: alegerea administratorilor qi revocarea acestora {art. ?? din lege); rezolvarea divergen{elor dintre administraftni {art. ?6}; aprebarea bilanlului e**tabil {art. g$; modifi-

reaiizate de soeietate.

in IV

POttivit u*.7,Iit. f din Legea nr.3111990, partea din beneficii cuvenitl fieclrui asociat este stabllita prin aetul constitutiv al societ[lii, Asocialii se pot in{elege cu privire la impfl4irea beneficiiior, chiar in mod neproporlional cu aporturile lor la capitalul social, luind in considerare contribulia qi participarea personal5 a f-recbruia dintre ei la activitatea societf,lii. i* Iipsa unei prevederi speciale in actul constitutiv, partea din beneficii va fi proF+rfional6 cu cota de participare la capitalul social vtrrsat (art.67 din lege). c) Dreptul de a folosi fondurile societifii, Asocialii societ[lii in nume colectiv au dreptul sl foloseascE fondurile societaiii peniru cheltuieli ftcute sau pentru cele ce urmeazd sE le faci in interesul societEtii (art. 81 din lege). Limitele fondurilor care pot fi folosite in acest scop sunt stabilite prin actul eonstitutiv al societilii. Nerespectarea acestor limite atrage rlspunderea asociatului vinovat pentru sumele luate in plus gi pentrll eventualele daune produse societdlii. Prin contractul de societate se poate stabili cE asocia{ii pot lua din easa societifii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare. in acest gaz, asocialii sunt obliga{i si'respecte limiteie previzute in actul constitutiv gi sd mentioneze lunar in contabilitatea societitii cheltuielile personale frcute din fondurile societ6tii, Obligafiite *s*ciafilor din societatea in num6 colecfiv sunt, de asemens4 stabilite de Legea nr. 31/1990 gi constau in principal ln urmdtoarele aspecte: a) Obliga{ia de efectuare a aportului promis. Executarea acestei obligaiii se face in condiliile stabilite in acrul constitutiv al societ[iii. Asocialii trebuie s[ aducS in societate toate bunurile qi valorile ce forrneazi obiectul aportului lor la capitalul social. Pentru nerespectarea obligatiei privind efectuarea aportului, asociatul culpabil va r[spunde de prejudiciile cauzate societllii, iar in cazul aportului in numerar, pe lang6 valoarea acestuia, este obligat qi la plata dobinzilor legale aferente (arf. 65 alin. 2 din legea nr. 31/1990). Nerespectarea acestei obligalii poate avea drept consecin{n gi excluderea asociatului din societate {art.722\it. a din lege). Dac[ apofiul la eapitalul social apa4ine mai multor asociali, acegtia r[spund solidar fa$ de socjetate pentru obligalia de aport. In cazul aportului in creante, asociatul nu este liberat atdta timp cdt societatea nu a oblinut plata sumei reprezent$.nd valoarea crean{ei aportate. Cdnd plata nu s-a pr:tut obline prin urmlrirea debitorului in *ondiliilb legii, asociatul rispunde at6t pentru suma datorate cat gi de dab6nda legall calculat5 din ziua scaden]ei, precum gi pentru eventuale desp&gubiri (at. 84 tiin lege). b) Obligalia de a nu adnce atingere patrimoniului social. Deoarece patrimoniirl societd;ii este distinct de cel al asocialilor, nici un asociat nu are dreptul sI foloseasci patrirnoniul social in interes personal. Potrivit art. 80 din Legea nr. 3111990, asociatul care, fir[ consimtlmdntul scris al celor]al1i asccia{i, intrebuinleazd eapitalul, b'unuri}e sau creditul societElii in folosul s5u ori i* acela al unei alte persoane este obligat sd restituie societdlii benefieiile ce au rezultat gi sd pliteasc[ desp6gubiri pentru daunele cauzate societ[1ii. De asemenea, asociatul in cauzi poate fi excius dirr societate ori ehiar sanetionat penal pen1ru infracliunea de abuz de incredere. ci Otrliga{ia de a nu face eoncureu{l societi{ii- tn scopul protejlrii intereselor soeietilii, legea interzice asociatului sI fac* parte, in calitate de asociat cu rEspundere nelimitati, dintr-o aiti sociei.ate concurent[ sau av&nd acelaqi obiect, precum qi s& efectueze operaliuni in contui sdu crt ai aitora, in acelaqi fel de ccmerf saa intr-unul asemdnEtcr {art. 82 din }ege). Pentru a putea desfrgura astf*l de activit5{i ?n paralel. asociatul are nevoie de consirnldmAntul celorlalli asociafi. Acest consimfim0nt se eonsiderb eE a fssi dat dac[ pariiciparea sau operaliile menlionate au fost desfEgurate anterior intocmirii actului constitutiv al societilii gi fiind cunoscute de ceilalfi asociafi, acegtia nu au interzis ecntinuarea lor {art. 82 alin. ? elin
lege).

