Page |1

Articolul nehotarat si articolul hotarat Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o consoana sau cu unul din sunetele w si y (semiconsoane): a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o vocala sau cu h mut: an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un brat In limba engleza articolul nehotarat este acelasi pentru toate genurile si se foloseste numai la singular; el se traduce prin un sau o in functie de genul substantivului din limba romana: a pupil ! un elev o eleva ; a desk ! o catedra un birou ; a boy ! un baiat "pre deosebire de limba romana articolul nahotarat se foloseste in limba engleza inaintea numelor predicative desemnand sexul profesiunea titlul calitatea cuiva etc#: $ac% is a bo&# Ann is a girl# "he is a teacher# 'e is a student# Articolul hotarat in limba engleza este the# (l se aseaza intotdeauna inaintea cuvintelor pe care le determina si are aceeasi forma pentru toate genurile atat la singular cat si la plural: the teacher ! profesorul ; the students ! studentii ; the girl ! fata Genul substantivelor In limba engleza sunt trei genuri: a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si uneori animale sunt de gen masculin: father ! tata ; dog ! caine b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si uneori animale sunt de gen feminin: mother ! mama ; cat ! pisica c) substantivele care desemneaza obiecte notiuni abstracte si animale cand nu se specifica sexul sunt de gen neutru: chair ! scaun ; horse ! cal )nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin cat si de gen feminin sunt de gen comun: teacher ! profesor profesoara ; student ! student studenta ; pupil ! elev eleva ; friend ! prieten prietena Pronumele personal Pronumele personale in limba engleza sunt: I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we = noi ; you = voi, dv. ; they = ei, ele Pronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare indiferent de locul sau in propozitie# He (el) se foloseste pentru persoane de gen masculin iar she (ea) pentru persoane de gen feminin; it este pronumele personal pentru genul neutru persoana a III*a singular si inlocuieste restul substantivelor din limba engleza adica cele ce denumesc lucruri si animale# In mod exceptional se foloseste uneori pronumele he sau she pentru unele animale domestice ca dog cat. "pre deosebire de limba romana in engleza este obligatorie prezenta pronumelui inainte de verb (intrucat engleza este o limba analitica si nu are desinente deosebite pentru fiecare persoana)#

Page |+

I am a teacher (sunt profesor profesoara) you are bo&s (sunteti baieti) he is a student (e student) we are ,oman (suntem femei) they are men (sunt barbati) Pluralul substantivelor Pluralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia -s la forma singularului: a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats "ubstantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula avand pluralul neregulat: a man - men ; a woman - women Verbul ! "# Indicativul pre$ent % he Present Indicative& Forma afirmativa Forma Interogativa Forma negativa (-he Affirmative (-he Interrogative (-he /egative .orm) .orm) .orm) I am ! (eu) sunt am I 0 ! sunt (eu) 0 Forma interogativnegativa (-he Interrogative* /egative .orm)

I am not ! (eu) nu am I not 0 ! nu sunt (eu) 0 sunt &ou are not ! (tu) nu are &ou not 0 ! nu esti (tu) esti 0 he is not ! (el) nu este she is not ! (ea) nu este is he not 0 ! nu este (el) 0 is she not 0 ! nu este (ea) 0

&ou are ! (tu) esti are &ou 0 ! esti (tu) 0 he is ! (el) este she is ! (ea) este it is ! (el ea) este ,e are ! (noi) suntem &ou are ! (voi) sunteti is he 0 ! este (el) 0 is she 0 ! este (ea) 0 is it 0 ! este (el ea) 0

it is not ! (el ea) nu is it not 0 ! nu este (el ea) este 0

are ,e 0 ! suntem ,e are not ! (noi) nu are ,e not 0 ! nu suntem (noi) 0 suntem (noi) 0 are &ou 0 ! sunteti (voi) 0 &ou are not ! (voi) nu sunteti the& are not ! (ei ele) nu sunt are &ou not 0 ! nu sunteti (voi) 0 are the& not ! nu sunt (ei) 0

the& are ! (ei ele) are the& 0 ! sunt (ei sunt ele) 0

In vorbirea curenta se folosesc adesea forme contrase ale verbelor auxiliare (la afirmativ si la negativ)# .ormele contrase pentru verbul to be se obtin fie prin reducerea primei vocale a verbului si punerea unui apostrof intre subiect si verb fie prin contragerea vocalei o din negatia not si inlocuirea acestei litere prin apostrof: Afirmativ I1m egativ (+ forme posibile) I1m not 2 *

Page |3

&ou1re ,e1re &ou1re the&1re

4ou 1re not 2 &ou aren1t ,e1re not 2 ,e aren1t &ou1re not 2 &ou aren1t the& 1re not 2 the& aren1t

he1s she1s it1s he1s she1s it1s not 2 he she it isn1t

/ota: 5a cea de*a doua forma a negativului prescurtat negatia not este legata de verb iar vocala o cade si se inlocuieste cu apostroful# Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(# his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp# (l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin acesta aceasta acest sau aceast! in functie de genul substantivului romanesc pe care il determina: "his student is good# (Acest 2aceast62 student26 este bun26)# his poate fi atat pronume cat si ad7ectiv demonstrativ# "his exercise is good# (ad7ectiv) "his is a good exercise# (pronume) .orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia# acestea. "hese bo&s are pupils# (ad7ectiv) "hese are good boo%s# (pronume) /ota: Ad7ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului: a good student a bad pencil Ad'ectivul In limba engleza ad7ectivul este invariabil avand o singura forma pentru toate genurile si pentru ambele numere: a good bo& ! un baiat bun ; a good girl ! o fata buna ; t,o good bo&s ! doi baieti buni ; t,o good girls ! doua fete bune In limba engleza ad7ectivele folosite ca atribute oricate la numar preceda in general substantivul pe care il modifica: a good red pencil ; a bad brown paper In exemplele: the s%& is blue; the chairs are brown###ad7ectivele blue si brown sunt folosite ca nume predicative; ca atare ele urmeaza substantivele pe care le modifica# Genitivul in limba en)le$a In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive: 1# 8enitivul in *s $"he %ossessive &ase numit uneori si 'axon (enitive) sau genitivul sintetic care se formeaza cu a7utorul apostrofului plus s (*s) adaugat substantivului care indica pe posesor atunci cand substantivul este la singular si al apostrofului fara s atunci cand substantivul posesor este la plural (in cazul substantivelor cu pluralul regulat): the student*s teacher ! profesorul studentului ; the students* teacher ! profesorul studentilor insa: the children*s des%s ! bancile copiilor# 8enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care desemneaza persoane sau uneori cu substantive nume de animale: +ohn*s hair is bro,n# -he pupil*s boo% is on the table# -he dog*s name is "pot#

Page |9

+# 8enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau genitivul analitic care poate fi folosit atat pentru fiinte cat si pentru lucruri: -he ,alls of the room are ,hite# -he chair of the teacher is bro,n# +onstructii cu prepo$itii In lima engleza ca regula generala si spre deosebire de limba romana substantivul se articuleaza cand este precedat de o epozitie: -he flo,ers on the table are pin% and blue# (.lorile de pe masa sunt roz si albastre#) -he man is in the room# (:mul este in camera#) -he teacher1s pen is on the des%# ("tiloul profesorului este pe catedra#) Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(# Pronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat in spatiu sau in timp# (l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin: acela aceea acel acea in functie de genul substantivului romanesc pe care*l determina: "hat is a student# (Acela 2aceea2 este student2a2#) "hat poate fi atat pronume cat si ad,ectiv demonstrativ: "hat bo& is a pupil#(ad,ectiv) (Acel baiat este elev#) "hat is a ,all#(pronume) (Acela este un perete#) Pluralul lui that este those# (l se traduce prin aceia acelea acei acele: "hose girls are pupils# (Acele fete sunt eleve#) "hose are good pupils# (Aceiaa 2acelea2 sunt elevi 2eleve2 buni 2bune#) ,umeralele cardinale a) /umeralele cardinale reprezentand numerele intre 13 si 1; se termina in sufixul -teen: 13 thirteen ; 19 fourteen ; 1< fifteen ; 1= sixteen ; 1> seventeen ; 1? eighteen ; 1; nineteen b) /umeralele cardinale reprezentand zecile intre +@ si ;@ se termina in sufixul -ty: 3@ thirty ; 9@ fourty ; <@ fifty c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire: =? sixt&-eight ; +3 t,ent&-three d) Aupa sute cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati se pune con7unctia and: 1@< one hundred and five ; >3? seven hundred and thirt&*eight ; +1> t,o hundred and seventeen e) /umeralele hundred thousand si million nu primesc terminatia -s cand sunt precedate de alte numerale: 3@@ three hundred ; < @@@ five thousand (fift& hundred) ; + @@@ @@@ t,o million /ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite nedeterminat devin substantive si primesc terminatia -s: "housands and thousands of &oung people practise sports# (Bii si mii de tineri fac sport#) -here are hundreds of old trees in the par%# ("unt sute de copaci batrani in parc#) f) 8rupele de trei cifre reprezentand sute mii milioane etc# se despart prin virgula: = @@@ six thousand ; 1 @@@ @@@ one million In schimb zecimalele se despart prin punct: 1#< one point five ; ?#<= eight point fift&*six sau eight point five six ; @#9(#9) (ou) point four g) /umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un miliard in "#)#A#

Page |<

h) Anii se citesc in grupe de doua cifre: 1;=? nineteen sixt&*eight sau nineteen hundred and sixt&*eight i) /umerele de telefon se citesc pronuntandu*se fiecare cifra: 1=3?@; one*six*three*eight*o(ou)*nine 7) /umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei case al unui tramvai al lectiei etc# si el urmeaza substantivului respectiv: no#1+*number t,elve ; tram <*tram five ; lesson +*lesson t,o ,umeralele adverbiale once ! o data ; t,ice ! de doua ori ; three times ! de trei ori ; four times ! de patru ori s#a#m#d# (a#s#o# ! and so on) Cele patru operatii aritmetice de baza se numesc : addition ! adunare ; subtraction ! scadere ; multiplication ! inmultire ; division ! impartire H#-# I( - H#-# A-# 1# here is (forma de singular) si there are (forma de plural) reprezinta o constructie cu intelesul de se afla este se gaseste * se afla sunt se gasesc# Ae cele mai multe ori there is si there are se folosesc la inceputul propozitiilor precedand subiectul: "here is a bag on the ,riting*table# "here are not man& mista%es in the dictation# Are there man& chairs in the room0 Is there a long ruler on the table0 +# .orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is there. are there. 3# .orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa verb: there is not there are not# /ota: (xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu adverbul there (acolo)# "here is a man there# ("e afla un om acolo#) "here are not man& chairs there# (/u sunt multe scaune acolo#) Pluralul (ubstantivelor a) Pluralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin adaugarea desinentei -s la singular: a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils "ubstantivele compuse din doua elemente formeaza in general pluralul prin adaugarea desinentei -s la forma de singular a ultimului element: -he test-papers are good# (5ucrarile de control sunt bune#) b) Pronuntarea desinentei -s: 1# Aesinenta -s se pronunta D$E dupa substantivele terminate in vocala sau consoane sonore ca b# d# )# l# m# n# v sau thD/E: a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair - chaairs ; a wall - walls ; a flower - flowers +# Aesinenta -s se pronunta DsE dupa substantivele terminate in consoane surde ca 0# 1# p# t sau thD.E: a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett - sheets 3# "ubstantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s -ss -se -2 -$ -sh -)e -ch) formeaza pluralul prin adaugarea desinentei -es pronuntata Di$E; substantivul primeste astfel o silaba in plus:

Page |=

a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a brush - brushes ; a page - pages ; a bus - buses Verbul ! HAV# Indicativul pe$ent Forma afirmativa Forma interogativa Forma negativa I have not ! (eu) nu am &ou have not ! (tu) nu ai he she it has not ! (el ea) nu are ,e have not ! (noi) nu avem Forma interogativnegativa have I not0 ! nu am (eu)0 have &ou not0 ! nu ai (tu)0 has he she it not0 ! nu are (el ea)0 have ,e not0 ! nu avem (noi)0

I have!(eu) am &ou have!(tu) ai he she it has ! (el ea) are ,e have ! (noi) avem &ou have ! (voi) aveti the& have ! (ei ele) au

have I0 ! am (eu)0 have &ou0 ! ai (tu)0 has he she it0 ! are (el ea)0 have ,e0 ! avem (noi)0 have &ou0 ! aveti (voi)0 have the&0 ! au (ei ele)0

&ou have not ! (voi) have &ou not0 ! nu aveti nu aveti (voi)0 the& have not ! (ei ele) nu au have the& not0 ! nu au (ei ele)0

.ormele contrase la afirmativ negativ si interogativ*negativ sunt:

"he Affirmative I1ve &ou1ve ,e1ve &ou1ve the&1ve

"he egative $- forme posibile) I1ve not 2 I haven1t &ou1ve not 2 &ou haven1t ,e1ve not 2 ,e haven1t &ou1ve not 2 &ou haven1t the&1ve not 2 the& haven1t

"he Interrogative- egative haven1t I0 haven1t &ou0 hasn1t he she it0 haven1t ,e0 haven1t &ou0 haven1t the&0

he1s she1s it1s he1s she1s it1s not 2 he she it hasn1t

/ota: (xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu acelasi sens ca si have si has: "he has got much ,or% to do (she has much ,or% to do)# Fe have got man& lessons toda& (,e have man& lessons toda&)# Fhat have &ou got in this bag0 (,hat have &ou in this bag0) Ad'ectivele nehotarate (!3#, A,4, ,! 1) (ome se foloseste in propozitii afirmative: B& friend has some boo%s of geograph&# -he& have some ne, curtains at the ,indo,# +) Any se foloseste:

Page |>

a) in propozitii interogative: 'as &our friend any boo%s of (nglish histor&0 'ave &ou got any red pencils0 b) in propozitii negative: Fe haven1t any lessons no,# -here isn1t any map on the ,all# /ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice oricare orice fel de indiferent ce indiferent care: Gead any of these boo%s# (Cititi oricare din aceste carti#) As% any student here# (Intrebati pe oricare student de aici#) 3) ,o se foloseste pentru exprimarea negatiei atunci cand verbul propozitiei este la afirmativ: Fe have no lessons no,# -here is no map on the ,all# /ota: Ad7ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de negatie no asezat inaintea unei propozitii si despartit de aceasta din urma printr*o virgula: o ,e have no lesson no,# Are &ou bus& no,0 o I am not# (ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate -here are no mista%es in this exercise there are some in the translations# I have no Huestions to as%# 'ave &ou any0 :bservatia1: Pronumele nedefinit corespunzator lui no este none ! nici unul nici una: Fe have some (nglish boo%s the& have none# :bservatia+: (ome poate fi folosit in propozitii interogative cand are sensul de ceva cativa parte din un oarecare numar# Comparati: 'ave &ou some mone&0 (Ai ceva niste bani0) 'ave &ou any mone&0 (Ai vreun ban0) Ba& I see some of &our exercises0 (Pot vedea cateva din exercitiile tale0) 'ave &ou any exercise in this cop&*boo%0 (Ai vreun exercitiu in acest caiet0) Ad'ectivele nehotarate 5I 5#, A 5I 5# ; 6#7, A 6#7 5ittle (putin) si a little (putin ceva) ca ad7ective preceda substantivele desemnand nume de materie sau abstractiuni (substantive folosite numai la singular): -he& %no, little (nglish# ((i stiu putina engleza#) Fe are not so bus& no, ,e have a little time for (nglish# (/u suntem asa de ocupati acum avem putin $ceva) timp pentru engleza#) Aeosebirea intre ele este ca: a) little se traduce prin putin indicand o cantitate insuficienta; b) a little se traduce prin ceva# putin indicand o cantitate mica dar totusi suficienta# 'e has little spare time for his friends# (Are putin $aproape deloc) timp liber pentru prietenii sai#) 'e has a little spare time -uesda&# (Are $ceva) putin timp liber marti#) /ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe: 'e spea%s little# (Iorbeste putin aproape deloc#) 'e spea%s (nglish a little# (Iorbeste putin englezeste#)

Page |?

6ew si a 0ew sunt ad7ective determinative sau pronume si preceda substantivele folosite la plural: Few students are absent# $ad,ectiv) (Putini studenti sunt absenti#) A few students are in the teachers1 stud&# $ad,ectiv) (Cativa studenti sunt in cabinetul de lucru al profesorilor#) 'ave &ou man& boo%s0 4es I have a few# $pronume) (Ai multe carti0 Aa am cateva#) Indicativul pre$ent al verbelor principale Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga terminatia -s (sau -es) numai la persoana a III*a singular: -he da& begins ; -hen comes noon ; B& ,atch goes too slo,l& ; It loses ; It gains ; It stops Con7ugarea verbului to be)in la Prezent (%resent Indefinite "ense): I begin ! (eu) incep ; &ou begin ! (tu) incepi ; he she it begins ! (el ea) incepe ; ,e begin ! (noi) incepem ; &ou begin ! (voi) incepeti ; the& begin ! (ei) incep 1) Pronuntarea desinentei -s: a) Aesinenta -s se pronunta surd DsE dupa sunetele consonantice surde: DpE DtE D1E D0E si D8E (in scris th): to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he# she# it looks ; to stop he# she# it stops b) Aesinenta -s se pronunta sonor D$E dupa sunetele vocalice si dupa sunetele consonantice sonore: DbE DdE D)E D/E (in scris th) DmE DnE DlE: to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he# she# it gives c) Aesinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Di$E dupa sunetele consonantice in scris: -ss -ce -2 -$e -ch -sh -)e: to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress - he# she dresses +) :rtografia desinentei -s: a) Ierbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s -ss ch -sh -2) primesc la persoana a III*a singular desinenta -es# b) (xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv care primesc desinenta -es: to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a face c) Ierbele terminate in litera -y formeaza persoana a III*a singular in felul urmator: * y precedat de o consoana se transforma la persoana a III*a singular in i la care se adauga desinenta -es: to try - he# she it tries * y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de desinenta -s: to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says ,umeralele ordinale si numeralele a)/umeralele ordinale: (1) the first (+) the second (3) the third (9) the fourth (<) the fifth (?) the eighth (;) the ninth (1@) the tenth (11) the eleventh (1+) the t,elfth (1<) the fifteenth (1=) the sixteenth (1>) the seventeenth (1?) the eighteenth (1;) the nineteenth (++) the t,ent&*second (+3) the t,ent&*third (3@) the thirtieth (9@) the fourtieth (<@) the fiftieth

Page |;

