ose seem P MINISTERUL EDUCATIEI $i INVATAMINTULUI Prof. dr. ing. IACINT MANOLIU FUNDATII SLPROCEDEE DE FORE EDITIA alla REVIZUITA inv. si exploatarti cur EDITURA DIDA' 84 100 120 120 ma 125 RsCUPRINS ini generale despre rect J 1.4, Rocile magmatice 4.2, Rocile sedimentare 1.3. Rocile metamorfice 14. Modul de formare a paminturitor 1.5. Principalele categorli de paminturi ledtuires si chsificaren paminturitor 2.1. Granulozitatea piminturilor whe 2.2. Gompozitia mineralogicd a pamintusilor 4 23. Fenomene de supratafé Ix péhuinturile argiloase 2.4. Structura peiminturilor 2.5. Indiei geotehnici . 4 Cap. 3. Apa in pamin: oc _ Aaa. spa legatt sau adsorbita 2. Spa eapilos 83. Apa liber (gravity ionata) Bo. Presiune oeetivt gh presiine newt 3.5. Aefinnea mecanied a apes asupra pamintulu 36. Filtre inverse GaP 87. Apa sb forma solid, Cap. .) Comportarea pintinta lor sub sotieitaied 4.1, Fazele prosesulul de delormare sub inedreare ta paminturi 4.2. Compresibilitatea _ paminturilor 4.3. Consolidarea argilelor : 4.4. Rezistenfa Ta forfecare a piiminturitor 4 brut masivelor de pamint Cercetazen (erenulul de fundare Ba. Scopul 5.2. Metodele 5.3. Volumul lucririlor petit cercetarca terenulut de fundare, Preventarea rezultatelor cereetiuril terenului de fundare eadrul general al cercetirit teenului de fundare: de prospectare a teremului Cercetarea terenulul de fundare pe parcursul execufiei si exploatinii constructi¢i 19 49 100 120 120 i 125 125 Ht(cap. 6) Statitiaten tnozusttor st @ versantlor, Spit peep 6A. Stabititatea taluzurilor In masiye omogene de pimint necoeziy. 6.2. Stabilitatea taluzurilor in masive omogene de pimlnt coeziv. 6.3. Veriffcarea stabilitatil takizuritor in masive neomogene. Metoda fi G4. Efectul unui cuvent de api asupra stabilitagii talwaurilor din paminturi 6.5. Verificarea stabilitaii versant predeterminate 1 In condifiile suprsfetetor de alunecare Executarea, ipaturilor nesprijinite. Actin 2 pfinintutal acupre Lictitiler de sustinere TA, Moduri de manifestare a acyiunti pi Ainere 72. Impinge-ea nintului asupra Iue! Jtilor de sus- mintului in ipoteza supratetel plane de alinecare. 7.3. Impinge-ea pamintului in ipoteza suprafefelor curbe de alunceare cap. 8} Fue SA. Notlund generale. Clasificare 82. Speifin 83. Sprijinist de tip mist. 84. Palplanse 8.5. Perefi tngropati . Elemente de proiectare a Iueririlor de sustinere eu cara Tiranti de aneorare Zidwri de sprijin 9.2. Berane de ctangare 8 94. Drenaje 9.5. Pompe pentru evacusten i de susfinere ni simple. ter Lemporar. . pei din stipstura, Stiatea gi belonarea sub api of Nati NL a 10.1. Clasifiearea fundatiilor 102 Material utitizate fa funvlai sila hterint aferente fandati 10.3. Elapele proieetavii tandattitor S\\10.. Elapele exeewtatis fundatiitor rai gen sale despre tundaii fay. 11. Kateutat Cerenutut de tundaee 1E4, Capacitatea portant a fundatiilor de supra 112. Repartizarea efortwnilor tn interiorul masivulei 13. Caleulal tasiuilor : ew plicarea metodei stitilor limita ka ealeuiul terenalai de fandare GON \ 14. apt Lodei stivilor limita In ealeudul teremalui de funda {Cap 12 JBundagt dizecte de suprat 12.1. Fundatiile perelilor din zidaie 12.2, Fundaliile perefilor din beton armat (aiafragme) (12.9. Fundatii izolate sub stilpt *124, Fundatii continue sub stilpi 12.5. Radiewe .43.1, Chesoene deschise 13.2. Chesosne eit acr compriifiat. 