Dictionar medical L. MANUILA A. MANUILA M. NICOULIN editia a 7-0 completata cu 0 lista de abrevieri uzuale si de constaate biologice -mer + Porte, portiune, Ex. mero ile-#(Rasueit leon, Ex ieal tota,ikeus, kines + Migcare. Ex. kine, kines inet meta 1) Schimbore, transformare. dti-« Flan nil ase turmpie. kinetin M Bx, metabolism, metamorfoe 2) Paige eee aie) 4 Ee macro: * Mare. Ex. macrofyg, macrutco- pie, Vemeyar- Ant mer mala + Obrog, Hx. fosul malar. smalacie * Komolisment. Ex. condruma- Tacie, onteomalacie male (i malléal) * Mic civean, Mar rivet, metaiza, metacarp, metatars 8) Dineolu de, een ce urmeard. Ex, rmetaplaie, metastars meteor. * Ridieat in aer, umflat cu ser Bx metuorism, V. eer #71 inant cae shim i nine de consuanele pb mi inte | ohn. Bx. iitratis neti, npn Hable» Bua Bx bab ber invtiat Wenn. tre Fim, lacrimo- (fr laeryme) * Laci ‘Antec: 2) List ike, prival des teu 93x ermal lenin Var. IV cheat ‘echagt achintin Bx. emt ein Tapes Ha ee. maleck mae metry metro. * Moin tour, Ei impmenainantinen newest rere el. mal week erage metre. ¥. iret ie fe VE allie ste il summil rama mail, malo) rm HA + Arata tanga deft in Nf melon, mumli Ex mami, gtr, metre + Maura Ex. hemi Nidlicinacawiintakis Ke. xhvesing, —apsieor + Alvlomon, x. hapanstomie, mamiloplastie, V. mas < Mamola, M&M tonumetra, pelvimetsie, spiro- penicilina, Lapararupie, V. cel loraltegee i. mame) fe, lame, metrie. fra + Suh, moi jos Kx infmnagu. “laps. tapstis * Alunceare, waders, pas ey a mamar, mamayrai, mM yey. Yr. méso-) + 1) in mil, median. infralavieulae, V. yrs abs An. sper, Ses. Ex, props, colaps, V. plot eee 1 ham, Ea, ezoderm, mevosisili, men infndibub, infundibuto- + Patni, in. FX erngtatanygan. arose Soa cvignuingh muubiaa, UAH! “Heer dominal. Ex, mexedlan, Tundibul, Ex infandibular, infandbulg. alee lateror + Cart (rage inte parte eee ea -meanapendiee, mezoduoden, some Toren Bx Fatenuposite, Interorsl, ea eae ‘mio Yr. mya) * Mugchi, Ex. mia inghin- (Yr. inguin-) © Stinghie, Ex. laternversie, tome, Ve cpiplor omfil, omfalo- yi. omphat) + Omtibie Ex cmt, omfaotumie fake ‘omni # Tat, Px omnipractiian. V. pan fone, oneoe + Mast, volum, ini tumor, Ex, one, aseucitam, enolase, footie, Vrain eam XXIX onic» onico- Yr onyeh-) * Unghie. Bx nici aici nin, Vn donie- + Vis, Ex unttic niig, defor, ooforo- Ur wophor) + ¢ porta sau preduee ou, oan, Ex ‘ofinuetumie,vafarshisterectomie, wire pxie, Vora op, -opie + Vedere, prise, vetines de ‘eden EX. miop, mie, ametrupie, Vz opie ‘opieie + Unira, umiet, fx, opucitate, refant pasion. oper Sue Bx peter. opoteripi pais Intra opaiune ‘opsie + Veder, jana de a vada, Ex hep icra V9. opty opts» Vii care ro refers ba Terre Bx optic, optician, oplometie any oro: © Gur Ba rah eretiing V. -orex, orerie + Potts de mincan Bx ‘rexgen, area, Npronoie, ple se anorigen -othivorhido-» Testi, Ex. hia, oh lope eviptorhiie orto. Yr arthor)» Pret cnet, norm Ex. omopedie, wrtuconti rtupne stant a, api ef oe Von ie alll) © A se halaman, Bx scion oamoy-oamie = Mins. Ex. arosmie, nmi emmurvceptor Vr este, osteo, vost * On. Bi estes, tnfcoch, cageneed,eealin, esto raza, periust. V, ow: a ostium» Ori nr, Bx oti ft, olor * Ureche E>. oi, ei, oe oF, ovo.» Ow Ex. evi, ovtlic ovet ed, ope ovary ovario- * Ovar. Ea, ovuricetomie, sian, ovat, ovuronee V. for sano» Oxgen, Hanae mi, axe ‘ocd 1) Bouldneinflamatore Bx. “roe etd, meee 2 Stans, cone, tei eu senaul de cos, x ala, ‘sur loins. Pp pahie Ye packy) © Gros, Ex pi leurs, pahiermie, pimeniogea ped pedi palat- ¢ Palat,bulta eavtayit hoes palati, palatoplatie,palatuplege, pal toschizis, palatoraie V-uran paleo. * Vechi, hate. Ex paleneereal + Inapai, din no. Es, palieineze, palindromic palm, palmo- + Palma. Ex, palmar Dalp- *A pip Ex. pulpare, papal palpebr= + Plawapa Bx. palpebral, V. ‘lef, farsi), palud- * Mlastind. Bx. paludism, pans panto» Tu Ex. punacew, pa cardita, pancitopenic, pandermie. ans hurts, Veoria. pan: (r pann-) + Lambu de gesut. Ex anus, panieul aps, pniculit pancreat, panereatico- + Pancreas. Es. ppanereatalgie, panereatita, panerstiey duodenal papil- Yr. papill-) + Mamclon, baton, pil. Ex: poplar, ppioomie, papit, papilo. par para © Alsturi, dincule, prin op tera. paracenttal, pan ies, paracerte, pans ‘parasimpatie. Vo use iin rue Bx imi, ma aa, arin iparesh Ur parénen + Parzen tat, incomphets Fx. heipmer, ttre pare -pareunie + frre! la at Ex. dispareunie. “ pariet. Perte. Ex. portal, parte frontal. putotempora partenor Ur parthenon) + Fei partengeneh potela Ur patil)» Rat F pte pats, atc pao “Paty patie Yr patho) + Sule Tinh, ucla Ex pale. pater evra pihopit, pacsinpi pi + Pain namaris, Ex. puccimpio nati, passat V. li para Yr pase)» Opn neta, Bx ropa menpie pector* Dep. tree Hx, pectoral. V ved pein sped Ue + Vin tina pe, pei: itor, Hx pis pel Peco Hp patrapd. roe V pe i Bsped pedi, pedo -pedie ped, pedi-, pedo, -pedie + Din greact aids: cop, Linde. Bx. pedago. pede rast, patie, pedantic. V. per pelvic Bazin. Ex. pelvin, pelvimetrie, pelipesivonita penie + Saricive, diminuare. Ex. ete penie, leeupene. ¥. priv pent, penta: * Cine Ex. penton’, pe tlopie eps, pept -pepsie + Digest. Ex, Depsind, peptic, peptend, dispepsic, copepsie pers * Prin, in timpul. Bx. pereutan. per Turie, peroperator Vlas, para. rns erie ® In jurul Bx. perianal por ‘antcular, perear, perost, poriatal pete, petro-« Ptr, Ex pelrmitd ptr Copesie + Foxare. Ex. nefopexie, masto exile historopexie, pen, pieno- (r pyen-) * Grus,cumpaet. Ex. pene, pienoz pico: + Unitate de un mition de milioane ‘do ori mai mica deeat unitaten de bar Ex: picagram, pcomctra pels pielo- Yr pye) * Gol, bazinet. Bx elit, piclografe,pilaciatita, pice pile + Dar. Bx. pile, pilar, pilritate, ¥ tri: piles (/r_ pyle) + Trecere, poarta, vena port Ex. plulebit,pletromburs pilor piloro- (fr. pylor) + Pilar. Ex piles pilaroplastie,plomsepasm, plo: Yr pyo-) * Purvi. Ex. pe Piosalpinx, pire, pina -piret- We “pyrtt) + Febra, Bx. piretie, retin, pirexe,antipireti, Vfebr piri» Park Ex pisiform piro- (i pyres) Foe, nrsuri BX. pits roman, piroman. Vr pisi-¢ Mazare. Ex. psifrm, past -plastie » Amodela, acon frm. Ex. ‘platicitate, plastic, artuplastie, noplati platis Ge platy) * Lang gi lat. Es. atipdie, platispondiie -plazie Uf plasied + Deavohae,formare fereetere. Ex. aplarie. anaplaric, new plac csplaze.hiperpzie, -plegie, -plegie + Ate, parle, Bx hemupleye, paranlye, gurliopl ie pleur, pleura * Pleura. Bx. pleural pleureze,phosrucenter,plourinie plex Ur plesus) + Imps. Bx. plex plea piorwe, XXX -plicar + Plu, repiu. Bx. plieatura, fun doplicatur, pluri- + Mai mull. Ex. plurigangliona pluriglandular, plurlucular. V.-mult pol Antu -pnee + Respiraye. Ex. dispnee, apnee, rotopne, Vir pneum., pneumat- + Aer sul, respi rigie. Bx. preumartrugraie, pneumali, Droumatizare, pneumatocel.V. aer pneumor, pai preumono- + Pla man, Ex. pneumwcenteza, preumococie Dpheumorue, pheumonie, pneumuneeto mie, pneumopatie. pod, podor, -pod, -podie * Picior. Es: Pala, padologic, pseudupod, apedie Platipudie. V-ped poichilo- rpothilo-) * Variat, nere lst, Bx. puichilctora,poihilaterm, -poterit (i. potbre) * Grete, formare, Ex hemawpoiea, dtopaiera, ertrupolez polachi- yr. pollahi-) + Adesen, freevent, Ex. polachiarie polis * Orag. V. pliliniea Doll: Ur poly.) © Namoras, mult, abun: dent, Ex. poiglobuie, polurie, palipnee, poliastnta, Ve mull, pur Ant igo * Cenuyiu. Bx. poliamicita, poor eneetl poso- + Cantitate, Bx. posologe ost, posteror + Dud, inapoi. Ex. ostoperator, posttraumatic, pustpran fia, "posterior Vo reir. Ant.” ance ‘ante pre post- (rposth:) + Preput. Ex. pastita, postectomi. ppoto- + A- ties, Ex potomanie, ¥. lips Cpraxie * Aejiune, acuivitate. Ex. apre se, einai pre: + Inuinte. FX. prematur, prec alge, preuperator. prepluric. V. pro ‘ante. Ant. post reo presbi- Yr presby-) * Batra bioeuzie, preshiie, V. erant primi, primo- © Primul, Ex. primi ‘mph, primoinfete.V. pro priv ¢ Lips de. Bx. eripriy clip mnie, pro: * fnainte, Ex, prodrom, progestativ, progesteran. profiine, prucklen{a, pro lays mutrari. te pre proct., procto~ Rect, Ex. pti, proc gs, prortologie, practaplastic, Ve ret XXXI prot, proto: + Primul, primitiv. Ex roteini, protudiastoie, ‘protsistli, protoplasm, protozoare. V. primi proxim- + Foarte aproape. Ex. proximal ‘Ant. dist pseud-, pseudo- + Pals, care simolea2s, Ex. pseudartrozs, proudomembrans, pseudopuralizie, poudoped. psihs, pstho- (Ur. paveh-) * Spirit, inte- Tigenta, minte, x. psihi, pahanalzs, pathologe, psihopatie.V. fren 2) -pler, pterig (r -plere, ptérye- Ex. dipte, pterigoid, pterigion. tials (i. plyal-) + Salivi. Ex. ptialina, tials. V. sal (ptozi > Cidere, coborive, Ex. nef loz, mastoptozt: V-taps. puer- + Cipl. Ex. pocricultura, peri. V, ped F -punct + Punet. Ex. puneiform, seu ‘anetari R abdo- GF rhabdo.) + Strat. Bx. rabdoid, talbdomem, V. lei radi, ragio- + Raza, iradiere. Ex. radia Wie, radiactivitate, radiograie, radite. pie adic, raiieo: + Ridicind, Bx. radicular, radicals radieutomie. V. riz. safle (ir ‘rraphie) * Satura, Bx. por neoraie, palatorafie sragie (f.orragie) » "Pgnive, Ex. hemo: rai, metroragie, rinoragie. rahi, rahie (Prachi) * Coloand ver tebrala rahis). Ex. rabidian, alburnino rahe. re: + Repatur, ntonreere. Ex. wadaptare, ‘ecrudescen, reflux rect, recto. * Hect. Ex. nictl, retita, retoseupi. V. proce “tee rhe) * Seager, x re, ren- + Rinichi, Ex. renal, reniform. V, nef reo- (jr rheo-) * A curge, curent (electro, Ex. eobazd, vost, V.-re, reticul, reticulo- * Rejen, filet. Ex, rt cular, ruticuloet, reticulum, retract «A trage inapo ritractl retracilitate reiro- +’ Inapoi. Ex. rotroflexi, retro: Mlectat, rtrobisteris,eetrograd. V. post. Ant. ante, pre Aria. retracie, scolio- eum: (7. rhum.) + Seurgerea umorlor. Ex, reumatism, -rexie, rexis (r -rrhexie) + Spargere Ex. cariorexie (sau cariorexis), lasto- rin, rino- (fr. rhin-) + Nas, Bx. sinits, ‘inofaringe, rinoseopie.V. nas rin, tizo- (fh rhiz,, rhizo.) » Rédacind, Bx. rzartroza,rzctomie. V.radic rodo- (i rhodo-) + Koz, rou. Ex. rodop- ing V.entro rubs romb- (i: rhomb.) * Romb. Ex. romboid, rombeneefal. rubs, rubr- * Rogu, Ex. rubeols, rubor, rubefiant, uric, Verto, rodo- Ss cy ce» Sa Ba seul scalars er, aaero- + Sacra (osu. Ex. saerat, aeralzare, sucodinie salping, saipingo-, -salpinx + Trompa ‘ustache sau Follope Ex. salpingit, salpingectami, salpingoscope, salpingo” _rafie,piosalpinx, hidrosalpinx. V tub sapon- * Sipun. Ex. saponificare, sapo- ssapro- * Putred. Ex. saprogen, saproit ssarco- + Came, Ex. sarcid, sarcomatos, saturn. © Plumb, Ex. saturin, saturnism, Seaf-(r ecaph-) + Bared, Bx. seafeidian, seapul,, seapulo- + Omoplat, umar, Ex. scapular, seapulalgie, seapulectomie. V. seato- * Bxerement, fecale. Bx, seatom, ‘seat. V.cupro, fee, stereo schi (i. mquitrhe) = Doty tumort ‘ndurats, Ex echitos,V.selero schizo, -schizis, schizie + Divisiune, ‘eparare, disocere. Ex. schizocit, schi 2oglosie, schizafren, palatoschiais,spon- diloschiss, gnatoschizis, rahischizi, ‘onicoschizie. scinti, seintil, scintilo- + Scintee, Bx scintigraie,seintigrama, scinblografie. sciz- Yr scise) + A separa, a diviza, Ex scizurit,sezurd,sciziune. sdler,, seleroy (selerozi + Dur, indu. rajie. Ex. sclerol, sclerd, sclerus, scle rectomie, slerodermie, scleetics, arte: loscleroa, aterotcleroea. V schir, scolio- *Cotit. Bx. sola, seuiotic.-seop,-scopie scope» A observa, examine: Be itoswp, catacpie, entancn, end sera, micron, rediopie, rein teopie " scolor» Obscure cei x. satan, ‘cotinnae coop scrote» Plea burselr ac. Ex sera Vache sete acbo Shum, Bx save, sobre, Zemeioy semio. «Sem Ex emo ‘com. semis + Te jumstate. x. sina, omar, semicslare (coal) ¥ hemi semine + Simin. Bx seminal, semi ifr V. per senesire = Stings, Ex. sent. V soph, eoptor» Poet, fx. septal, sept sept septic, Caepa, Oaepsie + Pa Trfacs cova: Bx rte, opt Gate ope ney ane sersacro: Lick cosapeet pon sr Bx sertorni sony son” Ses of gotten Ex, so evar ent Va Ter, wena sen ophéne) » Cl el i fr msde cl, Ex, sidan, seid ttenskoumi stig, ago. Yt aphygm) + Pu sa Be scm, cago, im: sfinctor, sfincero- (r ephinctor) SGncturnpum, aitoropltie siaty silor + Sativa Ex. sag, sia, islam ror ore Vp sider» at Bx sda sierant side sider.» Fe. dere siderpenie, hemsidrinaVfr sigmoid sigmoid + (Calon) sigmoid Tee sigmoid, sigmoid, Simo ftom smoot simy sine (hay) > Co, Sprenn8, Kine. x. timber, smi, nose, sindactie. sindesr,sindesmo- (fr syndevm-) ® Aiea de lga impound egatara dip estensiegament Bssindosme XXXII erie, sindeamolt, sindesmorafie.V team sinistrsinistro- + Stinga. Es. sini Tite, sinistroscaind. Vole, senor Ant dete sinus * Cult, ply, enitate, sinus. Ex sisal, simu siring. siringo- (i ayring?) + Tub, tl incite Bx singormiie sition sitor + Aliment, hrana, Bx, sitio lug soma, somat, -zom, -zomie, (som, + omic) * Corp. Bx. somali, sematogen, Somataop, ermaeom, trisarie sommy somno- * Sinn. Bx. smnifer, omnulen{, sorinambulism. V. Atpn sopor > Som prafund. Tx, spores, toni him, nar sperm, spermat, spermato, -spermie Sperm’. Ex. apermicd,spermati permatoct user. V. sent spine» Spina, Fx. ain, spina iia, Spiro. + A respirn Bx. epieometr, si Tometrie, Vee splanhie, planner + Vises Bx pln, splankaoplu, splantnos splem, spleno- + Splina, Hx. splenet Inc, seni eplenit,splenomegalie. V. lien spondil spondio: (sponds. + Ver fetid. apni sporarter rendilts, epondiulitens stile: Ur staph)» Lateral bo wpe 1) Lueta. Ex. stl, st Floplasie Vue 2} Germeni supa in ciorehine a erune amid un bal destragire. stale, slo winjude 2 Sear Bx stoped ta ein -stanis» Pcurave Bx epistaxis Cistazd, stati -statam + Oprie, por: {ie Ex homestand, hemostatie, etestat frosts, clinestatism stoar, stenro- * Grisin. Ex. searing toate, stetlizh. V. lip (stente (i Osthente) » Fora, vigoare Ex aster, neurastenie. V.