(=) the sixth

(13) the thirteenth

(+@) the t,entieth

(=@) the sixtieth (>@) the seventieth

(>) the seventh (19) the fourteenth (+1) the t,ent&*first

/umeralele ordinale cu exceptia primelor trei se formeaza din numeralele cardinale corespunzatoare prin adaugarea sufixului -th# /ota: 8rupul de litere ve din 0ive (<) si twelve (1+) devine 0 in numeralele ordinale corespunzatoare: the 0i0th (al cincilea) the twel0th (al doisprezecelea)# #i)ht primeste doar un h: the eight (al optulea)# Iocala e din nine cade: the ninth (al noualea)# Iocala y de la sfarsitul zecilor se inlocuieste cu ie: the twentieth (al douazecelea)# b) /umeralele fractionare: fractii simple (&ommon Fractions) 12? (a) one eighth ; +2> t,o sevenths ; 123 (a) one third ; 32< three fifths ; 129 a (one) Huarter (fourth) ; 1 12+ one and a half /ota: Aatele se exprima cu a7utorul numeralelor ordinale (citite astfel chiar daca cifra respectiva este formal un numeral cardinal): (:n) the 1st of Aecember ((on) the first of Aecember) Aecember 1st (Aecember the first) Barch 1=th (Barch the sixteenth) $une +3rd ($une the t,ent&*third ; the t,ent&*third of $une) Pluralul substantivelor terminate la sin)ular in -6, -6# "e formeaza prin schimbarea consoanei 0 in v si adaugarea desinentei -es (la substantivele terminate in -0) si a desinentei -s (la substantivele terminate in -0e): -he leaf is green# (.runza e verde#) ; -he leaves change their colour# (.runzele isi schimba culoarea#) 'is wife is a teacher# ("otia sa e profesoara#) ; -heir wives ,or% in a hospital# ("otiile lor lucreaza intr*un spital#) (xceptii: roof (!acoperis) * roofs ; cliff (!stanca) * cliffs ; handkerchief ((!batista) * handkerchiefs hoof (! copita) * hoofs hooves ; wharf (!chei debarcader) * wharfs wharves Pronumele si ad'ectivele intero)ative 7HA si 7HI+H 7hat (ce) si which (care dintre care anume) pot fi pronume sau ad7ective interogative# In primul caz ele sunt folosite singure in al doilea ele preceda un substantiv: .hat boo% is this0 (ad,ectiv) (Ce carte este aceasta0) .hat is this0 (pronume) (Ce este aceasta0) "pre deosebire de what which are intotdeauna un sens selectiv: In which season is it cold0 (In care anotimp este frig0) .hich of the students is $ohn0 (Care din studenti este $ohn0) )n al treilea pronume interogativ este who ! cine# Acesta nu poate fi folosit ca ad7ectiv interogativ: .ho is this bo&0 (Cine este acest baiat0) .ho is &our teacher0 (Cine este profesorul vostru0)

P a g e | 1@

6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a at to ! la (static) arata locul ! la (arata directia si se foloseste dupa verbe de miscare) ! pe ! in /iua de (folosit pentru a arata data ziua) I am at the facult&# I go to the blac%board# (xceptie: I go home# -he boo% is on the des%# -here are no classes on "unda&# 'e returns on the +nd of $une# -he& live on a farm# I am ,or%ing on a report# Put these boo%s upon the others# -he& are in the garden# -here is a plane in the s%&# -here are bo&s and girls in the street# -he farmers are in the fields# In summer ,e go on holida&s# It often rains in :ctober# I go to m& lectures in the morning# Come into the garden# 8o into the stud&# At the table I sit between Bother and .ather# -he boo%case is between the ,indo, and the door# -he teacher is among his students# 4ou are happ& among &our friends# -he pages of this boo%# -he cildren of m& brother# 'e comes from 5ondon# -hese apples are from that tree#

on

! la upon ! pe (implicand si miscare)

! 0n (in cateva cazuri corespunde cu pe din limba romana) in in se foloseste deasemenea cu substantive care exprima anul luna anotimpul sau partile /ilei (cu sens adverbial) into ! 0n (implica directia si patrunderea)

between ! 0ntre (doua persoane sau lucruri)

amon)

! printre (mai multe persoane sau obiecte)

o0 0rom

! folosit in special pentru genitiv ! din de la (aratand provenienta)

P a g e | 11

Ad'ectivele posesive .ormele ad7ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui personal: ele corespund celor trei persoane (singular si plural) avand forme deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a III*a singular: I have a name# * 1y name is -om# 4ou have a teacher# * 2our teacher is a man# 'e has a hat# * 3is hat is gre&# "he has a ne, ,rist*,atch# * 3er ,rist*,atch is fast# It (the room) has t,o ,indo,s# * Its ,indo,s are open# Fe have some friends# * 4ur friends are here# 4ou have t,o 7umpers# * 2our 7umpers are made of ,ool# -he& have fine shirts# * "heir shirts are ,hite# Ad7ectivele posesive sunt: Be!eu 3ine=al meu my ! meu mea mei mele your ! tau ta t6i tale his ! s6u sa s6i sale lui her ! ei s6u sa s6i sale its ! s6u sa ; lui ei our ! nostru noastra nostri noastre your ! vostru voastra vostri voastre their ! lor "pre deosebire de limba romana in limba engleza ad7ectivul posesiv se acorda in persoana si numar cu posesorul nu si cu obiectul posedat: my sister ! sora mea ; my teacher ! profesorul meu ; my friends ! prietenii mei ; my clothes ! hainele mele In timp ce in limba romana ad7ectivul posesiv se aseaza dupa substantiv in limba engleza el precede substantivul nemaifiind necesara si folosirea unui articol: Fhat time is it b& your ,atch0 "heir soc%s have a nice pattern# ("osetele lor au un desen frumos#) In limba engleza substantivele care desemneaza parti ale corpului si obiecte de imbracaminte sunt deseori insotite de un ad7ectiv posesiv: It is cold# Put on your overcoat# (( frig# Pune*ti pardesiul#) Fe see ,ith our e&es# (Iedem cu ochii#) 'e has a boo% in his hand# (Are o carte in mana#) Put &our hat on your head# (Pune*ti palaria pe cap#) Pronumele posesive Pronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat# (le au forma asemanatoare cu cele ale ad7ectivelor posesive# /u exista pronume posesive pentru persoana a III*a neutru singular# Pronumele posesive sunt: Ad,ective posesive -his is my boo%# %ronume posesive It is mine#

P a g e | 1+

-his is your hat# -his is his coat# -his is her bag# -his is its leg# (the leg of the table) -hese are our gloves# -hese are your umbrellas# -hese are their suits#

It is yours# It is his# It is hers# * -he& are ours# -he& are yours# -he& are theirs#

Pronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul nu si cu obiectul posedat ca in limba romana: -his dog is mine# (Acest caine este al meu#) -hese clothes are mine# (Aceste haine sunt ale mele#) 6orma nepersonala 9I,G 1) .orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca: a) un participiu nedefinit (Indefinite %articiple) aratand o actiune in desfasurare sau o stare: #####bris%l& walking to or comig from##### * #####ducandu*se repede sau intorcandu*se de la #####getting off the tram##### * #####dandu*ne 7os din tramvai Participiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc# b) un ad7ectiv verbal traducandu*se in acest caz printr*un ad7ectiv sau printr*un substantiv cu valoare de atribut: shining e&es * ochi stralucitori ; loving parents * parinti iubitori c) un substantiv verbal: "he building of a house ta%es about six months# (Construirea unei case dureaza circa sase luni#) d) un gerund constructie specifica limbii engleze caracterizata prin natura sa dubla verbala si substantivala# "e poate traduce in limba romana fie printr*o forma verbala fie printr*una substantivala: 5earning a foreign language is not difficult# (A invata o limba straina nu este greu 2 Invatarea unei limbi straine nu este grea#) -he& all en7o& seeing a good performance# (5e place sa vada un spectacol bun 2 Iederea unui spectacol bun ii incanta#) Getineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba engleza este gerund*ul si nu infinitivul sau con7unctivul ca in limba romana: I thin% of going to a concert# (Ba gandesc sa merg la concert#) 'e persists in making spelling mista%es# (Continua sa faca greseli de ortografie#) +) Construirea formei nepersonale in -in): .orma nepersonala -in) se construieste cu a7utorul terminatiei -in) adaugata la infinitivul scurt al verbului: to read * reading ; to be * being dupa urmatoarele reguli ortografice: a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala inaintea desinentei -in):

P a g e | 13

to ,rite * writing ; to come * coming ; to love * loving b) verbele monosilabice terminate intr*o consoana precedata de o vocala scurta dubleaza consoana finala inaintea terminatiei -in) precum si verbele bisilabice cand accentul cade pe ultima silaba: to sit * sitting ; to stop * stopping ; to beg * begging ; to begin * beginning ; to prefer * preferring c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau de o vocala pastreaza terminatia neschimbata inaintea desinentei -in): to stud& * studying ; to pla& * playing /ota: -rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale in y inaintea desinentei -in): to lie * lying (a sta culcat a zacea) ; to die * dying ; to tie * tying (a lega) Adverbul de mod Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la ad7ective: new(ad7#) - newly(adv#) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad - badlly ; nice - nicely ; slow - slowly )nele ad7ective au doua forme adverbiale una identica cu aceea a ad7ectivului cealalta formata din ad7ectiv prin adaugarea sufixului -ly; cele doua adverbe au sensuri deosebite: ad'ective hard (tare greu) late (tarziu) near (aproape) adverbe traducerea hard hardly late lately near nearly din greu staruitor de*abia cu greu tarziu in ultimul timp aproape aproape ca aproximativ

-he& ,or% hard# ((i muncesc staruitor#) * I can hardly understand ,hat the& sa&# (Ae* abia inteleg ce spun#) 'e never comes home so late# (/u vine niciodata tarziu acasa#) * 5ately he has been bus&# ((ste ocupat in ultimul timp#) -he& live near# ("tau aproape#) * "he nearly cut her finger# (Apropape ca s*a taiat la deget#) )nele adverbe au aceeasi forma ca si ad7ectivele corespunzatoare: fast(ad7#) * fast(adv#) ! rapid repede iute ; far * far ! departe ; hard * hard ! din greu (ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile "ubstantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol: &halk is ,hite# (Creta este alba) ; (rass is green# (Iarba este verde#) ; Ink is blac% red and blue# (Cerneala este neagra rosie si albastra#) In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se folosesc: a) fara articol daca sunt folosite ca substantive in sens general: Autumn has three months# (-oamna are trei luni#) b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:

P a g e | 19

In autumn the da&s are not ver& long# (-oamna zilele nu sunt prea lungi#) In winter it is sometimes ver& cold# (Iarna uneori este foarte frig#) c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit anotimp: "he winter of 1;>+# (Iarna anului 1;>+#) ; "he summer of 1;=3# (Iara anului 1;=3#) Pre$entul +ontinuu In limba engleza exista doua sisteme de con7ugare din punctul de vedere al aspectului al duratei actiunii: 1) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect) care arata ca o actiune se petrece in mos obisnuit fara a indica durata desfasurarii ei: -he famil& generall& spend their evening together# (Ae obicei familia isi petrece seara impreuna#) $ohn writes his exercises and learns his lessons ever& da&# ($ohn isi scrie exercitiile si invata lectiile in fiecare zi#) +) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect) care exprima o actiune in curs de desfasurare la un moment dat# Prezentul continuu arata ca actiunea are o oarecare durata in prezent se petrece in momentul vorbirii: Fhat are the& doing no,0 (Ce fac ei acum0) -he& are listening to a beautiful concert# (Asculta un concert frumos#) Prezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu a7utorul timpului prezent al auxiliarului to be urmat de participiul nedefinit al verbului de con7ugat# Con7ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense Affirmative Form I am reading (citesc) &ou are reading (citesti) he she is reading (citeste) ,e are reading (citim) &ou are reading (cititi) the& are reading (citesc) .ormele contrase: Affirmative Form I1m reading &ou1re reading egative Form I1m not reading &ou1re not (&ou aren1t) reading Interrogative- egative Form * aren1t &ou reading0 Interrogative Form am I reading0 (citesc0) are &ou reading0 (citesti0) is he she reading0 (citeste0) are ,e reading0 (citim0) are &ou reading0 (cititi0) are the& reading0 (citesc0) egative Form I am not reading (nu citesc) &ou are not reading (nu citesti) Interrogative- egative Form am I not reading0 (nu citesc0) are &ou not reading0 (nu citesti0)

he she is not reading is he she not readig0 (nu (nu citeste) citeste0) ,e are not reading (nu citim) &ou are not reading (nu cititi) are ,e not reading0 (nu citim0) are &ou not reading0 (nu cititi0)

the& are not reading are the& not reading0 (nu (nu citesc) citesc0)

P a g e | 1<

he1s she1s reading he1s she1s not (he isn1t she isn1t) reading ,e1re reading &ou1re reading the&1re reading ,e1re not (,e aren1t) reading &ou1re not (&ou aren1t) reading the&1re (the& aren1t) reading

isn1t he she reading0 aren1t ,e reading0 aren1t &ou reading0 aren1t the& reading0

/ota1: Atat formele prezentului nedefinit cat si cele ale prezentului continuu din limba engleza se traduc la fel in limba romana: 'e reads interesting boo%s# ((l citeste carti interesante#) 'e is reading a ver& interesting boo%# ((l citeste o carte foarte interesanta#) Comparati: %resent &ontinuous "ense I am learning (nglish no,# %resent Indefinite "ense I learn (nglish at the .acult&#

$ohn is doing his home,or%# 'e does his home,or% ever& da&# /ota+: Prezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru a exprima actiuni de care suntem siguri ca se vor infaptui: -he& are broadcasting another (nglish lesson next ,ednesda&# (Ior transmite o alta lectie de engleza miercurea viitoare#) Fhere are &ou spending &our summer holida& this &ear0 ()nde iti vei petrece vacanta de vara anul acesta0) /ota3: Prezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al verbului de con7ugat reda actiuni care urmeaza sa aiba loc intr*un viitor apropiat# In acest caz el exprima: * o intentie (a intentiona a avea de gand sa): "he is going to ma%e a report# (Ia face un raport 2referat2#) I am going to as% them to come to supper# (Intentionez 2am de gand2 sa*i invit la cina#) * o probabilitate sau o certitudine: I thin% I1m going to have the flu# (Cred ca voi face o gripa#) I thin% it is going to rain# (Cred ca o sa ploua#) /ota9: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care se desfasoara in timp implicand ideea de durata el nu poate fi folosit cu verbe ca: to arrive (a sosi) to 'ump (a sari) etc# Categorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu: 7erbe care exprima procese mintale sau actiuni ale simturilor to understand ! a intelege to know ! a sti to think ! a crede insa to think ! a gandi to hear ! a auzi -he students understand english# -he& know (nglish# I think this is a good novel# (Cred ca este un roman bun#) Fe are thinking of our holida&s# (/e gandim la vacanta noastra#) -he& hear a bo& calling#

P a g e | 1=

I see an (nglish paper on &our des%# to see ! a vedea (Iad o lucrare de engleza pe biroul tau#) insa to see ! a se vedea cu a se intalni cu 'e is seeing her ever& "unda&# ((l o vede o intalneste in fiecare duminica#) 7erbe care exprima actiuni sau stari nelimitate ca durata# sentimente to love ! a iubi to like ! a placea to hate ! a urJ $ohn loves his little sister# I like the ne, buildings of our to,n# Fe hate ,ar#

(ubstantive colective a) Cuvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera la membrii componenti ai familiei# In acest caz el este insotit de un verb la plural# -he famil& are listening to a concert# -he famil& spend their time together# Geferirea se face la membrii familiei respective# b) Cuvantul people (oameni lume) se acorda deasemenea cu verbul la plural: Ban& people are in the street# ("unt multi oameni pe strada#) /ota: Atat 0amily cat si people pot fi si substantive individuale in care caz au si forma de plural# People folosit ca substantiv individual are sensul de popor: a family ! o familie ; t,o families ! doua familii the Gomanian people ! poporul roman ; the peoples of (urope ! popoarele (uropei Pronumele relativ pentru persoane 7ho pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele relativ who folosit atunci cand substantivul antecedent desemneaza o persoana: .ho is there0 (pronume interogativ) (Cine e acolo0) -he bo& who is singing is $ohn# (pronume relativ) (Kaiatul care canta este $ohn#) Verbe modale Ierbele can may must se numesc verbe modale pentru ca exprima atitudinea vorbitorului fata de actiunea pe care urmeaza sa o indeplineasca# Actiunea este considerata ca: * posibila: I can read (nglish no,# (Pot sa citesc 2stiu sa citesc2 englezeste acum#) * necesara: 4ou must do it toda&# (-rebuie sa o faci azi#) ; -he& must sta& here# ((i trebuie sa ramana aici#) * permisa: 4ou may go there (at) an& time# (Poti 2ai voie2 sa te duci acolo oricand#) * probabila: It may rain# ("e poate 2e posibil2 sa ploua#) Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi folosite la toate timpurile si modurile con7ugarii ele avand cel mult doua forme verbale (prezent si trecut): %re/ent can may must Trecut could might pentru trecut se foloseste had to

Ierbele can may must au urmatoarele caracteristici:

P a g e | 1>

* sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt: 4ou ma& go there ,hen &our classes are over*-e poti duce acolo cand se termina orele# Fe can go there b& bus or ,e ma& ta%e a tram*/e putem duce acolo cu autobuzul sau putem lua tramvaiul# 'e must keep indoors*-rebuie sa ramana in casa# * 0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare: &an &our friend spea% (nglish0 *"tie prietenul tau sa vorbeasca englezeste0 'e cannot spea% it ver& ,ell*/*o vorbeste prea bine# 1ust &ou ,or% all the time0*-rebuie sa lucrati tot timpul0 4ou must not smo%e so much*/u trebuie sa fumezi atat de mult# 1ay I as% &ou a Huestion*Pot sa va pun o intrebare0 'e may not find m& address*"*ar putea sa nu*mi gaseasca adresa# ,ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur cuvant: cannot, iar 0orma contrasa este can*t# * verbele modale nu primesc terminatia -s la Prezent persoana a III*a singular: "he can translate an (nglish text*(a stie sa traduca un text englezesc# It may be late# 'e must leave*Poate sa fie tarziu# -rebuie sa plece# ,ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa: I can spea% (nglish# 'e can read ,ell# 6orma intero)ativa 5a %re/ent spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele modale care formeaza interogativul prin simpla inversiune celelalte verbe formeaza interogativul cu a7utorul verbului auxiliar to do la prezent (do pentru persoana I si a II*a singular si plural precum si pentru persoana a III*a plural; does pentru persoana a III*a singular) urmat de infinitivul scurt al verbului principal# /umai auxiliarul (do does) se con7uga verbul principal ramanand invariabil (la infinitiv)# :rdinea cuvintelor in propozitia interogativa: "e remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor: verb auxiliar grupul subiect infinitivul scurt al alte elemente (do does) (pronume sau substantiv) verbului principal sintactice Ao Aoes Ao &ou 8eorge these students li%e help stud& ,inter sports0 &ou0 ,ell0

%resent "ense ("he Interrogative Form): to 1now do I %no,0 do &ou %no,0 to do (ca verb notional de sine statator) do I do0 do &ou do0

P a g e | 1?

does he she it %no,0 do ,e %no,0 do &ou %no,0 do the& %no,0

does he she it do0 do ,e do0 do &ou do0 do the& do0

6orma ne)ativa 5a %re/ent forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor auxiliare si modale) se construieste cu a7utorul verbului auxiliar do urmat de particula negativa not si de infinitivul scurt al verbului de con7ugat# :rdinea cuvintelor in propozitia negativa: subiect (pronume sau substantiv) I "he to 1now I do not %no, &ou do not %no, he she it does not %no, ,e do not %no, &ou do not %no, the& do not %no, verbul auxiliar negatia not (do does) do does not not infinitivul scurt al alte elemente verbului de con,ugat sintactice li%e come rain# ,ith us#

to do (ca verb notional de sine statator) I do not do &ou do not do he she it does not do ,e do not do &ou do not do the& do not do

In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau forma negativa scurta)# Aceasta forma se obtine din contragerea negatiei not cu auxiliarul to do: to 1now I don1t %no, &ou don1t %no, he she it doesn1t %no, ,e don1t %no, &ou don1t %no, the& don1t %no, to do (ca verb notional de sine statator) I don1t do &ou don1t do he she it doesn1t do ,e don1t do &ou don1t do the& don1t do

P a g e | 1;

6orma intero)ativ-ne)ativa .orma interogativ*negativa se caracterizeaza prin folosirea inversiunii partiale (ca la interogativ) si a negatiei not (ca la negativ)# :rdinea cuvintelor in propozitia interogativ*negativa: verb auxiliar subiect infinitivul scurt al negatia not (do does) (pronume) verbului principal Ao Aoes to 1now do I not %no,0 do &ou not %no,0 does he she it not %no,0 do ,e not %no,0 do &ou not %no,0 do the& not %no,0 the& it not not learn suit alte elemente sintactice foreign languages0 &ou0

to do (ca verb notional de sine statator) do I not do0 do &ou not do0 does he she it not do0 do ,e not do0 do &ou not do0 do the& not do0