13.3; Funda de compensare sau Motante. \dagii pe pilofi si coloane | Noftunt generale, Clasficare. Domenti de utlizare [lestuitea piloftlor prefabricati . Infigerea pilojilor pretabricati.~ Pioti execatafi pe loc prin batere Piloti exeeutati pe loc prin vibrare Pilot exeeutafi pe foe prin forare.... Controlul ealitafit pilofilor...- Fxccuhia radierelor de solidacizave a eapetelorpiloitor si coloanetor - 11.9. Comparatie ntre diferitele eategorit de pilot (= 10. crite pent atgeea tips de pilot " ttt, Puineipaele etape In proiectarea unei fuhdatit pe pilot 4112, Determinarea eapacititit portante a pilotule izolat £48. Grupa de pilot indagit pebarete. .-- 5.1, Tehnologia de executie a arctelor 15.2. Domenii de utilizare a baretelor. 153, Elemente de profectare pentru tandafile ne barete Cap. 1. Imbunitaticen paminturitor “16.1. Compactarea paminturilor [62 Stabilizarea paintatuitr 163, Tnjeccrea pminturilor st a voetlon Lees. 16 1. Tratarea tetmied a phinintailor 7 ap. 17, Wundares ia coud peciale de teren 174. Fundarea pe piminturi sensibile Ia umezire . 172, Fandarea pe piminturi eu umitlai si contraesit mari. 17.3. Funéarea pe piiminturi foarte comprestbile 17.4. Funcarea In regiuni seismice. dart uzcale de laherator si de teren pentru determinared exrsete dice si mecanice ale piminturilor sticilor 11, Determinatea gramulozitagit 12. Determinarea greutafii volumice a seheletului pamfntului 13. Det uitatit vohumice @ pimintwilor TA. Determinarea umiditatit paminturiler 15. Determinarea tn Iaborator a gradulut de indesare 16. Determinarea caracteristicilor de compactare in laborator, 17. Verificatea pe teren a compactarti prin penetrarea dinan 18. Determinaten limitelor de plasticitate * 19. Detesiainarea indltimii capilare 110, Determinarea permeabilitajii_plminturitor. TA1, Deteriinarea fn Iaborator a campresi edometric& .--.-. a - 142. Determinarea pe teren a compresibilitayti paminurllor 143. Determinarea rezistenlei la forfecare a paminturilor {811 pamtnturilor py 298 293 299 302 gor 30t att B15 330 au a8 es, 351 352 368 = 280 mo 239 att = 385, 107 110 116 us ns 434 438 M4 416 ANG 450 481 454 455, 456 160 461 463 64 496 468 ami TEU. Stabiivea prin ealeute eapacitatti portan, Pe baza_ preseriptiitor romanesti TL12, Stabitirea pri ealeul a eapacitatii portance ial De baza rezul “2 pilotului solicitat asia, ® plotutui solicitat trans, : pees eee 509 ITA. Calcntut etesrenteios Tiside tueastrate in paint 580 Caleutat geupei ae pity, 582 Auexa ICL, Fise ou nana tetistich ale tor uitage pe . $209 noastes : - re 589 MUL Otibie 5% cchipamente Pentru realizarea de pereyi Ingropati, pitogi forati $i barete es cos 389 Utilaje 5 echipamente pentry Puncrea In opera pitotitor prig batere sau Vibrare.. tees . 397 MIL3. Utilaje $i echipaniente Pentre compactaren de adtinciang 8 pimintu. Tore . ei cess 603 MEA Ihstalatit s¢ disporitiyg Pentru exeetsarea hueritilor ate Sprijiniri gi epuismente - 601 Bibtiogratie 606,INTRODUCERE Fundafia reprecinté partea din constructie care preia inearearile aduse de suprastructura gi le transmite la terenul de fundare. Terenul de fundare este acea parte a scoarfei terestre in cuprinsul earein se manifesta influenta incarcérilor transmise de fundatii. Stratele care alci- tuiesc terenul de fundare pot fi aledtuite din roci compacte sau din pdminturi. Rocile compacte (rock stincoase sau semistincoase) sint caracterizate prin rezistenfe mecanice mari, de acelasi ordin de marime sau chiar mai mari dectt ale