-dinamil steno- * Sirimtat. Ex. stenozt, steno ‘ora stereo- + Excrement, Bx. steresbiling soreoral, sercalt. V. copro,. fecal seato XX. stervo- + Sali, wlieft. Bx, terognotie, steretanic, stenumdiografie, stern, eterno + Storm. Ex. stemal tema, stomodiis ternnchiri, stetor Yr sléthor) + Biept. Ex. stetascop. V. pect sti: (jr wtyl) + Coluara, stilt, sili in forma de stile), Ex. iliita,stilidian stilradial stomat, stomato, -slomie + Gur Kr: stomata, stomatolie,colostomi, sg muidostorni, Vb strepto- + Recushas, conturnat, Bx. streptoue, steph strama* Gust Bx strumipri strumit ssub- + Sub, dedesult, mai pain. Bax: subacut, subfebsl,ssblingual subicter Submormal. Vip afr sudor- + Transpiragie, Ex. sudo "ili, sudovipar. Vide sul, sulfoy sulfur. « Su Bx, xl, slat, ulfond sulfur, sulars. Vedi super, supras Yr super, suprar, aur, sus) « Deasupes, in saces, Ex. sperien upevinfeets, suprondilion, sipnaven trseular,supraneut,suprahepatie, Veep Dipers lira. Ant inf T tact) + Pipa. Bx. ttl tahi- Yi: tacky) * Rpid, Ex. tohipnes, tahieardie Ant Bradt falas, talaso- fe. thalase) + Mare, Bx ‘talasemie ulaioterapie tanato, tanasie (7 thanato-) + Mout, Ex. tanatuogie, eutanasi, V, fet tars. tarso-,-tars, © 1 Tarsul pciralu, TEx. tarsian, tarsectemie, metatars, 2) Marginea pleoapet sau tars palpebral Bx. tunian, tarsecomie, tarts, V, ef. paper teh, (ele + Indepanat. Ex. twlean: sietazie, tleeuhaltoterpic,teleradite ip tem, teno, tendin- + Tendon, Ex. tunal sc, terodera, tendinita, tendinos. V. dex, sindesins 1, sud ter. # De ui oi Bx tomar, tergan. dr terapeut, -terapie Ur thérapeut) « hn sive, “‘atament. Bx. termpectie, afiaterape,fzioterapie, phate terat, terato: * Monstr. Ex. teratiom, teratogen, teat terms, terme, -termie (fi therme) + Cildura. Kx ermal, wrmie, terme canter, hipotermie. V.eaior tetan, tetano + Kigiditate, tensiune, Es eta, tetanic tai tetra © Potru Bx. tetvada, tetspleyie tetrasomie. V- quad thel. Gr thel) = Mamelon, thelalge, thelr ti thor ir thi) * Soll Ex. tiamind, ‘arid, oper. V suf tif, tifo: Ur tsphe) + Torpoare, stupa Bk tis, iil, iM, tiNo. Yr typhl-) + Orb, fir iesine fecel Be tft open. V. cero tim, stimie Yr thym) + Suflet, sent mente, Ex. timie,ccltimie, timoleptic tips tipo- Ye type) * Model, mares, tip. BX. pie tiie ireo, tiro- Yr thyréor) * Tiridd, Bx tireostatie, tinwpre, treogen Ieimgen! tiridectomie, thuidian, Sroxina, trate Fins toca, -tocie + § ‘istic, tomo, tom tomie * Cane tai, sete TEx. tomigrafie tom, laparutemis, ts hheotomiyesteotamic. ton, -tonie * Tensiune, tons, ‘itite tus atanie,hipotone. tonsil: » Amigtalt. Ex, tonslectomie, tops topo, stopie * Agerare, la, poi "Bx opie cetope,corectopie toracy toraco- Yr thorac) + Torace, pepe Bx. torace, torveatinie, warac plastic. Veta tet tox, toxi, toxieo, toxo- * Otrava. Bx toxemie,” wxie. toxoplasmoz wie trabecul: + Trahceul Bx, trabecutar traher, traheo- (7 traché) » Trahee. Bx ‘aheal, raheit traheotomie, trahels Yr trachéle) + Col, git. Bx trahelhematum, trahelism, trabelopene Vieni fans: * Prin, dinculo. Bx, thansfurie, ‘ranamezoeube,trinsplantare transp. (le ransfixiant, transmural V, dia por ba tris + Thei, Bx. triads, triceps, tricuspid, trisumi, V.ter, trib, triho- Yr: trich-) + Par. Bs. tebona ‘richomonas.tethoelaie. V pil, rap? halts arcind, Ex, toevenntiograsn “tripsie + Zahine Es, ttre oP, trofietrofina. i) frophe + He Tasstarede nusrigie Ex ste dist Iipertvie,crtiutofing mato, teombs. trombor yr throm) + Cheng, Tomas Es, timid. teorloatent, ort tbr Arop, Cltrapiem + Tur, dire. cane si afte Fx. scart, pit, sa tottop,eortiet op tus tubs © Tromp Bustaele, twit Folie, Ex. tuba. tbtimpuiic, tubo terns W soloing tue fae) ® Tose Bx sg U ul)» Mie inate Bx aio, ‘cael venul, les # Ulcer Ex. ulcer, ule tltea- + Dineno des Ex. ultsunet, ul icrescopic, Viper sper tune» unei- * Cir. Bx. uncartaz, une anim, tungt, unghie * Unghie, Bx. ung hier, Wont cnt scr tunie + Un, Ex. unielir, univitelin, V nce Ant. pln tor aro. rend, wurde * Urind, aetiunes ko arin, EX uvinar, aru ure trai, uremie, hematuric, igure, pole Ieiure. dare. turano- * Valul polatin. Bx, annplastio ¥ pala rivals + Lata, Bx, wvola, awl ws tito Vesti Vv ‘acein, vacelno- + “Vacant Se nefera Ta wed de la eave vaceina teat va low $1 sein jenerian: pri ene tunes orige vaeein. nih numa ed ‘anole Ex vaevinl, caeeinaterapie vyage, vayo- © Ratiiter egabund, nevi ‘ig emumit ag din evan camer sale foarte intinse) Ex ug, vate golite aging + Teaed, eugin, Ex. vaginal, vag ria, Ven hte varie, varie + Varice. Ex. varistomie rigotomie. Vora —_ ‘arculon waar» Vie. Ex. variform, asertomfi, sasaemtvigie, seul Sasculviae. Vana weet, veto: * Conducire, EX sector ‘sector, seetucardingym vel, velar + Mane vl, Ex bop ventricul. ventrieulos + Pinter mice renoer sic prin stile, seme inimsi xa ol ereierulat Ex, sentrcule a. Vierme. Ex. sermicular, sim Fig. vermin erie: Yr eénieo) * -Anpula, weve Ex. eerie, seaie verieub, vericulo: Yr ésioul) + Mies fimpulwexicull iat, sexivule seminie Ex. verivular vericultumie vil, ilo: (jr vill) * Pros, pert et ir Ex. vibes, iif, vliate vir view = Venin, a ‘iriure sree, viscer, viscero- © Vise. orgun, man tae, Ex visceral, visceral, vient. ¥ sala vitelus ifr eitetlue) + Gallen oul x. stein, bse, a, vines, x ant, xanto- Yr. xanth-) + Gallen. Bx ‘uunfacrumic, anielermic. sath enor © Strain. Ex seman eron * Useit see, Bx nemaermic, xem Rae ilo Yo siphon) + Xieid tin forma de hie, Ex. sifitinie as aida Zz ‘ahar-, rabaro- (r sacchar-) * x. aharind, hana V. gl rigor aygen) + Perechi, unit. Ex. aig. lity nga. Vag viens, stima Yr zyme) * Ferment, Bx vr ‘image rai, V.-at 00%, “7088 Yh 200% -0are) + Anim Ex. mnflic, zanfubic, pruzoor, hema raster * Zama, Ex, rsterian,zterform. A+ 1 In fziologie, simbul petra aer ‘alecolas: 2) Simbel pentru anper: 1°¥ -rupelesonguine ABO a's Ti In Golgi, simbot pentra sangele arteriak 21 Abr. pentvs artra arma de numele ariered, Av Simul pentru angsiran 11+ Alfa prima iter alfabutu gree fm ane + Profixe care anata abventa, De la expres latina ane parte ceyuates: inte reketd. medical breviers care st pune dupa una sua mai male substanje pentra inden faptal eb trebuie pase fn eanttag oul. AB * V.grupele sanguine ABO, fab- + Cusant Intin eu serl de “departe de" fobsit ea prefix pentra 9 indica Indepantaren, distanyarea, separaren Antvad. abandonat (7 abandonnique) + Copil ‘st adult ale eavur difieulaty vitae ti prude ums sau sentimentul, vale oi Imogpnre, de a fi pardst, de esi picrde dragostea paringilor si acelor upropia( abazie jr abasique, enyl, abasic) # Tad} Cane se refer ln aburie 21 a gis. Care este atin de abasic. abazie ( abasie, engl abasia’ + impo: sibiltatea de a merge normal. davorta talburai evordonarit migeatlor Abbott * VMillerAbbot sone abcedat (eng, abscessed) © Transfn matin shoes, Bx, tumord ubeedat, aabees (erg! abseers) + Panga de prei ine del mitats constivata inten es, {norma unt inflam abdomen * Partea inferior’ 9 un: chiulut, situats intee toraee, de care teste seporata prin dinfragm, sb plang pelvin care inchide in partes inferioara ‘ical bain, Cat totea abana com fine cea mai mare parte a apunatu Aigestiv aparatul urinar 3h onganele genital interne, Sin, bur if eentee, fn Tima popular, V.eeliae, Rapa wdomsinal intomen de lemn Wr ventre de bois, val. wooden bells! Cantractura por manent sf dureroasd st muscular ahdominale, earateristiea pent peritunia. abicisi abdomen in traista. i ventre en beraee, emul pendulous abdomen) e'Abdamen care atirna ca 0 trait fase’ peste simfiza pubiand (la obezi stnic, lao femuie cu multe nagter Sin. abdomen pendulum, gortul Hote: ‘otior abductor + Se spune despre un mugchi cane xervegte la abducte, Ex. mugehiul ahduetor al halueelui abduetie * Migcare are indepartenza fun membru su on segment de rmembra de axul median al eorpului So Alefineste ew acest Lermen $i poziia ce rorulta, Ant. adductie aberant (jr, engl aberrant) + Care se indeparteaza de normal, mai ales ca Incaltave. x. tid aberanta aberatie * Orice deviere de la situatia normalb, de exemplu. defectul imaginit ate de un instrament xia un sister optic tum ne f webu aberatie cromozomiala + Alterurea structurii un cromozom in raport ea eromozomul forme’ onginale. Tipurle principale sunt deficient. translocati inversianen, dupheagia ablaie + Actiunea de a sesate un corp sau unl din organele sale ori 0 formatiune patologiea. V.-cetomie. ablefarie jr ablépharie, engl. able pharia) + Absenta eongenitala 2 pleos pelor ABO + V.yrupele sanguine ABO. fabord + V. cale de abord yf vole Wabord abortiv Yr abortif, eng! abortive) +1) Care provoaea un avurt. Ex. ma- evra abortiva: 21 Care ni ajunge Ta termenul normal, obignuit, al dervol ‘iri nale, Bx. tuberculoza abwrtiva, abrahie Yr abrahie, engl. abrachia) « senga congenitala a braylor abraziune Yr abrasion, engl. 1. abras sion; 2. peeling) * 1) Ablatia sau prle vvaren prin raelaj a anor fesutur Formative ome, means ‘terina, tartru dentay ete. 21 Actiunea de ward prin freear. abrariy + Car este susceptibil de a uza ‘st de a slefai prin freeare. abseisa ir-abseisse) + Cuordnata ore nual eare servegte Impreana eu ea verticals, ordinate) Ia definives raabsenteism poritiei (valor) unui punet intrun plan absenteism + 1) Lipsa de asiduitate la ‘mune; 2) Prin extensie, fiveventa absenjelor de la muned ale unui individ, tune’ eategori de salariayi sau persona lului dint intreprinde absen{& 7, engl. absence) + Suspen- ‘darea brusea gh reeatoare x constientei, cu plstrarea Taneyilor vegetative, mar pifestare important in psthiatie, mai ales in epilepsie. absorbant + 1) Care absoarbe, care se referd Ta absorhjie. Ex, putere absor hanta, vata absorbanta; 2) Substan\s ‘are poate abgorbi un lichid, un gaz sata ‘radiate: 3) Tn anesteziologe,rocipient al cdrui conginut abscarbe uncle com: ponente ale nerului expirat - absor- beur, engl canister’ absorbjie (jr, eral absorption) + 1) In ene general, procesul de atiacie al tunei ‘substan in masa alte; 2) ‘Trecerea unci substanye din afara in interirul vaselor, ) Trecerea in eelule fa unei substante trunsportata de singe ‘au Timfi; 4) fn limbaj curent, ingest Bx. absorbyia une! trav abstinent » Care practicd abstinent. abstinen{a (engl abstinence) * Re ‘mungares pargialé sau totala la uncle alimente, mai ales la bauturilealeoalice ‘au la eatisfaceren nei nevui art unel dorint ‘ac (. aiguille, engl, needte) » Tis find de ofc, dreapts sau ineurbat, avand & extremitate ascutita (ae de suura) sau tocita ae de fgaturd) i cealllaextre Initate deachiad ponte permite te ‘cerea uni fir. Acele wbulare we flosese entra pundit sa inject. Exist: mai multe feluri de ae: dupa, forma, calibra i lungime, in legatard cu folosirea Careia It sunt destinate acalazie Ur. achalasie, engl. achala- ia) + Absenta rolaxarié unui sfineter Ex acalazia cardiel stomaculu (V. cor diospasm), acantocitord (fr acanthoestose) + Ano ‘malie de forms a eritreitelor eare par a aveaspini; eritroctele se numese facantocte acantoza (7. accanthose) + ingrosare fv stratuloi malpichian af epidermal ohsorvita in veruet gi alte afeetiun featunate, Sin, hiperacantoed (ad). aeantozie! acarian (fr, acare, engl. acaride) + ‘Name dat eurent parazitului seabiel (Sarcuptes senbie sau sarenpt Bate un arropud din ordinul Aearienilor Acarieni (engl, Acaridae) + Ondin te arttupade cu corp labulos yi patra perechi de picoare; unit acarien sunt arazt seariot (renal akaryote) * Tipst de nucle, ‘acariozi + Sin, cw seabie /r gale seaudat + Lipsit de coads, aecelering * Factor de cougulare s ulna care aceclereaza formaren tro Hine’ gi tromboplastinelor, este sinte thant de feat sub forma inactiva pre faccelerind) eare xe gaseyte In plasma sanguin’, Defieital de nevelerina se manifesta prin hemorayii ce amintese hemofii, acces fr acces, ene! attack, fit, seizure) + Anxamblst fenomenclox rmotbide, de obice! acute, care servin Firase ise reproduc "periodic, In fntervale mai mult. xia mal payin regulate, Bx. noous de tase. Ve eriza ACD + V. solute santicongutanta) ACD. acetabular (fr aevlabulaire) + Care se referd sau eure apartine de aeutabulum Feavitate etiloiday acetabuloplastie * Restaurare chirur ical a evita cotiloide faetabulur acetabulum + Sin cavitare coiloida. acetic + V.ncid avec faeetilacetie » V- acid aveilaceti neetilealins fe. eng! avetylehaline) + Bator” neetie al eolinci,- mediator hime al influx nervos intern huge ‘nervilar parasimpaticl gl in rele _preganglionare ake sistemulu simpatie, Acetileglina este sintetizat i frganise din eolind gb este hidrizatd fel enzima, colinesteraza, Acetilealina produce ditanea arterulor gh inevt hirea itm edie. avetilsalicilie * V ocid aceilsalicii. acetoacetie + V. acid acetlacete acetond + Lichid incolor, foarte ila ‘abil, eu miro earaeteristie, eu gust farziwer, miscihil ea apa, eterul elorufirmaul, Se fuisegte in fabricar rmutui, bromeformului, ilofor purfimurilo¥i- eaueiueului artificial, Aevtuna se asegte in halen si urina diabetetor 1 eelor sap ha ost glucidie: privine din decatbw silaneaacidulat aeetilacetie format in ceursul metabolismlsi anormal al aciilor gragi sa al wnor aeiai aminati Inumigcetoent cetonemie (eetonemie) + Prexenga acetone’ in singe, (il. aeetonemie acetonie # Sin. cw toate acctonurie (eetonurie) + Prezenga acetone in urina, achilie gastric + Absenta in sucul strict aeiduli elorhidrie gi ensimetor fastriee, datarita une coaze diferite cancer de stomuc, ancmie pemicions sustritacromiea abufiea ete. Sin tvtorhidrie, Achille (endonul) (engl, tender ealeaneus) + Terden volumines cu fame se termina mujehiol triceps il ambel si care se inser® pe fa Psterioara a ealeaneul tad) aehie Miami cArhitle, cron gee, lit mortal in tan deo goat ote toured acicloguanozina i acyeloguano- sine) aciclovir (jr, engl acyclovir) Derivat de guanina prevazat cu un lang lateral acielie. In aplcatie loeala pruvine rei dlivarea infeepiei horpetict ar coreet Administrat pe cale generals. pruduct ameliorarea rapida.¢ leviunilor “her aviloyuanozing acid "105, Orie substan care ponte era toni Hi 2) ad, Care are gust in, acielovir cia acetic + Lihid incl, ev mires inn ctr ind ein folosit in solutie ca antiseptic. a acid wcatilcetic{aceoncetic) + Corp etic ce rerun dseompane imperfea suckiloraminay apa in re rind Is dat mecca Gretre san singe pote dice nididVcetoeme eure sci eetileliiic > Compus saat acid elorhi mai dureritr i febreicare gaetine Anusoagulant® Sn. espiind acid aminat tamsinoaeid) * Substanta chimica ce vnfine fan aida gra mind. Acs aminat sunt elamente cansittive ale priteinclor uni ac minal, num indispencabl tener {ili deuarece gaia nut poate Sinteian hue amizati oda eu alimentee acid aminoaceti «Sin, slice feid ascorbie * Denuminenehimiea vitamins acid barbiturie (engl barbiturie acid) Acid ee rexots din combinatia un aid urge (aid mslonk ear iil fet itt cin fel) cx une. Dera de sinters tbaritarice) une uti ea smile Acid benzoie » Acid aromatic prozent in tele truce gf Trunee fost ca un conservant pent alimente ea fixator entra parfumun colon. Aeidul Kenaue din allmente est elimint prin unin sb fn ged hipare id betahidrosibutivie. Yr acide etarhydrosybutsrique) » rodus de degradare tncompleth. a lipislor, 56 faseqte tn urinadiaheticlor- neve Hea V. corp efone acid biliar (engl. bile acid) * Nume de naambl pentrs act oli din bil sustractur steroidal Acid borie + Antiseptic slab, putin ‘tant pentru pile i mucosse,floit ‘uma pe cle externdy aul forma de {ip borat (3°) sas vaselna boca ‘van Din aura totais nn pote {ator nore acid ‘carbonic (na! carbonie acid) Benim impropre, pen ahi Arid carbonic ge carvonk, De fap aidul carbone mu repreznth decdt furl woretied (CO Fy acid eiteie» eid prozent din ahundonga in fctle tice gent Cite) Se folseste a prepararen salon con servant pent singe aumento hiperaleemist petro proprietten i dea forma call compas inact eliminat prin rind acid’ clorhideie tenet hydrochloricwid dezoxsribonucleie ‘dinut produ comercial exte w_ suluge Tamigena, eu mirox puternic gt iitant far eaustied,flusit en weactiv ehimie 41 he prepararen unor medieamente Acidul cluthdric este un constitucnt al ‘sacl ante acid devoxiribonucleie * Acid! nuclie favind ea grupare ghaeidiea riba redusd (cunt a pierdut oxigenull Este fanstituent al nuclei celular in crumuzomi, sub forma de nucleo proteine. Condivonesza_transmiterva fgenelor, Abr. ADV say DNA tain en deoxsribonueleie acid) acid edetic (eng! edetic acid) * Acid tunganiesnsolabs! fo ph cane da einai ‘mai ales im eombinatie cu sodiul. O sare sardied an neestai acl este flosita ba proba hipucatormiey provucate. Abr EDTA, fenie + V.fenol acid fenilacetic Yr acide phenyl ‘acétique) * Acid sromatie iulat in tsunele de Mart ma ales de trandafir, Falost i fabricurew parfumurilor este ‘un metaolit af fenialunined, provenind dln neidul feniituvie tacid fenilpiruvie » Produs intermediar in degratiare fenilalaninei, came se poate aeumula in-singe ise elimina prin urina impreuna eu ally devivati de Fenilalanina, in situagile ednd metabo lismul acestui acid aminat este per tusbat prin defiet enzimatic ereditar Ve femlectonurie, oliofreme — fenit pirucivs seid folic * Vitamina hidrusobubila din rupal I, ear se sintetizeaza de eatre Plante, dari tn labwrntors Bate un Factur de maturatie n eolulela, iy spe cial a ealor din maduva oss, inter: venind in hematopoieza. Are rol pri. cipal im sintera nor acizi nucleit. Se preserie en medicament in anemiie me oloblastce. Si. vitamina B.tsa3 B. acid fosforie (eng! phosphoric acid) * Acid: mineral (formulae POH) care fare rol important in onanism sub forma de ester, intend in comporiia tinor diverse aubstante organic Tost proteine, fsflipide, fosfglucide) i fnervenind in numerse reueti en rutiee. Se falaseste ca eifiant arin shea aeidulant in unelealimente 4 acid glucuronic (glicuronie) + Acid Uuronie deriva din glucozd, este un constituent al mucepolizaharidelor din ogame, acid glutamic + Acid aminal neesengal deci care se ponte sintetiza in Crganisma), eu aul important in. meta holism eelulelor nervonse, in sintexa acislor aminati si a glucuzel. Este funstituent al protaminelor vegetale tal aciduli foie: sub forma de ester, el fntra in struetura unor enzime (Va tumatanatovetietransaminast). Se pre serie in epilepaie en antieonvulsivant gi entra amelioraren apitadinior inte eet ale urserailar mental acid gras (onal fatty acid) * Nume dat ‘acialor oyganiet cea in moleeuld un Tung cartonat desthis, even co fi face rnemisebil ew ap, Acai gragh inten umpouitin grdsimilon naturale (lipid Top. Aeit aragh esenfialt sau pol resoturagi (aeidTinoleie. eid linden Sunt aindispensubily in alimentatis, rnepatind fr wintetizng in urgganiam, Se Janene mai ales in uleiurile veyetale Ce ritamina Fh acid hiparie (en! hippurie acid) Acid! wtyanie elimina prin using, eprozentind forma netoxien de liminare, ‘combinata eu gleveul, facdulul bervoie eonginut "in uncle flimente. segetale, Accast a tana ‘mare xe face fn med normal in eat acid tuetie + Acid organic ent se Tormeaza in mugchi, dupa un travalia rmusculae intensiv: se pruduce. dease- rmenea prin degradanes aeteriana Inctonei ermentaie lates acid Tinoleic + Acid ras esuntal continu in mare cantitate in uleiul de Agarea soarelui, porumh, nue gi sui. acid linolenic + Acid gras. exenfal ‘prevent mai ales in leinl de in acid nicotinie * Substan{a eu propri= etayh sitaminice (ritaminaanipel ronst, prezenta in mijortaten ech Telor vii, feat, apte, drojdia de bere, ppurumb, ini: wate folosit ca vas tilatator. Sin factor tsau Pitamina’ PP Ipeloyro prevent tacid nitric tazotie) * Acid mineral az tat furte puternie: Heh sneola, fam sen la ar, ce aervegte fa prepara deriv nitrat:ete fost net en tin eauste lea Name cutent tare tra forte, acid. oxalucetie Yr acide axato- tteétigue)* Acid clonic ear conatitue gators intne metals hac felon g col al potideors dewanvce este framafrmat cu ugoringa Bein ac tpn amined, fe Sntrun pros inermidiar de coe. acid onalie + Acid unganie conyinat in tier. plane. Imes. xpane. re Fagan farms gamit cum degrades wed aeorbie coli, Partcip In frmaren ea Cull urinast walb arma de wait de fale Vs uote anature ‘parauminobensole * Nome chi tic ponte Blowin tert ces termen At PAB, PABA paraaminohipurie + Acid ongnie ttlit in exploranca Fanetanal a exer tubulore rene. Abs PAH acid. peraaminosalillic tn! pare ‘ominovatyeiie. wet, ‘aminovale Tam) 6 Medicamentanttaberelos Pneida i streptomicina tin tout ma prow indeparuty re adminitvenz ora Env inamoe, Abe. PAS acid pierie © Acid vu forma de lamele gabene care eat coir gh tineptic {Sait in comservatea prelesarier deat hint cxamenclul histologic, Se uth ona si in. dstectarea sperm in edicinn egal, V. Barbero nea acid piruvie (fr acide pyrucique) * Ae ogame fen ar pein s imal glocdi, provenind din der dea gluczeis este sunceptbil x2 40 ttaneirme din nou im gloss, Parte naa cr serait acid ribonucleic + Acid nucleic avind fn etctard bua, comstitaent al Coplasmel gh nucleuiuieelulelor. Abr ARN sau RNA Ide la eng! ribonueclefe ‘eid cid saliciie > acide salieylique) ® Comput chiene flat ln conserve alimertelo, Ia preparare sale fpiniecs 9) a mamerog culo. Se intsente cx dezinfectant gi en ata acid stearic + Acid gras gaturat izolat fin seul de oie: este cunginut tm Imajeritates grisimilor animale i a tleiurilor vagetae facid sulfuric * Acid mineral puteric Normuld SO), foarte corurv, fume tgdnd fn. stare eoncentrata, ure foutse intacbuingar comercial, curent:ritri acid uric + Prvius final de ane a purineloronganige telootide g pputinelor alimentare, pivzent in sénge 'Vavivemie, unde se puate neurmala in funcle starr patologice com ar fi gta (V, hiperuricente)yveliminat prin wrind Weuneure acid uronic + Fieeate din acai derivatt din aae tid elucuronic pentru gluco, fed manuronic pentru manvzd ee." Ain uronic a rol Biologie important. ‘difia (v.) (fr avidifier, nat acidify) ‘A face acide substanga, sedzdindu- pou Ide ex, a aeldifiaurina_ prin fdministrarea uni medicament acid fran acidifiant + Care este dotat eu Tnsugires ‘de a seddea pil unei substonte, lacidifint + Care fost facut vei, aciditate + 11 Proprietatew unui acid fexprimaté prin emeentratia in ioni de hidrogen liberi (pH, Se traduce printieun pH inferior effet de 7; 2) Calitten unei substunge care are gust acidocetoza (engl. ketoacidosis) + Aci dori chervata mai sles In diabet, tuneuri sii post prebungit. Se datoregte acumlirii in organism a corpilor etoniei prodgs ce rezulta din. dezin tegrarea lipidelor folate excesiv pentru nevol energetice, fm hoe gl fidelor, al eiror metabalism este per tushat. Acidoeetora corespunde perioa flelor de precoma. gi coma. diabetiea V.acidves, cet. Sin. cetoacidee. acidofl Yr acidophile, engl. acido- Philic, axyphilie) » Care are afinitate Denti colorant acai, de ex. wuzina (we spuine de accen iewztnof acidorezistent * Se spune despre un ‘cop ss un organism via thocteried dotate et aidorenaten, acidoreristen{a /r. acidorésistance) * insusirea unor miervorganisme, cumacidoxi a baci uber, are, dupa ose toloreorh rou cu Rand bute el Iadecoloranen cu cit mineral ius scidoah i celdose, en aeldosin Tulbure a eehilbrll scdaborc eu predominonta acd, reauland din Enmore excesia on eiminaroa ia Aiden a oir sau penta pene tect de bare, al acidic acidend alcoolieh (eng. alcoholle elders) « Eliminares su reducers feccrl laine in fests 9 Hei tranice, eral ‘suo. praducere resets sort etic onal ca scidoea din diet acidock compersath » Acidah tn care iba oanguinraméne. normal” pin Titerventa mecaniamelor do reglae a chiral aciobasie acidoad decompensath (engl uncom ‘penvated actdossy* Acre Ih eare ii sanguin a scot sub 7.38. Revorvaalealnn poste Berne a0 iminuat, scldord dabetich + Actor prin po: core exesiva de ace, ave survine complica tn dab echt cidurie + Exes de ail in urn Sin Ue, engl ecinaa) 1D Cavite nid glandular, ota, tn fond de fen fe ae devarabinivon cal tncretor; 21 Ain pafmonar:ansambil Snatome funcional format din ram Tearea une! brnhile termina In tonlcle alveolore cre dc a sla nenare Giniform * fn forma de ciorchine de facings i acineus, engl. acinous) © Care ae referd la ac, care une format din acini. x gland ocnoa ciel nueleleh = Contun( a ele sii in special i nla) are cantin © Soe pie, un raha q ac fete hina de exter, Bysta do fur de etl mcr ci. dernionnce fiacid ric aclorhldrie 1) venta cil dor Mare {ier in soc gine, Sin tier, 2) nen sens al an tate sinonim cu acl gaat. acmeg Ureengt end) Hash dep Mande shear lan sh 5 pilsuhuewe, Exist mai multe forme de faenoe: aeneen adolescentilor jucentlo sau vulgar, eruptie flieulara {erizata prin comedoane, pupulops superficiale sau prufunde, ocalizate ‘mai ales la faa, pe spate gi pe parten superioara’a toracelul teste © compl cafie freeventa a scboreeil; acneen roracee Irosaceen say cuperdca) care pare pe fata dupa varsts de 40 de ani 31 st manifesta prin moyen, papulo pustule i miei dilatatii vascular. Verinofima scneiform * Care seamana cu acnees. Bx, new aeneiform. acolare Yr accolement, engl. joining) * Actiunea de a reuni, dea apropia. acolie (engl. acholle) + Oprires sau sedidurea notabild a secrete biliae. acomodare Yr, engl. aecommodation) * Modifieare, de remulaspontana, a chili, care ib permite 4. pereeapt lar obiectele situate la distange dife rte, Vadeptare acondroplasie Ur, nl achondro- ‘Plasie) + Forma’ de condvudisplazie freditara, grava, a sogarului, care se manifesta prin insufielena crester nanism), instita de diverse anomali cap mare, cifuza, membre seurte i sgyease ete) (adj, acondroplazie) aerinie + Absenja off diminuaren secretion sacro: + Profix de origine greaea aratind cu extremitatle Imembrele), ea arf acroasfixie ry engl. aeroasphyxie + ‘Talburare. vasomotorie a extrem Enlil, earactorizata prin werociancaa § senzatii dureroase acrocefalie * Deformares eraniului care feste anormal alungit (uguist in “cAp tana de zahar” acracianoz’ Yr, engl, aerocyanose) * Colurarea violaoee albaste’ (inna) Aextremitatilo, aeromegalie * Dimensiuni anurmal de mart pentra nas, barbie, uteehi, mini 4! pieioare, in rapurt eu restul corpulal Este aproape:intotdeauna catia de nadeniom hipoliear, tad, aerom acromial + Care se refers la acromion, acromie (Yr, engl ackromie) * 1) Ab- ‘seni ealoraied normale; 21 Abwena oi diminuarea pigmentate: eutamate. tad, acromioclavieular + Care se refer lia ‘icromion gi Ia elaviewla, Ex. articulagia ‘seromioclasiculars scromion + Extremitatea spinel emo platulu prin care acesta se artieulea cu caviulas (nd) aeroraial) neropatie * Orice alectiune a extre ‘mitagilar ACTH + Abr. din engl. adrenocortt cotrophie hormone: care desemneaza eortcwirina fctin-, actino- + Prefixe eu sensul de ‘razt, fiind deci ew referine la radiagi sau aspect de radii factinie + Care. se rferd la uetiumea Torin sau se datoreste ei, mai ales ta razele ultraviolet, x. conjunctivita fctinie, init (engl. actinodermatitis) + In AMamatieewtanatd provaeaté mai ales de rrzele olare. V.helionermit lid actinomicozi pulmonari + Infeeie ‘pulmonura produs de Aevinomsees faraelit prin’ inhalarea ort aspirare ‘materiatutinfecyios. Se manifesta ca 0 pnoumoniv severd, un ahces pulmonar saw un empiom, ou producers carae teristica de multiple:ubeese mii gi Fstule in pereteleturase actinoterapie * Tratamentul prin rae Turina produse artificial eu aperates ss Lamp activare (jr, engl. activation) + 1) Ac ‘euntuaren fnsuginilor unei substange, eu Sau fara transforma. ehimiea, pin Aaddogarea nei miei eantitags dint alts subston(a: numits “activator” sau pin expunere Ia radatit 2) In fai: logic, eregteren exctabilitagii nei arueturt nervouse, sub influent unui al. Amt. inhibare, init acuitate (engi. acuity, acuteneesd * Pereepia find prin uncle sim(ari re cuitate avditiea, ee tacuitate vine la, pipait tacuitate tara, acuminat + Care se te-mina seu, eo un wie EX. eondilom sein ypuneturd* Metuca veche de tht tament, de ovigine chinesa, rear Addison (boala) nnducurea in anumite punete de pe suprafag corpulit« unr nee, de Forma fi dimensiunt diforite, cw seupul de uprima durerle, de a obfine «anes tee de a trata diverse bu out ir aigu, engl acute, sharp) +1) Se spune despre 0 afeetiune eu evolutie rapida, prin potitio cw eve Fagin Tenta (eramiea 2) Se spune despre 8 durere vie, prin opuzitie eu durerea surety 3) Cave se afta a cel mai inal ‘grad; even geut. ade +’ Prefix de origine lating aratand ‘apropiere, prosimulaie, Incarire. Amt ab. Adam (mirul) Yr pomme d’Adam; engl Adam's appley * Proeminent’ median 0 gitulu, pe fala anterionrd a ‘cartilajulak tiruid; este ma evident la harbat deedt Ia fermeie. Vcarttaj tird. adamantin + adj. Care se referd In smaltul dingilor Adams-Stokes.(sindromul) + Afec {june caracterizata prin tulburavieivew Tntorit(paloare extrema, scaderea ten siunii anterile, sineupad yi desea ervuase tamefel, erize convulsive, fecundare nel tneetiniti excesive a freewengei eanteaciir ventricular candigel qi realigind un pale lent permanent. dans Robert, medic din Dublin, 1791-41875; Stokes William, slinician inlander din Dublin, 160 187) adaptare (, engl adaptation) + 1) Fa fetaten po ere o une organismal de se obigma ew noi condi devia stat pe plan fae, edt si pe plan psihie st Sochn; 2) Caeltntea ochiatul de se hignai eu variate: de huminozitate dj, adaptativs Addis (proba) (engl Addiv count) * Prob pentru evaluarea cantitativd lementelor fygurate din rind, Const din numarairen hematiiur (eventual $i leeuetelor! in urina de 12 ure, strinst dimineays gi centifiygta. "Addis ‘Thoms, medic seotian, profesor Ia Frameisco, IRBI-1949) Addison (hoala) + Insuficienta cronies Supravenslei, ee se minifesta prin nem, astenie, hipotensiune, tall8 teqte bronzaren sulara, de onde numele de “amaladia brumasta” care bse da titeulata, Ageasta afeetiune se duto tugte eel muh des distragerii complete al patie evlor dou® xlande fupratenale prin leiuni tuberculoase "Addison ‘Thomas, medic din Londra, 9-160) ddisonian + 11 adj. Care se refera la Tula Addison; 21 adh gis, Care sufera dh bas Advan adductor + Se spune despre an mugchi ote exveutd w migeare de ndduetie. Bx fnugehinl adductor al policed adduefie Vr, ery! adduetion) + Mig fare prin care un_-membru. ay un exment de membru este wpropint de ixul median al_corpulis pontia eae roaulta in rma acested-migcdri, Ant abe aden, adeno: + Prufixe de urgine greven ‘ndiednd relagia cu 0 glanda saw un sumon Kimfati adenectomie * Ablajia uni ganglion Timfatie a a une glande. adenind + Baza purinied ce intra in Tomstitugia acizlor nucleic, Calaber Tixmal et duce, som, lt formare de acid adenita + Inflamatia ganglionilor tin. Tati, car se truuce print tumefiere sf xe datoregte une) infecyit tlocale, Fagonafe sau generale). Ha poate f teu 9) treeatnare, uneor! supurata, eu tvulugie eatie sbecdare, sau subacuta br eronied. uneuri pseudotumoral, Sin, Timfadens adenoamigdalectomie (enxl adeno- Yonsillectomy) = Ablatia.vegelsior adenoide ha amigdalelo. adenocarcinom * Epitelium cv struc ‘urd ce aminteste pe cea a unei glande (sinunimul adenecaneer este putin fol adenofibrom + Sin. iiroadenom. adenograma (er! lymph node differential cell count) * Repar ‘area difertelor tipuri celulare pre: zente pe un fruty prelevat prin ponetia ‘ont ganglion Hnfatic. iy mod normal majoritates eolulelor este formats din Timfaite, adenohipofiza + Sin, aniehipofiza, V hpuic. ‘adenoid » A earai stractura o amintegte pe cea # unei glande Cex. epiteliom fafenwid? sau a unui ganglion (ext fader, vegeta adenoid! adenoidectomie * Ablutin vexetagilor radenwide, adenoidita + Inflamayia vegotoyilor ‘aden adenom Wry! adenoma) + Tumori Tbenigna devvultats pe. seamaunel shone, svand y structurasmilard iandel de urgine. ta, adenomatos! adenomates Yr adénomateux, eng! tadenomatous) * Cave xe reurd I un ienom, care este de naira Uni idenon, Ex gush denims. adenomatora * Prezenga de adenoame rmltiple in yesutul uneia su ama ral gland adenomectomie + Ablayia unui ade: adenomiom + Tamora benign formata iin hve masculare gi yout glandular. adenomioza (fr adénomyose) * Sin endomeiro3® adenopatie (fr adénopathie) + Orice afeeiine 1 ganonitrlmfati adenosarcom * Adenum al eArui iesut onjunetis ot suferit 9 transformare idenovirus + Crip de virus wwspon: sabile de faringite, conjunetivite gh afeetivni simu a adenozind » “Nucleoxid format die tudenin thaza pariniea gi din rihoca aderenta (ir adhérence, engl. adhe- Trence) * Acwlarei dowd organe xa 8 dog suprafete veeine eare in mod ‘normal sunt separate. Aderenta poate fy fCongenitala sau seeundard unat proces inflamator, Vs ade, (nd). -aderent, aderential) adesiv Ur adhesif) + Core este sus eptiil a ada baw supra ADH + Abr. pentru ey, antidiuretic ‘hormone. dich nsipresina adiacent ir engl. adjacenti * Care se igiseste in secinatateaimediata. in fontaet dieet. Ex. vextebre adiacente adiadocochinezie radiadococi- rnézie, ng! adiadochokinesia) + In. poriilitatea de a execute rapid mig siternative. com at pronagia gh Supima st adinamie r adynamie, engl. adyna- ‘mia) * Slabiciune muceulara_ impor fanta, care se gisegte in uncle maladit {de ex faba tifaidal gi in stale febrile inate. tad, adinamie) dip, adipo- + Profixe ce arata relatia fu, grisimea, mai les cu qesuturile frase din organism, adipoeslular + Se spune despre un ferutconjunetiv care este bujgat in vases adipomastie + Dezsoltare excesiva a fecutulul gra fn nivelul sailor. V. adipos (fr adipeux, engl adipic, adi- pore) * Core éste de natura adipoos, esa adips. adipors (adipozitate) (eng! adiposis) frees de grasime in qesutul celular Subculanat, ma ales cdnd este circum. ser hy anumite regiuni ale corpul. V. Iipomaoza. Ling acest termeni sunt neo folosti impropei, ew sinunime cevobeitete adjuvant * 1) Se spune despre 0 sub: tanga care favorizeuzd alta ant medicament gif sustine aetiunen: 2) Se Spun despre un tratament destinat 8d fompleteze ratamental principal DN) + Abr. pontra acid. dezusi bonuclee adolescenta (fr, engl. adolescence! + Periond’ situnta intre copilarie yi arstaadultay ineepe Ta pabertate. 