1l It

In cazul incilcirii acestei interdiclii de a face concurenld, societatea are dreptul de.a exclude pe asocialul culpabil. Dar societatea poate sX decid[ cE asociatul a luuat in contul ei sau si ceari desp[gubiri. Accst drept al societilii se stinge dup[ trecerea a trei luni din ziua in care societatea a avut cunoqtinfh, f[r6 a fi luat vreo hotirire (art. 82. alin. !f i "; .,'.'-, ' 1 iL\]s.Dey'niti SCS,enumerati cnracterele acesteia,precum si drepturile si

'-- t s6ligttiile asociatilor

i

.R: 1. Defini{ia societllii in comarditf; simpll Pe baza dispozifiei art. 3 din Legea nr. 3 l/1990 qi a defini;iei generale a societEiii ccmerciale, doctrina comereiala a definit societatea in comanditS simplS ca fiind,,o societate constituittr prin asociere' pe baza deplinei increderi, a doui sau mai multor persoane, crre pun in eomui! anumite bunuri, pentru a desfigura o activitate comei'eialE, in seapul impirfirii profitului gi in care rispund pentru obligafiile sociale, dupl caz, uelimitat gi solidar (asocia{ii comanditafi} sau tn limita aportului lor (asocialii comanditari}". 2.;Caractereld societlfii in comanditi simpli Pe baza defini{iei date au fost stabilite urmitcarele caractere ale acestei forme juridice de societate comercia![: a) asocierea se bazeazi pe increderea deplinl a asociafilor comanditafi qi comanditari; socieiaiea in comanditI simpl6, ca qi societatea in nume colectiv, are un caracter ,.intuitu persoRae". b) capitalul social al soeietS{ii este divizat ir pir{i de interes, care nu sunt reprezentate prin

'

titluri; c) rflspunderea asocia{ilor pentru obligafiile sociale este diferitS; asociafii comanditali r5spund nelimitat qi solidar (au acelagi statut ca gi asocia{ii din societatea in nume calectiv) iar asociatii comanditari rdspund in limita aportului lor la capitalul societEfii in comandit6 simpli. Exceptdnd regulile speciale prevdzute de Legea nr. 31/i990 pentru aceastd. lormi de societate, societatea in comanditA simpl[ este guvernatl in cea mai mare parte de aceleaqi reguii qi principii ca qi societatea in nume colectiv.
3. Drepturile qi obliga{iile asocia{ilor societnfii in cornanditl simpli Sunl diferen{iate in funclie de categoria asocialilor. a) Drepturile asocia{ilor. Asocialii cornanditali qi asccialii comanditari au urmhtoareie drepturi: de a pa*icipa la deliberdri qi la luarea deciziilor; de a participa ia beneficii qi a primi dividende; de a li se restitui valoarea aportului ior in cazul dizolv6rii qi lichidarii societ6.lii. Unele drepluri sunt recunoscute fie numai asocialilor comanditali, fie numai comandital'ilor. Astfel, numai asociafii comanditafi au dreptul prev6zut de art. 81 din Legea nr. 31/i990, de a folosi fondurile societ6lii pentru cheltuielile acesteia sau ale asociafilor (art. 90 din lege). Numai asociafii eomarditari au dreptul reglementat de arl. 89 din aceeaqi ]ege, de a indeplini an*mits servieii in administrarea intemi a. socieidlii- in virtutea acestui drept se consider5. c[ asocialii comanditari p+t avea ca saiariali unele fuactii in s+cietate, curn. sunt cea de colaborator tehnic, contabil, casier etc., cu condilia de a nu intra in raporturi juridice cu te4ii (administrare extemd.). Dreptul de supraveghere ;i control asupra gestiunii soeietilii, reglernentat de art. 89 alin. 2 qi 3 <iin Legea nr. 3 i/i990, degi este prevdzut peniru asacia{ii camanditari, pcaie fi exercitai qi de cltre asocialii comanditali. b) Obligafiile asoeia{ilor din societatea in camanditl simpli. Indiferent de categoria din care fbc parte, priricipala obligafie a asocialilor este aeeea de a efectua aportui pe care i-au

12

subscris la capitalul social. Nerespectarea obligaliei de aport atrage rispunderea asociatului. potrivit art. 65 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 qi chiar excluderea lui din societate (art. 217 lit. a din aceeaqi lege). De asenenea, at6t asocialii comanditafi cfit gi comanditarii au obligalia de a nu aduce atingere patrimoniului societ[lii comerciale (art. 80 qi a*. 90 din lege).