materialelor de construcfii artificiele (edrimida, beton simplu, heton armat ete.). De cele mai multe ori, fundarea constructiilor obignuite pe asemenea roci nu ridick probleme deosebite. La constructiile speciale {baraje, tuneluri hidrotehnice s.a.), la care presiunile transmise de con- structie la teren sint foarte mari, cunoasterea_amanuntita a proprietatilor rocilor compacte din terenul de fundare si stabilirea modului in care acestea se vor comporta sub solicitirile constructiei sint. de o extrema importanta Studiul rocilor compacte in legatura cu diferite lucrari ingineresti formeaz’ obiectul unei discipline constituita in ultimele decenii, denumité Mecanica rocilor. Péminturite sint provenite din dezintegrarea pe cale fizicd si din alte- rarea chimicd a rocilor compacte. Paminturile constituie sisteme trifazice Faza solidi este formata din particule minerale de diferite dimensiuni. In golurile diutre particule se afl apa (faza lichida), aer sau diferite gaze (faz gazoasa). Intre cele trei faze componente se stabilese legituri care se mo- difies neincetat sub influenta unor factori externi, intre care incércarile transmise de constractii. Studiul paminturilor in legatura cu diferite lucréri ingineresti constituie obiectul disciplinei denumite Mecanica paminturilor saur Geotehnica. Diversitatea si dificultatea problemelor pe care le studiaz’ Geotehnica deriva atit din caracterul complex al paminturilor cit si din multitudinea de situatit in cave acestea pot interveni la lucrivile de constructii. Situatia cea mai comuni este cea a pimintului ca suport al construc- tiei sau ca teren de fundare. Rezistentele mecanice ale piminturilor find mult mai miei decit rezistentele materialelor artificiale de constructii, intre clementele portante ale structurii (ziduri, stilpi, diafragme etc.) gi teren twebuie interpus ur element de repartizare a inciredvilor — fundafia. De exemplu, la hala din figura 1 fundatiile transmit incircarile stilpilor la un strat de argili. Dimensionind suprafata de transmitere, proiectantul urmi- reste si aibd o acoperire suficienti fai de riscul de pierdere a capacita{ti portante a stratului-suport (de pilda prin alunecarea in lungul unei suprafete curbe). La fel de importanta este si problema deformapiilor probabile sub inca: care ale stratelor de sub fundatie. Intr-adevar, chiar daca stabilitatea fun- 9dafiel esto asigurata, tastrile mari si nouniforme ale fundasiilor pot. tmpic- dica exploatarea normal a constructici sou a utilajelor tehnologice. Prin urmare, la stabilivea adincimii de fundare, a tipului si. dimensiunilor fundafiei, se are in vedere atit criteriul de capacitate portanta, cit. $1 cel Fig. 1. Mali parter en fundare directa. Pila de pod Tundata pe piloti de deformatii. Aplicarea acestor eriterii duce uneori Ja concluzia e& fundarea de suprafaya nu este indicat. Acesta este, indeosehi, cazul construct lor fundate in albia ciurilor sau in apropierea cursurilor de api, pe amplase. mente la care terenul de fundare este caracterizat la suprafala prin prezenta nor depunert aluvionare foarte compeesibile, De pilda, la pile de pod din figure 2, incdrearile mari ale fundatiei sint transmise prin elemente de fur. dare in adincime, numite pilofi, la un strat de pietrig aflat suh pachetul de Paminturi prifoase si nisipoase puternice deformabile. Alegevea tipului te pilot, stabilirea capacitait sale portante, « numarului, modului de dispu. here