0 Gata co apantin curacterelor sexual securdare gi sfargeste 0 data cu Terminarea crested). adolescent) adren, adreno- + Profixe de origine Tatins. indicdnd 0 relafie ew supe renal, adrenalina (engl. epinephrine) * Hor- ‘mon seeretat de medulara suprarenale binut $) prin sinteza. Actiunes. Togich a adrenaline! se opune cel fcetieolinel, exe un principia hipers Narocunstrictor asupra cite periferice gi un regulator al rmusculaturii netede, avnd efect sim Tar excitatelsistemulut simpatic. Vesimpoticamimeti adrenergic. + Care action eliburare de adrenalind. Inert! adeenersie adrenocorticatrofing + Sin. cortico rofine hipofeara i prin receptor adrenocorticotrop * Cure stimuleazt netivitatea hormonal a cortieosupr fenalei, Rx. hormon adrenocortiotrep teortientrofing adrenalitie Yr. adrénolstique) * ‘uprima vfeetele adrenalinet in orga his fla nivel receptorilor * adres engi adrenopriv (eng! adrenoprival + Care ‘st refera, care se datoregte insuficiene ‘tau absentei functiei suprarenaliene, adsorbant.* Se spune despre 0 sub- Stang care adsoarba alta. Bx, edrbune fdacbant ts un adsorbant) adsorbjie Wr» enal, adsorbtion) * Fe: ‘nomen de adusiune superficial care se praduce atune\cind v substants solid, Fichida sau gazoosa intra in contact ca 9 falta substanta solida eau Tichida, fara ‘a aibd loc v combinagie ehimied sau 0 Aizalvare. adventice (engl adventitia) + Tunica fexterna un vas (ad) adventitial) er, aero- + Prefixe de origine gresca ‘ritind o relate cu aerul sau eu guzel, ner alveolar curent (eng! aleeolar ‘air) + Aerul conginat in mod normal in flveulele palmanare; conjine 5:6 uz feinbonie i 1477 oxigen. Volumul s6u ‘avec simbol V, er complementar (engl. inspiratory ‘reserve air) * Cantitatea de aer intro dlusa peste. erul curent in pli lupo inspiraie foryata (1500-1604 mb. Sin, vol de rezerv@ inspiratore cr curent (Fair courant, engl tidal volume) * Cantitaten de avr inspiratd Sou expiratd in timpul ne) migetri respirator normale tei 800 ml. Sin. Polem eurent volun respirator acr de rezerva (suplimentar) (engl expiratory reeerve air) * Cantitatea Ge wer climinata. peste gerul curent, ‘dup o expiratieforyata (1500-1600 mi. Sin. rolunt de rezerr@ expiratorie. fer reridual + Aerul care rimane in ‘plimani qi etile respiratorit dupa 0 Cxpratie forgatd (1500-1800 mb. Sin, tolum residual. snerian (engl aerial) + Care se refer la analele. si eavitatile prin care aerul patrunde pind in plamani. Caile aer tne. cuperioare stint conetituite din fhvole marae, gura, faringee, laringele sitrabeesaerifer aerifer + Care conduce were! duct aerifer aerob + Se spune despre un micro lorguniem care arv nevoie pentru » tr de 'aer sau de oxigen liber. Ant. anc: rob aerocolie + Distensia colonului prin racumulare de aer sau de gaz, aerofagie (7. aérophagie) + inghivirea, fel mai adesea in mod involuntar, a tunel cantitayi de ser care patrunde in stomae, unde se acumuleazt (aera aastri) aerogastrie + Prezenja aerului in sto mac, ceea ce poate provoca distensic V.acrofagie ‘aerosol + Suspensie stabila fn aer atin ‘alt medi gezos a unor particule foarte fine, salide sau lichide (medicament, insectcid ete) afachie (1 engl. aphakie) * Absenta cristalinului fa urma operaiel pentra fataraeta, uni traumatism sau, mal rar, de origine congenitala, Antreneaza pierderea acomodarii i hipermetropie afazie Yr. aphasie, engl aphasia) + Altorarea sau pierderen capacity de a orbi sou de a ingelege limbajal vorbit ori seris. Se datoregte unet leziunt cerebrale, fora interesarea onganelor de fonatie. ‘Sin. cecitare verbala. (ad. afazie) afazie motorie transcorticala (engl transcortical motor aphasia) + Vari state de afazie motorie marcata prin lipsa spontane'tattlimbajal afazie vizuald + Sin. alee afebril + Caro nu ar febra, Sin, apiretic. afect Vr, engl. affect) * Orice sare ‘afectiva ‘ulomentara, fe de plavere, fie de neplicere. afectiv (ir. affectic, engl. affective) * Care se refer la un sentiment aia ta o emotie care produce o anume situati, afectivitate * Functie psihied general ee cuprinde emotia $i variantele i, sentimentele, inclinayile st pasiunile Este perturbata in nevrvaa gi peiho2s, afectiune (ensl, 1. disease, 2. affec- tion) + 1) Tulburare, stare anormal a forganismulu sau tulburare a fanetillor Fialologice sau psthice (afvetiunen este tun termen “"passe-partout” ee aeoperd eoneeptsle: ananialie, disfnctie, lest lo tune, maladie. sindromy; 2) Sentiment tundra eare atageaza v persoand de alta (Raber ferent + Cure duce la un organ sau de la periferie la centr. Ex, nerv aferent. Anteferent aflux (F afflus) + Intrare abundenta si Drusea) a unui lichid intro. regiune ‘anatomic sau un organ aname, afonie Yr aphonie) + Pierderea vec, voce stinsa provoesta de a paraliie, © leziune say 0 inhibigie » organclor de fonatie.(adj.afon! AFP © Abr. penta alfafetoproteind, afrodisiae (*. aphrodisiague) * Care trezeste sau stimuleaza dorinia sex als afronta (a) v, (engl. to bring together) * Apropiereamanginilor celor dou Daze ale unei pli afrontare jr. affrontement, ent! ‘pposition) * Aetiunen de a apropia foarte procis, margine la margine, cole dows buze ale unei inci sau ‘unel lagi, pentru objinerea unel eiealrizdr $1 putin mareate ‘aphte) + Mictexuleeratic gallu, rotunda sau avala, ineonjara de un halou rogu, urménd dupa. vericula (uncort de angine viral) gi situata pe mucoasa bucals, faringiand sau genital; se insoteste de o senzagie de arsurt ad, aReos! age Abr. pentru antigen {Ag.* Simbol chimic pentrs argint fagamaglobulinemie + Abscnia sau fedderea mareata a gamaglobulinelor plasmatice; 0 forma particulard este ‘agamaglobulinemia Bruton, afectiune congenital ce apare exchusiv la bai i se manifesta prin. infect bneteriene grave si repetate, scadorea consi dlerabila’ a imunoglabalinelar serio absenta limfectelor B; ae datoreste probabil unui defict genetic rweesiy, legat de sex. V.gamepatie, agar-agar (agar) * Substan(a mucile sinoasa extrasa din diverse alge ma: rine. Se prezinta sub forma de benzi galben pal care se umfla in apa gi la ricire dau un gel. Se folosegte. in alimentayie pentea eregterea -cunsis: tenfei nor ‘produse de cfetdrie gi pentra proparurea medilor de culturd al alo. foloste in bacteriologie: este utilizat gi cea Taxativ ugor. Sin. geloe8,gelating de China. agenerie + 1) Ineapactaten de a du tere, de a procrwa; —sterilitate, ‘mpotenta; 2) Abserta sau oprirea in dezvultarew unui organ sau a une parti din “corp. Ex. agenezie dentars, ‘ovarian, pila, ageuzie Yr agueusie, engl ageusia) * Absent tou sau parialt a gusto agitatie (engl. agitation, excitement) + Oriee eregtere a aetivitait motor care devine dezordonota gi se azuciazd evexctatie mental (ad agitat) aglutina (a) + A tuna inte mast ‘compact a aglomera, st en aglutinare Yr. agglutination, engl ‘auglutination, clumping) + Grupare Inmici grameni de colule sau de mierourganisme care poseda un antigen fomun “‘taglutinogen’ gt so afla in suspensie intra liehid, atuned edind se dang suspensiet anticurpit earespun: Zatort Giglatinine specific, Agluting twa hematior nse produce "in vive” Geet dupa » greqeals de transhurie fou sinye ce apartine. nui grup incom: patil ew singele subieet sau in tnd patologice 'V- evitroblasloed Jetata), Sglutinaren “in vito” a micro anganismelor ew serul unui hula fonstituie 0 metoda foarte folosta in ingmostical baeteriologie, aglutinind + Substama anticorp! pre “ent in uncle seruri care este eapabila 81 aglutinere microorganism sas lobule rugit_ ce contin nglutinogenul niglutinogen + ‘Sulstanga antigen) ‘laborath de uni migrobi sau preaents Tn suprafaja globulclor rogi, care fo mierobii art aveste globule rig fagtinabite de serur ee contin aglut pinele specifice eorespunedtoare agnozie + Imposibilitaten recunoasteri bieetelor dupa ealtapile lor forma, euloare, reutate, temperatur ete, deyi funetlle senzoriale ekmentare respec: tive (dz, auz, sensbiitate superficial si profunda) sunt intarte. ud. agmoried agnozie tactilé + Six. pentry serv agonie (eng! agony + Pevinida ov slabire progresiva a fanefillor vitae frmai ales a eeeubie, care antrenesiza iigatie.corubrala insuficientd 31 0 stare de inergie gi de ineongtiena. V com, agorafobie (+ agoraphobie) * Tens morbida de spayile larg gual Insutegte uneori eu enzatie de ame: feald dela greceseul agora, pind publi agratsj (r agrafage, engl. eliping) * Punerea agrafelor, mat ales in eursul osteasinteze aagrafS (engl agraffe, elip) + Mie dublu ‘irlig de metal-destingt. 8 apropie hhvzele ane pli agrafie Yr. agraphie) * Incapacitate de a sere, legata de o lezare a centrior norvasi ai serienit este 0 forma de prac agrantlocitors + Afeetiune caracteri "za prin dispariia apraape completa a sranulociteloe din singe’ principale manifestari sunt’ angina xi w. stire infetionsd gra, ugravare Ur. aggravation, ‘aggravation, worsening) + Cresterea savitatitsimptomelor une bol layregat (eng! aggregate agent) * ‘Aglomerat format prin aglatinares ‘lomentelor figurate ale sangelwi. Sin, sludge (termen englea folosit-eurent in twatele tradas) agresivitate (engl aggressiveness) +1) ‘Tendinia de a atacn.a hupta, in sensu ostiltap gi distrageris 2) Tending Ia 0 activitate earacteriaata prin safirmaren de sine intrun sens postsiv §h agretop * Porfiune a molecules ant: enice, capa xe loge muleeulelor din elasa a Hea 9 Complexului Major de Histocomputiltace gt de a putea astfl Fi recunoseuta de cates rvcepturti celulori imfocites , in eursul ‘une revel imunitar. " akinezie + Impusibiltaten sai dificu: tatea de a exceuta tnele mised; len tone anormala a migearlor voluntare ermenul de akineate este mai putin ‘lost tad akinetic sas achinetie) Al Simbol chimie pentra alumni + alo + Prefixe de ongine greact enti altul. exprimind idl wines nalsal alalie + lespusibilitaton de a a6 exprima | prin euvinte, eauzata de culburare ‘oganica su Fantomas alantoida Yr allantoide, engl ‘allantojs) + Mencia embrianara Ia Sertelrate, constitaita inten dive tical al tubului intestinal primitiy i care, la mamifere, vt form eonexiunile atculare ale embrianuli ht nivelal plocontes cid, alantoidian aliptare (7 allaitement, engl breast- feeding) + Alimentaren suyarului ew Tupte Ir soul mumel sow af doe x cu biborun albastra (maladia) (jr. maladie blew, ‘eng! blue disease) + Termen xvupind ralformatile eardiovaseulare eungent tale care ae inane de ened, daturita amenteeulai de singe venus eu eel inter albastru de metilen 7 blew de méthslone, cnyl methylene blue) # Sabstungaonganiea de culoare lst, folosita en antiseptic petra extern tbahjonare in gat xa adm histrata oral tin ines urinaire, en gh jn explorarea funeyiet renal dar ma tle flosith f unele tebe de colorare Albee (greta) (engl, Albee's bone ‘graff * Grefon sos musiv. de obiee! prelevat din tie, care congine toate ature osului: ‘periost, yesut osu Dpropritvais gi maduv wsuasd, (Alfie Fred chirung din New York, 1B76-1945) albinism + Absenjatotala congenitala gi: reditara a pigmentulah- melanie din pile, par gi vehi. Se poate asucia eu alte inoroalls patigmatiom, — nistugm. fitnracta, arierane mental, aurdumut tate ee albinos eng! albino) + Subiect cu hin, albuginee + Membrand conjunctiva roast -ce Sneonjuar Usticull, pid Aino gi corp erctl a penisul albugo * Mica pata albicionsa pe cormce 1 fetwont a peu, bul ochilor ifr blane de For, engl white of the eye)» Nume_ popular pont selerutiea, albumina =) Nume generic stonelie compu din cat, tat, fsigen sh hidrogen, -apartiniind ht rupal proteinclo, eonginate in serul subs Sangin, fate, oss mugehi, ea gh in tincke vegetate, Suit sulubite hu apa, se tegen fear (7098 >, Prin hidruliza daw acid amin 31 amoniae (oe), albursinos! albuminemie * 1) in sens strict prezengaalbumine! in singe: 2) Prin fexiensi sin mod imprupriu,excesul de llama in singe thiperalbuminenre albuminorahie tng! cerebrospinal Muid proteins) * Concentrayin de alhunina din Hebd eefalarahidian ide Faptuste protimaraic' albuminos (fr albuminens, enxl ‘albuminous) » Care eantine albumin, feare se refera la alumina. Ex. apa aluminas, conginutlalhuminos al ali albuminurie + Preranta de albumina in trina. V proveinure albumoza, albumozurie + V. Bence Jones aleal volatil + Sin. amuniae fleali* Substongehavice toxid saw Miri eane prac din una din evle gate meta ash aleaine: sia natin, Hota rubidia, cesta, thy gh anes {iim din arabs af hat, planta din eave se extrage earbonatul desea alealin + Care are prupretatie aleatilor, {in apecial un pH may mare de 7 AV. bhazter care contine lea (V. rezervad ilealind alealinitate + insusiwa substantelor ‘lealine alealoid + Nume generie pentru. sub: stangele azotate de origine vegetal cu ineuird rice, cu etraetina aden complexs, putin solubile in pa soluble {in alot, care dau eoloraitspeeifice ev tunis react, Ele exereita diferite fctiun’ Rzioogice in dove foarte mii Find folosite in terapeuties dar treble manuite cu prudent, find wxie. (adj ilealoidie! lealord + Tolburare a eehilibrulu ‘acidoluzie ew predominenta a alain: EN. rezultand dintr- retenie he have feosccutica unui apurt excesiv yt eu texerelie relate