5a forma contrasa folosita in vorbirea curenta se observa o schimbare in ordinea cuvintelor# /egatia not se contopeste cu formele verbale ale auxiliarului si de aceea preceda subiectul: to 1now don1t I %no,0 don1t &ou %no,0 doesn1t he she it %no,0 don1t ,e %no,0 don1t &ou %no,0 don1t the& %no,0 to do (ca verb notional de sine statator) don1t I do0 don1t &ou do0 doesn1t he she it do0 don1t ,e do0 don1t &ou do0 don1t the& do0

/ota: Cand subiectul propozitiei interogativ*negative nu este exprimat prin pronume ci printr*un substantiv grupul negatiei verbale do not (sau does not) va fi asezat inaintea subiectului: ;o you not like m& compositions0 (subiect * pronume) ;oes not the teacher like m& composition0 (subiect * substantiv) Insa prin folosirea formelor prescurtate aceasta deosebire se elimina de la sine: 8on*t you like m& composition0 8oesn*t the teacher like m& composition0

P a g e | +@

;eclinarea pronumelui personal Cuvintele me you him her it us them sunt formele de dativ si acuzativ ale pronumelui personal# Aeoarece 7oaca rolul de complement in propozitie cazurile dativ si acuzativ sunt denumite si 4b,ective &ase - cazul complementului# Pronumele care urmeaza o prepozitie este intotdeauna la 4b,ective &ase: ominativ9 8ativ9 Acu/ativ9 I me &ou &ou he him she her it it ,e us &ou &ou the& them

(to) me (to) &ou (to) him (to) her (to) it (to) us (to) &ou (to) them

.orma dativului este uneori precedata de prepozitia to# Aceasta se intampla ori de cate ori intr*o propozitie complementul indirect exprimat printr*un pronume (sau substantiv) se aseaza dupa complementul direct# Aceasta reprezinta un mod de a sublinia de a scoate in evidenta complementul indirect# Astfel ordinea normala a cuvintelor este: subiect $ohn subiect $ohn predicat gives predicat gives complement indirect Ann complement direct a boo% of s%etches sau

complement direct complement indirect $cu prepo/itia to) a boo% of s%etches to Ann

/ota: -rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este stricta si ca pozitia unui substantiv inainte sau dupa predicat determina functia lui sintactica (subiect sau complement): $ohn sees the bear# (complement direct) ($ohn vede ursul#) "he bear (subiect) sees $ohn# ()rsul il vede pe $ohn#) +a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului "ubstantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza pluralul in mod obisnuit prin simpla adaugare a lui -s: a boy - boys ; a day - days ; a toy - toys "ubstantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y in i si se adauga -es: a study - studies ; a copy - copies ; a library - libraries ; factory factories ; cityy - cities "ubstantivele woollies (lucruri de l6na) si undies (len7erie de corp) se folosesc numai la plural# impul recut Ierbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul "recut si %articipiul# -oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in functie de formele lor de baza (forma a II*a si a III*a) in doua mari categorii: verbe regulate (:egular 7erbs) si verbe neregulate (Irregular 7erbs)# Ierbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut prin adaugarea desinentei -ed sau -d la toate persoanele: to call - ed - ed ; to dress - ed - ed ; to watch - ed - ed ; to love - d - d Con7ugarea unui verb la "impul trecut: to wor1 - ed - ed: I ,or%ed 2 &ou ,or%ed 2 he she it ,or%ed 2 ,e ,or%ed 2 &ou ,or%ed 2 the& ,or%ed

P a g e | +1

Aesinenta -ed se pronunta DtE cand verbul se termina in consoana surda $ she asked ;a9skt<; she looked ;lukt< ) si DdEcand verbul se termina in consoana sonora sau vocala $ it gained ;geind<; we listened ;*lisnd< )# (a se pronunta DidE cand verbul se termina in sunetele DtE sau DdE$ she regretted ;ri*gretid<; she added ;aedid< )# Aaca verbul se termina la infinitiv in -e sufixul -ed se reduce la -d: to live - I lived ; to promise - you promised ; to receive - we received Ierbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la "impul trecut pe y in i la care se adauga desinenta -ed: to try - I tried ; to carry - they carried Ierbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si adauga numai desinenta -ed: to play - they played ; to en,oy - you en,oyed Ierbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o vocala scurta accentuata dubleaza consoana finala inaintea desinentei -ed: to stop - we stopped ; to regret - she regretted ; to beg - he begged "impul trecut exprima: a) o actiune trecuta terminata de obicei localizata in timp# (l este prin excelenta forma verbala folosita in naratiune: 4esterda& ,e had a nice brea%fast# (Ieri am avut un mic de7un delicios#) I en,oyed the boo%# (Bi*a placut cartea#) b) o actiune care s*a produs in mod repetat in trecut: 5ast &ear the& had (nglish lessons t,ice a ,ee%# (Anul trecut ei aveau lectii de engleza de doua ori pe saptamana#) -impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti: perfectul compus imperfectul si perfectul simplu in functie de context# Timpul trecut al verbelor nere)ulate Ierbele neregulate nu formeaza "impul trecut si Participiul trecut prin adaugarea desinentei -ed ci au forme diferite# 5ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A# +on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul Trecut to be Affirmative Form I ,as &ou ,ere he she it ,as ,e ,ere &ou ,ere the& ,ere Interrogative Form ,as I0 ,ere &ou0 ,as he she it0 ,ere ,e0 ,ere &ou0 ,ere the&0 egative Form I ,as not (,asn1t) &ou ,ere not (,eren1t) he she it ,as not (,asn1t) ,e ,ere not (,eren1t) &ou ,ere not (,eren1t) the& ,ere not Interrogative- egative Form ,as I not0 (,asn1t I0) ,ere &ou not0 (,eren1t0) ,as he she it not0 (,asn1t he she it0) ,ere ,e not0 (,eren1t ,e0) ,ere &ou not0 (,eren1t &ou0) ,ere the& not0 (,eren1t the&0)

P a g e | ++

(,eren1t)

to have Affirmative Form I had &ou had he she it had ,e had &ou had the& had Interrogative Form had I0 had &ou0 had he she it0 had ,e0 had &ou0 had the&0 egative Form I had not (hadn1t) &ou had not (hadn1t) he she it had not (hadn1t) ,e had not (hadn1t) &ou had not (hadn1t) the& had not (hadn1t) Interrogative- egative Form had I not0 (hadn1t I0) had &ou not0 (hadn1t &ou0) had he she it not0 (hadn1t he she it0) had ,e not0 (hadn1t ,e0) had &ou not0 (hadn1t &ou0) had the& not0 (hadn1t the&0)

recutul continuu "e formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con7ugat# "impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in desfasurare in trecut si se traduce in limba romana cu a7utorul imperfectului# Con7ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu: Affirmative Form I ,as ,al%ing * (eu) umblam &ou ,ere ,al%ing * (tu) umblai he she it ,as ,al%ing * (el ea) umbla ,e ,ere ,al%ing * (noi) umblam Interrogative Form ,as I ,al%ing0 ,ere &ou ,al%ing0 ,as he she it ,al%ing ,ere ,e ,al%ing0 egative Form I ,as not ,al%ing &ou ,ere not ,al%ing he she it ,as not ,al%ing ,e ,ere not ,al%ing &ou ,ere not ,al%ing the& ,ere not ,al%ing Interrogative- egative Form ,as I not ,al%ing0 ,ere &ou not ,al%ing0 ,as he she it not ,al%ing0 ,ere ,e not ,al%ing0 ,ere &ou not ,al%ing0 ,ere the& not ,al%ing0

&ou ,ere ,al%ing * (voi) ,ere &ou ,al%ing0 umblati the& ,ere ,al%ing * (ei ele) umblau ,ere the& ,al%ing0

P a g e | +3

Participiul trecut Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba romana: covered * acoperit ; looked after * ingri7it 5a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca "impul trecut iar la verbele neregulate el poate avea forme deosebite: to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten Printre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele modale# Absenta articolului la unele substantive In limba engleza nu se articuleaza numele meselor: brea10ast lunch dinner supper# Ae asemenea nu primesc articol: numele alimentelor numele de substante si materiale in general decat atunci cand sunt determinate de un atribut sau propozitie atributiva sau cand acestea sunt cunoscute dinainte de cititor sau vorbitor fiind determinate (in acest caz) printr*un ad7ectiv demonstrativ sau prin folosirea articolului hotarat cu valoare anaforica (aratand ca notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor): Fe have breakfast# 'upper is Huite nice# Fe have plent& of bread and butter-Avem paine si unt din belsug# dar: "he hot milk (,hich ,e get for brea%fast) tastes good# 'elen regretted the cake (,hich she refused)# /ota: :bservati de asemenea ca sunt lipsite de articol: a) substantivele nume de abstractiuni: "ime is upL 5ife is beautiful# (Iiata e frumoasa#) b) substantivele nedeterminate folosite la plural intr*un sens general nedefinit: meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social evenings Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata starea pe loc Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction& over ! peste to ! la spre (directie) into ! Jn (miscare) down ! Jn 7osul up ! Jn susul throu)h ! prin out o0 ! (afara) din 0rom ! de la din -he cat 7umps over the box# I go to the Institute ever& da&# dar: In the evening I go home# -he& come into the room# Fe translate from (nglish into Gomanian# -he& climbed down the mountain# -he& climbed up the the mountain# -he& passed through a forrest# 'e ,al%ed out of the house# -he girl loo%ed out of the ,indo,# Bar& comes from the librar&# I am bus& from ; a#m# to 3 p#m#

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place& between ! Jntre amon) ! printre -here is a picture between the t,o ,indo,s# Parents are happ& among their children#

P a g e | +9

round ! Jn 7urul above ! deasupra behind ! Jn spatele Jndaratul at ! la (static) in ! Jn (stare pe loc) on ! pe under ! dub dedesubt by near ! lJnga alaturi de be0ore ! Jnaintea in fata in 0ront o0 ! Jn fata

-here is a large garden round the house# A lamp hangs above the table# -he blac%board is behind the teacher1s des%# At = o1cloc% ,e shall be at the librar&# Fhen ,ill &ou be at home0 Fe are all in the classroom# -he cloc% is on the table# -he floor is under our feet# Come and sit by me near the fire# In the morning he leaves before me# -he man ,as ,aiting before the door# -here are some trees in front of m& stud&#

Viitorul Iiitorul este un timp analitic# Atat verbele regulate cat si cele neregulate formeaza viitorul in acelasi fel: Fe shall walk up to our room# I shall tell &ou some 7o%es# And& will sing us some songs# 4ou will tell us some interesting stories# Iiitorul se formeaza cu a7utorul auxiliarelor shall la persoana I (singular si plural) si will la persoana a II*a si a III*a (singular si plural) la care se adauga infinitivul scurt al verbului principal# 5a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre subiect si predicat: Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal& "hall Fill I &ou come 0 sing 0

5a forma negativa negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau will: (ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal& Fe -he& shall not ,ill not come# ,al% up#

5a forma interogativ*negativa negatia not se aseaza dupa subiect cand acesta este exprimat printr*un pronume iar in cazul unui subiect exprimat printr*un substantiv negatia not se pune inaintea subiectului:

P a g e | +<

Fill they not tell us some interesting 7o%es0 (subiect ! pronume) Fill not the man tell us a 7o%e0 (subiect ! substantiv) 5a forma contrasa insa negatia not se contopeste cu auxiliarul shall sau will si intotdeauna preceda subiectul: 'han*t ,e go to the movie0 */u vom merge la film0 .on*t the three men tell us the end of the stor&0 *Cei trei barbati nu ne vor spune sfarsitul povestirii0 Con7ugarea verbului la viitor * exemplu: verbul to come - came - come ! a veni A00irmative 6orm I shall (I1ll) come 4ou ,ill (&ou1ll) come 'e ,ill (he1ll) come "he ,ill (she1ll) come It ,ill (it1ll) come Fe shall (,e1ll) come 4ou ,ill (&ou1ll) come Interro)ative 6orm "hall I come0 Fill &ou come0 Fill he come0 Fill she come0 Fill it come0 "hall ,e come0 Fill &ou come0 ,e)ative 6orm I shall not (shan1t) come 4ou ,ill not (,on1t) come Interro)ative-,e)ative 6orm "hall I not come0 ("han1t I come0) Fill &ou not come0 (Fon1t &ou come0)

'e ,ill not (,on1t) Fill he not come0 (Fon1t he come come0) "he ,ill not (,on1t) Fill she not come0 (Fon1t come she come0) It ,ill not (,on1t) come Fe shall not (shan1t) come 4ou ,ill not (,on1t) come -he& ,ill not (,on1t) come Fill it not come0 (Fon1t it come0) "hall ,e not come0 ("han1t ,e come0) Fill &ou not come0 (Fon1t &ou come0) Fill the& not come0 (Fon1t the& come0)

-he& ,ill (the&1ll) Fill the& come0 come

,ota: Prezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit in special in vorbirea curenta pentru a exprima impreuna cu infinitivul lung al verbelor notionale actiuni ce urmeaza sa fie savarsite sau sa aiba loc intr*un viitor apropiat fata de momentul vorbirii# (redata in romana prin viitor)# -heir professor is going to lecture to them on -uesda&# Profesorul lor le va tine o conferinta marti# (are sa le tina##### ; intentioneaza a le#####) 6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6orma intero)ativ-ne)ativa a verbelor la Past ense .ormele interogativa negativa si interogativ*negativa se construiesc la fel atat pentru verbele regulate cat si pentru cele neregulate# Ca si la -impul present aceste forme se construiesc analitic folosindu*se timpul "impul trecut al verbului auxiliar to do (did) si infinitivul scurt al verbului principal: 8id it upset &ou0 I did not wish an& other tea#

P a g e | +=

:rdinea cuvintelor in propozitia interogativa: Auxiliar subiect verb principal $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale Aid Aid the& Bi%e come see in time0 &our ,or%0

:rdinea cuvintelor in propozitia negativa: 'ubiect auxiliar 6 not verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale -he& Bi%e did not did not come see in time# &our ,or%#

:rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa: a) cand subiectul este exprimat prin pronume: Auxiliar subiect negatie $not) verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale Aid Aid the& ,e not not call meet &ou up0 last ,ee%0

b) cand subiectul este exprimat prin substantiv: Auxiliar negatie $not) subiect verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale Aid Aid not not Bar& the bo&s %no, understand &our address0 the lesson0

Con7ugarea verbului to brin) * brou)ht * brou)ht ( ! a aduce) la "impul trecut Affirmative Form I brought 4ou brought 'e she it brought Fe brought 4ou brought Interrogative Form Aid I bring0 Aid &ou bring0 Aid he she it bring0 Aid ,e bring0 Aid &ou bring0 egative Form I did not (I didn1t) bring 4ou did not (&ou didn1t) bring 'e she it did not (he she it didn1t) bring Fe did not (,e didn1t) bring 4ou did not (&ou didn1) bring Interrogative- egative Form Aid I not (didn1t I) bring0 Aid &ou not (didn1t &ou) bring0 Aid he she it not (didn1t he she it) bring0 Aid ,e not (didn1t ,e) not bring0 Aid &ou not (didn1t &ou) not bring0

-he& brought Aid the& bring0

-he& did not (the& didn1t) Aid the& not (didn1t the&) not bring bring0

P a g e | +>

/ota: 5a forma contrasa a interogativ*negativului ordinea cuvintelor este: Auxiliar 6 negatie $forma contrasa) Aidn1t Aidn1t subiect the& the visitors verb principal $infinitiv scurt) follo, drin% alte elemente gramaticale their teacher1s advice0 coffee0

ipuri de propo$itii intero)ative a) Intrebarile generale privitoare la predicat incep de obicei cu un auxiliar (to have# to be# to do)# Printr*o intrebare generala vorbitorul se intereseaza daca relatia intre subiect si predicat este pozitiva sau negativa: Are &ou a student0 Is he ver& bus& no,0 .ere &ou here at = o1cloc%0 3ave &ou an& Huestion to as% me0 3as he man& lessons for tomorro,0 3ad &ou an& mista%es in &our last translation0 8oes he spea% (nglish0 8o &ou go there b& tram0 8id the& help &ou0 Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no: Are &ou ver& tired0 2es I am (tired)# o I am not (tired)# b) Intrebarile speciale privitoare la orice parte a propozitiei incep cu un cuvant interogativ (who. what. when. which.(care0) where. how many.(cati0 cate0) how much.(cat0 cata0) how lon).(cat timp0) etc#): .ho is he0 .hat are &ou reading0 .hen did &ou come0 .hich (nglish ,riter do &ou prefer0 .here does he live0 3ow many people did &ou invite0 3ow much did &ou pa& for it0 3ow long did it ta%e &ou to come here0 Gaspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis formulat printr*o propozitie enuntiativa care poate fi uneori si eliptica: Fhat is &our name0 B& name is /ic%# Fhere is Bar&0 "he is at the librar& sau At the librar&# Fhen is &our birthda&0 It is on Aecember 1@th sau :n Aecember 1@th# /ota: Atat pronumele cat si ad7ectivele interogative exclud folosirea auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale propozitiei (sau fac parte din grupul subiectului): .ho speaks (nglish here0 .hich trolley goes to the Institute0 .hat lesson comes no,0 .ho came to &our house &esterda&0

P a g e | +?