gi ulilajului de punere in opera a pilotilor conslituie elemente esenjiale ce trebuie rezolv ate la proiectarea unei fundatii pe pilati, Aleituirea construc. tia a fundatie: este ciferita, dar functia pe care o indeplineste pamintul din jurul si de Ja baza pilotilor este. ea si in cazul pimintului de sub f {ia directa din figura 1, aceea de suport. La numeroase lucraeiingine- resti pamintul intervine ca material de constructie. De exemplu, barajul de pamint din figura 3, avind corpul din pamint local, nesortat, gi un nuceu + Bara} din pamimt ca muctew de de etansare din argila (0 ‘constructie clangare din argita aparent simpl&) necesita pentru o pro- iectare si execulie rationale, solutiona rea a numeroase probleme de geotehnicit, si anume: forma optima a tal. urilor amante si aval, modul de alegere si de punere in lucrare a puimin. tului din corpul barajului, pentru a indeplini conditiile de permeabilitate si de rezistenla impuse, calitatile si mijloacele de compactare cerute pentru miezul de argila, modul de alcdtuire a pereurilor de protectie de pe cele doua fete ete. Fig. 10gosemeese “6 alta ipostaré este cea a pimintului ca solicitare asupra constructiei. Astfel, zidul de sprijin din figura 4 gi sprijinirea peretilor din figura 5. tre. buie dimensionate pentru a rezista la solicitarea generat’ de masivul de pimint din spate, solicitare care poart& numele de impingerea pamintului. | e & | — JA ZAd de sin Fig. Sputnte simp a pore. ilor unei sapaturt Deseori, realizarea constructiilor sau a wnor fucréri ingineresti (eum sint, de pilda, cele legate de exploatarea Ja zi a zacémintelor subterane), impune executarea unor taluzuri prin excavalii adinci in teren (fig. 6) sau a unor modificéri in taluzuri naturale (fig. 7). In situatii de acest fel, pro- blema de baz este tot o problema de geotehnica si consta in verificarea stabilitapii talusnlui san a versantulut. i Scurt istoric De eind au inceput sa construiascad, aamenii au te si probleme de fundare, Fundatiile pe piloti, care cunose o mare raspindire si diversitate in zilele noastre, isi au originea in pilotii de lemn pe care se ridicau locuintele la- custre ale oamenilor primitivi, Predecesoare ale barajelor si digurilor din pimint, folosite in prezent pe scara intinsi, au fost constructiile din piimint buit, firese, si rezolve Debleu. ig. 7. Modificaea unui versant pentru izarea platformel unei edi ferate alizate in China si Egiptul antic, cu mii de ani inaintea erei noastre. Con- structorii romani ai apeductelor, porturilor, deumurilor si ai altor lucrari ingineresti, stiau si facd fata atit unor conditii dificile de fundare, aga cum © arata nu numai scrieri, cum sint cele ale renumitului arhitect Vitruviu cit mai ales faptul ct urme ale unora din aceste lucrati s-au pistral pind in zilele noastre. In corespondenta dintre imparatul Traian si Plinius cel ayLindy se gisesc informatii_asupra modului cum se efeétua cercetarea_tere- nului pentru luerari de paimint si fundagii, Dupa prabusirea Imperiului Ro- man de Apus, activitatea de constructif din Hurdpa, in primul vind in do- meniul drumurilor si al podurilor, a decdimut treptat, secolele urmitoare aducind doar degradarea rapidi a veohilor Iucniel In condijiile de dezvoltare economica gi social specitice Evului Mediu, cele mai remarcabile constructii au fost catedralele! castelele, zidurile si {yrpurile de aparare, construcit earacterizate prin rasiitare prin