insoficionta saw 2: {and dinti-e pivdere exayerata de ae, rleaptonurie + Prerenga in usina de seapton sacid amagent ie, reat vlan deseompunere ineumplets a doi scint aminati esenial: fenilatanina gi tinina Expos I lumina, urine ‘eipit culoave inchish. Perturbarea metaholiemulas intermediar a aciilor minal este firma gi ereditara, Aleaptoruria nu se insuteste de nil an simptom clnie ani de zie sleool tex, alcohol) * Nume de tansamabhe pentru substange onganice frre cnngin gruparea OH: reprezen: tent ine este aleolul ete tin fia) arent afeooh lego! utile (engl ethanol, ethyl ‘aleohol) * Lichid incolor. eu mirve plicul, inflamabil, miseibil cu apa, Cterul gcloriformul: se obtine prin fermentarea zaharusilor. Este fulosit ea antisepte in dihaie le Te gh intra in eomporijaunor preparate farma. feutie,Arderwa sa campleta in fngunisn, in anhideida carbonic gt ‘pa, eltereara Tkeally. Are proprietagi toxice (mai ales asupra featului gi Sietemului nervoe), W. aleouliom. Sin tan. alcool metilie * Alevol preparut prin distilarat lemaului saa’ ubkinot prin finter8: nu ponte fi cunsumat. find farts uni: este flosit ea solvent alcoolat » Preparat furmaceutic bxinut prin disilaren alcootulul in prevent Sulstantelor arumatice de" origine vegetal alcoolemie + Pruzenia etonolului in singe, Decelares hy are importanga in rmedicina Tegal, In eancentratie de 125% Uoleramya individuals este foarte variabilal ke obwerva o stare de feafrie gi exeitatias pele 25, ee instaleaed o stare de marcorA. iar coma survine Ia 44+, Concentratia limita, dincolo de care este angujata respon: sabiivawa eivla Clit, accident). este de DMF. in Franga, 05s in Blea (ac) aleoolemic! aleoolie + 1) ad). Care se refer fa ale ‘care contine alevol: 2) ad. gts. Subiect ie previnta autism. V tile aleoolism + Contumul de. bavturi sleolige eare excede consumul ulimen- {ar aceatat in mod eurest. Sin ets alcoolism eranie + Ansamblal tulhurd: rate de ingestion repetat, tdbcu timp de ani de cantitagi exeesive de alcool tulburové mentale (tulburai fective, efor, seiderwa memories discermamintula), nervoase (poline: ‘ita tremor ete), lexan onganie tai les civwen 9iosteite).Alewlismal tronic este deseureorelat eu probleme bmiholugice gi suciule, Complicage cele mai grave, im afara de cirwzd,. sunt ‘elim tremens, halucinoza aleooied lo forma de psihoza eomplicata. cu polinevrita leoolizat * Cave conyine un aleool mai in, dependent aloo: et. aleotest (eng! breath analysor) + Mic instrament cu eave ae evalueazd rapid teoncentragia de lel in acral expat, Tivun subieet banuit de a fin stare de brett aldolazk* Enzima prozenta in fiat, rmugchi gi sdnge, care intervine In rmotobolismul fructozet aldoluzemie + Concentra de aldoleza in cerul sanguin: poute ereque in uncle {ulburi hepatic 9 musculare aldosteron * Hormon soeretat de corti ‘cusuprarunals, care intervine in meta holism mineral texeretia de potasiu g retentia de sedi), asigerand on volum funstant al lichidelor din organism printr-un mecanise complex. in eure Intervin diferf factor thormon miners Toregulator’. Aldosteronul este eliminat prin rina sub forma de derivay. Se preserie in buala Addison. alelé (7 allale, engl allele) + Sin. eu dena alelomort alonten Vr allergine) © Sobatana antigen!” copabila sa determine 0 reacts alergics, De ex, polenul eare produce eotiza de fan. alergie Yr allergique) + 1 adj. Care se reford la alergie, care rezulta din ulergie. Bx, conjunctiva alergiea 2) adh, gi =. Care ente predispus la react alergee. alergie (ema allergy) + Hipersenst Filitate cipitats a organismal fay de oo substangasteainalalergen), fle 0 ubtanja care in mod normal este ‘nofensiva (par, praf. poten, lapter fe lun prods hueterian ort medicaments. Se manifesta print reaete imediatalergologie de diferite tipuri (eczemd, urtiearie, curiva de fin, astm brung ee alergologie * Studiul vulengied qi at ‘manifestarlor sale morbide. Specials: tal este alergolog. aleucemic + V.Ieucemie aleucemicd alexie + Defect de injelegere a serisulu rin lesiume cerebral firs niet « afectare a acvitagi sizuale. Sin, conte cerbala, ofazie vizualé alexie-agrafie + Sindivm clinic apropiat de afatin Werieke, earacterizat prin predominen(a nfectari Himbujul seris faga de cea a limbajului vorbit. Cind ultimul vste normal, se numeste alee fu axrafie‘Diserine’ alexitimie (eng! alexithymia) + Inca- pacitatea de w exprima verbal emoile {aa alexitimie! alezaj canalicular (eng. radicular reaming) » In proter dentara, adap {area precisa a Iacayul radicular alezi (> aléze, alése, alaise, engl drawsheet) + Hucata de panza impor rmeabilizata sau de caucive, flosita pentru protejarea de patare a patulus bolnavului sau a mesei de operatic Ainge, de afr" Pease alfa (r, enul adpha) » Prima literd a alfabetalu gree (a alfafetoproteind * Glicoproteind secre tata de featul itului gtnou-naseutulu, prezenta in. lichidul amniotic, care Gispare aproape complet din organism Ja edteva Tun! dupa nagtere. Accasta proteind reapare in eiveulatie in unele fancere gi afvetdri hepatice; dozarea ei Jn. plasma, prin radioimunologie sav prin tehnicd imuncenzimatie, servegte I diognosticul unor furme de (earcinom hepatiey gi in hepatice cw regenerare celulara (hepa: {ita viral, intoxicaifl. Abr. APP. alfaglobuline (a-globuline sau globu- Tine a) * Ansamblat glabulinelor plas- ‘matice avind cea mai mare mobili lectroforetia la lH 8,6 dintre cle tei serupe: alfa, beta i gama). Concentratia de alfaglobuline reste in cursul unor boli inflamatorii gi neoplazice. LP + Abr. pentru elfaipoprovine algedi, algezio- + V. algo algid '* Care este caracteritat ori se Insoteste deo senzavie de frig. Ex. colaps aid algiditate + Stare morbida e prin elders uh normal a. tempe: Faturi periferice a corpulu indeusels a cextremitatior Linge, in atin rece geal valgie Sufix de origine greaca pentru durere, de obigei neinautita de lenin init. V. dine. algo: * Prefix du origine greaca pent durere, Se foloseste gh alge algodistrofie Yr algodystrophie) + Tul Durare tried insoyita de dure algodistrofie posttraumatica + Sin ‘maladia Sudveh, V. Sud algoparalizie (ens! painful paralysis) «+ Paralizie asoeiata eu duvet alienat Yr. aliéné, engl. insane) + So- bieet suferind dew ald psihied, in imposibiltate de agi folesi- normal inceligenta st voint, alienajie mentald (engl mental ‘alienation) + 1) Altadata termemal indica orice stare de deficit a ratiuni idiogie, imbvelitate, nebunie; 2) In prozent indies otulfurune mentald care Gefinuste pe subiect (alienate periculos pentra societate, ceen ce motiveaza administrativ gi juridie Tntemarea sa intro institufie pentra bolnavi paihiei Sin. demenfa (2) alienist + In limba) jurdie $i caren, sn cu psihiagnu aliment (engi. food) + Substan(a a caret consumare asigura ciclul regulat de viaga al unei persoane. (adj alimen- tan) alimentatie (engl. 1. feeding, 2. diet) +1) Aetiunea de @ se hrant sau a fi Inranit;2) Regi alimentar. allescheriazi’ pulmonara + Infecie pulmonard produst deo ciuperea Imicroseopiet, Allescheria boy, carne terizatd prin leziuni cronice, fibroase, eseavate, in care se vede 0 eumvulane de ciuperci responsabile angus ball”, “pelutd micoriet"l Sin. monosporiaza pulmonar aloestezie Yi. alloesthésie, eng! alloesthesia) » Tulburdri de Weaizare 4 sunzatilor tactile. Subiectul simte fsenzatia intrun punet, mai mult sau ‘mai putin simetric, de partea opusd celei unde se exercita stimulate, alogrefi (r allogreffe, engl allograp) + Grofa realizaté intre un donor gi un ruceptur oe npartin axleing speeit, dar fee diferd prin a ss ml multe gee Siu antigene de histocompatibilitate Linge. de preferat termenul de homogret®, Sin, grt huneuplasten refs oolong, homoplaste. hare transplant sloimunizare (izohmunizare) + In ‘nizaren onl subieet printi-an antigen pprovenit de la alt sibieet aparqinand fceleiag spect slokinesie (alochinezie) + Tulburare ‘motors ce cumsta in faptl c0 » migcare ceruta #8 fie efectuod de un membru teste efestaata Ta membrul ops alopatie (engl allopathy) * Metada terapeution ce vizetas producerea in forganism de efecte contrane color pe eave Te produce how V_ homeupate ‘ud alopatics alopecie » Cadere temporara, pariala sau general, a parului ta muse confunda cu coffin care este def nitiva). (ad) alopeeie?.V.prlada alotipie tenuiallotypy) + Proprictate ‘de crigine genoticd = po eave v posed tun anime mumar de antxene sulubile {proteine serieeh, de a ny avea exact faceeasispeciicitate Fat de tlh indivi tunel aceleiagispeeti animale, V, idiouipie. alotropic Yr allotropique, ens! ‘allotropical) + Se xpune despre un orp cate exist sub mai multe forme fiferte, avand propretayi fice distinete tex. formele alotrupice de farbon: edtbune, diamant, graft ia chimie, pentra” nivel molecular se foloseste termenul afosere Altschul (incidental + Sin, incidenta “Tawne. V. Towne aluminiu (fc, engl atu tal alb, ugor gi maleabil, ce apartine ‘grupului de oligoclements: Unete saruri Soluhile de aluminia sunt folosve ea fstringente gi dezinfectante extene; ‘drut gi derivai nse ae folosene fn fcombaterea acidtayi gastriee, ca anti> iareice gi dezinfectante intestinal Simbol AL Alvarez (maladia) engl. Alvares'di- ‘sease) + Ansambll simptomelor pro fente de ugoare aredente vasculare ‘cerbrale ce faa forma de miel ictusuri (Dupa unit autor, reest sindrom este sm) + Me lena. unuseut in Iumen medicals sub 170 ttichute diaymontieedifrites alveolar Yr aleéolaire) + Care se ‘refer Ia alveale dentare afb polmanare faire este format din alveole mie favitagh, de ox. struetara alsealuea a tine! tumor. Veo aeoder. alveola dentari * Cavitate sapata in mania, unde se implanteaza dintele Fat prin ligamenta abseuldienta: alveola pulmonara + Cavitate in “fund de sie” cu cave st termina rungivlele ppalmomare. 1a nivelalalveolelor se fac Schimburile gazonse dinte singe 3) feral inspira. alveolita * 11 Inflamatia pervtelai unet alvoole dentare, eomplicata deseuri eu neerurt; 2) Inflamajiaalveulelor pulmonar. alveolizd (engl, aleroloclasia, ate lysis) * Atrofie progresiva a osulu alveolar din jurul unaia saa mai multor ding. alveolodentar + Cure su nifera la dinte 41 la alvoula sa, Bx, ligament alveule ‘lontar, porve alveolodemtara, Alsheimer (maladia) + Forma de degenerescenfa cerebrala ee se mani: festa prin deteriorarea progresiva facultajilor mentale, eu tulburari de ‘memoric, dezorientare 4 cunfuaie. In Final duce la dementa (ements seni: procoee inainte de varsta de 65 de ani Supt aceasta vrsta: demenga senilal Ulcheimer Alois, neursog gi pshintra ‘german, 1864-1915) amalgam * Alia} ce contine moreury este folost pentru obturarea care’ dentare. samaril = Care se refer la febra gabon Ex. viras amaeil amaurozd + Piorderea vederit_ firs fexisten{a unei leeiuni oculare. (ad) amaurotic) ambi, ambo- + Prefixe de origine latina fu sens dv nul ¢ elalalt, de ambele port. ambiant (engl, ambient, surrounding) are inconjoarA din’ toate partite Ex. medi ambiant ambidextru + Capabil sa se serv ‘acecugi masurd de ambele main ambivalenta + tn psihologie i psthia tie, manifestari simultane de sentmente contractor, uneori diametral | yuse ede ex. ivbire xh ae valent? Urs ambly-) + Prefix de urigine erie cu sensul de tot, itd insuficienga, an defeet, | imperkeeyinne ambliopie rns! amblypian © Sei | dren vederti, GE cad orgnich | sparen. tad armbliopie! tar ambrosaj Ur. -embrochage, ent pinning) + Tehwied | tine! frnctuyi ew una san du Img | Kirschner. V.brogay. tad) ambrogatt | ambulant + Care se deplasea sat eare pute fi deplaeit, Ex. erizipel ambulant, tin limba ronda eriaapel eran ambulanta © Avtwmoln! special amen | Nat peatra (eunsportal rin hlnavior ambulator /e ambulato ambulatory) * Va) mers, EX. autumatism ambulator 2hadj. Se apune dexpre un tratament ceate permite holnavuluts8 se deplseze in urn 31 88 fyi deafhiguare aetiitate flee! nefind nevuie de spitalizare sn ppastraren repnusilus la pat Gin Himba humana ambul tambulatori Instituyle aanitara. in care xe acon tusistenta medicula bolnavilor cane ni au neve de intermare in spital) amelie + Monatraositate caracterizats hin absenatcelor patra membre, ameloblastom + Tamora epiteliala Tenia, da veeidivanta, dersultata in manila, plecdind de Ta eelely gen ritoare de smal famelollaste amenoree Ur aménorrhée) * Absenta ‘mens(relor, survenita in afar sare Sila femei de west a care tnbuie existe. fad) amenoreied) ametropie * Nume de unsamble penta tulbaravile de refracyo veulara pruduse dew convergent a raelor Luminotse pe retina. Astigmatisnnl. miepia, hiperme: Irgpiasint-amelvopii. AML emelropie {ad ametrop) amfetamind YF amphétamine) + Si lant al sistemulas nervus central $i spneste nndanental Tinie x pubic, seule absent, apetital gi revoir de sima paste dace lt tox! de uitessinterd Prisoicbic, fu sertul de: tu! elalall, de ele Adoue par ural le amfartroza (jr amphiarthrose, eng! cartilaginous joint) + Anicaliic sermimohild, eu supraetele wsaave unite prin tesut Bbwcurtioyinin si prin Tigamentepeiferice tex. articulate intervertebraler V sim fig amfibie Yr amphibie) » Cave ponte tai in aur gin pa amforie Yr amphorique) + Care amin teste ravmatul care se ubjine. sun iintrun cor gol. Se spane despre tunele sunete ce se id eu steteneopul Ex sua amfore amiba Yr amibe, engl. amiba) + Pow wana paravit ce sparyine ordinalui Amistad amibian’ amibin (engl medio) * Cave xe refer Te amily sw care este provucnt de mile. Ex dizenterie umibiand, aboex amin, amibiazi (ong! amebiasis, loeschian fis) + Bould. parazitara eauzata deo Ami (Bnianrorin Iistolstiea) end mica in qari calde, eontractata. prin ingestin de chigti de amie. Se man: festa printro “dizenterie -preaentind clic, fenesme, seaune diaruiee mus purvlente gf singuinvlente, Netwatats Infeetia devine eric, cu perioade de fexicerbare gi se pute complica ca Teziuni hepatice tntibioes hepadict) €3 cevoluie acuta ev se traduce cline prin duren hepatice, hepatomegalie 3 fadesen jeter, De In lexiunile colonulu, if pate metastaza la alte ongane, amiboid (engl. ameboid) * Core este fcenAnatar ci amiba gain care aminteste unele enractere ale amibelor By. migeaes amibuide amicrobinn (ony! amicrobial) + 1) Cave nu confine germeni vizibili sau coltivabili. Ex. puroiamierobian; 2) Care mu se datoreste mierobilor. Ba. meningita amicinbiana, amidon (engl. starch) * Suhstanta de ‘oriine sexetald, formata prin univen 8 rnumernase molecule de. ghacori, Ami snl este foarte vaspandit in graungele de yrdu, luabele des poramb, cartoh, Conatitvind importamta tezervi pen tou prepaniveapudaelaremoliente Lunjuentelor ete, Vann Profixe de origine grea Ww amidonnt (fr. amidonné, engl. star ‘ched) + Care eunine amidon, care este Fieut eu amidan, Ex, bane} amidonat amigdala i amygdale, eral 1 tonsil, 2. palatine tonail) * (rice orga in fina ee mi 2) Annadale plating. aeumularea informa de migdala ce faicul fimfoiz. stuata intre fui dei piers a valuluipalotin, pe Fecane figa laterals a poryiunit hueale farigiene (ad), amigdalian’ amigdalé faringiand tex! mas ‘pharingeal tonsil) » Q scan Folica Timfaiei ce weupa partea a peretchut superior al tino Hipertrafinwcestor faicul Pingel Constitui oegetatile adenoid. amigdaleetomie * Ablayia amigdaleor. ‘Sin tonstevtome, arnigaalian (eng! tonsillar) + Care se efera la amigdoe, Sin, constr: amigdalita* Inflamagia amigeotelr Sin. toni I, amilo- fr. amyl, amelo-) © Pro Fixe de ongine grees penta annidon. amilaceu (r amylace, nx amela- fevouis) + Care eangine nmidn, eve este Ate navary umidonus sau i xeamana, amilaza (ir amylase, engl wamelase) * Enzina cone aetivenza hidroliza Aamidonulai in maltoza gi dextrine, Se irtseste w amilara in saliva (puting) gi tina in sueul panerontic. Amilaza pre ent in singe este de origine pan: ‘ereatiea si este in pancreatitele acute Se doreasa in unitagt Wohlgentuth amilazemie * Prezenia gi concentratia tmilact in ednge: ete malt ere neepuly une! panereatite seule si de avemeniet in inflamaia glandelor rte din orion amilanurie © Preven amiloid (+ amyloide) © 1) ad ‘seaman cw amidonul: 21 Substana animus, similar simidenult, care se pune inte ceulele unwe (esutr i forgane ganglion. pina, fleat ote provecaimTeviun “degenerative gi diverse fulluriri fanetionale dhoala se humesteamifoidesd famind * Boz oryaniea azonata. deivana fin amoniac, care Ste in eomperiin ‘aminuneiir smilie’ in aminoacetic + V,orid aminuncete aminoacid * Sin. ew aid ominat aminoacidemie + Cuncentrayia in ge de uci aminagi Wher, exprimata fn wot Ceca 65. mg la ara de singe tual este eroseut fm afetiunite ret si hepatic aminoacidurie * Concentratia ip urina ‘de sicizi minutter! 