UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS DIN ARAD

ACVACULTURA
SUPORT D E C U R S

Sub ingrijirea: lect. univ. dr. ing. TRELLA ADRIAN

2010

CUPRINS

2.1.1. Substratul sau bentalul ..........................................................................................................................................8 2.1.2. Apa........................................................................................................................................................................8 2.1. . !act"rii de in#luen$% ..............................................................................................................................................& . .1. 'resterea crapului in ("n"cultura.......................................................................................................................2) . .2. 're*terea +n p"licultur% a crapului cu alte ciprinide............................................................................................,2 .-.1. 're*terea s"(nului.............................................................................................................................................., .-.2. 're*terea *al%ului................................................................................................................................................,, .-. . 're*terea *tiucii...................................................................................................................................................,8 .-.-. 'resterea carasului................................................................................................................................................1 .). /r"ceduri te0n"l"gice de eli(inare a speciil"r de pe*ti cu val"area ec"n"(ic% di(iniuat%.....................................2

SCURT ISTORIC AL PESCUITULUI I PISCICULTURII N LUME, N EUROPA I N ROMNIA

Dint"tdeauna "(ul a #"st culeg%t"r1 v2n%t"r *i pescar. Supravie$uirea speciei u(ane a #"st c"ndi$i"nat% +n ep"ca pri(itiv% de abilitatea de a3*i asigura +n per(anen$% 0rana necesar%. /e*tele a #"st *i este " c"(p"nent% i(p"rtant% +n ali(enta$ia "(ului. Te0nica pescuitului a cun"scut pr"grese 11pas cu pas4 de la pescuitul cu (2na la "stie1 c2rlig1 capcane 5"b"are6 *i plase. '.'.7I8R9S'8 a#ir(a +n :Ist"ria pescuitului si pisciculturii +n R"(2nia41 :;c% +n ep"ca ne"litic% "(ul +ncepe s% #"l"seasc% la pescuit plasa.4 're*terea pe*telui a ap%rut ca " necesitate #ireasc% pentru s"cietatea u(an% a#lat% +n e<pansiune nu(eric% *i trans#"r(are s"cial% pr"#und%. /er#ec$i"narea uneltel"r *i (et"del"r de pescuit a c"ndus la reali=area un"r capturi (ai (ari dec2t c"nsu(ul i(ediat1 ceea ce i3a deter(inat pe "a(eni s% g2ndeasc% p"sibilitatea st"c%rii pe*telui viu1 la +nceput pentru peri"ade scurte1 pr"babil +n "b"are reali=ate la (alul r2ului sau a b%l$ii *i ap"i pentru peri"ade (ai lungi +n (ici bra$e ale r2ului care puteau #i i="late1 +n b%l$i (ici *i ap"i +n r2(nice1 0ele*tee *i c2nd s3a inventat r"ata cu =baturi1 +n ia=urile c"nstruite +n special pentru ("ri. /ri(ele atest%ri privind cre*terea pe*telui apar +n '0ina *i >ap"nia. '0ine=ul !AN LI scrie +n anul -. i. e. n.1 pri(ul : Tratat de /iscicultur%4 din lu(e. '0ine=ii intr"duceau +n 0ele*tee pentru +ngr%*at1 pe*tii prin*i din cursurile naturale de ap%. ?n Eur"pa1 surse d"cu(entare atest% apari$ia pre"cup%ril"r de a cre*te pe*te +nc% dinainte de era n"astr% *i se "bserv% u*"r de=v"ltarea pr"gresiv% a activit%$ii.

Se presupune c% "riginea pisciculturii +n Eur"pa datea=% din Ep"ca R"(an% *i este +n leg%tur% cu pr"pagarea cre*tinis(ului1 +n sc"pul respect%rii preceptel"r religi"ase privind regi(ul ali(entar. '"(unit%$ile ("na0ale au avut un r"l i(p"rtant +n de=v"ltarea pisciculturii. /e*tele era pescuit (ai u*"r dac% se sc%dea nivelul apei din b%l$i prin s%parea unui canal si din ia=uri prin t%ierea barajului 5digului6. Aceste "pera$iuni se reali=au peri"dic 5 la 3) ani 6 dar necesitau v"lu(e (ari de (unc% *i1 desigur1 c0eltuieli peri"dice (ari. /entru a se evita ase(enea inc"veniente1 un c%lug%r a i(aginat 5a inventat6 instala$ia de evacuare a apei1 #"l"sit% *i a=i1 cu nu(ele de c%lug%r. ?n sec"lele @A *i @AI se c"nstituie cresc%t"rii de pe*te adev%rate. Barul C"ris 7"dun"v dispune a(enajarea 0ele*teului C"ris"vca cu supra#a$a de 8 0a1 e<istent *i p2n% +n pre=ent. In sec. @AII acestea se de=v"lt% (ult. Dbiectul pisciculturii +l c"nstituia crapul1 ap"i *tiuca *i linul. Ea"=ersFi +n cartea sa :/atria $arist% +n sec. @AII 4 (en$i"nea=% e<isten$a un"r salbe de ia=uri: . ia=uri +n I=(ail"va1 1G +n Stepan"v1 & +n satul Ale<eev precu( *i p"pularea unui ia= +n lungi(e de 12G st2njeni cu )G buc%$i *tiuc%1 1.G buc. pl%tic%1 &G buc. v%duvi$% aurie *i )G buc. v%duvi$%. ?n anul 1,,2 b"ierul H"ru="v p"runce*te pescuiri *i p"pul%ri cu pl%tic%1 ceg% *i caras1 transp"rtul pe*telui viu cu ap% *i pri(enirea acesteia. 'ar"l cel Hare e(ite +n anul 8121 un "rdin privind preg%tirea 0ele*teel"r pentru rep"pulare cu crap. In 18)& 'arl A"gt public% una din pri(ele lucr%ri de piscicultur% :'re*terea arti#icial% a pe*til"r4. ?n sec. al @AIII3lea se +nregistrea=% un regres dat"rit% c"ndi$iil"r ec"n"(ice *i cre*terii ani(alel"r. La +nceputul sec. al @I@3lea cresc%t"riile iau #"r(a actuala. 'ele (ai i(p"rtante erau ale lui Susta 5I. Susta 18 )3 1&1- 6 *i ale lui Dubisc0 5T0. Dubisc0 181 318886. Susta prin cercet%rile privind 0r%nirea ra$i"nala a pe*til"r devine unul din pri(ii nutri$i"ni*ti1 iar Dubisc0 e#ectuea=% cercet%ri privind repr"ducerea crapului *i cre*terea puietului. 8n (are r"l +n de=v"ltarea pisciculturii l3a avut S.L. Iac"bi care desc"per% *i aplic% +n 1., pri(ele +ns%(2n$%ri arti#iciale la p%str%v *i A./. ArasFii care +n 18,G a pus +n #unc$iune pri(a sta$ie de incuba$ie a icrel"r de sal("nide +n Rusia. ?n Eur"pa de Aest cele (ai (ari cresc%t"rii erau +n 7er(ania1 'e0"sl"vacia *i /"l"nia. ?n 1& G 7er(ania avea ,2 GGG de 0a 0ele*tee1 'e0"sl"vacia -- GGG 0a *i /"l"nia )) GGG 0a. /e*tii cultiva$i erau +n general crapul *i p%str%vul1 iar +n secundar linul1 carasul r"*u1 caracuda1 carasul argintiu1 *tiuca1 *al%ul1 s"(nul1 c"reg"nul *i ang0ila. ?n Eur"pa de Est1 Rusia a avut piscicultura cea (ai de=v"ltat%1 dar +n ti(pul r%=b"iului civil1 cresc%t"riile au #"st distruse +n cea (ai (are parte1 r%(2n2nd dup% 1&18 nu(ai 2--) 0a ba=ine piscic"le care pr"duceau )GG c0intale pe*te. /e*tii crescu$i +n 0ele*tee *i ia=uri +n Eur"pa de Est

sunt: crapul s%lbatic1 crapul de cultur%1 linul1 carasul argintiu1 caracuda1 v%duvi$a1 v%duvi$a aurie1 babu*ca1 bibanul1 *tiuca1 p%str%vul curcubeu *i c"reg"nul. Se scriu nu(er"ase tratate de piscicultur%1 din care spicui( ca se(ni#icative prin pr"ble(a ab"rdat% *i anul apari$iei1 ur(%t"arele: 'arl A"gt I :'re*terea arti#icial% a pe*til"r : 518)& 61 CenecFe1 s.a. I :Hanual de cre*tere a pe*til"r *i pescuit: 518&, 61 H. Juet I :Tratat de piscicultur%: 51&)2 61 s.a. ?n a d"ua ju(%tate a sec. @@1 piscicultura c%p%ta un rit( de de=v"ltare (are dat"rita n"il"r (et"de de intensi#icare a pr"duc$iei. Se de=v"lt% piscicultura industrial% +n care se cresc intensiv *i superintensiv speciile: p%str%v1 crap1 s"("n1 sturi"ni1 ang0ila1 s.a1 +n Eur"pa de Est. /ri(ele d"cu(ente privind cre*terea pe*telui pe terit"riul 'arpat" 3 Danubian"3/"ntic1 +n care se +nscrie R"(2nia1 datea=% din sec. @II *i se re#er% la e<isten$a a nu(er"ase :ia=uri : *i :r2(nice4 *i la pe*tii care le p"pulau. /ri(ele (en$iuni d"cu(entare privind e<isten$a acest"r ba=ine datea=% din anul 11,& +n Transilvania1 12-. +n Huntenia *i 1-21 +n H"ld"va1 dar pre=en$a +n li(baj a un"r cuvinte de "rigine r"(an% *i slav% re#erit"are la cultura pe*telui presupune ca +nceputul pisciculturii se situea=% anteri"r ep"cii r"(ane *i ap"i1 peri"adei de (igrare a p"p"arel"r slave. /ri(ele cresc%t"rii de pe*te au #"st :ia=ul :1 care deriv% din slavul :ja=u: 5(ic baraj ce acu(ulea=% apa cu dublu sc"p: p%strarea pe*til"r *i ac$i"narea ("ril"r1 :r2(nicul : care deriv% din slavul :rabriic: 5apa cu pe*te 6 *i :0ele*teul : pr"venind din (ag0iarul :0alast": 5lac cu pe*te 6. ?nceputul pisciculturii siste(atice pe terit"riul r"(2nesc datea=% +n Transilvania *i Cuc"vina din a d"ua ju(%tate a sec"lului @I@ 5Rus"v 1& 1 Eie(ianF"vsFi 1&-. 6 prin ("derni=area cresc%t"riil"r de la S"l"ntea Dradea *i '"=(eni 'ern%u$i +n care se cultivau rasele de crap Lausit=1 7ali$ia *i Aisc0grund 5Du(itriu 1&-G1 1&-, 6. /r"ductivitatea ciprinic"l% de atunci era de GG FgK0a. /ri(a carte de piscicultur% :7"sp"d%ria de 0ele*tee *i cre*terea pe*telui cu c"nsidera$iuni speciale privind c"nstruc$ia 0ele*teel"r *i cre*terea pe*telui4 a #"st scris% +n 1&G8 de c%tre E. TrinFs1 *e#ul pepinierei piscic"le '"=(eni. De=v"ltarea pisciculturii ("derne +n R"(2nia a cun"scut trei etape i(p"rtante: Etapa I +ncepe "dat% cu aplicarea pri(ei legi a pescuitului din 18&,1 ctit"rie a (arelui se caracteri=ea=% prin ab"rdarea ("dern% a savant 7rig"re Antipa. Aceast% etap%

pescuitului *i pisciculturii1 pr"tec$ia *i e<pl"atarea ra$i"nal% a #"ndului piscic"l1 +n#iin$area unit%$il"r de cercetare I Institutul de Jidr"bi"l"gie '"nstan$a 51&2, I actualul I.R.'.H.61 Sta$iunile de 'ercet%ri /iscic"le Tulcea 51& 161Tarcau 51& 11 ulteri"r31&,23 trans#erat% la Ia*i 1 actual(ente S.'. Acvares S.A.6 1 Nucet 51&-161 Institutul de 'ercet%ri /iscic"le al R"(2niei 51&-G61 +n#iin$area +nv%$%(2ntului (ediu de pr"#il I Lc"ala de /esc%rie *i /iscicultur% 7iurgiu 51&286.

Etapa a3II3a1 1&--31&&G1 c2nd guvernul c"(unist prin aplicarea legii e<pr"prierii a

intr"dus un alt c"ncept centralist *i de plani#icare1 +n "rgani=area general% a activit%$il"r ec"n"(ice. Aceast% peri"ad% este caracteri=at% de avantaje: +n#iin$area +nv%$%(2ntului superi"r de specialitate I Institutul de piscicultur% *i pescuit '"nstan$a 51&-86 trans#erat la 7ala$i 51&)261 de=v"ltarea unit%$il"r de cercetare e<istente1 cre*terea supra#e$ei a(enajate de la c2teva sute de 0a 51&-)6 la 8).).8 0a *i de=v"ltarea industriali=%rii pe*telui 5- #abrici de c"nserve *i de 28 sec$ii se(ic"nserve6 dar *i de de=avantaje: des#iin$area Institutului de 'ercetare pentru piscicultur% 51&.G61 +ndiguirea r2uril"r #%r% instala$ii de acces a pe*til"r +n b%l$i1 c"nstruirea de baraje #%r% instala$ii de trecere a pe*til"r1 desecarea e<cesiv% a b%l$il"r1 dep"pularea (asiv% prin de=v"ltarea e<cesiv% a unei industriei lipsit% de instala$ii de epurare a apei1 lipsa instala$iil"r de pr"tec$ie a pe*telui la s"rburile (aril"r sta$ii de p"(pare1 sc"aterea pe*telui din 11balan$a de #urajare41 +nl"cuirea speciil"r val"r"ase1 tradi$i"nale 5crap1 *al%u1 s"(n1 *.a.6 cu specii greu acceptate de c"nsu(at"ri 5ciprinidele asiatice6 .

?ncep2nd cu 1&&G se c"nturea=% " a treia etap% caracteri=at% +n pri(ii - ani de tran=i$ie

de sc%derea drastic% a pr"duc$iei piscic"le1 reducerea capacit%$il"r de industriali=are *i (ani#estarea puternic% anticentralist%. Lu2nd +n c"nsidera$ie i(p"rtan$a strategic% a acvaculturii +n securitatea ali(enta$iei p"pula$iei1 se p"ate spune c% statul ar trebui s% se i(plice (ai (ult prin pr"gra(e guverna(entale #inan$ate de la buget1 indirect sau prin crearea de #acilit%$i la i(p"=itare1 +n s#era cercet%rii +n special1 dar *i a pr"duc$iei. S% nu uit%( c% acvacultura "#er% pr"teina cu calit%$i ali(entare de nec"ntestat la cel (ai (ic pre$ de c"st *i ca +n viit"rul ur(%t"ril"r )G31GG de ani cine va de$ine te0n"l"gii de v2r# +n acvacultur% 5*i e<pl"atarea alt"r surse ale 0idr"s#erei6 va #ace parte din elita #inanciar% ("ndial%.

CAPITOLUL I CONSTRUCII HIDROTEHNICE

Terasa(entele sunt c"nstruc$ii 0idr"te0nice din p%(2nt *i cuprind: diguri1 baraje1 canale1 batard"uri 1 etc. Terasa(entele sunt reali=ate +n s%p%tur% 5+n debleu6 sau +n u(plutur% 5+n ra(bleu6 Di(ensi"narea terasa(entel"r c"n#"r( n"r(el"r te0nice c"nduce la stabilirea unei sec$iuni care s% #ac% terasa(entul #unc$i"nal +n c"ndi$ii de siguran$% t"tal%. Digul ?n%l$i(ea digului este deter(inat% de ad2nci(ea apei *i +n%l$i(ea de re=erv% 5garda6. '"r"na(entul repre=int% partea superi"ar% a digului1 este destinat circula$iei *i di(ensiunea se stabile*te +n #unc$ie de s"licitarea static% 5presiunea apei61 s"licit%rile dina(ice 5valuri1 g0ea$%1 circula$ie aut"1 etc61 curba de in#iltra$ie *i caracteristicile (ijl"acel"r de transp"rt. Talu=urile sunt repre=entate de supra#e$ele laterale 5l"ngitudinale6 ale terasa(entului *i se di(ensi"nea=% +n #unc$ie de natura p%(2ntului1 #"r$a de er"=iune a apei *i curba de in#iltra$ie. ?nclinarea talu=uril"r este repre=entat% nu(eric de un rap"rt +n care nu(%r%t"rul este unitatea de +n%l$i(e 51(6 *i nu(it"rul este pr"iec$ia pe "ri="ntal% a acestea . A(pri=a repre=int% supra#a$a de c"ntact a digului cu s"lul *i di(ensiunea ei deriv% din val"area l%$i(ii c"r"na(entului *i panta talu=uril"r. /r"tec$ia talu=uril"r uscate se reali=ea=% prin +ns%(2n$area cu ierburi perene. /r"tec$ia talu=uril"r inundate se p"ate reali=a cu #ascine 1 peree din anr"ca(ente 1 dale de bet"n sau perdele de stu#. 'analele se reali=ea=% +n debleu sau +n ra(bleu 1 au r"l +n ali(entarea1 evacuarea sau drenarea apel"r +ntr3" incint% a(enajat%. Di(ensi"narea l"r se #ace +n #unc$ie de debitele (a<i(e de ap% tran=itat% *i s"licit%rile 0idr"statice *i 0idr"dina(ice 5vite=a apei1 etc.6. /ri=a de ali(entare per(ite sau #acilitea=% preluarea debitului de ap% necesar unui utili=at"r din sursa de ali(entare 5r2u1 lac1 etc.6 St%vilarul este #"l"sit pentru reglarea nivelului sau debitel"r de ap% +n ="na pri=el"r de ali(entare1 pe canale sau la evacuarea apei din lacuri1 0ele*tee1 s.a. Se c"(pune din radier1 culee1 pile1 stavile1 disp"=itive de (anevr%1 ="n% de disipare a energiei apel"r. Instala$iile de ali(entare sunt c"nstruc$ii 0idr"te0nice care per(it ali(entarea cu debite c"ntr"late a 0ele*teel"r1 ia=uril"r1 etc. Rec"(and utili=area instala$iil"r de ali(entare1 verticale1 tip pipa cu c"ns"le. Instala$iile de #iltrare #ac parte din categ"ria d"t%ril"r te0n"l"gice *i sunt "bligat"rii "riunde trebuie s% e<iste un c"ntr"l bun al speciil"r crescute. Sunt de diverse tipuri1 #unc$ie de l"ca$ia

a(plas%rii1 (aterialele #"l"site *i sc"pul ur(%rit. Rec"(and utili=area casetel"r de #iltrare (ultipl%1 c"n#ec$i"nate din tabl% de in"< g%urit%. Instala$iile de evacuare tip c%lug%r au r"luri (ultiple: 3 deversea=% aut"(at surplusul de ap%M 3 reglea=% nivelul apeiM 3 asigur% evacuarea c"(plet% a apei. Este c"(pus din: 3 c"rpul vertical1 reali=at din bet"n sau (etal 1 are de "bicei #"r(a paralelipipedic% 3 c"rpul "ri="ntal1 reali=at din bet"n turnat1 tuburi pre#abricate sau c"nducte de "$el. '"rpul vertical este prev%=ut cu d"u% 5#"arte rar1 cu trei6 perec0i de g0idaje +n care se ("ntea=% d"u% r2nduri de navete c"n#ec$i"nate din le(n sau (etal *i gr%tare sau site pentru a +(piedica evadarea pe*til"r. '%lug%rul se di(ensi"nea=% +n #unc$ie de debitul (a<i( de ap% evacuat. La ia=uri se reali=ea=% c%lug%re devers"r care au r"lul de a evacua1 #%r% interven$ia "(ului1 v"lu(ul de ap% acu(ulat dup% dep%*irea c"tei n"r(ale de reten$ie. Ca=inul de pescuit 5gr"apa de pescuit6 este " c"nstruc$ie special%1 a(plasat% +n interi"rul sau e<teri"rul ba=inel"r piscic"le 50ele*tee sau ia=uri6 *i are r"lul de a #acilita c"ncentrarea (a<i(% a pe*telui +n vederea rec"lt%rii.

CAPITOLUL II ECOSISTEMUL ACVATIC

Ec"siste(ul este 11unitatea "rgani=at"ric% ... alc%tuit% dintr3un bi"t"p "cupat de " bi"cen"=% *i capabil% de reali=area pr"ductivit%$ii bi"l"gice4. Ec"siste(ele acvatice din re$eaua 0idr"gra#ic% a R"(2niei sunt categ"risite1 dup% altitudinea (edie *i dup% caracteristicile #i=ic"3c0i(ice *i bi"l"gice ale apel"r +n *apte ="ne: ="na p%str%vului1 ="na lipanului1 ="na sc"barului1 ="na (renei1 ="na crapului1 ="na cleanului1 ="na bibanului. 2.1. Biotopul acvatic '"(p"nenta abi"tic% a ec"siste(ului1 are ca ele(ente c"nstitutive substratul1 apa *i suspensiile (inerale *i este caracteri=at de #act"ri e<terni: ge"gra#ici1 cli(atici1 energ"3(ecanici1 activitatea u(an% etc. *i de #act"ri interni: structura ge"l"gic% a substratului *i para(etrii #i=ic"3 c0i(ici ai substratului *i ai apei. 'u e<cep$ia #act"ril"r ge"gra#ici 5l"ngitudine1 latitudine *i altitudine61 #act"rii abi"tici au val"ri #luctuante +ntre anu(ite li(ite. Aaria$iile cu " anu(e peri"dicitate *i a(plitudine au un caracter de regi( *i deter(in%1 +n ti(p1 adaptarea bi"cen"=el"r la c"ndi$iile l"cale +n li(itele de t"leran$% ale p"pula$iil"r sau speciei #a$% de #act"rul dat. Aaria$iile accidentale ca #recven$% *i a(pl"are devin #act"ri li(itativi *i p"t in#luen$a +n ("d direct *i +ntr3" peri"ad% relativ scurt% de ti(p structura p"pula$i"nal% a bi"cen"=ei. 2.1.1. Substratul sau bentalul Substratul sau bentalul este caracteri=at de natura ge"l"gic% a s"lului1 "riginea (ateriil"r *i (aterialel"r sedi(entate1 gr"si(ea sedi(entului *i pr"priet%$ile #i=ic"3c0i(ice ale acest"ra. Interac$iunea per(anent% dintre ap% *i substrat creea=%1 +n ti(p1 un ec0ilibru al ele(entel"r (inerale *i1 prin acesta1 " c"relare a caracteristicil"r c0i(ice. /e sedi(ente *i +n acestea se de=v"lt% " puternic% (icr"#aun% c"nstituit% din bacterii aut"tr"#e 5c0e("sinteti=ante61 0eter"tr"#e sapr"#ite 5nitri#icante *i denitri#icante61 precu( *i #l"ra *i #auna bent"nic%1 verigi i(p"rtante ale lan$ului tr"#ic din ec"siste(. 2.1.2. Apa Este un ele(ent natural cu pr"priet%$i #i=ic"3c0i(ice c"(ple<e1 c"(p"nenta principal% a bi"t"pil"r acvaticiM (ai (ult1 este (ediul +n care apare1 se "rgani=ea=% *i se de=v"lt% via$a. Apa +ngl"bea=% caracteristici de care depinde e<isten$a bi"cen"=ei1 diversitatea acesteia *i nivelul pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(ului. Apa este +ntr3" per(anent% *i inti(% inter3rela$ie cu bentalul1 lu2nd dar1 +n special1 d2ndu3i caracteristicile #i=ice *i c0i(ice c"(patibile1 ast#el +nc2t cele d"u% ele(ente1 bentalul *i pelagialul1 #"r(ea=% un (ediu unitar 3 ec"siste(ul acvatic. Apa se
8

(ani#est% +n rela$ia cu bi"cen"=a prin #act"ri de in#luen$% a c%r"r dina(ic% per(anent% cu caracter de regi(1 are e#ect p"=itiv sau t"lerant1 dar care p"t deveni #act"ri li(itativi dac% dep%*esc anu(ite val"ri speci#ice #iec%rui caracter. 2.1.3. Factorii de influen 3 p"=i$ia ge"gra#ic% 5l"ngitudinea *i latitudinea6 indic% situarea ec"siste(ului +ntr3" ="n% cu anu(ite caracteristici cli(atice generale 5de e<. ="na te(perat%6. 3 altitudinea "#er% p"sibilitatea caracteri=%rii cli(at"l"gice detaliate 5*i nu nu(ai61 ec"siste(ele acvatice 5*i terestre6 #iind e<tre( de di#erite #unc$ie de altitudinea la care se a#la1 +ntr3" ="n% ge"gra#ic% restr2ns%. 3 e<punerea #a$% de s"are *i v2nturile d"(inante este #"arte i(p"rtant% *i i(pri(% caractere pr"#und di#erite ec"siste(el"r. H"r#"l"gia "#er% in#"r(a$ii generale1 "rientative1 privind caracteristicile bi"pr"ductive ale ec"siste(ului. A2ntul ca #act"r ec"l"gic de in#luen$% a bi"activit%$ii dintr3un ec"siste( acvatic a #"st (ai pu$in studiat. Te(peratura c"ndi$i"nea=% direct *i +n c"rela$ie cu al$i #act"ri1 structura bi"cen"=el"r din ec"siste(ele acvatice naturale. Ec"siste(ele acvatice din ="na te(perat% sunt supuse unui regi( ter(ic cu li(ite relativ restr2nse 53 GG' N -G G'6 care deter(in% " ter(ic% a apei cuprins% +ntre N2G' *i N GG'. Lu(ina este pentru via$% la #el de i(p"rtant% ca *i apa1 at2t prin #unc$ia energetic%1 c2t *i prin r"lul in#"r(a$i"nal. Energia s"lar% este preluat% de c%tre plante *i trans#"r(at% prin bi"sinte=% +n substan$% "rganic%. Ast#el1 cantitatea de energie s"lar% care ajunge +ntr3un ec"siste( acvatic depinde de p"=i$ia ge"gra#ic% 5l"ngitudine1 latitudine61 altitudine *i capacitatea de abs"rb$ie1 re#lec$ie1 re#rac$ie *i dispersie. Calitatea apei Apa este un ele(ent e<tre( de c"(ple<1 caracteri=at% de (ai (ul$i para(etri #i=ici *i c0i(ici1 dar n"i +i v"( anali=a d"ar pe cei (ai i(p"rtan$i din punct de vedere al in#luen$ei asupra pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(el"r acvatice. Anali=a acest"r para(etri per(ite caracteri=area p"ten$ialului piscic"l al unui ec"siste( acvatic *i stabilirea (%suril"r de a(eli"rare a calit%$ii (ediului +n c"n#"r(itate cu interesul practic al piscicult"ril"r. Principalele proprieti fizice ale apei Te pe!at"!a prin #luctua$iile cu caracter de regi( *i +n c"rela$ie cu al$i #act"ri1 +n ("d direct *i indirect1 deter(in% rit(ul bi"activit%$il"r1 structura bi"cen"=el"r *i pr"ductivitatea bi"l"gic% din ec"siste(ele acvatice. !iecare specie este caracteri=at% de un interval ter(ic1 av2nd " li(it% in#eri"ar% *i una superi"ar% +ntre care se des#%*"ar% via$a speci#ic% grupului. ?n acest interval1 de "bicei (ai larg1 e<ist% un "pti(1 +nt"tdeauna (ai restr2ns1 +n care specia respectiv% se de=v"lt% cel
&

(ai bine. Haj"ritatea speciil"r de pe*ti din apele n"astre sunt euriter(e1 sup"rt2nd varia$ii ale te(peraturii apei +n intervalul GG' *i G3 )G'. ?n peri"ada iernii1 (aj"ritatea speciil"r de pe*ti +*i reduc activitatea bi"l"gic% *i intr% +n 0ibernare. /ri(%vara1 (etab"lis(ul se activea=%1 dubl2ndu3se la #iecare interval de 1GG'1 +n peri"ada c%ldur"as% a anului. Te(peratura apei in#luen$ea=% direct repr"ducerea 0idr"bi"n$il"r1 peri"ada *i intensitatea 0r%nirii1 capacitatea de asi(ilare etc. !unc$ie de te(peratura apei se "rgani=ea=% pr"gra(ele te0nice de pr"duc$ie: inundarea1 p"pularea *i #ertili=area 0ele*teel"r1 repr"ducerea1 #urajarea *i pescuitul pe*til"r. T"!#i$itatea este dat% de cantitatea de (aterii a#late +n suspensie +n ap%. Dup% natura l"r1 aceste (aterii p"t #i: (aterii aluvi"nare 5argile1 nisipuri etc.61 substan$e de natur% (ineral% *i "rganic% 5detritus6 *i "rganis(e planct"nice vii *i ("arte 5care au greutatea speci#ic% (ai (ic% dec2t a apei6. T"ate aceste (aterii1 substan$e *i "rganis(e li(itea=% p%trunderea lu(inii +n ap% *i in#luen$ea=% direct nivelul #"t"sinte=ei *i deci bilan$ul energetic1 respectiv pr"ductivitatea bi"l"gic% a ec"siste(ului. Turbiditatea ridicat% 51GG3)GG (g K l argil%6 are e#ecte negative pr"nun$ate asupra planct"nului1 de"arece deter(in% sedi(entarea (icr"algel"r care ader% la aceste particule1 c"l(atarea aparatului #iltrat"r *i intestinel"r "rganis(el"r =""planct"nice1 c"l(atarea bran0iil"r la pe*ti1 (ai ales +n stadiul juvenil. %!e"tatea &pe'i(i') a apei este (are *i are e#ecte p"=itive +n bilan$ul energetic al "rganis(el"r acvaticeM acestea ec"n"(isesc " i(p"rtant% cantitate de energie pentru sus$inerea c"rpului +n ap%. 'aracteristica apei de a avea densitatea (a<i(% la te(peratura de -G' #ace ca1 iarna1 apa s% +ng0e$e la supra#a$%1 iar +n ="na bentalului te(peratura s% se (en$in% +n li(itele N2 G' 5une"ri1 (ai pu$in6 *i N,G'1 c"ndi$ie ce asigur% c"ntinuitatea vie$ii +n ec"siste(ele acvatice. Principalele proprieti chimice ale apei D<igenul este un ga= cu s"lubilitate relativ sc%=ut% +n ap%1 c"ncentra$ia lui #iind direct in#luen$at% de te(peratur%1 salinitate *i presiune at("s#eric%. D<igenul s"lvit +n ap% pr"vine din #"t"sinte=a plantel"r acvatice 5cea (ai i(p"rtant% surs%6 *i prin di#u=ie din at("s#er%1 *i este c"nsu(at +n respira$ia bi"cen"=el"r 51GO din c"nsu(ul t"tal de "<igen este repre=entat de respira$ia pe*til"r61 +n pr"cesele bi"c0i(ice de trans#"r(are a substan$el"r "rganice1 +n pr"cesele c0i(ice reduc%t"are *i di#u=ia +n aer. D<igenul s"lvit +n ap% se a#l% per(anent +ntr3" dina(ic% activ% deter(inat% de bi"activitatea 0idr"bi"n$il"r *i de interac$iunea #act"ril"r (ediali. Se +nregistrea=% " varia$ie =ilnic% n"r(al% a c"n$inutului +n "<igen +n li(itele a 2 I - (g K l1 dar p"t apare *i #luctua$ii cu caracter de perturbare1 +n li(itele a , I 1G (g K l 5une"ri (ai (ult6 +n ec"siste(e acvatice puternic eutr"#i=ate *i +n c"ndi$ii de te(peratur% #av"ri=ante. De ase(enea se +nregistrea=% " #luctua$ie a c"ncentra$iei de "<igen s"lvit +n ap% *i +n cursul se="anel"r anuale. 'iprinidele sunt (ai pu$in sensibile dec2t alte specii 5de e<. sal("nidele6 la c"ncentra$ia "<igenului s"lvit *i nu au pr"ble(e la val"ri (ai (ari de (gKl. Necesarul (ini( al cel"r (ai (ulte
1G

specii de pe*ti este de 1 (gKl. La c"ncentra$ii cuprinse +ntre G I G1 (g K l1 (aj"ritatea speciil"r de pe*ti ("r. '"n$inutul apei +n "<igen s"lvit +ntre 1 I ) (gKl pe peri"ade lungi de ti(p are ur(%ri accentuat negative asupra pe*til"r1 privind rit(ul de cre*tere 5scade #"arte (ult61 c"nsu(ul speci#ic de #uraje 5cre*te #"arte (ult6 *i sensibilitatea la +(b"ln%viri. '"rec$ia c"n$inutului +n "<igen s"lvit este p"sibil% prin (ai (ulte (ijl"ace : aerare (ecanic%1 injec$ii de "<igen1 ad(inistrarea de substan$e c0i(ice 5per(anganat de p"tasiu pentru a accelera desc"(punerea (ateriil"r "rganice1 ierbicide pentru a di(inua n"ii c"nsu(at"ri n"cturni61 *.a. Di*+i$"l $e 'a!#*, 5'D26 este c"(p"nenta activ% *i de ne+nl"cuit +n pr"cesul de #"t"sinte=% *i deci +n reali=area pr"duc$iei pri(are. Sursele de 'D2 sunt: respira$ia plantel"r1 desc"(punerea (ateriil"r "rganice1 di#u=ia din at("s#er% *i apele pluviale. '"nsu(at"rii sunt: plantele *i pr"cesele c0i(ice. '"ncentra$ia de 'D2 +n apele naturale este de G12 I G1) (g K l. ?n c"ncentra$ii (ai (ari1 'D2 este t"<ic pentru ani(ale. Hi$!*-e,"l &"l("!at 5J2S6 p"ate ap%rea +n ap% ca ur(are a desc"(punerii anaer"be a substan$el"r pr"teice. Meta,"l 5'J-6 p"ate ap%rea +n ap% ca ur(are a desc"(punerii substan$el"r celul"=ice dintr3 un (ediu eutr"# cu acu(ulare (are de substan$% "rganic% *i de#icit de "<igen. A *,ia'"l 5NJ 61 ca pr"dus de degradare bi"l"gic% a (ateriil"r "rganice1 este " c"(bina$ie c0i(ic% a a="tului cu 0idr"genul *i la di="lvarea +n ap% stabile*te un ec0ilibru cu i"nii de a("niu. T"<icitatea se dat"rea=% #"r(ei NJ #av"ri=at% de pJ alcalin *i te(peraturi ridicate. ?n #"r(% nei"ni=at% 5NJ 61 a("niacul se c"nstituie +ntr3un agresiv #act"r li(itativ pentru bi"cen"=ele acvatice. La c"ncentra$ii de G12. I G1 G (gKl s3a "bservat 0iperpla=ia bran0iil"r *i ("di#ic%ri pat"l"gice la nivelul #icatului. 'rapul are " bun% re=isten$% la a("niac1 d"=a letal% #iind de 2 (gKl. !"r(a i"nic%1 NJ-N1 este de )G de "ri (ai pu$in t"<ic% dec2t #"r(a nei"ni=at%. A("niacul #iind un #act"r agresiv li(itativ1 trebuie luate (%suri preventive1 cu(ulate cu ur(%rirea peri"dic% a c"ncentra$iei acestuia +n ap%. C*,'e,t!a.ia i*,il*! $e /i$!*-e, 0pH1. Apa este " substan$% greu dis"ciabil%1 dar per(anent are un anu(e c"n$inut de i"ni de 0idr"geni J N *i 0idr"<il 5DJ 6 c"n#"r( rela$iei J2D P JN N DJ . I"nul de 0idr"gen i(pri(% apei pr"priet%$i acide1 iar i"nul 0idr"<il1 pr"priet%$i ba=ice. S"#&ta,.a *!-a,i') p"ate #i de "rigine aut"0t"n%1 ca re=ultat al activit%$ii bi"l"gice din ec"siste(1 sau al"0t"n%1 venit% din a#ara ec"siste(uluiM a(bele se pre=int% +n patru st%ri: "rganis(e vii 5plante *i ani(ale61 (aterii "rganice +n desc"(punere 5detritus61 +n stare c"l"idal% sau di="lvat%. 'antitatea de (aterii "rganice ("arte din ap% se g%se*te +n cantit%$i (ult (ai (ari dec2t cantitatea de "rganis(e vii. Substan$a "rganic%1 indi#erent de #"r(a +n care se g%se*te +n ap%1 c"ntribuie 0"t%r2t"r la a(eli"rarea pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(ului acvatic sau se (ani#est% ca un puternic #act"r li(itativ.
11

Sali,itatea apei este dat% de su(a substan$el"r (inerale s"lvite *i deter(in% presiunea "s("tic% a (ediului1 c"ndi$i"nea=% (etab"lis(ul 0idric1 "blig% la reparti=area +n spa$iu a speciil"r *i in#luen$ea=% pr"ductivitatea bi"l"gic% a ec"siste(ului acvatic. /e*tii sunt #"arte sensibili la varia$ii bru*te a salinit%$ii1 (ai ales +n peri"ada larvar% *i juvenil%. 8nele specii1 la (aturitate1 sup"rt% anu(ite varia$ii ale salinit%$ii apei. 'rapul sup"rt% " salinitate de p2n% la 1G gKl1 dar are " cre*tere satis#%c%t"are la val"area de ) gKl. Minerale, pesticide, metale grele 2*&(*!"l are in#luen$% (aj"r% +n pr"ductivitatea bi"l"gic% a ec"siste(el"r acvatice1 #iind unul din principalii nutrien$i. Sursele de #"s#"r sunt: apa de precipita$ii1 dren%rile s"luril"r +ngr%*ate cu #"s#a$i1 apele u=ate *i #ertili=an$ii utili=a$i. Apele de precipita$ii aduc anual G12 FgK0a #"s#"r1 1 12 FgK0a a="t1 2-1G, FgK0a calciu1 111)- FgK0a (agne=iu1 1-- FgK0a p"tasiu *i 1 & FgK0a natriu. Ap"rtul (asiv de #"s#"r1 deter(inat de c"ndi$ii l"cale speci#ice ec"siste(ului sau accidentale1 deter(in% eutr"#i=area ec"siste(uluiM #en"(enul este (ult (ai u*"r de prevenit dec2t de c"(b%tut. ?n acvacultur%1 c"ntr"lul per(anent al c"ncentra$iei #"s#"rului (ineral *i al ratei recicl%rii lui +n ec"siste( asigur% p"sibilitatea a(eli"r%rii pr"ductivit%$ii bi"l"gice a ec"siste(ului. Lipsa c"ntr"lului per(anent p"ate aduce #"s#"rul +n p"=i$ia #act"rului li(itativ. A3*t"l4 Sursele a="tului din ap% sunt diverse: at("s#era1 precipita$iile1 dren%rile s"luril"r +ngr%*ate cu a="t1 apele u=ate etc. A="tul at("s#eric se di="lv% +n ap% p2n% la c"ncentra$ia de ec0ilibru de 1) (gKl la 2GG'. 'a ur(are a desc%rc%ril"r electrice apar +n at("s#er% *i deci1 +n apele pluviale1 "<i=i de a="t p2n% la c"ncentra$ia de 1 (gKl. Apele de ali(entare intr"duc a="tul +n ec"siste( sub #"r(% de a="t "rganic1 a="ti$i1 a="ta$i1 c"(pu*i a("niacali etc. ?n apele b"gate +n "<igen1 "<idarea a="ti$il"r +n a="ta$i este rapid%. /entru bi"cen"=e1 t"<icitatea a="ti$il"r *i a="ta$il"r se (ani#est% di#eren$iat1 +n #unc$ie de specie1 v2rst% *i durata e<punerii. 'rapul t"lerea=% (ai (ult de )1&1 (gKl ND23. STAS3ul -.1,3.stabile*te c"ncentra$iile ad(ise la ape de supra#a$% cat. II1 la G (gKl ND 3 *i de (gKl ND23. Cal'i"l din ec"siste(ele acvatice p"ate avea "rigine aut"0t"n% 3 ca re=ultat al activit%$il"r bi"l"gice din ec"siste(1 al"0t"n% 3 adus de apa de ali(entare sau *ir"ire prin di="lvarea carb"na$il"r1 sul#a$il"r1 etc. *i din devers%ri antr"pice. 'alciul reac$i"nea=% cu apa #"r(2nd 0idr"<idul de calciu 'a5DJ62. I"nii de calciu 5'a2N61 (agne=iu 5Hg2N61 #ier 5!e N61 (angan 5Hn2N61 etc.1 di="lva$i1 deter(in% duritatea apei care se e<pri(% ca " c"ncentra$ie ec0ivalent% de 'aD 51G(gKl 'aD P 1" duritate ger(an%6. Duritatea c"nstituit% de pre=en$a bicarb"na$il"r se de#ine*te ca duritate te(p"rar% *i cea c"n#erit% de sul#a$i1 cl"ruri1 a="ta$i1 etc. se de#ine*te ca duritate per(anent%. Su(a cel"r d"u% c"(p"nente dau duritatea t"tal%. Duritatea1 *i +n ("d particular i"nii de 'a2N reduc t"<icitatea (etalel"r grele. De ase(enea1 i"nul 'a2N are un r"l i(p"rtant +n #en"(enul c"ntrac$iil"r (usculare.