-aspunsul scurt In limba engleza vorbita la o intrebare generala se poate da un raspuns scurt# Intr*un raspuns scurt adverbul afirmativ sau negativ (yes# no) nu se foloseste singur; el este urmat de un subiect (in general un pronume personal sau o particula introductiva ca de pilda there) la care se adauga verbul (la negativ insotit si de negatia not)# Ierbele to be to have to do si verbele modale sunt repetate singure in raspuns (infinitivul sau participiul verbului principal respectiv este omis): Are the students here0 4es the& are# /o the& are not (aren1t)# Bust there be a comma here0 4es there must# /o there must not (mustn1t)# Is it eight o1cloc%0 4es it is# /o it isn1t# Can &ou ring me up later0 4es I can# /o I cannot (can1t)# Ao the& understand (nglish0 4es the& do# /o the& do not (don1t)# Aid he ,rite to &ou0 4es he did# /o he did not (didn1t)# Aoes she en7o& the boo%0 4es she does# /o she does not (doesn1t)# 'ad &ou man& classes &esterda&0 4es I had# /o I had not (hadn1t)# Aid it upset &ou0 4es it did# /o it did not (didn1t)# (ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular )nele substantive au forma de singular dar sens de plural# Ain aceasta categorie fac parte: advice * sfaturi information * informatii knowledge * cunostinte furniture * mobila mobilier luggage * baga7e 'e al,a&s gives me some good advice*(l intotdeauna imi da sfaturi bune# Fe have ver& little information on this sub7ect*Avem putine informatii asupra acestui subiect# 'is knowledge of (nglish is perfect*Cunostintele lui de engleza sunt excelente# -he furniture in this room is ne,*Bobila din aceasta camera este noua# -he& are sending the luggage b& bus*(i trimit baga7ele cu autobuzul# "ingularul poate fi exprimat cu a7utorul expresiilor a piece o0 (o bucata de) an item o0: a piece of advice * un sfat an item of information * o informatie a piece of furniture * o mobila a piece of luggage * un baga7 o valiza "ubstantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie# (l are forma de plural sens de plural care se acorda intotdeauna cu un verb la singular: Fhat is the ne,s0 *Ce vesti sunt) 'ere is the ne,sL*(Iata stirileL -he ne,s is good*Iestile2 stirile sunt bune# I heard a ver& good piece of ne,s*Am auzit o stire foarte buna# iitorul I will be there*Ioi fi acolo# I will finish the ,or% tonight*Ireau 2sunt hotarat2 promit2 sa termin lucrarea asta seara#

P a g e | +;

.on*t &ou have a cup of tea0*/u vrei sa iei un ceai0 Auxiliarul will din 4ou shall not go to the pictures*/u te vei duce la cinema# 'e shall come ,ith &ou*(l trebuie sa vina cu voi# cu (l se prezinta deci sub urmatoarea forma: I ,ill come ; &ou shall come ; he she it shall come ; ,e ,ill come ; &ou shall come ; the& shall come /ota1: (hall folosit in propozitii interogative se traduce de obicei printr*o forma a con7unctivului: 'hall I stop no,0 ("a ma opresc acum0) Fhat shall I do0 (Ce sa fac0) /ota+: 7ill 6 infinitivul unui verb folosit intr*o propozitie interogativa reprezinta o formula de politete: .ill &ou help me ,ith m& exercise please0*Ireti sa ma a7uati la acest exercitiu0 .ill &ou close the door0*Irei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa0 +ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some, any, no, every& Compusii pronominali ai ad7ectivelor nehotarate some any no si every se formeaza cu a7utorul cuvintelor body one thin) si se folosesc astfel: a) In propozitii afirmative: somebody (cineva) anybody (oricine) someone (cineva) anyone (oricine) something (ceva) anything (orice)

everybody (fiecare toti) everyone (toata lumea) everything (tot toate) b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma negativa): anybody (cineva nimeni) anyone (cineva nimeni) anything (ceva nimic) c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa): nobody (nimeni) no one# none (nimeni nici unul (dintre)) nothing (nimic) 'omebody as%ed about &ou*Cineva a intrebat de tine# I met someone &ou %no,*Am intalnit pe cineva pe care*l cunosti# "he told me something interesting*Bi*a spus ceva interesant# Is anyone ta%ing his advice0 *Ii urmeaza cineva sfaturile0 Aid he leave anything for me0 *Bi*a lasat ceva0 -he& did not spea% to anybody*/*au vorbit cu nimeni#

P a g e | 3@

"he did not meet anyone &esterda&*/*a intalnit pe nimeni ieri# I don1t %no, anything about her*/u stiu nimic despre ea# obody comes this afternoon*/u vine nimeni azi dupa amiaza# othing ,as too difficult for him*/imic nu era prea greu pentru el# one of the students ,ill be absent tomorro,*/ici unul dintre studenti nu va fi absent maine# M8ood morning everybody (everyone)#M*Kuna dimineata tuturor# In the evening I found everybody at home*"eara am gasit pe toti acasa# =verything in the house is clean and tid&*-otul in casa este curat si ordonat# /ota1: Aesi everybody everyone si everythin) sunt intotdeauna folosite la singular ele se pot adesea traduce cu forme de plural: =verybody is ,or%ing ,ell*.iecare toata lumea toti lucreaza bine# /ota+: .ormele anybody anyone sau anythin) folosite in propozitiile afirmative au intelesul de oricine sau orice: Anybody can do it*:ricine poate sa o faca# 4ou ma& as% anyone &ou li%e*Poti sa intrebi pe oricine doresti 2vrei# -a%e anything &ou find in the refrigerator*Ia orice gasesti in frigider# /ota3: Pronumele compuse nehotarate somebody someone precum si anybody anyone sau nobody pot fi folosite si la cazul genitiv 'omebody*s hat ,as there*Palaria cuiva era acolo# I see someone*s letter on the table*Iad scrisoarea cuiva pe masa# Is she anybody*s relative0*(ste ea ruda cuiva0 I cannot see anyone*s fault in that*/u vad sa fie greseala cuiva in asta# +omparatia ad'ectivelor +omparativul a) se formeaza prin adaugarea terminatiei -er ad7ectivului la gradul pozitiv# Al doilea termen de comparatie se introduce prin con7unctia than (! decat)# no bigger than ; no heavier than "ufixul -er se adauga numai ad7ectivelor de o silaba# Celelalte formeaza comparativul cu a7utorul adverbului more care se aseaza inaintea unui ad7ectiv de mai multe silabe: -he boo% ,as more interesting than the picture*Cartea a fost mai interesanta decat filmul#

P a g e | 31

"he is younger and more beautiful than her sister*(a este mai tanara si mai frumoasa decat sora ei# /ota: Ad7ectivele bisilabice terminate in -y -ow -le -ble formeaza comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv: -his lesson is easier than the other one*5ectia aceasta este mai usoara decat cealalta# B& street is narrower than that one*"trada mea e mai ingusta decat aceea# In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli: * daca ad7ectivul se termina in -e se dauga numai r: large - larger * daca ad7ectivul se termina in -y acesta se inlocuieste cu i (daca y este precedat de o consoana): heavy - heavier * daca ad7ectivul se termina in -y precedat de o vocala terminatia -er se adauga dupa y fara nici o alta schimbare: gay (vesel) * gayer * daca ad7ectivul se termina intr*o consoana precedata de o vocala scurta consoana se dubleaza adaugand terminatia -er: hot - hotter b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a7utorul unui ad7ectiv precedat si urmat de con7unctia as: In spring the da&s are as long as the nights*Primavara zilele sunt egale cu noptile# -his boo% is as interesting as the other one*Cartea aceasta este la fel de interesanta ca cealalta# c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printr*un ad7ectiv precedat de not so si urmat de as: 8asoline is not so heavy as oil# A car is not so fast as a plane*Automobilul nu este la fel de rapid ca avionul# "e poate spune insa si: A car is not as fast as a plane# %o/itiv hot strong happ& important &omparativ de superioritate hotter (than) stronger (than) happier (than) more important (than) &omparativ de egalitate as hot as as strong as as happ& as as important as &omparativ de inferioritate not so (as) hot as not so (as) strong as not so (as) happ& as not so (as) important as

Ad7ectivele scurte formeaza superlativul cu a7utorul terminatiei -est: big * bigger * the biggest large * larger * the largest thic% * thicher * the thickest happ& * happier * the happiest

P a g e | 3+

Ad7ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu a7utorul cuvantului most asezat inaintea ad7ectivului: important * more important * the most important $of all) beautiful * more beautiful * the most beautiful $of all) :bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea ad7ectivului la gradul superlativ si prepozitia o0 dupa acesta# "uperlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau most (fara articol) inaintea ad7ectivului la gradul pozitiv: It is very (most) important# ((ste foarte 2 cat se poate de important#) articol: "pea% louder nobod& can hear &ou*Iorbeste mai tare nimeni nu te poate auzi# -his is the pla& I li%ed best*Aceasta este piesa care mi*a placut cel mai mult# Imperativul si a pronumelui personal in cazul acuzativ# Con7ugarea verbului to say la imperativ: 5et me sa&L 5et us (let1s) sa&L "a&L "a&L 5et him her sa&L 5et them sa&L Propo$itii eliptice =arly september and the leaves are beginning to fall. (lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice fiind mai potrivita stilului descrierii# 5ipseste subiectul si predicatul: It is# &ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este un procedeu des folosit in anunturi titluri de gazete atunci cand subiectul se poate deduce din forma verbului la persoana a III*a# "copul este de a face anuntul mai scurt si deci mai izbitor# .hat about electric cars> * este de asemenea o propozitie eliptica# Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what about.... sau cu how about.... lipseste subiectul si predicatul: .hat about your end-year exams> (Ce se aude cu examenele tale de sfarsit de an0) 3ow about going to the pictures> (Ce*ai spune sa mergem la cinema0) ;iate$a pasiva cu participiul trecut al verbului de con7ugat: -he earth can be seen-Pamantul poate fi vazut# -he shado,s can be observed* )mbrele pot fi observate# -he bra%ing s&stem was switched on-"istemul de franare era activat# -he earth is surrounded b& a blue halo*Pamantul este incon7urat de o aureola albastra# /ota1: "pre deosebire de limba romana participiul trecut nu se acorda in gen si numar cu subiectul ramanand invariabil# /ota+: "a nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale diatezei pasive# Prima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)) iar cea de*a doua cu participiul trecut: Bar& is sending an e*mail*Bar& trimite un e*mail# * aspectul continuu -he e*mail is sent b& Bar&*(*mail*ul este trimis de Bar&# * diateza pasiva CoI was asked by our teacher*Am fost intrebat 2rugat2 de profesorul nostru# -he boo% must be read by ever& student in the group*Cartea trebuie citita de fiecare student din grupa# -he letter was posted (by him)*"crisoarea a fost expediata 2de el2# Ca si in limba romana trecerea unei propozitii din diateza activa in cea pasiva comporta unele schimbari sintactice#

P a g e | 33

Complementul direct din propozitia cu verbul la diateza activa devine subiect al propozitiei cu verbul la diateza pasiva: Amundsen discovered the "outh Pole in 1;11*Amundsen a descoperit Polul "ud in anul 1;11# -he "outh Pole was discovered b& Amundsen in 1;11*Polul "ud a fost descoperit de Amundsen in anul 1;11# 'e will write an interesting novel*(l va scrie un roman interesant# An interesting novel will be written b& him*)n roman interesant va fi scris de el# "pre deosebire de limba romana in engleza si complementul indirect al verbului la diateza activa poate deveni subiect al constructiei pasive: I sho,ed him his mista%es*I*am aratat greselile# 3e was shown his mista%es*I s*au aratat greselile# I as%ed her some Huestions*I*am pus cateva intrebari# 'he was asked some Huestions*I s*au pus cateva intrebari# Astfel de verbe tranzitive ca: to o00er to )ive to tell to re0use to show etc# care pot avea doua complemente unul direct si unul indirect pot fi transformate in doua constructii pasive: -he& offered her a bunch of flo,ers*I*au oferit un buchet de flori# a) A bunch of flowers was offered to her# b) 'he was offered a bunch of flo,ers*I s*a oferit un buchet de flori# Bichael told me the good ne,s &esterda&*Bihai mi*a spus vestea cea buna ieri# a) "he good news was told me b& Bichael &esterda&# b) I was told the good ne,s b& Bichael &esterda&# (Iestea cea buna mi*a fost spusa de Bihai ieri#) /ota3: )nele verbe din limba engleza desi la pasiv se traduc in limba romana cu diateza reflexiva: Ban& problems have been solved-"*au rezolvat multe probleme# /ota9: Aiateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul complement indirect al diatezei active se traduce in limba romana cu reflexivul insotit de un dativ: I am shown-Bi se arata# -he& will be given-5i se va da# I was asked-Bi s*a cerut# Fe were told-/i s*a spus# #chivalentii verbelor modale Ierbele modale can may must sunt si defective ele neavand decat timpul prezent si trecut (respectiv numai verbele can si may) iar verbul must nu are decat prezent# Pentru a exprima celelalte timpuri ale acestor verbe in limba engleza se folosesc unele verbe echivalente ca sens: a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare -he& won*t be able to return so soon*/u vor putea sa se intoarca atat de curand# In the 3rd &ear &ou will be able to spea% (nglish*In anul III veti fi in stare 2veti putea2 sa vorbiti engleza# b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie, permisiunea sa Bi%e was allowed to leave sooner*5ui Bi%e i s*a permis sa plece mai devreme#

P a g e | 39

-he& were not permitted to spea% Gomanian at the (nglish lesson*/u li se dadea voie sa vorbeasca romaneste la lectia de engleza# /ota: Verbul may poate e2pr cerut: I ma& spend m& summer holida&s at the sea*side# %erhaps I shall spend m& summer holida&s at the sea*side# "e poate 2s*ar putea2 e posibil2 sa*mi petrec vacanta de vara la mare# 1aybe he is right# %erhaps he is right# Poate ca are dreptate 2se poate sa aiba dreptate# c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de necesitate& sau to be obliged to %ideea de obli)atie&. 4ou will have to go and meet the delegation*Ia trebui sa te duci sa intampini delegatia# "hall I have to sta& till six o1cloc%0 *I was obliged to get up ver& earl&*Ia trebui sa stau pana la ora =0 A trebuit2 am fost nevoita sa ma scol foarte devreme# /ota: In mod obisnuit interogativul si negativul verbului to have to (a trebui) se formeaza cu a7utorul auxiliarului do: 4ou don*t have to get up so earl&# Fhere do the& have to go tomorro,0 8oes he have to bring the boo%0 Punctele cardinale "ubstantivele care denumesc punctele cardinale (the directions): north south east west pot fi folosite si ca ad7ective sau chiar adverbe: -he expedition reached the orth Pole*(xpeditia a atins Polul /ord# * ad7ectiv -he& turned south*"*au indreptat spre sud# * adverb Ad7ectivele derivate din numele punctelor cardinale sunt: eastern ! estic de est ; ,estern ! vestic de vest ; southern ! sudic de sud ; northern ! nordic de nord Adverbele corespunzatoare sunt: east,ard(s) ! spre est ; ,est,ard(s) ! spre vest ; south,ard(s) ! spre sud ; north,ard(s) ! spre nord Cand se denumesc regiuni situate intr*o anumita parte a unei tari continent etc se folosesc litere mari: the 1iddle =ast the Far .est# Getineti: (on the) east of ! la est de ; (on the) south of ! la sud de ; (on the) ,est of ! la vest de ; (on the) north of ! la nord de in the east of ! in estul ; in the south of ! in sudul ; in the ,est of ! in vestul ; in the north of ! in nordul to the east of ! spre est de ; to the south of ! spre sud de ; to the ,est of ! spre vest de ; to the north of ! spre nord de 6olosirea articolului cu nume proprii "pre deosebire de limba romana in engleza se foloseste articolul hotarat cu substantive proprii nume de rauri fluvii mari oceane (the 8anube the "hames the ?lack 'ea)# Ae asemenea se articuleaza numele lanturilor de munti (the &arpathians) a grupurilor de insule (the 3ebrides) a deserturilor (the 'ahara) si a unor tari (the @nited 'tates of America the Argentine) precum si numele

P a g e | 3<

vapoarelor (the "ransylvania) si al ziarelor (the =conomist) al hotelurilor (the 3ilton the 5ido)# /umele de persoane precedate de un substantiv care indica profesiunea titlul etc# nu primesc articol hotarat: Captain Kro,n Aoctor $ohnson Biss Pin%erton "ir $ohn Gobertson# /umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite la plural in vorbirea familiara pentru a desemna ca si in limba romana mai multi membri sau intraga familie: -he& sa, the 'miths and the +acksons at the seaside*(i au vazut familiile "mith si $ac%son la mare# Per0ectul compus Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de con7ugat# Con7ugarea verbului to wor1 la Present Perfect: Affirmative Form I have ,or%ed ! (eu) am lucrat 4ou have ,or%ed ! (tu) ai lucrat 'e she has ,or%ed ! (el ea) a lucrat Fe have ,or%ed ! (noi) am lucrat 4ou have ,or%ed ! (voi) ati lucrat -he& have ,or%ed ! (ei ele) au lucrat $&ontracted Form) I1ve ,or%ed 4ou1ve ,or%ed 'e1s (she1s) ,or%ed Fe1ve ,or%ed 4ou1ve ,or%ed -he&1ve ,or%ed

Interrogative Form: 'ave I ,or%ed0 ! am lucrat (eu)0 etc# egative Form: I have not ,or%ed ! (eu) nu am lucrat ; I haven1t ,or%ed etc# Interrogative- egative Form: 'ave I not ,or%ed0 ! nu am lucrat (eu)0 ; haven1t I ,or%ed0 etc# "pre deosebire de perfectul compus din limba romana Present Perfect nu poate exprima actiuni terminate in trecut fara legatura cu prezentul# : propozitie ca: 'hakespeare a trait intre anii ABCD si ACAC nu poate fi tradusa in limba engleza decat prin Past -ense: 'hakespeare lived from ABCD to ACAC# %re/ent %erfect exprima: 1) : actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul# Aceasta legatura poate fi: a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent): 'e has come# * (l a venit# (el este aici) I have brought the boo%# * Am adus cartea# (cartea este aici iat*o) b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent): I have lived in Craiova for ten &ears*5ocuiesc in Craiova de zece ani# I have known Bichael since childhood*Il cunosc pe Bihai din copilarie# /ota1: 6or exprima durata actiunii iar since exprima inceputul actiunii#

P a g e | 3=

+) : actiune care a avut loc intr*un moment neprecis in trecut# In acest caz Prezent Perfect se foloseste cu adverbe de timp nehotarat: always (intotdeauna) ever (vreodata) 'ust (chiar acum) never (niciodata) o0ten (adesea) seldom (rareori) sometimes (cateodata) already (de7a) etc#: I have never seen him before*/u l*am vazut niciodata# 'e has 'ust come-A sosit chiar acum# /ota+: In schimb locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere folosirea timpului -impului trecut: -he& arrived 'ust now# I rang her up 'ust now# 3) : actiune petrecuta intr*o perioada de timp nedeterminata indicata prin adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: this mornin) today now these days (zilele astea) lately o0 late (in ultimul timp de curand) (not) yet (2nu2 inca) etc#: 'e has not arrived yet# ((l nu a sosit inca#) Per0ectul compus continuu "e formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con7ugat# (l exprima actiuni incepute in trecut de obicei recente care se desfasoara inca in prezent sau se pot continua in viitor in mod neintrerupt# 'e has been working too hard all these da&s*A muncit prea mult in ultimele zile# -he 8othic cathedrals have withdrawn ,ithin their ,alls*Catedralele gotice s*au retras intre zidurile lor# -he (lectroputere*made po,er transformers have been exported for &ears* -ransformatoarele de putere fabricate la (lectroputere sunt exportate de ani de zile# It has been raining for three hours*Ploua de trei ore# -he& have been friends for &ears*"unt prieteni de ani de zile# Comparati: %re/ent %erfect "impul trecut

-he& have studied (nglish for t,o &ears# "he studied (nglish last &ear# (Au invatat 2invata2 engleza de + ani#) ((a a studiat engleza anul trecut#) 'e has been to the Aanube Aelta three times# ((l a fost in Aelta Aunarii de trei ori#) 3ave &ou ever travelled b& air0 (Ai calatorit vreodata cu avionul0) 'e has 7ust come give him a chair# (A sosit chiar acum da*i un scaun#) I have brought the dictionar& here it isL (Am adus dictionarul iata*lL) 'e went there last &ear too# ((l s*a dus acolo si anul trecut#) 8id &ou travel b& air ,hen &ou ,ent to Kucharest0 (Ai calatorit cu avionul cand ai fost la Kucuresti0) 'e came &esterda& afternoon# ((l a sosit ieri dupa*amiaza#) 5ast ,ee% Nevin brought me his dictionar&# ("aptamana trecuta Nevin mi*a adus dictionarul lui#)

P a g e | 3>

In exemplele din coloana din stanga apar unele adverbe de timp nedefinit care cer intrebuintarea timpului %resent %erfect# Indicatiile de timp din coloana din dreapta se refera la actiuni terminate in trecut# +onditionalul pre$ent Ca si viitorul conditionalul prezent se formeaza cu a7utorul verbelor modale shall will folosite ca auxiliare la forma timpului trecut (should would) urmate de invinitivul scurt (fara to) al verbului principal# Ca si la viitor should se foloseste pentru persoanele I singular si plural iar would pentru persoanele a II*a si a III*a singular si plural# Con7ugarea verbului to say la conditional prezent: Affirmative Form I should sa& (as spune) &ou ,ould sa& (ai spune) ,e should sa& (am spune) &ou ,ould sa& (ati spune) the& ,ould sa& (ar spune) $&ontracted Form) I1d sa& &ou1d sa& ,e1d sa& &ou1d sa& the&1d sa&

he she ,ould sa& (ar spune) he1d sa& she1d sa&

egative Form: I should not sa& (nu as spune) etc# (I shouldn1t sa&) Interrogative Form: should I sa&0 (as spune0) etc# Interrogative- egative Form: should I not sa&0 (nu as spune0) etc# (shouldn1t I sa&0) 5a forma interogativ*negativa not se aseaza dupa subiect# 5a forma contrasa not se contopeste cu auxiliarele should si would si preceda subiectul# /ota1: Ierbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori sensul lor modal respectiv would la persoana I forma afirmativa exprima intentie vointa (la forma negativa) rezistenta opozitie iar should (la persoanele a II*a si a III*a) * obligatie necesitate recomandare sfat: I called him but he would not come-5*am chemat dar nu a vrut sa vina# 4ou should not smoke in the librar&*/u trebuie 2nu ar trebui2 sa fumati in biblioteca# Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de al verbului must. 4ou should ,or% more*Ar trebui sa muncesti mai mult# 'e should not smo%e*/*ar trebui sa fumeze# /ota+: "impul trecut al verbelor may si can respectiv mi)ht si could sunt folosite si ca forme ale conditionalului: 1ight ,e not repeat0*/u s*ar putea sa repetam0 -he& could do it alone*Ar putea sa o faca singuri# Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la conditional si ca este inlocuit de verbul to li e (a dori, a-i placea).