3h, prin extent, ‘liminave crescuta de weit aminati prin aminoride ni aminoglycosides) Grup de antibintion ew spectra Tang, fra abwurlyie. digests, deel adic ristrath de regula pe cale parenteral: Sunt texise ponte sine 3 nervul fut, -Acestai grup. fi upartin strootomicina, gentamicina, kunam amiotonie ir amyotonie) + Sin. miate amiotrofie r ‘mintrofe amitozd (ong! amitosis, direet cell division) * Divisiunes oucleulut eel fur prin simpla chew) im doud par aproupe eye, fra 52 para eromozemt ivinarea corpulut evlula re sufera de ammezie + Prerdere partiala sau touala a memoriei, inaaeste. qumeruase afee fini sau wrmeued dupa un traumatism Fie sau pathic. V. ancervgrada, reir rod amyotrophye) + Sin amniocentezi + Punejiacavitauit himniatice i prelevarea de lichid amniotic pentru analize: se practicd sone trea luna de saveina amnios tg! amnion) * Membrand Tina ce capugeste tot invevioral eastai in care ne fasegte fatul teavitate amnioties. V. pong apelor Wf. poche ides eaux) (odj. amniotic! amnioseopie * Examer vizual al ichi> ddului amniotic ew ajutoral unui tub tiple tamniscop) introdus in colul tevin. practical Ta ew, de saci prelungita:coloragia liehidulut permite st ee evalucre starea fitulut amniotic * Care se refer la amis AMO» Abr. pentru ablagia maceriatalu de astrusintesd, Veosteosine2d amoniae Yr ammonia, en! ammo Inia) * Git incolor, eu mirun scant E‘uni, foarte solubil fn api formenza eu pa v solute amoniaell, La Binge vit famonigeul na evista in stare biberd fecat in cantitate extrem de mica. In ‘mud normal, amoniacul care provine din degradaren acizilor aminati este transfurmat de Feat in uree amoniacal + Core se referd la amoniae ‘su care eongine amuniae. Ex. logione famoniseala,azat amoniacal amoniemie (/r. ammoniémie) * Con: entragin de amoniag in singe. fr mud normal este mica: eregte in boli hepatice gre, cama hepaties amortire (7. engourdissement, engl numbness) + Senzatie de greutate, eu Jena migedrilor, aparata la un membru tate datorata mai ales staves cireulator fu unei compresti de mere perifere. (od). amortit) amper * Unitate de intensitate a curen: tului electric. Simbol A; multiply Iiloamper (edt; sabmultipli: mifiamper mAh microamper WA amperaj + Intensitates eurentulut ele ‘ie exprimata in amper ampicilina (Yr, engl ampiciltine * Peniciina semisintetica co nenenza i pe bacihi gram negotivk, xe admi- histreazd ural i parenteral, Spectrul et Ducteriologic sa, modiieat ew timpul flind de aceen necesara deverminarea chimiosensibilitagigermenulut- impli ampliagie + Crogterea de volum a cutie racic in timpal inspiraiel amplificator de strilucire (brilian| Ur amplificateur de luminance, engl brittaney amplifier) » Apres permite, prin ampliicare electronica Lined imagin radioscopie, si-t creased de 200-1008) de ort uminozitatea. Sin ‘amplificator de imagine amprenta Yr empreinte, engl. im: ‘pression, print) + 1) Suprafaja osoasa rogunsa pe care se fixeazt un muychi tendon sav. ligament, 2) Depresiune imprimata pe suprafaja unui argan de ttre @ steueturd anatomicdvecing; 3) Preparat pentru studiul microscopic, bjinut prin aplicarea pe © lama de stil a suprafeyei unui fragment Diopsiot oF a unei section’ de organ san 8 amprenté deltoidiand + Sin, "Val delteidian.— + amprente digitale (engl. fingerprints) * Urmele Hinate de degete pe un abicet al earur desun este earacteristie pentra Fiecare individ. So fnregistreaza eu scopul identifica, in eriminalisties, prin plicarea pulpei degetclor, in ppreulabil-date cv 83, peo fouie de Inartie, V. dactiloscopie amprente digitifarme + Sin. cu inipresiun’ digitale ampular (fr ampullaire) + Seaman cu o ampula. Bx. anerism ampular. ampul Yr ampoule, engl 1. amputta "2. blister) = 1) in anatomic, diktage otunjitdsituata de-a Tungol uns fondle, wn ean saa nel eavita:2) Mic recipient de sti in firma flungita,eflata la una sau ka ambsle fextremitali, inehist ermetic si coy find o sige medieamentoasa stort Sin. popular ‘ula (fr bulle). V. empular: ampuli duodenslé + Sin. empula Vater. V. Vater ampuli rectald + Partea largita 9 eetului, auutd imediat deusopra SFneterafu anal amputatie (engl. amputation, dis ‘membering) «1 Ablatin chirargicala ‘nui membru say segment de membra, prin sectionarea pargior ovouse, eo Conservarea, varabilé dups ens, a unor pani moi (mugehi, lambouri cutanatel Gestinate sh formeze bontul, 21 Prin fextensie, ablatia chirurgieald a unui frgin, viseer si fesut Px. amputog nla, mputayia unei tumors 3) See tionary’ prin aeedert- a unui membru fag segment de membru. V, ablate, exci verced,rezefie. (adj. amputatie in contig trticlatie, ans Via ana. + 1) Prof de origine greact cu sensul de: in sus, din nou, eu, tn execs: 2)V. 0 anabolic * 1) Care se refera la ans olism; 2) Cure are proprietaten dea setiva anabwlismul. Ex. ner anabulie anabolism * Asimilaren substantelor 9 esuturd slip este prima fiat a mvetabolismala, Ant exenbulisn anaclira (fr anaelise, ong! anactisis) ‘In paiitec, endinia dea se sprint afeetv, mari gin mod exelusiy, pe una ‘mai multe perscane. V. sieatic anoclitie. (at annelitie) anacrot (engl anacrotic) * Se spune despre pals ciind.prezinta neregul tat in portiunea aseondenta a eorbet inrogistvata pe sfigmograma, anacuzie (* anacousir) » Sin cued anaerob + Se spune despre mievo forgonismele care nu pot tat in enntaet ‘uraerul, Ant aerob, ana ent anaphase) + A wea fara mitonel, in. eursul careia perechile de eromozomi ente in timp fazelor precedents au rfmas reunite la nivelul centromerutui se separa prin dedublaren acestaia, Cele dowd leant de eromozam se indreapta eatew xi dk poli opuyi ai fasuluiaeromatie, V, anafiluctic Yr. anaphylactique, engl anaphstactiy © Care serfs a anafiluctizant (anafilactogen) * Core praduce anafilaxie, anafilaxie Yr anaphylaxie, engl ‘enaphylaxy) + Start de. hipersensi Hilizave care se deavola Ta dowd » tre saptamani dupa injertn ant substante fu" proprietats antigenice i cane se manifesta prinure renee violenta (gor hnafilaetiel ee survine indata dupa reinjectarwa accleiag!suhstunte, V. Imaladio sericd ad}, anafilactie} anal + Care se refer la anus. finaloptio = Care ctimuleass siatemul rnerwos central” la nivelal eentrlur cardiovascular gf respirator, V. neuro Mimulont analgetic Jr analgésique, engl analgesic) * Care suprima sau alenis ‘nd dureren, analgezie * Pierderea sonsibilitayii In dure, analist Vr. analyst) ¢ Sin. psihanali. fanalitie + Care se referdlao anal, analizi (r- analyse) * 1! Separaren ‘unui compos chime in elemontele sae 2 Studiul unui fermen sau one strueturi in vederen slits} idem whi Aifiesriielementetor lar eomtitatives In liu earent, examen de tart anilogie * Similitudine sina asemanare ‘in een ce priveste monfolugia, struetura ssi fametionavea, intre arganele su Tanetile a doa sau msi msltexpoci de vig diferite anaplasie’ + in antumia patoloyse, caracterul eelulelor tumoral care is pier! partieulaitatle prope forms, talie, funetiune’, Ca cat smaplaria este mai mareats, cu atat tumor este Mt maligna. (a, anaplazie anasared 7 anasargue) + Rdem ‘generalizat wezultand din seurnslare de Tiehid in esutul ecliar 1 in etatile organics, Sin. hrdropisre anastomora + 1) Comunicare naturala fntre dowd conduese, 21 Comunicare creata chirurgical intre dua econducte pline (nervir sau poate (vase sanguine portiuni din tub digests, ea Blane x Uurinarel (adj, anastomozat, anssto: motie) anatomic (engl. anatomical) «11 Cave se rufa vant, 2) Cate privegte pitile gi stracturte organinmmula anatomic (eng! anatomy) * Stink are studiaznstructura 3} morale ‘mutt saw animatelor. Spevalistl este anatomist anatomie patologics (engl. pathology) + Suinga cane se ecupa et ulteragle bonganice pruvocate de diverse afin Sin. anauomopatolee, anatomopatolog J anatomopatholo: ‘iste, endl, pathologist) » Medic eure Dracticaexomenul” macruscopic 31 microscopical esiuturlor sau organelor Cncizate chirangieal aa prelevate dup ces, anatomopatologie + Sin, anawmie po tolouie’ anatoxind + Proparat objinut dint» toxin hacteriana (iflerica, tetanie, hotulinies ete. prin aegiamea simultand 8 formolvlui 9) ealdarit st care sia pierdut puterta toxiea pastrandu-gi proprietatile imunizante. Anatoxinele fe Tolosese pentru vaceinarea impotrv tunor maladii. Sin, taxed. tad ama anchil-, anchilo- Yr ankyl-, anylo-) + Profixe de origine seach indirind‘Jeno neperTormanya. nv sudura anchilostomiza Yr ankstostomiase, ‘engl anexlosto-miasis) » Boala pars titan connate ier) nematori Cankilostome! eave se fixed in num mane pe mucous duodenal gh jejunal se complied slesea eu anemic ‘anemia Ininerior, ponte €& parazigit se gasese dhe tbe in sl miner anchilord ankslowe) * Limitarca Monchiloed portiala) sau dispargia tanchioad completa) migedelor nel artical, reeultand dint afeeiune ‘ticulara)Creumatiam, Ruta. infec poate fi reulizata gt pe cule chirurgieald fattinde2a tod), anchors lanconew (fr ancuné) * V. mugchiul andr andro: + Prefixe de origine reed indicind relate eu emul ca Shivid masculin sd eu metal masculin androgen * Care procedsparitia Tomacterelor sexuale masculine, Sin androgenic. Androgent sunt hermoni erwizimaseulinn eae favurizenz dervultress organelor genitale externe, Hamar xpermiet si pari eatiete rulr sexu secundare ale havbatula Se distin hurmont testcilart toma shox lessen! yf hormont de origine stiprarenatiand (produits ambule sexe gh care. ka femeie nant precursor Farmar exten androgenic (ea! androgyny) * Staren ‘onut individ andiogin. androgin (fr androgyne, engl. andro. leynous) © 1) Sin, cir peeudoherma: ‘rota; 21 in antropalogie individ care pwuseda uncle caretere™ sexwale ale sexulu opus. android + Care seaman’ eu un bath ‘ure prozin(a caractere masculine ndropaus ten! male climacteric) ‘Termen fia semnifien{ie fiulngica precisa tereat prin analagie ew meno: pau), curv arala opritea sau ince tinivew oetivitagi seuale ta barbat datorita imhatranin’ ¢ se insoeste de uncle vulbuarari generale satiabiitate Iristefe, imsomnie ete V. elimacterta Unelimatere) androsteran * Hormun sexual secur faulat dine usin barbtului, repreran ruin ew otro, resins, lel avatdnd tind una din formele sub e timind testonterunul: aetivitates a androgenic cate sua anecogen (fr anéchogone) + in ceo traf. se spune despre u structura fra cout, Venger anerain: minerilor + Anemic hipierumd are complied anchilostomiaaa. AV, anemic +17 adj, Care se evfera ta ‘anemic: 29 ad). gi Cane sufera de anemic * Soiderea sub varie normale fale numirufal eritetelar din sdingele ireulant qsau seddenca continutul Tor in hemuglobind, Se considerd ano: mie end caneentratia in hemoglabina fete sah 13 la 10 ml In hasbat i sub V1 4 a 100 ml fa fereie. Anemia se poate manifesta prin: paluares peli rmucinnclor, wincnpe, ameteli, tahiear ie llr digestive. fad) meme? anemic aplastic’ (aplaried) + Ancmie ‘rin insuficienta priducere de preeur ‘oni oh evitritelon ir) maduva exons, dese aunt eu seddere apr ‘lore elorlalte elle din singe anemic aregenerativa + (rice anemic cu ineufcientd pridueure de ertrcite fav masa sont tabsenga ertroblag tilur pe fetal de maiden saw preena tritublagtlor anormal care mu xe po anemic carentiald (engl deficienes ‘anemia) * Orice anemic datorata nei arene alimentare sa unei tulhurdi fle ubsothtie a Ferulyi, vitaminelor gi factor anemic anemie criptogenetica + Anemie a ire eaura nw este ehueidat. anemie drepanocitara (engl sickle cell anemia) + Anemia hemolitiea din Arepanvestoxd(V. acest termen anemic eritroblastics a now miseu- tui Sin. critroblastcd feta anemic feriprivis ln! iron deffiel feney anemia) » Anemie cauzata de un flefiewt de apart saa de -nbsorbtic a Ferului, caraeterizata prin seaderwa foncentraied eurpuseulare medi in hhemoglabina sub 2c) si a Ferula serie th 60 gf 100 mb Sin, nem saderupeniet anemic hemolitied + Anemie prin distrugren excesiva a evitruitelor sangu themaliza) sw print fayglitate fanormala 2 glhulelor yogi tdoleindica ‘au congenital, eum este in anemia din @repanuetoat) sau prin actions nacia trsupra evitiucitelar td gate wuetante tonice de aigine externa si produse in ongamnism ori -daturataaetiuni dis tractive excesive a unui jsut ste nga anemic nipocroma + Anomie carsete Fieatt prin scaderea concentratil de Ihemoylehina din eritevcite teuncentr Via corposculard mediv in hemoglabind sub 29", anemie maeroeitard + Ancmie earsete Fiat printre seadere de hemoglobin’ Felis mai miea deedt cea a numaralai de eritrcite, dovanvve vulumul globule smesdiu ete creseut anemic megalobiastieh * Anemis macruciard ee ae insuleete de proxent megglublagtilor in maduva osoasd anemic normocitara (normocroms) * Anumie earactorizata prin sedderva uncunt gist de hemoglabina, eonelata few scares mumarului_de entroste, volumul aeexora find normal anemic nutritional © V- anemic earential anemic pernicioasa + Anemie gravi de Tip_msveitarmegalablastic, datorita tancimalabsorbiii a sitamine’ B, pro sunita din alimentaie: este prococats Ae Tipsy Fictoralai gastrie intrinsce nd normal ii favoriaeasa Gheonb{ja Se mesa eu talburars tigestive Ustrofin mucoasel,achilie iuistricd) gb nervunse (polinestita. Sin fanemie maladie) Berar anemic regenerativa + Anemie dato itd nei hemoraggi sw unei hemolize fu eruslonen numarului de reticulcite Uilobule ros tinere) fn singe, marture linet sctivitatheritrapietiew crestute fn maducn osoasa anemic sideroblastied + Tip rar de hunnie in care eritritele cheulante, Inierome gi minveitare se aeiazt ew ‘eregtie a ferului din eritmblagt sub fama usr granule ma dispase in ined in jurul nucleus tsiderublagt). Anemia silerublasties poate f congenital sau anevrism obindita (fava curd cunuseuts sim simptosmatied in cara unui cane Ful inflamatori sau inoicati anemic sideropenied + Sin, anemie leripriva anergie * Disparitis expacitati unginis malt dea ronetiona faa deo Substan(’ ori gent pateger fa de Care era sensibilizalattetion. lad anesteric Yr anesthésiquel * Cave produce insensibilitate cal sa emerald, Sin, anrstesiant ta anestezie * 1! Suprimaren artifice anestezie, a sensibility into regi anestesie lcald sna regional sau i ansamil eorplu eaneseate yenerala) {de uhices iy Suderea une interventi chirurgieale: 2) Prerderes sensbilt ati foie pote interes una sau mal multe Forme de sensibilitawe tsensiilitaten ta Aurore, by ealdura sas In pipaite uunesterie epidurala Anestezie rexio ald prin. intraduceres solutiet de tinestezie in orificial inferior al cana Tula sacra se practicd in obstetrical gi troligi mascling anesterie generald + Anesterie prin are se afin narcizs, agent anes tevie find intvudus ‘po cate intravt rosa, prin inhale saw pe eale ree tala, V nercoze anesterie peridurala + Ancstezie Teeionald ab{inuta injetand anestexieu invspatial euprins inthe eanalul uss Fabian gi dts mater, pei ligament fualhon Tintre dos lame vertebrate, pe Finis opafizoar ¥,_apfien onanar, nce spofiaasigomatien » Apofea hing ev fo detgeoe din sco temporal Seorapes qi anteror “conducts sucky exer, En sonpande pone” Gir Sigma, apotina i apophyse. engl process) **Pavea preeminent + unos Shogo. Ur apogee,” eng. apogee, Climas) "= Moment cn stmnel aponcyrozh el aponeurots) » Mem Brana const ne conjunctive dense cre acoperd us mgeh (apo neve de veg care svete dep trbloc de aero Penta un age pa Iaponerot eines ca separ {cd apemeerotc) sponevrosita » Intamaia ine apone ‘apoplectie + 1) a, Core se roa ta npoplie wis dato 2) wy fr suff de apopexie apoptenie.