12

Alte

i,e!ale 5'1 !e1 Si1 Hg6 *i "lig"ele(ente 5Hn1 'u1 En6 a#late +n diverse #"r(e +n

ec"siste(ele acvatice1 +n anu(ite c"(bina$ii sau c"ncentra$ii se c"nstituie +n #act"ri sti(ulativi1 acceler2nd diverse pr"cese #i=i"l"gice ale 0idr"bi"n$il"r sau li(itativi1 av2nd in#luen$e negative asupra bi"activit%$il"r din ec"siste(. Pe&ti'i$e 5i etale -!ele. /r"ducerea *i utili=area ira$i"nal% a (ult"r substan$e c0i(ice c"(ple<e agravea=% per(anent nivelul de p"luare al planetei. /esticide t"t (ai (ulte se +nt2lnesc +n ap% *i gradul l"r de pericul"=itate #"arte ridicat% este dat de capacitatea pe*til"r de a le +n(aga=ina +n $esutul (uscular. Se *tie c% +n (u*c0ii pe*til"r c"ncentra$ia de pesticide este de 1GGG p2n% la 1G.GGG de "ri c"ncentra$ia acest"ra +n ap%. Hulte $%ri *i3au elab"rat n"r(ele de calitate a apei privind c"ncentra$ia ad(isibil% de pesticide. '"n$inutul +n (etale grele este (ai (ic +n 0ele*teele piscic"le dec2t +n (arile r2uri sau gurile de v%rsare ale acest"ra +n (are. N"r(ele ad(isibile sunt destul de largi pentru (ercur1 de e<.: G11 (gKFg +n 'e0"sl"vacia *i 11) (gKFg +n N"rvegia. Haj"ritatea $%ril"r eur"pene au n"r(ele (a<i(e ad(isibile cuprinse +ntre G1) *i 1 (gKFg. Msurarea calitii apei4 I(p"rtan$% practic% pentru piscicult"ri are (%surarea transparen$ei apei cu discul Secc0i +n 0ele*teele +n care particulele argil"ase nu sunt i(p"rtante. Se c"nsider% c% val"area transparen$ei (ai (ic% de G c( +nsea(n% de=v"ltarea e<cesiv% a planct"nului *i e<ist% peric"lul de="<igen%rii apei1 +ntre G3,G c( +nsea(n% de=v"ltarea "pti(a a planct"nului cu e#ect p"=itiv (a<i( asupra pr"ductivit%$ii piscic"le naturale *i (ai (are de ,G c( +nsea(n% un (ediu s%rac +n planct"n *i e<ista peric"lul de=v"lt%rii (acr"#itel"r. Deter(inarea principalil"r para(etri calitativi se #ace1 #"arte "perativ1 +n teren cu " ga(% larg% de aparate pentru: "<igen1 pJ1 a="t1 #"s#"r1 duritate etc. /reci=ia acest"r deter(in%ri nu este +nt"tdeauna c"respun=%t"are. Anali=ele de lab"rat"r au un grad de preci=ie #"arte ridicat1 dar cer respectarea un"r n"r(e stricte privind prelevarea1 c"nservarea *i prelucrarea pr"bel"r. 2.2. Biocenoza. :Ci"cen"=ele1 ca siste(e bi"l"gice de nivel supraindividual1 c"nstau dintr3un ansa(blu de p"pula$ii (ai (ult sau (ai pu$in di#erite speci#ic1 ce "cup% un anu(it spa$iu1 bi"t"p *i a c%r"r interac$iune cu (ediul abi"tic c"ndi$i"nea=% circuitul de substan$% pe sea(a ap"rtului e<tern de energie4. 7rupele de "rganis(e care c"(pun bi"cen"=ele acvatice se clasi#ic% dup% (ai (ulte criterii. ?n #unc$ie de ="na "cupat% +n bi"t"pul acvatic ave(: /elag"s #"r(at din "rganis(e care tr%iesc +n (asa apei. Se subclasi#ic% +n:

3 neust"n1 "rganis(e care tr%iesc +n pelicula super#icial% a apei. Se c"nstituie din bacteri"neust"n1 #it"neust"n *i =""neust"nM 3 pleust"n1 plante *i ani(ale par$ial sau t"tal e(erseM 3 planct"n1 "rganis(e care1 +n (aj"ritatea l"r1 #l"tea=% +n (asa apei. Se c"nstituie din bacteri"planct"n1 #it"planct"n *i =""planct"nM 3 nect"n1 "rganis(e apar$in2nd regnului ani(al: pe*ti1 a(#ibieni1 reptile etc. care au (i*c%ri pr"prii +n (asa apei. Cent"s #"r(at din "rganis(e care tr%iesc pe sau +n sedi(ent. Se subclasi#ic% +n: 3 epibent"s1 "rganis(e care tr%iesc la inter#a$a sedi(ent3ap%M 3 end"bent"s1 "rganis(e care tr%iesc +n sedi(ent. A(bele #"r(a$iuni sunt c"nstituite din grupele: bacteri"bent"s #it"bent"s =""bent"s

/eri#it"n #"r(at din "rganis(e care ader% la un substrat1 altul dec2t sedi(entul. ?n 0ele*tee substratul este c"nstituit1 +n cea (ai (are parte1 din tijele sub(erse ale plantel"r acvatice. ?n general1 are " structur% c"(plet%1 c"nstituit% din pr"duc%t"ri1 c"nsu(at"ri *i reduc%t"ri. Este una din sursele de 0ran% a (aj"rit%$ii pe*til"r +n stadiul juvenil1 dar *i a un"r specii de pe*ti +n peri"ada (aturit%$ii. ?n #unc$ie de r"lul pe care +l au +n ec"siste(ul acvatic1 grupele de "rganis(e se clasi#ic% +n: /r"duc%t"ri pri(ari1 c"nstitui$i din plante ver=i1 bacterii #"t"sinteti=ante *i bacterii c0e("sinteti=ante. '"nsu(at"ri pri(ari 5erbiv"ri61 secundari 5carniv"ri6 *i ter$iari 5r%pit"ri61 "(niv"ri. Reduc%t"ri1 c"nstitui$i din bacterii *i ciuperci. Ia=urile *i 0ele*teele #"l"site +n piscicultur% c"nstituie ec"siste(e acvatice te(p"rare1 de"arece +n anu(ite peri"ade ale anului sunt g"lite. Jidr"bi"cen"=ele e<istente +n aceste ec"siste(e au caracteristici care le de"sebesc de cele e<istente +n lacuri *i b%l$i. 7rupele principale de "rganis(e care c"nstituie 0idr"bi"cen"=ele din 0ele*tee apar$in ta<"n"(ic de: ?ncreng%tura Bacteriophyta 3 Cacterii 5cca. 1GGG de specii6. Sunt "rganis(e cu structur% celular% #"r(ate din (e(bran%1 cit"plas(% *i aparat nuclear 5nucle"id6. Cacteriile repre=int% *i " i(p"rtant% surs% de 0ran% at2t pentru =""planct"n c2t *i pentru pe*ti1 at2t +n stadiul juvenil c2t *i la (aturitate 5c2nd sunt c"nsu(ate +(preun% cu substraturile acest"ra6. ?ncreng%tura Cyanophyta 3 Algele albastre ur(ea=% #il"genetic bacteriil"r. Sunt plante cu celule #%r% nucleu individuali=at1 unicelulare sau #"r(ea=% c"l"nii pluricelulare care p"t avea #"r(a #ila(ent"as%1 la(elar%1 gl"bul"as% etc. Algele albastre sunt inde=irabile +n ec"siste(ele acvatice dat"rit% e#ectel"r n"cive pe care le induce pre=en$a l"r. Substan$ele t"<ice pe care le c"n$in in0ib%
1-

de=v"ltarea #it"planct"nului1 pr"v"ac% ("artea un"r "rganis(e =""planct"nice 5Daphnia1 de e<.61 pr"v"ac% int"<ica$ii la pe*ti1 dau (ir"s nepl%cut apei *i pe*til"r *i creea=% de=ec0ilibre i(p"rtante +n c"ncentra$ia "<igenului *i di"<idului de carb"n s"lvite +n ap%. Sunt pre=ente +n ("d #recvent +n 0ele*tee repre=entan$i ai genuril"r: Oscillatoria1 Ana aena, !i"ularia, #ostoc, Aphanizomenon etc. ?ncreng%tura $uglenophyta 3 !lagelatele cuprind plante unicelulare alc%tuite din (e(bran%1 cit"plas(%1 nucleu1 cr"(at"#"ri1 stig(%1 ble#ar"blast *i #lagel1 ca "rgan l"c"("t"r. ?ncreng%tura Chrysophyta 3 Alge aurii. 'uprinde plante uni *i pluricelulare alc%tuite din (e(bran%1 cit"plas(% *i nucleu1 bine individuali=at. Se caracteri=ea=% prin pre=en$a vacu"lei +n celul%. ?ncreng%tura Pyrrophyta 3 Din"#lagelatele cuprind plante unicelulare1 e<clusiv aut"tr"#e1 #"t"sinteti=ante1 pri(ele +n "rdine #il"genetic% ce au ca pr"dus de asi(ila$ie a(id"nul *i pic%turi de ulei. ?ncreng%tura Chlorophyta 3 Alge ver=i. Sunt plante e<clusiv aut"tr"#e1 #"t"sinteti=ante1 situate la un nivel superi"r de "rgani=are +n ev"lu$ia (ateriei "rganice vii. Sunt at2t specii unicelulare1 c2t *i specii pluricelulare1 cu #uncti"nalitate c"(ple<%.. Algele ver=i repre=int% grupul de "rganis(e cel (ai i(p"rtant din punct de vedere tr"#ic dat"rit% pre=en$ei nu(er"ase1 vite=ei de (ultiplicare *i e#ectel"r bene#ice induse +n ec"siste(. Ele au r"luri (ultiple: ca pr"duc%t"ri pri(ari trans#"r(% energia s"lar% *i nutrien$ii (inerali +n (aterie "rganic% vie1 repre=int% sursa de 0ran% cea (ai i(p"rtant% at2t pentru "rganis(e =""planct"nice1 c2t *i pentru t"ate speciile de pe*ti +n stadiul larvar *i p"stlarvar1 iar pentru unele specii de pe*ti *i la (aturitate1 reglea=% c"ncentra$ia +n "<igen s"lvit a apei1 dup% ("arte *i sedi(entare servesc drept 0ran% pentru #auna detritiv"r%1 red2nd ec"siste(ului substan$ele (inerale ini$iale etc. ?ncreng%tura Angiospermatophyta este repre=entat% +n ec"siste(ele acvatice de (acr"#ite e(erse1 sub(erse *i plutit"are. De=v"ltarea ("derat% a (acr"#itel"r are un r"l bene#ic pentru ec"siste(ul acvatic dat"rit% c"ndi$iil"r bune "#erite pentru de=v"ltarea "rganis(el"r #it"#ile. De=v"ltarea e<cesiv% a acest"ra c"ntribuie la +nr%ut%$irea evident% a c"ndi$iil"r de (ediu. ?n ec"siste(ele acvatice te(p"rare I 0ele*tee sau ia=uri g"lite anual I de=v"ltarea (acr"#itel"r este nese(ni#icativ% sau epis"dic%. ?ncreng%tura Protozoa. /r"t"="arele sunt repre=entate de un grup de "rganis(e care #ac leg%tura ev"lutiv% +ntre regnul vegetal *i regnul ani(al1 e<ist2nd puncte de vedere divergente +ntre b"tani*ti *i =""l"gi. ?ncreng%tura Plathelminthes 3 vier(ii la$i 3 cuprinde cca. 12..GG de specii. ?ncreng%tura #emathelminthes1 cuprinde repre=entan$i cu c"rpul cilindric sau #ili#"r( cu lungi(e cuprins% +ntre c2teva =eci(i de (ili(etru *i peste un (etru1 cu si(etrie bilateral%.

1)

?ncreng%tura Mollusca clasele cuprinde cca. 1GG.GGG de specii actuale din care +n 0ele*tee se +nt2lnesc d"ar c2teva. ?ncreng%tura Anelida cuprinde cca. 8..GG de specii.. ?ncreng%tura Arthropoda nu(%r% peste 1.GGG.GGG de specii *i este bine repre=entat% +n (ediul acvatic dulcic"l. ?ncreng%tura %erte rata. Av2nd +n vedere1 pe de " parte1 aria e<tre( de vast% a cun"*tin$el"r privind repre=entan$ii vertebratel"r acvatice *i sarcina e<tre( de di#icil% de a c"ndensa +ntr3un te<t scurt aceste cun"*tin$e *i pe de alt% parte #aptul c% nu interesea=% +n acest capit"l in#"r(a$ii privind ("r#"l"gia e<tern%1 ("r#"l"gia intern% sau bi"l"gia speciil"r1 v"( enu(era repre=entan$ii vertebratel"r care #ac parte din 0idr"bi"cen"=ele speci#ice cresc%t"riil"r de pe*ti 2.3. Relaiile dint e ! upele de o !ani"#e din $ele%tee %i in&luena lo a"up a #ediului Cacteriile particip% la desc"(punerea (ateriei "rganice ("arte *i sunt utili=ate ca 0ran% de nu(er"ase "rganis(e planct"nice1 bent"nice *i c0iar de c%tre pe*ti. !it"planct"nul este de 1G31) "ri (ai abundent +n 0ele*teele #ertili=ate dec2t +n lacurile naturale. Trebuie subliniat #aptul c% 0ele*teele #urajate au c"ndi$ii si(ilare 0ele*teel"r #ertili=ate. Diat"(eele *i 'l"r"#iceele au e#ecte p"=itive asupra ec"siste(ului acvatic Aite=a l"r de (ultiplicare #iind #"arte (are *i +n cre*terea *i de=v"ltarea l"r #"l"sind a="tul "rganic *i (ineral1 c"ntribuie la aut"epurarea (ediului. De=v"ltarea e<cesiv% a acest"r alge are l"c +n lipsa (aril"r c"nsu(at"ri I #"r(ele (ari de =""planct"n *i pe*tii #it"planct"n"#agi I are ca ur(are " s%r%cire a (ediului +n a="t *i sedi(entarea un"r cantit%$i #"arte (ari de alge ("arte care intr% +n desc"(punere sub ac$iunea bacteriil"r1 cu un c"nsu( apreciabil de "<igen1 ceea ce creea=% c"ndi$ii #av"ri=ante de=v"lt%rii algel"r albastre. Algele albastre au tendin$a de a se de=v"lta c2nd algele ver=i sunt +n declin *i au capacitatea de a se adapta la c"ndi$ii ne#av"rabile de (ediu. Haj"ritatea speciil"r de alge albastre nu sunt c"nsu(ate nici de =""planct"n *i nici de pe*ti. /re=en$a l"r accentuea=% starea de degradare a (ediului1 perturb2nd seri"s regi(ul ga="s al apei *i p"ate induce as#i<ierea p"pula$iil"r piscic"le. H"artea *i sedi(entarea acest"r alge au ca ur(are accentuarea pr"cesel"r c0i(ice *i bi"l"gice de degradare1 cu c"nsu( de "<igen. E""planct"nul. Dac% lu%( +n c"nsidera$ie i(p"rtan$a pentru piscicultur% a =""planct"nului1 distinge( d"u% grupe (ari: 3 !"r(ele (ari1 c"nstituite +n principal din crustacee din #a(ilia 'lad"cerel"r 5Daphnia magna, Daphnia pule& etc.6M

1,

3 !"r(ele (ici1 c"nstituite +n principal din alte specii de 'lad"cere 5Daphnia longispina, Bosmina longirostris etc.61 '"pep"de1 R"ti#eri *i stadiile juvenile ale #"r(el"r =""planct"nice (ari. Jrana =""planct"nului este c"nstituit% din particulele a#late +n suspensie +n ap%: #it"planct"n1 detritus *i bacterii. 'apacitatea de #iltrare depinde +n pri(ul r2nd de (%ri(ea "rganis(ului. 8n e<e(plar de Daphnia magna (atur% #iltrea=% =ilnic )G38G (l. ap%M +ntr3" "r% c"nsu(a cca. 1G.GGG e<e(plare de alge ver=i. E<e(plarele (ici au capacitatea de #iltrare (ult (ai (ic% *i nu(%rul l"r (are nu c"(pensea=% aceast% de#icient%. De aceea rolul hotr'tor (n limitarea proliferrii algelor (ntr)un ecosistem ac"atic (l au organismele zooplanctonice mari *sau populaiile de pe+ti fitoplanctonofagi dimensionate corespunztor, +i nu populaiile zooplanctonice mici. Cent"sul este c"nstituit din grupe de "rganis(e vegetale sau ani(ale1 care tr%iesc pe sau +n sedi(ent *i care sunt (icr"sc"pice sau (acr"sc"pice. Haj"ritatea au a#initate pentru (edii b"gate +n (aterii "rganice. Speciile de vier(i *i larve de insecte #"r(ea=% .) O din bi"(asa bent"nica. Drganis(ele bent"nice au d"u% r"luri principale +n ec"siste(ul acvatic: Accelerea=% circula$ia (ateriei +n ap%. Se *tie c% sedi(entul +n(aga=inea=% .G3&GO din #"s#"rul "rganic. '"ncentra$ia (a<i(% se g%se*te +n pri(ii ) c( de sedi(ent. La supra#a$a sedi(entului se de=v"lt% #it"bent"sul c"nstituit din alge (icr"sc"pice1 care pe de " parte utili=ea=% substan$ele (inerale din sedi(ent *i le trans#er% +n ur(%t"area verig% tr"#ic%1 iar pe de alt% parte +(b"g%$esc ="na +n "<igen "#erind c"ndi$ii bune activit%$ii bacteriil"r nitri#icante. Nevertebratele #av"ri=ea=% prin activitatea l"r sc0i(bul de (inerale +ntre sedi(ent *i ap%1 "("geni=ea=% sedi(entul *i c"nsu(% " bun% parte din (ateriile sedi(entate. Servesc drept 0ran% pentru (ulte specii de pe*ti. 8nii aut"ri c"nsider% c% +n 0ele*teele p"pulate cu crap pentru pr"duc$ii se(iintensive *i intensive1 r"lul =""bent"sului +n nutri$ia crapului are " "arecare se(ni#ica$ie d"ar +n peri"ada de pri(%var%M spre s#2r*itul peri"adei de cre*tere #"r(ele =""bent"nice se g%sesc +n cantit%$i neglijabile sau c0iar dispar . Aceasta1 +n principal1 pentru c% de=v"ltarea l"r este se="nier% *i ti(pul de regenerare este #"arte lent. /"pula$iile piscic"le au " in#luen$% direct% asupra c"(p"nen$ei *i abunden$ei "rganis(el"r planct"nice *i bent"nice dintr3un 0ele*teu *i prin asta in#luen$ea=% direct1 une"ri negativ1 calitatea (ediului acvatic. Alevinii speciil"r de pe*ti cultiva$i sunt e<clusiv planct"n"#agi. ?n peri"ada res"rb$iei sacului vitelin c"nsu(a in#u="ri1 ap"i r"ti#eri *i ulteri"r #"r(e juvenile *i (ature de clad"cere. /uii de pe*te1 +n special de ciprinide1 c"nsu(% #it"planct"n1 =""planct"n *i =""bent"s. /e*tii adul$i1 +n special ciprinidele1 au " 0ran% di#erit%. 'rapul c"nsu(% "rganis(e =""planct"nice (ari1 =""bent"s *.a. 'rapul argintiu c"nsu(% #it"planct"n1 dar *i #"r(e (ici de =""planct"n. N"vacul c"nsu(% +n ("d special =""planct"n.
1.

!"r(ele (ari de =""planct"n sunt eli(inate rapid din 0ele*teu. 8n crap de

ani c"nsu(a +n

2- "re cca. 8G.GGG e<e(plare de Dap0nia. 8n crap de 2 ani 5 GG gKe<.6 a c"nsu(at 1GG.GGG e<e(plare de Dap0nia +n & =ile. 8n crap de un an 512 gKe<.6 a c"nsu(at 1GG.GGG e<e(plare de Dap0nia +n 1& =ile. /"pularea 0ele*teel"r cu crap c"nduce *i la " di(inuare i(p"rtant% a nu(%rului de "rganis(e =""bent"nice1 a*a cu( a( (en$i"nat ceva (ai +nainte. 'rapul argintiu1 cun"scut ca #it"planct"n"#ag1 este *i un (are c"nsu(at"r de #"r(e =""planct"nice (ici. La densit%$i (ari1 induce " reducere de 1G "ri a =""planct"nului. ?n principiu1 #en"(enele bi"l"gice d"(inante +ntr3un 0ele*teu #urajat1 p"pulat cu crap1 sunt ur(%t"arele: crapul #urajat evacuea=% cantit%$i apreciabile de dejec$ii care deter(in% de=v"ltarea #l"rei bacterieneM +n decursul a ,38 s%pt%(2ni c"nsu(% *i (aj"ritatea #"r(el"r =""planct"nice (ari *i =""bent"nice. Algele ver=i intr% +ntr3" peri"ad% de de=v"ltare rapid%1 s%r%cesc (ediul +n a="t 5"rganic *i (ineral61 ("r #"arte rapid *i sedi(entea=%M ast#el1 deter(in% pe de " parte de=v"ltarea e<cesiv% a (icr"#l"rei bacteriene *i pe de alt% parte1 de=v"ltarea algel"r albastre. Activitatea bacteriil"r are l"c cu un c"nsu( (are de "<igen1 iar respira$ia n"cturn% a algel"r albastre de=v"ltate e<cesiv 5:+n#l"rirea apei46 accentuea=% de="<igenarea apei p2n% la li(ite letale pentru pe*ti. Ast#el crapul prin c"nsu(area #"r(el"r =""planct"nice (ari a#ectea=% direct ec0ilibrul ec"l"gic al ec"siste(ului acvatic1 induc2nd de=ec0ilibre grave +n unii para(etri de calitate a (ediului. -re uie a"ut permanent (n "edere c marii consumatori de o&igen sunt acteriile, nu pe+tii sau alte grupe de organisme. ?n c"nclu=ie1 piscicult"rii trebuie s% cun"asc% bine (ecanis(ele bi"l"gice care ac$i"nea=% +ntr3un 0ele*teu1 (ai ales la nivelul (icr""rganis(el"r *i ac$iunile care se e<ercit% +ntre grupele de "rganis(e1 pe de " parte *i +ntre bi"cen"=e +n t"talitatea l"r *i (ediul acvatic1 pe de alt% parte. Aceast% cun"a*tere este necesar% pentru a se evita er"rile +n gesti"narea ec"siste(ului acvatic te(p"rar1 er"ri de gesti"nare ce p"t ajunge p2n% la c"nsecin$e grave1 inclusiv ("rtalit%$i +n e#ectivul piscic"l. De "bicei1 ("rtalit%$ile se dat"rea=% lipsei "<igenului1 iar aceasta1 +n cea (ai (are parte1 se dat"rea=% c"nsu(ului prin activitatea bacteriil"r. H%surile bi"te0n"l"gice luate trebuie s% ur(%reasc% per(anent di(inuarea cantit%$il"r de (aterii "rganice ("arte ce p"t apare epis"dic +n ec"siste(. De ase(enea1 se i(pune luarea (%suril"r de aerare a apei1 cel pu$in +n situa$iile de cri=%. Din p%cate nu e<ist% " s"lu$ie e#icient% *i ie#tin% pentru a bl"ca de=v"ltarea e<cesiv% a algel"r albastre. 2.'. P oducia %i p oductivitatea eco"i"te#elo acvatice Ec"siste(ele acvatice au la ba=a structurii tr"#ice plantele ver=i care au capacitatea de a trans#"r(a energia s"lar% +n energia leg%turil"r c0i(ice ale substan$el"r "rganice vii pr"duse prin #"t"sinte=%. /r"duc$ia pri(ar% brut% repre=int% cantitatea de energie asi(ilat% de plante +n pr"cesul #"t"sinte=ei. /r"duc$ia pri(ar% net% repre=int% cantitatea de energie st"cat% sub #"r(% de substan$%
18

"rganic% vie. Ci"(asa repre=int% cantitatea de substan$% "rganic% acu(ulat% +ntr3" peri"ad% de ti(p *i e<istenta la un ("(ent dat. /r"ductivitatea pri(ar% repre=int% cantitatea de (aterie "rganic% vie acu(ulat% +ntr3" unitate de ti(p pe " unitate de supra#a$%. /r"ductivitatea pri(ar% a ec"siste(ului acvatic este deter(inat% direct de val"area #act"ril"r de in#luen$% bi"tici *i abi"tici *i ca val"are real% este dat% de re=ultanta interac$iunii tutur"r c"(p"nentel"r bi"cen"tice. /r"duc$ia pri(ar% net% reali=at% +ntr3un ec"siste( este utili=at% ca surs% de energie la nivelele tr"#ice ur(%t"are: direct pentru #it"#agi *i indirect pentru c"nsu(at"ri secundari de "rdin 1 sau 21 c"nduc2nd la ceea ce nu(i( pr"duc$ia secundar%. Trans#erul de energie de la un nivel tr"#ic in#eri"r spre ur(%t"rul nivel tr"#ic se #ace cu pierderi (ari de energie cau=ate de +ntre$inerea #unc$iil"r (etab"lice ale #iec%rui "rganis(. Sc%derea pr"duc$iei nete1 p"rnind de la nivelul pr"duc%t"ril"r pri(ari c%tre nivelele tr"#ice superi"are1 este (are. ?n ec"siste(ele acvatice c"ntr"late I ia=uri *i 0ele*tee I cun"a*terea tutur"r aspectel"r legate de pr"ductivitatea bi"l"gic% pri(ar%1 inclusiv a nivelului pr"ductivit%$ii piscic"le1 are " (are i(p"rtan$% practic%. /r"ductivitatea piscic"l% repre=int% p"sibilitatea unui ec"siste( acvatic I ap% curg%t"are1 ia=1 0ele*teu etc.3 de a pr"duce bi"(asa piscic"l% la anu(ite val"ri cun"scute a c"(p"nentel"r bi"tice *i abi"tice. Nivelul pr"ductivit%$ii piscic"le este deter(inat de capacitatea bi"genic% 5C61 de#init% ca e<presie a val"rii nutritive a apei pentru pe*ti *i de un nu(%r de #act"ri de pr"ductivitate 5Q61 bi"tici *i abi"tici 5specia de pe*te1 v2rsta pe*til"r1 te(peratura apei1 pJ3ul apei etc.6. /r"ductivitatea piscic"l% t"tal% repre=int% su(a pr"ductivit%$ii piscic"le naturale1 a pr"ductivit%$ii induse prin ad(inistrarea de +ngr%*%(inte 5"rganice *i (inerale6 *i a pr"ductivit%$ii atribuite #urajel"r.

1&

CAPITOLUL III CIPRINICULTURA

3.1. (ene alit)i 'iprinicultura de#ine*te activitatea de cre*tere c"ntr"lat% a speciil"r de pe*ti din #a(ilia 'Rprinidae *i este una din c"(p"nentele de ba=% ale acvaculturii. L"cul i(p"rtant al cipriniculturii +n cadrul acvaculturii este dat de cantitatea (are de ciprinide reali=ata +n cresc%t"rii1 nu(%rul de specii1 resursele tr"#ice naturale val"ri#icate1 plasticitatea *i re=isten$a la c"ndi$iile de (ediu1 val"ri#icarea bun% a #urajel"r1 calitatea ali(entar% a c%rnii *i pre$ul de c"st redus. Activitatea de cre*tere a ciprinidel"r are e#ecte +n plan s"cial1 ec"n"(ic *i ec"l"gic I(p"rtanta s"ciala este de("nstrata de: -

r"lul indeplinit in asigurarea securitatii ali(entare a "a(enil"r crearea de l"curi de (unca in activitatea de ba=a (ai ales in ="ne rurale 1de#av"ri=ate dar si c"(ple(entare 1 in a("nte 5 agricultura 1 industria #urajel"r1 c"nstructii 0idr"te0nice 1 industria utilajel"r te0n"l"gice 1 etc.6 si in aval 5transp"rturi 1 industria de prelucrare a pestelui 1 c"(ert 1 etc.6 c"nsu(ul de pe*te +(bun%t%$e*te starea de s%n%tate a "a(enil"r. veniturile t"tale reali=ate care c"ntribuie la cre*terea /IC I ului na$i"nal veniturile virate la bugetul statului veniturile asigurate salaria$il"r care creea=% c"n#"rtul necesar #a(iliil"r acest"ra. supra#e$ele u(ede c"ntribuie la crearea *i stabili=area unui (icr"cli(at #av"rabil +n ="na l"r de in#luen$%1 activit%$il"r u(ane pe*tele reduce gradul de eutr"#i=are al apei trans#"r(2nd cantit%$i i(p"rtante de (aterie "rganic% vie 5planct"n1 bent"s1 (acr"#ite6 sau ("art% 5detritus6 +n pr"tein% cu val"are nutritiv% ridicat%1 evacuat% din ec"siste(ul acvatic prin pescuit.

I(p"rtan$a ec"n"(ic% re=ult% din: -

I(p"rtan$a ec"l"gic% este evident%: -

La nivel ("ndial1 '0ina reali=ea=% cea (ai (are pr"duc$ie de ciprinide: cca 12.GGG.GGG t"ne +n anul 1&&& 58G O din pr"duc$ia t"tal% de ciprinide6. ?n Eur"pa1 #%r% 8RSS1 +n 1&8.1 pr"duc$ia t"tal% de pe*te de ap% dulce a #"st de -,,.&GG t" din care ciprinide 1--.1GG t" 5 1O6. ?n R"(2nia pr"duc$ia de crap a "scilat +n peri"ada 1&.G I 1&8) +n li(itele 12.&GG I 28. 2 t"1 (a<i( reali=at +n anul 1&.,. ?n peri"ada 1&&G I 2GGG pr"duc$ia reali=at% din cre*terea ciprinidel"r +nregistrea=% un recul seri"s1 ajung2nd la cca 12.GGG I 1).GGG t". /r"duc$ia de crap a sc%=ut dra(atic ating2nd (ini(a de cca 1-GG t" +n anul 1&&)1
2G

/atri("niul piscic"l al R"(2niei este de )GG. 3 pepiniere 3 ia=uri *i 0ele*tee 3 lacuri de acu(ulare 3 lacuri naturale *i b%l$i 3 incinte stu#"3piscic"le 3.2. *a#ilia C+p inidae

. 0a din care:

1).-&) 0a .G.G8 0a &&.-G8 0a 12.,,8 0a 2.,8 0a

'iprinidele sunt euriter(e1 #"r(ele adulte sup"rt2nd te(peraturi +n intervalul 13 )"' dup% unii aut"ri. N"i a( c"nstatat ("rtalitatea +n (as% a ciprinidel"r dintr3un 0ele*teu +n care te(peratura apei a atins val"area de 11)"' . Sup"rt% varia$ii i(p"rtante *i #recvente ale te(peraturii apei. 'iprinidele cultivate sup"rt% bine varia$ii (ari ale c"n$inutului apei +n "<igen s"lvit. 8ne"ri1 varia$iile =ilnice ale "<igenului s"lvit1 vara1 +n peri"ade de +n#l"rire a apei1 sunt de p2n% la 8 (g K l. De ase(enea1 +n anu(ite c"ndi$ii1 sup"rt% pe peri"ade de (ai (ulte "re 5vara6 sau =ile 5iarna6 c"ncentra$ii ale "<igenului s"lvit de nu(ai G1) I 1 (g K l. Aal"area pJ3ului apei p"ate "scila +ntre ) *i & #%r% a pr"v"ca ("rtalitate. Regi(ul ali(entar este divers1 cuprin=2nd apr"ape t"ate nivelele tr"#ice din 0ele*tee: detritus1 bacterii1 =""bent"s1 #it"planct"n1 =""planct"n1 (acr"#ite *i1 +n situa$ii rare1 c0iar pe*ti. ?n 1&., a( c"nstatat +ntr3un 0ele*teu de cre*tere vara I 5cu supra#a$a de 18 0a6 un #en"(en de canibalis( e<tins1 la e<e(plarele de crap cu greutatea (edie de 1GG312G g K e<. 5(aj"ritatea p"pula$iei piscic"le avea greutatea (edie de )31G g K e<.66 +n intestinul e<e(plarel"r canibale a( g%sit cate 13 e<. pui (ici de crap. Lungi(ea intestinului este de p2n% la 1) "ri lungi(ea c"rpului. Rit(ul de cre*tere di#er% +n #unc$ie de specie1 respectiv v2rst% *i nivelul nutri$iei. ?n general1 greut%$ile (edii +nregistrate sunt de 2G3-G gKe<. la vara I1 1)G32)G gKe<. la vara a II3a *i ,GG31GGG gKe<. la vara a III3a. La nivel ("ndial1 ciprinidele cuprind un #"arte (are nu(%r de specii *i +n cadrul #iec%rei specii un #"arte (are nu(%r de indivi=i. 8nii aut"ri c"nsider% c% +n apele c"ntinentale 512,GGG F( 6 tr%iesc -1 O din speciile de pe*ti1 +n ti(p ce +n (%ri *i "ceane 511 2 (iliarde F( 6 tr%iesc )& O din specii. Nu(%rul (ediu de indivi=i al #iec%rei specii este de 11. (iliarde +n (ediul (arin *i 8 (ili"ane S 8 (iliarde +n ape dulci. A"lu(ul de ap% care revine unui e<e(plar este de 11) I 1.)GG( +n apele c"ntinentale *i 11. GG ( +n apele (arine. 'iprinidele repre=int% la nivel gl"bal 2G O din speciile e<istente +n apele c"ntinentale *i apr"ape )G O +n Eur"pa *i Asia. /r"duc$ia de ciprinide la nivel ("ndial dep%*e*te , (ili"ane de t"ne 5sal("nidele repre=int% cca. G1, (ili"ane t"ne61 cele (ai cultivate #iind speciile +nt2lnite *i +n R"(2nia.
21

Cyprinus carpio L.5crap c"(un6 'rapul tr%ie*te +n ape dulci1 c"ntinentale1 une"ri +n ape u*"r sal(astre. Reparti$ia ge"gra#ic% este e<tre( de e<tins%1 +nt2lnindu3se +n t"ate c"ntinentele. ?n ("d natural1 crapul c"(un se +nt2lne*te +n Eur"pa1 Asia1 A#rica *i lipse*te din A(erica de N"rd1 A(erica de Sud1 Hadagascar *i Australia1 aici #iind acli(ati=at +n sec. @I@3@@. ?n R"(2nia1 crapul s%lbatic se +nt2lnea +n t"ate apele interi"are p2n% la altitudinea de -)G (. '"ndi$iile cele (ai bune pentru repr"ducere *i cre*tere le "#ereau b%l$ile per(anente din ="na inundabil% a Dun%rii *i Delta Dun%rii. 'rapul este pu$in e<igent #a$% de calitatea apei. 'antitatea "pti(% de "<igen s"lvit +n ap% este de )3. (gKl1 (ini(a este de 23 (gKl1 supravie$uie*te la 1 (gKl *i c"ncentra$ia letal% este de G113G1) (gKl. 'rapul s%lbatic c"nsu(% 1G3-)2 (g D2KFgK"ra1 crapul de cultur% 7alitia 22G32,G (gKFgK"ra *i crapul de cultur% Lausit=1 1&23221 (gKFgK"ra. Sup"rt% varia$ii (ari ale "<igenului (ai ales vara1 +n peri"ada de +n#l"rire a apei. Este t"lerant la varia$ii ale pJIului +n li(itele val"ril"r )3&1 dar este sensibil la c"ncentra$ii (ici de a("niac sau a="ti$i. 'rapul tr%ie*te +n ape cu te(peraturi cuprinse +ntre 1 *i )"'1 se 0r%ne*te +ncep2nd de la )3&"' dup% unii aut"ri sau c0iar de la
"

' dup% al$i aut"ri1 se repr"duce la 1,318"' *i se de=v"lt% "pti( +n

intervalul 2,32."' sau c0iar G"'. 'a ur(are a cercet%ril"r e#ectuate *i a e<perien$ei pers"nale1 se p"ate spune c% intervalul ter(ic "pti( de cre*tere a crapului este de 1832, "'1 te(peraturile (ai (ari c"nduc2nd la situa$ii care p"t sc%pa de sub c"ntr"l dat"rit% +n pri(ul r2nd vite=ei (ari cu care se des#%*"ar% pr"cesele c0i(ice *i bi"l"gice din 0ele*teu1 cu c"nsu( (are de "<igen. A*a cu( a( (ai (en$i"nat1 se p"t +nregistra ("rtalit%$i +n (as% la te(peraturi ale apei (ai (ari de 1"' la rasele sau liniile de crap l"cale. Atunci c2nd te(peratura apei scade sub 1G"'1 activitatea crapului se reduce c"nsiderabil1 iar la te(peraturi (ai (ici de .38"' intr% +n repa"sul de iarn% 50ibernare6. ?nt"tdeauna crapul +*i :c"nstruie*te4 a*a3=ise :vetre de iernare4 s%pate +n (2l pe care nu le p%r%se*te +n t"t cursul iernii dec2t daca este +n peric"l. Repr"ducerea crapului are l"c pri(%vara la s#2r*itul lunii aprilie 3 +nceputul lunii (ai1 la te(peratura apei de 1,318"'. 8nii aut"ri (en$i"nea=% repr"duceri la te(peraturi ale apei de 1- 3 1,"' sau c0iar 1 31,"'. Dv"gene=a este in#luen$at% de te(peratura apei1 nivelul nutri$iei1 calitatea (ediului *i nu(%rul =ilel"r +ns"rite. 3.3. Si"te#e de c e%te e a cip inidelo 'iprinicultura p"ate #i clasi#icat% +n #unc$ie de nu(%rul de specii crescut1 caracteristicile c"nstructive ale spa$iului de cre*tere *i nivelul pr"duc$iei reali=ate pe unitatea de supra#a$% 5sau v"lu(6.
22

H"n"cultura repre=int% cre*terea unei singure specii +ntr3un spa$iu destinat acestui sc"p. Are avantaje: lipsa c"ncuren$il"r la 0ran%1 (aterialul piscic"l nu trebuie s"rtat1 pr"ductivitatea bun% la pescuit *i livrare *i de=avantaje: nu se val"ri#ic% t"ate nivelele tr"#ice1 cre*te nu(%rul 0ele*teel"r +n situa$ia +n care d"re*ti s% cultivi (ai (ulte specii1 s.a. H"n"cultura este rec"(andat%1 +n siste(ele clasice1 se(iintensive *i intensive la cre*terea puil"r *i este "bligat"rie la cre*terea intensiv% a pe*telui de c"nsu( *i la cre*terea superintensiv% pentru "rice categ"rie de v2rst%. /"licultura repre=int% cre*terea (ai (ult"r specii de pe*ti +n acela*i spa$iu 50ele*teu1 ia=1 etc.6 . Are avantaje: val"ri#icarea (ai bun% a p"ten$ialului tr"#ic1 "#ert% diversi#icat% s"rti(ental adresata c"nsu(at"ril"r1 cre*terea pr"duc$iei cu acelea*i e#"rt u(an *i #inanciar *i de=avantaje: c"ncuren$% la 0ran% intre specii 1 necesar de #"r$% de (unc% supli(entar% la pescuitul de rec"lt%1 dep"=ite supli(entare pentru parcarea pe*telui (ar#%. /"licultura este rec"(andat% +n lacuri1 ia=uri *i unele 0ele*tee pentru pr"duc$ii e<tensive1 se(iintensive *i une"ri intensive. Spa$iile de cre*tere industrial% p"t #i c"nstituite din lacuri1 ia=uri1 0ele*tee1 viviere #l"tabile *i instala$ii industriale ter("statate . Lacurile sunt ba=ine acvatice cu destina$ia principal% di#erit%: acu(ulare ap% p"tabil% sau industrial%1 atenuarea viituril"r1 iriga$ie1 energetic% *.a.1 caracteri=ate de supra#e$e *i ad2nci(i (ari. Lacurile din ="na c"linar% *i de *es sunt +nt"tdeauna #"l"site *i pentru piscicultur% 5ciprinicultur%6 spre de"sebire de lacurile din ="na ("ntan% +n care p"pula$ia piscic"l% este natural% *i d"ar +n pu$ine l"curi sunt #"l"site viviere #l"tabile pentru cre*terea sal("nidel"r. Ia=urile sunt ba=ine acvatice de i(p"rtan$% l"cal% cu destina$ii (ultiple: piscicultur%1 atenuarea viituril"r1 re=erv"are de ap% pentru ani(ale1 arare"ri cre*terea ra$el"r1 *.a. *i sunt caracteri=ate de supra#e$e (ici 5)31G 0a6 *i (edii 52G3-G 0a61 destul de rar ,G I 1GG 0a. Ad2nci(ea (a<i(% a apei este de 23- (. Jele*teele sunt ba=ine piscic"le speciale c"nstruite prin +ndiguirea unei supra#e$e plane. Jele*teele sunt #"l"site nu(ai pentru piscicultur% *i pu$ine1 a(plasate +n ="ne #av"rabile cli(atic1 pentru cre*terea "re=ului. Jele*teele au (%ri(i e<tre( de variabile1 de la )G I 1GG (p la c2teva sute de 0a sau c0iar (ai (ult. Ad2nci(ea (edie a apei este de 1123118 (1 arare"ri (ai (ult. Supra#a$a *i ad2nci(ea 0ele*teel"r este dictat% de destina$ia acest"r: cre*terea1 parcarea1 iernarea repr"duc%t"ril"r1 repr"ducere natural3dirijat%1 de=v"ltarea p"stlarvar%1 cre*terea vara I1 cre*tere vara II sau III1 parcare pe*te de c"nsu(1 iernare *i de carantin%. Aivierele #l"tabile sunt c"nstruc$ii speciale1 c"n#ec$i"nate din plas% ("ntat% pe #l"t"ri. 'aracteristicile te0nice ale plasei sunt di#erite dar1 +n ("d "bi*nuit se #"l"se*te plas% din (aterial sintetic1 tratat special pentru a i se c"n#eri elasticitate1 re=isten$% *i durabilitate. H%ri(ea "c0iului plasei se c"(and% +n #unc$ie de (%ri(ea pe*til"r care v"r #i crescu$i +n viviere. !l"t"rii sunt c"n#ec$i"na$i din (etal sau (ateriale sintetice. Di(ensi"narea l"r asigur% #l"tabilitatea ansa(blului
2

#"r(at din: #l"t"ri1 plas%1 plat#"r(% de acces1 plat#"r(% ad(inistrativ% *i ) I 1G O din greutatea pr"duc$iei reali=ate. D vivier% #l"tabil% are (ai (ulte c"(parti(ente a c%r"r di(ensiuni sunt variabile dar nu (ai (ari de , < < 5L < l < 06 pentru ciprinicultur%. Aivierele #l"tabile se a(plasea=% pe lacuri care sunt caracteri=ate de ad2nci(i (ari1 v"lu(e (ari de ap% tran=itat% *i care nu sunt #"l"site ca re=erv"are de ap% p"tabil%. /r"duc$iile reali=ate sunt de cel pu$in 1G I 2G FgK(.c.1 dar +n ("d "bi*nuit se reali=ea=% 1GG Fg K ( . Instala$iile industriale 5ba=ine ter("statate6 #"l"site +n cre*terea pe*telui sunt c"nstituite din instala$ii c"(ple<e sc"ase de sub in#luen$a #act"ril"r e<terni si au in c"(p"nenta: instala$ii de preparare a apei te0n"l"gice1 ba=inul 5cel (ai adesea1 ba=inele6 de cre*tere a pe*telui1 instala$iile de ("nit"ri=are a calit%$ii (ediului *i instala$iile de epurare a apei evacuate. Siste(ele ("derne sunt asistate de calculat"are cu pr"gra(e speciale. Sunt d"u% pr"cedee de crescut pe*ti +n instala$ii industriale ter("statate: 3 siste(e cu ali(entare c"ntinu% 5SA'6 3 siste(e cu ap% recirculat% 5SAR6 Siste(ele cu ali(entare c"ntinu% sunt #"l"site +n ="ne cu surse de ali(entare cu debite (ari *i restric$ii di(inuate privind calitatea apei evacuate. Siste(ele cu ap% recirculat% sunt #"l"site +nde"sebi +n $%ri cu legisla$ie restrictiv% privind calitatea apel"r u=ate. Sc0e(atic siste(ele de cre*tere a ciprinidel"r 5*i a alt"r grupe de pe*ti6 p"t #i pre=entate ast#el: Lacuri E<tensiv%