P a g e | 3?

Pronumele relativ !n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who % care & which % care & that % care & what % ce, ceea ce & but % care nu, care sa nu. I %no, the man who ,rote this article*Cunosc omul care a scris articolul# 'e sho,ed me the novel which he ,as reading*Bi*a aratat romanul pe care*l citea# -he text that (which) I translated &esterda& ,as ver& eas&*-extul pe care l*am tradus ieri era foarte usor# -hat is not what I ,ant*Asta nu e ceea ce vreau eu# -here is no student but learns a foreign language*/u e student care sa nu invete o limba straina# Ain punct de vedere sintactic pronumele relative leaga propozitii secundare de propozitii principale fiind in acelasi timp elemente ale propozitiilor secundare# a) Pronumele relativ who: 7ho se refera numai la persoane# (l se declina la fel ca si pronumele interogativ who: /# ,ho ! care 8# ,hose ! al carui a carei al caror ale caror(a) A# (to) ,hom ! carui(a) carei(a) caror(a) A# ,hom ! pe care -hat is the girl whose brother came to us the other da&*Aceea e fata al carei frate a venit la noi mai deunazi# -he bo& to whom &ou ,ere spea%ing is Peter*Kaiatul caruia ii vorbeai era Peter# -he first girl whom I sa, in the hall ,as Alice*Prima fata pe care am vazut*o in sala a fost Alice# )neori whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade whose fame spread be&ond (urope# b) Pronumele relativ which: 7hich se refera numai la obiecte animale abstractiuni si se declina astfel: /# ,hich ! care 8# (of) ,hich ! al carui a carei al caror ale caror(a) A# (to) ,hich ! carui(a) carei(a) caror(a) A# ,hich ! pe care -he boo% which I a reading is b& a &oung novelist*Cartea pe care o citesc este 2scrisa2 de un tanar romancier# Fe sa, a mountain whose top ,as covered ,ith sno,# (Am vazut un munte al carui varf era acoperit de zapada#) 7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie: I said nothing which could ma%e him hungr&# (/u am spus numic care l*ar putea supara#) c) Pronumele relativ that: hat se refera atat la persoane cat si la obiecte dar numai in propozitii relative restrictive: 'is sister that lives in Kucharest has graduated from the )niversit&# ("ora lui 2aceea2 care locuieste in Kucuresti a absolvit universitatea#) Kring me the stor&*boo% that &ou spo%e about# (Adu*mi cartea de povesti despre care ai vorbit#)

P a g e | 3;

All the passengers and all the goods that ,ere on board the ship ,ere saved# (-oti pasagerii si toate marfurile care se aflau pe bordul vasului au fost salvate#) hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit dupa substantivele precedate de ad7ectivele la gradul superlativ de numerale ordinale precum si de ad7ectivele all any si the only: Bount (verest is the highest mountain that ,e %no,# ((verestul este cel mai inalt munte pe care il stim#) "he ,as the only person that I li%ed# ((a a fost singura persoana care mi*a placut#) -hat ,as the first composition that he ,rote# (Aceea era prima compunere pe care el a scris*o#) Come any time that suits &ou# (Iino oricand iti convine#) :misiunea pronumelor relative (whom which si that): Cand whom which sau that au functia sintactica de complement ele se pot omite: -hat is the man (whom) ,e met &esterda&# (Acela este omul pe care l*am intalnit ieri#) 'ere is the dictionar& (which) &ou ,anted# (Iata dictionarul pe care il doreai#) -he noise (that) I heard ,as the ,ind# (Ogomotul pe care l*am auzit era provocat de vant#) Insa: -he boo% which is on the table is a dictionar&# (Cartea care este pe masa este un dictionar#) /ota: Aaca pronumele relativ este insotit de o prepozitie omisiunea are loc cu mutarea prepozitiei dupa verb: -he man I spo%e to ,as their teacher (to whom)# -he bo& I told &ou of is here (of whom)# Can &ou lend me the boo% &ou ,ere tal%ing about &esterda&0 (about which) Astfel o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme: a) -he house in which we live is comfortable# b) -he house which we live in is comfortable# c) -he house that we live in is comfortable# d) -he house we live in is comfortable# Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire In limba engleza caeste doua categorii de pronume au aceeasi forma: %ronumele reflexiv mysel0 * ma mie imi etc# yoursel0 * te tie iti etc# himsel0 hersel0 itsel0 * se lui (ei) isi si etc# ourselves * ne noua etc# yourselves * va voua etc# themselves * se lor isi etc# %ronumele de intarire eu insumi insami tu insuti insati el insusi ea insasi noi insine insene voi insiva inseva ei insisi ele insele

Pronumele reflexive sunt folosite pentru construirea formei reflexive a verbelor dar spre deosebire de limba romana in engleza sunt putine verbe reflexive# Adesea un verb reflexiv romanesc se traduce in limba engleza printr*un verb activ intranzitiv:

P a g e | 9@

ma 7oc * I play ; ma spal * I wash (myself) ; ma gandesc * I think ; ma imbrac * I dress (myself) /ota: In engleza moderna vechile verbe reflexive sunt folosite ca verbe active (fara pronumele reflexiv) ca in cazul verbelor: to wash to spon)e (a se freca cu buretele) to dry (a se usca) to comb (a se pieptana) to shave (a se barbieri) to dress etc# K& the time &ou have ,ashed and dressed brea%fast ,ill be read&# (Pana cand te*ai spalat si imbracat micul de7un va fi gata#) Pronumele reflexiv se deosebeste de pronumele intaritor (desi identice ca forma) dupa sens si dupa locul pe care il ocupa in propozitie: a) Pronumele reflexiv avand functie de complement direct sau prepozitional este asezat dupa verb: 'e cut himself ,hen shaving# ("*a taiat cand s*a barbierit#) -he bo& cried ,hen finding himself alone# (Kaiatul a plans cand s*a vazut singur#) -he girl loo%ed at herself in the mirror# (.ata s*a privit in oglinda#) b) Pronumele de intarire neavand nici o functie sintactica este pus fie dupa substantivul sau pronumele pe care il subliniaza fie la sfarsitul propozitiei# I myself spo%e to the manager# ((u insumi am vorbit cu directorul#) -he& themselves came here# ((i insisi au venit aici#) Peter ans,ered the Huestion himself# (Petre insusi a raspuns la intrebare#) 3ai mult ca per0ectul Bai mult ca perfectul ("he %ast %erfect Indefinite "ense) se formeaza din %ast "ense al verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de co7ugat# Ain punctul de vedere al formei in limaba engleza mai mult ca perfectul este un timp analitic pe cand in limba romana el este un timp sintetic# Con7ugarea verbului to ta1e too1 ta1en la %ast %erfect Indefinite "ense: Affirmative Form I had ta%en ! (eu) luasem &ou had ta%en ! (tu) luasesi ,e had ta%en ! (noi) luase(ra)m &ou had ta%en ! (voi) luase(ra)ti the& had ta%en ! (ei ele) luasera $&ontracted Form) I1d ta%en &ou1d ta%en ,e1d ta%en &ou1d ta%en the&1d ta%en

he she it had ta%en ! (el ea) luase he1d she1d it1d ta%en

Interrogative Form: had I ta%en0 ! luasem (eu)0 etc# egative Form: I had not ta%en ! (eu) nu luasem ; I1d not ta%en etc# Interrogative- egative Form: had I not ta%en0 ! nu luasem (eu)0 ; hadn1t I ta%en etc# "he %ast %erfect Indefinite "ense exprima: 1) ca si in limba romana o actiune trecuta anterioara altei actiuni trecute sau unui moment dat din trecut si se traduce de obicei cu mai mult ca perfectul (rar cu perfectul simplu sau cu perfectul compus): I %ne, she had been ill# ("tiam ca fusese bolnava#) -he& had walked onl& a fe, steps ,hen the& met him# (.acusera numai cativa pasi cand il intalnira#)

P a g e | 91

Fe had not gone far ,hen a terrible storm bro%e out# (/u a7unseseram prea departe cand se starni o furtuna grozava#) Bomentul trecut poate fi indicat: a) printr*o expresie adverbiala de timp: by the end of the week year month (pana la sfarsitul saptamanii anului lunii) ; by that time (pana atunci) ; by the AEth of 8ecember (pana la 1@ decembrie) etc: -he& hadn1t finished their ,or% by the end of the week# (/u*si terminasera lucrul pana la sfarsitul saptamanii#) ?y the AEth of 8ecember I had seduced :tilia# b) printr*o alta propozitie al carei verb este la Past -ense (pentru concordanta): I %ne, she had left for the seaside# ("tiam ca plecase la mare#) -he& had learned some (nglish before the& ,ent to (ngland# (Inainte de a pleca in Anglia invatasera putina engleza#) +) o actiune inceputa inaintea unui moment dat in trecut si care continua si in acel moment# -he& had been in the mountains for a ,ee% ,hen ,e 7oined them# ((rau la munte de o saptamana cand ne*am dus si noi la ei#) /ota: Ca si in cazul timpului %resent %erfect momentul cand a inceput actiunea e indicat de since (adverb prepozitie sau con7unctie) iar durata actiunii e indicata de 0or (prepozitie)# 'e had not ,ritten a line since he arrived# (con7#) (/u a scris 2scrisese2 un rand de cand a sosit#) 'e had not ,ritten a line since $une# (prep#) (/u a scris un rand din iunie#) 'e had not ,ritten a line since# (adv#) (/u a scris un rand de atunci#) -he ,eather had been rain& for fortnight# (Iremea era ploioasa de doua saptamani#) 3ai mult ca per0ectul continuu Bai mult ca perfectul continuu se formeaza din mai mult ca perfectul verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con7ugat# I had been ta%ing * eu luasem ; &ou had been ta%ing * tu luasesi ; he she it had been ta%ing * el ea luase ,e had been ta%ing * noi luaseram ; &ou had been ta%ing * voi luaserati ; the& had been ta%ing * ei ele luasera Bai mult ca perfectul continuu se foloseste pentru a exprima actiuni sau stari in desfasurare neintrerupta anterioare unei alte actiuni trecute: I had been working for a long time ,hen the& returned# (5ucram de mult cand 2ei2 s*au intors#) "he left the reading*room ,here she had been reading for some hourse# ((a parasi sala de lectura unde citise cateva ore 2in sir2#) /ota: Bai mult ca perfectul continuu se poate traduce in limba romana prin imperfect sau mai mult ca perfect# (H!<5; = in0initiv = #chivalent al con'unctivului In frazele: MGobin 'ood gathered his men and discussed ,hether the& should take part in the contest or notM sau MIt ,as decided that although the ris% ,as great the& should all goM constructiile should take part in si should go inlocuiesc modul con7unctiv ("he 'ub,unctive 1ood) care in engleza contemporana e pe cale de disparitie# (le sunt forme ale con7unctivului analitic construite cu a7utorul verbelor modale folosite ca auxiliare si

P a g e | 9+

al infinitivului fara to al verbului de con7ugat# Aintre echivalentii con7unctivului ('ub,unctive =Fuivalents) fac parte should 6 infinitiv may 6 infinitiv si altele# Con7unctivul analitic se foloseste intre altele: a) in intrebarile indirecte care arata indoiala si care sunt introduse prin con7unctiile i0 sau whether: "he considered whether (if) she should tal% to somebod& about it# ("*a gandit daca sa vorbeasca 2sau nu2 cu cineva despre aceasta#) b) in propozitiile subiective (introduse prin expresii ca: it is strange it is impossible it is advisable it is important it is necessary): It was desirable that ,e should invite him# ((ra de dorit ca sa*l invitam#) It is important that &ou should all be in time# (( important ca sa fiti cu totii la timp#) It is necessary that ever&thing should be read& b& < o1cloc%# (( necesar ca totul sa fie gata pana la ora cinci#) Viitorul in trecut In propozitia: M### and hoped he would take part in the contest###M forma verbala would take part in (desi identica in forma cu conditionalul) nu reprezinta decat o actiune infatisata ca viitoare fata de un moment trecut cunoscuta sub numele de viitor in trcut (.uture*in*the*Past)# Iiitorul in trecut este un timp propriu limbii engleze# (l este folosit numai in propozitia subordonata completiva care depinde de o propozitie regenta al carei verb este la un timp trecut: -he& said the& ,ould return# (Au zis ca se vor intoarce#) Fe heard &ou ,ould leave Craiova for some ,ee%s# (Am auzit ca veti pleca din Craiova pentru cateva saptamani#) /ota: Iiitorul in trecut se traduce in limba romana prin viitorul I# +omparatia nere)ulata a unor ad'ective si adverbe Cateva ad7ective si adverbe au forme neregulate pentru comparativ si superlativ# Acestea sunt: good (bun) well (bine) bad badly (rau prost) ill litlle (putin) better (mai bun mai bine) (the) best (cel mai bun cel mai bine) (the) worst (cel mai rau cel mai prost)

worse (mai rau mai prost) less (mai putin) lesser (de mai mica importanta minor)

(the) least (cel mai putin) (the) nearest (cel mai apropiat) (the) next (urmatorul) (the) farthest (cel mai indepartat * ca distanta) (the) furthest (cel mai indepartat * ca timp) (the) oldest (cel mai batran cel mai

near (aproape) nearer (mai aproape) farther (mai departe) further (ulterior) older (mai batran mai vechi)

far (departe) old (batran

P a g e | 93

vechi)

elder (mai mare * referitor la membrii unei familii) later (mai tarziu) latter (cel din urma din doi sau doua * ref# la ordine)

vechi) (the) eldest (cel mai mare * dintre membrii unei familii) (the) latest (cel mai tarziu cel mai recent) (the) last (cel din urma ultimul * referitor la ordine)

late (tarziu)

/ota: 5atter precedat de articolul hotarat the se asociaza cu the 0ormer (primul din doi cel mentionat mai intai) si se traduce prin cel din urma al doilea# In acest caz the 0ormer si the latter sunt pronume: $ohn and Bar& are m& friends# "he former is a student the latter is still a school girl# #ach other si one another sunt pronume reciproce# (le se folosesc de obicei in cazul dativ sau acuzativ si se traduc prin unul pe altul unul altuia sau unii pe altii: -he& help each other# (de obicei folosit pentru doua persoane) -he& help one another# (de obicei folosit pentru mai mult de doua persoane) /ota: In trecut exista o diferentiere stricta de folosire a acestor pronume reciproce (in functie de numarul persoanelor); in prezent aceasta deosebire tinde sa dispara treptat: -he& al,a&s tell each other (one another) ,hat the& thin%# Ad'ectivele substantivate Ad7ectivul poate fi intrebuintat ca substantiv si in acest caz este in general precedat de articolul hotarat# Ad7ectivele substantivate desemneaza persoane si au sens colectiv# Aesi forma ramane neschimbata au inteles de plural si se construiesc cu verbul la plural: the blind ! orbii ; the dumb ! mutii ; the deaf ! surzii ; the sick ! bolnavii ; the wounded ! ranitii ; the young ! tinerii ; the unemployed ! somerii ; the needy ! nevoiasii ; the rich ! bogatii In aceeasi categorie sunt incluse si unele nume de popoare (cele terminate in consoane suieratoare) derivate din ad7ectivele corespunzatoare: the =nglish ! englezii ; the +apanese ! 7aponezii ; the French ! francezii ; the 8utch ! olandezii ; the 'wiss ! elvetienii ; the Irish ! irlandezii ; the 'cotch ! scotienii Ideea de singular se obtine cu a7utorul cuvantului man: the sick man ! bolnavul ; the =nglishman ! englezul +orespondenta timpurilor In limba engleza problema corespondentei timpurilor este mai complicata decat in limba romana# Aatorita raporturilor logice de timp care se stabilesc intre diferitele predicate dintr*o fraza un anumit timp verbal nu poate fi urmat de orice alt timp verbal# Astfel in limba engleza timpul verbului din subordonata este in general in stransa legatura cu verbul din regenta# Aceasta dependenta numita corespondenta timpurilor ("he 'eFuence of "enses) este reglementata prin norme riguroase in ceea ce priveste frazele formate prin subordonare in care predicatul regentei este la un timp trecut# +orespondenta timpurilor in propo$itiile completive directe Gegula1: Prezentul perfectul compus si viitorul din regenta pot sa fie urmate in secundara de orice tip cerut de logica frazei# 'e knows that 2I am busy no,2 I was busy &esterda&2 I shall be bus& tomorro,# ((l stie ca 2sunt ocupat acum2 am fost ocupat ieri2 voi fi ocupat maine#)

P a g e | 99

-he& have told me that 2she comes2 she came2 she will come# (Bi*au spus ca 2ea vine2 ea a venit2 ea va veni#) -he& ,ill tell me that 2she has come2 she came2 she ,ill come# (Imi vor spune ca 2ea a venit2 ea venise2 ea va veni#) Gegula +: )n timp trecut (%ast "ense sau %ast %erfect) din propozitia regenta nu poate fi urmat in propozitia subordonata decat tot de un timp trecut (%ast "ense %ast %erfect sau Future-in-the-%ast)# 'e knew that 2I was bus&2 I had been bus&2 I should be bus&# ("tia ca eram ocupat2 am fost ocupat2 voi fi ocupat#) a) Pentru a se arata simultaneitatea actiunilor din regenta si subordonata %ast "ense e urmat tot de un %ast "ense: At first I thought it was good enough for me# (5a inceput am crezut ca era destul de buna pentru mine#) b) Pentru a se arata anterioritatea actiunii din propozitia secundara Past -ense e urmat de mai mult ca perfectul (Past Perfect): Fe told him that it had been a fine da& &esterda&# (I*am zis ca fusese o zi misto ieri#) Fe told him the various stories ,e had heard about his girlfriend# (I*am spus diferite chestii pe care le auzisem despre gagica lui#) c) Pentru a se arata posterioritatea actiunii din propozitia secundara %ast "ense e urmat de Future-in-the-%ast (viitorul in trecut)# Actiunea din subordonata este conceputa ca viitoare fata de cea trecuta din regenta: "he was sure that her bo&friend would come# ((ra sigura ca ii va veni gagicu#) 'e knew I should be busy the rest of the ,ee%# ("tia ca voi fi ocupat in restul saptamanii#) (PC(P-II A( 5A G(8)5A C:G("P:/A(/-(I -IBP)GI5:G C) I(GK)5 AI/ G(8(/-A 5A PA"- -(/"( 1) In propozitiile secundare prin care se exprima adevaruri generale fapte universal cunoscute sau uzuale se foloseste prezentul: -he schoolmaster told the children that the earth moves round the sun# (Invatatorul a spus copiilor ca Pamantul se invarteste in 7urul "oarelui#) -he spea%er said that the peoples want peace# (Iorbitorul a spus ca popoarele vor pace#) +) Aupa un timp trecut in regenta in secundara se foloseste orice timp (cerut de logica frazei): a) in propozitiile secundare comparative: 'e spoke english better than &ou 2speak it no,2 spoke it last &ear2 ,ill speak it in t,o &ears# ((l vorbea engleza mai bine decat 2o vorbesti tu acum2 o vorbeai anul trecut2 o vei vorbi peste doi ani#) b) in propozitiile secundare atributive: 5ast ,ee% I read the boo% ,hich &ou are reading no,# ("aptamana trecuta am citit cartea pe care o citesti tu acum#) It ,as &esterda& that I bought the magazine &ou are asking me about# (Ieri am cumparat revista de care ma intrebi#)