Asocialii comanditali au ?n plus gi obligalia de a nu face concurenla societilii (art. 8Z din lege). Excluderea asocialilor comanditari de la aceastd obligalie de nonconcuren|L se explich prin faptul cA acegti asocia{i nu pot fi administratori, iar rispunderea lor este limitattr pentru obliga{iiie societdlii in comandittr. f i. .,{,u; LDefiniti S&L,enumerati cfrracterele acestierprecum si drepturile si

.'.

obligatiile asociatilor.
'^R.' L.,befinifia

societifii cu rtrspundere timitati Societatea cu rispundere iimitatl a fsst reglementatl pentru prima datd in anul 1892 in Germania, iar uiterior a fost preluati de Franta in anul 1925 gi apoi de alte state europene. Ea este cunoscllti- at6t in sistemul romanic de drept, cdt gi in sistemul de commam Jaw" in Rorndnia societatee cu rlspundere lirnitat6 Ei-a g6sit consacrarea juridicd piin Legea nr. 3l1i990 privind soeietilile comerciale" iar in prezent este cea mai ri.spinditfl fornn juridicl de sacietate eomereial6, datoritfi avantajelor pe care le prezintE. AceastE formi de societate este asimilatl soeiet6filor de persoane, din punct de vedere al constituirii qi funclionlrii, gi societ4lilor de capitaluri, din punct de vedere al rispunderii asocialilor pentru obligaliile

societ[1ii. Din definiJia general[ a societd]ii comerciale gi coroborat cu prevederile art. 3 din Legea nr. 3111990, societatea cu rdspundere limitatl a fost definit[ de doctriaa comerciaia ca fiin<i o societate consfittiit5, pe baza deplinei increderi, de dou6 sau mai multe persoanc, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desftgura o activitate comerciald, iu vederea implrfirii beneficiilor qi eare rispund pentru oblign{iile sociale in limita aportului lor.
2. Caracferele societtrfii cu

rlspundrre limitati
sus menlionati, reies urmf,toarele caractere ale societ6fii cu

Avind in vedere definilia mai

rlspundere

liiritatl:

a) asocierea se bazeaz{ pe increderea asociafilor, societatea av&nd un earacter irrtuitu

personae; b) capitalul social este divizat in anumite fracfiuni denumite plrfi sociale; c) asociafii rispund pentru obiiga{iile sociale numai in limita aportului lor.
. .. i

',,'rrt*.nnrtuiti SA,enumereti caructerele ecesteifr,prccufit si drepturile si ohtigatiile ' .).,'kctionsrilor.

.R: 1. Definifia

societ[fii pe acfiuni

A fost elaborat4 pe baza dispozi$ilor Legii nr. 31/1990, care stabilegte elernentele esenliale ale acestei forme de sccietate, precum gi definilia generali a societAfii comerciale. Societatea pe acliuni este acea formi juridici de sceietate comercialS ale cdrei abliga{ii sunt garaniate cu patrimoniul social qi ?n care aclicnarii rE*spund numai pi:rd la eoncurenla capitalului sc,eial subseris {art. 3 din lege). Acfiunile sunt fractiuni ale capitalului social qi, in acelagi timp, titluri reprezentative aie contribufiei asocialilcr Ia fornrarea capitalului social.

1?

'': arrcterelc societi pe acfinni fii Din definifia rnenfionatd rezulti urmitoareie caractere a) societate* se constituie ale societalii pe acliuni: dintr-un n,rnEr minim Je.asociagi, denurnill b) capirarut sociat _il;;;;;in aclionari. actiuui; *;;;;;luri
2.

: :i,: constituiti prin *l"j{# HT x,:f asociet*" *"iluttor . ", persoa;;;;"social ottn contribuie ra formarea capitalurul 11:'i*u to'u at [,ni.ip"r;;'.i,*l]i"t. prin titruri, iuiire ac{iuni, pentru rririi b en e n ci !,or, e i ca re p i::?XT unJ

:"#*,t

.f:lt ;ff i"j

*,,=

U,*, :;

ffil?:

ffi i:::Ht'll jf,Ti,*,t*i:ff t [:i

"a,

negociabire qi transrnisibile.