Policultur

Iazuri Semiintensiv Heletee Intensiv

H"n"cultur%

Aiviere Superintensiv% Ca=ine ter("state

2-

'iprinicultura p"ate #i clasi#icata si dupa nivelul de intensi#icare a pr"ductiei pe unitatea de supra#ata sau v"lu( 1 ast#el : 3 /r"ductia e<tensiva se reali=ea=a e<clusiv pe ba=a pr"ductivitatii piscic"le naturale si p"ate #i de 1GG I )GG FgK0a 3 /r"ductia se(iintensiva se reali=ea=a pe ba=a pr"ductivatatii piscic"le naturale sti(ulata prin ad(inistrarea de ingrasa(inte 5"rganice si (inerale 6 si a(enda(ente si a 0ranei supli(entare de calitate slaba 5 g"=uri si sparturi de cereale 6 sau (edie 5 a(estec de cereale (acinate si sr"turi dar #ara c"(p"nente pr"teice de "rigine vegetala sau ani(ala1 pre(i<uri vita(in"3(inerale1 s.a. 6. /r"ductia se(iintensiva este cuprinsa in intervalul )GG I 2.GGG FgK0a. 3 /r"ductia intensiva se reali=ea=a in c"nditii te0nice de"sebite1 care insea(na : 3 interdictia ad(inistrarii de ingrasa(inte "rganice sau (inerale aplicarea un"r pr"ceduri severe de preventie i0ti"pat"l"gica p"pularea cu e<e(plare de aceeasi (ari(e (entinerea "<igenului s"lvit la val"ri (ini(e de ) (gKl #"l"sirea #urajel"r granulate de calitate #"arte buna ("nit"ri=area =ilnica a p"pulatiei piscic"le si a (ediului

/r"ductiile de 2.GGG I 2G.GGG FgK0a sunt c"nsiderate pr"ductii intensive 3 /r"ductii superintensive sunt acele pr"ductii reali=ate in c"nditii te0nice de"sebite 1 (ai (ari de 2G.GGG FgK0a sau 2G FgK(.c. 3.3.1. Cresterea crapului in monocultura Stabilirea nu(arului de repr"ducat"ri L"tul de repr"duc%t"ri de crap necesari +ntr3" cresc%t"rie este di(ensi"nat pe ba=a ur(%t"arel"r criterii : nu(%rul *iKsau cantitatea de pui de " vara necesari1 pr"li#icitatea rasei 5liniei sau variet%$ii61 #elul repr"ducerii aplicate 5natural I dirijata sau arti#iciala 6 si c"ndi$iil"r te0n"l"gice l"cale. /r"li#icitatea relativa te"retica a #e(elel"r de crap de cultura este de 1GG.GGG I 12G.GGG icre pe Fil"gra( greutate c"rp"rala. !e(elele de crap selecti"nat au pr"li#icitatea de 1-G.GGG I 18G.GGG icre la 1 Fg. greutate c"rp"rala. In realitate 1 pr"li#icitatea este variabila si depinde de rasa 5 linie sau varietate 6 1 varsta si c"nditiile de viata. Se rec"(and% e#ectuarea studiil"r privind stabilirea pr"li#icitatii #e(elel"r de crap la #iecare crescat"rie sau ad"ptarea1 in calcule1 a pr"li#icitatii relative de 1GG.GGG b"abe icra la 1 Fg. greutate c"rp"rala. /r"centul de #ecundare la repr"ducerea natural I dirijata 1 in ca=ul #"l"sirii a d"i (asculi de buna calitate pentru #iecare #e(ela1 este de ,G O iar la repr"ducerea arti#icial%1 .G I 8G O.
2)

/r"centul de ecl"=are la repr"ducerea natural I dirijata este de -G O1 iar la repr"ducerea arti#iciala este de .G I &G O. Supravietuirea de la stadiul de larva ecl"=ata la pui 5 2G =ile 6 este de )G O in 0elestee si ,G I 8G O in statii de repr"ducere arti#iciala. Supravietuirea in pri(ul an de crestere este de -G I ,G O in 0elestee si 8G I &G O in viviere #l"tabile sau instalatii industriale 5 ba=ine ter("statate 6. 7reutatea (edie individuala 5T 6 reali=ata in 0elestee este de G I )G gKe<. 5(ai rar ,G I 8G g K e<.6 si in viviere sau instalatii industriale 5 ba=ine ter("statate 6 este de 1)G I 2GG g K e<. 5(ai rar 2)G g K e<.6. In practica piscic"la1 la nivelul te0n"l"giil"r actuale 52GG)61 in c"nditii de 0elesteu1 #er(ierii reali=ea=a 1.GGG Fg pui de crap de " vara pentru #iecare #a(ilie #"l"sita la repr"ducere. 7i*te/,*l*-ia !ep!*$"'e!ii ,at"!al $i!i8ate la '!ap Ci"te0n"l"gia repr"ducerii natural dirijate repre=int% un c"(ple< de pr"ceduri care1 aplicate1 c"nduc la "b$inerea descenden$il"r prin interven$ia direct% a "(ului +n "pti(i=area c"ndi$iil"r de (ediu1 alegerea ("(entului *i 0r%nirea sti(ulat% a descenden$il"r. Repr"ducerea1 ca #en"(en bi"l"gic1 are l"c +n c"ndi$ii naturale1 +n 0ele*tee c"ncepute si reali=ate special acestui sc"p. .ele+teele de reproducere sunt c"ncepute s% c"respund% cerin$el"r bi"l"gice ale crapului +n c"ndi$ii "pti(i=ate. /rincipalele caracteristici te0nice sunt: supra#a$a "pti(% este de )GG31.GGG (pM ad2nci(ea "pti(% G18311- ( pe plat#"r(% *i 11-321G ( +n canalele dren"areM supra#a$a ac"perit% cu vegeta$ie peren% 2G OM debitul de ali(entare: s% asigure u(plerea 0ele*teului +n (a<i( 12 "reM instala$ia de evacuare: s% asigure un debit (a<i( egal cu cel de ali(entare. 1. Dubisc0: au un canal dren"r peri(etral care +nc"nj"ar% " plat#"r(% +nierbat%. Este tipul de 0ele*teu de repr"ducere +nt2lnit cel (ai des +n R"(2nia. 2. J"#er: supra#a$a se +(parte +n ="na a("nte care "cup% 1 K din 0ele*teu *i are ad2nci(e #"arte (ic% 5 G3)G c(6 *i ="na aval1 care are " ad2nci(e de G183112 (. . Q"UalsFi: +n plan l"ngitudinal supra#a$a este +(p%r$it% +n (ediana (ai pu$in ad2nc%1 +nierbat%. -. Acvares: au un canal dren"r #"arte bine individuali=at 5sec$iune trape="idal% C P 8 (1 b P - (1 0 P G12 I G18 (6 cu panta pr"nun$at% "rientat% de la ali(entare 5G12(6
2,

Dup% c"ncep$ia de a(enajare1 sunt (ai (ulte tipuri de 0ele*tee de repr"ducere:

="ne: d"u% dren"are

ad2nci1 destinate parc%rii #e(elel"r *i respectiv1 (asculil"r1 separate de " ="n%

spre evacuare 5G18 (61 a(enajarea plat#"r(el"r +ntr3" pant% uni#"r(% de la ba=a diguril"r spre dren"r *i ben=i +nierbate1 cu l%$i(ea de 21) (1 peri(etrale canalului dren"r si diguril"r. Pregtirea hele+teelor +n vederea repr"ducerii +ncepe i(ediat dup% g"lirea l"r 5+n anul precedent6 prin drenarea ="nel"r u(ede *i +ns%(2n$area cu ierburi perene a ="nel"r destinate acestui sc"p. '2nd substratul vegetal nu se de=v"lt% c"respun=%t"r1 se +ns%(2n$ea=% "r= +n luna aprilie. Supra#a$a t"tal% +nierbat% nu trebuie s% dep%*easc% 2G O din supra#a$a 0ele*teului. Restul supra#e$ei se prelucrea=% (ecanic1 cu grap% cu discuri sau cultivat"r1 +n sc"pul distrugerii vegeta$iei1 +ngl"b%rii +n s"l a resturil"r vegetale1 a +ngr%*%(2ntului "rganic *i varului *i pentru aerarea s"lului. De=in#ec$ia 0ele*teului se #ace anual1 +n ="nele de b%ltire a apei1 cu cl"rur% de var1 1GG gK (2. Sti(ularea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale se reali=ea=% ac$i"n2nd asupra: substratului 5plat#"r(ei6: ad(inistrat 2G3-G tK0a gun"i de grajd c"(plet #er(entat1 ad(inistrat 1.GGG Fg K0a var stins *i prelucrarea (ecanic% cu grapa cu discuri sau cultivat"r
-

apei: ad(inistrat p2n% la -GG FgK0a #2n1 G12 g K (c K =i dr"jdie de pani#ica$ie *i 1 gK ( K =i #%in% de pe*te.

'"(baterea pr%d%t"ril"r *i r%pit"ril"r se "rgani=ea=% +naintea inund%rii. Se rec"(and% c"nstruirea unui gard u*"r din plas% vec0e 5de n%v"d6 sau din plase de stu# pentru a +(piedica p%trunderea br"a*tel"r *i ("ntarea te(p"rar% a unui gard electric standardi=at pentru a +(piedica p%trunderea vidrel"r. /nundarea hele+teelor de repr"ducere natural dirijat% se +ncepe atunci c2nd te(peratura apei are un trend c"nstant ascendent *i atinge val"area de 18G'. Inundarea 0ele*teel"r +n vederea repr"ducerii se #ace prin siste(e de #iltrare. Se rec"(and% #"l"sirea #iltrel"r paralelipipedice 5di(ensiunea calculat% +n #unc$ie de +nc%rcarea apei +n resturi vegetale *i substan$e care +n#und% #iltrul61 c"n#ec$i"nate din tabl% in"< per#"rata1 cu trei trepte de #iltrare:0 P , ((1 0 P (( *i 0 P 11G (( 5"pti( G18 ((6. Popularea optim a hele+teelor de repr"ducere natural dirijat% cu repr"ducat"ri de crap se #ace cu 1G31) #a(. K 0a +n 0ele*tee din care nu p"t #i pescui$i repr"duc%t"rii dup% 2 (a<i( =ile de repr"ducere *i 2G3 G #a(. K 0a 51 #a(. la GG I )GG (p6 pentru 0ele*teele din care repr"duc%t"rii p"t #i pescui$i t"tal1 i(ediat dup% depunerea pantel"r. ?n aceast% situa$ie trebuie ad(inistrat% 0rana natural% "b$inut% +n culturi dirijate *i 0ran% supli(entar% accesibil% alevinil"r 5pui
pre(erg%t"r #"r(%rii s"l=il"rM larv% de pete6. de pete +n stadiul

Se rec"(and% #"l"sirea l"turil"r de repr"duc%t"ri de aceea*i v2rst%

dar ac"l" unde #e(elele sunt de v2rste di#erite1 "bligat"riu se p"pulea=% #iecare 0ele*teu cu #e(ele de

2.

aceea*i (%ri(eM +n ca= c"ntrar1 se "b$in pui cu variabilitate di(ensi"nal% (are. Neuni#"r(itatea (are a puil"r este cau=at% de ur(%t"rii #act"ri:
-

v2rsta di#erit% a #e(elel"r #ace ca icrele s% aib% (%ri(i di#erite 5dia(etrul (a<i( al icrei este la #e(ele de 5,6 .38 5&6 ani6 *i cantitatea de substan$e lip"pr"teice destinate 0r%nirii e(bri"nului *i dep"=itate +n sacul vitelin1 0r%nirii ulteri"are a larvei s% #ie di#erit%. Acesta este un #act"r seri"s de di#eren$iere a cre*terii puil"r. v2rsta di#erit% a #e(elel"r #ace ca repr"ducerea l"r s% se #ac% la di#eren$e de ti(p de 1323 3- =ile. D di#eren$% de 23 =ile la ecl"=are va c"nduce la " di#eren$% de 23 "ri (ai (are a unui pui #at% de altul. +n cre*terea industrial%1 +n interi"rul p"pula$iil"r nu(er"ase1 indivi=ii (ici v"r r%(2ne t"t (ai (ici iar indivi=ii (ari v"r cre*te t"t (ai (ari.

Aariabilitatea di(ensi"nal% accentuat%1 creea=% pr"ble(e (ari1 +n special #inanciare: pre$ul "b$inut este (ic1 i(aginea #ir(ei este deteri"rat%1 greutatea c"(erciali=abil% 51123118 Fg K e<6 se reali=ea=% +n sau - ani1 etc. !eproducerea crapului1 are l"c +n =iua a 23a1 a 3a *i eventual a -3a de la p"pulare1 +n special +n intervalele .3& a ( *i 1832G p (. Haturarea c"(plet% a icrel"r depinde1 la aceea*i ras%1 de v2rst% *i starea #i=i"l"gic%. Repr"ducerea natural dirijat% este un (are spectac"l1 nu nu(ai pentru pr"#esi"ni*ti. !e(ela ur(at% #"arte +ndeapr"ape de 132 (asculi1 +n"at% +n ="na +nierbat%1 apr"ape de supra#a$a apei *i dup% un tur de recun"a*tere a ="nei1 se +nt"arce pe " parte *i e<ecut% (i*c%ri energice ale trunc0iului1 pentru a e<pul=a icre1 pe " distan$% de 132 (M pau=% pe 132 ( *i c"ntinu% pe aceea*i direc$ie sau se +nt"arce. Hasculii " ur(ea=% +ndeapr"ape1 +i (asea=% abd"(enul cu b"tul pentru a " ajuta s% eli(ine icrele1 c"ntractea=% puternic (u*c0ii abd"(inali *i #ac (i*c%ri a(ple *i energice cu c"ada pentru a elibera sper(a +n cantitate c2t (ai (are1 su#icient% pentru a #ecunda icrele +(pr%*tiate +ntr3un spa$iu a*a (are. Hi*c%rile energice ale caudalel"r 5care b%taie *i b"iste. Repr"duc%t"rii selecti"nati1 cu c"rpul +nalt *i scurt1 au " repr"ducere (ult (ai pu$in g%l%gi"as%1 (ai discret%. Icrele1 lipici"ase1 se prind de un substrat vegetal *i sunt #ecundate. Icrele care nu sunt #ecundate ("r i(ediat1 cele care cad pe p%(2nt 5c0iar #ecundate6 ("r +n peri"ada ur(%t"are din cau=a c"l(at%rii (e(branei *i ne"<igen%rii e(bri"nului. /ncu aia durea=% &G grade =ile1 cca ) =ile la te(peratura c"nstat% a apei de 18G'. Larvele ecl"=ate r%(2n lipite de substrat c2teva "re1 dup% care #ac (i*c%ri pe distan$e #"arte (ici *i se reata*ea=% repede de substrat.
28
in de c"ad)1

#ac s% sar% str"pi de ap%1 pr"duc un

=g"("t puternic de 11b%taie4 a apei1 de unde *i denu(irele p"pulare de: b%taia pe*telui1 pe*te a#lat +n

?n ("(entul ecl"=%rii1 larvele au c"rpul transparent cu pete pig(entare brun +nc0is. Dc0ii sunt pig(enta$i1 gura ne#unc$i"nal% aripi"arele pect"rale sunt #unc$i"nale *i (e(brana +n"t%t"are c"ntinu%1 ve=ica +n"t%t"are lipse*te1 sacul vitelin bine individuali=at. 'apacitatea de +n"t #iind redus% *i pentru a trans#"r(a re=erva de 0ran% +n (as% c"rp"ral% nu +n energie destinat% (i*c%rii1 larvele stau lipite de vegeta$ie +n pri(ele ,3-8 "re. La v2rsta de 2 5d"u%6 =ile larvele devin active *i de la v2rsta de trei =ile +*i asigur% energia necesar% din re=erva sacului vitelin 5di(inuat ca v"lu(6 *i din 0rana e<"gen%. Ae=ica +n"t%t"are #"r(at% *i plin% cu aer1 le per(ite deplasarea lejer% +n ap%1 +n c%utarea de in#u="ri. De=v"ltarea (u*c0il"r *i sc0eletului se intensi#ic%. 7i*te/,*l*-ia !ep!*$"'e!ii a!ti(i'iale a '!ap"l"i Ci"te0n"l"gia repr"ducerii arti#iciale a crapului de#ine*te un c"(ple< de pr"ceduri care1 aplicate1 c"nduc la "b$inerea larvel"r de crap +n c"ndi$ii "pti(i=ate *i cu randa(ente superi"are cel"r din (ediul natural. Repr"ducerea arti#icial% a pe*til"r de#ine*te activitatea prin care "(ul intervine direct +n sti(ularea 0"r("nal% a (atur%rii g"nadel"r1 c"lectarea ele(entel"r se(inale 5"vule1 sper(at"="i=i61 crearea c"ndi$iil"r necesare #ecund%rii *i incuba$iei icrel"r *i de=v"lt%rii p"ste(bri"nare. (7i*te/,*l*-ia $e39*lt)!ii p*&tla!9a!e La v2rsta de 2 3 =ile larvele +ncep s% se 0r%neasc% *i cu ele(ente tr"#ice din (ediul e<teri"r. /2n% la res"rb$ia sacului vitelin1 larvele se 0r%nesc +n special cu alge unicelulare 5Oscillatoria *i Closterium sunt (ai #recvent c"nsu(ate1 c0iar dac% alg"#l"ra este bine de=v"ltat%61 dar *i cu r"ti#ere 5Brachionus *i 1eratella61 (ici clad"cere 5Bosmina6 *i c0iar nauplii de c"pep"de. ?ncep2nd cu =iua ) 3 , de via$%1 0rana devine pr"gresiv (ai variat% *i (ai b"gat%: este alc%tuit% din alge1 r"ti#ere1 clad"cere1 c"pep"de1 larve de c0ir"n"(ide 5 care in stadiul juvenil sunt planct"nice 6 *i c0iar "strac"de. Algele c"nstituie un ele(ent principal1 dar =""planct"nul +ncepe s% devin% d"(inant. Se (ani#est% " interrela$ie str2ns% +ntre intensitatea 0r%nirii *i de=v"ltarea tubului digestiv. Ev"lu$ia intestinului depinde +n pri(ul r2nd de calitatea *i cantitatea 0ranei digerate. /eretele intestinal cap%t% " structur% speci#ic% prin apari$ia un"r cute sau pliuri dispuse +n =ig3=ag1 (ai +ndesite *i evidente +n partea anteri"ar% a intestinului. Lipsa 0ranei speci#ice acestei peri"ade deter(in% pe de " parte reducerea 0r%nirii end"gene *i persisten$a sacului vitelin p2n% +n a .3a sau a 83a =i ca r%spuns de ap%rare a "rganis(ului1 dar *i cau=% a debili=%rii larvei *i pe de alt% parte intestinul se de=v"lt% insu#icient1 cu ("di#ic%ri +n ce prive*te supra#a$a intern% 5nu(%rul *i (%ri(ea pliuril"r6 *i c0iar cu ("di#ic%ri ale celulel"r care #"r(ea=% epiteliul intestinal. Studiile privind #i=i"l"gia nutri$iei alevinil"r de crap au eviden$iat i(p"rtan$a de"sebit% a nivelului de de=v"ltare *i accesibilitate a bi"(asei planct"nice speci#ice1 a c%rei insu#icien$% pe
2&

peri"ade (ai (ari de

3 - =ile deter(in% " de=v"ltare insu#icient% a structurii tubului digestiv cu

repercursiuni evidente asupra rit(ului de cre*tere *i a de=v"lt%rii ulteri"are. /2n% la v2rsta de 1. 3 18 =ile1 alevinul de crap este prep"nderent =""planct"n"#ag1 c0iar dac% (ai c"nsu(% *i alge unicelulare *i +ncep s% apar% +n 0rana lui (ici larve de c0ir"n"(ide 5care +n acest stadiu de de=v"ltare sunt planct"nice6. ?n #unc$ie de natura 0ranei se de"sebesc d"u% etape i(p"rtante +n de=v"ltarea p"stlarvar% a crapului :

alevinii sunt prep"nderent #it"planct"n"#agi +n peri"ada nutri$iei (i<te *i +n ur(%t"arele 2 3 =ileM alevinii sunt prep"nderent =""planct"n"#agi +n peri"ada , 3 1) =ile. P!e-)ti!ea /ele5teel*! $e $e39*lta!e p*&tla!9a!) '"ndi$iile e<istente +n unit%$ile de acvacultur% industrial% din R"(2nia nu #ac p"sibil

c"ntr"lul *i c"rectarea #act"ril"r (ediali1 ci nu(ai a(eli"rarea l"r pentru a se crea c"ndi$iile necesare unei de=v"lt%ri p"stlarvare n"r(ale. 'erin$ele pri("rdiale sunt: 0rana speci#ic% acestei etape de de=v"ltare *i "<igenul necesar respira$iei *i (etab"lis(ului n"r(al. ?n acvacultura clasic% se +nt2lnesc d"u% situa$ii1 u*"r di#erite1 privind de=v"ltarea p"stlarvar% 5cre*terea alevinil"r6: 3 alevinii sunt crescu$i +n ba=inul +n care s3au repr"dus p%rin$iiM 3 larvele1 re=ultat al repr"ducerii arti#iciale sunt p"pulate intr3un 0ele*teu de cre*tere a alevinil"r 5de=v"ltare p"stlarvar%6 De=v"ltarea p"stlarvar% 5cre*terea alevinil"r6 +n 0ele*teele de repr"ducere a #"st preg%tit% +nainte *i dup% inundare c"n#"r( pr"ceduril"r descrise la 11/reg%tirea 0ele*teel"r de repr"ducere4. /reg%tirea 0ele*teel"r ce ur(ea=% a #i p"pulate cu larve +n vederea cre*terii +n peri"ada de alevin1 adic% )318 =ile1 c"nst% +n : repara$ia c"nstruc$iil"r 0idr"te0niceM veri#icarea *i repara$ia inventarului au<iliar 5vanete1 site1 gr%tare *i #iltre6M reali=area unui gard de pr"tec$ie 5+(p"triva br"a*tel"r6 c"n#ec$i"nat din plase de stu# sau plasa vec0e de nav"dM -

dec"l(atat dren"are *i drenat t"at% supra#a$a plat#"r(eiM ad(inistrat 1GG gK(p1 cl"rur% de var +n ="nele u(edeM ad(inistrat 1GGG FgK0a var nestins1 uni#"r( distribuit pe t"at% supra#a$a plat#"r(ei ad(inistrat gun"i de grajd1 c"(plet #er(entat 5(rani$%61 2G3-G tK0a1 uni#"r( distribuit pe supra#a$a plat#"r(eiM

+nc"rp"rat +n s"l1 +ngr%*%(intele *i a(enda(entele *i distrus vegeta$ia1 prin treceri succesive cu grapa cu discuri sau cultivat"rM ad(inistrat tu# vulcanic 5V P 38 ((61 ) t" K 0a1 +n ="na instala$iei de ali(entareM inundat 0ele*teul prin #iltre de nRtal cu 1) =ile +naintea p"pul%rii 5c"ndi$ie "bligat"rie6 pentru a avea un (a<i( al de=v"lt%rii =""planct"nuluiM ad(inistrat #2n de cea (ai bun% calitate1 p2n% la -GG FgK0a1 uni#"r( distribuit pe supra#a$a apeiM ad(inistrat G12 gK( K=i dr"jdie de pani#ica$ie1 +n #"r(% e(ulsi"nat%1 uni#"r( distribuit% pe supra#a$a 0ele*teului +n pri(ele ) =ile de la inundareM ad(inistrat 1 gK( K =i #%in% de pe*te1 uni#"r( distribuit% pe supra#a$a 0ele*teului1 +n pri(ele ) =ile de la inundareM ad(inistrat1 dac% se de=v"lt% " p"pula$ie nu(er"as% de pl"*ni$e1 ("t"rin%1 -G l K 0a1 +n ="na lit"ral%1 la (ijl"cul #iec%rui dig.

Atrag aten$ia asupra #aptului c% t"ate d"=ele substan$el"r *i (ateriil"r ad(inistrate sunt "pti(e pentru 0abitatul de la Acvares Ia*i *i sunt d"ar "rientative pentru alte 0abitate. !"l"sirea l"r "blig% la " ("nit"ri=are strict% a calit%$ii (ediului +n t"at% peri"ada1 de la inundare *i p2n% la pescuit. ?n =iua a 1)3a de la inundare1 0ele*teul se p"pulea=% cu larve de 3) =ile. ?n ca=ul p"pul%ril"r 0ele*teel"r de de=v"ltare p"stlarvar%1 se va avea +n vedere distribu$ia peri(etral% uni#"r(% *i lansarea larvel"r prin scu#undarea recipientului de transp"rt 5g%leat% sau sac p"lietilen%6 +n ap%1 +nclinarea *i deversarea u*"ar%. #orma de populare depinde direct de gradul de de=v"ltare al bi"(asei planct"nice accesibile alevinil"r +n di#erite etape: in#u="ri1 alge ver=i1 =""planct"n *i =""bent"s 5#"r(e juvenile6. Se #"l"sesc densit%$i de G1)321G 5 1G6 (il K 0a larve de 3) =ile. Jrana "#erit% de bi"(asa planct"nic% e<istent% +n 0ele*teu p"ate #i 5*i une"ri este "bligat"riu6 supli(entat% cu "rganis(e reali=ate +n culturi dirijate. 2ntreinerea ale"inilor. '2nd larvele au v2rsta de , =ile se ini$ia=% ad(inistrarea unui #uraj special1 prestarter1 +n cantitate de 8 FgK0aK=i1 distribuit +n 1G repri=e 5tainuri61 uni#"r( pe t"at% supra#a$a 0ele*teului. 'antitatea de #uraj ad(inistrat se supli(entea=% cu 1 FgK0a +n #iecare =i. 2ntreinerea hele+teelor ?n peri"ada cre*terii alevinil"r1 0ele*teele ca (ediu de via$%1 necesit% lucr%ri te0n"l"gice de (en$inere sau a(eli"rare a calit%$ii 0abitatului: "<igenarea apei se reali=ea=% prin aerare (ecanic% cu aerat"are e"liene sau electrice de diverse tipuri sau prin ad(inistrarea per(anent% a unui debit su#icient de ap%M
1

ad(inistrarea de nutrien$i 5+ngr%*%(inte1 dr"jdii1 #%in% pe*te1 etc.61 dac% este necesarM c"(baterea vegeta$iei dure.

?n peri"ada cre*terii alevinil"r1 anual sau epis"dic1 se de=v"lt% " p"pula$ie nu(er"as% de crustacei d%un%t"ri: Apus1 'R=icus1 Strept"cep0alus. /entru distrugerea acest"ra1 ad(inistr%( +n ="na peri(etral% a 0ele*teel"r1 prin pulveri=are1 " s"lu$ie 5)O6 de "ne#"n sau cl"r"#"s1 +n d"=% de 23 Fg K 0a 5G123G1 gK(26. Ad(inistrarea se #ace p2n% la -8 "re +naintea pescuitului pentru ca substan$a activ% s% se degrade=e *i s% nu a#ecte=e (uncit"rii. Dup% ad(inistrarea "ne#"nului1 =""planct"nul ("are *i trebuie supli(entat% ra$ia de #uraj prestarter. Dease(eni1 este necesar s% "rgani=%( c"(baterea pr%d%t"ril"r: br"a*tele din cresc%t"rii *i3au adaptat regi(ul nutritiv la "#erta gener"as% +n larve1 alevini *i pui *i sunt pr%d%t"ri e<tre( de pericul"*i. Aprecie= pierderile dat"rate br"a*tel"r la 1G31) O din p"pula$ia de alevini. '"(baterea l"r se p"ate #ace prin prinderea cu siste(e arti=anale 5#"arte e#iciente6 sau industriale *i prin +(pu*care. /ulpele br"a*tel"r p"t #i val"ri#icateM
-

p%s%rile i0ti"#age1 p"t #i speriate cu di#erite p"cnit"ri: cu butan1 cu carbit sau cu arti#icii.

La v2rsta de 1)318 =ile1 alevinii se pescuiesc *i se trans#er% +n 0ele*teele de cre*tere a puil"r. 7reutatea (edie individual% este de G123G1 g K e<. Pescuitul ale"inilor se p"ate #ace cu v"l"cul1 la capcan% e<teri"ar%1 la gr"ap% de pescuit interi"ar% *i la c"ntracurent. A"l"cul este c"n#ec$i"nat din $es%tur% de perdea 5#%r% "rna(ente6 ("ntat% pe #r2ng0ii de V P 8 312 (( *i are di(ensiunile L P ,31G ( *i l P 2(. 'apcana este c"n#ec$i"nat% din $es%tur% de perdea1 ("ntat% pe #r2ng0ii cu V P 8312 ((1 este #"r(at% din d"u% c"(parti(ente ("ntate +n #"r(% de T1 unul de direc$i"nare *i cel%lalt de re$inere *i parcare te(p"rar%1 #iecare c"(parti(ent are di(ensiunile: L P 23- (1 l P G1,311G ( *i 0 P G1,311G1 se ("ntea=% etan* la evacuarea c%lug%rului. Debitul de evacuare trebuie reglat cu aten$ie pentru a nu strivi alevinii de peretele prin=%t"rului. 7r"apa de pescuit este " c"nstruc$ie reali=at% de cele (ai (ulte "ri din bet"n1 situat% +n interi"rul 0ele*teului 5la ali(entare6 sau +n e<teri"rul 0ele*teului 5la evacuare6 *i are di(ensiuni variabile1 #unc$ie de (%ri(ea 0ele*teului *i nu(%rul de alevini. 7r"apa de pescuit interi"ar% #unc$i"nea=% pe principiul c"ntracurentului: ali(ent%( 0ele*teul cu un debit (ic de ap% 5dup% ce s3a redus nivelul de ap% *i alevinii s3au agl"(erat +n dren"r61 se creea=% un curent de ap% slab1 din instinct1 alevinii (erg c"ntra curentului *i se agl"(erea=% +n gr"apa de pescuit. Acest siste( este e<tre( de e#icient la s"(n.
2

?n situa$ii rare1 din #a=a de pr"iectare se prevede pescuirea alevinil"r cu c"ntracurent *i se e<ecut% c"nstruc$iile 0idr"te0nice cu (are acurate$e pentru ca di#eren$a +ntre nivelul apei din 0ele*teul de cre*tere *i cel din 0ele*teul de de=v"ltare p"stlarvar% s% nu #ie (ai (are de )31G c(. Ast#el1 se creea=% un curent de ap% din 0ele*teul de cre*tere spre 0ele*teul de de=v"ltare p"stlarvar%1 iar alevinii sesi=ea=% curentul1 din instinct +n"at% c"ntra curentului c"ntracurentul 5trebuie pescui$i prin alte pr"cedee6. Rec"(and cea (ai ie#tin% *i u*"ar% pr"cedur% de pescuit a alevinil"r +n d"u% etape: la nivelul n"r(al al apeiM pescui( cu v"l"cul *i rec"lt%( (aj"ritatea alevinil"r e<isten$i. ?n (aj"ritatea anil"r1 p"pularea 0ele*teel"r de cre*tere vara I se e#ectuea=% cu ace*ti alevini *i pescuitul durea=% 1 =iM la dren"r1 dup% ce +n prealabil s3a redus nivelul apei *i s3au pescuit repr"duc%t"rii. /escuitul alevinil"r se #ace cu v"l"cul *i cu capcana. Transp"rtul alevinil"r +n interi"rul #er(ei se #ace1 +n general1 pe distan$e (ici1 1GG32GG (1 cu g%le$i1 1G.GGG e<. +n 1G l ap% *i pe distan$e de G1)32 F(1 cu cistertne prev%=ute cu instala$ii de "<igenare *i si#"nare a a(estecului ap% N alevini. 3ansarea ale"inilor +n 0ele*teele de cre*tere trebuie s% respecte d"u% principii de ba=% la p"pularea 0ele*teel"r pr"prii: distribuirea uni#"r(% peri(etral%M lipsa c"(plet% a *"curil"r: vasul de transp"rt se scu#und% sub nivelul apei1 se +nclin% *i se g"le*te +ntr3" ="n% lipsit% de valuri. ?n ca=ul alevinil"r livra$i de un #urni="r1 supli(entar1 trebuie s% "bi*nui( alevinii1 gradual1 cu calitatea apei +n care v"r cre*te. Ci"te0n"l"gia cre*terii +n vara I a crapului Drgani=area cre*terii puil"r de ciprinide de " var% este e<tre( de di#erit% +n #unc$ie de $ar% sau ="na ge"gra#ic%1 tradi$ie1 nivelul cun"*tin$el"r te"retice1 c"ndi$iile l"cale 5tipul de a(enajare1 sursa de ali(entare cu ap%1 c"ndi$iile cli(atice etc.6 *i "biectivele pr"puse. ?n plus1 aceast% activitate a cun"scut " ev"lu$ie ist"ric% #ireasc%. 'aracteri=area 0ele*teel"r Supra#a$a 0ele*teel"r de cre*tere a ciprinidel"r +n vara I1 +n siste( seniintensiv1 av2nd +n vedere c% unele specii trebuie crescute +n p"licultur% *i altele +n ("n"cultur%1 este de - 3 ) O din supra#ata t"tala a crescat"riei. Supra#ata 0elesteel"r de crestere vara I trebuie sa #ie de 1 I 1) 0a dar in R"(ania au #"st pr"iectate si reali=ate 0elestee cu acesta destinatie avand supra#ete de )G I ,G 0a1 une"ri c0iar (ai *i trec +n 0ele*teul de cre*tere. /r"cedeul are d"u% de=avantaje privind pescuitul: nu v"( *ti c2$i pui sunt *i nu t"$i trec

(ult. Se rec"(and% #"l"sirea 0ele*teel"r de G1)311G 0a pentru cre*terea +n ("n"cultur% *i a 0ele*teel"r de 23- 0a pentru cre*terea +n p"licultur%1 a puil"r de " var%. Ad2nci(ea apei trebuie s% #ie de 118 I 21) (1 debitele de ali(entare s% per(it% inundarea 0ele*teului +n (a<i( 2 5d"u%6 =ile1 s% #ie vidabile c"(plet1 d"tate cu gr"ap% de pescuit e<teri"ar%1 gard de pr"tec$ie +(p"triva br"a*tel"r1 gard electric +(p"triva vidrel"r1 ac"perite cu plas% +(p"triva p%s%ril"r i0ti"#age1 d"tate cu aerat"are electrice *i 0r%nit"are aut"(ate. Dbligat"riu trebuie s% aib% un dren"r bine individuali=at care va per(it% pescuirea u*"ar% *i drenarea c"(pleta a 0elesteului. Lab"rat"rul #er(ei trebuie s% aib% d"tarea necesar% pentru a deter(ina rapid *i precis1 ur(%t"rii para(etri de calitate ai apei: te(peratura1 "<igenul s"lvit1 substan$a "rganic%1 pJ a="ti$i1 transparenta1 indice planct"nic1 para=i$i (acr"sc"pici *i (icr"sc"pici. Caracterizarea iotehnologiilor S3au stabilit te0n"l"gii de cre*tere +n ("n"cultur% sau p"licultur%1 pentru pr"duc$ii e<tensive1 se(iintensive 1 intensive si superintensive pentru cre*terea +n ciclu de d"i sau trei ani in 0elestee1 viviere #l"tabile sau ba=ine ter("statate 5 tancuri 6. 're*terea +n p"licultur% se reali=ea=% p2n% +n anii W,)3W.G utili=2nd " c"(bina$ie a speciil"r: crap1 lin1 ceg%1 c"reg"n1 ("run"s1 biban1 s"(n1 *al%u *i *tiuc%. Dup% 1&,G1 (ai ales +n $%rile Eur"pei 'entrale *i Estice s3au intr"dus +n cultur% speciile: c"sa*1 crap argintiu1 n"vac1 sc"icar1 bu##al"1 s"(n a#rican1 *al%u. Dup% 1&&G s3a ini$iat acli(ati=area speciei Polyodon spathula Talbau( 5l"p%tar6 +n R"(2nia la Sta$iunea de 'ercetare *i /r"duc$ie /iscic"l% Ia*i *i Sta$iunea de 'ercet%ri /iscic"le Nucet. 'ercet%t"ri *i practicieni cu e<perien$% au stabilit c"(ple<ul de (%suri care trebuie aplicat pentru "rice variant% de cre*tere ad"ptat% de piscicult"ri in #unc$ie de "biectivele ur(%rite. In R"(ania 1 in peri"ada actuala1 in #er(ele de pr"ductie se aplica1 in (aj"ritatea c"varsit"are a ca=uril"r 1 cresterea in vara I 1 in p"licultura in #"r(ula : crap1 ciprinide asiatice1 eventual s"(n1 in ciclul de ani si in siste( se(iintensiv dar a inceput sa se practice si cresterea in ("n"cultura 1 in viviere #l"tabile sau ba=ine ter("statate1 a un"r specii de sturi"ni. 'rapul este crescut +n ("n"cultur% +n 0ele*tee1 viviere #l"tabile *i ba=ine ter("statate 5tancuri6 la nivele de pr"duc$ie se(iintensiv% 5)GG32.GGG Fg K 0a61 intensiv% 52.GGG I 2G.GGG Fg K 0a6 *i superintensiv% 5 X2G.GGG Fg K 0a6. Ci"te0n"l"giile de cre*tere a crapului +n vara I1 +n ("n"cultur%1 +n 0ele*tee1 +n regi( se(iintensiv *i intensiv au ur(%t"arele caracteristici principale: sti(ularea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale este (a<i(% la pr"duc$ii de )GG I 2.GGG Fg K 0a1 di(inuat% gradual +ntre 2.GGG I ,.GGG Fg K 0a1 *i nu se practic% la pr"duc$ii X ,.GGG Fg K 0aM

#uraje: a(estec de #%inuri cerealiere *i *r"turi pentru pr"duc$ii se(iintensive *i intensive +n intervalul 2.GGG I ,.GGG Fg K 0a1 #uraje pr"teini=ate1 granulate sau e<pandate pentru pr"duc$ii (ai (ari de ,.GGG Fg K 0aM aerarea apei: este necesar% pentru intervalul de pr"duc$ie 2.GGG I ,.GGG Fg K 0a *i "bligat"rie pentru pr"duc$ii (ai (ari de ,.GGG Fg K 0aM ("nit"ri=area calit%$ii apei este #acultativ% +n pr"duc$iile se(iintensive *i "bligat"rie pentru pr"duc$iile intensive. ?n "rice siste( de "rgani=are a pr"duc$iei1 #er(ele trebuie s% aib% " d"tare (ini(%: ter("(etru1 "<igen"(etru1 pJ3(etru1 disc Secc0i1 lup%1 (icr"sc"p1 i0ti"(etru1 c2ntar de preci=ie. Supli(entar1 #er(ele care reali=ea=% pr"duc$ii intensive1 trebuie s% +nc0eie c"ntract #er( cu un lab"rat"r speciali=at +n ("nit"ri=area calit%$ii apei *i a st%rii de s%n%tate a pe*telui ("nit"ri=area puil"r se #ace =ilnic prin "bserva$ii directe *i peri"dic1 prin pescuit de c"ntr"l. Se ur(%re*te rit(ul de cre*tere *i starea sanitar% a puil"r. Aceste deter(in%ri sunt necesare pentru pr"duc$iile se(iintensive *i "bligat"rii pentru siste(ele intensiveM (%suri de prevenire *i c"(batere a b"lil"r: sunt "bligat"rii +n t"ate siste(ele de pr"duc$ieM (%suri de pr"tec$ie +(p"triva pr%d%t"ril"r: br"a*te1 p%s%ri1 (a(i#ere1 sunt necesare +n siste(ele se(iintensive *i "bligat"rii +n siste(ele intensive. Ci"te0n"l"giile de cre*tere a puil"r de crap1 +n ("n"cultur%1 +n siste( intensiv sau

superintensiv1 +n viviere #l"tabile sau ba=ine ter("statate 5tancuri61 au ur(%t"arele caracteristici principale: de=in#ec$ia rigur"as%1 peri"dica1 a instala$iil"rM #uraje: re$ete c"(ple<e1 tip e<pandatM aerarea: vivierele1 +n (aj"ritatea ca=uril"r1 nu necesit% aerarea apei de"arece sunt a(plasate pe lacuri cu v"lu(e (ari de ap% iar tancurile sunt ali(entate cu ap% te0n"l"gic% preparat% *i inclusiv "<igenat% +n instala$ii speciale.
-

("nit"ri=area calit%$ii apei: "bligat"rieM la tancuri ("nit"ri=area *i c"rectarea calit%$ii apei se #ace per(anent *i aut"(ati=atM ("nit"ri=area puil"r se #ace prin "bserva$ii =ilnice asupra st%rii de s%n%tate *i al rit(ul ui de cre*tereM (%suri sanitare: preventive1 prin de=in#ec$ii peri"dice1 ad(inistrarea de (edica(ente +n #uraje si curative1 prin ad(inistrarea de (edica(ente +n #uraje. lipsesc +n t"talitate pr%d%t"rii.

4ormulele de populare rec"(andate +n literatura de specialitate sunt e<tre( de diverse #unc$ie de "biectivele pe care *i le3a pr"pus cercet%t"rul sau cresc%t"rul de pe*ti.