° 1) lnetaren bros mil sa mai pin complet a tt Rincilr cerebete, cht ea ma ilwma deo. bemoragie coral Uinor do mbt sao roman de aiters ceebrila. Apaplexia se care terteass prin pirdorea bros onsen petistentn sali 9 foapiatic. Sin elusgpoptectie tot Cereal tae corel, 2) Prin anal, oree hemurage in interior sn unganpoplee splenic, palm nad ulerint we post equens, engl aqueous)» Care Contino apt sa cae eat provecat de apa. Fx solic aponst. Nunn pont aporitie Ur, cox apposition) + in Chirurgie uriren a dod lemente, do txcmpla dou ongane of feta apraymatiem = Toenpacteten do Torln n pret, chi doch ete a prose Yr aprasique, engl apracticy er ad Care se rtrd Ya apraxiy agro. Canesuferd de apr, aprasie lal apraxia) * Isspictaten fon ssicota migeiscondanate Voluptar, avid faetile maculae 9 digital, apraxie motorie, us AptLattererSiwe, tmalagia) + mola Fatere Sue. V. Letter. aptinlinm Us onal aptyatiame’ © Di trinunres ss acne tal seco BUD Vrcelals ADD, sister APUD. arahnean (er arachnden, ena spiders) + Care esis fin, mii Pine de pon. arahno- (ir arachno-) * Profic de npn enc indi» eae pnjen sate pane de pin ot eosul defn, subjrime!. arahnedactie + Malformatie éongen ald etedtard ce cna tn longi trod a dogeielor dele ming pica, eu falange suai) atrofe fiuwcultra Mtinie_q)piiaree as pect picoraor de panien Ur arachnoide, entarahnoiditi wubjire cuprinsd intro daromater 35 plamoter, Ea este aclati pe tats Truinderea pe faa interna 0. dui rmaters Spatial intre -srahnoids gi Piamater Gpatia subarahnoxdian) este Flim eu lichd eeflorahidian. (ad frahnoidian’ arahnoidita (engl aracknoiditis) + Tnflamatiaarahnoidl 2) Prin extensi, tne alterare a arabnoiet, inlamotorie Shu eicatieala, iolatd ort asociatd Sor leriunt ale formabisnilr nervoase arbore bronsic arbre bronchique, ‘engl bronchial aystem) + Ansamblul format din cule” doun bronhit sige situate in afara pliménilor si ramif faite lors in ett dot plamani. La Greapta,.primcle romifieati sunt onettite din cele tei bronhitlobare {Goperioara, medi 1 inferior’). la anges din cele dowd bomb lobare icaperioard gi infroard, plamanal Stang neavdnd dectt doi tobi atboreseent * Care preznta ramificati evamintece po eel al ou arbure. Ex Tipom arborwscent, cataract arhores n arborieatic + In avteriogeaie gi ebw eae, imagine sub forms de ramun, Sore se abline dupe injectarea uni produ de contrast in artera sau in vena arbovirori (ir arbovirose, engl arbo- irosis) + Infeeyie provocats de arbo Cirasur. Exist un numar mare de frbuviroe:enceflitetransmise. de apuge,febra papata, obra de cspuye Gn Geloredos faba din Valea Rit {Hinaliensy fever), febrele hemoragice din Crimeea, Argentina, Coreeo, Man- siuri, Siberia omental? arbovirus.* Grup de vitusuri ARN tranemise prin njepitura de artropode: cuprinde un wumae mare de Upon fptoyene pentru um fencefalite 3 fbr Teeapuge Ling. Asturias. Abr en \ lrthropod-barne virus § ARE inet Abe AIDS-retated com: ‘plex! = Ansamblal manifesarir clinice Monee intermedare, ale fei et | Titvreie nu sunt att de grave ea cele fin SIDA. Sin, para SIDA et arch) « 1) Segment de eurbi Girewnferngae 21 Strvetura natamicd, normala om paolo, eu spect deine curb are costal * Curtura format de 0 Coas gi cailajulcorespunaaor. are neural (vertebral) * Are posterior OT vertebre, format din pedal gt Tame verebray delimiteazl pre ting eu fojapsterioara a vertebr, nih vertebral fare wenil (ng arcus senilis) + Inet itveenusiu ce apare in jural eorneei la fin bate Sin yeroniaxon arevertebral + Sin. are neural freada crurala (engl inguinal liga- ment) * Coarta fbrossa ce se intinde Gen sina, ised anterosuperioar® pnd a spina pubiand ese format din fibre core ff sont prope ligamentsl Snghinal extern Henle) din fibre ale iponevrozel mughilui marc ablic a “domenat Sin, ligamenta! Poupart areada dentara engl dental arch) Tre format de snsamblul dingilor de ton manila (superior sau inferon. arcada” sprincenonsa Yf-arcade ourellire, engl superciliary arch) eProeminenya dincetd a feel ant Fonte a frontaluls, crenata oblie in Sus gente exterior, deasupra areadel rbitare unde se gasee apranconee read (engl arch) © Strucurd onto riehin forma areuatay termenol se Spies la elemente de natura foarte ‘teria osoea, Hbruash, vaseulr® areiform (engl arcuate) in forma de ore, areuat, Ex. fibve arforme (ner Mouse cau muscular. areflenie * Absen{a unorreflexe Sregencrativ + Care nu da remne de Tegenerare. Bx, anemic aregenerativ arenavirus * Grup de virasari ARN ce uprind agentipatogeni pentry a nate, din core unit pot infeeta gi orl Cirubul meninges coriolifocitare, Mirusol fare Lassa. Lange. “Arena” in rece! msi, deoarece areas virus prezint mil granule. areolar Ur arvolaire) + 1) Cae pre Tinta arele tine snterstii, Exe abeos (esul near, 2) Care ge rete areola (a simul) + Sop Prxmentsta caro inemy el ag inca sr mame farginazé * Envima care seindeara ‘arginina in omitina gi uree, prezents mat ales in ieatal “omulul si altor _mamifere gi care jaca un rl important fn metabelismel are arginind + Acid aminat glucoformator constituent al proteinelor naturale, Se hhidrolizeaza de eatre arginaza in ori tind 9 urse argininurie * 1) Presenja sau concen traf de arginind in-urind; 2) Maladio rmetabolichenvditaricauzat de canenta de angina, a cirei eonsecint ‘este eliminare ereseata de arginina in torn, Clinie se traduce prin tulbursrt argivie UF argyrique) + Care se vor Teangin, argirie (argirozi) + Coloratie anor ‘mal, rund en ardezia, a egumentelor, onsecutied contactalai profesional et Ssirari de angint saw administete lor terapeutie prelungite, Argyll-Robertson (semnul) (onal ‘Argyll-Robertson pupil sign) © Ab: sen conirae{iei pupitt la lumina, fir rmudlifewroa reflexulsi pupilar de ac rmodare a distana. Este on sumn caracturisie penta sifis nervoe aus, palinie generala), LArgylReabertson Dugas, modie seotian, 1887-1908) ariboflavingza + V. riboflavin ariorat Uf arriéré, engl mentally retarded) * 1) Se spune despre un Copil earui varsta mentala este eu eel putin doi ani mai micd decat.vérsta franologieh; 2) De © manierS general cel ce sufera de ariceatie ments ariorafic afeotiva (ong puychomotor retardation) + Intirsiere sau aroma Tie a evolaties afetiitais observata In stiti nevrotie; se traduce prin tulbu- ani de camportare Cagresivitat, inst bilitae, nevoieexcesiva de protect) arieratie mental (ong! mental deficiency) + Oprivea sau insuficienta in dezvoltarea facultayior inteloctuale, favind tre stad deblitate menial boeritte,idiofie. Sin, oligofrene aritenoid (ft arytenolde) * V. cartlaj anion write (fr arythmie) + Nerwglartate ‘unui rit, in special a celut cardine, care se percope prin Inarea pulsului gf fauseultae cord, aritmic) artefact [ARN + Abr acd ribonucleic ‘Aeneth (formula) * Repurzaren gra Tulodtdlor do divas tpury dup numaal de bull macear Se spune eb fete deverefo-dreapt ind mumaral Celuelor cu mice pluniobt eres 4 ere Tasty ust conta Caractral “at mut sau mal pain Ibu” fun nda petra ata tate granulgetelor. Actas formal Se exprima. grafic prin curbm Arneth CArmeth Josh med german din Munster, 1673-1058) aromatic +1) Gare are mirs agreai 9 errant; 2) In chimie se spane despre ‘btanfae care mai mul noc! de Sip benzen eau antracen, arsen (arsenic) * Corp simalu, foarte Vane ab fmt de pulbere genus, eu aspect metaie, en an numar mare de deriva care sunt (lott in dicing Simbul A arsentat (i: arséni, ens. arvenicate) *Gare confine arsenigy cre este combina ct aren. arwenieis (ra arsentoalism) + Int: ‘ein cna ew arsenic arwurh Gr. brdture engl urn) + Le te cutanat sas heoush progust de cada sau dealt agen fii precom fio diverse radi elcticate, fg fhe. Binh patra grade arsurd de Prins grad, europea tamefore [orem rsund de gradu ef dla, completa ee bole arsura de gradu ai trea, in care bulee 20 nasjexe neeona erm nor chiar neeroea Dlr sutnacente orsurd de era a patrulo, repreantats de cartoniaren tint region corp arta dentara (eng dentistry) + Prose tick‘ medisini dentro, tn particlar ea a ineesirt dingo af cover fomalilr dentar artefact * 1) Orie modificre sau ate Tre prs pin miloace artical in Carel ur ewnmen de iborta inden alter Gaulare fa un examen tmierosopi, 2) Pe trawl un aparat acivitte so crcetoaat 3) Lanne Cotanatd pido neil, in par cular pn getartera carotida ‘artera carotida + V. carotid fartera pulmonar (engl. pulmonary trunk) * Tranchi arterial voluminos care duce la plamani single venos din ventriculul drept; dupa un tract seu, fe fmparte sub erosn aortica in doud ramus arterele pulmonare idreapts $i tang arterd (i artére, engl artery) + Vas feare duce sAngele pompat din ventri- celle jnimit entre toate partile orga pismuly\. Abra. (adj arterial) arteria Iusoria + Anomaliefreeventi 3 faterei subclaviculare drepte care ia naytere in stanga si treee in spatsle fsofagului pentru ajunge de partea clive (este destinatd. Poate f eauza ‘unei difcutay! fn daglatifie (dysphagia usoria). ‘arterial + Care se refers lao arterd aarteriectazie * Diltatia unel artre. arteriectomie + Reztejia unei artere ‘sau unui segment de artera arteriografie * Radiografia unein sau ‘mai multor artere dupa injectorea unei substange radioopace, arteriografie bronsicd + Radiograie ‘dup opacifiorea arterclor brongice cu tun eatater select. arteriografie medularé + Bxamen Tadiologie al arterslor maduvet spindi Guph opacifieren pedieullor vaseula, pornind de la aorta. Sin. aortomielo aac. arteriografie renali + Rudiografie ‘dupt opaciieren arterelor renale, ob ‘puta prin enteverimul sorte abvlon hale suprarenale, pornind de la punetia flere femurnle. gb injeetarea wnat fopncifiant iodat hilrosolubil(artrio _profie renal global) 3 prin enteteris ‘mul ssletiv al diferitelor artore renale {a injectarea opucifiantulul arteriagra- Fe renal seletiva arteriografie selectiva + Rodiografie ‘dopa opacifierenunei artere prin, cateterisn seletiv al loeului de origine (ostium), pe eale femurala, humeral ele. arteriolé * Ramord find verminala a tunel artere, exre se_ termina prin apilare. (a. arteriolar) arteriolit + Concretiune clears in 34 arteriopatie,* Oriee nfeojiune @ arte- lor arteriosclerotic Yi. artérioscléreux, ‘engl arterioxelerotie) * Wad). Care st ruferd la arterioselervea 2) adj. gi Care wufora de arverioscleroz, arterioscleroza + Nuro de ansamblu entra afelivni caraeterizate prin ngroganen 31 duritaten crosednda a peretilor arterial, inglaband de aseme ren gi plc de aterom. arteriospasm + Spasm al pereilor ut ‘artere, arterita * Orice proces inflamnator care ‘afectesea tuniclo nei artere, Insotin: fuse uneori de tromo2d, vrmat uncor de diltatie, mai rar chiar de ruta arteriti obliteranta * V. endarterita obliterans arteritd temporal. + Sin, maladia ‘Horton. V. Horton articulare dentari Yr artieulé den: faire, engl. gliding occlusion) * V) Roportintre arcades dentare san ttre inte gi antagonistul anu in timpol w law pantie de ie dontara i ak rticulat Yr artients, engl articulate) posed ‘una saw iat rmulte articulatie articulation, en! Moin) * Ansamblol elementelor priv fare on 0g sf leah functional eu alt Ve artr- Sin, (popular) incheietura ff jointare). ae}. articular! articulafie coxofemurala (gl hip Guint) » Axticulayia co ones expul Fermurului eu eavitaten eotieida wos ‘hae (articulatia soldului fr articulan Hon dela hanche’ jculaie mediotarsiand (eng. tran averse tarsal joint) + Articulate care Tunegte primul rand al oaseor tarsi feu eal deal doilea, Se eampune din oud orticulayi distinete: artiewlaia ‘tragaloseafotdiana, intern 9\ artcula fia cnleancocuboidiand, extern, Sin. taticulajia Chopart articulatie scapulohumerala (ensl shoulder joint) + Ariiculatia ce unestu fapol Ihumerusulai ex cavitatea gle ‘noida a umoplatului (articulayia umes trl fr articulation de. articulatio. tarsometatarsia ‘eave une upul cubuil gi ele tei ase ‘coneiforme ale tarsubai cu baza eelor ‘inch nase metatarsiens, Sin. arteulapia Lisfrane. articulatie uncovertebrala + Articu- Tayia dintre fata superioars «1 aytize! semilunare (uncus) 1 ane)” verte corvieale 4 fata inferaardé a vertebrei situate deasupra, arirs, avtro- YF arthr, arthrox) + Pro fe! de-anige reach petra atic aie, artralgie Ye arthralgie) + Dureve articular, artriti Gough. arthritis, arthrosyno- itis) © Toft unl uriculai poate fe acuta sat erinied, eomsevativs ‘unu traumatism sau proveeata de Tala (reumatism articular acut, gta, poliarteité eronica evclutive, gonocucie eed nrtritd eronied degencrativa (artrith uuscati deformanta) » Sin. ariroxé univitie + 1) adj. Care se refer a 0 ‘urtrita; 2) ad). gis. Care sufers de artita de ret arteitism + Nomu de ansumbly dat altadata unui grap de boli considerate waite, eae afetats mai mui meen nia familie}, coracerieate inno ‘esnngial prin diverse darert gi ullurri legate de factor de alimentatie: abexs tae, gut tia iliard, astm, wom, migrona, hemurvisi. singe. concsptal ‘este eset, termenl na trebute Folsit artrocenteci (fr. arthrocenthese) + Punetie evacuatoare a wnat revirsat Intranartieular. artroclizi fr arthroclyse) * Spalatars ‘9 unel eavitay articular, artrodezi + Interwertiv chirurgieala fpentra blacarea definitiva. a unei artculatii. V. anchilora artrofit Ur. arthrophyle, engl. arthro- ‘Phyte, Joint mouse)» bxcresceng’ Dalologies, osoneé sae cartilaginowss, Inir-o articulatio; se poate dotaya. gh pli libera in interoral artrogratie (engl arthrography) + Ra: iogrofia uni articulsii in care $8 Introdus un gee larvogrofia gazonsé saa pnewmearirogrofie rau 9 substan ‘pach pentru razele X- (ortrografie pact) AschoffTawara (nodulul) artrologie + Partea din anatomic care trateazd despre aticul rtropatie (f- arthropathie) + Leziune articulara “de origine nervoasa (ex artrupatie tabutica