P a g e | 9<

+orespondenta timpurilor in propo$itiile subordonate temporale In general viitorul din principala este urmat de prezent in secundara temporala pentru a se arata concomitenta actiunilor (intotdeauna dupa con7unctiile i0 till until as soon as be0ore a0ter when) si de perfect compus pentru a se arata raportul de anterioritate: -he& will call me up ,hen the& get home# (Ba vor chema la telefon cand vor a7unge acasa#) Fe shall go there as soon as ,e have some spare time# (/e vom duce acolo imediat ce vom avea putin timp liber#) 4ou will not see the to,n until &ou have crossed the bridge# (/u vei vedea orasul inainte de a fi traversat podul#) I shall go for a ,al% ,hen I have finished m& ,or%# (Ba voi duce la plimbare cand voi fi terminat lucrul#) P-I,+IPA5A .)-)G( .)-)G( -AP!"IB)5-A/ (#+<,;A-A PG("(/-

A/-(GI:G PG("(/- P(G.(C-

+orespondenta timpurilor in 0ra$ele If I had taken her ,ord for it nothing would have hapened# (Aaca as fi crezut*o pe cuvant nu s*ar fi intamplat nimic#) If I had not established a ne, school of thought and behaviour it would not have occured to me to ,rite about it# (Aaca nu as fi infiintat o noua scoala de gandire si conduita nu mi*ar fi venit in minte sa scriu despre ea#) .razele de mai sus sunt formate dintr*o propozitie subordonata conditionala introdusa prin con7unctia i0 si o propozitie principala# Propozitia conditionala exprima conditia de care depinde realizarea actiunii din propozitia principala# Aceasta conditie poate fi probabila (reala) ipotetica (ireala) prezenta sau trecuta# In frazele conditionale timpurile se folosesc in functie de conditia exprimata in subordonata dupa cum urmeaza: 1) C:/AI-I( G(A5A * PG(O(/-)5 I/ ")K:GA:/A-A III-:G)5 I/ G(8(/-A: If a storm breaks out ,e shall postpone our trip# (Aaca izbucneste2va izbucni2 o furtuna vom amana excursia noastra#) If &ou have no confidence in &ourself &ou will never succeed# (Aaca nu ai incredere in tine nu vei reusi niciodata#) +) C:/AI-I( IG(A5A PG(O(/-A * PA"- -(/"( I/ ")K:GA:/A-A C:/AI-I:/A5)5 PG(O(/- I/ G(8(/-A If a storm broke out ,e should postpone our trip# (Aaca ar izbucni o furtuna am amana excursia noastra#) If &ou had no confidence in &ourself &ou would never succeed# (Aaca nu ai avea incredere in tine nu ai reusi niciodata#) /ota1: In propozitiile subordonate conditionale care exprima o conditie ipotetica verbul to be apare sub forma were la toate persoanele singular si plural: If I were &ou I should not worry# (Aaca as fi in locul tau nu m*as framanta2neca7i2#) If he were here he would en,oy the scener&# (Aaca ar fi aici i*ar placea peisa7ul#)

P a g e | 9=

/ota+: Cand in subordonata conditionala este exprimata o conditie foarte putin probabila se foloseste should (la toate persoanele) si infinitivul scurt al verbului de con7ugat: If he should come I should gladl& see him# (Aaca ar fi2daca s*ar intampla2 sa vina l*as vedea bucuros#) 3) C:/AI-I( IG(A5A -G(C)-A * BAI B)5- CA P(G.(C-)5 I/ ")K:GA:/A-A C:/AI-I:/A5)5 -G(C)- I/ G(8(/-A If a storm had broken out ,e should have postponed our trip# (Aaca ar fi izbucnit o furtuna am fi amanat excursia noastra#) If &ou had had no confidence in &ourself &ou would never have succeeded# (Aaca nu ai fi avut incredere in tine nu ai fi reusit niciodata#) I/I(G"I)/(A I/ PG:P:OI-II5( ")K:GA:/A-( C:/AI-I:/A5( (I/I(G"I:/ I/ ")K:GA:/A-( C5A)"(" :. C:/AI-I:/) Con7unctia i0 poate lipsi din propozitia comditionala in care caz se inverseaza ordinea dintre subiect si predicat# Aceasta inversiune e posibila numai cand predicatul contine un auxiliar sau un verb modal (should could) sau cand verbele to be si to have sunt folosite ca predicate: If I had time * 'ad I time If he ,ere here * Fere he here If he could ,or% * Could he ,or% If he should ring me up * "hould he ring me up If I had seen her * 'ad I seen her A5-( C:/$)/C-II C:/AI-I:/A5( Propozitiile subordonate conditionale pot fi introduse prin con7unctiile: i0 in case * in cazul ca on condition that * cu conditia ca provided (that) suppose (supposin)) that unless (i0 not) etc: 'uppose he doesn1t come ,hat shall ,e do0 ("a presupunem ca nu vine ce vom face0) 'e ,on1t come to m& part& unless he gets m& message in time# ((l nu va veni la petrecerea mea daca nu va primi instiintarea mea la timp#) /(I-'(G#####/:G ; (I-'(G#####:G ,either#####nor sunt con7unctii coordonatoare dis7unctive (coordinatig dis,unctive con,unctions)# (le unesc doua parti de vorbire sau doua propozitii care exprima o alternativa o alegere# Intrucat sensul lor este negativ verbele din propozitiile introduse de aceste con7unctii se folosesc la forma afirmativa: 'e could neither eat nor drin% an&thing# ((l n*a putut nici sa manance nici sa bea ceva#) either Biss "henstone nor Br# Bonsoon had an& satisfactor& ans,er# (/ici A*ra "henstone nici Al# Bonsoon nu au avut vreun raspuns satisfacator#) Aeoarece neither#####nor se folosesc intotdeauna impreuna se numesc si con7unctii corelative (correlative con,unctions)# Corespondentele afirmative ale acestor con7unctii sunt either#####or: 'e ,ill be here either at six or at seven# ((l va fi aici sau la sase sau la sapte#) Au2iliarul de aspect 0recventativ 7I55 - 7!<5; he ,ould sa& ! spunea ; he ,ould come do,n ! cobora ; ,ould leave me ! ma lasa ; ,ould continue ! continua ; I ,ould hear ! auzeam ; he ,ould repl& ! raspundea

P a g e | 9>

Constructiile de mai sus exprima actiuni care se repeta sau care constituiau un obicei (in trecut) si sunt cunoscute sub denumirea de verbe folosite la forma frecventativa# .orma frecventativa are numai doua timpuri: prezent si trecut# (a se construieste cu a7utorul auxiliarului will la prezent (toate persoanele) si would la trecut (toate persoanele) la care se adauga infinitivul verbului de con7ugat# In limba romana forma frecventativa se traduce: a) la prezent * cu prezentul indicativului: 'e will sit for hours on a roc% ,atching the boats# ((l sta ore intregi pe o stanca uitandu*se la barci#) Fhen the cat1s a,a& the mice will play# (Cand pisica nu*i acasa soarecii 7oaca pe masa#) Children will be children# (Copiii raman copii#) b) la trecut * cu imperfectul (sau cu constructia Mobisnuia saM urmata de verbul de con7ugat): .ishing and s,imming ,ith his friends he would look at the boats going b&# (Pescuind si inotand cu prietenii sai el se uita la vasele care treceau#) -he& would come and tal% to her ever& brea%# ((i veneau si vorbeau cu ea in fiecare recreatie#) .orma frecventativa este folosita in mod obisnuit in limba scrisa mai putin in vorbirea de toate zilele in care este inlocuita de verbul used to# Verbul modal (H!<5; a) It should not have crea%ed# (/*ar fi trebuit sa scartiie#) In exemplul de mai sus verbul modal should exprima o obligatie (constrangere) sau o datorie in general de ordin moral# /ota: (hould exprima o obligatie mai putin imperioasa decat shall (folosit la persoana a II*a si a III*a pentru formarea timpului .uture of Command): 4ou shall translate it at once# (: vei traduce imediat#) (Pentru ca trebuie#) 'e shall come here# ((l va veni aici#) (-rebuie sa vina#) Insa: 4ou should translate it at once# (Ar trebui sa o traduci imediat#) 'e should come here# ((l va veni aici#) (-rebuie sa vina#) b) (hould este folosit si pentru a exprima un sfat o recomandare o sugestie: 4ou should pa& him a visit# (Ar trebui sa*i faci o vizita#) 4ou should not spea% so loud# (/*ar trebui sa vorbesti asa de tare#) c) Pentru a arata ca actiunea se refera la trecut se foloseste should Q infinitivul perfect al verbului de con7ugat: 4ou should have asked her# (Ar fi trebuit s*o intrebi#) 'e should have come in time# ((l ar fi trebuit sa vina la timp#) d) Pentru a exprima o do7ana o dezaprobare se foloseste should Q negatie Q infinitivul perfect al verbului de con7ugat: It shouldn*t have creaked# (/*ar fi trebuit sa scartaie#) 4ou shouldn*t have left so earl&# (/*ar fi trebuit sa pleci asa de devreme#) e) (hould este folosit si pentru a exprima o presupunere sau o probabilitate: 'e should be at home b& no,# (Ar trebui sa fie acasa 2pana2 acum#) A( I6 - A( H!<GH con'unctii comparative

P a g e | 9?

As i0 as thou)h (de parca ca si cand) sunt con7unctii comparative si introduc propozitii comparative care contin al doilea termen al unei comparatii stabilite de regenta: 4ou ans,er as if (as though) &ou did not %no, the rule# (Gaspunzi ca si cum nu ai sti regula#) -he& loo%ed at me as though the& had never seen me# ("*au uitat la mine ca si cum nu m*ar fi vazut niciodata#) Aupa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast Indefinite cand actiunea din propozitia principala si cea din subordonata au loc in mod simultan: 'e spo%e as if he knew ever&thing# (Iorbea ca si cum ar sti totul#) Aupa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast %erfect cand vrem sa aratam ca actiunea din subordonata a avut loc inaintea actiunii din principala: "he cried bitterl& as if she had lost all hope# (Plangea amarnic ca si cum ar fi pierdut orice speranta#) Ierbele din propozitia subordonata introdusa prin as i0 (as thou)h) se traduc in limba romana prin conditionalul prezent sau trecut# 'e spea%s Gomanian as if he had lived in our countr&# (Iorbeste romaneste de parca ar fi trait in tara noastra#) 'e tal%s as if he knew ever&thing# (Iorbeste ca si cum ar sti totul#) /ota: .orma de %ast "ense a verbului to be folosit in propozitiile comparative este were pentru toate persoanele singular si plural: "he loo%ed as if she were tired# ((a arata ca si cum ar fi obosita#) I feel as if I were ill# (Ba simt ca si cum as fi bolnav#) +omparative duble In limba engleza se gasesc uneori comparative duble care se traduc in limba romana prin: a) din ce in ce: In ,inter the ,eather gets colder and colder# (Iarna vremea devine din ce in ce mai rece 2 se raceste2#) B& (nglish lessons are more and more interesting# (5ectiile mele de engleza devin din ce in ce mai interesante#) -he patient is feeling better and better# (Pacientul se simte din ce in ce mai bine#) b) cu cat ### cu atat: "he more ,e loo%ed at it the more ,e ,ondered at it# (Cu cat ne uitam la el mai mult cu atat ne minunam mai mult#) "he colder the ,eather the warmer I dress# (Cu cat e vremea mai rece cu atat ma imbrac mai gros#) "he more (nglish stories &ou read the easier it ,ill be for &ou to learn (nglish# (Cu cat citesti mai multe povestiri englezesti cu atat iti va fi mai usor sa inveti englezeste#) In primul caz a) avem doua comparative in aceeasi propozitie iar in al doilea caz b) avem in doua propozitii diferite doua comparative precedate de adverbul the (identic ca forma cu articolul hotarat#) Verbul de0ectiv <(#; ! Fe used to be ver& good friends# ((ram prieteni foarte buni#) Ierbul defectiv din exemplul de mai sus nu trebuie confundat cu verbul principal to use care se con7uga la fel ca celelalte verbe regulate si se traduce prin a folosi a intrebuinta# In exemplul nostru verbul defectiv used to se traduce prin obisnuia sa fie (era odata pe

P a g e | 9;

vremuri)# Acest verb are o singura forma * trecutul (pentru toate persoanele) * uurmata de un verb la infinitivul lung# /ota: .orma used to poate inlocui trecutul formei frecventative care este intrebuintat mai mult in limba scrisa: -he& used to come and see us ver& often# (:bisnuiau sa vina sa ne vada foarte des#) #2primarea dimensiunilor in limba en)le$a Ad,ectiv long ! lung high ! inalt deep ! adanc broad ! larg ,ide ! lat 'ubstantiv length ! lungime height ! inaltime depth ! adancime breadth ! largime ,idth ! latime 7erb to lengthen ! a lungi to heighten ! a inalta to deepen ! a adanci to broaden ! a largi to ,iden ! a lati

strong ! puternic strength ! putere to strengthen ! a intari a consolida -he Aanube is + ?=@ %ilometres long ; its length is + ?=@ %ilometres# Ad7ectivul care exprima o dimensiune (latime inaltime adancime lungime etc#) se aseaza dupa numeralul respectiv# "ubstantivele si uneori verbele derivate din aceste ad7ective sunt formate prin schimbarea vocalei din radacina si adaugarea unor terminatii Intrebarea dis'unctiva Intrebarea dis7unctiva insoteste propozitia enuntiativa pentru a intari si confirma intelesul acesteia# In limba romana intrebarile dis7unctive se traduc prin corespondentul: nu-i asa> In limba engleza intrebarea dis7unctiva este o intrebare scurta care se formeaza repetand subiectul si verbul auxiliar sau modal corespunzator predicatului propozitiei pe langa care sta: 4ou are read& aren*t you0 It1s rather cold toda& isn*t it0 4ou have ,ritten all &our exercises haven*t you0 Fe must ans,er his letter mustn*t we0 -he& had a good time on their holida&s hadn*t they0 Cand in propozitia enuntiativa se afla un verb notional atunci in propozitia dis7unctiva se foloseste verbul to do la timpul respectiv: 'e gets home at three o1cloc% doesn*t he0 4ou sa, their ne, flat didn*t you0 -he& ,rite home ever& ,ee% don*t they0 'e reads (nglish novels doesn*t he0 Ierbul din intrebarea dis7unctiva se foloseste la timpul verbului din propozitia enuntiativa si la forma opusa acesteia: a) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma afirmativa cel din propozitia dis7unctiva este la forma interogativ*negativa: 'e can do it can*t he0 4ou began to stud& (nglish last &ear didn*t you0

P a g e | <@

b) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma negativa atunci verbul din propozitia dis7unctiva este la forma interogativa: -he& do not leave on Bonda& do they0 "he has no lectures in the afternoon has she0 4ou did not ring him up toda& did you0 In mod obisnuit partea enuntiativa a propozitiei dis7unctive este rostita cu intonatia coboratoare iar intrebarea propriu*zisa este rostita cu intonatia urcatoare# Intrebarea alternativa Intrebarea alternativa este tot o intrebare generala care presupune doua alternative: Fill &ou sta& here or come ,ith us0 Are the& students or pupils0 Ain aceasta cauza intr*o intrebare alternativa exista intotdeauna con7unctia or (sau): 'ave &ou alread& done &our ,or% or ,ill &ou do it tomorro,0 "hall I do it or ,ill &ou do it &ourself0 Are &ou going out or do &ou prefer to sta& at home0 Intonatia generala a unei asemenea intrebari este urcatoare tonul se ridica imediat inainte de con7unctia or in prima parte si coboratoare in a doua# he #mphatic ;! Auxiliarul do este folosit pentru a sublinia cele spuse de vorbitor: Fe reall& did en7o& ourselves# (/e*am distrat intr*adevar#) -he& do li%e to meet us# (5e place 2intr*adevar2 sa se intalneasca cu noi sa se vada cu noi#) -hat is 7ust ,hat I do mean to sa&# ((ste exact ce vreau sa spun#) 4ou sa& I ,asn1t there but I did goL ("pui ca nu am fost acolo dar te asigur ca m*am dus#) 8o come hereL (-e rog vino aiciL) 8o tell me ,hat happendL (-e rog spune*mi ce s*a intamplatL) In propozitiile imperative afirmative folosirea auxiliarului do face ca ordinul sau rugamintea exprimata sa fie redate pe un ton mai putin imperios: 8o sta& a little longer# (-e rog mai stai putin#) 8o ,rite me a letter as soon as &ou arrive home# ("crie*mi te rog o scrisoare imediat ce a7ungi acasa#) Pronumele nehotarat !,# 4ne cannot doubt ### (/u te poti 2nu ne putem2 indoi ###) 4ne ,as constantl& a,are ### (Iti dadeai 2ne dadeam2 seama permanent ###) !ne poate fi: a) numeral: -here ,as onl& one man in the hall# ((ra numai un singur om in sala#) b) inlocuitor al articolului nehotarat a an in constructii de tipul: 4ne fine da& ### (Intr*o buna zi ### ) 4ne evening ### (Intr*o seara ### ) I haven1t an& stamp ,ill &ou give me one0 (/u am nici un timbru te rog imi dai unul0) Atunci cand este asezat inaintea unui nume propriu one capata sensul de un $o) oarecare:

P a g e | <1

Aavid1s mother married one Br# Kro,n# (Bama lui Aavid s*a casatorit cu un oarecare domn Kro,n#) c) pronume nehotarat cu functie generica (1) sau anaforica (+): 1) In exemplele de mai sus (one cannot doubt si one was constantly aware) one este folosit generic in propozitii impersonale si se refera la oameni in general# (l se poate traduce in limba romana prin persoana a II*a singular sau plural a pronumelui personal persoana I plural a pronumelui personal sau prin pronumele reflexiv generic se: 4ne cannot live ,ithout ,or%ing# (/u poti 2putem2 se poate2 trai fara a munci#) * the 7o%e of the centur& :):):) 4ne must ta%e into account the fact that### (-rebuie sa se tina 2sa tinem2 sa tii2 seama de faptul ca###) Pronumele we you si they pot indeplini si ele o functie generica: 2ou cannot eat &our ca%e and have it# (/u se poate si cu varza unsa si cu slanina in pod :):):) ) .e must al,a&s do our dut&# (-rebuie sa ne facem intotdeauna datoria#) "hey drin% much tea in (ngland# ("e bea mult ceai in Anglia#) dar pronumele one we si you folosite generic il includ pe vorbitor: 4ne cannot be happ& if one does not love# sau .e cannot be happ& if we do not love# sau 2ou cannot be happ& if you do not love# (/u poti fi fericit daca nu iubesti#) *** reall&0 :):):) Pronumele they il exclude pe vorbitor: "hey sa& he is a successful musician# ("e spune ca e un muzician de mare succes#) +) Pronumele nehotarat one poate fi folosit si anaforic inlocuind un substantiv care a fost mentionat inainte pentru a evita repetarea acestuia: I haven1t got an india*rubber# 5end me one please# (/*am guma# -e rog imprumuta*mi una#) In aceasta calitate el poate primi semnul pluralului: B& ne, shoes are less comfortable than the old ones# (Pantofii mei cei noi sunt mai putin comozi decat cei vechi#) d) Pronumele nehotarat one se foloseste ca inlocuitor al unui substantiv dupa ad7ective calificative (vezi exemplul de mai sus) dupa this that which another these those the other si dupa the ne2t the 0irst the last: I don1t li%e this hat# Please give me that one (another one the other one these ones those ones etc#) (/u*mi place palaria asta# -e rog da*mi*o pe aceea 2alta cealalta pe acestea pe acelea etc2#) $ohn ,as the last one to leave# ($ohn a fost ultimul care a plecat#) /ota1: !ne*s este forma impersonala a ad7ectivului posesiv: to do one*s dut& (a*si face datoria) :ne should never forget one*s friends# (/u trebuie niciodata sa*ti uiti prietenii#) /ota+: !nesel0 este forma impersonala a pronumelui reflexiv: to cut oneself ! a se taia to hide oneself ! a se ascunde Articolul hotarat si articolul nehotarat