Se rec"(and% un ("d de calcul al nu(%rului de alevini cu care se p"pulea=% un 0ele*teu +n siste( e<tensiv:
# = 5 P + p g

sau #"r(ula Iudin1

# = 5 P 677 1 +n care g*677 p,

N P nu(%rul de alevini S P supra#a$a 0ele*teului 50a6 / P pr"ductivitatea natural% 5Fg K 0a6 g P greutatea la care trebuie s% ajung% puietul +n t"a(na 5Fg6 p P pierderile din var% /rincipiile de ba=% +n stabilirea nu(%rului de alevini cu care se p"pulea=% " incint% de cre*tere +n vara I sunt: pr"gra(ul de pr"duc$ie : cantitatea t"tal% de pui de " var% *i greutatea (edie individual% 5T6M de aici1 re=ult% nu(%rul de pui necesar a #i reali=at la s#2r*itul peri"adei de cre*tereM capacitatea bi"l"gic% de cre*tere1 care depinde direct de ras% 5linie sau varietate61 peri"ada de cre*tere din ="na ge"gra#ic% l"cal%1 ter(ica peri"adei de cre*tere *i #urajele pr"gra(ate 5calitate *i cantitate6M supravie$uirea puil"r depinde de starea #i=i"l"gic% a alevinil"r1 starea de s%n%tate a puil"r *i gradul de pr"tejare +(p"triva d%un%t"ril"r *i pr%d%t"ril"r. /reg%tirea incintel"r de cre*tere 1. Jele*tee e<pl"atate +n siste( se(iintensiv *i intensiv. Haj"ritatea aut"ril"r c"nsider% ca su#iciente ur(%t"arele lucr%ri: 3 3 3 3 3 3 g"lirea 0ele*teel"r pe ti(pul ierniiM +nl%turarea vegeta$iei uscateM reali=area de ben=i vegetale c"nstituite din plante legu(in"ase cu r"l de +ngr%*%(2nt verdeM ad(inistrarea de +ngr%*%(inte c0i(ice 51)G FgK0a a="tat de a("niu *i 1GG FgK0a super#"s#at6M ad(inistrarea de +ngr%*%(inte "rganice 5)31G t"K0a6M ad(inistrarea de var nestins *i cl"rur% de var.

Dbiectivele principale ur(%rite prin lucr%rile de preg%tire a 0ele*teel"r +n vederea p"pul%rii *i cre*terii puil"r sunt: "pti(i=area c"ndi$iil"r de (ediu speci#ice bi"l"giei puil"r de crap *i preven$ia i0ti"pat"l"gic% . Aceste (%suri preg%tit"are +ncep cu g"litul1 t"a(na *i l%sat pe uscat1 iarna1 reparat c"nstruc$ii 0idr"te0nice 5+n special1 re#%cut canalele dren"are61 reparat 5sau c"nstruit6 gardurile de
,

pr"tec$ie +(p"triva br"a*tel"r1 veri#icat *i reparat plasele de pr"tec$ie +(p"triva p%s%ril"r i0ti"#age 5pentru pr"duc$ii intensive61 veri#icat *i reparat sau +nl"cuit inventarul au<iliar 5navete1 gr%tare1 site1 #iltre1 *.a61 ad(inistrat cl"rur% de var1 1GG g K (p1 +n ="nele u(ede1 ad(inistrat var nestins1 1.GGG I ).GGG Fg K 0a1 ad(inistrat gun"i de grajd #er(entat c"(plet1 2G3-G t" K 0a1 +nc"rp"rat +n s"l varul *i gun"iul prin treceri succesive cu grapa cu discuri sau cultivat"rul1 instalat (ese de #urajare *i inundat. /rin uscarea plat#"r(ei se "b$ine " (ai rapid% (inerali=are a substan$el"r "rganice *i di(inuarea nu(eric% a #"r(el"r de re=isten$% a para=i$il"r1 d%un%t"ril"r *i pr%d%t"ril"r. La aspectul privind preven$ia sanitar%1 un r"l c"(ple(entar1 i(p"rtant1 +l are ad(inistrarea cl"rurii de var *i a varului nestins. !unc$i"nalitatea canalului 5canalel"r6 dren"r asigur% evacuarea c"(plet% a apei din 0ele*teu *i u*urea=% activitatea de pescuit industrial. 7ardurile de pr"tec$ie +(p"triva br"a*tel"r asigur% " supravie$uire puil"r1 (ai (are cu cca 1G31) O *i " cre*tere (ai rapid% cu 1G32G O Daunele pr"duse de br"a*te sunt dubleM ("r("l"cii sunt c"ncuren$i la 0rana puil"r *i br"a*tele (ature sunt (ari c"nsu(at"are de pui. ?n incinta #er(el"r piscic"le1 p"pula$iile de batracieni *i3au ("di#icat regi(ul ali(entar1 ur(are a "#ertei b"gate +n alevini *i pui de pe*te. Ast#el1 p"pula$iile l"cale de batracieni c"nsu(% prep"nderat alevini *i pui de pe*te cu (%ri(i c0iar *i de G g K e<. /%s%rile i0ti"#age pr"duc pagube +nse(nate +n p"pula$ia de " var% *i este necesar1 pe (%sur% ce intensi#ic%( pr"duc$ia1 s% pr"tej%( puii cu siste(e de plase de pr"tec$ie ("ntate pe " re$ea de s2r(% 5V - ((6 sau #r2ng0ii de rel"n 5V - ((6 sus$inute de st2lpi. /%s%rile i0ti"#age pr"duc pierderi de 1G31) O din nu(%rul t"tal de pui. Hesele de #urajare se a(enajea=% +n ca=ul #uraj%rii (anuale1 cu a(estec de #%inuri cerealiere u(ectate sau #uraje granulate. !iecare (as% de #urajare se (arc0ea=% cu " rigl% de le(n 5 GGG < ) G< )G ((6 +n#ipt% stabil +n p%(2nt1 +n (ijl"cul unei ="ne circulare cu dia(etrul de 3- (1 ac"perit% cu var. Ad2nci(ea apei1 nu trebuie s% dep%*easc% 11) (. Se rec"(and% a(enajarea a 1G 5=ece6 (ese la 0ectar1 pe a(plasa(ente rectilinii1 paralele *i ec0idistante1 ast#el +nc2t s% "b$ine( " reparti=are uni#"r(% a (esel"r de #urajare pe supra#a$a 0ele*teului. !iecare (as% de #urajare deserve*te " supra#a$% de 1GGG (p1 adic% 2) < -G (1 ceeace asigur% un c"nsu( (ini( de energie pentru pr"spectarea 11terit"riului pr"priu4 *i deplasarea la l"cul de ad(inistrare al #urajel"r. Nu s3au #%cut studii privind acest aspect al eti"l"giei puil"r de crap1 dar cred c%1 la un ("(ent dat1 grupurile de pui 5sau pe*ti (aturi6 +*i stabilesc un areal relativ restr2ns 1 care nu +l p%r%sesc dec2t dac% sunt "bliga$i s% " #ac%: r%(2n #%r% 0ran%1 scade c"n$inutul +n "<igen sau sunt speria$i. Rec"(and #"l"sirea 0r%nit"arel"r aut"(ate cu c"ntr"l al ad(inistr%rii #urajel"r prin pr"gra( te(p"ral de"arece asigur% " serie de avantaje i(p"rtante: reduce #"r$a de (unc% necesar%1 "#er%
.

0ran%1 la aceea*i "r%1 pe t"at% supra#a$a 0ele*teului1 0rana p"ate #i ad(inistrat% +n "ric2te repri=e d"ri( *i +n peri"ade "rare cu c"nsu( (a<i( de #urajare. Inundarea 0ele*teel"r +n vederea p"pul%rii se #ace cu 1) =ile +nainte pentru pr"duc$ii pr"gra(ate de p2n% la )3, t" K 0a *i +n pre=iua p"pul%rii pentru pr"duc$ii (ai (ari de )3, t" K 0a. 2. Aiviere #l"tabile

Lucr%rile te0n"l"gice de preg%tire a vivierel"r +n vederea p"pul%rii cu alevini *i cre*terii puil"r de crap1 au d"u% "biective i(p"rtante: securitatea p"pula$iei piscic"le 5+(piedicarea evad%rii puil"r6 *i starea sanitar% a puil"r. ?n acest sc"p se veri#ic%1 se repar% *i se de=in#ectea=% rigur"s instala$iile te0n"l"gice: plase1 #l"t"ri1 plat#"r(e de lucru *i 0r%nit"ri aut"(ate1 se veri#ic% inventarul au<iliar 5anc"re1 *.a.6 *i aparatura de lab"rat"r1 se #ace " instruire te(einic% a pers"nalului deservent. /"pularea vivieril"r #l"tabile se #ace "bligat"riu cu pui de crap cu greutatea (edie individual% de cel pu$in ) g K e<. . Ca=ine ter("statate 5tancuri6

Lucr%rile te0n"l"gice de preg%tire a incintel"r ter("statate se re#er% +n special la asigurarea #unc$i"nalit%$ii per#ecte pe peri"ade de , I 12 luni a instala$iil"r te0n"l"gice *i la de=in#ec$ia rigur"as% a acest"ra. Revi=ia detaliat% este necesar% la siste(ul de ("nit"ri=are a calit%$ii apei te0n"l"gice1 statia de p"(pe1 sta$ia de preparare a apei te0n"l"gice 5#iltre1 sc0i(b%t"are de c%ldur%1 "("geni=at"r ap%1 instala$ie "<igenare I dega=are 3 sterili=are cu 8.A.6 instala$ia de ali(entare cu ap%1 tancuri1 instala$ii de evacuare1 canali=are1 sta$ia de epurare1 0r%nit"ri aut"(ate1 instala$ia de ali(entare cu energie electric%1 sursa alternativ% de energie 5grup electr"gen61 *.a. De=in#ec$ia rigur"as% trebuie reali=at% pe +ntreg traseul de ali(entare cu ap% te0n"l"gic% +n vederea evit%rii unei epi=""tii. Riscul de e<tindere a unei st%ri de b"al% la nivelul +ntregii p"pula$ii de pui1 este #"arte ridicat dat"rit% spa$iului (ic *i densit%$ii (ari de p"pulare. Instruirea pers"nalului de c%tre speciali*ti de +nalt% clas% pr"#esi"nal% este necesar% peri"dic *i "bligat"rie +naintea #iec%rui ciclu de pr"duc$ie *i trebuie s% se a<e=e pe " cun"a*tere per#ect% a instala$iil"r1 bi"l"giei crapului1 #lu<uril"r te0n"l"gice *i a interven$iil"r +n ca= de urgen$%. Trebuie1 nu(aidec2t1 #%cute aplica$ii practice. .rana +i proceduri de administrare a hranei Nivelul pr"duc$iei este dat +n principal de cantitatea *i calitatea 0ranei1 naturale *i supli(entare. 'antitatea *i calitatea "rganis(el"r care #"r(ea=% 0rana puil"r de ciprinide +n vara I1 depind +n pri(ul r2nd de capacitatea bi"genic% natural% a ec"siste(ului *i +n al d"ilea r2nd de cantitatea1 calitatea *i ("dul de ad(inistrare al +ngr%*%(intel"r (inerale *i "rganice.
8

?ngr%*%(intele "rganice ad(inistrate pe plat#"r(a 0ele*teel"r deter(in% " de=v"ltare accentual% a bent"#aunei1 iar +ngr%*%(intele (inerale ad(inistrate sub #"r(% de s"lu$ii diluate +n (asa apei deter(in% " de=v"ltare rapid% a #it"planct"nului *i ulteri"r a =""planct"nului. Drganis(ele care #"r(ea=% 0rana puil"r sti(ulea=% pr"cesele de digestie *i asi(ilare prin ap"rtul de en=i(e *i activea=% +ntregul (etab"lis( prin ap"rtul sti(ulat"r al vita(inel"r1 dar repre=int% *i " i(p"rtant% surs% de pr"teine1 lipide *i glucide. Aal"area nutritiv% a un"r c"(p"nente #urajere #"l"site u=ual este dat% (ai j"s: Dr= 7r2u 1 Fg P .-. g ele(ente nutritive. A(id"nul din cereale este bine digerat de crap. Dr=ul este c"(parabil ca #uraj cu lupinul. 1 Fg P .. g ele(ente nutritive. Este #"l"sit *i +n stare ger(inat%. 7er(inea=% u*"r1 +n cca 1.32- "re1 c2nd are greutatea b"bului (%rit% cu )G O 5acela*i aut"r1 1&,21 pag. -2.1 tab. .G6. /"ru(b 1 Fg P 8 . g ele(ente nutritive. Are c"n$inut (are +n glucide *i lipide. !urajarea cu p"ru(b pr"v"ac% " acu(ulare de gr%si(i de 23 "ri (ai (are *i aceasta are ca e#ect iernarea +n c"ndi$ii (ult (ai bune *i1 #"arte i(p"rtant1 deter(in% " cre*tere cu 83& O (ai (are +n anul ur(%t"r. Lr"t s"ia 1 Fg P 8 G g ele(ente nutritive. '"n$ine -,11 O pr"tein% brut%. se(in$e6 nedigerabil%. /entru crap nu este un #uraj interesant *i va #i #"l"sit nu(ai +n ca= de necesitate. !ace( " succint% pre=entare a alt"r c"(p"nente u=uale care c"nstituie 0rana pe*til"r. !%ina de pe*te:este cea (ai i(p"rtant% surs% de pr"tein% ani(al% 5..1838 1.O61 b"gat% +n a(in"aci=i esen$iali1 aci=i gra*i nesatura$i1 (inerale1 (acr" *i "lig"ele(ente1 vita(ine 5C121 A1 D 1 etc.6. !%ina de carne: Dr"jdii #urajere: c"n$ine cel pu$in )1 O pr"tein% digestibil%1 &1G3&1. O gr%si(i1 -1- O #"s#"r *i O calciu. c"n$in p2n% la -. O pr"teine1 vita(ine1 en=i(e1 (icr"ele(ente. '"n$in +n general 1G32G de vita(ine 5A1 D 1 E1 Q 1 ti"(ina1 rib"#lavina1 etc.6 *i 1G32G de (inerale 5#"s#at bicalcic1 carb"nat de calciu1 cl"rur% de p"tasiu1 etc.6 E""#"rturi: a(estecuri de vita(ine1 (icr"ele(ente *i substan$e (edica(ent"ase1 d"=ate +n #unc$ie de specia *i categ"ria de v2rst% c%reia +i este destinat. /re(i<uri vita(in"3(inerale: sunt c"ncentrate de vita(ine *i (inerale integrate pe un sup"rt. Lr"t #l"area s"arelui 1 Fg P 8- g ele(ente nutritive1 dar are *i un c"n$inut +n celul"=% 5c"aja1

&

8na din cele (ai i(p"rtante *i c"(ple<e pr"ble(e ale 0r%nirii pe*til"r " c"nstituie elab"rarea re$etel"r #urajere *i1 cu t"ate pr"gresele care au avut l"c +n acest d"(eniu1 sunt pu$ine tipurile de #urajare care satis#ac apr"ape +n t"talitate cerin$ele pe*til"r1 +nl"cuind c"(plet 0rana natural%. Ali(enta$ia e<clusiv arti#icial% a crapului nu este p"sibil% *i nu se practic%1 sus$ine. /entru cre*terea +n siste( se(i3intensiv sau intensiv a puil"r de crap s3au elab"rat de c%tre speciali*ti di#erite re$ete #urajere1 (aj"ritatea #iind c"nstituite din cereale1 ada"suri pr"teice 5#%in% pe*te1 carne *i s2nge1 dr"jdii #urajere1 etc.61 ada"suri (inerale 5#%in% de "ase1 calciu #urajer1 etc.61 pre(i<uri vita(in"3 (inerale *i altele. Re$etele #urajere au evaluat de la #urajarea ("n"cerealier% la #uraje reali=ate prin c"(binarea c2t"rva pr"duse *i1 +n ulti(ii ani1 la recepturi care au 1G312 sau c0iar (ai (ulte c"(p"nente. Literatura de specialitate re#erit"are la te0n"l"giile de cre*tere a pe*til"r nici nu (ai #ace pre=ent%ri ale re$etel"r #urajere1 ci se re#er% d"ar la utili=area :#urajel"r c"(erciale4 speci#ice speciei *i categ"riei de v2rst% cultivat%. Nutri$ia pe*til"r1 ca *tiin$%1 s3a separat c"(plet de te0n"l"gia cre*terii pe*til"r *i piscicult"rul din $%rile de=v"ltate nu +*i (ai #ace pr"ble(e privind adaptarea uneia sau altei re$ete1 ci apelea=% la #urajele #urni=ate de #ir(e speciali=ate. ?n R"(2nia1 din p%cate1 #urajele ad(inistrate nu respect% " re$et% stabilit% *tiin$i#ic *i ele sunt c"nstituite din recepturi a#late la +nde(2na #er(ierului1 +n special cereale *i *r"t de #l"area s"arelui1 pu$ine sau c0iar de l"c ada"suri pr"teice1 une"ri calciu1 #"arte rar pre(i<uri vita(in"3(inerale 5aceasta *i din cau=a lipsei sursel"r #inanciare6. 'antitatea t"tal% de #uraje se stabile*te u*"r av2nd +n vedere pr"duc$ia plani#icat% a se reali=a pe ba=a #urajel"r *i c"e#icientul nutritiv al #urajului #"l"sit. Reparti=area pe luni se #ace av2nd +n vedere rela$ia direct% dintre greutatea individual%1 te(peratura apei *i cantitatea de #uraje ingerat%. Ad(inistrarea #urajel"r este una din cele (ai i(p"rtante lucr%ri te0n"l"gice de"arece in#luen$ea=% +n ("d direct gradul de val"ri#icare al #urajului *i prin aceeasta re=ultatul activit%$ii 5cantitatea1 calitatea puil"r *i rentabilitatea ec"n"(ic%6. Te"retic1 ad(inistrarea #urajel"r trebuie #%cut% de c2t (ai (ulte "ri +n cursul =ilei *i la c2t (ai (ulte puncte de ad(inistrare. Ad(inistrarea (ecani=at% respect% pri(ul principiu1 distribuind #uraje +n t"t cursul =ilei1 iar ad(inistrarea (anual% per(ite respectarea celui de3al d"ilea principiu1 #i<2nd nu(%rul l"curil"r de distribu$ie +n #unc$ie de d"rin$a te0n"l"gului. A"( #ace re#erire acu( d"ar la distribuirea (anual% a #urajel"r. !urajele se p"t distribui de pe (al pentru 0ele*teele cu supra#e$e de p2n% la 2 0a sau din barc% pentru 0ele*tee cu supra#e$e (ai (ari. Ad(inistrarea #urajului se #ace la l"curi *i "re #i<e pentru a crea re#le< c"ndi$i"nat puil"rM +n #elul acesta puii v"r g%si 0rana (ai u*"r. L"curile de ad(inistrare1 nu(ite *i (ese de #urajare1 trebuie s% respecte c2teva c"ndi$ii: s% #ie uni#"r( reparti=ate pe supra#a$a

-G

0ele*teului1 s% #ie a(plasate +n ="ne cu ad2nci(i de G1,311G sau c0iar 112 (1 lipsite de vegeta$ie sub(ers%1 s% nu #ie a(plasate +n ="ne puternic c"l(atate. Se rec"(and% c"ntr"lul =ilnic al c"nsu(ului de #uraje: la 2- "re1 +nainte de ad(inistrarea altei ra$ii1 la -3, "re dup% ad(inistrare sau la 23 "re. ?n situa$ia +n care #urajele nu sunt c"nsu(ate +n t"talitate +n intervalul de )3, "re de la ad(inistrare1 se reduce ra$ia #urajer% *i dac% se c"nstat% (en$inerea unui apetit di(inuat se sistea=% #urajarea *i se deter(in% cau=ele care au pr"v"cat acest e#ect. Sunt (ai (ulte cau=e care p"t c"nduce la nec"nsu(area #urajel"r: ad(inistrarea de ali(ente alterate1 +(b"ln%virea pe*telui1 ad(inistrarea de cantit%$i prea (ari1 *.a. I(ediat dup% depistarea cau=ei care a deter(inat reducerea par$ial% sau sistarea c"nsu(ului ali(entel"r de c%tre pe*ti1 se v"r lua (%surile necesare de +ndreptare a situa$iei e<istente *i se va relua #urajarea plec2nd de la cantit%$i (ici1 (%rite gradual "dat% cu cre*terea c"nsu(ului. ?n situa$ia +n care se c"nstat% +(b"ln%virea e#ectivului piscic"l se iau (%surile pr"#ilactice necesare. .rana puilor de crap si proceduri de administrare a hranei. ?n practica ciprinic"l%1 te0n"l"gul +ncep%t"r trebuie s% aib% +n vedere ur(%t"rul calendar de derulare a etapel"r. ?n 0ele*teele de de=v"ltare p"stlarvar%1 c"(p"rta(entul general al puil"r este ur(%t"rul: (aj"ritatea #"r(ea=% un c2rd i(ens1 inelar1 care se deplasea=% +n lungul (aluril"r1 de cele (ai (ulte "ri +n sens invers acel"r de ceas"rnic. 'red c% acest c"(p"rta(ent este deter(inat de c"ncentrarea 0ranei naturale +n ="na lit"ral%1 de senti(entul de siguran$% pe care +l d% apr"pierea de un sup"rt 5talu=ul digului1 pre=en$a vegeta$iei inundate etc.6 dar *i de tendin$a natural% de e<pansiune dintr3un spa$iu +nc0is. 'eilal$i pui se deplasea=% +n ="na pelagic%1 +n c%utarea 0ranei. ?ntre cele d"u% grupuri e<ist% " rela$ie str2ns%1 per(anent%1 cu " dina(ic% e<tre( de activ% a c"(p"nen$ei. ?n 0ele*teele de cre*tere1 +n =ilele i(ediat ur(%t"are p"pul%rii1 se p%strea=%1 +n general1 c"(p"rta(entul din peri"ada anteri"ar%: c2rduri (ari1 acu( #rag(entate1 pr"spectea=% ="na (aluril"r +n c%utarea 0ranei1 dar la ad2nci(i (ai (ari1 ast#el +nc2t sunt (ult (ai greu de "bservat. Alte c2rduri1 (ai (ici1 pr"spectea=% ="ne (ai (ult sau (ai pu$in restr2nse din largul 0ele*teului. /e l2ng% pre"cuparea principal% de c%utare a 0ranei apare *i se de=v"lt% pre"cuparea pentru pr"tec$ia #a$% de pr%d%t"ri1 ast#el +nc2t1 cu #iecare =i care trece "bserva$iile directe sunt din ce +n ce (ai greu de #%cut. Nivelul de accesibilitate al 0ranei1 naturale *i supli(entare1 deter(in% dina(ica rit(ului de cre*tere. 'u c2t +nt2(plarea +i "#er% *anse (ai (ari de a se 0r%ni (ai bine1 cu at2t puiul va cre*te (ai rapid *i cu c2t va #i (ai (are1 cu at2t va #i (ai activ *i c0iar agresiv +n pr"curarea 0ranei. 'u c2t +nt2(plarea +i "#er% *anse (ai (ici de a se 0r%ni1 cu at2t puiul va cre*te (ai pu$in. Ddat% ap%rut%1

-1

neuni#"r(itatea greut%$ii individuale se accentuea=% p2n% la s#2r*itul peri"adei de cre*tere *i (ai departe1 p2n% la v2rsta *i greutatea c"(ercial% *i are i(plica$ii negative +n c"(erciali=area pe*telui. !ru(use$ea *i calitatea unei p"pula$ii piscic"le este dat% *i de uni#"r(itatea (%ri(ii *i greut%$ii indivi=il"r. La pe*tii planct"n"#agi1 accesarea 0ranei este relativ uni#"r(%1 at2t a 0ranei naturale 3 care are un grad ridicat de uni#"r(i=are +n (asa apei 3 c2t *i a 0ranei supli(entare pe care " culege t"t din (asa apei din ="nele de #urajare. At2t crapul argintiu1 c2t *i n"vacul au +n (area (aj"ritate a ca=uril"r (%ri(i #"arte apr"piate +n interi"rul speciei1 di#eren$ele #iind de c2teva pr"cente. E<cep$ie #ac d"ar p"pula$iile crescute +n supra#e$e (ari cu c"ndi$ii ="nale di#eren$iate. Trebuie (en$i"nat nu(aidec2t un lucru: uni#"r(itatea cre*terii are la ba=% *i 11v2rsta4 #"arte apr"piat%M repr"ducerea se #ace e<clusiv arti#icial *i ecl"=area puil"r se #ace pe parcursul a 23- "re. L"turile sunt #"r(ate din indivi=i cu v2rste e<tre( de apr"piate. Reali=area unei p"pula$ii carpic"le cu greut%$i individuale uni#"r(e este d"vada unui (are pr"#esi"nalis( *i sunt pu$ini cei care reali=ea=% acest de=iderat1 (ai ales +n ("d c"nstant. Di#eren$ierea greut%$il"r individuale la crap are cau=e (ultiple: #"l"sirea la repr"ducere a #e(elel"r de v2rste di#erite1 depunerea p"ntel"r 5de c%tre aceea*i #e(el%6 se #ace pe parcursul a 23- =ile 5rare"ri c0iar )3, =ile61 pescuitul puil"r durea=% (ai (ulte =ile 5une"ri1 c0iar 1G =ile61 accesibilitatea 0ranei este di#erit% etc. !urajarea puil"r de crap1 +n pri(ele 1G =ile de la p"pularea 0ele*teului de cre*tere1 repre=int%1 dup% "pinia (ea1 cea (ai i(p"rtant% *i delicat% "pera$iune din t"at% peri"ada de #urajare1 din punctul de vedere al te0nicii de #urajare. Este cea (ai i(p"rtant% ac$iune pentru c% are e#ect direct asupra rit(ului de cre*tere al puil"r +n aceast% peri"ad% *i p"ate li(ita di#eren$ierea greut%$il"r individuale. Te"retic1 dac% se p"pulea=% un 0ele*teu cu alevini de aceea*i (%ri(e *i acela*i p"ten$ial bi"l"gic de cre*tere *i dac% t"$i puii au acces egal la 0ran%1 va re=ulta " p"pula$ie piscic"l% uni#"r(% ca (%ri(e. Accesul egal la 0ran% +nsea(n% " distribu$ie uni#"r(% +n spa$iu a puil"r1 a 0ranei naturale *i a 0ranei supli(entare. Ac$iunea este #"arte delicat% pentru c% presupune cun"a*terea bun% a c"(p"rta(entului puil"r de crap1 at2t din "bserva$ii c2t *i intuitiv1 at2t de c%tre te0n"l"g c2t *i 3 #"arte i(p"rtant 3 de c%tre piscicult"r *i c"relarea =ilnic% a cantit%$il"r *i ="nel"r de ad(inistrare cu dina(ica deplas%rii c2rduril"r. ?n cre*terea intensiv%1 at2t +n 0ele*teu c2t *i +n viviere sau ba=ine ter("statate 5tancuri6 se #"l"sesc e<clusiv #uraje c"(erciale1 granulate sau e<pandate1 reali=ate de pr"duc%t"ri aut"ri=a$i *i ad(inistrate cu 0r%nit"ri aut"(ate H"nit"ri=area puil"r '"(p"rta(entul puil"r este ur(%rit =ilnic1 at2t de *e#ul de #er(%1 c2t *i de piscicult"ri *i pa=nici. Se #ac "bserva$ii generale privind deplasarea c2rduril"r1 ="nele de agl"(erare1 ad2nci(ea la care +n"at%1 reac$ia la ad(inistrarea #urajel"r *.a. Si(pli#ic2nd #"arte (ult aprecierile1 se p"ate spune
-2

c% +ntr3un 0ele*teu cu pui de " var%1 t"tul este n"r(al dac% nu ve=i puii dec2t +n ("(entul ad(inistr%rii #urajel"r. '2nd +ncepi s%3i ve=i1 +ncep *i neca=urile. E<ist% " c"(unicare *i un sc0i(b de in#"r(a$ii e<tre( de activ1 =ilnic1 +ntre cei angrena$i +n cre*terea puil"r1 ast#el +nc2t "rice an"(alie este cun"scut% i(ediat *i se iau (%surile cuvenite. Rit(ul de cre*tere *i starea sanitar% se deter(in% vi=ual1 cel pu$in +n pri(ele 23 s%pt%(2ni1 apr"ape =ilnic. /eri"dic se e#ectuea=% un pescuit de c"ntr"l pentru a se deter(ina: sp"rul de cre*tere individual%1 c"nsu(ul speci#ic de #uraje1 starea general% de s%n%tate *i c"n$inutul intestinal. Haj"ritatea aut"ril"r rec"(and% "rgani=area decadal% a pescuitului de c"ntr"l la ciprinide +n vara I1 dar piscicult"rii ce0"sl"vaci #ac trei pescuiri de c"ntr"l: 2) iunie1 1) iulie1 2) august. /escuitul de c"ntr"l se "rgani=ea=% +nt"tdeauna di(inea$a1 c2nd puii sunt #l%(2n=i *i greutatea individual% nu se :supli(entea=%4 arti#icial cu #urajele ingerate. Inventarul #"l"sit cuprinde +n ("d "bligat"riu: v"l"c sau ti#an1 g%le$i1 lig0ene1 c2ntar1 plan*et% bi"(etric%1 lup%1 #"ar#ece1 vase /etri1 #"r("l. 7reutatea (edie se deter(in% ast#el: se preleve=% aleat"riu 1GG e<. de pui din #iecare specie1 se s"rtea=% pe trei categ"rii de (%ri(e: (inus variante1 plus variante *i (edia. Se e<clud eventualele e<e(plare pitice sau gigantice. Se c2nt%resc *i se deter(in% greutatea (edie individual% *i pr"centul nu(eric pentru #iecare grup% de (%ri(e. Se repet% "pera$iunea de 3) "ri pentru #iecare specie. Se calculea=% (edia p"nderal% pe grupe de (%ri(i *i pentru p"pula$ia #iec%rei specii. ?n general1 speciile planct"n"#age #"r(ea=% un singur grup de (%ri(e1 av2nd greut%$i individuale #"arte apr"piate. Se calculea=% sp"rul de cre*tere individual1 decadal *i =ilnicM se c"(par% cu sp"rul de cre*tere pr"gra(at. Dac% deter(inarea greut%$ii individuale *i a greut%$ii (edii a unui l"t industrial nu c"nstituie " pr"ble(% de"sebit% pentru piscicult"ri *i se p"ate #ace apr"ape c"rect1 deter(inarea precis% a bi"(asei piscic"le este di#icil% de"arece ia +n calcul un ele(ent variabil *i nec"ntr"lat: supravie$uirea1 care este esti(at% sau standardi=at%. '"nsu(ul speci#ic deter(inat cu "ca=ia pescuiril"r de c"ntr"l nu trebuie s% dep%*easc% val"area de 11)32 FgKFg pentru granule sau 3) FgKFg pentru cereale. 'u "ca=ia pescuitului de c"ntr"l se deter(in% starea general% de s%n%tate: aspectul general1 pre=en$a ulcera$iil"r1 a para=i$il"r1 gradul de ane(iere 5dup% cul"area bran0iil"r6 *i c"n$inutul tubului digestiv. /resarea u*"ar% a abd"(enului per(ite "b$inerea unui e*anti"n intestinal care1 +n ("d n"r(al trebuie s% aib%1 alternativ1 seg(ente desc0ise la cul"are 5#uraje6 *i +nc0ise la cul"are 50rana natural%6. Se rec"(and% sacri#icarea unui nu(%r de pui pentru a cerceta c"n$inutul +ntregului tub digestiv1 acesta #iind c"nsiderat un indicat"r #"arte i(p"rtant de reglare a cantit%$il"r de #uraje ad(inistrate.
-

/entru a ierna +n bune c"ndi$ii *i pentru a avea " cre*tere bun% +n anul al 23lea1 trebuie ca puii s% aib% " greutate (edie (ai (are de 2G g K e<1 un c"n$inut +n gr%si(i (ai (are de -3)O1 +n pr"teine (ai (ult de 1GO *i +n s%ruri (inerale 21)3 O.

3ucrri de (ntreinere a incintelor de cre+tere .ele+tee ?n peri"ada de cre*tere a puil"r este necesar s% se e#ectue=e " serie de lucr%ri te0nice care au drept sc"p a(eli"rarea c"ndi$iil"r de calitate bi"pr"ductiv% a 0ele*teului. ?n principal acestea sunt: ad(inistrarea de +ngr%*%(inte 5(inerale *i "rganice61 ad(inistrarea de a(enda(ente1 c"(baterea vegeta$iei dure sau a vegeta$iei sub(erse1 c"(baterea +n#l"ririi1 aerarea apei1 *. a. ?ngr%*%(intele (inerale 5+n special a="tatul de a("niu1 super#"s#atul sau +ngr%*%(intele c"(ple<e61 +ngr%*%(intele "rganice 5+n special gun"i #er(entat sau plante ver=i6 *i a(enda(entele calcar"ase au r"lul de a intensi#ica pr"ductivitatea piscic"l% natural%1 dac% este ca=ul. 8nii aut"ri pr"pun un ("del practic *i si(plu pentru a deter(ina "p"rtunitatea ad(inist%rii de +ngr%*%(inte +n 0ele*teu1 +n cursul verii. Se (%s"ar% transparen$a apei cu discul Secc0i: val"area de p2n% la 2) c( se(ni#ic% " +nc%rcare (are a apei +n alge *i nu se ad(inistrea=% +ngr%*%(inte. Dac% transparen$a apei are val"area cuprins% +ntre 2) *i ) c(1 se p"t ad(inistra #ertili=an$i. Dac% transparen$a apei este (ai (are de ) c(1 ap"rtul de #ertili=an$i este necesar. De ase(enea1 la ad(inistrarea #ertili=an$il"r trebuie s% ave( +n vedere: te(peratura apei1 c"n$inutul +n "<igen s"lvit *i1 #"arte i(p"rtant1 pJ3ul. 'antit%$ile de +ngr%*%(inte (inerale *i "rganice ad(inistrate +n cursul verii trebuie s% se deter(ine pe ba=a anali=el"r c0i(ice ale apei din 0ele*teu *i ale apei din sursa de ali(entare1 +n special #unc$ie de c"n$inutul +n a="t 5N6 *i #"s#"r 5/6. ?ngr%*%(intele (inerale se ad(inistrea=% +n ap% sub #"r(a un"r s"lu$ii diluateM se rec"(and% ad(inistrarea un"r d"=e (ici la intervale de 38 =ile *i pe ti(p cu v2nt1 ceea ce deter(in% " reparti=are (ai uni#"r(% *i " "("geni=are (ai bun% +n (asa apei. Rap"rtul "pti( +ntre #"s#"r *i a="t1 +n apa din 0ele*tee1 este de 1:-M de#icitul +n #"s#"r +(piedic% intrarea a="tului +n circuitul (ateriei. ?ngr%*%(intele p"tasice 5-G FgK0a substan$% activ%6 sunt rec"(andate pentru c% sp"resc e#ectul +ngr%*%(intel"r #"s#atice. ?ngr%*%(intele "rganice utili=abile sunt: gun"iul de grajd1 purinul1 c"(p"stul1 +ngr%*%(intele ver=i *i re=iduurile "rganice urbane sau industriale. Ad(inistrarea +ngr%*%(intel"r "rganice este rec"(andat% nu(ai +n 0ele*tee p"pulate +n p"licultur%1 +n ca= c"ntrar e#ectul l"r nu este e<pl"atat dec2t par$ial.

--

7un"iul de grajd trebuie s% #ie bine (inerali=at pentru a se evita un c"nsu( (are *i inutil de "<igen s"lvit *i pentru a se accelera intrarea +n circuitul (ateriei din ap% a ele(entel"r s"lubile pe care le c"n$ine. ?n plus1 gun"iul (inerali=at c"nstituie *i 0ran% direct% a un"r grupe de "rganis(e bent"nice. ?ngr%*%(intele ver=i repre=int% " surs% i(p"rtant% de nutrien$i at2t pentru "rganis(ele planct"nice 5se dublea=% cantitatea6 c2t *i pentru "rganis(ele bent"nice 511,) c"e#icient de (ultiplicare6. Ad(inistrarea +ngr%*%(intel"r ver=i se #ace cu precau$ie din cau=a c"nsu(ului #"arte (are de "<igen s"lvit pe care +l necesit% desc"(punerea l"r. Ad(inistrarea a(enda(entel"! calcar"ase are (ultiple e#ecte p"=itive: ta(p"nea=% apa 5a(eli"r2nd pJ3ul61 +(b"g%$e*te apa +n calciu 5ele(ent #"arte i(p"rtant1 (ai ales +n peri"ada de cre*tere vara I61 c"ntribuie la c"(baterea un"r para=it"=e *i a +n#l"ririi apei. Se utili=ea=% +n ("d "bi*nuit var stins *i var nestins. Aarul are cu r"l #"arte i(p"rtant +n piscicultur%. Se rec"(and% " d"=% "rientativ% de )G31GG Fg K 0a var nestins ad(inistrat +n ap% #%r% a se pune +n nici un #el +n peric"l via$a pe*til"r. Aegeta$ia acvatic% sub(ers%1 e(ers% sau plutit"are nu trebuie t"lerat% +n 0ele*teele de cre*tere vara I. 8nii aut"ri rec"(and% c"(baterea vegeta$iei de=v"ltat% +n e<ces prin (et"de (ecanice1 ter(ice1 "ptice *i c0i(ice. Dup% anii Y8G a +nceput s% se practice t"t (ai (ult (et"da bi"l"gic%. Het"da (ecanic% se re#er% la distrugerea ri="(il"r prin ar%tur% sau scari#icare *i la c"sirea plantel"r prin di#erite (et"de *i (ijl"ace. ?n R"(2nia1 +ncep2nd cu anii Y.G1 se practic% distrugerea plantel"r prin c"sire cu utilaje speciale 5c"sit"ri acvatice6. Het"da ter(ic% c"nst% +n vidarea 0ele*teului pe ti(pul iernii *i eventual1 e#ectuarea Het"da "ptic% este aplicabil% pe 0ele*tee e<peri(entale cu supra#e$e (iciM c"nst% +n Het"da c0i(ic% se re#er% la #"l"sirea di#eritel"r tipuri de ierbicide: de c"ntact unei ar%turi1 pentru a e<pune la #rig ri="(ii1 (ugurii sau se(in$ele plantel"r acvatice. reali=area unei plan*ete 5plute6 din sc2ndur% care se anc"rea=% +n ="ne cu vegeta$ie. 5abs"rbite prin #run=e sau prin r%d%cini6 *i siste(ice. Se rec"(and% #"l"sirea cu pruden$% a ierbicidel"r +n 0ele*tee *i #"l"sirea l"r nu(ai +n situa$ii e<tre(e1 la 0ele*tee p"pulate cu pe*ti (ari *i nu(ai cu asisten$% din partea un"r speciali*ti. ?n#l"rirea apei are e#ecte negative (ultiple asupra (ediului acvatic *i sunt #recvente situa$iile +n care trebuie di(inuat% rapid p"pula$ia algal% supranu(eric%. 'el (ai utili=at algicid este sul#atul de cupru 5'u SD-6 care se ad(inistrea=% +n - d"=e a c2te 23 Fg K 0a la intervale de c2teva =ile sau 1 g K ( pentru ape pu$in acide *i 11) g K ( pentru ape alcaline. Aceea*i aut"are rec"(and% +n c"(baterea +n#l"ririi apei1 si(a=inul care este #"arte e#icient +n distrugerea algel"r brune1 +n d"=a de 132 g K ( *i1 +n plus1 pre=int% avantajul c% este c"(plet in"#ensiv pentru (icr"#auna acvatic%.

-)

D<igenul s"lvit +n ap% p"ate avea " dina(ic% pericul"as% +n 0ele*teele de cre*tere1 indi#erent de regi(ul de e<pl"atare 3 e<tensiv1 se(i3intensiv *i intensiv 3 (ai ales atunci c2nd se #"l"sesc #ertili=an$i +n ("d e<cesiv1 +n anu(ite c"ndi$ii cli(atice 5te(peraturi ridicate1 cal(1 lipsa precipita$iil"r1 etc.6 *i +n anu(ite c"ndi$ii din (ediul acvatic. De="<igenarea apei este +nt2lnit% *i +n 0ele*teele de iernare. Sc%derea c"ncentra$iei +n "<igen s"lvit sub ) (g K l are c"nsecin$e negative asupra gradului de val"ri#icare a 0ranei *i1 +n c"nsecin$%1 asupra rit(ului de cre*tere a puil"r. Sc%derea c"ncentra$iei "<igenului s"lvit sub p"pula$ia piscic"l%1 une"ri t"tale. 're*terea c"n$inutului +n "<igen s"lvit se p"ate reali=a prin (ai (ulte (ijl"ace: 3 3 ali(entarea 0ele*teului cu un debit su#icient de ap% pr"asp%t%1 bine "<igenat%1 pentru a +nl"cui +n ti(p util v"lu(ul de ap% u=at% din 0ele*teuM accelerarea (inerali=%rii substan$el"r "rganiceM se rec"(and% #"l"sirea per(anganatului de p"tasiu +n cantitate de G1282 g K (2. Se rec"(and% utili=area varului +n cantit%$i e<tre( de variabile1 de la )G la 12GG Fg K 0a1 #unc$ie de natura s"lului *i pJ3ul apeiM 3 3 c"(baterea :+n#l"ririi apei4M utili=area de (ijl"ace (ecanice 5aerat"are de di#erite tipuri *i ("dele6 (g K l p"ate c"nduce la ("rtalit%$i i(p"rtante +n

?n literatura de specialitate e<ist% pu$ine puncte de vedere sus$inute de cvasit"talitatea aut"ril"rM unul din acestea este cantitatea (ini(a de "<igen s"lvit necesar pentru a asigura ciprinidel"r c"ndi$ii n"r(ale de cre*tere: ) (g K l D2. %i"iere flota ile +i azine termostatate *tancuri6 ?n peri"ada de cre*tere a pe*til"r se e#ectuea=% lucr%ri te0n"l"gice care au ca "biective principale: (en$inerea c"ndi$iil"r "pti(e de via$% *i preven$ia i0ti"pat"l"gic%. Aiviere #l"tabile4 ?ntr3" peri"ad% de 23- s%pt%(2ni1 la " ter(ic% a apei (ai (are de 2G"'1 pe #ila(entul plasel"r se depun suspersii din ap% 5(aterii an"rganice *i "rganice ("arte6*i se de=v"lt% peri#it"nul. Acest #en"(en are drept ur(are " cre*tere +n greutate a plasei 1 cu in#luen$% direct% asupra #l"tabilit%$ii +ntregului siste( *i +ngreunea=% circula$ia apei deci1 buna "<igenare a (ediului de cultur%. De ase(enea1 se creea=% c"ndi$iile necesare #i<%rii *i de=v"lt%rii ger(enil"r ce p"t pr"duce +(b"ln%viri 5(ic"=e1 para=it"=e1 etc6. /e ba=a "bserva$iil"r per(anente sau a unui gra#ic prestabilit se "rgani=ea=% dec"l(atarea 5sp%larea6 *i de=in#ec$ia plasel"r. Trebuie ac"rdat% aten$ie per(anent% igieni=%rii plat#"r(el"r *i distribuit"arel"r de 0ran%. Bazine termostatate 5tancuri6. /rincipalele lucr%ri te0n"l"gice de +ntre$inere a unui (ediu "pti( de via$% se re#er% la spa$iile de cre*tere *i instala$iile au<iliare1 +n principal instala$ia de preparare a apei te0n"l"gice.
-,

/eri"dic sau dac% este ca=ul1 =ilnic1 se #ace " igieni=are a pere$il"r ba=inel"r cu s"lu$ie de per(anganat de p"tasiu 52 (gKl6 sau albastru de (etil 51 O6. De ase(enea1 =ilnic1 se +ndep%rtea=% re=iduurile #urajel"r nec"nsu(ate *i dejec$iile. 'ur%$area =ilnic% este necesar% de"arece re=iduurile de (aterie "rganic% sunt (edii de cultur% pentru ger(enii pat"geni1 desc"(punerea l"r se #ace cu un c"nsu( i(p"rtant de "<igen *i deter(ina deteri"rarea calit%$ii (ediului. Monitorizarea mediului. ?n peri"ada de cre*tere a puil"r1 trebuie ("nit"ri=a$i per(anent cei (ai i(p"rtan$i #act"ri cli(atici: te(peratura aerului1 regi(ul e"lian *i precipita$iile *i cei (ai i(p"rtan$i para(etri #i=ic"3 c0i(ici *i bi"l"gici ai apei: te(peratur%1 transparen$%1 pJ1 "<igen s"lvit1 substan$% "rganic%1 duritate1 a="ti$i1 a="ta$i1 bi"(as% planct"nic% *i bi"(as% bent"nic%. T"ate aceste in#"r(a$ii se n"tea=% +n Registrul #er(ierului. !recven$a +nregistr%ril"r este =ilnic%1 peri"dic% sau "ca=i"nal% #unc$ie de para(etrul ("nit"ri=at. Te(peratura aerului1 +n ="na te(perat%1 este #act"rul de in#luen$% cu dina(ica cea (ai interesant% M val"rile se deter(in% cu un ter("(etru cu (ercur1 alc""l sau electr"nic la "rele 81 1- *i 2G. Rec"(and e#ectuarea unui studiu anual1 #"l"sind in#"r(a$iile unui p"st (ete" apr"piat1 prin care s% ur(%ri(: -

te(peratura (edie =ilnic% +nregistrat% +n peri"ada de repr"ducere a speciil"r cultivateM di#eren$a +ntre t" (a<. *i t" (in +n cursul #iec%rei luni nu(%rul =ilel"r tr"picale 5t" (a< Z G"'6M nu(%rul =ilel"r de +ng0e$ 5t" (in [ G"'6 nu(%rul =ilel"r de iarn% 5t" (in [ G"'6.