W"*""i"rir.nip*ul"uorrgnr,ir.-*i,i.estelimitatlt"u"to"reacapitaIului f ' ureprurire si obtigaEiite

a4ioaarirarsuntprevdzute
patrrm

;;;:"",r ;'11.il?#*:i:*;::; $ ;;.:'::ir:ffi ffil;Jilaffir'i ;*,,:ffij*

oniai'

de Legea nr, 3111gg0.

a) Drepful

nepatrimoniur.. a,lionari

de

au in

; ;;fiff#,ix.;*ri.,ffiTn1*ff
{art. r 25 din Legea nr.

iffibii:t

se poate exercita ?n

riad direcr sau prirr reprezenrare

notului se realizeazi pe baly alfilniror definute. orice acliune ou"u pr; ;*n s,i ru,iv nu u. u ;1 Tll',.& #.",0,1,,, In aetul constitutrv F^i.?,U poate fi I limitat n umarul voturilor aclionarilor care posedd mai mult de o |"{i*r 1urt. lol, alin. 2din lege).

,.:t$fi:t;:H::,t;::Jfif:'* b) Dreptul de exereititt

"

*u dividend priorirar fard drept de vot nu 6u dreptur de a

iiliill5tr,il

x"Ug

;.#

#;#'ii "il.L' p,op,i*,u,'i,i'uoLa,'. geneiar ,;:Trt ;;,U;; Pf'T#il: Dacd acfiunile st

proprietarut"tr"rilLt,#5J5trffi3;

::.J.i=iqi-ff"r:Ua*n{::#::Tfi:S,capitarurui Atunci eind acliurrire ';;';;;-*-l ..,=* irJp, de uzu&r;ct, dreptu! de vot

sociar ajunse ra seadenr*

ri

se

apa4ine
e

reale rnobrl:are, arunci dreprui de vot apa4ine

cu dividend prioritar frrd drept de vot iru iei Aceetia au dreptur

fii.ffi1-ln:,,"t1:Umit'rufiinliare

ir'iiiji:jffigruffiXj*reraerionar'or
In'irtutea dreptului de.ir:fon:iare, aefi*narii ,;.'.' * Ir

si ne inrbrmasi

cu

acrionariror registrere :f#:::i11:T#,T"""?'5ffL,:t":Xla,dispozi{ia socierdlii si si v v4rvrasrar' a$sstsra, '. r extrase de pe acesfe .*gr*t J : I / r 9g0). iurt. i :s ciu Legea nr.

,i:i!Ii {itr'*T: Intre qedinlele adur

i;l ru

"'i.r

sifuarja finr *'o;;;; ;i # ;eer*eteze . bri;; ;' ;#* *[

au dreptr.rr s6

*,,

opi

are

e'a 1b! sa,' d) Dreptul ta dividend"

tril*:ffffirtr.:xi'llil;"iltl,li*#"iflTtitj:'lltf.#:,;:i,x'i,l'J';'::fiJl -p,"aalfi:ilTff dru"ilk

drriil;pri-.ip-r-i;6 ffi;iar
:'J n%: T ::fl aTk-trr?s;

**'

"

u,.urr.

;il

al ac{ionar'or.

in acest sens, art. 67 alin.2 din Legea nr. 3 l/1990 dispune cE dividendele se plStesc asocia;ilor propoqianal cu cota de participare la capitalul social vdrsat, daci prin actul constitutiv nu s-a prevdzut altfel. Cuantumul dividendului se calculeazdpe fiecare acliune qi se stabile$te de adunarea generali ordinarl a aclionarilor. e) Dreptul ssupra p[r{ii ce se cuvine din lichidarea societtrfii. La incetarea existen{ei societ{ii, aciionarii au drepul si li se restituie partea cuvenitd in urma lichiddrii ei. Aceasta se stabile$te pe fiecare actiune din repartizarea activului societlfii, fiind calcuiati de cdtre Iichidatori pebazabilanlului final de lichidare (art.268din Legea nr. 3lll990). F.2. obligafiile acfionarilor. Principalele obligalii ale acfionarilor sunt: a) de a vlrsa aportul pri* plat* v*rs*minteler dator*te In anexa bilanlului eonfabil anuai se rnen{ioneaed situa{ia ac{iunilor, dacl *cfiunile au fost integral achitate gi, dup[ cazo nurn*rul acliunilor pentru care s-a cerut f6r6 rezultat efectualea virsimintel+r{art. 109 din Legea nr. 31/i990). Este reglemenhtA qi procedura de reciiperare a vir..siminteior ce nu au fost achitate ia scadenii. Potrivit art. 100 din aceeagi lege, dac* aclionarii ffi au efeetuat vfirstrrnintele pe care Ie datoreazE, in termenele previzute in actul constitutiv sau in cel al subscripliei publice (de 12 luni), societatea ii va invita s6-qi indeptineasc6 aceasta obligalie printr-o somafie colectivd, publicat{ de dou[ ori, la un interuai de 15 zile, in Monitorul Oficial 6i ?ntr-un ziar de largi rispindire. Dac6 nici dupE aceast[ soma{ie aciionarii nu efectueaz[ vlrsdmintele datorate, consiliul de
orlminicfrofie rro nrrfaa A^^:A-. 4urrrrrrrsrretrs vu P'qtw4 uvvtuv.