P a g e | <+

Intrucat articolul hotarat si articolul nehotarat au fost tratate sporadic in lectiile anterioare voi sistematiza aici notiunile dobandite pana acum despre articol completandu*le cu unele noi# 1) Articolul hotarat (the) insoteste substantive folosite cu un inteles determinat spre a le deosebi de altele din aceeasi clasa sau categorie# "ubstantivul poate fi deosebit de celelalte din clasa careia apartine fie prin folosirea unor atribute propozitii atributive etc# fie prin context adica prin cuvintele sau propozitiile care*l incon7oara si care adesea arata ca substantivul respectiv este cunoscut (de vorbitor cititor ascultator) sau ca el e prezent in mintea acestora fiind amintit intr*o propozitie anterioara: the loft& silhouettes of s%&*scrapers the Huiet cr&stal air of a mountain pea% Articolul hotarat se mai foloseste: a) cu substantive la singular care arata o intreaga categorie sau specie: "he cat is a graceful animal# b) cu ad7ective substantivate: the rich and the poor "he &hinese of /e,*4or% live in Chinato,n# "he egroes live mostl& in 'aarlem# c) inaintea ad7ectivelor la gradul superlativ (relativ) si a numeralelor ordinale: the tallest man*made structure on the GHth floor d) inaintea substantivelor precedate de o prepozitie chiar atunci cand in limba romana substantivul e nearticulat: in the street ! pe strada in the ,orld ! din lume after the lesson ! dupa lectie /ota: /umele punctelor cardinale intra in aceeasi categorie fiind articulate atunci cand sunt precedate de o prepozitie (in the north ; to the east) sau cand desemneaza o regiune grup de tari etc# situate in aceeasi directie: In the American Civil Far the orth fought against the 'outh# (In razboiul de secesiune /ordul a luptat impotriva "udului#) e) articolul definit se mai foloseste cu o serie de nume proprii ca: unor tari (the @nited 'tates of America the Argentine the 5ebanon etc#) ; nume de rauri fluvii mari oceane (the 8anube the ?lack 'ea the Atlantic) ; numele lanturilor de munti (the &arpathians) ; numele deserturilor si a grupurilor de insule (the 'ahara the 3ebrides) ; inaintea numelor unor institutii binecunoscute (the 1etropolitan 1useum the =mpire 'tate ?uilding) ; a numelor ziarelor ("he ew-2ork "imes "he .ashington %ost) ; a vapoarelor (the "ransylvania the &arpati) si a numelor de familie folosite la plural in vorbirea familiara (the +ohnsons)# /ota: /u se articuleaza numele strazilor pietelor parcurilor etc#: (Fifth Avenue %icadilly &ircus &entral %ark)# Articolul hotarat the care provine dintr*o forma veche a pronumelui demonstrativ isi pastreaza insa sensul demonstrativ in unele expresii ca: at the time* in acel timp for the purpose * pentru acest (acel) scop

P a g e | <3

nothing of the kind * nicidecum nimic de soiul acesta the two * cei doi +) Articolul nehotarat (a an) este folosit ca si in limba romana numai cu sunstantive la numarul singular si arata ca substantivul respectiv reprezinta o fiinta sau un obiect oarecare dintr*o categorie sau clasa: Kroad,a& is a ver& long street# $ohn is a good student# /ota: -ot ca in limba romana articolul nehotarat poate avea sens de numeral: I have an english dictionar& and t,o .rench ones# a) "pre deosebire de limba romana in engleza articolul nehotarat se foloseste inaintea substantivelor nume predicative care arata profesia calitatea gradul sexul cuiva: "he is a teacher# I spea% to &ou as a friend# Peter is a bo&# b) dupa anumite adverbe sau ad7ective ca: rather >uite such many what (in propozitii exclamative): 'uch a funn& fello,# ()n individ atat de nostim#) Iuitean old man# ()n om batran de*a binelea#) many a ,riter (multi scriitori) .hat a pleasant surprise L (Ce surpriza placutaL) c) pentru a exprima raportul de frecventa sau distributie in unele unitati de masura timp etc#: Fe have (nglish classes twice (once) a week# (Avem ore de engleza de doua ori 2o data2 pe saptamana#) I didn1t see her for a long time# (/u am vazut*o de mult#) /ota: :bservati locul articolului in: half a mile half an hour# d) in unele constructii si expresii ca: to be in a hurry * a fi grabit it is a pity * e pacat as a friend * ca prieten to have a tootache headache a sore throat etc# * a te durea maseaua capul in gat etc# 3) Cazuri in care nu se foloseste articolul: a) Ca si in limba romana articolul (hotarat sau nehotarat) nu se foloseste cu nume proprii de persoane continente tari regiuni localitati (exceptand unele tari amintite mai sus si orasul 'aga (the 3ague))# Ae asemenea cu unele substantive care desemneaza relatii de rudenie si sunt asimilate de membrii familiei cu nume proprii: Father 1other# (rannie# b) "pre deosebire de limba romana insa nu se articuleaza numele anotimpurilor lunilor zilelor precum si al meselor din timpul zilei: 8ecember is m& favourite month# (Aecembrie e luna mea preferata#) I li%e autumn ; in autumn there is a lot of fruit# (Imi place toamna; toamna sunt multe fructe#) ?reakfast ,ill be read& in a Huarter of an hour# (Bicul de7un va fi gata intr*un sfert de ora#)

P a g e | <9

c) Articolele nu se folosesc nici cu substantive luate in sensul lor cel mai general cum sunt: * nume de materii substante alimente etc#: 'teel is a hard metal# (:telul e un metal dur#) * nume de abstractiuni: Fe stand for peace and friendship# ("untem pentru pace si prietenie#) * substantive la plural: /e,*4or% is made up of small towns villages and settlements# * unele substantive individuale la singular (man woman mankind society school church market bed board): 'chool pla&s a great role in societ&# ("coala 7oaca un mare rol in societate#) d) Isi pierd articolul si substantivele care intra in unele expresii si locutiuni chiar in cazul cand sunt precedate de prepozitii: side by side (unul langa altul) ; for miles on end (pe distanta de mile intregi) ; in height (ca inaltime) ; in style (ca linie ca stil) ; to go by tram 2bus2 (a merge cu tramvaiul 2autobuzul2) ; on foot (pe 7os) ; from day to day (din zi in zi) ; at night (noaptea) ; hand in hand (mana in mana) ; shoulder to shoulder (umar la umar) ; to shake hands (a da mana) ; to change colour (a*si schimba culoarea) etc# 9) :misiunea articolului: )nele substantive pot aparea nearticulate datorita omisiunii articolului# Aceasta se face de obicei pentru motive stilistice si apare adesea in stilul ziaristic in indicatii scenice in comunicari cu caracter telegrafic etc# In asemenea cazuri insa articolul poate fi oricand introdus la locul cuvenit in timp ce in cazurile de nefolosire a articolului adaugarea lui ar fi o greseala gramaticala: 'eath: (nd of -al%s# ('eath anunta sfarsitul convorbirilor#) Find# Aus%# Autumn scener&# (Iant# Amurg# Peisa7 de toamna#) 6unctiile sintactice ale participiului nede0init Participiul nedefinit poate indeplini urmatoarele functii sintactice: 1) Atribut sau inlocuitor al unei propozitii atributive: -he falling leaves covered the roofs and the ground# (.runzele cazatoare 2care cadeau2 acopereau acoperisurile si solul#) 'o, beautiful the blooming trees areL (Ce frumosi sunt pomii in floareL) 'ere is a letter announcing his arrival# (Iata o scrisoare care anunta sosirea lui#) +) /ume predicativ: -he noise of the cro,d was deafening# (Ogomotul multimii era asurzitor#) -he girl stood looking at the cro,d# (.ata statea uitandu*se la multime#) 3) Complement circumstantial: a) de timp introdus prin con7unctiile while sau when sau fara con7unctie:

P a g e | <<

.hile approaching "tratford ,e sa, beautiful ,oods and green fields# (Apropiindu*ne 2cand ne*am apropiat2 de "tratford am vazut paduri frumoase si campii inverzite#) Arriving at "tratford the& ,ent to see "ha%espeare1s birthplace# ("osind 2cand au sosit2 la "tratford s*au dus sa vada locul unde s*a nascut "ha%espeare#) b) de mod sau de impre7urari insotitoare: "he stood b& the ,indo, thinking# ("tatea langa fereastra gandindu*se#) c) de cauza: 3aving plent& of time ,e did not hurr&# (Avand timp suficient nu ne*am grabit#) 6unctiile sintactice ale )erun$iului in propo$itie 8erunziul indeplineste urmatoarele functii: 1) "ubiect: 'wimming is ver& popular in our countr&# (Inotul e foarte raspandit in tara noastra#) +) /ume predicativ facand parte dintr*un predicat verbal compus dupa verbe ca: to be)in to start to continue to )o on to 1eep (on) * a continua to stop to 0inish etc#: "haron started combing her hair# ("haron a inceput sa*si pieptene parul#) Neep smilingL (/u*ti pierde buna dispozitieL ; textual: Continua sa zambestiL) "top talkingL (/u mai vorbitiL ; textual: Incetati vorbitulL) 'aven1t &ou finished doing those translations &et0 (/*ai terminat inca de facut traducerile acelea0) 3) Complement prepozitional (a) dupa verbe si (b) ad7ective cu prepozitie obligatorie: a) $im succeeded in buying the beautiful combs# ($im a reusit sa cumpere pieptenii cei frumosi#) I thought of going to see m& friend toda&# (Ba gandeam sa ma duc sa*l vad azi pe prietenul meu#) -han% &ou for coming# (Bultumesc ca ai venit#) b) "he ,as proud of having such a good husband# ((a era mandra ca are un sot atat de bun#) Aella ,as surprised at seeing the ne, t*shirt# (Aella a fost uimita vazand tricoul cel nou#) 9) Complement direct dupa verbe ca: to avoid to pre0er to en'oy to want to remember to 0or)et to hate to love to li1e to need to postpone to mind (a supara a deran7a): Avoid making so man& mista%es# ((vitati sa faceti atatea greseli#) 'e loves driving in a fast car# (Ii place sa mearga cu o masina cu viteza mare#) Ao &ou mind shutting the door0 (/u vreti sa inchideti usa0) /ota1: Cateva din aceste verbe ca: to love to li1e to hate to pre0er to 0or)et to remember to want pot fi urmate si de infinitive# /ota+: 8erunziul se foloseste si dupa expresiile: can*t help (nu pot sa nu nu ma pot impiedica) to be worth (a merita) to be busy (a fi ocupat cu) to be 0ond o0 (a*i placea foarte mult): :# 'enr&1s short stories are ,orth reading# (/uvelele lui :# 'enr& merita sa fie citite#) I can1t help buying these delicious chocolates# (/u pot sa nu cumpar aceste delicioase bomboane de ciocolata#) <) Complement circumstantial de timp dupa prepozitiile: a0ter be0ore upon (on):

P a g e | <=

After resting a little I had m& tea# (Aupa ce m*am odihnit putin am baut ceaiul#) Kefore going to bed I read a fe, pages# (Inainte de a ma duce la culcare am citit cateva pagini#) =) Atribut folosit dupa substantive cu prepozitie obligatorie (in general o0): "he had no hope of getting such a beautiful present# (/u spera sa capete un cadou atat de frumos#) -here ,as no chance of going to the river that da&# (/u era nici o posibilitate sa mergem la rau in ziua aceea#) 5ocul complementelor circumstantiale in propo$itie A# Complementul circumstantial de timp ("he Adverbial 1odifier of "ime): 1) In general complementul circumstantial de timp definit se aseaza la inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau direct: -he teacher helps the students in time of need# (Profesorul a7uta studentii la nevoie#) In the afternoon ,e ,ent to see the river# (Aupa amiaza mergeam sa vedem raul#) After eleven o*clock the reading room ,as empt&# (Aupa ora 11 sala de lectura era goala#) +) Complementul circumstantial de timp nedefinit si frecventa (Adverbs of Indefinite -ime) (always never sometimes o0ten seldom 0re>uently usually ever still etc#) ocupa urmatoarele pozitii: a) inaintea verbului cand acesta este la un timp simplu: I usually ,or% in m& room or ta%e part in some sport# (Ae obicei lucrez la mine in camera sau fac sport#) b) dupa verbul to be si verbele modale: -he shopping centre is always cro,ded# (Centrul comercial este mereu aglomerat#) -he students must never come late# ("tudentii nu trebuie sa intarzie niciodata#) c) intre auxiliar si verbul principal cand acesta este la un timp compus; intre cele doua auxiliare cand verbul principal este la un timp compus cu mai multe auxiliare: I have often listened to the noise of the ,ind in the trees# (Am ascultat adesea suierul vantului prin copaci#) 'ave &ou ever loved a man0 -he Proctor ,ould never have chased the student if he had not tried to escape# (MProctorulM nu ar fi urmarit pe student daca acesta n*ar fi incercat sa scape#) ; proctor ! membru al consiliului de disciplina in universitatile engleze /ota: Adverbul sometimes poate fi asezat la inceputul sau la sfarsitul propozitiei: 'ometimes he couldn1t sleep for hours (sometimes)# K# Complementul circumstantial de loc ("he Adverbial 1odifier of %lace) 1) Complementul circumstantial de loc se aseaza in general la inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau direct: I found the ,a& to the river# (Am gasit calea spre rau#) In the centre of the town is the mar%et*place# (In centrul orasului este piata#) 4ou sit hereL ("ezi aiciL) +) Complementul circumstantial de loc (1) se aseaza inaintea celui de timp (+): I1m going to the theatre (1) on 'aturday (+)# 5et1s go together# (Intentionez sa merg la teatru sambata# "a mergem impreuna#) I go to the discotheFue (1) each week (+)# (Berg la discoteca in fiecare saptamana#) C# Complementul circumstantial de mod ("he Adverbial 1odifier of 1anner)

P a g e | <>

"e aseaza dupa verb daca acesta nu e urmat de un complement direct sau dupa complementul direct daca acesta este scurt (a)# (l preceda verbul cand complementul direct este lung (b): a) -he river flo,s slowly and calmy# (Gaul curge incet si linistit#) 'e spea%s (nglish and .rench fluently# ((l vorbeste engleza si franceza fluent#) b) 'e Fuickly put do,n the fe, sentences the teacher dictated# (A notat repede cele cateva propozitii pe care le*a dictat profesorul#) -he student carefully selected the data he nedeed for his essa&# ("tudentul a selectionat cu gri7a datele de care avea nevoie pentru eseul sau#) /ota: Adverbele really probably scarcely (abia) hardly nearly (aproximativ) almost even stron)ly etc# se aseaza in propozitie conform regulilor adverbelor de timp nedefinit: 'e could hardly eat an&thing# (/u putea manca mai nimic#) -he& have really gone there# ("*au dus intr*adevar acolo#) 'e had almost fallen asleep# (Aproape adormise#) 6ormarea cuvintelor in limba en)le$a Principalele mi7loace de formare a cuvintelor in limba engleza sunt: 1) Afixatia (Affixation) * formarea de cuvinte noi prin adaugarea unor prefixe (a) sau sufixe (b): a) undergraduate (student) ; underground (subteran) ; misprint (greseala de tipar) ; to disregard (a dispretui) ; supersonic b) teacher ; runner ; tourist ; ste,ardess ; $apanese ; Canadian ; development ; liberation ; friendship ; childhood (copilarie) ; freedom ; useful ; peaceful ; careless ; friendly ; daily ; monthly ; ans,erable (corespunzator responsabil) ; defensive ; to moderni/e ; to shorten etc# +) Conversia (&onversion) * schimbarea categoriei gramaticale procedeu extrem de frecvent in limba engleza: graduate ! absolvent ; to graduate ! a absolvi catalogue ! catalog ; to catalogue ! a cataloga comb ! peptene ; to comb ! a pieptana word ! cuvant ; to word ! a exprima in cuvinte to drive ! a conduce un vehicul ; a drive ! o plimbare cu un vehicul to sob ! a plange cu suspine ; a sob ! un suspin to drink ! a bea ; a drink ! o bautura 3) Compunerea (&omposition) * formarea de cuvinte compuse prin unirea a doua sau mai multe cuvinte simple# Procedeul e foarte productiv in engleza contemporana (numeroase parti de cuvant se pot combina prin compunere pentru a forma cuvinte noi): a) substantive compuse: market-place ! piata horse-shoe ! potcoava tea-shop ! ceainarie dining-hall ! sala de mese skating-rink ! patinoar common-sense ! bun simt faint-heart ! fricos high-brow ! intelectual snob

P a g e | <?

b) ad7ective compuse: man-made ! facut de om hand-knitted ! tricotat de mana tongue-tied ! amutit mut c) verbe compuse: to daydream ! a visa cu ochii deschisi to whitewash ! a varui 9) )nele cuvinte (substantive si ad7ective) se formeaza prin combinarea celor doua procedee: compozitie si afixatie: substantive: left-hander ! stangaci sight-seer ! vizitator turist ad7ective: deep-coloured ! de culoare inchisa well-dressed ! bine imbracat broad-shouldered ! lat in umeri long-legged ! cu picioare lungi two-roomed ! cu doua camere lion-hearted ! cura7os (cu inima de leu) eagle-eyed ! cu ochi ageri Vorbirea directa si indirecta Pentru a trece propozitiile principale din vorbirea directa in vorbire indirecta se aplica urmatoarele reguli tinandu*se seama de felul propozitiilor (enuntiative interogative si imperative): 1) Propozitia enuntiativa: a) "e introduce prin con7unctia that sau direct omitandu*se con7unctia: "he sa&s: MI am so happ&#M "he sa&s (that) she is so happ&# b) Pronumele personale posesive reflexive si ad7ectivul posesiv isi modifica persoana dupa sens: "he sa&s: MI am so happ&#M "he sa&s that she is so happ&# -he& sa&: MFe are read&#M -he& sa& that the& are read&# c) Aaca predicatul propozitiei introductive este la un timp trecut timpul verbelor in vorbirea indirecta se modifica potrivit regulilor de corespondenta a timpurilor: * prezentul se transforma in %ast "ense: MI*m all right M he said# 'e said that he was all right# * %resent %erfect se transforma in %ast %erfect: -he& said: M-he bo& has refused to let an&one come into the room#M -he& said that the bo& had refused to let an&one come into the room# * %ast "ense devine %ast %erfect: 'e said: MAt school in .rance the bo&s told me#####M 'e said that at school in .rance the bo&s had told him##### /ota: In unele cazuri %ast "ense se pastreaza: "he said: MBother died in 1;3@#M "he said her mother died in 1;3@#

P a g e | <;