inegr- citi mari transmise la teren, Fundate uneori pe tereman prea slabe, pentra @ prelua in bune conditii asemenea Incircart, uncle constructii s-au pri- Dusit, altele ‘au suferit Lasiti mari, ea de exempht catodecle diy Riga, cu @ tasare de peste 2 m in 400 de ani, domul din Kénigsberg cu peste £50 m Sau pestitul turn (campanila) din Pisa, construit intre ent Le 1350, avind in prezent o tasare diferentiata de peste 1,60 m, inc& nestabilizata. Dezvoltarea cunostintelor si a realizarilor in domeniul fundatiilor s-au facut din cele mai vechi timpuri gi pind in secolul al XVI L-lea pe base «1 piriee, prin transmiterea, de la 0 generatie de constructor Ie alta, a unei experiente izvorite dinte-o infelegere intuitiva a comportarii pamintului i Fundatiei si nu din stapinirea legilor fizice eare o guverneazt; de aceea dezvoltarea a Jost inceata s sinuoasa, platita cu pretul unor esecuri aledror numair nu va fi cunoscut, probabil, niciodata pl Lehnieli fovtiticatiilor in scopuri militare @ f&out ea in secolele al A \ildea si al NViti-lea ingineri militari, in special cel de la curtea n gelui Franfei, si se preocupe de formularea unor reguli pentru caleulul aces. ee Charles Agustin, Couto (1736— 1806) ca, pornind de la lunar ale unor inaintasi i sii (Vauban, Bullet .0.), sé fi elaborat in anul 1773, tntr-un memorit es asupra ipumingerii pamintului, eu lang aplicabilitate gi in zilele Score Tot Cou- Lib & formulat legea care exprima rezistente la forteeare paminturilor, Tn secolul urmitor, Witham J. Wacyorn awkns (1820-1872), profesor ls Universitatea din Glasgow, a publicat in anul 1857 0 teorie’ a impin- Frocaparmtului si echilibralui limita al unui masiv de pamint semiintinit preseue a1! omogen. granular (lara coeziune). ineomprosibil supus efor Guiier date de geutatea proprie. Se obignuieste s4 se emaitace teoriile [ui Coulomb si Rankine drept esenta mecanictt eases a paminturilor, Con peg rani cu Rankine au fost fizieienii Darcy gi Stokes! once in acelagi an 1850 au publical luctari ve-si pastreazt valabilitates si in prezent, referi- (aae la eurgerea apel gravitationale prin medi poro‘se si, respectiv, la Viteza de cidere @ particulelor solide Intr-un leht Garacteristict pentru perioada de inchegare a Geotehniel ca stiinya ese si utilizarea unor rezultate obtinute in alte ramuri ale linjei. Astfel, solutia in F885 de matematicianul trancez Boussinesy (18431925) peeitaauna din problemele de bae& ale Teoriei Elastioitatit, ees referitoare fa distributia efcrturilor int-un mediu elastic semiinfinit, actionat de o fort concentrata aplicata la supratata masivulul, «feat si este folositi si in prezent la stuciul stavii de eforturi in terenul de fundare asimilat cu un mediu elastic. Studiind proprietatile piminturilor argiloase folosite ca ma- terie prima in industria ceramied, stedezul Atterberg a imaginat in anul 1911 doud incerciri simple pentru determinarea umiditatilor in limitele cirora paminturile se comporta ca un corp plastic, inverciet adoptate ulterior si in cercetirile geotehnice, 12Ca in alte domenii ale tehnicii, progresul in domeniul. geotehnicii si fundatiilor s-a objinut, deseori prin studiul aprofundat al cauzelor unor acet- dente sau catastrofe. Ca exemplu poate servi in acest sens studiul intreprins de © comisie a cailor ferate suedeze, infiinjaté in 1913 ca urmare a unor Serii de alunecdri de, teren care au ‘produs multe victime si mari pagube