- urm6rirea aclionarilor pentru virsEmintele restante se face dupi. procedura obignuit* de drept comun privind executarea siiit[. - anularea ac{iunilcr nominative in caue5. }ecizia de anulare se publici in Monitorul Oficial. cu specificarea num*rului de ordine al ac{iunilor anulate. in locul actiunilor anulate vor fi emlse noi acliuni purtdnd acelagi numftr de ordine, care se pun in vinzare, Sumele oblinute din vdnzarea noilor aeii-rrni se vor ina-ebuin-ia penffu acoperirea cheltuielilor de publicare gi vinzare, a dobdnzilor de intsrziere qi a vlrs5mintelor neefeetuatg iar restul va fi inapoiat aclionarilor. DacS sumele oblinute din vdnzarea acliunilor noi nu ajung pentru aeoperirea tuturor eheltuielilor sceiet{ii sau dac6 vilnzarca nil a avut }oe din lipsl de eump6rfttori, soeietatea se va putea indrepta impotriva subscriitorilor gi cesionarilor, conform art. 98 din Legea nr.
3

r/1 990.

in eazul in

prin aceastl procedur6 specifici Ru s-a reugit recuperalea sumel,:r datorate societdiii cu titlu de apcrt, se procedeazd, de indat5 la reducerea capitalului proporlional cu
care

diferenla dintre capitalul sccial subscris qi cel existent. b) de a respecta act*! constitutiv 9i botlririle +dunirii generale. Patrivit art. 131 din Legea w. 3t/199A, lrctErrile luafe de adunarea generalE in limitele Legii sau ale actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru aclionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. c) de a suporta pierdcrile societE{ii pAni ta concnrenfa aportului siu. Stabilirea rEspunderii aclionarilor limitat* la valoarea aportului lor la capitalul social este un principiu de bazi al societi{ilor de capitaluri.

15

I fi.. f.'. nn{iunea societlfii in comanditi pe acfiuni

societatea in comandittr pe acliuni se aseamdni atdt cu societatea ?n comanditr simpl' c6t gi cu societatea pe ac$uni' Ea are dou6 categorii de u*o*iu1i, comanditarii gi comanditalii. A'dnd in vedere faptul ci societateu In ro,nuna]i p. arliuni are capitarul divizat in acliuni, Iegea asimileazi aceaste formd juridictr a, *o.lrt*te cu societatea pe acliuni. Referitor rdsPunderea Ia .oiiule, societxea-in.comandita pe acliuni ^P-entru,obligaliile se supune regulilor societifii in comanditr simpla; asociaiii .u*unarEi r*spund soridar, iar asocialii eomandirari rtupund numai'in ii*itu capitarur social.

-ii*rJ, *

societatea in comtrditn pe acfiuni a^fost J*n"iia ca frind acea soeietate constituiti prin asocierea mai multo" p-u"'oto|, csle parficipr l* formarea capitalului anumire conrribufii repiezentate sociat prin pria unei activitili comerciale' pentru reaiizare Gaor beaeficii pi'impr"1iu-; rrspund pentru obligafiite.sociale nelimitat gi solidar, in .*rui"*ociafilor gi -" aportului lor, in cazul asociafilor "o*uoiit"fi, numai in rimita *out"oait*ri.

ixi:n1;?"x;'#l; ,{.,:?ffi

fk"ilt*:i,;;:.,r de rar intdrnii', nind

irfi""i:lr-!#ffi;rfrnrlrii
**;";are

"i"n"iuii*ia

prereratd

I Z.lCaracterele societflfii in comanditt pe acfiuni

acjuni;ifi u*.i"ri*;;;;ea de acgonar; c) rrsp*ud*rer p3rf1u obiig*liile sociale L*tu ciro"iti; comandita;ii rdspund nelimitat soridar,
iar comandita.ii raspuid numai in rimita aporturui ror.