/recipita$iile1 in#luen$ea=% direct des#%*urarea activit%$il"r dintr3" cresc%t"rie siste(atic% de tip clasic 5supra#e$e (ai (ari de )G31GG 0a1 dru(uri de p%(2nt1 lipsa dep"=itel"r de #uraje pentru #iecare 0ele*teu1 etc.6 Se (%s"ar% *i se n"tea=% cantitatea de precipita$ii *i durata acest"ra. In#"r(a$iile sunt utile atat +n anali=a activit%$ii din anul anteri"r c2t *i pentru (ai buna elab"rare a pr"gra(ului viit"r. Nu(%rul =ilel"r cu s"are *i durata de str%lucire a s"arelui 5+n "re6 sunt in#"r(a$ii c"(ple(entare "b$inute de la sta$ia (ete". Te(peratura apei este (%surat% cu ter("(etru cu (ercur sau electr"nic1 =ilnic1 la "rele 8 GG1 1-GG1 2GGG *i se calculea=% (edia =ilnic%. Te(peratura apei este unul din principalii #act"ri de in#luen$% care deter(in% rit(ul bi"activit%$il"r *i pr"ductivitatea unui ec"siste(. !unc$ie de te(peratura apei se "rgani=ea=% principalele lucr%ri te0n"l"gice din acvacultur%: repr"ducerea1 cre*terea *i iernarea. Anual1 se anali=ea=% regi(ul ter(ic al apei *i se eviden$ia=%: peri"ada activ% a crapului 5t" apei P 8 I 28 \' 61 peri"ada de cre*tere "pti(% 5t" apei P 18 I 2,"'61 peri"ada de risc (a<i( 5t" apei Z 28"'6 *i peri"ada de 0ibernare 5t" (in [ 8"'6.
-.

Reactia apei 5pJ3ul 6 este un indicat"r care trebuie ("nit"ri=at pentru in#"r(area c"(plet% a te0n"l"gului asupra #en"(enel"r c0i(ice care au l"c +n ec"siste(. ?n (edii libere 50ele*teu *i viviere 6 apa are " (are capacitate natural% de ta(p"nare *i #"arte rar1 +n ca=ul un"r de=ec0ilibre ec"l"gice grave1 pJ3ul p"ate atinge val"ri +n a#ara li(itel"r sup"rtabile de c%tre pe*ti. D<igenul s"lvit. Este abs"lut ele(entar s% ur(%ri( per(anent dina(ica "<igenului s"lvit +n ap%1 #act"r de care depinde nu nu(ai pr"ductivitatea 0ele*teului ci via$a +ns%*i din ec"siste(. Deter(inarea "<igenului s"lvit +n ap% se reali=ea=a +n teren prin 11(et"da c"l"ri(etric%4 5apr"<i(ativ%6 *i cu deter(inat"are electr"nice 5grad ridicat de preci=ie6 sau +n lab"rat"r prin titrare cu ti"sul#at de s"diu G1G1 n. /relevarea pr"bel"r de ap% pentru deter(inarea "<igenului s"lvit se #ace de la sta$ii #i<e pentru peri"ada anali=at%1 sta$ii a(plasate de "bicei +n ="na evacu%rii 0ele*teului sau centrul vivierei *i de la ad2nci(e de 11)321G ( 5sau c0iar de la nivelul plat#"r(ei6. /entru prelevare se #"l"sesc sticle de 1)G32GG (l cu d"p r"dat1 t%iat "blic *i un siste( si(plu de sc"atere a d"pului la "ri="ntul 5de ad2nci(e6 d"rit. !i<area "<igenului s"lvit se #ace i(ediat dup% prelevarea pr"bei de ap%1 ast#el: se intr"duc la #undul #lac"nului1 cu ajut"rul unei pipete1 1(l s"lu$ie sul#at de (angan 5s"l.16 *i 1 (l s"lu$ie i"dur% de p"tasiu 5s"l. 26. /ipetele se ridic% u*"r p2n% sub nivelul apei pentru a se g"li. Dup% aceasta se +nc0ide #lac"nul cu d"pul r"dat1 #%r% a #"r(a bule de aer1 se agit% de c2teva "ri *i se las% 132 (in. pentru depunerea precipitatului #"r(at. /recipitatul are cul"area de la alb l%pt"s pentru G2 P 1(g K l p2n% la (ar" pentru G2 P 8 I1G (g K l 5 e<ista scari c"l"ri(etrice standardi=ate destinate te0n"l"gil"r din acvacultura 6 Dina(ica "<igenului s"lvit +n 0ele*tee eutr"#i=ate 1 e<pl"atate +n regi( se(iintensiv sau intensiv1 lipsite de instala$ii (ecanice de aerare *i ali(entare cu ap% pr"asp%t%1 din ra$iuni ec"n"(ice1 d"ar pentru p%strarea nivelului n"r(al de reten$ie1 se caracteri=ea=% +n general prin (en$inerea un"r val"ri (ai (ari de ) (g K l +n peri"ada cu te(peraturi ale apei de p2n% la 2) G'1 ur(at% de " c%dere pr"p"r$i"nal% cu cre*terea te(peraturii1 ating2nd val"rile (ini(e +n peri"ada de +n#l"rire a apei1 la "rele di(ine$ii. Av2nd +n vedere rentabilitatea anual% a #en"(enului1 este relativ u*"r s% evi$i situa$iile critice cu c"ndi$ia1 "bligat"rie1 de a ("nit"ri=a per(anent (ini(a "<igenului s"lvit la "ra ,GG di(inea$a. /entru (en$inerea "<igenului s"lvit la val"ri (ai (ari de ) (g K l sunt i(p"rtante (%surile preventive de reducere a eutr"#i=%rii ec"siste(ului1 c"(baterea +n#l"ririi apei1 sc0i(barea v"lu(el"r de ap% la #iecare .31G =ile *i aerarea (ecanic%. '"n$inutul +n "<igen s"lvit (ai (ic de ) (gKl are e#ect #inanciar negativ (ai (are dec2t c0eltuirea resursel"r necesare pentru (en$inerea lui la val"ri "pti(e.

-8

?n anali=a activit%$ii anuale1 trebuie eviden$iat nu(%rul =ilel"r #av"rabile cre*terii puil"r din punct de vedere al c"n$inutului apei +n "<igen s"lvit. ?n ca=ul ba=inel"r ter("statate1 (en$inerea "<igenului s"lvit la val"ri "pti(e se reali=ea=% per(anent cu ajut"rul instala$iil"r speciale asistate de calculat"r. Transparen$a se (%s"ar% cu discul Secc0i1 peri"dic1 cel pu$in " dat% la )31G =ile. Se va "bserva e<isten$a unei str2nse c"rela$ii +ntre val"rile transparen$ei1 indicelui planct"nic *i "<igenului s"lvit deter(inat la "ra ,GG a.(. Substan$a "rganic%1 a="ti$ii1 a="ta$ii1 #"s#a$ii1 duritatea t"tal%1 calciul *i al$i para(etri c"nsidera$i necesari se deter(in% +n lab"rat"are speciali=ate cu " peri"dicitate (a<i(% de G de =ile. Ci"(asa planct"nic%1 e<pri(at% prin indicele planct"nic 1 se deter(in% +n c"ndi$ii de teren cu ajut"rul unui #ileu prin care #iltr%( 1G l ap%1 c"ncentratul de planct"n se trans#er% +ntr3" eprubet% gradat% special *i se adaug% 1 (l #"r("l 52O6. /lanct"nul ("rt se decantea=% pe parcursul a c2teva "re *i se cite*te indicele planct"nic. /r"bele prelevate sunt supuse anali=ei *i prelucrate +n lab"rat"r1 dup% (et"da nu(%r%rii pe specii *i a calcul%rii densit%$ii pe unitatea de v"lu(. Re=ultatele "b$inute pun +n eviden$% densitatea nu(eric%1 #recven$a *i d"(inan$a #"r(el"r planct"nice. Ci"(asa bent"nic% se deter(in% cu ajut"rul ur(%t"rului inventar: draga Harinescu1 sit% pentru sp%larea e*anti"nului1 lig0ean de plastic 51)32G l61 can% de plastic 5132 l61 vas /etri1 lup% de teren1 penset%1 sticl% de 1GG (l1 #"r("l.Het"da este si(pla : pr"ba de s"l prelevata cu draga Harinescu se spala pe sita si anali=a( "rganis(ele bent"nice cu "c0iul liber sau cu lupa. /entru te0n"l"gi1 +n deter(in%rile din teren1 i(p"rtant este nu(%rul de c0ir"n"(ide *i "lig"c0ete pe (etrul p%trat de 0ele*teu. Deter(in%ri repetate ale acestui indicat"r +i va "#eri in#"r(a$ii privind p"ten$ialul pr"ductiv al #iec%rei 0ele*teu. Haterialul bi"l"gic c"nservat este supus +n lab"rat"r un"r anali=e dup% (et"da nu(%r%rii speciil"r1 a calcul%rii densit%$ii pe unitatea de supra#a$% *i a deter(in%rii bi"(asei. Pescuit de recolt, transport, populare /escuitul de rec"lt% a puil"r de crap se "rgani=ea=% t"a(na sau pri(%vara. 'u "ca=ia pescuitului se deter(in% cu preci=ie cantitatea t"tal% reali=at%1 greutatea (edie individual%1 gradientul (asei c"rp"rale 5di#eren$a de greutate dintre puii cei (ai (ici *i cei (ai (ari6 p"nderea principalel"r trei grupe de (%ri(e 5(ici1 (ijl"cii1 (ari6 *i starea de s%n%tate. La pescuitul de t"a(n% puii p"t #i trans#era$i +n 0ele*teul de iernat sau +n 0ele*teul de cre*tere vara a3II3a. Avantajele pescuitului de t"a(n% : uscarea 0ele*teului de cre*tere vara I 5 preven$ie sanitara 61 cun"a*terea re=ultatel"r activit%$ii 5cu e#ectiv direct asupra bunei pr"gra(%ri a anului ce ur(ea=%61

-&

desc"ngesti"narea pr"gra(ului de activit%$i din pri(%vara 5c2nd accentul trebuie pus pe preg%tirea pr"duc$iei n"i6. Avantajele iern%rii +n 0ele*tee de iernare : #"l"sirea un"r c"ndi$ii "pti(e de iernare1 debite de ali(entare (ici1ur(%rirea c"(p"rta(entului puil"r1 stabilirea precis% a pierderil"r din peri"ada iern%rii *i stabilirea precis% a st%rii sanitare a puil"r la s#2r*itul iern%rii. De=avantajele iern%rii +n 0ele*tee de iernare : (anipularea supli(entar% a puil"r 5la pescuitul de pri(%var%6 *i +nt2r=ierea +nceperii 0r%nirii +n pri(%var%. Avantajele iern%rii +n 0ele*teul de cre*tere vara I : 0r%nirea puil"r p2n% t"a(na t2r=iu c2nd +n #unc$ie de cerin$ele naturale ale "rganis(ului +ntr% +n repausul 0ibernal1 +nceperea 0r%nirii pri(%vara devre(e1 evitarea (anipul%rii *i a pr"ducerii eventualel"r trau(e +naintea peri"adei de iernare 5c2nd "rganis(ul se re#ace #"arte greu sau ="nele trau(ati=ate sunt invadate de (ic"=e sau para=it"=e6 . De=avantajul principal al iern%rii +n 0ele*teul +n care a crescut este necun"a*terea re=ultatel"r activit%$ii 5pr"duc$ie1 greutate (edie1 starea sanitar%6 *i a(2narea elab"r%rii pr"gra(ului de pr"duc$ie pentru anul ur(%t"r. Inventarul necesar pescuitului puil"r de " var% este c"nstituit din: ti#an 5-G < 2(6 c"n#ec$i"nat din plas% cu (%ri(ea "c0iului1 a P 8 S 12 ((1 juvelnic 8 5126 < - 5,6 ( 5 din acela*i (aterial cu ti#anul61 (inci"c 5(eredeu6 cu capacitatea de (a<. ) I , Fg1 c"*uri largi *i #"arte pu$in ad2nci 5stratul de pui nu trebuie +n nici un ca=1 s% dep%*easc% 1) c( gr"si(e61 c2ntar cu capacitatea (a<. de )G Fg1 cistern% transp"rt 5prev%=ut% "bligat"riu cu instala$ie de "<igenare *i #urtun 8 12G (( pentru desc%rcarea puil"r prin si#"nare61 i0ti"(etru1 c2ntar de lab"rat"r1 lup% de teren si d"cu(entele de evidenta a pr"ductiei. /reg%tirea 0ele*teului +n vederea pescuitului se #ace prin ("ntarea unei plase de pr"tec$ie +n #a$a c%lug%rului1 reducerea treptat% a nivelului apei p2n% la nivelul canalului dren"r *i supraveg0erea per(anent% a 0ele*teului +n vederea c"(baterii p%s%ril"r i0ti"#age care au tendin$a s% atace agl"(er%rile de pui. Te0nica pescuitului *i (anipul%rii puil"r trebuie s% respecte1 "bligat"riu1 ur(%t"arele reguli: pescarii nu au v"ie s% circule prin canalul dren"r 5 pentru a evita tulburarea apei *i sperierea puil"r 6M puii se pescuiesc +n cantit%$i (ici 5(a< 23 t" la " t"an%6 pentru a evita supraagl"(erarea l"r +n (ati$% *i pentru a scurta ti(pul de sta$i"nare +n juvelnicM i(ediat dup% #ilarea ti#anului1 puii sunt trans#era$i +ntr3un juvelnic larg unde sunt l%sa$i s% se "di0neasc% *i s% revin% la un rit( n"r(al al respira$iei. Dac% este ca=ul1 apa din ="na juvelnicului se aerea=%M c"ncentr%( la " e<tre(itate a juvelnicului " cantitate de pui necesar% +nc%rc%rii unei cisterne Ivivier%M
)G

(anipularea cu (inci"cul 1 (ai ales desc%rcarea acestuia +n c"*1 se #ace cu cea (ai (are delicate$e1 de c%tre cel (ai c"n*tiinci"s pescar 5+nt"tdeauna piscicult"rul care i3a crescut6 +n sc"pul evit%rii trau(atis(el"r *i reducerii stresuluiM ti(pul de deplasare pe distan$a: ti#an1 c2ntar1 cistern% trebuie redus c2t (ai (ult 5(i*care alert%6M desc%rcarea +n cistern% se #ace prin +nclinarea c"*ului la nivelul apei *i nu prin turnarea de la +n%l$i(eM cisterna1 dup% +nc%rcarea cu pui1 trebuie s% #ie plin% c"(plet pentru a evita trau(ati=area puil"r prin l"virea de pere$ii cisternei la balansul pr"v"cat de denivel%rile dru(uril"rM desc%rcarea puil"r se #ace +n ra(pe special a(enajate la #iecare 0ele*teu1 av2ndu3se +n vedere ca di#eren$a dintre nivelele de ap% din 0ele*teu *i cistern% s% #ie c2t (ai (ica 5cel (ult 11) (61 ad2nci(ea apei +n acea ="n% a 0ele*teului s% #ie c2t (ai (are 5cel pu$in 11) (6 *i desc%rcarea s% se reali=e=e prin si#"nare. Rec"(and reducerea nivelului apei din cistern% printr3" van% de g"lire 5special ("ntat% +n acest sc"p6 +naintea +nceperii desc%rc%rii puil"r.

Rec"(and evitarea cu "rice pre$ a desc%rc%rii puil"r +n ="ne cu ad2nci(i (ai (ici de 1 ( la di#eren$e de nivel (ai (ari de 2 ( precu( *i desc%rcarea la c"*. /iscicult"rul trebuie s% g%seasc% s"lu$ii *i s% preg%teasc% pr"cedura de deversare a puil"r1 cu (ult +nainte de p"pulare. C"lile puil"r de crap Larvele1 alevinii *i puii de " var% sunt e<tre( de sensibili la ac$iunea #act"ril"r ne#av"rabili: #i=ici1 c0i(ici1 bi"l"gici *i stres. Evitarea c"(plet% a pierderil"r dat"rate +(b"ln%viril"r este p"sibil% dac% se respect% cu rigur"=itate lucr%rile te0n"l"gice de prevenire sau (et"dele curative rec"(andate de speciali*ti. 7esti"narea neglijent% sau super#icial% a st%rii de s%n%tate a p"pula$iei de pui p"ate avea c"nsecin$e de la grav p2n% la catastr"#al. 7radul de risc este direct pr"p"r$i"nal cu nivelul de intensi#icare a pr"duc$iei. H%surile pr"#ilactice rec"(andate de i0ti"pat"l"gi sunt +nt"tdeauna (ai u*"r de aplicat dec2t trata(entele curative necesare +n ca=ul declan*%rii unei epi=""tii i="late 5la nivel de 0ele*teu6 sau generale 5la nivel de #er(%6. Literatura de specialitate rec"(and% ur(%t"arele (%suri pr"#ilactice: 3 3 3 3 pr"curarea (aterialului bi"l"gic din unit%$i inde(ne1 cel pu$in1 de b"lile cele (ai pericul"aseM (aterialul bi"l"gic adus din alt% unitate piscic"l% s% #ie cel pu$in trecut printr3" baie depara=itar% 5s"lu$ie ) O sare6M 0ele*teele se las% peri"dic pe uscatM 0ele*teele se de=in#ectea=% cu var nestins *i cl"rura de varM

)1

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

a(eli"rarea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale +n sc"pul asigur%rii necesarului de 0ran% natural% *i c"ns"lid%rii #i=i"l"gice a puil"rM #iltrarea apei pentru a evita p%trunderea un"r pr%d%t"ri1 d%un%t"ri sau specii s%lbatice c"nta(inateM +(b%ierea repr"duc%t"ril"r +nainte de repr"ducere *i sc"aterea i(ediat dup% depunerea p"ntei din 0ele*teele de repr"ducereM asigurarea c"ndi$iil"r "pti(e privind "<igen s"lvit1 pJ1 etc.M asigurarea un"r #uraje de bun% calitateM ad(inistrarea de #ura="lid"n% 5 O1 ti(p de . =ile6 +n #urajeM iernarea puil"r +n 0ele*teul de cre*tereM (anipularea atent% a puil"r pentru a reduce riscul de trau(ati=are *i starea de stresM de=in#ec$ia peri"dic% a pers"nalului1 ec0ipa(entel"r1 uneltel"r1 etc.M c"(baterea p%s%ril"r i0ti"#age 5ga=de inter(ediare6M evitarea c"nsangvini=%rii.

C"ala sau starea de b"al% repre=int% abaterile de la n"r(al ale c"(p"rta(entului1 aspectului *i c"n#"r(a$iei pe*telui *i p"ate avea la "rigine ac$iunea virusuril"r1 bacteriil"r1 para=i$il"r1 a 0ranei *i (ediului1 a stresului sau trau(atis(el"r (anipulat"rii. C"lile p"t #i pr"v"cate de #act"ri #i=ici 5e<: *"c ter(ic61 #act"ri c0i(ici 5e<: "<igen s"lvit insu#icient1 pJ acid1 pre=en$a a("niacului1 etc.6 *i bi"l"gici1 ace*tia din ur(% #iind cel (ai #recvent +nt2lni$i *i cu ur(%rile cele (ai pericul"ase. !act"rii bi"l"gici sunt repre=enta$i de virusuri1 bacterii *i para=i$i1 inclusiv ciuperci1 dar *i de d%un%t"ri. Eviden$a pr"duc$iei Este necesar s% "rgani=%( " eviden$% strict% a (i*c%ril"r de (aterial piscic"l1 a principalel"r activit%$i te0n"l"gice reali=ate1 a val"ril"r indicat"ril"r ("nit"ri=a$i 5pui1 cli(%1 (ediu1 etc.6 *i a re=ultatel"r "b$inute. Eviden$a p"ate #i $inut% +n registre speciale sau +n siste( electr"nic1 pe calculat"r. Dbligativitatea $inerii eviden$ei activit%$ii *i pr"duc$iei este dictat% de necesitatea #ireasc% de a avea in#"r(a$ii pentru seg(entul de anali=% a activit%$ii *i de legisla$ia #inanciar% din R"(2nia 5+n vederea stabilirii c"recte a pre$ului de c"st6. Rec"(and ca #iind e<tre( de util% eviden$a pe ac$iuni sau activit%$i1 +n registre (ultianuale1 ceeace #acilitea=% #"arte (ult c"(pararea re=ultatel"r. Ast#el 1 este nev"ie de eviden$a strict% pentru: 1. Repr"duc%t"ri: data pescuitului 1 re=ultatul inventarierii 5 Qg si e<. separat pe se<e1 6 0elesteul p"pulat 5 supra#ata1 adanci(e1 v"lu( de apa 61 peri"ada de repr"ducere1 pr"cent de #ecundare1 pr"cent de ecl"=are1 data pescuitului1 alevini pescui$i1 repr"duc%t"ri pescui$i 5] *i ^1 Fg *i e<.61 destina$ia alevinil"r1 destina$ia repr"duc%t"ril"rM
)2

2. ?ngr%*%(inte3a(enda(ente: 0ele*teul1 data ad(inistr%rii1 cantitatea1 pr"cedeul1 "bserva$iiM . !uraje ad(inistrate: liste de #urajare lunare1 pentru #iecare 0ele*teu1 cu eviden$a =ilnic%1 pe s"rti(enteM -. /escuit de c"ntr"l 5decadal6: data1 0ele*teul de cre*tere1 grupe de (%ri(e1 greut%$i (edii1 p"nderea #iec%rei grupe de (%ri(e1 starea sanitar%M ). H"nit"ri=area #act"ril"r cli(atici de in#luen$%: eviden$a =ilnic%1 +n tabele lunare1 la nivel de #er(%M ,. H"nit"ri=area calit%$ii (ediului: eviden$a pe #iecare 0ele*teuM .. /r"duc$ia reali=at% este eviden$iat% cu ajut"rul un"r #"r(ulare standardi=ate: n"t% de c2ntar1 n"t% de intrare I recep$ie1 rap"rt de pr"duc$ie1 rap"rt de p"pulare pentru pr"duc$ia re$inut% +n #er(% sau avi= de e<pedi$ie *i #actur% #iscal% pentru pr"duc$ia livrat%. Ci"te0n"l"gia cre*terii crapului1 +n ("n"cultur%1 +n vara a3II3a *i vara a3III3a C!e5te!ea :, /ele5tee Caracterizarea hele+teelor. Jele*teele de cre*tere a crapului +n vara a3II3a *i a3III3a au supra#a$a de )31G 0a *i ad2nci(ea (edie 118 (1 sunt prev%=ute cu dren"are peri(etrale av2nd sec$iunea (are 5C P 8 (1 b P - (1 0 P G1) I 11G (61 instala$ie de ali(entare tip pip%1 instala$ie de #iltrare a apei1 instala$ie de evacuare tip c%lug%r1 gr"ap% de pescuit e<teri"ar% *i gard electric de pr"tec$ie +(p"triva vidrel"r. ?n practica piscic"l% din R"(2nia1 0ele*teele de cre*tere a pe*til"r +n vara a3 II3 a *i a3III3a1 au supra#e$e de cel pu$in G3,G 0a dar1 +n ("d #recvent sunt *i 0ele*tee cu supra#e$e de 2GG3-GG 0a *i c0iar 1.GGG32.GGG 0a1 pr"iectate *i e<ecutate +n peri"ada anteri"ar% anului 1&&G. Jele*teele cu supra#e$e (ari1 sunt i(p"sibil de c"ntr"lat: v"lu(ele i(ense de ap% nu p"t #i #iltrate +n ("d e#icient1 p"pularea se #ace +ntr3un interval de ti(p #"arte (are1 #urajele nu p"t #i ad(inistrate c"n#"r( n"r(el"r te0nice1 pescuitul c"(plet nu se p"ate reali=a1 etc. ?n s"cietatea actuala1 cu ec"n"(ie de pia$% liber%1 aceste 0ele*tee nu p"t s% se c"nstituie dec2t +n re=erva$ii naturale pr"tejate sau c"(binate cu agr"turis(: pescuit sp"rtiv1 sp"rturi nautice1 v2n%t"are. Dup% 1&&G au r%(as +n e<pl"atare piscic"l% 0ele*teele cu supra#e$e de c2teva =eci de 0ectare *i pu$ine 0ele*tee de 1GG32GG 0a. Ad2nci(ea (edie de 118 ( 50 (a< P 21G I 21) (6 este "pti(% de"arece "#er% un v"lu( de ap% su#icient de (are pentru a asigura " bun% pr"ductivitate piscic"l%1 asigur% ad%p"st e#icient pe*til"r #a$% de pr%d%t"ri1 asigur% ="ne de re#ugiu +n peri"ada canicular% *i di(inuea=% #luctua$iile dina(ice ale "<igenului s"lvit. 'analul dren"r peri(etral asigur% t"ate avantajele enu(erate (ai sus. ?n plus1 "#er% c"ndi$ii #av"rabile pescuitului industrial *i prin reali=area l"r re=ulta p%(2ntul necesar c"nstruirii sau re#acerii diguril"r. Ac"l" unde1 (ai ales din ("tive #inanciare1 nu se p"ate reali=a dren"rul peri(etral1 este

necesar s% reali=%( un canal dren"r +ntre instala$ia de ali(entare *i c%lug%r sau cel pu$in un seg(ent din acesta. Instala$ia de ali(entare p"ate #i de "rice tip dar1 rec"(andat% este instala$ia tip 11pip%4 pentru ali(entarea cu ap% sub presiune 5p"(pat%6 *i instala$ia tip 11c"ns"l%4 pentru ali(entarea gravita$i"nal%. Instala$ia de #iltrare a apei este "bligat"rie pentru a +(piedica p%trunderea alt"r specii de pe*ti +n 0ele*teu. Aceste specii pr"v"ac% neajunsuri cresc%t"rului de crap pentru c% sunt c"ncuren$i la 0rana natural% *i la #urajele ad(inistrate pestelui cultivat dar1 sunt *i purt%t"ri de agen$i pat"geni. Rec"(and #"l"sirea casetel"r de #iltrare c"n#ecti"nate din tabla in"< per#"rata 5 P G18 I 112 ((61 ("ntata pe un cadru din pr"#ile in"<idabile sau #iltre din pietris si nisip in ca=ul ali(entaril"r gravitati"nale. In tarile de=v"lMtate se utili=ea=a #iltre r"tative d"tate cu te(p"ri=at"r. 7r"apa de pescuit e<teri"ar% "#er% d"u% avantaje i(p"rtante: (%re*te pr"ductivitatea (uncii la pescuit *i di(inuea=% trau(ati=area pe*telui +n ti(pul pescuitului. A(bele avantaje au e#ecte ec"n"(ice i(p"rtante *i evidente. 7ardul electric +(piedic% p%trunderea vidrel"r +n 0ele*tee. /"pula$ia de vidre din R"(2nia s3a de=v"ltat nu(eric pe (%sura cre*terii supra#e$el"r e<pl"atate prin acvacultur%. Acu(1 nu e<ist% cresc%t"rie de pe*ti care s% nu 11+ntre$in%4 c2teva #a(ilii de vidre. /agubele pr"v"cate de " #a(ilie de vidre 5(a(a1 d"i3trei pui *i tatal6 +ntr3un an sunt de cel pu$in 11)32 t" pe*te 5 crap sau alte specii val"r"ase 6. '"stul gardului electric 5(aterial N (an"per% de instalare6 este cca 1.GGG31.2GG _ K F(. 7uvernul R"(2niei trebuie s% apr"be c"(baterea prin +(pu*care a pr%d%t"ril"r 5vidre1 c"r("rani1 etc.6 +n interi"rul cresc%t"riil"r alt#el1 pr%d%t"rii1 se v"r c"nstitui intr3un puternic #act"r deter(inant al #ali(ent%rii #er(el"r piscic"le de (%ri(e (edie 51)G3 GG 0a6 sau (ari 5 GG31GGG 0a6. Caracterizarea biotehnologiilor 're*terea +n 0ele*tee a crapului +n vara a3II3a *i a3III3a1 +n ("n"cultur%1 se reali=ea=% +n siste( se(iintensiv 5)GG32GGG Fg K 0a6 *i intensiv 52GGG32G.GGG Fg K 0a6. Siste(ul e<tensiv de cre*tere 51GG3 )GG Fg K 0a6 +n ("n"cultur% nu este rec"(andat +n cre*terea c"(ercial% de"arece nu se val"ri#ic% +ntregul p"ten$ial pr"ductiv al 0ele*teului. Acest siste( este #recvent utili=at +n ba=ine (ici 51GG3)GG6 de tip g"sp"d%resc1 +n care crapul este crescut ca 0"bR sau pentru c"nsu( #a(ilial. Ci"te0n"l"giile de cre*tere a crapului +n vara a3II3a *i a3III3a1 +n ("n"cultur%1 +n siste( se(iintensiv *i intensiv1 +n 0ele*tee1 se di#eren$ia=% de bi"te0n"l"giile cre*terii +n vara I prin aten$ia ac"rdat% sti(ul%rii bi"(asei bent"nice *i caracteristicile u*"r di#erite ale #urajel"r *i pr"ceduril"r de ad(inistrare ale acest"ra. 4ormule de populare. 'riteriile de ba=% pentru stabilirea nu(%rului de e<e(plare 5N6 cu care se p"pulea=% un 0ele*teu sunt:

)-

pr"gra(ul de pr"duc$ie: cantitatea t"tal% plani#icat% 5/6 *i greutatea (edie individual% 5T6M supravie$uirea 5S6 +n peri"ada de cre*tereM depinde de starea #i=i"l"gic% a puil"r1 starea de s%n%tate a pe*til"r +n peri"ada de cre*tere *i gradul de pr"tejare +(p"triva pr%d%t"ril"rM capacitatea bi"l"gica de cre*tere care depinde de ras%M c"ndi$iile asigurate: calitatea (ediului1 (%ri(ea *i ter(ica peri"adei de cre*tere1 calitatea #urajel"r1 *.a. / N P 333333333 S<T +n care: N P nu(%rul de e<e(plare cu care se p"pulea=% / P pr"duc$ia plani#icat% 5Fg6 S P supravie$uirea 5O6 T P greutatea (edie individual% pr"gra(at% 5Fg6

/entru c"ndi$iile e<istente +n cresc%t"riile din R"(2nia +n acest ("(ent 52GG)61 valabile cel pu$in *i pentru ur(%t"rii ) 5cinci6 ani1 stabilirea unui pr"gra( de pr"duc$ie reali=abil trebuie s% aib% +n vedere ur(%t"arele "bserva$ii: capacitatea bi"l"gic% de cre*tere a rasel"r e<istente este di(inuat% #"arte (ult ca ur(are a lipsei de pre"cupare pentru crearea de rase selec$i"nate +nalt pr"ductive *i a unei legisla$ii clare *i c"ncrete +n acest d"(eniu. ?n (aj"ritatea #er(el"r se lucrea=% cu rase l"cale cu un grad +nalt de c"nsangvini=are. supravie$uirea este (ica 18G O 5 dese"ri se intalnesc si supravietuiri de ,G3.G O6 Te0n"l"giile de cre*tere *i iernare sunt bine puse la punct *i aplicarea l"r c"rect%1 c"nduce la atingerea "biectivel"r pr"puse1 inclusiv cele #inanciare. Pregtirea hele+teului de cre+tere. Sunt d"u% pr"ceduri1 di#erite1 de preg%tire a 0ele*teului +n vederea p"pul%rii *i ele sunt #unc$ie de ("(entul ales pentru p"pularea 0ele*teului: t"a(na sau pri(%vara. Te0n"l"gii r"(2ni au "pinii di#erite privind ("(entul "pti( al p"pul%rii. /"pul%rile de t"a(n% au avantaje: supravie$uirea "rganis(el"r bent"nice care c"nstituie 0rana #av"rit% a crapului1 iernarea crapului la densitate (ic%1 +nceperea 0r%nirii i(ediat ce c"ndi$iile naturale per(it acest lucru1 evitarea unei (anipul%ri supli(entare *i a c0eltuielil"r legate de aceasta 5pescuit1 transp"rt1 etc.6 dar au *i de=avantaje: supravie$uirea para=i$il"r din 0ele*teu1 e#ectuarea lucr%ril"r te0n"l"gice de preg%tire a cre*terii crapului asupra apei *i nu asupra plat#"r(ei1 a(2narea repara$iil"r la c"nstruc$iile 0idr"te0nice s.a.

))

Se p"ate spune c% p"pul%rile de t"a(n% p"t #i practicate +n #er(e inde(ne i0ti"pat"l"gic dar trebuie evitate "bligat"riu +n #er(ele care au in #iecare an1 pr"ble(e i0ti"pat"l"gic. Rec"(and p"pul%rile de pri(%var% pentru c% per(it aplicarea cel"r (ai rigur"ase te0n"l"gii de preg%tire a 0ele*teului +n vederea cre*terii crapului cu t"ate c% pre=int% de=avantajul de a +nt2r=ia +nceperea 0r%nirii cu 132 s%pt%(2ni1 ceea ce este #"arte (ult pentru un "rganis( a#lat la s#2r*itul peri"adei de 0ibernare 5de aceea1 pescuitul 0ele*teel"r de iernare trebuie "rgani=at i(ediat dup% de=g0e$ *i durata lui s% nu #ie (ai (are de )3, =ile1 ast#el +nc2t te(peratura apei s% nu dep%*easc% 1G"'6. Acest de=avantaj este c"(pensat prin preg%tirea rigur"as% a 0ele*teului +n vederea cre*terii crapului. Aceste lucr%ri sunt pu$in di#eren$iate de lucr%rile de preg%tire a 0ele*teel"r de cre*tere vara I ast#el +nc2t se va aplica aceea*i te0n"l"gie cu ur(%t"arele di#eren$e sau c"(plet%ri. Jele*teul se g"le*te t"a(na *i va #i l%sat iarna pe uscat. I(ediat dup% g"lire1 se ad(inistrea=% cl"rur% de var 51GG g K (26 +n ="nele de b%ltire a apei. ?n peri"ada iernii1 atunci c2nd c"ndi$iile cli(atice per(it1 se e<ecut% lucr%rile de repara$ie a c"nstruc$iil"r 0idr"te0nice1 veri#icarea inventarului au<iliar 5navete1 gr%tare1 site1 #iltre1 etc.6 Aten$ie de"sebit% se ac"rd% lucr%ril"r destinate sti(ul%rii pr"ductivit%$ii piscic"le a 0ele*teului *i +n special1 a sti(ul%rii de=v"lt%rii "rganis(el"r bent"nice. Sti(ularea de=v"lt%rii bi"(asei bent"nice se reali=ea=% prin ad(inistrarea de +ngr%*%(inte "rganice c"(plet #er(entate 5*i1 ac"l" unde este necesar1 +ngr%*%(inte c0i(ice61 uni#"r( distribuite pe plat#"r(% *i +nc"rp"rate +n s"l prin lucr%ri (ecani=ate1 crearea un"r ="ne +n care s% ad(inistr%( resturi vegetale1 stu# 5vec0i sau pr"asp%t c"sit6 sau #2n *i gr%parea peri"dic% a plat#"r(ei +n peri"ada cre*terii pe*telui. ?ngr%*%(intele "rganice se ad(inistrea=% +n cantit%$i de 1G32G t" K 0a1 +ngr%*%(intele c0i(ice 5super#"s#at1 eventual c"(ple< 6 +n cantitate (a<. de )G31GG Fg K 0a *i var nestins1 1.GGG3).GGG Fg K 0a1 +n #unc$ie de calitatea bi"pr"ductiv% a 0ele*teului dar *i de nivelul de intensi#icare a pr"duc$iei. /entru pr"duc$ii (ai (ari. ,.GGG Fg K 0a nu se ad(inistrea=% +ngr%*%(inte. Resturile vegetale1 stu#ul sau #2nul ad(inistrate c"(pact +n peri(etre a(enajate1 uni#"r( distribuite pe supra#a$a 0ele*teului c"nstituie l"curi #av"rabile de depunere a p"ntel"r de c%tre insecte1 a c%r"r larve c"nstituie " surs% de 0ran% pentru crap. 7r%parea plat#"r(ei 0ele*teel"r +n peri"ada cre*terii pe*til"r este " lucrare e#ectuat% de pu$ini te0n"l"gi cu t"ate c% are in#luen$% p"=itiv% asupra de=v"lt%rii bi"(asei bent"nice: aduce la supra#a$a s"lului "rganis(ele bent"nice din pr"#un=i(e si substan$ele (inerale *i "rganice 5 alt#el sc"ase +n cea (ai (are parte din circuitul (ateriei din ec"siste( 61 "<igenea=% (ai bine stratul super#icial de sedi(ente1 (%re*te supra#a$a de c"ntact +ntre sedi(ente *i ap% iar turbiditatea creata1 di(inuea=% tendin$a de +n#l"rire a apei. E""planct"nul *i peri#it"nul sunt surse i(p"rtante de 0ran% natural% pentru p"pula$iile de crap t2n%r 52 ani6 *i c0iar (atur. Rec"(and ad(inistrarea a )31G t" K 0a gun"i de grajd c"(plet #er(entat
),

din punct de vedere

pe talu=ele diguril"r1 sub #"r(a un"r gr%(e=i de c2te 2GG3-GG Fg1 inc"(plet inundate1 pentru sti(ularea de=v"lt%rii =""planct"nului. De ase(enea1 rec"(and pr"tejarea talu=el"r diguril"r cu perdele de stu# pentru a crea sup"rtul necesar de=v"lt%rii peri#it"nului. 7ardurile de pr"tec$ie a 0ele*teel"r de cre*tere +n vara a3II3a *i a3III3a sunt de d"u% #eluri: ben=i electrice 5tip 11p%st"r electric461 +(pedic% p%trunderea vidrel"r garduri pr"priu3=ise1 c"nstruite din di#erite (ateriale1 +(piedic% p%trunderea vidrel"r *i 0"$il"r. ?n peri"ada 0ivernal% se veri#ic% *i se repar% aceste garduri ac"l" unde e<ist% *i trebuie g%site1 +n ("d "bligat"riu1 s"lu$ii de reali=are a l"r ac"l" unde nu e<ist% +nc%. Catracienii pr"duc pagube ne+nse(nate +n 0ele*teele destinate cre*terii crapului de v2rste (ai (ari dec2t 1 an. /%s%rile i0ti"#age pr"duc pagube +n vara a3II3a *i (ai pu$in +n vara a3III3a. De"arece supra#a$a relativ (are a 0ele*teel"r 5 3) 0a1 sau (ai (ult6 nu per(ite 5din ("tive #inanciare6 ("ntarea plasel"r de pr"tec$ie1 rec"(and #"l"sirea (et"del"r de +ndep%rtare a p%s%ril"r cu =g"("te puternice: petarde1 arti#icii1 disp"=itive cu carbit1 disp"=itive electr"nice cu butan1 a(pli#icat"are *i di#u="are audi" sau ar(e de #"c. Hesele de #urajare se preg%tesc la #el ca la 0ele*teele de cre*tere vara I *i nu(%rul l"r p"ate #i de 231G buc. K 0a1 #unc$ie de gradul de intensi#icare a pr"duc$iei. La stabilirea nu(%rului de (ese1 te0n"l"gul trebuie s% aib% +n vedere ca1 nu(%rul de pe*ti ce revine unei (ese s% nu #ie (ai (are de 2GG I )GG e<. Inundarea 0ele*teel"r +n vederea p"pul%rii se #inali=ea=% cu cel pu$in 1) =ile avans pentru pr"duc$ii de p2n% la )3, t" K 0a *i +n pre=iua p"pul%rii1 pentru pr"duc$ii (ai (ari de )3, t" K 0a. .rana +i procedurile de administrare. !urajele ad(inistrate +n pr"duc$ii se(iintensive1 sunt c"nstituite +n (ulte $%ri 5'e0ia1 7er(ania1 Sl"vacia1 /"l"nia1 *.a.6 din cereale ne(%cinate 5gr+u6 sau sparte 5p"ru(b6. ?n 8ngaria1 unii te0n"l"gi #"l"sesc gr2u +nc"l$it prin pr"ceduri industriale. ?n R"(2nia1 (ul$i te0n"l"gi #urajea=% crapul cu un a(estec de cereale (%cinate1 *r"turi *i eventual1 calciu1 #%inuri pr"teice *i pre(i<uri vita(in"3(inerale. '"nsu(urile speci#ice reali=ate sunt cuprinse +ntre 11) I )1G1 +n #unc$ie de nivelul pr"duc$iei reali=ate *i calitatea #urajului ad(inistrate. !urajele ad(inistrate pentru pr"duc$ii intensive1 +n intervalul 2GGG3,GGG Fg K 0a1 p"t #i reali=ate +n #er(% dar1 pentru pr"duc$ii (ai (ari de ,GGG Fg K 0a1 este "bligat"riu s% #"l"si( #uraje granulate1 eventual e<pandate1 reali=ate de un pr"duc%t"r aut"ri=at *i recun"scut pentru calitatea pr"dusel"r. Jrana crapului este ad(inistrat% (anual1 +n d"u% siste(e: +n linie *i la (ese de #urajare sau cu 0r%nit"ri aut"(ate. Desigur1 #urajarea (anual% p"ate #i practicat% cu "rice tip de #uraj: cereale +ntregi1 sparte sau (%cinate1 granule1 etc. Nu rec"(and #urajarea +n linie (ai ales cu #%inuri cerealiere