* %ast %erfect nu se schimba: 'e said: MI had finished ever&thing b& five o1cloc%#M 'e said that he had finished ever&thing b& five o1cloc%# * Future Indefinitive se transforma in Future-in-the-%ast: 'e said: MI shall come and see &ou as soon as I can#M 'e said that he would come and see me as soon as he could# d) Propozitiile enuntiative sunt introduse prin verbe declarative sau echivalentele lor: to say to say to si to tell (cand se arata si persoana careia ne adresam) to thin1 to answer to reply to add etc# +) Propozitia interogativa: a) "e introduce prin con7unctia i0 sau whether (daca intrebarea are un caracter general) sau se pastreaza acelasi cuvant interogativ din vorbirea directa (daca intrebarea are un caracter special): * intrebari generale: MAre &ou sure0M the bo& said# -he bo& as%ed me if (whether) I ,as sure# MAo &ou ,ant me to read to &ou0M I as%ed him# I as%ed him if (whether) he ,anted me to read to him# * intrebari speciale: M'o, do &ou feel $ohn0M I as%ed# I as%ed him how he felt# MFh& don1t &ou tr& to go to sleep0M I as%ed# I as%ed him why he did not tr& to go to sleep# b) /u se mai face inversiunea subiectului cu predicatul deoarece propozitia devine enuntiativa# "e renunta la folosirea auxiliarului to do: -he bo& said: MAo &ou thin% I am going to die0M -he bo& as%ed his father if he thought he ,as going to die# I as%ed: MAre &ou all right0M I as%ed him if he was all right# c) Persoana se schimba dupa sens: MFhere have you been0M he as%ed# 'e as%ed ,here I had been# I as%ed her: MAre you reall& ill0M 'e as%ed her if she ,as reall& ill# d) "e respecta regulile corespondentei timpurilor cand propozitia introductiva e la un timp trecut: 'e as%ed: MFhat are &ou afraid of0M 'e as%ed me ,hat I was afraid of# 'e as%ed: M8id &ou return m& bic&cle0M 'e as%ed me if I had returned his bic&cle# e) Propozitiile interogative sunt introduse prin verbele: to as1 to in>uire (a intreba) to wonder (a se intreba) etc# 3) Propozitia imperativa: a) Bodul imperativ se transforma in infinitiv:

P a g e | =@

M4ou go up to bedLM I said# I told him to go up to bed# M8on*t come inLM he said# 'e told me not to come in# b) Propozitiile imperative sunt introduse prin verbe care exprima un ordin o rugamainte o cerere: to order to tell to as1 to command to be) to re>uest to advise to su))est to allow etc# +onstructia 0or ... to % he 0or - Phrase& It ,ould be natural for him to go to sleep# (Ar fi normal 2natural2 ca sa adoarma#) Constructia for him to go este formata din prepozitia 0or un pronume sau un substantiv in cazul acuzativ si un infinitiv lung# In limba engleza astfel de constructii sunt destul de frecvente ele avand diferite functii in propozitie# In exemplul de mai sus constructia for him to go to sleep are functia de subiect introdus cu a7utorul pronumelui it# Constructia 0or ... to apare frecvent in aceasta functie dupa expresiile: it is natural,it is possible it is necessary it is hard it is easy it is stran)e etc#: It is hard for him to do it# (Ii este greu sa faca aceasta#) It is possible for them to start earlier# (( posibil ca ei sa porneasca mai devreme#) It isn1t necessar& for you to make arrangements beforehand# (/u e necesar ca sa aran7ezi 2totul2 dinainte#) /ota: Aceeasi constructie apare si cu alte functii sintactice: -he onl& thing for him to do ,as to leave at once# (atribut) ("ingurul lucru pe care putea sa*l faca era sa plece imediat#) -his passage is for you to translate# (nume predicativ) (Acest fragment iti revine tie de tradus#) Fe made room for him to pass# (complement circumstantial de scop) (I*am facut loc sa treaca#) Acu$ativul cu in0initive Fhat do &ou expect me to think of that speech0 (Ce va asteptati sa cred despre aceste cuvinte0) I advice you not to beinsolent# (Ia sfatuiesc sa nu fiti obraznic#) -he spectators ,atched the curtain rise slo,l&# ("pectatorii priveau cortina ridicandu* se 2cum se ridica2 incet#) Aid &ou see them get off the train0 (I*ai vazut dandu*se 2cum s*au dat2 7os din tren0) Acuzativul cu infinitivul este o constructie formata dintr*un substantiv sau pronume in cazul acuzativ si un infinitiv scurt sau lung# Infinitivul are functia predicativa pe langa substantivul sau pronumele in acuzativ# Infinitivul este cerut de verbul tranzitiv dupa care se foloseste aceasta constructie# Acuzativul cu infinitivul se traduce in limba romana printr*un complement direct sau printr*o propozitie completiva directa# Infinitivul scurt se foloseste dupa verbele care exprima: o perceptie a simturilor (to see to 0eel to hear to notice to observe to watch) si dupa verbele to ma1e (a determina a face sa) si to let (a lasa): I shall make him speak# (Am sa*l fac sa vorbeasca#) Aon1t let her keep the boo% too long# (/*o lasa sa tina cartea prea mult#) I saw the children play in the garden# (Am vazut copiii 7ucandu*se in gradina#) I shall hear him sing tonight# (Il voi auzi cantand diseara#)

P a g e | =1

Infinitivul lung (cu particula to) se foloseste dupa verbele care exprima o activitate a intelectului (to thin1 to consider to 1now to believe to e2pect to understand etc#) ; un sentiment (to li1e to disli1e to hate to pre0er etc#) ; vointa sau intentia (to want to wish to desire to mean to intend etc#) ; un ordin o permisiune (to order to re>uire to permit to allow to 0orce etc#): "he considers the text to be difficult# ("ocoteste ca textul e greu#) I thought him to be a good expert# (Am crezut ca e un expert bin#) I li%e her to read to me# (Imi place sa*mi citeasca#) Fe ,ants this song to be recorded# (Irem ca acest cantec sa fie inregistrat#) +omple2 )erund I ob7ect to 5ord orth*s robbing me# (Ba opun ca lordul /orth sa ma 7efuiasca#) If &ou excuse my saying so# (Iertati*ma ca ma exprim asa#) In exemplele de mai sus gerunziul este precedat de un substantiv in cazul genitiv (5ord orth*s robbing) si de un ad7ectiv posesiv (my sa&ing)# "ubstantivul in cazul genitiv si ad7ectivul posesiv indeplinesc functia de subiect logic pe langa gerunziu# : astfel de constructie poate avea urmatoarele functii: a) "ubiect: 2our asking so man& Huestions anno&ed him# (.aptul ca i*ai pus atatea intrebari l*a suparat#) b) Complement direct: Ao &ou mind my smoking here0 (Ia deran7eaza daca 2eu2 fumez aici0) c) Atribut: 'e does not li%e the idea of our leaving so soon# (/u*i convine 2place2 ideea ca 2noi2 sa plecam asa curand#) d) Complement circumstantial: Passive Voice a 0i la timpul cerut Q forma a III a a verbului de con7ugat Present (imple : -he room is cleaned ever& da&# Present +ontinuous : It is being cleaned# Past ense (imple: It was cleaned. Past ense +ontinuous: It was being cleaned. Present Per0ect: It has been cleaned. Past Per0ect: It had been cleaned. 6uture : It will be cleaned. Present conditional: It would be cleaned. Past +onditional: It would have been cleaned. In0initive: to be cleaned "recerea din diate/a activa in diate/a pasiva9 3ary )ives mother a 0lower ? ? 3other is )iven a 0lower by 3ary

P a g e | =+

+I

+;

+I

+;

,! A: CI sau CA din propozitia activa devine subiectul propozitiei pasive#Complementul de agent (the doer) poate sa lipseasca atunci cand e exprimat printr*un pronume personal (I &ou) pronume nehotarat (somebod& an&bod&) sau substantive ca: a boy# some people ,! A: verbele cu prepozitie isi pastreaza prepozitia alaturi din in diateza pasiva# =x9 2ou can rely on this man. J "his man can be relied on. ,! A: %eople say that he is a good... J It is said that he is a... J 3e is said to be... %eople think that he was a... J It is thought that he was a... J 3e is thought to have been a... ,! A: infinitivul prezent arata ca o actiune este simultana; infinitivul perfect arata ca atiunea este anterioara# Fe must settle ever&thing before his leaving the to,n# (-rebuie sa aran7am totul inainte ca el sa plece din oras#)

Past Per0ect Afirmativ /egativ Interogativ*/egativ Ruestion*-ag (QhadQV (forma a treia) (QhadQnotQV (forma a treia) Hadn@tQ(QV (forma a treia) -he& had alread& entered hadn@t they0

1)(ste o actiune terminata in trecut inaintea altei actiuni tot din trecut cu: since# for# how long# ,ust# already# yet# after# before# as soon as# etc. +)Cu: hardlyKscarcelyKbarely$numai doar)#Lwhen =x9I had hardly got on the bus when it started.3ardly had I got on the bus when it started. Cu:no soonerLthen Past Per0ect +ontinuous Afirmativ (QhadQbeenQV (*ing)

P a g e | =3

Interogativ /egativ Interogativ* /egativ

hadQ(QbeenQV (*ing) (QhadQnotQbeenQV (*ing) hadQ(QnotQbeen

(ste o actiune in desfasurare in trecut inaintea altei actiuni tot din trecut# Cu: since# for# how long Past ense (imple Afirmativ (QV(*ed) (QV (forma a II a) didQ(QV (inf#scurt) (QdidQnotQV (inf# scurt) didQ(QnotQV (inf# scurt) -he& left &esterda& didn@t he0

Interogativ /egativ Interogativ*/egativ Ruestion*tag

1#(ste o actiune terminata in trecut cu: as# when# then# yesterday# last week# last month# last year# that day# the other day# once in AMGN# on 'unday# ago# etc. A.(ste o actiune obisnuita repetata in trecut#In acest caz se foloseste used to pentru actiune incetata in prezent ,ota: este timpul naratiunii la trecut si se traduce prin perfect simplu perfect compus imperfect conditional prezent con7unctiv perfect# Past ense +ontinuous Afirmativ Interogativ /egativ Interogativ*/egativ Ruestion*-ag (QwasBwereQV (*ing) wasBwereQ(QV (*ing) (QwasBwereQnotQI wasn@tBweren@tQ(QV (*ing) -he& ,ere reading at this time &esterda& weren@t they0

1)(ste o actiune in desfasurare intr*un anumit moment in trecut cu: at this time yesterday# yesterday at B oOclock#L when he came# etc.

P a g e | =9

+)( folosit pentru a exprima iritare indignare Present Per0ect (imple Afirmativ Interogativ /egativ Interogativ*/egativ Ruestion*tag (QhaveBhasQV (forma a treia ) haveBhasQ(QV (forma a treia) (QhaveBhasQnotQV (forma a treia) haveBhasQ(QnotQV (forma a treia) -he& havenSt arrived &et have the&0

1)(ste o actiune inceputa in trecut si continuata pana in momentul vorbirii cu: since# for# how long +)(ste o actiune petrecuta intr*un moment neprecizat(se simte efectul) =x9 I have washed my blouse $it is clean) 3)(ste o actiune care tocmai a avut loc C ,ust# already J dupa auxiliar yet in intrebare!de7a T ma informez; in negatie!inca yetT apare la sfarsitul propozitiei Ctill# now# up to now# so far# until now# up to the present moment T la sfarsit sau la inceput de propozitie Clately(in ultima vreme) recently# of late# latterly T numai la sfarsit propozitiei Uduring the last week# the last few days# theese twenty minutes 9) : actiune petrecuta intr*o perioada de timp care nu s*a terminat inca: today# this week# this month# this year# this sommer# all day# all night# etc. <)cu adverbe de frecventa: ever# never# seldom# often# sometimes# several times# etc. =)In propozitiile circumstantiale de timp si propozitiile conditionale de tip 1* viitorul este inlocuit cu %resent %erfect 'imple pentru actiune prioritara anterioara Present Per0ect +ontinuous Afirmativ Interogativ /egativ Interogativ*/egativ (QhaveBhaveQbeenQV (*ing) HaveBhasQ(QbeenQV (*ing) (QhaveBhasQnotQbeenQV (*ing) HaveBhasQ(QnotQbeen

(ste o actiune inceputa in trecut este in desfasurare in momentul vorbirii si actiunea pleaca spre viitor#Cu: since# for# how long

P a g e | =<

Present (imple ense Afirmativ Interogativ /egativ Interogativ*/egativ $8onOt you>) Ruestion*-ag $ u-i asa>) (QV (pers# a*III*a : *s *es *o *ss *ch *sh) doBdoesQ(QV (inf#scurt) (QdoBdoesQnotQV (inf#scurt) doBdoesQ(QnotQV (inf#scurt)

"he goes there ever& da& doesn@t she0

1#(ste o actiune obisnuita repetata permanenta# C very day# every week# etc. T pozitia: la sfarsit sau la inceput de propozitie C ussualy# often# seldom# always# sometimes# generaly# never# okkasionaly# etc. T pozitia: dupa subiect C from time to time# once a week# twice a week# etc. T pozitia: numai la sfarsitul propozitiei A.(xprima un adevar general valabil# D.Apare in: comentarii retete demonstratii indicatii scenice titluri de articole etc# E.(ste o modalitate de exprimare a unui program oficial =x9.e start a new term at school tomorrow F.In propozitii circumstantiale de timp (when# while# after# before# as soon as# till# until ) si conditional tip 1 T viitorul este inlocuit cu prezentul simplu pentru actiune simultana =x9 I shall go to ?ucharest if I have money. Present +ontinuous ense Afirmativ Interogativ /egativ Interogativ*/egativ Ruestion*-ag (Qto be(present)QV*ing to beQ(QV*ing (Qto beQnotQV*ing to beQ(QnotQV*ing "he is reading no, isn@t she0 I am disturbing &ou aren@t I0

P a g e | ==

1#(ste o actiune in desfasurare in momentul vorbirii cu: now# at this moment# ,ust$now)# etc. +#Arata ca o actiune este temporara 3#(ste o modalitate de exprimare a viitorului ca urmare a unui program personal =x9 IOm visiting my grandparents this week. 9#Arata ca o actiune este prea des repetata si supara irita vorbitorul cu often# forever# generaly# constantly# never# etc. =x9 "his child is forever crying. /ota: verbele to grow si to get arata trecerea de la o stare la alta =x9 It is getting dark.1y parents are growing older and older. Verbe care nu se 0olosesc la aspectul continuu 1)Ierbe de perceptie: to feel# to hear# to notice# to see# to smell# to taste +)Ierbe care exprima o activitate mintala: to agree# to believe# to distrust# to doubt# to find# to foresee# to forget# to guess# to imagine# to know# to mean# to mind# to remember# to recogni/e# to recollect# to regard# to suppose# to think $that) # to trust# to understand 3)Ierbe care exprima o dorinta: to desire# to intend# to want# to wish# etc. 9)Ierbe care exprima o posesie: to belong# to have# to hold# to keep# to owe# to own# to possess <)Ierbe care exprima atitudini sentimente stari emotionale: to abhor# to adore# to detest# to dislike# to displease# to like# to love# to hate# to please# to prefer# etc. =)Ierbe care exprima o stare o conditie: to appear# to be# to consist$of)# to contain# to differ# to deserve# to eFual# to exist# to resemble# to seem# to suit "emnificatia semnelor MQM si M*M este: MQM inseamna ca se foloseste la aspectul continuu M*M inseamna contrarul# to see T * to perceive T Q to meet to visit to intervie, T * to hope to believe T Q to ,ait for T * to believe to give an opinion T Q to thin% of 2 about T * to possess T Q to ta%e a bath a sho,er lunch brea%fast T Q a face pe cineva sa faca ceva pentru tine(verb cauzativ) =x9 IOm having my house painted T * to exist T Q comportare temporara =x9 2ou are being rude today

to expect

to thin%

to have

to be

P a g e | =>

4rdinea cuvintelor in propo/itie este9 (=P=+;B+I=+3=+5=+ he (ub'unctive A. he synthetical sub'unctive G. he Present (ub'unctive (ste identic cu infinitivul scurt al verbului este socotit vechi pretentios si nu se foloseste in limba contemporana Apare in urari(expresii fixe) .ar be it from meL (departe de mine) 'eaven Ke that as it ma&L "uffice it to sa& that### 8ood b&eL(8od be ,ith &ouL) 8od forgive2bless &ouL

Apare dupa impresii impersonale It is natural that they come.

It is natural that they should comeP

Aupa advise to recommend###should "hey suggest that he should read. "hey suggest him to read. "hey suggest that he read.

A. he Past Present (ub'unctive Identic cu Past -ense Vul verbului (to be2,ere) Apare dupa constructii ipotetice In conditional tip II D. he Past Per0ect (ub'unctive Identic cu Past Perfect*ul verbului Apare dupa wish# if only# as if# as thought# even if# even thought ". he Analythical (ub'unctive .ormat dintr*un verb modal(shall# should# would# may# mught# could) (ste mai des folosit si apare atat in propozitia secundara cat si in propozitia principala# "hallQinfinitiv %ro/itia principala %ropo/itia secundara

P a g e | =?

"hall I help &ou0 (oferta)

Amenintare (informal english) "houldQinfinitiv

%ropo/itia principala Fh& should I go there0

%ropo/itia secundara In conditional tip I si II Aupa constructii ipotetice In completiva directa In propozitia de scop Ba&2mightQinfinitiv

%ropo/itia principala exprima o urare: Ba& all &our dreams come trueL :h that the& might ,inL

%ropo/itia secundara Aupa constructii impersonale: it isKwas possible# probable# likely In propozitia concesiva In propozitia de scop FouldQinfinitiv

In propozitia secundara dupa wish si if only CouldQinfinitiv (xprima scopul ca o alternativa a lui mayKmight# could avand un grad mai mare de siguranta I studied so that I might pass the exam $but I didnOt). I studied so that I could pass the exam $I am a student). 3odal verbs Conceptul de capacitate posibilitate necesitate sau obligatie este redat de asa numitele Mmodal auxiliar& verbsM : can# could# shall# should# must# need# ought to# used to# dare.

P a g e | =;

+aracteristici: /u au infinitiv lung /u primesc MsM la persoana a III a singular prezent simplu /u primesc M*ingM Ierbele care urmeaza sunt la infinitiv scurt; excceptie: used to# ought to /u au toate timpurile si modurile unui verb normal de aceea unele au echivalenti .ormeaza interogativul prin inversiune; negativul Q not +an-could ? to be able to 3ay-mi)ht (numai in Indirect "peech) ? to be allowed to; to be permited to 3ust ? to have to 'erbe modale (clic% pe lin%*uri) Fill "hall Can Could Ba& Bight Bust /eed "hould :ught to Fould )sed to Aare ;irect-Indirect (peech A# Aaca in propozitia principala verbul to say to tell etc#(reported verbes) sunt la prezent in propozitia secundara (completiva directa) se pune orice timp cerut de inteles# K# Aaca reported verbs sunt la trecut in completiva directa au loc schimbari la nivel de pronume adverb si verb Pronume I ,e m& our this these he2she the& his2her their that those

Adverb 'ere /o, there then

P a g e | >@

-oda& -onight -omorro,

that da& that night the next da& the follo,ing da&

4esterda&

the da& before the previous da&

Ago /ext the da& after tomorro, the da& before &esterda& Ierb Present simple Present continuous Present perfect Past tense .utur Imperative

before the next in t,o da& time t,o da&s before

Past simple Past continuous Past perfect Past perfect .utur in the past Infinitive

,! A: prezentul simplu poate ramane neschimbat atunci cand exprima un adevar general valabil sau o actiune valabila si in prezent# ,! A: If poate fi inlocuit cu whether atunci cand exprima o indoiala sau posibilitatea unei alegeri# =x9 O'hall I help you>O he said. J 3e said whether I should help him. ,! A: Intrebarile### a# WAo &ou spea% english0S he as%ed# T 'e as%ed me if I spo%e english#

P a g e | >1

b# W'o, are &ou0S she said# T "he said ho, I ,as# ,! A: imperativul cu let 9 I "ingular II III I Plural II III 8oL 5et them goL 8oL 5et him2her2it goL 5et us goL (5etSs) 5et me goL

=x9 Q5etOs goQ# he said. J 3e sugested that they should go. ,! A: exclamatiile MFhat a ###L M M'o, a ###LM MB& goodnessLM M:h dearLM M'eavensLM M)ghLM M.or goodness sa%eLM M5oo% outLLM M-han% &ouLM M8ood morningLM T T T 'e than%ed me "he greeted me "he ,ished me a### M5iarLM T "he called me a liar# T T T T T T T "he said it ,as ###

"he exclaimed ,ith horror2disgust2surprise

P a g e | >+

MAamnLM

"he s,ore###

,! A: Conditional tip II si III raman neschimbate#