Din definiiia dati rezult{ unn{toarele caracrere ale societi{ii in cernandit{ pe acfluni: a) societatea are dour categorii de asociali: .orrr*ait*fii qi eomanditarii; b) intreg capitalut sociat .r?"-f*pnait in

+i

*Jl?;;rl*ff:h:
t(t r'.4
i

Drepturile 9i obtiga{iile ac{icnarilcr Atdt asoeialii-comanditafi, cdt gi asociafii comanditario au'- toare drepturile gi jecurg din caiitatea lor cie ac;ionari obligatiile ui ,ori*tapi-io ***cir6 pe aefiuni. ain Legea nr' 3t/rebo prevede aite d,;t;; obrigalii er
ei

ce

specince

t,),..

Asociaiii cornanditali, care indeplinesc fancgia de adminisfrat*ri, n* p*t rua par-te ra deliberirile adunirilor generale.qg-niru alegerea ----* cenzoriior, ctiu, ia"a pcsed{ ac{iu*i are societdfii {arr 190 din Ligea nr. :UtggO},
diadainistrare si tonducere
a sacietdgii

:t 'W::#:;;iiar

pe octiuni. consitiut tte

,,.

'R" A'sisttmul unitar de aduiai*trare

. ii

gi c*nducere e.qocietEfii.

consiiiul

de administra{ie

3iit990 me$tioneaz[ cd administrarea acesteia se face numarul u"**toiu fiind inrstJ;*;;;;F-r. cind sunt mai multi administratori' acestia adminisrrafie- Adminisrratorului sunt aplicabile dispozitiile iegaie "oortit*r unic ij .. priuo"-"onr;riii a- adrxini*batie, exceptie facand acele dispozitii care privesc pruraritiea de administratori. A'1" structura consiliului de aJrninistraiiu' co**iliui de administralie este fonnat d.intr-un numar impar de administratori, desemnari in cor:didile legri. i" numarul membrilor consiliului se va preciza de.adminis,tufi" in'..uzui societatilor pe actiuni are caror situatii financiare anuale facobiectulT:t ;qliiui i"g"r" de auditarg iegea prevede rninirn de ker administratori. cunsili*i un d*"*i*i;1.;,r1fi* **r* eondus de *n preqedinre, rumar consiliu' dintre membrii'sai' Durata ales r,e mandatului pr*g.aint*tui consiiliului de administratrie nu poate dep'gi durata,perioadei in care acesta u "r-o;l algs c3 -;;**i;TTJi,,*r*, totodura, acesta reprezints societarca in raparlurile juridice iori

il1 eazul nr. 'o'i*.tljll?,1*1ju1r,.i-egea de unul sau mai muiti aiminirrrito.i,

un*,Iniffi;

"C;;;ur*uu

,"d'$*;or.

1;

pregeclinrele

i()

In

practicilor incorecte orice actiune,omisiune,comporiament,demers sau prezentare. comerciala inclusive publicitate si comercializare efectuate de un comerciant in skansa legatura cu prornovafea,v&nzatea sau fumizarea unui produs catre consumatori.

Incalcarea acestei obligatii specifice profesionistilor atrage pentru acestia o raspundere de natura civila,contraventionala sau penala. Tot pentru buna functionare a pietei si pentru a se asigura o protectie eficienta a consumatorilor a fost adoptata Legea 3$12A07 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii.

aceasta eategorie a

intra

l', -tp r*e te-lrg !f i gq{q? g qr gtq[ l9 I .9p$_91c!a_t g Secfiunea I. Reglementarea juridicl a formelor de societate comerciali.
Tem
q

a 4.