).

de"arece pierderile sunt (ari *i c"ntr"lul c"nsu(ului este +ngreunat. La #urajarea (anual%1 rec"(and siste(ul de ad(inistrare la (ese de #urajare de"arece pre=int% (ai (ulte avantaje: ad(inistrarea pe " supra#a$% (ai (ic% a unei cantit%$i (ai (ari de #uraje1 (ai ales sub #"r(% de #%inuri1 c"nduce la pierderi (ai (ici prin +(pr%*tierea suspensiil"rM c"ntr"lul c"nsu(ului de #uraje este (ult u*urat av2nd precis (arcat1 l"cul de ad(inistrareM pe*tele se c"ncentrea=%1 la "ra (esei1 pe supra#e$e restr2nse *i acest lucru ne per(ite e#ectuarea un"r trata(ente antipara=itare nu(ai +n aceste l"curi1 cu c"nsu( (ult di(inuat de substan$e *i deci1 cu c0eltuieli (ult (ai (iciM c"ncentrarea pe*telui per(ite e#ectuarea "bserva$iil"r asupra c"(p"rta(entului1 st%rii generale de s%n%tate *i cre*terii (asei c"rp"rale. Ad(inistrarea #urajel"r granulate1 (ai ales pentru pr"duc$ii (ai (ari de 2GGG FgK0a trebuie reali=at% cu 0r%nit"ri aut"(ate cu pendul sau te(p"ri=at"r1 #unc$ie de pr"cedura adaptat% +n ce prive*te cantitatea ad(inistrat%: 11ad. libitu(4 sau ra$ie calculat%. Monitorizarea pe+telui. /er(anent1 #ace( "bserva$ii privind c"(p"rta(entul *i starea general% de s%n%tate a crapului dar este necesar ca1 peri"dic1 s% "rgani=%( pescuit de c"ntr"l +n vederea deter(in%rii precise a sp"rului de cre*tere *i a st%rii de s%n%tate. 'resc%t"rii de pe*ti1 (ai ales cei cu (are e<perien$%1 c"nsider% c% pescuitul de c"ntr"l trebuie e#ectuat "dat% pe lun%M unii c"nsider% su#iciente "bserva$iile =ilnice pentru a *ti c% nu sunt pr"ble(e de"sebite. Rec"(and "rgani=area decadal% a pescuitului de c"ntr"l1 in vederea deter(inarii sp"rului de cre*tere1 a c"nsu(ului speci#ic reali=at *i a st%rii de s%n%tate. La p"pula$iile neuni#"r(e ca (%ri(e individual%1 se c2nt%resc 1G32G Fg crap1 se s"rtea=% pe trei categ"rii: cei (ai (ari1 cei (ai (ici *i cei cu (%ri(e inter(ediar%1 se c2nt%re*te *i se nu(%r% #iecare grup% de (ari(e1 se deter(in% greutatea (edie individual% pe grupe de (%ri(i1 se deter(in% p"nderea +n t"tal p"pula$ie piscic"l% a #iec%rei grupe de (%ri(i *i se deter(in% greutatea (edie p"nderal%. 'alculul c"nsu(ului speci#ic de #uraje va da un re=ultat "rientativ de"arece ia +n c"nsidera$ie " variabil% greu de cuanti#icat1 (ai ales de te0n"l"gii tineri 5#%r% e<perien$% +n l"ca$ia respectiv%6: supravie$uirea la ("(entul pescuitului de c"ntr"l. Supravie$uirea +n #iecare peri"ad% de cre*tere 5vara I1 a3II3a1 sau a3III3a6 este " variabil% di#erit% de la " #er(% la alta1 #unc$ie de calitatea (aterialului bi"l"gic1 inciden$a b"lil"r1 i(pactul r%pit"ril"r (ari 5vidre1 c"r("rani1 pelicani1 etc.6 *i al 0"$il"r. Supravie$uirea precis% pe categ"rii de v2rst%1 la #inele peri"adei de cre*tere1 se deter(in% pe parcursul a 3) ani pentru #iecare #er(%. /ierderile te0n"l"gice1 c"nsiderate n"r(ale1 sunt de 2G O +n vara a II3a *i de 1G O +n vara a III3a .
)8

'alculul c"nsu(ului speci#ic de #uraje se va e#ectua av2ndu3se +n vedere indicele de supravie$uire de la s#2r*itul peri"adei de cre*tere. Starea de s%n%tate a pe*til"r se deter(in% printr3un e<a(en general al l"tului c2nt%rit *i " e<a(inare detaliat% a 1G 5=ece6 e<. Dac% se "bserv% " stare de b"al% evident%1 se e<a(inea=% detaliat un l"t (ai (are pentru a stabili inciden$a b"lii *i trebuie s% apel%( *i la un lab"rat"r speciali=at. E<a(enul detaliat c"nst% +n "bservarea atent% a c"rpului1 a "c0il"r1 a bran0iil"r1 *i dup% disec$ie1 a c"n$inutului intestinal1 #icatului *i ve=icii +n"t%t"are. Rec"(and #"l"sirea unei lupe de teren pentru "bserva$ii asupra c"rpului crapului *i studiul la (icr"sc"p a la(elel"r bran0iale pentru a deter(ina pre=en$a *i nu(%rul para=i$il"r bran0iali (icr"sc"pici. Cran0iile a#ectate au " cul"are (ar("rat% sau evident palid%. /e*tii s%n%t"*i au " cul"are clar%1 sunt gra*i1 sunt vigur"*i1 au "c0ii clari *i li(pe=i1 bran0iile r"*ii *i s"l=ii lucit"ri. Lucr%rile de +ntre$inere a 0ele*teului. Lucr%rile te0n"l"gice e#ectuate asupra 0abitatului +n peri"ada de cre*tere au ca "biectiv principal crearea *i (en$inerea unui (ediu de via$% "pti( pentru specia cultivat% c"n#"r( cerin$el"r bi"l"gice ale speciei *i se re#er% +n principal la sti(ularea pr"ductivit%$ii piscic"le naturale 5pentru pr"duc$ii de p2n% la , t" K 0a61 (en$inerea "<igenului s"lvit la val"ri (ai (ari de ) (g K l1 c"(baterea +n#l"riri apei *i a vegeta$iei dure 5unde este ca=ul6. Ad(inistrarea +ngr%*%(intel"r "rganice sau (inerale1 +n peri"ada cre*terii crapului1 trebuie #%cut% cu (ult discern%(2nt1 nu(ai +n 0ele*tee cu s"luri *i ape s%race *i la te(peraturi ale apei de p2n% la 22"'. ?ngr%*%(intele "rganice1 c"(plet (inerali=ate1 se ad(inistrea=% +n cantit%$i de 1GGG3)GGG Fg K 0a +n d"u% ("duri: uni#"r( distribuite pe t"at% supra#a$a apei sau +n gr%(e=i de c2te )G31GG Fg1 uni#"r( distribuite +n ="na (aluril"r *i c"(plet sub(ersate. ?ngr%*%(intele (inerale se ad(inistrea=% +n cantit%$i de 2G3-G Fg K 0a K d"=% la intervale de .3 1G =ile1 sub #"r(% de s"lu$ie1 uni#"r( distribuit% pe t"at% supra#a$a 0ele*teului. Aarul se ad(inistrea=% ast#el : G Fg K 0a var nestins 5 pra# 6 sau )G Fg K 0a var stins *i +n acest ulti( ca=1 uscat sau s"lu$ie. Ad(inistrarea se #ace prin distribuirea uni#"r(% pe t"at% supra#a$a 0ele*teului sau +n sursa de ali(entare cu instala$ii speciale de distribuire d"=at% a varului. '"n$inutul +n "<igen s"lvit a apei din 0ele*teu este unul din cei (ai i(p"rtan$i para(etri de calitate *i val"area "pti(%1 c"nsiderat% de t"$i aut"rii1 este de cel pu$in ) (gKl. ?n practic%1 +n 0ele*teele din R"(2nia1 +n c"ndi$iile te0n"l"gice actuale1 c"n$inutul +n "<igen s"lvit1 c2nd ter(ica apei dep%*e*te 2-32)"'1 nu este (ai (are de 3- (g K l. Te0n"l"gul trebuie s% ac"rde cea (ai (are aten$ie acestui indicat"r *i +nt"tdeauna s% ia (asurile de preven$ie necesare. /entru p%strarea val"rii "<igenului s"lvit +n ap%1 +n li(itele "pti(e1 se #"l"sesc (ai (ulte pr"cedee:

)&

ali(entarea cu ap% pr"asp%t% 5dac% "<igenul s"lvit +n sursa de ali(entare este (ai (are dec2t +n 0ele*teu ` 6 *i +nl"cuirea1 par$ial% sau t"tal%1 a apei din 0ele*teuM aerarea (ecanic% cu aerat"are special c"nstruite +n acest sc"p. Tipul de aerat"r #"l"sit trebuie s% c"respund% din punct de vedere al caracteristicil"r te0nice1 cerin$el"r 0ele*teului +n care va #i utili=atM aerarea cu instala$ii de distribuire1 ali(entate cu c"(pres"are de aer sau re=erv"are cu "<igen. Acest tip de aerare a apei este +nt2lnit la 0ele*tee cu supra#a$a (ic% *i se justi#ic% nu(ai la pr"duc$ii intensiveM c"(baterea +n#l"ririi apei.

?n#l"rirea apei pr"duce (ultiple daune (ediului *i activit%$ii de acvacultur%1 (ai ales prin #luctua$iile diurne #"arte (ari ale "<igenului s"lvit *i nu nu(ai. A(pl"area #en"(enului depinde +n ("d direct de cantitatea de nutrien$i din ap% *i regi(ul ter(ic al apei *i pentru a preveni sau di(inua intensitatea +n#l"ririi apei trebuie s% ad(inistr%( +ngr%*%(inte1 (ai ales c0i(ice1 cu (ult discern%(2nt *i s% ave( +n vedere #aptul c%1 +n 0ele*teele #urajate1 dejec$iile pr"duse de crap #ertili=ea=% c"(plet sau c0iar in e<ces1 apa *i sedi(entele. Ad(inistrarea peri"dic% de var1 c"n#"r( prescrip$iil"r anteri"are1 di(inuea=% sau +nl%tur% apari$ia +n#l"ririi apei. ?n situa$ia +n care1 tendin$a de de=v"ltare nu(eric% a algel"r albastre devine pericul"as%1 se ad(inistrea=% substan$e algicide. Rec"(and ad(inistrarea sul#atului de cupru 5'uSDJ61 - Fg K 0a K d"=%1 sub #"r(% de s"lu$ie uni#"r( distribuit% pe t"at% supra#a$a 0ele*teului. Nu(ai dac% este necesar se ad(inistrea=% " a d"ua d"=% la un interval de -3) =ile. Hacr"#itele acvatice au asupra pr"duc$iei de crap acelea*i e#ect ca *i #l"ra sp"ntan% 5buruienile6 asupra culturil"r agric"le. 7eruirea plat#"r(ei pe parcursul iernii di(inuea=% (ult de=v"ltarea (acr"#itel"r acvatice dar atunci c2nd acestea apar intr3un 0ele*teu 1 se c"(bat e#icient prin (et"da bi"l"gic% 5p"pularea cu c"sa*6 1 prin (et"da (ecanic% 5t%ierea l"r cu c"sit"are acvatic%6 sau (et"da c0i(ica 5 utili=area ierbicidel"r 6 H"nit"ri=area para(etril"r #i=ic"3c0i(ici ai apei *i a #act"ril"r cli(atici de in#luen$% se reali=ea=% c"n#"r( pr"ceduril"r desc0ise la cre*terea puil"r +n vara I. Pescuitul de recolt pentru puii de d"u% veri se "rgani=ea=% atunci c2nd te(peratura apei are val"area de 12"' *i trendul este descresc%t"r. /escuitul crapului de c"nsu( se "rgani=ea=% i(ediat dup% reali=area greut%$ii (edii individuale pr"gra(ate1 de cele (ai (ulte "ri *i +n cursul verii. /escuitul de t"a(n% se preg%te*te prin revi=ia *i repararea inventarului necesar 5n%v"d1 ti#an1 juvelnice1 t%rgi1 c"*uri1 c2ntare1 cisterne transp"rt1 etc6 *i reducerea nivelului de ap% +n 0ele*tee. ?n 0ele*teele +n care v"lu(ul dren"arel"r este (ic +n c"(para$ie cu pr"duc$ia e<istent%1 e#ectu%( un pescuit de r%rire anteri"r reducerii nivelului apei sau c0iar *i +n aceast% peri"ad%. ?n 0ele*teele +n care
,G

e<ist% depresiuni nerac"rdate la canalul dren"r1 se pescuie*te +n peri"ada de evacuare a apei +n acele ="ne pentru a nu3i per(ite crapului cant"narea te(p"rar% sau de#initiv% in acele ="ne. /escuitul crapului de d"u% sau trei veri se #ace cu un n%v"d cu di(ensiuni c"respun=%t"are 0ele*teului de cre*tere sau1 +n canalul dren"r1 cu un ti#an 5LP G3-G(1 JP 2321) (6 /ernarea crapului trebuie "rgani=at% +n 0ele*tee de iernare care asigur% ad2nci(i *i debite de ali(entare #av"rabile. 'aracteristicile te0nice principale ale unui 0ele*teu de iernare sunt: supra#a$a G123G1) (a< 11G 0a1 ad2nci(ea 21) ( *i debitul de ali(entare1 1GG3)GG (c K "r% 5 G31)G l K sec.6 /reg%tirea 0ele*teel"r de iernare +n vederea p"pul%rii c"nst% +n e#ectuarea repara$iil"r necesare la c"nstruc$iile 0idr"te0nice1 evacuarea vegeta$iei1 cl"rinarea ="nel"r u(ede1 ad(inistrarea varului1 +nc0iderea c%lug%rului *i inundarea prin instala$ii de #iltrare a apei. /"pularea cu crap se #%cea c"n#"r( n"r(el"r te0n"l"gice vec0i cu )31G t" K 0a dar se p"ate p"pula1 #%r% nici un risc1 la densit%$i de 8G31GG t" K 0a cu "bligativitatea strict% a respect%rii ur(%t"arel"r c"ndi$ii: 0ele*teul de iernare s% nu #ie #"l"sit dec2t la iernarea crapului 5pe*til"r6 *i preg%tirea +n vederea p"pul%rii sa respecte cu severitate t"ate prescrip$iile te0n"l"giceM deter(inarea "<igenului s"lvit s% se #ac% =ilnic *i la val"ri (ai (ici de , (g K l s% declan*%( pr"cedurile de aerare a apeiM apa de ali(entare s% #ie de calitate c"respun=%t"are1 debitul s% #ie per(anent *i su#icient pentru a #i utili=at atunci c2nd este nev"ieM =%pada se (%tur% per(anent *i c"(plet de pe 0ele*teul +ng0e$at. Iernarea crapului de c"nsu(1 este bine s% #ie "rgani=at% +n (ai (ulte 0ele*tee pentru ca pescuitul de livrare din ti(pul iernii s% nu deranje=e dec2t p"pula$ia din 0ele*teul pescuit. /escuitul +n peri"ada de iarn% se #ace cu n%v"dul1 sub g0ea$% *i rec"(and respectarea ur(%t"arel"r reguli: lansarea n%v"dului pe supra#e$e restr2nse ale 0ele*teului pentru a reali=a un pescuit 11p"r$i"nat41 la nivelul necesaruluiM c"pca de ie*ire a n%v"dului s% aib% di(ensiunile (ati$eiM alt#el1 pe*tele din partea superi"ar% a (ati$ei1 +n peri"ada de (anipulare 5G1)31 "r%6 st% lipit de g0ea$% *i dac% va trebui eliberat1 va (uri +n cursul iernii. pe*tele sc"s +n aer *i pentru " secund%1 la te(peraturi negative1 nu p"ate #i eliberat in apa1 de"arece epider(a degera #"arte rapid si pestele va (uri in peri"ada i(ediat ur(at"are. Dac% se respect% aceste c"ndi$ii1 nu este necesar s% e#ectu%( c"pci *i nici s% #"l"si( aerat"are destrati#icat"are. E#ectuarea c"pcil"r1 (anual 5cu t"p"are6 sau (ecani=at 5 cu drujbe 6 pr"duce sunete puternice care pun pestele in (iscare. !"l"sirea aerat"arel"r1 destrati#ica 5 "("geni=ea=a 6 apa si supraraceste apa din "ri="ntul de cant"nare a pestelui. In peri"ada iernarii se e#ectuea=a lucrari si(ilare cel"r de la iernarea puil"r de " vara :
,1

("nit"ri=area #act"ril"r cli(atici : te(peratura1 precipitatii si regi( e"lian ("nit"ri=area calitatii apei : "<igen s"lvit1 te(peratura 5la "ri="ntul de c"ntact cu plat#"r(a61 pJ si transparenta. Se #ac n"tatii privind gr"si(ea stratului de g0eata si a celui de =apada. ali(entarea cu apa c"n#"r( prescriptiil"r te0nice reali=area de cul"are de lu(ina prin (aturarea stratului de =apada de pe t"ata supra#ata ing0etata

/escuitul 0elesteel"r de iernat trebuie e#ectuat i(ediat ce te(peratura aerului este p"=itiva si are trend crescat"r in ti(pul =ilei1 (ai ales la 0elesteele p"pulate la densitati (ai (ari de ) I 1G t" K 0a. 3.3.2. Creterea n policultur a crapului cu alte ciprinide Aal"ri#icarea "pti(% a p"ten$ialului tr"#ic natural al unui ba=in piscic"l 5acu(ulare1 ia= sau 0ele*teu61 a c"nstituit " pre"cupare per(anent% pentru piscicult"ri *i una din s"lu$ii a #"st p"pularea 0abitatel"r cu (ai (ulte specii de pe*ti. 're*terea +n p"licultur% a crapului cu specii de ciprinide asiatice adaptate la c"ndi$iile cli(atice *i de (ediu din R"(2nia1 este practicat% +n siste(ele e<tensive din lacuri *i ia=uri1 siste(e se(iintensive din ia=uri *i 0ele*tee *i siste(e intensive1 +n 0ele*tee. ?n siste(ele de cre*tere e<tensiv1 av2nd ca principiu te0n"l"gic1 utili=area p"ten$ialului tr"#ic natural al unui ec"siste( acvatic1 p"pularea +n p"licultur% este necesar% de"arece asigur% val"ri#icarea intensi#icat% ec0ilibrat a nivelel"r tr"#ice din ec"siste(. ?n siste(ele de cre*tere se(iintensiv1 practicat +n ia=uri *i 0ele*tee1 principiul te0n"l"gic de ba=a este c"nstituit de intensi#icarea pr"duc$iei pe ba=a sti(ul%rii pr"ductivit%$ii piscic"le naturale *i ad(inistr%rii de 0ran% supli(entar%. Desigur1 specia de ba=%1 bene#iciar% a sti(ul%rii de=v"lt%rii =""bent"sului *i a #urajel"r ad(inistrate1 este crapul. Speciile supli(entare sunt crapul argintiu1 c"nsu(at"r al e<cesului de #it"planct"n1 n"vacul1 c"nsu(at"r de =""planct"n1 c"sa*ul1 +n situa$ia +n care e<ist% (acr"#ite acvatice sau p"sibilitatea ad(inistr%rii de culturi #urajere terestre *i sc"icarul1 +n situa$ia +n care e<ist% " p"pula$ie de ("lu*te bine c"nstituita. !"r(ule de p"pulare. /articularit%$i ale cre*terii ciprinidel"r +n p"plicultur% Nu(%rul de e<e(plare p"pulate1 pe unitatea de supra#a$%1 din #iecare specie supli(entar% depinde +n ("d direct *i "bligat"riu de p"ten$ialul ba=inului piscic"l +n veriga tr"#ic% speci#ic% #iec%rei specii1 iar nu(%rul e<e(plarel"r de crap1 depinde +n ("d direct de cantitatea de 0ran% arti#icial% 5#uraje6 pr"gra(at%. Se va avea +n vedere e#ectul #ertili=at"r al dejec$iil"r evacuate =ilnic1 de crapul #urajat. ?n ba=inele piscic"le 5ia=uri sau 0ele*tee6 #urajate se ac"rd% (are aten$ie di(ensi"n%rii nu(erice a speciil"r supli(entare 5c"sa*1 crap argintiu1 n"vac1 sc"icar6 pentru ca acestea s% nu devin%
,2

c"nsu(at"are de #uraje +n detri(entul crapului. ?n acest sc"p1 trebuie evaluat cu (are grij% p"ten$ialul pr"ductiv al ba=inului1 +n (acr"#ite acvatice1 #it"planct"n1 =""planct"n *i respectiv1 ("lu*te1 ast#el +nc2t aceste specii s% se 0r%neasc% din abunden$% cu 0rana natural% speci#ic% *i s% c"nsu(e epis"dic *i +n cantit%$i (ici1 #urajele destinate crapului. Speciile planct"n"#age nu trebuie s% repre=inte (ai (ult de 1G31) O din pr"duc$ia t"tal% reali=at%1 iar c"sa*ul1 )31G O. /"pula$ia de c"sa* p"ate #i di(ensi"nat% *i +n #unc$ie de p"sibilit%$ile de ad(inistrare de vegeta$ie acvatic% din a#ara 0ele*teului 5canale de evacuare1 ="ne u(ede1 etc.6 sau plante #urajere terestre. ?n aceast% situa$ie1 trebuie avut +n vedere ap"rtul (are de dejec$ii evacuate de c"sa*. '"nsu(ul speci#ic +n ca=ul #uraj%rii cu (acr"#ite acvatice1 este de G FgKFg sp"r de cre*tereM dejec$iile re=ultate sunt +n cantitate de 1)32G Fg1 reparti=ate +n cantit%$i (ici1 +n #iecare =i a peri"adei de cre*tere. ?n c"nclu=ie1 #"r(ulele de p"pulare +n p"licultur% pre=int% avantaje: val"ri#icarea "pti(i=at% a p"ten$ialului bi"l"gic pr"ductiv natural sau sti(ulat prin ad(inistrarea de +ngr%*%(inte1 (acr"#ite1 #urajeM reducerea riscului de +n#l"rire a apeiM c"(baterea 5bi"l"gic%6 a (acr"#itel"r acvaticeM diversi#icarea s"rti(ental% a pr"duc$iei1 *i de=avantaje : c"nsu(at"ri supli(entari *i neval"r"*i de #urajeM (an"per% supli(entar% pentru s"rtarea di#eritel"r specii. 3.'. C e%te ea alto "pecii ,n policultu ) cu c apul 3.4.1. Creterea somnului !a(ilia Siluridae cuprinde pe*ti de talie (are1 r%pit"ri din ape dulci. /rincipalele l"r caractere c"(une sunt: c"rpul nud1 capul (are cu (ust%$i lungi *i din$i #"arte puternici. Sunt i0ti"#agi 5se 0r%nesc cu pe*ti6 dar v2nea=% *i p%s%ri acvatice *i vertebrate c%=ute +n ap%. La n"i +n $ar% tr%ie*te " singur% specie. 5ilurus glanis 5s"(n6. S"(nul este cel (ai (are dintre pe*tii n"*tri "s"*i de ap% dulce. /"ate atinge ) ( lungi(e *i )GG de Fil"gra(e. Este un pe*te de ape curg%t"are (ariM pentru repr"ducere intr% +n b%l$i. L%c"(ia s"(nului1 ca *i a *tiucii1 este pr"verbial%1 0rpnindu3se nu(ai cu ani(ale vii: pe*ti1 crustacee1 br"a*te1 p%s%ri acvatice. /entru carnea lui gust"as% est crescut +n 0ele*teele cu crapi. '"rpul este alungit1 (asiv1 puternic1 gr"s +n trei(ea anteri"ar% 5="na abd"(inal%6 *i c"(pri(at lateral +n ju(%tatea p"steri"ar%. Talia este (are. /r"#ilul d"rsal este apr"ape "ri="ntal1 cel ventral este slab c"nve<. '"rpul este lipsit c"(plet de s"l=i *i pielea este neted%1 ("ale *i alunec"as%. 'apul c"(pri(at d"rs"3ventral1 nu este (are1 dar se ter(in% cu " gur% i(ens% prev%=ut% cu bu=e gr"ase1 (a<ilare puternice *i nu(er"*i din$i ascu$i$i1 c"nici1 "rientati spre partea p"steri"ar% a
,

gurii1 situa$i pe #%lci1 prev"(er *i "asele #aringiene. 7ura este prev%=ut% cu " perec0e de (ust%$i #"arte lungi a(plasate pe (a<ilarul superi"r *i patru (ust%$i scurte a(plasate pe (a<ilarul in#eri"r. Dc0ii #"arte (ici1 sunt dep%rta$i *i situa$i deasupra c"l$uril"r gurii. Desc0iderile bran0iale sunt largi. 'ul"area este cenu*iu3+nc0is1 (ar("rat pe #lancuri1 une"ri cu pete alb3cenu*iu evidente1 negru cenu*iu pe spate1 desc0is +n ="na ventral3abd"(inal%. Di(ensiunile "bi*nuite sunt: ))3&) c( *i 11)3,1) Fg1 destul de #recvent G3-G Fg *i #"arte rar1 lungi(ea ) ( *i greutatea GG Fg. Tr%ie*te (ai (ult +n ape curg%t"are dar este +nt2lnit +n ("d "bi*nuit *i +n ape stagnante (ai ales din vecinatatea r2uril"r. La v2rsta de -3) ani devin (atur se<uali. ?n 0abitate naturale 0rana pe*til"r tineri *i (aturi este c"nstituit% din vier(i1 br"a*te1 raci1 ("lu*te *i pe*ti. Se 0r%nesc activ +n ti(pul n"p$ii. Iernea=% +n gr"pi ad2nci1 +n grupuri (edii *i nu se 0r%nesc +n peri"ada 0ibern%rii. Repr"ducerea are l"c la te(peratura apei de 1832G"' 5c2nd +n#l"re*te salc2(ul`6 *i icrele sunt depuse pe substrat vegetal. /r"li#icitatea relativ% a #e(elel"r este de 1G.GGG icre K Fg greutate c"rp"ral% iar icrele au dia(etrul de 1) ((. Incuba$ia icrel"r #ecundate durea=% -3) =ile la te(peratura apei de 1832G"'. La ecl"=are1 larvele au "c0i *i (ust%$i iar sacul vitelin este relativ (ic. La -3) =ile +ncepe 0r%nirea e<"gen% cu #"r(e (%runte de =""planct"n1 la .38 =ile se 0r%ne*te cu #"r(e =""planct"nice (ari *i +ncep2nd cu v2rsta de 1G312 =ile1 pe langa c"nsu(ul de =""planct"n1 trece la c"nsu(ul de larve si ap"i1 insecte1 ("r("l"ci1 pui de pe*te1 *.a.. 're*terea s"(nului +(preun% cu alte specii de pe*ti este " pre"cupare vec0e. ?n sec. @@ au #"st elab"rate te0n"l"gii privind repr"ducerea natural dirijat% *i arti#icial%1 de=v"ltarea p"stlarvar% *i cre*terea s"(nului +n diverse siste(e. Repr"duc%t"rii de s"(n trebuie s% aib% v2rsta de ,312 ani1 greutatea individual% 832G Fg *i sunt crescu$i +n 0ele*tee care le asigur% c"ndi$ii "pti(e de via$%: supra#a$a 5cel pu$in 1.GGG (p K e<.61 vegetatie pentru a se adap"sti sau ascun=%t"ri c"n#ec$i"nate din pl%ci de a=b"ci(ent ("ntat pe c2te patru st2lpi la 2G3 G c( de #undul 0ele*teului *i 0rana su#icient% 5crap de G123G1, Fg K e<6. Este pre#erabil s% #ie crescu$i +n 11p"licultur%4 cu crap *i ciprinide asiatice +n vara a III3a sau +n 0ele*teul de cre*tere a repr"duc%t"ril"r de crap. Repr"ducerea se "rgani=ea=% +n 0ele*tee identice cu cele #"l"site la crap. ?n situa$ia +n care 0ele*teul #"l"sit la repr"ducerea s"(nului este lipsit de vegeta$ie1 se c"n#ec$i"nea=% saltele de repr"ducere din stu# sau alte (ateriale. !"r(a saltelel"r este dreptung0iular% *i supra#a$a necesar% unei #a(ilii de s"(n este de 23 (p. Saltelele se ("ntea=% +n plan inclinat cu " latur% #i<at% de plat#"r(a 0ele*teului. Dac% este necesar1 saltelele cu icre e(bri"nate p"t #i trans#erate1 cu aten$ia cuvenit% la (anipulare1 +n 0ele*teul de cre*tere vara I.

,-

/reg%tirea 0ele*teel"r de repr"ducere respect% pr"cedurile rec"(andate pentru repr"ducerea crapului. /rincipiul direct"r este asigurarea 0ranei speci#ice pri(el"r 1)32G de =ile de via$%1 adic% a "rganis(el"r =""planct"nice (ari. Dac% este ca=ul1 v"( deversa in 0elesteu1 =ilnic1 )31G Fg K 0a de bi"(as% u(ed% 5Dap0nia1 *.a.6 din culturi industriale sau c"lectat% din alte 0ele*tee. /escuitul puil"r de s"(n se #ace la v2rsta de 2G32) =ile 5+n nici un ca= la v2rste (ai (ici de 2G =ile6 la curent de ap% 5+n ="na ali(ent%rii6 sau la capcan% ("ntat% la instala$ia de evacuare 5c"n#"r( ("delului #"l"sit la crap6. S"(nul se cre*te1 cel (ai u*"r1 +n c"ndi$ii de e#icien$% te0n"l"gic% *i #inanciar%1 +n p"licultur% cu crapul *i alte ciprinide1 indi#erent de categ"ria de v2rst%. 'u e<cep$ia pri(ului an1 se rec"(and% cre*terea s"(nului +n 0ele*tee cu pe*ti care au v2rsta (ai (are cu cel pu$in 1 5un6 an1 ceeace +i va "bliga s% c"nsu(e (inus variantele *i pe*tii b"lnavi. ?n vara I1 0ele*teul de cre*tere a puil"r de ciprinide se p"pulea=% cu ,G31GG e< K 0a alevini de s"(n cu v2rsta de 2G32) =ile *i greutatea de G183112 g K e<. Densitatea p"pul%rii cu alevini este +n c"rela$ie direct% cu densitatea puil"r de ciprinide. ?n nici un ca= nu trebuie s% ave( (ai (ult de 1 5un6 alevin de s"(n la 1GGG 5una (ie6 alevini de ciprinide *i 5+n vara I6 este e<clus s% p"pul%( *i cu al$i r%pit"ri. Acest rap"rt de 1 K 1GGG +ntre r%pit"ri 5s"(n6 *i pa*nici 5ciprinide6 garantea=% statutul de sanitar al r%pit"rului *i nu de pr%d%t"r supli(entar1 ad%ugat insectel"r1 br"a*tel"r1 reptilel"r1 p%s%ril"r1 *i alt"ra. Supravie$uirea puil"r de s"(n1 +n c"ndi$ii de cre*tere +n p"licultur% cu ciprinide1 +n vara I1 este de .G38G O1 greutatea (edie1 2GG3)GG g K e< *i pr"duc$ia este de -G38G e< K 0a *i 832G Fg K 0a. 8nii aut"ri c"nsider% c% s"(nul trebuie crescut1 la t"ate categ"riile de v2rst%1 +n ba=ine piscic"le 5ia=uri sau 0ele*tee6 cu ciprinide (ai +n v+rst% cu 1 5un6 an. ?n aceast% situa$ie1 s"(nul +n vara I1 crescut cu ciprinide +n vara a II3a1 se p"pulea=% la densit%$i de 8G31GG e<. K 0a1 +nregistrea=% supravie$uiri de ,G38G O1 greut%$i (edii de )G38G g K e< *i pr"duc$ii de 21)3,1) Fg K 0a1 #%r% a3*i +ndeplini r"lul de 11sanitar4 dat"rit% di#eren$ei de gabarit +ntre specii 5ciprinidele 11pleac%4 de la G3-G g K e<. *i s"(nul de la G183112 g K e<. *i 11ajung4 +n t"a(n% la 2)G3 GG g K e<1 respectiv )G38G g K e<6. ?n vara a II3a *i dac% este ca=ul1 +n vara a III3a1 s"(nul se p"pulea=% +n 0ele*tee de cre*tere a ciprinidel"r +n vara a III3a1 la densit%$i de 1G32G e< K 0a. 7reutatea c"(ercial% a s"(nului de cresc%t"rie este de 11)321) Fg K 0aM +n nici un ca= nu trebuie crescut peste aceast% (%ri(e *i c"ndi$ia este +ndeplinit% la v+rsta de d"i ani. D"ar e<e(plarele (ai (ici de 11G3112 Fg sunt re$inute1 iernate *i crescute *i +n vara a III I a. Supravie$uirea s"(nului +n vara a II3a este de &G3&) O1 greutatea (edie individual% 11)321G Fg *i pr"duc$ia supli(entar% 5net%6 este de 1-3 8 Fg K 0a 5ceeace este (ultM +nsea(n% 1.-3 18 t" la 1GG 0a `6.
,)

Iernarea puil"r de s"(n sau a s"(nului destinat c"nsu(ului se #ace +(preun% cu categ"ria de v+rst% cu care a crescut sau +n 0ele*teul de cre*tere1 +n ca=ul p"pul%ril"r de t"a(n%. ?n ti(pul iernii1 la te(peraturi ale apei1 (ai (ici de 8"'1 s"(nul +ncetea=% 0r%nirea. 3.4.2. Creterea alului 5tizostedion luciperca 5*al%u6 are c"rpul alungit1 c"(pri(at lateral. Atinge p2n% la 11 G ( lungi(e *i 12 Fg greutate. ?n general pre#er% apele bine "<igenate *i #%r% vegeta$ie. 'u t"ate acestea1 el este r%sp2ndit la n"i +n cursul in#eri"r al cel"r (ai (ulte r2uri precu( *i +n Delta Dun%rii. L%c"(ia sa este c"(parabil% cu a *tiucii1 dar1 din cau=a #aringelui str2(t1 se 0r%ne*te cu ciprinidae (%runte. Este " specie cu " val"are ec"n(ic% #"arte (are de"arece are carnea alb%1 #%r% gr%si(e *i de calitate1 dar *i pentru c%1 necesit2nd " cantitate (ai (ic% de 0ran% pentru cre*terea +n greutate dec2t *tiuca1 se pretea=% la cultura +n 0ele*tee. '"rpul are " #"r(% alungit%1 #usi#"r(%1 u*"r c"(pri(at lateral1 pr"#ilul d"rsal *i ventral u*"r c"nve<1 +nveli* c"(plet de s"l=i 1 bine #i<a$i *i aspri la pip%it. /endunculul caudal este alungit1 c"(pri(at lateral1 suplu *i puternic caracteristic pe*til"r r%pit"ri activi 1 buni +n"t%t"ri. 'apul este alungit1 c"(pri(at lateral1 gura ter(inal%1 larg% 5tipic r%pit"ril"r61 prev%=ut% cu din$i puternici1 ascu$i$i1 a(plasa$i pe #%lci1 palatine *i v"(erM #iecare grup de din$i are c2te 23canini. Dc0ii sunt (ari1 sticl"*i1 vederea #"arte bun%. D"rsal1 are d"u% +n"t%t"are1 din care pri(a este r"tunjit% 5cu +n%l$i(ea (a<i(% +n ="na (edian%6 iar a d"ua are (arginea rectilinie. 'audala este pu$in sc"bit% *i are (arginile r"tunjite. 'ul"area este cenu*iu 3 argintat pe #lancuri1 ver=ui I cenu*iu in partea d"rsal% *i cenu*iu I desc0is +n ="na ventral%. Lateral1 831 dungi situate +n ju(%tatea d"rsal%1 +nc0ise la cul"are1 cu (argini neregulate1 rar ating2ndu3se. In"t%t"arele d"rsale *i caudal% sunt prev%=ute cu puncte negre1 (ici1 situate rectiliniu. Di(ensiuni "bi*nuite +n 0abitate naturale sunt -G3.G c( *i 13- Fg1 #"arte rar 11G I 112 ( *i 83 1) Fg. Lal%ul tr%ie*te +n ape dulci1 curg%t"are sau b%l$i *i +n ape sal(astre. /re#er% ape cu #undul nisip"s sau pietr"s1 li(pe=i *i bine "<igenate. Este un pe*te se(i(igrat"r1 cun"a*te arealele #av"rabile repr"ducerii sau 0r%nirii *i le #recventea=% anual. Devine (atur se<ual la v2rsta de 3- ani1 c2nd are lungi(ea de -G3)G c( *u greutatea G183112 Fg. Repr"ducerea are l"c pri(%vara1 la te(peratura apei de 1231-"'1 +n l"curi nisip"ase1 +n care #e(ela sap% un cuib cu dia(etrul de 1G31) c( sau pe c"rpuri dure: crengi1 vegeta$ie dur%1 *.a. Icrele sunt depuse +ntr3" singur% p"r$ie. /r"li#icitatea t"tal% este de 1GG.GGG3 GG.GGG icre *i dia(etrul acest"ra este 11G311) ((. Incuba$ia durea=% 1GG311G grade < "re. Sacul vitelin se res"arbe la &31G
,,

=ile. Jrana este c"nstituit% din in#u="ri1 ap"i1 pe (%sura +naint%rii +n v2rst%1 nauplii1 =""planct"n1 alevini1 pui *i pe*ti (aturi 5de talie (ic% sau (ijl"cie6.Din ("(entul 0r%nirii cu alevini1 *al%ul devine canibal. La v2rsta de )G =ile1 alevinul are #"r(a adultului *i trece la stadiul de pui. 're*terea *al%ului +n siste(e c"ntr"late 5cresc%t"rii piscic"le6 se practic% +n Eur"pa din sec. @I@ *i +n R"(2nia1 din 1& )1 la Enisala.. 'entrul de la Enisala a pr"dus icre e(bri"nate1 #i<ate pe cuiburi de repr"ducere1 destinate p"pul%ril"r cu *al%u +n ="ne (ai (ult sau (ai pu$in +ndep%rtate1 transp"rtate cu (ijl"ace speciale 5pentru aceea vre(e6. 'uiburile de repr"ducere erau c"n#ec$i"nate din (ust%$i de salcie *i instalate +n ="ne de repr"ducere natural%1 +n "b"are special c"nstruite sau +n 0ele*tee. /entru transp"rt1 cuiburile cu icre e(bri"nate erau a*e=ate pe gr%tare1 ("ntate succesiv1 +n l%=i de le(n. Spa$iile libere se c"(pletau cu (u*c0i u(ed iar capacul era g%urit1 pentru a per(ite ventilarea spa$iului. Repr"ducerea *al%ului se "rgani=ea=% +n siste( natural3dirijat1 +n 0ele*tee. Jele*teele +n care se "rgani=ea=% repr"ducerea natural3dirijat% a *al%ului trebuie s% aib% supra#a$a de (a<i(u( 1.GGG (p1 ad2nci(ea de 11)321G (. *i s% #ie c"(plet lipsite de vegeta$ie. De"arece *al%ul este #"arte sensibil la (anipulare *i transp"rt1 are nev"ie de " peri"ad% (ai (are de adaptare la un n"u 0abitat *i (anipularea neglijenta la p"pularea ba=inel"r de repr"ducere p"ate c"nduce la in0ibarea l"r1 nedepunerea p"ntei sau c0iar la pierderea 5("artea6 repr"duc%t"rului. De aceea1 este rec"(andabil ca1 iernarea repr"duc%t"ril"r de *al%u1 s% se "rgani=e=e +n 0ele*teul +n care se v"r repr"duce. Depunerea icrel"r *i #ecundarea l"r are l"c pe saltele de nRtal *i r%d%cini de salcie. Saltelele au di(ensiunile c"respun=%t"are tipului de incubat"r #"l"sit: Nucet sau Eugg3gigant. N"r(a de p"pulare a 0ele*teului de repr"ducere este de " #a(ilie la -G3)G (p *i pentru #iecare #a(ilie se ("ntea=% c2te " saltea. D #a(ilie este #"r(at% dintr3" #e(el% *i un (ascul. Saltelele se ("ntea=% +n 0ele*tee la te(peratura apei de 1231-3"' *i se c"ntr"lea=% =ilnic. Saltelele cu icre e(bri"nate se trans#er% +n incubat"are ali(entate cu un debit de 3- l K (in. Dup% ecl"=are1 larvele r%(2n +n incubat"r -3) =ile dup% care sunt trans#erate +n juvelnice1 +n ba=ine de parcare1 unde sunt 0r%nite cu alge *i r"ti#eri. La v2rsta de .3& =ile larvele sunt apte pentru a(balare 5+n saci de p"lietilen%1 cu ap% *i "<igen sub presiune6 *i transp"rt. 're*terea +n vara I1 se reali=ea=% +n p"licultur%1 +n ba=ine piscic"le 50ele*tee1 ia=uri1 acu(ul%ri1 b%l$i6 +n care speciile pa*nice au cel pu$in 1 5un6 an *i nu e<ist% *al%u de v2rst% (ai (are. 'anibalis(ul1 speci#ic *al%ului de la v2rsta de )G3,G =ile1 p"ate c"(pr"(ite t"tal supravie$uirea puil"r de *al%u +n ba=ine p"pulate cu *al%u de v2rste di#erite1 dac% nu au su#icient% 0ran%. '"ndi$iile de ba=% pentru cre*terea puil"r de *al%u sunt 0rana *i c"n$inutul +n "<igen s"lvit. Lal%ul este rec"(andat +n ba=ine piscic"le e<pl"atate se(iintensiv1 la care apa de ali(entare nu p"ate #i #iltrat% e#icient *i trebuie di(inuat% sau eli(inat% p"pula$ia de caras sau alte specii neval"r"ase.