materiale. Comisia, condusi de MWolmar Fellenius, a publicat in anul_ 1922 in studi in care propunea 0 metodi practicd de verificare a stabilitayit taluzurilor. Tn moment important, considerat pe bund dreptate ca moment, at afirmarii Geotehnicit ca gttintd de sine statatoare, I-a constiluil apariti in apul 1925 a tratatului ,,Erdbaumechanik* (Mecanica Paminturilor) al inginerului de origin’ austriacd Karl Terzaghi (1883—1963). Autor al unor studii experimentale de pionierat asupra proprietitilor mecanice ale pamin- turilor si al unei teorii clasice a consolidarii argilelor, Terzaghi a realizat in tratatele sale sinteze cuprinztoare ale cunostin{elor asupra paminturilor. ‘Alateri de Terzaghi, contributii importante la dezvoltarea Geotehnicii in primele decenii ale ‘acestui secol au adus Ghersevanor, Florin si Titovici (U.R.SS.), 1. Casagrande, Taylor si Hoorslev (8.U.A.), Krey (Germania), Cagiot (Franta) §.a. Cregterea numérului specialistilor in acest domeniu si extinderea con- tinua a’ cereetiriloy au facut necesara cooperarea internationala. Astle), in anal 1936 s-a constituit Asociafia Internajionalt de Mecanica Péminturilor $1 Pundajui cave a organizat in acelagi an la Cambridge (S.U.A.) primul Con- gees international in aceasta disciplina. Dezvoltarea Geotehnicii in perioada de dupa cel de-al doilea rizboi mondial este demonstrat nu numai de desfasurarea cu regularitate a nume- roave conferinte stiintifice pe plan mondial, regional si national sau de nu- maral mare de publicatii ci, inainte de toate, de lucrarile de fundatii gi con- structiile de pdmint realizate in conditii din ce in ce mai dificile, eu perf mante din ce in ce mai ridicate, La aceasta dezvoltare isi aduc contributia si specialistii (Arii_noastre, Cu toate cé primul laborator geotehnic din Ronsania a fost Infiinat abia in anul 199, in cadrul Administratiet Porturilor si Cailor de comunicalii pe apd (P.C.A.), din initiativa ing. Anton Chiri- Gat& doctor honoris causa al Institutului de Constructii Bucuresti, in ani de dupa 23 August 1944 progresele geotehnicii in Lara noastra au fost rapide. Sub impulsul vastului pragcam de constructii care a schimbat infatisarea fri noastre. Cu incepere din anul 1950 s-au infiintat unitali geotehnice in institutele de proiectare, sectii si laboratoare de geatehnica si Tundatii in institutele de cercetari din domeniut constructiilor Tn urma Reformei invatamintului din anul 1948, disciplinele de_geo- tehuica si fundatii au ocupat locul cuvenit in planul de invélamint al facul- Lalior si sectiilor cu. profil de constructii, aléturi de alte discipline de baza in [crmarea specialigtilor cu pregitire superivara din acest domeniu. In anul 1949 s-a infiinjat, in cadrul Institutului de Constructii Bucuresti, Cate- dra de Geotehnica gi Fundatii, prima de acest fel din tara. ale edrei_ cadre (idartice, la fel ca si cadrele didactice din colectivele de specialitate de la Institutele Politehnice din Timisoara, Lasi si Cluj-Napoea, au contribuit nit wamai la difuzarea cunostintelor de geotehniva si fundatii, ci si la reali- yarea a mumevoase lucriri de cercetare stiintifica_ in sprijinal productiei tn cnul 1967 s-a desfagurat la Bucuresti prima Conferin{a Najionala de Geotchnicd si fundatii, urmata la intervale de patru ani de conferinje ba Bucuresti, Timisoara, Iasi. Cea de a 5-a Conferinta nationala a avut loc in septembrie 1983 fa Cluj-Napoca. Aveste conferine, ea gi simpozicanele 13,