ru'. 3ll1990 a societSlilor comerciale ,republicata,se menlioneazd cd societatea comerciald imbracl una dintre urm6toarele forme juridice: a) societate in nume colectiv; b) societate in comanditi simpl6; c) societate pe acfiuni; d) societate in comanditd pe acliuni; e) societate cu r6spundere limitatd. Aceastd reglementare are un caracter limitativ, cele cinci forme juridice de societdli comerciale fiind cunoscute atdt in sistemul franco*german de drept, cSt qi in cel de common law, precum qi in legisla$a comunitard a uniunii Europene.
,

in art. 2 din Legea

Societfiile comerciale constituite in una din cele cinci forme juridice pe teritoriul Romdniei (cu sediul in Romdnia) sunt persoane juridice de nafionalitate rom6n6 . a) Societatea in nume colectiv este acea formS de societate ale cdrei obliga{ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social gi cu r[spunderea nelimitatd gi solidari a tuturor
asocialilor b) Societatea in comanditi simpti este societatea ale cdrei obliga{ii sociale sunt garantale cu patrimoniul social qi cu rdspunderea nelimitatl qi solidari a asocialilor comanditali; asocialii comanditari rdspund numai pdnd la concuren{a aporrului lor la capitalul societ5tii. c) Societatea pe ac{iuni este societatea comerciald al cdrei capital social este impdrfit ?n ac{iuni, iar obliga{iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; aclionarii rSspund numai kr limita aport*lui tor fudn6 la vaioarea acliunilor pe care ie defn). d) Societatea in comanditi pe ac{iuni este societatea al cirei capital social este impdrfit in acfiuni, iar obligaliile sociale sunt garantate cu patrimoniul social qi cu rbspunderea nelimitati gi solidard a asocialilor comandita{i; asocialii comanditari r5spund numai p$nd la concuren{a aporfului lor. e) Saeietatea cu rispundere limitati este societatea ale cdrei obliga{ii sociale sunt garantate cu patrimoniui social; asocialii rdspund numai in limita aportului lor.

Ceea ce deosebeqte o formS juridicd de societate de alta este intinderea rdspunderii asocialilor pentru obliga{iile sociale. Aceastl rdspundere este reglementatd in mod pxplicit de art. 3 din Legea nr. 31/1990 a societSlilor comerciale. In cazurile in care este angajat6 rdspunderea nelimitat5 qi solidard a asocialilor pentru obligaliile sociale, creditorii societSlii se vor irndrepta, potrivit legii, in principal mai ?nt6i impotriva societii{ii gi numai ?n subsidiar, dacd societatea nu plSteqte in termen de cel mult 15 zile de la datapunerii ei ?n int6rziere, se vor indrepta impotriva acestor asocia{i (art. 3 alin.2 din Legea nr. 31/1990). Alegerea uneia sau alteia din cele cinci forme juridice de societate rirnAne la libera opliune a persoanelor (asocia{ilor) care se in{eleg sd constituie societatea comerciald. Legea societI{ilor comerciale impune anumite praguri ale valorii capitalului social, precum gi unele formalitili necesare constifuirii societS{ilor comerciale, de care trebuie qi;in6 seama fondatorii sau asocialii. Pentru societd{ile comerciale ce se constituie in anumite domenii de acti.vitate cum sunt cel bancar, al valorilor mobiliare, al asigurdrilor qi altele, legiie speciale care 'juridice reglementeazd domeniile respective stabilesc Ai formele obligatorii de societate comercial[.
$ 1.

Clusiftcarea societdlilor csmerciale Doctrina comerciala folosind diverse criterii: natura societifii, intinderea rlspunderii asocia{ilor; irnplr{irea capitalului social; posibilitatea 1ega15 de a emite titluri de valoare, provenien{a capitalului gi altele, a stabilit numeroase clasificdri ale societdlilor comerciale, dirr care urmdtoarele suni cele mai r6spdndite. 1. Dupi natura societltilor comereiale, deosebim societdti de persoane qi societ6li de capitaluri. a) Societifile de persoane sunt cele in care predomin[ increderea asocia{ilor (caracterul intuitu personae). In aceste societ6{i, calitAlile personale ale asocia{ilor, care de regull se cunosc intre ei, sunt hot6rtoare gi determinante at6t in momenful constituirii cdt qi p parcursul funcliondrii societdlii. Deprecierea acestor relalii dinffe asociati sau anumite neinlelegeri grave ivite intre ei impiedicd funclionarea normali a societE{ii gi constituie, potrivit legii, a cauzL de dizolvare qi lichidare a societ5lii comerciale. Caracterul intuitu persona al actului ccnstitutiv al sccietElilor de persoane st[ 1a baza qt a altor r,auze de dizolvare gi lichidare specifice pe care nu le g6sim la alte societdli comerciale. Astfel, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asoeiali cnd, datoritd acestor cauze, numirul asocia{ilor s-a redus la unul singur, constituie cazuri de dizolvare qi lichidare a societE{ilor de persoane, dac6 legea nu dispune in alt rnod. Forma tipic6 a sacietifilor de prsoane este societatea comerciald hr nume calectiv.dar in aceea$i categorie este inclusd qi societatea in comanditd simpl6. b) Societi{ile de capitaluri sunt cele in care predomin5 caracterul intuitu pecuniae, reprezentat de cota de participare la capitalul social nu calit{ile personale ale
asocia{i1or.
"si