,.

N"r(a de p"pulare cu alevini sau pui de *al%u1 a 0ele*teel"r ciprinic"le1 depinde +n pri(ul r2nd de (%ri(ea esti(at% a p"pula$iei de pe*ti ce trebuie eli(inat%1 cun"sc2ndu3se #aptul c% . Fg de pe*te pr"duc 1 Fg de *al%u1 supravie$uirea *al%ului de la v2rsta de .3& =ile la 1)G32GG =ile este de )31G O iar greutatea (edie individual% 5T6 este 1)G32GG g K e<. Nu rec"(and #"l"sirea *al%ului ca 11pe*te sanitar4 5deci1 +n 0ele*tee cu ciprinide de (%ri(ea apr"piat% lui6 de"arece este un pe*te activ1 bun +n"t%t"r1 lac"( *i +l incit% (ai (ult un pe*te s%n%t"s dec2t unul b"lnav. Lal%ului trebuie s% +i re=erv%( r"lul de c"(batere a speciil"r s%lbatice1 lipsite de val"are ec"n"(ic% sau c"ncurente la 0rana speciei de ba=%. 3.4.3. Creterea tiucii
Familia Esocidae. Cuprinde peti dulcicoli, ce prezint adaptri ideale pentru un prdtor. n ara noastr triete doar o singur specie: Eso lucius (tiuca).

Este specia cea (ai cun"scut% dintre es"cide. Se +nt2lne*te +n t"at% apele din Eur"pa *i din A(erica de N"rd. /e*te de prad%1 prin e<celen$%1 un r%pit"r #"arte lac"(1 rechinul apelor dulci 1 are t"ate +nsu*irile c"respun=%t"are: trupul lung1 pu$in turtit lateral1 care spintec% cu u*urin$% apa1 gura (are cu care +ng0ite #"arte (ult1 din$i (ari *i puternici +nc"v"ia$i pentru prins *i s#2*iat. Are " l"ngevitate (are. /"ate ajunge la peste 1 ( lungi(e *i 1, Fg greutate. De*i iute la +n"t 52) F(K061 la v2n%t"are se ba=ea=% (ai (ult pe viclenie1 p2ndind prada din ascun=%t"ri. !iind r%pit"r aduce (ari daune prin c"nsu(ul de pe*ti. Nu #ace "biectul pescuitului industrial de"arece nu #"r(ea=% agl"(er%ri. '"rpul este apr"ape cilindric1 lung *i puternic. 'apul u*"r c"(pri(at lateral1 se ter(in% cu un b"t c"(pri(at d"rs"3ventral 5b"t de ra$%6 *i " gur% #"arte larg%1 prev%=ut% cu nu(er"*i din$i puternici *i ascu$i$i. Dperculele 1 prev%=ute cu (e(brane1 creea=% desc0ideri bran0iale #"arte largi. Dc0ii sunt a(plasa$i pe #runte *i per(it " vedere #"arte bun% +n sus1 +nainte *i lateral. Linia lateral% este rectilinie *i ur(are a studiil"r e#ectuate s3a c"nstatat c% este #"r(at% din celule c0e("3sen="riale. ?n"t%t"area d"rsal% este situat% (ult p"steri"r *i +(preun% cu anala *i caudala1 c"nstituie un siste( pr"puls"r #ulgerat"are. 'ul"area este cenu*iu3ver=uie sau cenu*iu3ca#enie1 #unc$ie de (ediul de via$%. Spatele este +nc0is la cul"are1 #lancurile (ai desc0ise iar abd"(enul este alb3g%lbui1 une"ri cu pete negre. Di(ensiunile "bi*nuite sunt )G3,G c( *i 13 Fg1 #"arte rar (ai (ult de 1GG c( *i 1G312 Fg. 'ea (ai (are *tiuc% pescuit% a #"st *tiuca lui !rederic II Carbar"se 1 lansat% +n 12 G *i capturat% +n #"arte bun1 #"l"sindu3se de #"r$a unui peduncul caudal r"bust *i a #"r(ei 0idr"dina(ice a c"rpului. Aite=a de atac1 atunci cand pleaca din p"=itia : la panda :1 este

,8

1-&.1 la v2rsta de 2,. ani1 lungi(ea de , ( *i greutatea de 1-G FgM sc0eletul *i inelul de (arcaj1 sunt +n (u=eul Hann0ei(. Ltiuca tr%ie*te +n r2uri1 +n ="ne cu vite=% (ic% a apei *i +n ("d de"sebit +n ape st%t%t"are1 pre#er2ndu3le pe cele cu vegeta$ie1 ap% li(pede *i #und nen%("l"s. La (aturitate1 *tiuca este s"litara. Haturitatea se<ual% este atins% la v2rsta de 3- ani *i greutatea de G1)311G Fg /r"li#icitatea este de 1,.GGG31G&.GGG icre1 #unc$ie de greutatea #e(elei 5G1)3 1G Fg6 1 dar e<e(plarele (ari depun p2n% la 1.GGG.GGG icre. Dia(etrul icrel"r este 21)3 1G (( 5ne0idratate6. Repr"ducerea are l"c pri(%vara devre(e1 +ncepe la te(peratura apei de ,38"' *i atinge intensitatea (a<i(% la &31G"'. Icrele sunt depuse pe vegeta$ie dar1 la c2teva =ile1 se desprind *i devin pelagice. Incuba$ia durea=% 1 31) =ile la te(peratura apei de 1G312"'. Res"rb$ia c"(plet% a sacului vitelin are l"c dup% 1G312 =ile. Jrana *tiucii este c"nstituit% din #it"planct"n la +nceputul 0r%nirii e<"gene1 (icr"=""planct"n *i ap"i =""planct"n +n peri"ada de alevin 5 pana la v2rsta de 2)3 G =ile6 =""planct"n1 =""bent"s *i larve de peste p2n% la v2rsta de ,G38G =ile *i i0ti"#ag dup% aceast% v2rst%. Dac% 0abitatul +i "#er% larve de pe*te +n cantitate su#icient de (are1 *tiuca devine i0ti"#ag% de la v2rsta de 2)3 G de =ile sau c0iar (ai pu$in. Dac% 0abitatul nu +i "#er% larve sau pui de pe*te1 *tiuca r%(2ne c"nsu(at"are de =""planct"n1 =""bent"s *i insecte p2n% spre #inele pri(ei veri. ?n lipsa alt"r pe*ti1 este canibal +nn%scut. L%c"(ia *tiucii " deter(in% s% se 0r%neasc% per(anent1 c0iar *i +n peri"ada de repr"ducere 5inclusiv cu (asculii care au #ecundat3"6 sau iernare. Ltiuca (are c"nsu(% +n ("d "bi*nuit *i p%s%ri. 're*terea *tiucii +(preun% cu alte specii1 pa*nice1 este " "cupa$ie vec0e. ?n $%ri din vestul Eur"pei 57er(ania1 !ran$a1 Anglia1 *.a.6 es"cicultura a avut " (are de=v"ltare +n se. @I@ *i pri(a ju(%tate a sec. @@1 *tiuca #iind un pe*te apreciat +n ("d de"sebit at2t pentru calitatea c%rnii *i a icrel"r c2t *i pentru r"lul de c"nsu(at"r activ 5lac"(6 al pe*til"r (%run$i p%trun*i +n cresc%t"rii. Trebuie nu(aidec2t *tiut c% *tiuca (atura p"ate #i para=itat% de pler"cerc"idul cest"dului Dip0Rll"b"t0riu( latu( care se l"cali=ea=% +n "vare *i +n ca=ul c"nsu(%rii icrel"r pr"aspete se va trans#"r(a +n intestinul "(ului1 +n adult1 ajung2nd la lungi(ea de 238 (. De aceea 1 este abs"lut "bligat"riu ca1 icrele de *tiuc% s% #ie c"nsu(ate nu(ai c"nservate +n sare " peri"ad% de cel pu$in 1G 5=ece6 =ile 5sau pr%jite1 #ierte1 etc6. Repr"duc%t"rii sunt captura$i din ape naturale sau crescu$i +n 0ele*tee special destinate acestui sc"p. Repr"duc%t"rii captura$i din ape naturale c"st% (ult (ai pu$in1 dar sensibilitatea l"r de"sebit% la (anipularea *i sc0i(barea 0abitatului 5sup"rt% greu captivitatea61 c"nduce #recvent la bl"carea (atur%rii icrel"r *i ratarea repr"ducerii.

,&

Repr"duc%t"rii sunt crescu$i +n captivitate1 separat pe se<e1 +n 0ele*tee de .GG38GG (p1 +n nu(%r de 1G32G e<. cu greutatea t"tal% de p2n% la 2G Fg1 av2nd su#icient% vegeta$ie pentru ad%p"st 5sau a(enajate ascun=%t"ri6 *i su#icient% 0ran% 5" cantitate de pe*te de 3) "ri (ai (are dec2t greutatea *tiucil"rM acest rap"rt trebuie p%strat per(anent6. Haturarea icrel"r se #ace natural1 #%r% sti(ulare 0"r("nal%1 +n 0ele*tee speciale +n care se intr"duc #e(ele1 (asculi *i 0rana necesara 5 pesti vii 6. '"lectarea icrel"r si laptil"r se #ace +n ("(entul +n care repr"duc%t"rii se preg%tesc 5c2rduiesc6 pentru repr"ducere. !ecundarea icrel"r se reali=ea=% dup% (et"da uscat%. Dup% "("geni=area icrel"r *i lap$il"r1 se adaug% ap% 5de d"u% "ri v"lu(ul icrel"r61 se "("geni=ea=% acest a(estec *i se las% +n repa"s1 1G32G (inute. Se spal% icrele #ecundate de 3- "ri prin evacuarea apei *i ap"i1 ad%ugarea alteia. Incuba$ia are l"c +n incubat"are Eug Teiss1 ali(entate cu un debit cresc%t"r de 23-3, l K (in. la " te(peratur% a apei de 831G"' *i durea=% 1231- =ile 511G grade I =ile6. Ecl"=area are l"c +n l%=i de incuba$ie de tip sal("nic"l1 dup% transva=area icrel"r prin si#"nare cu " =i +naintea declan*%rii ecl"=%rii pentru c% larvele de *tiuc% au nev"ie de un sup"rt pe care s% se #i<e=e ti(p de cel pu$in 132 =ile. Larvele sunt $inute +n aceste instala$ii p2n% la v2rsta de &31G =ile c2nd se trans#er% +n 0ele*teele de cre*tere sau +n ba=ine 5tancuri6 destinate cre*terii +n peri"ada de alevin. Jr%nirea e<"gen% +ncepe la 11312 =ile1 cu r"ti#eri. La 2) de =ile1 alevinul sea(%n% cu p%rin$ii1 +ncepe stadiul de pui *i dac% are c"ndi$ii1 +ncepe 0r%nirea *i cu larve de pe*ti1 Din punct de vedere al 0ranei1 *tiuca1 +n stadiul de larv%3alevin3pui1 trece prin trei stadii di#erite: 1. Larvele 1G312 (( sunt prep"nderent #it"planct"n"#age 2. Alevinii de 1)32G (( sunt prep"nderent =""planct"n"#agi . /uii de G38G (( sunt prep"nderent i0ti"#agi Hen$i"n%( #aptul c% *tiuca nu p"ate #i 0r%nit% cu 0ran% arti#icial% +n nici un stadiu de de=v"ltare a sa. 're*terea +n densit%$i (ari1 +n ba=ine 5tancuri61 a alevinil"r *i puil"r de *tiuc%1 este p"sibil% nu(ai cu c"ndi$ia asigur%rii din abunden$% a =""planct"nului necesar 0r%nirii1 +n ca= c"ntrar ac$iunea este c"(pr"(is% din cau=a canibalis(ului. /uii de *tiuc%1 de 2) de =ile sau (ai (ari1 se p"pulea=% +n p"licultur% cu ciprinide de cel pu$in d"u% veri *i nu(ai +n 0ele*tee care se videa=% c"(plet. Densitatea la p"pulare este de )GG31.GGG e<. K 0a. Li se "b$in pr"duc$ii de 1G3)G e< K 0a cu greutatea (edie de 2GG3 GG g K e<. 5cca 1G Fg K 0a6. La aceast% (%ri(e1 *tiuca este destinat% c"nsu(ului1 p"pul%rii +n 0abitate naturale sau +n ba=ine piscic"le 50ele*teu1 ia=1 acu(ulare6 destinate pescuitului sp"rtiv.
.G

3.4.4. Cresterea carasului Carassius auratus gi elio Bloch 69:; '"rpul are " #"r(a alungita1 pu$in +nalt 5 -113-818O din lungi(ea t"tala6 si relativ gr"s 5-G3 ,2 O din +n%l$i(e6. /r"#ilul d"rsal si ventral1 u*"r c"nve<. '"rpul este ac"perit c"(plet de s"l=i1 relativ (ari1gr"*i si aspri la pip%it. 'apul este (ic1 are gura ter(inala1 #%r% (ust%$i1 "c0i situa$i lateral si "percule care +nc0id bine cavitatea bran0iala. 'avitatea bucala prev%=ut% cu din$i #aringieni din care pri(ul1 apr"ape r"tund si spini bran0iali bine de=v"lta$i. ?n"t%t"area d"rsala1 lunga si +nalta1 pre=int% " radie "si#icata1 puternica1 prev%=uta cu =i($i (ari si distan$a$i. /edunculul caudal relativ scurt si +nalt1 gr"s1 puternic1 se ter(ina cu " caudala bil"bata1 cu v2r#urile pu$in r"tunjite. 'ul"area este argintie1 rar plu(burie1 (ai +nc0isa in partea d"rsala. /erit"neul este negru c"(plet. Di(ensiunile "bi*nuite in 0abitatele naturale sunt 1)32G c(. si 2GG3-GG gr1 rar ajunge la 2)3 ) c(. si 11)321) Fg. 'arasul tr%ie*te in ape stagnante dar se +nt2lne*te si in r2uri1 #"arte #recvent in r2urile de deal si de *es1 cu panta (ica si ape d"("ale. Este " specie cu " plasticitate ec"l"gica de"sebita1 re=istent la c"ndi$ii ne#av"rabile de (ediu1 agresiv bi"l"gic in "cuparea unui areal n"u prin +nl%turarea speciil"r aut"0t"ne si(ilare. Ast#el1 carasul a ap%rut in R"(2nia la s#2r*itul sec. @I@ 1 +nceputul sec. @@ si pe parcursul a )G3,G de ani a pr"v"cat dispari$ia apr"ape t"tala a caracudei 5'arassius carassius Linnae6 din apele n"astre si a "cupat t"ate ec"siste(ele acvatice naturale si arti#iciale1 cu #"arte (ici e<cep$ii. Haturitatea se<uala se +nregistrea=% la 3- ani1 dar c2nd c"ndi$iile de cre*tere sunt bune1 devine (atur se<ual si la 2 ani. Repr"ducerea are l"c la s#2r*itul pri(%verii c2nd te(peratura apei este de 1,318 "'1 in (ai (ulte repri=e1 23 1 une"ri c0iar -1 pana in luna iulie. /r"li#icitatea este de 18..GG3)8.GGG icre la v2rsta de 23 ani dar ajunge pana la 8,G.GGG de icre la (aturitate deplina. /r"li#icitatea este #"arte (are av2nd in vedere (asa c"rp"rala a repr"duc%t"ril"r 5 2GG31.2GG grKe<.6 Ci"l"gia repr"ducerii speciei este #"arte rar +nt2lnita. Hasculii sunt #"arte putini sau lipsesc c"(plet in unele p"pula$ii. 8nii aut"ri sus$in ca (asculii de caras se +nt2lnesc d"ar la v2rsta de 2 ani1 dup% care +*i sc0i(ba se<ul si devin #e(ele. !ecundarea icrel"r se reali=ea=% prin gin"gene=a1 cu sper(at"="i=i ai alt"r specii de ciprinide1 care dau nu(ai un i(puls de declan*are a divi=arii

.1

celulel"r si de=v"ltare a e(bri"nului1 #%r% c"nt"pirea nucleului icrei cu al sper(at"="idului. Re=ulta p"pula$ii de #e(ele cu caracteristicile genetice ale (a(ei. Incuba$ia durea=% 3- =ile si res"rb$ia sacului vitelin1 -3) =ile. Larvele se 0r%nesc cu #it"planct"n1 alevinii cu planct"n 5#it" si =""61 puii cu planct"n1 peri#it"n si bent"s1 iar pe*tii (aturi cu t"t ce se p"ate c"nstitui in 0rana intr3un siste( acvatic1 inclusiv icre sau detritus "rganic1 (ai pu$in pe*ti. Este un c"ncurent agresiv la 0rana naturala si #uraje pentru ciprinidele aut"0t"ne din 0abitatele naturale si respectiv1 din cresc%t"rii. In pri(a ju(atate a sec. @@1 carasul a #"st crescut in p"licultura cu al$i pe*ti1 in ("d de"sebit in siste( e<tensive. 8lteri"r s3a c"nstatat1 +nde"sebi in cultura se(iintensiva a ciprinidel"r ca1 pre=enta carasului c"nduce la " di(inuare a pr"duc$iei speciei val"r"ase1 de ba=a si "b$inerea unei pr"duc$ii supli(entare de pr"asta calitate 5 pe*ti (ici1 cu (ulte "ase1 s.a.6 si cu val"are ec"n"(ica redusa. Despre a cultura carasului bse v"rbe*te la ("dul i(pr"priu. 'arasul se g%se*te peste t"t1 in r2urile (ari si (ai ales in cele (ici1 cu ape lene*e1 in lacuri1 ia=uri1 0ele*tee1 r2(nice1 "riunde este apa. Dcupa 0abitatele1 se repr"duce1 re=ista la "rice c"ndi$ii de (ediu1 c0iar si cu G1-O "<igen1 creste lent dar sigur si se +nregistrea=% ca pr"duc$ie piscic"la in ape naturale dar si in cresc%t"rii. Este destul de greu s% +(piedici intrarea lui intr3" #er(a piscic"la si "dat% p%truns1 este #"arte greu sa #ie eli(inat. a 'ultura bcarasului este rec"(andata in siste(ul e<tensiv de cre*tere pentru ca asigura " pr"duc$ie piscic"la ie#tina1 in "rice c"ndi$ii de (ediu. 're*terea carasului in ia=uri sau 0ele*tee #urajate este " gre*eala te0nica 5si #inanciara6 si trebuie evitata. Sunt si aut"ri care sus$in ca trebuie sa pr"#ita( de plasticitatea bi"l"gica si re=isten$a de"sebit% a carasului la c"ndi$ii vitrege de (ediu *i s% +l cre*te( c"ntr"lat1 inclusiv #urajat cu #uraje ie#tine.

3.-. P ocedu i te$nolo!ice de eli#ina e a "peciilo econo#ic) di#iniuat).

de pe%ti cu valoa ea

In piscicultura e<tensiv% *i se(iintensiv% practicat% +n lacuri1 ia=uri *i 0ele*tee1 p%trund1 #%r% v"ia sau din neglijen$a te0n"l"gil"r1 specii de pe*ti din #auna s%lbatic%1 pe*ti de di(ensiuni (ici1 cu rit( (ic de cre*tere1 cu " calitate nec"respun=%t"are a c%rnii1 cu (ulte "ase *i din aceste ("tive1 cu " val"are ec"n"(ic% di(inuat%. Aceste specii1 relativ nu(er"ase1 sunt c"ncurente la 0rana natural% *i supli(entar% a speciil"r cultivate1 sunt purt%t"ri i(uni=a$i de agen$i pat"geni *i pr"duc (ai (ulte neajunsuri: 3 3 di(inuea=% pr"duc$ia speciil"r cultivateM p"t trans(ite para=i$i sau alte #"r(e de +(b"ln%vireM
.2

3 3 categ"rii:

necesit% (an"per% supli(entar% pentru s"rtarea l"r la pescuitul de rec"lt%M au val"are ec"n"(ic% di(inuat% sau1unele specii nici nu p"t #i val"ri#icate.

/r"cedurile te0n"l"gice de eli(inare a speciil"r s%lbatice de pe*ti sunt grupate +n d"u% (ari 1. St"parea intr%rii +n ba=inele piscic"le reali=ata prin siste(e de #iltrareM 2. Di(inuarea sau eli(inarea speciil"r s%lbatice reali=ata prin (et"da bi"l"gic%: p"pularea cu pe*ti r%pit"ri *i prin (et"da #i=ic"3c0i(ic%: g"lirea ba=inului *i cl"rinarea ="nel"r u(ede. /iscicultura +n lacuri *i ia=uri1 e<clude p"sibilitatea c"ntr"lului t"tal asupra speciil"r care c"(pun p"pula$ia piscic"l%. Haj"ritatea lacuril"r *i ia=uril"r sunt a(plasate pe p+r+uri sau r2uri cu debite per(anente1 (ici sau (ijl"cii1 i(p"sibil de #iltrat pentru a +(piedica p%trunderea speciil"r de pe*ti din i0ti"#auna aut"0t"n%. ?n plus lacurile *i ia=urile1 de cele (ai (ulte "ri1 nu se videa=% c"(plet sau se videa=a la peri"ade (ari de ti(p1 ceeace per(ite speciil"r s%lbatice s% se repr"duc% *i s% se de=v"lte nu(eric. Singura ("dalitate e#icient% de di(inuare 5drastic%6 a p"pula$iil"r de pe*ti ned"ri$i este p"pularea cu *al%u. Lal%ul este un pe*te r%pit"r1 activ1 0arnic1 c"nsu(% pe*ti (%run$i1 nu este #"arte lac"( *i nu p"ate c"nsu(a pe*ti de talie (are1 cu( sunt cei cultiva$i. A2rsta *al%ului la p"pulare trebuie s% #ie de .3& =ile sau (a<. 1 5un6 an. /"pula$ia de *al%u se di(ensi"nea=% +n #unc$ie de (%ri(ea p"pula$i"nal% a pe*til"r s%lbatici1 *tiindu3se c% *al%ul pentru a cre*te cu 1 5un6 Fg trebuie s% c"nsu(e . Fg pe*te. Evacuarea c"(plet% a apei1 cel pu$in la 3) ani *i cl"rinarea ="nel"r u(ede 51GG g K ( 26 deter(in% eli(inarea t"tal% a speciil"r s%lbatice1 cel pu$in pentru peri"ade scurte de ti(p *i c"ntr"lul e#icient al acest"r p"pula$ii pentru peri"ada care ur(ea=%. 're*terea ciprinidel"r +n 0ele*tee este caracteri=at% *i de p"sibilitatea de a +(piedica t"tal p%trunderea speciil"r s%lbatice de pe*ti1 at2t +n 0ele*tee ali(entate gravita$i"nal c2t *i 0ele*tee ali(entate prin p"(pare. Apa te0n"l"gic% destinata 0elesteel"r1 este #iltrat% prin di#erite siste(e sau tipuri de #iltre care re$in nu nu(ai pe*ti adul$i de (ici di(ensiuni dar p"t re$ine c0iar *i icrele e(bri"nate sau distrug t"tal "ri1 par$ial1 alevinii sau puii de #"arte (ici di(ensiuni.

CAPITOLUL IV SALMONICULTURA
'.1. (ene alit)i /rin sal("nicultur% se de#ine*te d"(eniul de pre"cup%ri ce cuprinde studiul1 cre*terea *i gesti"narea p"pula$iil"r de pe*ti ce cuprinde #a(ilia Sal("nidae. /e*tii din #a(ilia sal("nidae sunt pe*ti r%pit"ri cu c"rpul #usi#"r( ac"perit cu s"l=i (%run$i1 cu +n"t%t"arele bine de=v"ltate ?n R"(2nia1 (ediul de via$% al sal("nidel"r +l c"nstituie apele curg%t"are din ="na ("ntan% *i pre("ntan%1 lacurile alpine *i lacurile de acu(ulare c"nstruite pe r2uri de (unte. A(eli"rarea c"ndi$iil"r de via$% ale sal("nidel"r i(plic% reali=area de lucr%ri de stabili=are a cursuril"r apel"r de (unte1 de regulari=are a debitului acest"ra1 de reducere a transp"rtului de aluviuni. Sal(nicultura include pre"cup%ri privind cre*terea arti#icial% *i a(eli"rarea p"pula$iil"r speciil"r de sal("nidae +n sta$iuni speciale nu(ite p%str%v%rii. !a(ilia Sal("nidae Sunt pe*ti r%pit"ri de ape reci1 dulci sau (arine1 din e(is#era n"rdic%. Haj"ritatea speciil"r sunt (arine sau #"r(e de ad2nci(e. Se repr"duc +n ape dulci sau sal(astre. I(p"rtan$a l"r ec"n"(ic% este #"arte (are de"arece au carne gust"as% *i #%r% "ase. Din cele & genuri +n $ara n"astr% se +nt2lnesc -: Sal("1 Salvelinus1 Juc0" *i '"reg"nus. Din genul sal("1 +n $ara n"astr% se +nt2lnesc d"ar d"u% specii: Sal"(" trutta1 aut"0t"n%1 *i Sal(" gairdneri1 intr"dus%. /rincipalele specii din aceast% #a(ilie sunt: 3 Sal(" salar 5s"("nul6 este " specie n"rd3atlantic%1 cu aria de repr"ducere +n apele reci de (unte. 'iclul lui bi"l"gic cuprinde de etape: a6 etapa de repr"ducere +n apele dulci 5la v2rsta I - ani1 s"("nii (igrea=% p2n% la i=v"arele r2uril"r ce se vars% +n AtlanticM +n ti(pul

c%l%t"riei1 s"("nii +*i sc0i(b% c"(plet +n#%$i*area1 +(br%c2nd 0aina nup$ial%M dup% repr"ducere1 cea (ai (are parte a adul$il"r pier1 pu$ini ajung s% se re+nt"arc% +n (are. b6 (igra$ia +n aval pe #luviu a n"ii genera$iiM c6 etapa de cre*tere1 adic% via$a +n (are. 3 Sal(" trutta 5p%str%v de (unte6 are #lancurile c"rpului ac"perite de pete r"*ii. 'ea (ai #recvent% a n"i este rasa Sal(" trutta #ari"1 p%str%vul indigen1 caracteristic apel"r reci *i bine "<igenate de (unte1 #recvent +n r2uri *i p2raie1 (ai rar +n lacuri. Se pretea=% #"arte bine la c"ndi$iile a(enajate 5sal("nicultur%6 de"arece #ecunda$ia este u*"r de reali=at. 3 Sal(" gairdneri 5p%str%v a(erican1 p%str%v curcubeu6 are c"dala ac"perit% de nu(er"ase puncte *i #lancurile lipsite de puncte r"*ii. Este specie intr"dus%1 (ai pu$in preten$i"s #a$% de te(peratur% *i c"n$inutul de "<igen din ap% dec2t p%str%vul de (unte1 din care cau=% este #"arte indicat pentru sal("nicultur%

.-

Salvelinus #"ntinalis 5 #2nt2nel6 este " specie cu #lancurile aurii3p"rt"calii cu nu(er"ase puncte r"*ii sau galbene1 +nc"njurate de albastru. Este " specie rar% la n"i1 tr%ind +n p2raie (ai sus de p%str%vul indigen1 unde te(peratura nu dep%*e*te 1)G 'elsius.

Juc0" 0uc0" 5l"stri$a6 este " adev%rat% p"d"ab% a apel"r n"astre de (unte. Se 0r%ne*te apr"ape e<clusiv cu pe*ti1 #iind s"c"tit ctigrul4 apel"r de (unte. Este cel (ai (are sal("nid din apele $%rii n"astre1 ajung2nd la 11) ( lungi(e1 #iind " specie ende(ic% a ba=inului dun%rean. Tr%ie*te +n r2urile (ari de (unte din ="na lipanului1 #iind cel (ai apreciat pe*te din $ara n"astr%. Din cau=a pescuitului abu=iv1 a=i este pe cale de dispari$ie1 ("iv pentru care este pr"tejat de lege. ?n pre=ent1 se (ai g%se*te nu(ai +n r2urile Tisa *i Cistri$a ("ld"veneasc%.

T0R(allus t0i(allus 5lipan6 rivali=ea=% ca #ru(use$e cu l"stri$a *i p%str%vul. '"rpul s%u pare +nv%luit +ntr3" p2n=% de curcubeu. Este (ai (ic1 G c(1 #iind +nt2lnit +n t"ate apele de (unte din Eur"pa1 +n aval de p%str%v. ?n $ara n"astr%1 lipanul p"pulea=% apele de (unte +n ="na l"r in#eri"ar%1 denu(it% *i c="na lipanului4. Are i(p"rtan$% ec"n"(ic% l"cal%. '.2. .n&iina ea %i o !aniza ea p)"t )v) iilo 're*terea p%str%vului se p"ate #ace +n ("d e<tensiv sau intensiv. H"dul e<tensiv de cre*tere

se #ace pentru a pr"duce puiet de " var% +n t"pli$e1 unde este 0r%nit natural1 utili=2nd densit%$i (ici ale pe*til"r. T"t +n ("d e<tensiv se p"ate reali=a cre*terea repr"duc%t"ril"r +n ba=ine (ari1 #"l"sind 0rana natural%1 supli(entat% arti#icial dup% necesit%$i. 're*terea p%str%vului de c"nsu( +n ("d intensiv 5densit%$i (ari *i cu ad(inistrare de 0ran% arti#icial%6 se p"ate #ace +n trei tipuri de p%str%v%rii:
3

p%str%v%rii pentru rep"pulare1 care au sc"pul de a pr"duce icre *i puiet necesar rep"pul%rii apel"r de (unte. /%str%v%riile de rep"pulare sunt de d"u% tipuri1 per(anente *i v"lante. 'ele per(anente sunt prev%=ute cu " cas% a incubat"arel"r *i cu ba=ine pentru cre*terea puie$il"r *i a repr"duc%t"ril"r. 'ele v"lante sunt c"nstituite dintr3" sta$ie de incubare *i unul sau d"u% ba=ine pentru parcarea repr"duc%t"ril"r. ?n ca=ul p%str%v%riil"r v"lante1 repr"duc%t"rii sunt captura$i t"a(na din r2u1 iar dup% (ulgere sunt elibera$i. Icrele #ecundate prin a(estecare cu lap$ii de la (ascul sunt a*e=ate +n incubat"are speciale. Din icrele incubate1 puietul iese +n (artie I aprilie1 ast#el c% p%str%v%ria #unc$i"nea=% din pri(%var% p2n% +n t"a(n%. Ase(enea p%str%v%rii se a(plasea=% +n ="na superi"ar% a apel"r de (unte.

p%str%v%rii pentru pr"ducerea p%str%vului de c"nsu(1 au ca sc"p cre*terea anu(it"r specii de sal("nidae1 din stadiul de icre p2n% +n ("(entul val"ri#ic%rii. Aceste p%str%v%rii sunt unit%$i c"(ple<e1 d"tate cu instala$ii speci#ice 5pri=a de ap%1 canale de ali(entare1 canale de evacuare1 ba=in de decantare1 ba=ine pentru puie$i1 pentru repr"duc%t"ri *i pentru c"nsu(1

.)

etc.6. ?n acest ca=1 pr"duc$ia de p%str%v la unitatea de supra#a$%1 iar p%str%v%ria are activitate t"t ti(pul anului.
3

/%str%v%riile (i<te1 pre=int% t"ate caracteristicile cel"r d"u% tipuri de (ai sus. /entru a(plasarea unei p%str%v%rii (i<te sunt necesare ur(%t"arele c"ndi$ii: a. 'alitatea sursei de ap% Apa este #act"rul deter(inant pentru +n#iin$area unei p%str%v%rii1 ea in#luen$2nd +ntregul pr"ces de pr"duc$ie. /entru +n#iin$area unei p%str%v%rii1 trebuie ca sursa de ap% s% asigure un debit relativ c"nstant1 iar apa s% aib% anu(ite calit%$i: puritate1 te(peratur% cu varia$ii reduse1 "<igen di="lvat +n cantitate "pti(%1 etc. Aceste calit%$i sunt reali=ate1 de regul%1 de apele de (unte care au ba=inele 0idr"gra#ice cu un pr"cent (are de +(p%durire1 *i nu pre=int% #en"(ene de t"ren$ialitate. Debitul de ap% necesar p%str%v%riei se deter(in% +n #unc$ie de supra#a$a de luciu de ap%1 care1 la r2ndul ei depinde de capacitatea p%str%v%riei. Deter(inarea supra#e$ei luciului de ap% *i a necesarului de ba=ine din p%str%v%rie1 se #ace +n #unc$ie de capacitatea pr"iectat% a acesteia. ?n ("d "bi*nuit1 capacitatea p%str%v%riei se e<pri(% prin nu(%rul de icre incubate anual Ni. La deter(inarea supra#e$ei de luciu de ap% se $ine c"nt de ur(%t"rii indicat"ri (edii:

3
3

nu(%rul de puie$i la (etrul p%trat de luciu de ap%1 se stabile*te +ntre 2GG *i 1GGG1 +n #unc$ie de de debitul *i calitatea apei *i a 0ranei. la repr"duc%t"rii de p%str%v indigen sunt necesari 1 I 2 (2 de luciu de ap% la Fil"gra( c"rpM nu(%rul de repr"duc%t"ri se stabile*te +n #unc$ie de specieM supra#a$a ba=inel"r pentru p%str%vul de c"nsu( trebuie s% repre=inte )G I ,GO din supra#a$a t"tal% de luciu de ap%. supra#a$a ba=inel"r de carantin% *i pescuit sp"rtiv se ad"pt% c"nstructivM pentru calculul debitului1 supra#a$a real% a luciului de ap% se (aj"rea=% cu 1GO din val"area "b$inut%1 ast#el ca s% e<iste " re=erv% de ap% +n ca= de secet%. Debitul necesar se deter(in% +n #unc$ie de supra#a$a luciului de ap%. /entru 1 0a luciu de ap%1

3 3 3 3

sunt necesari )GG I 1GGG lKs adic% G1) I 11G ( Ks. Dup% deter(inarea debitului necesar p%str%v%riei se veri#ic% dac% debitul e(itentului este su#icient de (are ca s% ac"pere debitul prelevat1 ast#el +nc2t ec"siste(ul apei de (unte din aval s% nu #ie a#ectat. Rela$ia de calcul pentru debit este:
< = G18) " 5 5 m K s 6

+n care:

3 3 3

d repre=int% debitulM A I vite=a apei la supra#a$%M S I aria sec$iunii udateM

.,

Aite=a apei la supra#a$% se p"ate (%sura cu un #l"t"r1 (%sur2nd ti(pul necesar pentru ca acesta s% parcurg% " anu(it% distan$%1 prestabilit%. Te(peratura apei *i "<igenul di="lvat +n ap%. Aceste d"u% caracteristici ale apei sunt esen$iale pentru +n#iin$area unei p%str%v%rii1 dat"rit% #aptului c% p%str%vii sunt pe*ti preten$i"*i #a$% de te(peratur% *i c"n$inutul +n "<igen al apei. E<ist% " str2ns% c"rela$ie +ntre te(peratura apei *i cantitatea de "<igen di="lvatM "dat% cu cre*terea te(peraturii apei1 scade cantitatea de "<igen di="lvat. /e de alt% parte1 (etab"lis(ul pe*til"r se intensi#ic% "dat% cu cre*terea te(peraturii *i deter(in% " cre*tere a c"nsu(ului de "<igen. Din acest ("tiv1 sal("nidele au nev"ie de ape reci. Te(peraturile "pti(e pentru de=v"ltare pentru di#erite specii de p%str%vi sunt:
3 3 3

pentru p%str%vul #2nt2nel1 12 I 1-G 'M pentru p%str%vul indigen1 1- I 1,G 'M pentru p%str%vul curcubeu1 1) I 1&G 'M /%str%vul indigen sup"rt% (ai bine te(peraturile sc%=ute1 +n ti(p ce p%str%vul curcubeu le

sup"rt% (ai bine pe cele ridicate1 dar cu c"ndi$ia ca apa s% se pri(eneasc% c"ntinuu. ?n general1 pentru pr"ducerea p%str%vului indigen destinat rep"pul%rii1 p%str%v%ria trebuie s% #ie ali(entate cu ap% care are te(peratura (ai (ic% de 18G ' iarna iar pentru p%str%vului destinat pentru c"nsu(1 ea nu trebuie s% dep%*easc% 22G ' vara. La deter(inarea te(peraturii apei se are +n vedere dina(ica =ilnic% a varia$iei1 +n peri"adele critice. Se cun"a*te c% varia$iile bru*te de te(peratur% sunt d%un%t"are pentru "rganis(ul sal("nidel"r1 (ai ales pentru puie$ii cu v2rsta de p2n% la ) luni1 care ("r c2nd te(peratura apei se sc0i(b% cu 3 -G '. Adul$ii sup"rt% relativ (ai bine aceste sc0i(b%ri1 re=ist2nd la varia$ii bru*te de te(peratur% de (a<i( . 3 1GG '. Din acest ("tiv este indicat% ali(entarea de la d"u% surse de ap%1 cu te(peraturi di#erite 5i=v"r1 r2u61 put2nd reali=a1 prin reglarea debitel"r1 un c"ntr"l (ai strict asupra te(peraturii. Sub aspectul "<igenului di="lvat1 nivelul nu trebuie s% scad% sub & (gKl1 pentru ca p%str%vii s% aib% " de=v"ltare n"r(al%. /entru (%rirea cantit%$ii de "<igen di="lvat1 se p"t a(enaja1 +n ("nte de p%str%v%rie1 cascade p"dite sau di#erite "bstac"le care deter(in% "<igenarea prin c%dere a apei. '"n$inutul de "<igen di="lvat se deter(in% cu ajut"rul un"r aparate speciale 5"<igen"(etre6 I care dau e<act val"area para(etrului de deter(inat. Rea'.ia apei 5pJ3ul6 e<pri(% c"ncentra$ia i"nil"r de 0idr"gen +n ap%. /entru " de=v"ltare n"r(al% a p%str%vil"r1 pJ Iul trebuie s% #ie cuprins +ntre , *i 81 "pti(ul #iind un pJ neutru 5.6. T"!#i$itatea 0li pe3i ea1 apei este " calitate de"sebit de i(p"rtant%1 p%str%vul sup"rt2nd d"ar pentru scurt ti(p apa tulbure. Icrele *i alevinii din pri(ele s%pt%(2ni de via$% sunt de"sebit de preten$i"ase #a$% de li(pe=i(ea apei. Suspensiile din ap% p"t ac"peri "ri#iciul de respira$ie al icrel"r1 acestea (urind prin as#i<iere. Din acest ("tiv se i(pune #"l"sirea unui ba=in de decantare +naintea
..

casei incubat"arel"r. Se aprecia=% c% " ap% care se li(pe=e*te dup% 2- de "re de la " pl"aie este bun% pentru ali(entarea unei p%str%v%rii. I,$i'ii $e p*l"a!e repre=int% un alt #act"r de car trebuie s% se $in% sea(a atunci c2nd se studia=% calitatea sursei de ap%. Deter(inarea c"ncentra$iei +n substan$e p"luante se #ace +n lab"rat"are speciali=ate. b. A(plasarea p%str%v%riei La a(plasarea unei p%str%v%rii l2ng% cursul natural al unui r2u de (unte1 trebuie avut +n vedere1 +n pri(ul r2nd1 riscul un"r viituri cu caracter t"ren$ial. Din acest ("tiv1 trebuie studiate t"ate datele e<istente cu privire la pagubele #%cute de rev%rsarea peri"dic% a cursului de ap% care ali(entea=% p%str%v%ria. Dac% nu e<ist% " sta$ie 0idr"l"gic% +n apr"pierea a(plasa(entului viit"arei p%str%v%rii1 care s% "#ere in#"r(a$ii e<acte privind debitele (a<i(e ale r2ului1 trebuie cercetate ar0ivele pri(%riei sau ale alt"r institu$iiM in#"r(a$ii de"sebit de pre$i"ase p"t #i preluate de la l"calnici. ?n ca=ul "b$inerii de date precise1 se va deter(ina dac% pr"#ilul transversal al albiei p"ate sup"rta debitul (a<i( +nregistrat1 #%r% riscul inund%rii p%str%v%riei. ?n ca= c"ntrar1 este necesar s% #ie prev%=ute lucr%ri de c"ns"lidare a albiei. Terenul ales pentru a(plasarea c"nstruc$iil"r din p%str%v%rie trebuie s% aib% panta de (a<i( O1 ast#el +nc2t s% asigure scurgerea natural% a apei din precipita$ii *i s% u*ure=e e<ecutarea canalel"r de ali(entare *i evacuare. Se v"r evita terenurile u(brite. Natura s"lului trebuie s% per(it% " u*"ar% e<ecu$ie a lucr%ril"r1 iar r"ca s% #ie c2t (ai pu$in penetrabil% 5argil%6 ast#el +nc2t s% per(it% c"nstruirea ba=inel"r +n s"l natural. Din ("tive practice *i ec"n"(ice1 se va ur(%ri gruparea lucr%ril"r pe un spa$iu c2t (ai redus. A(plasa(entul p%str%v%riei trebuie ales +n a*a #el +nc2t s% per(it% " u*"ar% accesibilitate rutier%1 rac"rdarea la re$eaua electric%1 val"ri#icarea p"ten$ialului turistic1 *.a. /rin ur(are1 se va "pta pentru un teren a(plasat c2t (ai apr"ape de centre l"cuite1 prin aceasta asigur2ndu3se *i #"r$a de (unc% necesar%. '.3. P incipalele in"talaii ale unei p)"t )v) ii. Priza de ap este destinat% asigur%rii ali(ent%rii cu ap% a p%str%v%riei c0iar +n c"ndi$ii de secet%1 sau +n ca=ul un"r viituri naturale. Ea p"ate #i reali=at% printr3" c%s"aie de le(n1 un baraj de =id%rie de piatr% sau1 (ai sigur1 un baraj din bet"n. D p%str%v%rie (i<t% c"nstituie " lucrare care necesit% c"sturi ridicate1 din acest ("tiv este indicat% #"l"sirea unui prag de bet"n care este " c"nstruc$ie s"lid%1 ce nu p"ate #i disl"cat% de (ai (ulte viituri. De ase(enea1 se va putea asigura debitul necesar +n p%str%v%rie *i +n ca= de secet%. /e de alt% parte1 " ase(enea lucrare are un r"l bene#ic +n c"ns"lidarea albiei p2r2ului1 iar pre$urile nu sunt #"arte (ari1 $in2nd c"nt c% +n%l$i(ea +n devers"r nu dep%*e*te +n c"ndi$ii n"r(ale 21G (.