Societ5{ile de capitaluri sunt ,,societifi deschise" cu un numir mare de asociali (ac{ionari) care de regulE nu se cunosa intre ei, spre deosebire de societ6lile de

ra

persoane care sunt ,,societ{fi inchise". Legdtura ac{ionarilor cu societatea de capitaluri este datd numai de obligalia de plati a acliunilcr gi de or"pt.r de a incasa dividendele ob{inute in raport cu numdrul qi valoare a ac{iunilarpe care le de{in. Din categoria societdfilor de capitaluri fac parte societatea pe ac{iuni qi societatea in

comanditi pe acfiuni.

societatea cu rrspundere limitatr este o categorie aparte (hibrida). Ea se aseam6nl cu societa{ile de persoane in privinfa.constituirii gi iunclionarii gi.u societdiile de ce privegte modul de angajare a rdspunberii asocialilor. larytaluri-in 2' DupI ?ntinderea rispunderii pentru obliga{iile sociale, deosebim societd{i cu rdspundere limitatd gi societi{i cu rispundere ne"limitatd. Asocialii din societatea in nume coiectiv gi asocia{ii comanditali din societatea in comanditd simpli sau in comanditi pe acliuni rtrspund ji nelimitat solidar. Acfionarii din societatea pe acfiuni, as aeia4ii din societatea ?n comanditd "o*Ldituri simpla sau in comanditd pe acliuni, precum gi asocia{ii din societatea cu rdspundere limitat6 rrspund numai penx iu capitalului social subscris. "on*o."n{a,o.iul, 3' DupE modul de impirfire a capitatului deosebim ro"i*tryi comerciale cu p6{i de interes gi societdli pe ac{iuni. In mod corespunzdtor cu participarea asocia{ilor la constituirea societd{ilar comerciale, capitalul social al fiecdrei forme juridice de societate este divizat, dupd caz,inpar{i de interes, ac{iuni sau p5rfi socialJcare revin fiec6rui asociat. Capitalul social subscris ?n societdliti in nume colectiv qi in comandit6 simpir este ?rnpa4it in pdr{i de interes- cel al societiililor pe ac}iuni gi irn comanditd pe ac{iuni se divide ?n acliuni. jn sfruit capitalul rori"tulil iarpurrdere limitat5 e-qre ?mpdrfit "u pa4r d" interes. conform legiiinpdr{i sociale, care de altfel sunt tot Par{ile de interes, pfrfile sociale qi ac{iunile conferb asociatiior atdt drepturi patrimoniale, curn sunt dreptul ta dividende, cdt gi drepiuri personale nepatrimoniale, cum sunt dreptul de a participa la adunarea g*n"tula, Areptuf ae vot si ult*1". Raporfrat la o categorie sau alta de societrf comerciale, diferenla irrt a""rte titluri reprezentative constd ?n modul lor de transmitere. in principiu " interes sunt pi4lte Je netransmisibile, in timp ce p54ile sociale ale societ6iii cu ,i*pund"re limitata se transmit numai in anurnite condilii, cu-acordul asociatrilor. Acliunit" Ji" societ6{ile de capitaluri sunl negociabile gi transmisibi le. 4' In raport cu existen{a ori inexistenfa posibilitifii de a emite tifluri de valoarg legea stabileqte anumite forme de societ5{i"o*"t*iut" care au dreptul s6 emit6 titluri de valoa're' precum gi societd{i pentnr care este interzisd aceasti poribilitut". Societatea pe acfiuni qi ?n comandit[ pe ac{iuni pot emite acfiuni gi obtigafiuni care sur:l negociabile qi.transmisibiie pe pia{a valoriior mobiliare, itt corro4iile fegii qi cu respectarea formaliti{ilor de publicitate stabilite. societdliie in nrr** colectiv, in comanriiti simpld, precuru gi societatea cu r6spundere limitatd n,, au asemenea posibilit5{i legale. Ac{iunile gi cbtiga{iunile sunt titlsri de valaare din categoria vatorilor mobiliare, ?n timp ce p64ile sociale gi pdrfile de interes nu sunt valori irobiliare, ci numai iitluri de legitirnare care conferd anumite drepturi.