.8

/entru captarea apei1 +n spatele barajului se e<ecut% " #"s% de decantare pri(ar%1 cu sec$iunea dreptung0iular% sau circular%. Ad2nci(ea se ad"pt% +n a*a #el +nc2t apa1 +nainte de a intra +n canalul de aduc$iune1 s% treac% printr3" ="n% de lini*tire *i de decantare. !"sa este prev%=ut% cu un gr%tar: +n ca=ul un"r viituri1 sau c2nd #"sa se cur%$% de aluviuni1 intrarea apei +n canalul sau tubul de aduc$iune se "pre*te. !"sa este ac"perit% cu un capac. Haterialele utili=ate la c"nstruc$ia canalului p"t #i dulapi din le(n1 tuburi pre(" sau tuburi de #"nt% dup% necesit%$i. /anta nu trebuie s% #ie (ai (ic% de G1)O. Se ad"pt% t"ate s"lu$iile necesare pentru ca apa care ajunge +n ba=ine s% #ie de cea (ai bun% calitate. Se p"t e<ecuta1 la sc0i(b%rile de direc$ie sau la #iecare 1GG de (etri1 (ici ba=ine de c"ntr"l1 care p"t #unc$i"na *i ca ba=ine de decantare. 'analul de aduc$iune este c"nstruit +n debleu *i trebuie ac"perit cu dale de bet"n1 peste care se a*terne un strat de p%(2nt gr"s de cel pu$in )G de c(1 pentru a se evita +ng0e$ul pe ti(pul iernii. Bazinul de distribuie are #"r(% paralelipipedic%1 *i se instalea=% la cap%tul canalului de aduc$iune. De la ba=inul de distribu$ie apa este dirijat%1 cu debite reglate1 c%tre di#erite sect"are ale p%str%v%riei. T"t +n ba=inul de distribu$ie se #ace a(estecul apei de r2u cu apa de i=v"r. Acest lucru este necesar pentru a ridica te(peratura apei din casa incubat"arel"r pe ti(pul iernii1 iar vara pentru a " sc%dea pe cea din ba=ine. Bazinul de decantare trebuie c"nstruit +n t"ate p%str%v%riile +n care ali(entarea casei incubat"arel"r se #ace cu ap% de p2r2u. Are r"lul de a lini*ti apa care vine de la ba=inul de distribu$ieM +n acest #el1 i(purit%$ile se v"r depune pe #undul ba=inului. Apa de i=v"r care ur(ea=% s% ali(ente=e casa incubat"arel"r *i apa de p2r2u care ali(entea=% ba=inele de pr"duc$ie1 +n ("d "bi*nuit1 nu se decantea=%. /e durata iernii1 apa de p2r2u #iind li(pede1 nu se i(pune decantarea ei. Se aprecia=% c% un ba=in de decantare cu di(ensiunile de 1GK1GK1 ( este su#icient de (are pentru a decanta apa necesar% la circa )GG.GGG de icre. Canalul de alimentare p"rne*te de la ba=inul de distribu$ie1 apa trece prin el ali(ent2nd ba=inele cu puie$i1 pentru repr"duc%t"ri1 de pr"duc$ie *i de pescuit sp"rtiv. H"dul de calcul este identic cu cel al canalului de aduc$iuneM *i acest canal trebuie i="lat pentru a evita +ng0e$area apei pe ti(pul iernii. Canalele de admisie preiau apa din canalul de ali(entare *i " deversea=% +n ba=ine. >g0eaburile de ali(entare sunt +nserate la canalul de ali(entare prin inter(ediul unui (ic ba=in1 pentru a putea regla (ai u*"r debitul. Apr"ape de ="na de inser$ie1 canalul va #i prev%=ut cu un *uber1 necesar regl%rii debitului. D c"ndi$ie i(p"rtant% care trebuie respectat% la pr"iectarea canalel"r de ad(isie1 este ca ele s% asigure " c%dere a apei de cel pu$in G1) (etri. ?n acest #el1 se asigur% "<igenarea apei *i se evit% +ng0e$area ei pe ti(pul iernii. T"t pentru "<igenare1 dar *i pentru a

.&

+(piedica urcarea pe*til"r +n canale1 se rec"(and% c"nstruc$ia unei (ici plat#"r(e +nclinate sub #irul de ap%. Bazinele pentru puiei p"t #i e<ecutate din p%(2nt1 +n ca=ul +n care natura s"lului " per(ite 5s"l argil"s6. 'el (ai adesea +ns%1 ele se c"nstruiesc +n t"talitate din bet"n1 pentru a asigura " (ai bun% +ngrijire a puie$il"r. Lungi(ea *i l%$i(ea se ad"pt% +n a*a #el +nc2t rap"rtul LKl s% #ie apr"<i(ativ 1GK1 dar nu (ai (ici de 2G (2 *i ad2nci(i de G1 I G1) ( la ad(isie *i G1.) I 11GG la evacuare. /anta #undului ba=inului va #i de cel (ult O pentru a asigura " scurgere lin% a apei. Bazinele pentru reproductori p"t #i e<ecutate din p%(2nt1 +n ca=ul +n care natura s"lului " per(ite 5s"l argil"s6 sau din bet"n. ?n a(bele situa$ii1 #undul ba=inel"r va #i din s"l natural ac"perit cu un strat de pietri*. ?ntre ba=inele de p%(2nt se e<ecut% diguri desp%r$it"are1 cu l%$i(ea c"r"na(entului de (a<i( 21G (. Di(ensiunile ba=inel"r se ad"pt% respect2nd c"ndi$iile: rap"rtul LKl s% #ie apr"<i(ativ 1GK21 supra#a$a de 1GG I 2GG (2 *i ad2nci(i de 11G I 112G ( la ad(isie *i 11)G I 21GG la evacuare1 panta c%tre a<a l"ngitudinal% a ba=inului de 1K G *i panta transversal% de O. Bazinele pentru pstrvul de consum au acela*i ("d de e<ecu$ie ca *i cele pre=entate anteri"r1 respect2ndu3se ur(%t"arele cerin$e: rap"rtul LKl s% #ie apr"<i(ativ 1GK-1 supra#a$a de 2GG I )GG (2 *i ad2nci(i de 11G I 112G ( la ad(isie *i 11)G I 21GG la evacuare1 panta l"ngitudinal% *i panta transversal% de O. Ca=inele de carantin%1 se e<ecut% +n +ntregi(e din bet"n1 pentru a putea #i u*"r de=in#ectate. Ele sunt utili=ate pentru parcarea pe*til"r adu*i de la alte p%str%v%rii1 evit2nd +n acest #el intr"ducerea un"r b"li sau para=i$i. De ase(enea1 +n ca=ul un"r epide(ii1 pe*tii se p"t i="la *i trata +n aceste ba=ine *i din acest ("tiv1 ele trebuie ali(entate cu ap% separat. Se c"nsider% su#icient pentru " p%str%v%rie1 23 ba=ine de carantin%. Bazinele de pescuit sportiv p"t avea di#erite #"r(e c"nstructive *i servesc pentru agre(ent. Acestea se e<ecut% din p%(2nt +ntr3" parte (ai i="lat% a p%str%v%riei. Groapa de pescuit este prev%=ut% d"ar pentru ba=inele de repr"duc%t"ri1 la cele cu p%str%v de c"nsu( *i la cele pentru carantin%. Ele au (enirea de a u*ura (unca "perat"ril"r la evacuarea e#ectivului piscic"l din ba=ine1 evit2nd r%nirile pe*til"r ce p"t apare la aceast% "pera$ie. 7r"apa de pescuit se p"ate e<ecuta +n interi"rul sau la e<teri"rul ba=inului1 l2ng% digul de evacuare1 cu " ad2nci(e (a<i(% de G1)G (. La ju(%tatea +n%l$i(ii se prevede un gr%tar de "$el1 de pe care pe*tii p"t #i lua$i cu (inci"cul. Clugrul repre=int% " a(enajare +n t"ate ba=inele din p%str%v%rie1 care se utili=ea=% pentru reglarea nivelului *i te(peraturii apei din ba=ine *i la evacuarea acesteia. Indi#erent de tipul s%u c"nstructiv1 c%lug%rul are d"u% p%r$i1 una "ri="ntal% care pleac% de la #undul ba=inului *i iese sub digul de evacuare +n a#ara lui *i " parte vertical% #i<at% +n interi"rul ba=inului. /artea vertical% este
8G

prev%=ut% pe t"at% supra#a$a ie dinspre ba=in cu sit% *i gr%tar pentru a per(ite intrarea apei +n c%lug%r *i re$inerea pe*til"r. ?n interi"r are d"u% vanete care prin ridicare *i c"b"r2re per(it reglarea nivelului apei. /"ate #i e<ecutat din le(n sau din bet"n ar(at. Canalul de evacuare are ca sc"p c"lectarea apei utili=at% +n p%str%v%rie *i dirijarea ei c%tre p2r2u. H"dul de pr"iectare este identic cu al canalului de ali(entare de"arece debitul c"ndus prin el este acela*i. Casa incubatoarelor. /entru " p%str%v%rie per(anent%1 casa incubat"arel"r este repre=entat% printr3" cl%dire destinat% incub%rii icrel"r din care se "b$in puie$ii necesari pentru rep"pulare1 pentru cre*terea repr"duc%t"ril"r sau a p%str%vil"r de c"nsu(. 'asa incubat"arel"r trebuie c"nstruit% +n de(is"l1 ad2nci(ea de e<ecu$ie #iind ast#el aleas% +nc2t s% nu per(it% +ng0e$area apei +n ti(pul iernii. De ase(enea1 interi"rul s%u trebuie s% #ie c2t (ai uscat. /entru " p%str%v%rie de pr"duc$ie1 trebuie ur(%rit ca te(peratura apei s% nu #ie (ai (ic% de )G ' 5(ai ales pentru icrele de p%str%v curcubeu61 dar nu (ai (ult de 1)" '. Apa care ali(entea=% casa incubat"arele trebuie s% aib% calitate superi"ar% apei care ali(entea=% ba=inele. 'asa incubat"arel"r este utilat% cu instala$ii (enite s% asigure des#%*urarea n"r(al% a pr"cesului de incubare a icrel"r1 *i anu(e: #iltrul1 ulucele de distribu$ie1 ulucele de evacuare1 p"sta(entul *i incubat"arele. 2ilt!"l este " instala$ie din bet"n ar(at1 care are r"lul de a cur%$a de i(purit%$i ba=inul de decantare. Au #"st c"nstruite di#erite tipuri de #iltre: cu st"#%1 +n but"aie1 cu garduri de nuiele *i pietri*1 etc. Ul"'ele $e $i&t!i#".ie se p"t c"nstrui din le(n sau din bet"n. Ele sunt prev%=ute cu r"bine$i +n dreptul #iec%rei cutii de incubat"r +n parte. Ul"'ele $e e9a'"a!e preiau apa trecut% prin incubat"are *i " c"nduce c%tre tubul de evacuare a#lat sub p"deaua de ci(ent. Se p"ate #"l"si *i un siste( de captare a apei cu tuburi din plastic1 acestea pre=ent2nd *i avantajul evit%rii str"pirii. P*&ta e,t"l este e<ecutat din bet"n sau din =id%rie de piatr% cu ("rtar de ci(ent1 el #iind sup"rtul pentru incubat"are. ?n%l$i(ea sa trebuie aleas% ast#el +nc2t s% per(it% " c"("d% (anipulare la *i +n incubat"are. I,'"#at*a!ele sunt necesare pentru p%strarea icrel"r de la #ecundare p2n% la ecl"=iune. E<ist% (ai (ulte tipuri de incubat"are din care la n"i se utili=ea=% d"u%: 3 incubat"rul TaceF I 8niversal 3 incubat"rul Eug Incubat"rul TaceF I 8niversal1 cel (ai utili=at la n"i1 are " c"nstruc$ie si(pl%1 #iind #"r(at din d"u% cutii a*e=ate una +n alta. 'utia e<teri"ar% p"ate #i c"nstruit% +n t"talitate din le(n sau din bet"n direct pe p"sta(ent1 iar cea interi"ar% din le(n1 tabl% =incat% sau (aterial plastic. 'utia interi"ar% este prev%=ut% cu aripi"are cu care se sprijin% pe (arginile cutiei e<teri"are . R%(2ne ast#el
81

un spa$iu +ntre #undurile cel"r d"u% cutii1 necesar circula$iei apei. Incubat"rul este prev%=ut *i cu un capac din le(n care are un "ri#iciu cu dia(etrul de 1G c(1 pentru a per(ite intrarea lu(inii *i a +(piedica p%trunderea d%un%t"ril"r. 'apacitatea unui ast#el de incubat"r este de 1GGGG312)GGG icre dispuse pe un singur r2nd. *p!*,"l pe,t!" t!*'i. /uierni$ele 5tr"cile6 sunt necesare pentru cre*terea alevinil"r p2n% +n stadiul de puiet de circa d"u% luni. Tr"cile se c"n#ec$i"nea=% din le(n sau bet"n. /entru a +(piedica evadarea puie$il"r ele sunt prev%=ute cu puie$i interi"ri din tabl% per#"rat% sau sit%. 'apacitatea puierni$el"r este de )GGG 3 1GGGG de puie$i de )3, s%pt%(2ni1 pentru un (etru p%trat luciu de ap%. ?n #unc$ie de capacitatea p%str%v%riei1 se stabile*te nu(%rul de puie$i necesari1 ap"i supra#a$a de luciu de ap% pentru tr"ci *i +n #inal nu(%rul l"r1 cun"sc2nd supra#a$a uneia. !iecare tr"ac% trebuie prev%=ut% cu capac care trebuie s% ac"pere supra#a$a l"r. Spa.i"l pe,t!" l*'"it trebuie s% asigure c"n#"rtul (ini( necesar pers"nalului care deserve*te p%str%v%ria. I,&talatii a,e+e a, Buctria de carne este " cladire necesar% prepar%rii 0ranei pentru e#ectivul piscic"l din ba=ine. Este c"(pus% din d"ua ca(ere: +n pri(a1 care are r"l de (aga=ie1 se dep"=itea=% cantitatea de 0rana ce ur(ea=% a #i ac"rdat% a d"ua =iM +n a d"ua ca(er% se prepar% e#ectiv 0rana prin #ierbere1 t"care *i d"=are a a(estecului. , =hetaria este preva=uta cu d"ua incaperi1 pri(a pentru dep"=itarea g0etii *i a d"ua pentru dep"=itarea ali(entel"r. 70eata este necesara pentru transp"rtui icrel"r e(bri"nate1 a puietil"r pentru rep"pulare sau a pastravului destinat c"nsu(ului. 70etaria se u(ple cu g0eata din parau sau din ba=ine1 ( ti(pul ie(iiM este necesara asigurarea scurgerii apei ce re=ulta din t"pirea g0etii. c, Magazie pentru pstrarea hranei uscate trebuie s% #ie bine3aerat% *i per#ect uscat%. Aici se p%strea=% 0rana granulat% *i #%inile vegetale. d, Magazia pentru utila>e este necesar% pentru a adap"sti instala$iile care nu se utili=ea=% +n anu(ite peri"ade 3 incubat"arele1 l%di$e *i alte instala$ii de pescuit1 etc. P!*$"'e!ea p"ietil*! $e &al *,i$e !legerea reproductorilor, este "pera$ia de care depinde cantitatea *i calitatea pr"dusel"r se<uale 5icre *i lap$i6 *i deci vig"area *i rapiditatea de cre*tere a viit"ril"r puie$i1 respectiv a p%str%vil"r (aturi. Repr"duc%t"rii sunt ale*i dintre puie$ii cei (at vigur"*i1 crescu$i +n t"pli$e sau ba=ine1 +n t"a(na pri(ului an de via$%. Se va evita p%strarea puie$il"r cu (al#"r(a$ii1 cu "perculi scur$i1 cei care au " c"l"ratie nespeci#ic% sau cei la care este evident% " dispr"p"r$ie +ntre lungi(e *i l%$i(e.

82

?n ca=ul pastravului indigen1 se rec"(and% capturarea repr"ducat"ril"r din r2u 5+n peri"ada b"i*tei61 *i1 dup% (ulgere1 eliberarea +n l"curile din care au #"st prin*i. Acest lucru se i(pune de"arece pe*tii p%stra$i +n c"ntinuare +n p%str%v%rie re#u=a 0rana1 +nregistrea=% cre*teri nec"respun=%t"are *i +n anul ur(%t"r dau icre +n cantitate (ica *i de slab% calitate. 'el (at i(p"rtant aspect al cre*terii repr"duc%t"ril"r +l repre=int% ("dul de 0ranire *i de +ngrijire. Ast#el puie$il"r de p%str%v curcubeu trebuie ad(inistrat% 0ran% ani(al% u(ed%. /uie$ii de p%str%v indigen se 0r%nesc cu 0ran% natural% t"cata *i data prin sita. 'antit%$ile *i pr"p"r$iile sunt date1 pentru di#erite retete1 +n literatura de specialitate. !ecoltarea +i fecundarea icrelor. Operaii pregtitoare. Dupa ter(inarea pr"cesului de incuba$ie1 la s#2r*itul pri(averii1 incubat"arele *i tr"cile se cur%$% de i(purit%$i1 se de=in#ectea=%1 se v"psesc *i se pun la uscat. ?nainte de rec"ltarea pr"priu3=is% a icrel"r *i a lap$il"r 5t"a(na pentru p%str%vul indigen *i pri(%vara pentru cel curcubeu61 trebuie pregatite instala$iile *i utilajele necesare acestei "pera$ii. Ast#el1 incubat"arele se de=in#ectea=%1 ba=inul de decantare se cur%$% de n%("l *i se de=in#ectea=% iar (aterialul #iltrant din casa incubat"arel"r se +nl"cuie*te +n +ntregi(e. La inceputul lunii septe(brie1 repr"duc%t"rii de p%str%v indigen se s"rtea=% pe se<e1 se intr"duc +n ba=ine (ai (ici de unde v"r #i trecuti +n ba=inele de parcare din casa incubat"arel"r1 la ti(pul p"trivit pentru (ulgere. /entru a "btine icre *i lap$i de bun% calitate1 varsta "pti(a a repr"duc%t"ril"r indigeni trebuie s% #ie cuprins% +ntre - *i , ani. ?n ca=ul p%stravului curcubeu1 s"rtarea pe se<e se #ace +n ti(pul inventarului din t"a(n%. ?n ("d "bi*nuit1 pe*tii sunt preg%ti$i pentru b"i*te pri(%vara1 +n lunile (artie 3 aprilie1 c2nd te(peratura apei atinge val"ri de . 3 8e'. Se rec"(and% s% #ie utili=a$i pentru (ulgere d"ar repr"duc%t"rii #"arte bine c"n#"r(a$i1 #e(elele d"i ani iar (asculii un singur an1 dup% care v"r #i c"(erciali=a$i. /e t"ata peri"ada (ulgerii 0r%nirea sal("nidel"r incetea=%1 ea relu2ndu3se ulteri"r. Procedeul mulgerii +i fecundrii mi&te. Trebuie preg%tite +n prealabil vase de p"r$elan sau e(ailate1 de=in#ectate cu per(anganat de p"tasiu1 su#icient de +nc%p%t"are pentru icrele de la 3#e(ele. !iecare #e(el% este prins% cu ajut"rul unui pr"s"p *i se *terge cu " c2rp% uscat%. /e*tele este presat u*"r pentru ca icrele s% ias% #%r% #"r$are. ?n ("d ase(%n%t"r1 peste icre se (ulg lap$ii de la 1 I 2 (asculi. '"n$inutul este ap"i a(estecat cu " pan% ("ale. Dup% c2teva (inute se t"arn% " can% de ap% pr"asp%t%1 preg%tit% +n prealabil. ?n c"ntinuare1 se intr"duce vasul cu icrele +n apa din incubat"r1 se a*teapt% egali=area te(peraturil"r dup% care icrele se spal% *i se a*a=% lin pe #undul incubat"rului1 +n unul sau (ai (ulte straturi 5(a<i( )6. 4azele de dez"oltare +i (ngri>ire a icrelor

Dup% ter(inarea pr"cesului de #ecundare1 c2teva =ile1 icrele sunt (ai pu$in sensibile la interven$ii asupra l"r1 +n #unc$ie de specie *i de te(peratura apei. Ast#el1 acest interval este de 1G I 1) =ile pentru p%str%vul indigen *i de ) I 8 =ile pentru p%str%vul curcubeu. Dup% dep%*irea acestui ("(ent1 icrele p"t #i (anipulate cu u*urin$%. Ecl"=iunea icrel"r are l"c dup% acu(ularea a =ileKgrad1 adic% G I -G =ile calendaristice. ?ncep2nd cu a d"ua =i de la #ecundare1 p2n% la ecl"=iune1 icrele se tratea=% de d"u% "ri pe s%pt%(2n% cu s"lu$ie de verde de (ala0it. De ase(enea1 pentru a +(piedica as#i<ierea icrel"r prin depunerea de suspensii deasupra l"r1 #iltrul trebuie cur%$at =ilnic. /e t"at% peri"ada de incuba$ie1 incubat"arele trebuie ac"perite cu capace de"arece radia$iile ultravi"lete *i in#rar"*ii p"t pr"v"ca ("artea icrel"r. Nu(%rarea icrel"r c2t (ai e<act% se i(pune pentru a ptea plani#ica pr"duc$ia viit"are. Se #"l"se*te:
3

G I -GG

(et"da supra#e$ei1 care p"rne*te de la pre(isa c% pe c(2 de incubat"r +ncap - I , icre (et"da c2nt%ririi. Se c2nt%re*te greutatea a 1GGG de icre1 ap"i +ntreaga (as% de icre. /rin e<trap"lare se stabile*te nu(%rul apr"<i(ativ de icre. (et"da v"lu(etric%1 si(ilar% (et"dei c2nt%ririi dar se deter(in% nu(%rul de icre dintr3un v"lu( de 1G c( 1 *i v"lu(ul t"tal de icre. (et"de ("derne1 +n care se #"l"sesc aparate prev%=ute cu celul% #"t"electric% care deter(in% cu e<actitate nu(%rul de icre.

3
3

8-

CAPITOLUL V ELEMENTE DE STURIONICULTURA

Sturi"nii sunt pe*ti din #a(ilia Acipenseridae1 cu sc0eletul par$ial "si#icat1 care se +nt2lnesc nu(ai +n apele din ="nele te(perate ale e(is#erei n"rdice a gl"bului. Scuturile "s"ase dispuse pe c"rpul sturi"nil"r pe cinci r2nduri au r"l de pr"tec$ie1 #iind (ai (ari *i (ai ascu$ite +n rap"rt cu di(ensiunile c"rpului la puiet1 c"(parativ cu adul$ii. Apr"ape t"ate cele 2. specii de sturi"ni sunt periclitate sau a(enin$ate cu e<tinc$ia. 'el (ai scu(p caviar se "b$ine de la ("run1 iar pre$ul acestuia dep%*e*te GGG 8SDKFg1 +n unele ca=uri ajung2nd c0iar la )GGG 8SDKFg. ?n peri"ada de repr"ducere cca. 1)O din greutatea unei #e(ele de sturi"n este repre=entat% de caviar. 'ea (ai nu(er"as% p"pula$ie de sturi"ni se g%se*te +n Harea 'aspic%1 iar $%rile care din care pr"vine caviarul de cea (ai bun% calitate sunt Rusia *i Iranul. Nu(ai caviarul rec"ltat din #e(ele vii este de calitate1 de"arece dup% ("artea acest"ra icrele cap%t% un gust a(ar. !a(ilia Acipenseridae. Sunt pe*ti (arini *i de ap% dulce1 (ari 5peste (etri lungi(e61 #"arte c"(uni +n ba=inul p"nt"3caspic 5Harea Neagr%1 Harea A="v *i Harea 'aspic% precu( *i apele reci *i +ndulcite ce se vars% +n ele61 cun"scu$i sub nu(ele de sturi"ni. /ri(%vara1 ei urc% pe #luvii1 unde depun (ili"ane de icre negre. !a(ilia cuprinde - genuri1 din care d"u% pre=int% i(p"rtan$% pentru acvacultur% +n $ara n"astr%: Jus" *i Acipenser. 'ele , specii de sturi"ni din #auna $%rii n"astre sunt:
3

.uso huso 5("run6. Este cel (ai (are *i val"r"s pe*te al apel"r n"astre. T"t"dat%1 este c"nsiderat gigantul pe*til"r din Harea Neagr% *i Harea 'aspic%1 +ntruc2t s3au pescuit e<e(plare de 1)GG Fg *i & (etri lungi(e. 'apul este (ic +n rap"rt cu c"rpul. Este " specie (arin%1 s"litar%1 care tr%ie*te pe #undul (%ril"r la ad2nci(i de )G I .G de (etri. ?n aprilie I (ai1 el (igrea=% din (are +n Dun%re1 unde #e(ela depune icre (ari1 de cul"are cenu*ie. !ace parte din grupa pe*til"r care tr%iesc (ult1 peste 1GG de ani. Este pre=ent +n t"t lit"ralul r"(2nesc1 iar +n Dun%re urc% p2n% (ai sus de Cudapesta. De la ("run se val"ri#ic% t"tul1 iar carnea 5c"nsu(at% pr"asp%t%1 s%rat% sau a#u(at%1 ulti(ul ca= #iind nu(it% bat"g6 *i icrele 5puse +n c"(er$ sub denu(irea de cicre negre46 sunt #"arte c%utate *i au pre$ul cel (ai ridicat.

Acipenser nudi"entris 5vi=%6. Este " specie de ap% dulce1 rar "bservat% +n (are. Ajunge p2n% la 2 ( lungi(e *i )G Fg greutate. Acipenser ruthenus 5ceg%6. Este sturi"nul adaptat e<lusiv vie$ii de ap% dulce. /"pulea=% r2urile Eur"pei de sud3est1ba=inul (%rii Albe *i r2urile din Siberia. Lungi(ea "bi*nuit% este de ,G3.G de c( 5-3) Fg6. La n"i1 este pre=ent% +n Dun%re1 urc2nd p2n% la Aiena. Se g%se*te1 de

8)

ase(enea1 +n Tisa1 Hure*1 S"(e*1 iar pri(%vara intr% pentru repr"ducere *i +n >iu1 Dlt1 Arge*1 /rut *i Siret.
3

Acipenser g?ldenstaedti 5nisetrul6. Dcup%1 dup% ("run1 l"cul cel (ai i(p"rtant ca val"are ec"n"(ic%. /"ate ajunge p2n% la 2 (eri lungi(e *i p2n% la -) de ani. Este r%sp2ndit +n Harea Neagr% *i Harea A="v. 8rc% pri(%vara pe Dun%re p2n% la /"r$ile de !ier pentru repr"ducere.

Acipenser stellatus 5p%strug%6. Dintre t"$i struri"nii1 p%struga are talia cea (ai =velt% *i (ai elegant%. Rare"ri p"ate ajunge p2n% la 2 (eri lungi(e. Este r%sp2ndit +n Harea Neagr%1 Harea A="v *i n"rdul (%rii 'aspice. Repr"ducerea are l"c pe la s#2r*itul lunii (ai1 +n ape ad2nci1 cu curent puternic.

Acipenser sturio 5*ip6. Este sturi"nul Dceanului Atlantic1 din care cau=% (ai p"rt% nu(ele de cnisetrul atlantic4. Se +nt2lne*te #"arte rar +n apele n"astre1 +n Delta Dun%rii. 're*terea sturi"nil"r se p"ate reali=a +n siste( e<tensiv1 se(iintensiv1 intensiv 5+n

("n"cultur%6 sau +n siste( superintensiv1 cu sau #%r% recircularea apei. E<ist% a*adar #"rte (ulte "p$iuni care per(it utili=area de supra#e$e de teren *i surse de ap% #"arte variate. 're*terea sturi"nil"r +*i are "riginea +n Rusia1 unde DvsjanniF"v a reu*it pentru pri(a dat% +n anul 18,& s% #ecunde=e arti#icial icre de ceg% pr"venit% din #luviul A"lga1 dup% care1 larvele "b$inute au #"st crescute +n c"ndi$ii de captivitate. Te0n"l"giile de cre*tere a sturi"nil"r s3au de=v"ltat +n special pe ceg%1 de"arece aceasta este " specie de di(ensiuni relativ (ici1 cu repr"duc%t"ri de 23- Fg care se p"t (anipula (ai u*"r. De ase(enea1 aceast% specie ajunge la (aturitatea se<ual% (ai repede dec2t ceilal$i sturi"ni 523 ani +n c"ndi$ii de #er(% *i -3, ani +n apele naturale6. ?n a#ar% de ceg%1 cercet%t"rii ru*i au studiat #"arte (ult sturi"nul siberian 5Acipenser baerii61 specie care de$ine +n pre=ent GO din pr"duc$ia de sturi"ni "b$inut% +n #er(ele din Rusia1 la #el ca *i nisetrul. ?n a#ar% de speciile a(intite1 p2n% +n pre=ent s3au crescut cu bune re=ultate p%struga1 ("runul1 sturi"nul alb sau diver*i 0ibri=i. 'el (ai utili=at 0ibrid este cel nu(it bester1 care re=ult% +n ur(a +ncruci*%rii dintre ("run 5#e(ela6 *i ceg% 5(asculul6.

8,

?n $ara n"astr% au de(arat +n ur(% cu c2$iva ani (ai (ulte pr"gra(e de repr"ducere sau cre*tere a sturi"nil"r +n captivitate *i au +nceput s% apar% din ce +n ce (ai (ulte #er(e particulare de cre*tere a sturi"nil"r. /rin J"t%r2rea de 7uvern nr. 18) din 22 dece(brie 2GG) privind sprijinul direct al statului prin ac"rdarea de subven$ii1 +n anul 2GG,1 pr"duc%t"ril"r agric"li din sect"rul ani(alier *i din sect"rul piscic"l1 se sti(ulea=% +n c"ntinuare apari$ia de n"i #er(e sturi"nic"le. '"n#"r( acestei 0"t%r2ri1 val"area subven$iei pentru pr"duc$ia de sturi"n este de - leiKFg1 pentru cega (ai (are de 1 FgKbuc.1 pentru p%struga de peste 2 FgKbuc. *i ("runul (ai (are de ) FgKbuc. ?n #unc$ie de te0n"l"gia de cre*tere care se aplic% pentru cre*terea sturi"nil"r1 (asa c"rp"ral% speci#icat% p"ate #i atins% +n 21 sau (ai (ul$i ani. De e<e(plu1 dac% se cre*te +n ap% +nc%l=it% +n ani 5G1-3112 Fg61 p%struga la 2 Fg dup% 2 ani siste( superintensiv1 cega p"ate s% ajung% la 1 Fg dup%

511)321, Fg61 iar ("runul la ) Fg dup% 2 ani 5-1.3,1& Fg6. Dac% se reali=ea=% cre*terea acest"r specii +n 0ele*teie1 atunci cre*terea l"r este (ult +nt2r=iat%1 put2nd s% ajung% la (asa c"rp"ral% a(intit% +ntr3un interval de ti(p apr"ape dublu. A*adar1 trebuie g2ndit #"arte bine siste(ul de cre*tere care ur(ea=% a #i utili=at pentru a se ajunge la re=ultatele de pr"duc$ie cele (ai bune.

're*terea sturi"nil"r +n ba=ine din bet"n De*i cre*terea sturi"nil"r +n siste( superintensiv1 +n ba=ine de #ibr% de sticl%1 cu sau #%r% recircularea apei pare di#icil de reali=at +n pri(ul r2nd prin investi$iile ini$iale #"arte (ari1 pe ter(en lung acesta p"ate s% aduc% un pr"#it (ult superi"r cel"rlalte siste(e. ?n #unc$ie de di(ensiunea la care se reali=ea=% " 0al% pentru cre*terea sturi"nil"r +n siste( superintensiv1 investi$ia ini$ial% dep%*e*te 1GG.GGG Eur". /entru investit"rii cu (ai pu$ini bani *i (ai pu$in% e<perien$% +n piscicultur%1 se pretea=% (ai bine siste(ele de cre*tere se(i3intensive sau intensive1 c2nd sturi"nii se cresc +n 0ele*teie din p%(2nt sau +n ba=ine bet"nate1 ase(%n%t"are cel"r din p%str%v%rii.

8.

Jala cu ba=ine circulare pentru cre*terea sturi"nil"r /entru sturi"nii crescu$i +n siste( superintensiv +n 0ale1 densitatea acest"ra p"ate s% ajung% la 1GG31)G FgK( de ba=in1 iar atunci c2nd se cresc +n 0ele*teie se asigur% " densitate de 13) FgK(2 luciu de ap% pentru cele din p%(2nt cu supra#e$e (ari *i p2n% la G3-G FgK(2 pentru cele bet"nate. 8ne"ri se reali=ea=% un siste( c"(binat de cre*tereM +n 0ale pentru pri(ele luni1 c2nd pierderile p"t #i +nse(nate1 dup% care sturi"nii se lansea=% +n 0ele*teie. !urajarea sturi"nil"r se #ace cu 0ran% vie 5tubi#e<1 enc0itreide1 arte(ia etc.6 +n pri(ele s%pt%(2ni de via$%1 dar treptat aceasta se +nl"cuie*te cu #uraj c"(binat granulat1 iar dup% v2rsta de 23 luni 0rana vie se e<clude c"(plet. ?n pre=ent e<ist% #"arte pu$ine #ir(e care pr"duc #uraje special destinate sturi"nil"r1 dar +n practic%1 cel (ai #recvent se #"l"sesc #uraje pentru p%str%vi.

88

7I7LIO%RA2IE
ANTI/A 7R. I 1&G& I !auna i0ti"l"gic% a R"(2niei I Acade(ia R"(2n%1 /ublica$iile !"ndului A. Ada(ac0i I Cucure*ti. ARDELEAN 7. I 2GG 1 E""l"gia vertebratel"r1 Editura DaRa1 Satu Hare. CA'ALCALA I DDCRDAI'I N. I 1&&. I /r"ble(a pr"li#er%rii c"r("ranil"r in ba=inul Dun%rii I Analele *tiin$i#ice ale institutului Delta Dun%rii Tulcea . CALAAf 7. I 1&8G I !uncti"nne(ent et c"ntrgle du reseau tr"p0ihue en itang I La pisciculture en itang I INRA /aris. C9N9RES'8 /. I1&,- I !auna R/R3/isces I Dsteic0t0Res3v"l.@III3Editura Acade(iei R./.R.1 Cucure*ti. CjRARD ANNETTE I 1&& I E##ets k une #ertilisati"n ric0e en (atieres "rganigues a="tees sur les relati"ns tr"#ihues dans un etang de pisciculture I Te=% de d"ct"rat I Hu=eul Na$i"nal de Ist"rie Natural% 3 /aris. CILLARD R. I 1&&) La bi"l"gie des cRprinidis I Les carpes1 bi"l"gie et ilevage I INRA !ran$a 3 /aris1 pag.1 321. ClR'9 7J.1 Nic"lau '. I 1&.) I A(enajarea integral% piscic"l% a apel"r interi"are I Editura 'eres1 Cucure*ti. ClR'9 7J.1 S"ileanu C. I 1&,. I A(enajarea *i e<pl"atarea apel"r interi"are piscic"le I Editura Agr"3silvic%1 Cucure*ti. CD7AT8 D. 3 1&,G I 'urs de i0ti"pat"l"gie1 Editura /edag"gic% Cra*"v. CDTNARI8' N.1 A%dineanu A. I 1&82 I Ec"l"gie I Editura Didactic% *i /edag"gic% Cucure*ti. CD8>ARD TJ.1 Harcel >. I 1&&) I La distributi"n k ali(ent p"ur p"iss"ns en gr"ssisse(ent I Les carpes1 bi"l"gie et elevage I INRA !ran$a1 /aris1 pag.2.)328G. CREEEAN8 7J. I 1&&. I In#luen$a 0ranei asupra de=v"lt%rii intestinului speciil"r Cyprinus carpio 5L61 3eucaspius delineatus 5JaecFel6 +i 5tyzostedion lucioperca 5L6 in peri"ada larvara I Jidr"bi"l"gia1 t"(ul 1) I Editura Acade(iei RSR1 pag. G&3 21. '9R98L8 S. I 1&)2 I Tratat de i0ti"l"gie1 Editura Acade(iei R./.R.1 Cucure*ti. '8AIN'I8' H.1 Te=% D"ct"rat 11'"ntribu$ii la +(bun%t%$irea te0n"l"giil"r de cre*tere +n vara I a pe*til"r de cultur%41 8niversitatea 11 Dun%rea de >"s41 7ala$i1 2GG2. '8AIN'I8' H.1 'uvinciuc Elena I 1&&) I Aplicarea te0n"l"giei de cre*tere a puietului 'GN la !er(a piscic"l% Big%na*i I '"ns#%tuirea pe pr"ble(e de piscicultur% I 7ala$i I 1&321 (artie 1&8)1 pag. 1123118.

8&

'8AIN'I8' H.1 'uvinciuc Elena.1 Hatei D. I 1&&G I '"ntribu$ii privind +(bun%t%$irea te0n"l"giei de cre*tere +n vara I1 a speciil"r de pe*ti de cultura I /iscicultura H"ld"vei I A"lu( "(agial I S'// Ia*i1 pag. .13 .&. '8AIN'I8' H.1 'uvinciuc Elena I 1&&) I E<peri(ent privind cre*terea unui l"t de pe*te +n vara I I 1&& I Si(p"=i"n AdAARDH 1&&) I 7ala$i I 18322 septe(brie 1&&). '8AIN'I8' ELENA1 Hatei D.1 'uvinciuc H. I 1&&G I 'ercet%ri privind "b$inerea de puiet de crap de " vara de )G31GG g K e<.1 +n vederea reducerii ciclului de cre*tere de la trei la d"i ani I /iscicultura H"ld"vei I A"lu( "(agial I S'// Ia*i 1 pag. 813 8,. '8AIN'I8' ELENA1 Hatei D.1 'uvinciuc H. I 1&&G3 Re=ultate e<peri(entale privind cre*terea pe*til"r +n p"licultur% +n regi( ne#urajat I /iscicultura H"ld"vei I A"lu( "(agial I S'// Ia*i1 pag. .3 -). DEHAmL A. I 1&&) I Ali(entati"n c"(pli(entaire I Les carpes1 bi"l"gie et ilevage I INRA !ran$a I /aris1 pag. 1&-32G2. DI8DEA H.1 Lte#ania T"d"r1 Aurelia Igna I 1&8, I T"<ic"l"gie acvatic% I Editura Dacia. 7ARNIER >DSETTE I 1&82 I /r"ducti"n pri(are k une sabliire 5lac de 'riteil1 Aal3de3 Harne6. Etude de certains #acteurs de c"ntrgle. Te=a de d"ct"rat I 8niversitatea /ierre et Harie 'urie /aris. LANDISELEE C. I 1&&) I La criati"n k itangs1 ihuipe(ents et (icanisati"n I Les carpes1 bi"l"gie et ilevage I INRA !ran$a /aris1 pag1 2-&32&.. LELD8ARD J. I 1&&) I La pridati"n des "iseau< pisciv"res et les (esures de pr"tecti"n 3 Les carpes1 bi"l"gie et ilevage I INRA1 !ran$a1 /aris1 pag 2 -32-2. HANEA 7J. I 1&8) I Acli(ati=area de n"i pe*ti *i alte "rganis(e acvatice I Editura 'eres1 Cucure*ti. HAR'EL >. I 1&&) I La pr"ducti"n intensive de carpe en c"ntinu au c"urs de nannie 3 Les carpes1 bi"l"gie et ilevage I INRA1 !ran$a1 /aris1 pag1 2G2321,. H9R79RINT IDLANDA I 1&8. I Cbi"l"gia *i ec"l"gia ani(al%1 curs1 Institutul Agr"n"(ic1 Ia*i1 HDRAND H. I 1&&) I Les (aladies: preventi"n et traite(ent 3 Les carpes1 bi"l"gie et ilevage I INRA1 !ran$a1 /aris1 pag1 1,83181. H8NTEAN8 7ACRIELA I 1&8) I I(p"rtan$a aplic%rii +ngr%*%(intel"r asupra pr"ductivit%$ii 0ele*teel"r de cre*tere a crapului I Te=a de d"ct"rat I 8niversitatea 7ala$i. H8NTEAN8 E<celsi"r art1 Ti(is"ara H8STAB9 7J. I 1&&8 I Jidr"bi"l"gie I curs Editura 8niversitatea Al.I. 'u=a. 7ACRIELA 1 CD7AT8 D8HITR8 I 2GG I Tratat de i0ti"pat"l"gie1

&G

D/REA L.1 7e"rgescu R"dica I 2GGG I Nutri$ia *i ali(enta$ia pe*til"r I Editura Te0nic% Cucure*ti. D/REA L. I 2GGG I Ca=ele nutri$iei pe*til"r I Editura !unda$iei 8niversitatea 11Dun%rea de j"soo 7ala$i. /ANIN S. I 1&)1 I Deter(inat"rul c"le"pterel"r d%un%t"are *i #"l"sit"are din R./.R. I Editura de Stat. /ISI'9 '. s.a. I 2GGG I E""l"gia nevertebratel"r I v"l. I I Editura 8niversit%$ii Al. I. 'u=a. S'JA/pR'LA8S T. I 1&,2 I Traiti de pisciculture en itang I Editura Aig"t !rires. SEARIN REfSSA' >DSETTE I 1&&) 3 q ic"sisti(e ahuatihue et la hualiti des eau< I Les carpes1 bi"l"gie et ilrvage I INRA1 !ran$a I /aris1 pag. 2)3.8. STAN T.1 /iscicultura I curs lit"gra#iat1 Institutul Agr"n"(ic Ia*i1 1&8,. AASILE LERC9NES'8 A.1 !l. Nec0i#"r1 H. '"stac0e I 1&&8 I 'ercet%ri privind c"(p"=i$ia c0i(ica a c"rpului la crapul de cultura +n v2rsta de " vara si d"ua veri I Si(p"=i"n Ad8ARDH 1&&81 18322 (ai 1&&81 pag. 2.)32.,. AASILE H.1 /ec0eanu '.1 !etec%u Haria1 70e"rg0e A. 3 Si(p"=i"n Ad8ARDH 1&&81 18322 (ai 1&&8. AASILES'8 7. I 1&8, I Jidr"bi"l"gie1 Li(n"l"gie I curs1 8niversitatea 11 Dun%rea de >"s41 7ala$i. 1&&8 I '"ntribu$ii la per#ec$i"narea te0n"l"giei de repr"ducere si prede=v"ltare a speciei 'Rprinus carpi" 5crap6 I

&1