artroplastie (artroplavie! (en! arthro- plasty) + Operatic plastica pentru refi- ferea suprafayelor articulave in vedere rostabilii fanetionale tartropneumogratie * V, pneunoarir raft aartropode + Incrongaturé de Ginte eu simetrie bilateral, all etror cory, acopert de v carapace dur, chitinnss, ‘ete format din mai multe seymente $ ‘este provizut eu membre articulate Din ea foe parte insectele, arabnidele ‘paian-jeni gt acarien) 9 erustaceele artroseopie’ + Examenul interioralah uno eavitaiartieulare eu ajutorul unui Instrument special numit ariroscp, fartrotomie + Ineisia une nrtieatat artrozi Yr arthrose, engl. nonin« flammatory arthritis) * Aiterave dis tructiva a eartiugilor saw fibrocartila tgilor articular, de atard dagen ivf, denotind un fl de. fmbttrénive prematara. Prineipalete loeaizari sunt foldul (cosortroza), gennehial Uyonnr: fru), colusna vertebrala tcervicor Lots dorsariroed, lanbarinosa, disc treed), mainile (ienrtrosa degetulus ‘mare, piewrul (halus alg. Sin astevarirva deyenerauva, artrua uscatd ‘eformanté, oririta eronica diene ‘ative, reurmatian cromtedegeneratt As + Simbolchimie pentrnarsen Corsgni) ashestoza + Afectiune pulmonara ‘moconioza) eaueata de inhularea fala do ushust. ascarid (asearis) (eng! ascarid) * Vierme nematod, parazit intestinal, de forma ailindries, lung de 15-28 em Sin. popular (um) limbrie (fr. lombrie) ascaridioz’ (engl ascaridiosis, asea- losis)» Infestarea cu ascarith tulburavile ce rezulta (mai alex goxte intestinale. wirsatur,diares, a dicta), Aschoff-Tawara (nodulul (engl atrio- ventricular node) * Aglomerare de esut migenrdie(fesut nodal) specializatascita 36 37 ateld Therventietar, Ta nell planet truly Din avs al pleat icf His by eb cara, nal Aehattewaraenmandnteawaisin ‘erate went de a xsl Bh Flack, prin ats, etre ventricul. prin Fatermedial faseiuiulot His, Nu Jinpune propria rit eardiae deed unis ptalegice, Sin. sad atriaven: retails hf Karl AM baxbw tnntamopotalae german, profesor It Marbuigs gut In Pressing Bs. Tac IND; Terra Suna, nator palo inane, SETI) abcith Gr seite, ang! aecites) * Art ular de lighid fy eavitate perto reals avand dept en baste feuki in eardiaes si ie hepatic. ascitic ‘chilousi Ur ascite chylousey chilopesitonet rie tack + V.rvieneina C. Metpates ett aseprainy 1) Absent Gai aan media deter Shunt, 21 Anwombak de mast feet, a sabtangelar sh 0 ong Inetow a a aneapeinr Gall de ape in pret devinfectote pri imtisepsi aseptie + Care se rer In asepsies ea Tia eanine perme. Ex. meenoea fasephih a uns Ant. spe snsecuat (ena asexual) + Care 99 240 Tex Se spine gi despre fazn de Atorvoltare a uni argamistn 6 rept docereasiuati Uiyet untred 0 anfixtant tonal ayphysient) * Core ravens tio syne fo spec astiaie test supa) * Aosombst aur care de In opr frvarganism, Asia pate prose Cay pr supeimaren atest ‘Serie nce, eta torres prema pi strana, spsnaure priv wien ptunare de ter ah prin pati get Testa prin dete de Pixar ® Exige de etre homoRlabind tn, afta) tne Pr symétie, og asymm hry) * Absent oricdrel simetri, fod imetrie) il ry engl assimitable) » Cave mila (Jr, engl. axsimilation) * (0 soa Sire onaame 2 Actiiatea mental sted weil penta fscelmeranor anh seme mentale Oost Jimptomatie. JF assymptomatiqued eC na se manifesta prin simptome ive Ex. diet asimpuomatic rasinergie ifr axynergtie) © Absent Tuwndansrt inte migearie prose Shnteacile muscular. (adj asinersie? asisten{a cinculatorie (eardiociren ore) eg! eirentatory assistance) Oana qiseelor fate mente Temediert temporaes sane insub tiene rnrinee seule asistalie Ur asyatolie, engl asystole) se naficcn(h eiaed pba ermme denen ASEO # Al pentru antisirpticine {octal enuf asoctal) Se spo ecpre_opersmntineapabilt SOx supe noenor st ia site aipergitors. pulmonars Ur asper ‘ilar ptmomaired + tei» Fevcorhmtar patna ea @ eer roneupieas Aspens fugates Go persis Se poate movifeta pon Soon un gem mt vote mgcoriquel reat bei Paint arpergtom, format ain ie fungice eopand. "0 civitate. presi tenth debit stant Enea din Tah auperirt pulmoner. Aspen fete proven hemoptsh ne Frome eave aspermie Gasper mise sn spermel prin Scat sau prin imitation val aspirin © Sin, pent avid neil Sms este nome deus. penne ‘aceasts subsLangi tn majoritatea arilor astarie (f- astasie, engl. astasia) + tn apacitatza de a pastra stajiunea verti} in urma inedordonarti motari dar far’ paralsic. Ea se. ingoteste fapronpe intotdeauna cu abate (astate schnzie, ad, astatie sau astazie) aastenie (ir aathénie) + 1) Seiderea forfelor, sabiciunen starii generale; 2), Slabirwa Tanetilor unui organ saw a ‘unui sistem, (ad, astenie! astonie museulara * Sin, miasteni, astereogronie » Sin. slereoagnazte ‘astm (fr esthme, engl. asthma) * For- ‘made dispnee caracterizata prin dificult expiratorie, insoyta de un agomot ier (wheezing) Tn limba} clinic, aan brongic astm adevdrat sau sential afeetiune pulmonara care se traduce prin dispnee ce poate sarveni prin accese paruxistice dacorita igus {isi brombialelor, ew edem si eregteren secretion) poate’ duce ln meufieien\a ppulmonarn ‘cronied si la insuficienja nimi drepte turd pulmona astm cardiac * Crizh de. sufcare ‘survenit?- mai ales noaptea ta bolnavi eu insuicien{a eardiacd, eu staza pulmonar astm eozinofilie tropical + Sin. pneu nia esinofilia tropical, ‘astmatie » 1) adj. Care se refer la ast; 2) aul is. Care sufers de astm brongic astragal (nal ante bone, talus) * Os Tarsian stieulat in sus eu cele down ale gambei (iia 9 prunes, in jos fu osu) eleafulyi (ealeanou) gi inainte cu osulscavid. adj. astragalian) ‘astragal aecesoriu (supranumeric) * Sin ost erigon. V-trigon. astragalestomie (engl. talectomy) * Exeiziaastragalulat astragalocaleanean * Sin, caleaneo: astragalinn astragalonavicular (engl. talonaview- Tar) * Care se veferd la ustragal si Ia ‘sul navicular sat seafoidul tarsian, V. axiragalisayoidian. astragaloscafoidian (engl, talose ‘phioid) » Care se refer la astral sla feafidl tarsion sau osul naviewlar. V. estrogalinavieutar astringent * Cu efect constrietiv asupra tesuluriar astrocitom (f- astroeytome) + Tamora ‘2 sistumului nervoe central (corebe, fmisfere cerebrale) constitaita din proliferarea celular nevruglice stelave (astrocie astupare (fr. engouement, engl ‘choking? * Obstruarea unui canal sau fs uneicavitai prin acumulare de materi. V.dop agchie (Jeapa) Yr. éeharde, engl ‘plinter) + Mica bucata de lemn sau de rtal patrunth accidental sub picle ori sub unghie. agteptare (/r. engl expectation) * Me- toda care consta in a lisa 88 acfionee miloacole naturale de aparare ale onganiamului gi de anu folesi decdt rmiloace igienice gi dietetice, pind la pariia unui simptom semnifictiv fare impune un tratament. corespun ator. (Sin, metoda de agteptare) AT + Abr pentru antitrombina ae Yr attague, engl. 1. attack, 2. stroke; 3. criss) * 1) Acges brvce care ‘marchenzd debutul nei maladit 5 fare survine in cursul evoluticl sale; Jn limba clinic, apoplenie (atac core: bral: 3) fn limba) curent, sin, cu eniza cerebral * Sin, neuroleptic. wraxie * Linigire moralé, detagare, indiforent satavisma + Reoparigia la un descendent a ‘anor earactero recesive care au ramas ‘naparente timp de una sau mai multe enorati (pe care paringit imediati mu le aveaul- tad), atavie) ‘laxie * 1) adj. Care se refer lo ataxie; Byaah gi. Care oufers de atanie ataxie * Caordonure defectuoasa a migearilr, se poste manifesta in fafiunea vertieala (atasie satied), in timpul mersului (azaxie locomotorie) sau in cursal exeoutaii ned migeari {ataxie cinetio). V. Ramberg semnud. tel, atelo- + Prefixe de origine greach pentru incompler, indiedond insufiienta fn dezvoltarea unui organ sau a nei pari a corpului,observata la nagtere. lela Yr attelle, engl. brace, splint) #1) Plangeta mai mult sau mai putin rigid (lemn, earton, metal, piele tabieita ote), plasata in afara corpului entra a ae conjn o diformitate sauatelectazie mtetectazie pentru a se menjine imohile fragmen- tele unui membre facturat ov luxal; 2) Presa sa pled metaiea ce se fxeaza in gurubari tou prin ligaturare pe cele Goud fragmente ale unui om fracturat, pentru a le mentine in pozitie norma upa reducerea fracturi. Sin, els atelectazie (ene! atelectasis) + Dep ‘area alvelelar pulmonare care xe oleae de aor g) s0 retructa: cauzele principale sunt stenoza i obstructia brongied, Atelectazia poate facut sat cronied, masiva ldbara sau segment Leziunea se Insujente adesva deo rutractie # jesutulat pulmonar vec, (od, atelectatie sau atelectazic) aterom (jr athérome, en atheroma, ‘atherosclerosis) * Depozit lipidic ae fcloare ilbuie, care se fermeazd pe feretele intern al arterclor. Placa ate Fomatoatd se ponte ealefica sav ulcera Vuarterigcleross. (ad}-ateromatos) ateromatazs /rathéromatose) * Stix ea caraeterizata prin multiple si in- tince deposite de aterm atetora YF. athétose) » Tolburare neu logis constind din migcart involun: tare, lente $1 ondulante, predomindnd la extremitayi. Excitatille si emote amplifies migcarle atetorice care, ta repaus, se atenueaz8 gi dispar in timpul ommului. Atetora se observa, Insotitt Ge ulte seme, in afeetinnile care {ntervseazd talamusol i hipotalamusul (de ex. unele enesflite (aij. atetozie} aticd Yr attique, engl epitympanic recess) + Etajul superior) cutie tim- ppanului contindnd eapul eacanul orpul nicovales. Sin. recesus epiin: panic aticita (f.atticite) + Varictate de ott rmedie in care inflamatia acult sau fronic xe referd in primul rand la ties Sin, epitimpanita aticoantrotomie * Sin, anroaticotomie aticotomie * Deschiderea atice! prin ‘trepanatia temporalul atipie Ur. alypique, engl atypieal) * Care se deossbeste de tipul normal Ex, pneumonie atipies (pradusa de alte etilogit docat de coa pewmocacies) atiroidie (i athyrotdie, engl. athy- ‘roldism) + Absenja congenital a glam 38 ‘serotel trvidiene eare determina mie dom fa adult su eretiniam eind este eangenital, atlas + Prima vertebra cervical; se artiewleazd im su ca ono! veepital, far ino eu vertebra axis. (aj atl atloido-axoidian + Care se referi Ia atlas gil as atmosfer + in suns lang, orice strat ‘garos care Tvelogte. un astra; mai Specific, stratul de gaze care inveleste ‘Bohl terestrs (ad). atmosferie? stom + Ci corp simply, neviru eleetric, suscepti Si intre. in. ecmbinaii -chimice. Se feompone dinteun nuelew ce exprinde particule nuuire (neutroni) st particule poaitive (proton) si dinteun strat periferie eu particule noyative (elec thon. atomnie? ‘atomizor (jr atumiseur, engl. spray) SAparat destinat x2 disperseze un Tichid in particule foarve met su form de jot sat nor. Ta modicinn se folosese diferite tipuri de atomiznare penta tadministranea anor medicament, iar jn dentisien pentra toaleta qiniv dent ‘atom (ong atone) * Ex. constipntieatond. atonie * Care. ga. piendal tonasul ‘normal. Bx. veziedatonie, toni (engl afony) * Relaxar, slabine ‘sau seidere a tomiitati normale uni ‘organ, in apecial a tonasull insite tmieitate, atonie musculard + Sin.miafonie. atoxde * Lipsit de toxicitate Atrepsie Ui uthrepsie) > Stare de ‘dematrtie grav a unui sugar, caracterizata prin slabire extrem’. Se fsciozt tulluiri digestive (iaree), Ssuprainfoeti gi diferite tulburdri metw- Toliee, Atrupsia este escort irever siti atrihie (atrihozA) ( atrichie) + Ab- senga completa a pra; este de obices congenital atriograma + Sin. auriculygrama Atriotomie * Inciia atriului are fm eursul unor intervenii pe con imuriculotomie. atrioventricular + Sin, auriculoventr face Sin, atritie (Ur, engl attrition) + Eroziunea Piel sau a une! alte supratope ide ex Smnalgal dentar prin fveare atriu Ur. oreillette, eng! atrium) + Fie. ‘care din rele. dowd eavitay cardiace situate in spatele ventreulelor, la bua faundulai, Ble sunt desparyte de pere tole interatrial Atriul drepr primoste singe venos din venele cave superiaare f inferiaare gi din sinus} eormmarian, ol comuniea ea ventricilul drept prin ‘oriicul tricwspidian. Atrial slang pr muste sdngele oxigenst venit din pls mani prin venele pulmonare; el amu: fied ety ventrculal sting prio otleial ital V. ure atrofie (Ff. atrophie) + Reducoven yrou: ta gi volumufui un tex, organ a tunel celal; ea poate f ztolotea sau patologiestereditard, congenital, dee rnorativa ete). V.invotufe, (a) ator fiat, atrofie) atropind + Alealod uxtras din beladona, ‘eu adtione parssimpativalitiea (spss Tite nibit sere dministrat sth forma de sarari soluble pe cule arala sau -subeutanata, jar oftalmolugie, Suh forma de colin, pours dilataren Pupileor. ism (atropista) * fntuxieatic eu stropina st beladona atropinizare + Administrarca de tro pind in stop terapentic, ma ules adm: hstrarea de piesturi in oeht pentru “Batares pupielor ‘Au Simbol chime penta aur. faudiofon (fr. audiopkone) * Aparat eustie destinat persoimelor ce xuferd de nurditate; se flosese oasely evans penten tranamitenea vibrajilor snore herwl sai mudiograma + Graf uit eu ajutoral unui euiometru; exprims gradu de nenitate audits udiologie + Stiga care studiazt uel raters + V. ortet audioprotezist (engl. hearing prothe- fist) Specialist cure se cups cu spuratele necesnre colar eu deficient de aur. Oeupagia presapune alegere, adaptarea, eliberarea, controlul eficien {ei imediate si permanente a protezel Diitive xh eratia protien def aurificare ‘ontulul de aus. in Brana, exereitaren fceste’prafesinns nan pot fae deed cei feare sunt deetori in) medicind sau hroed’ «diploma de stat de audio broterist fiovirual * Care se referd la trans ‘mitere prin auz i vaz iditiv Yr auditif, cng! auditory) Care se veford kt gue, Bx. conduct nite, aeuitate audit, suditie fr audition, el audition, Tearing) + Royse de nscale sam, dle oi; poreoptia suet clo: aur (or, engl gold) + Metal preyos, Fourie moleubsl,inoxidabil in or, existent In aczh Sub forma de aliay eu fugint sh cupra, aural este folonit ia dentate. Compugtt sai au proprieta ‘untseptice pternice, dar nant tte se Folosese ines hele. xaruri ina mental afeetiunidor seumatismale Cer oterapie), V.aurie. Simbal Au aura © 1) in vechime, nume dat senate’ ie aula, de rasuflae fin latinal aura, ‘impita de uncle perswane ales ineope evizle de epileprie, 21 Ir prwcent, msamblal ih, encativasenaarale, vegetative sau psihies, eae marcheiza debutul ‘nei eri le epee aurvamicina + V.lortedraciclina fire (ir aurique, engl aurie) * Care so refira la at eave i conine sa care A uulizeara, “Ex, Watament aurie Accentul murie este necesie pentru infelegoron sensu ide la cur aurienl (nel, wuricle of the atrium) * Diverticul care prelungeyteatviul Arept sn sting aurioulor (je eurieutaire) = 1) adi Gare se ford ta ureehe saa ta ‘urechiugh on srieulol cardia 2)s. Cel ‘hve det as deyetul ni surienlograma (ong). atrial electro: dram) + Partea din vlectrveardiogram fare corespunde _actvitagtatviul (ouriculului funda P. Sin. atringrames riculotomie * Sin azriotomte riculoventricular » Care se feed la soriculele gi ventricalele imi. Rx ‘nies narienlaventiealar aurifieare (fr, ey aurification) + Pro ‘ed's stomatulagie de obturare demttrd fe eonsta din umplevva cavitait ear“auro- « Prefix pentru aur. uroterapie * Sin, crizolerapie, auscultatie (fr, engl. auseultation) + Examen modieal eo const din avcultarea agomotelor ce se produc in interioul corpului. Auseultarce poate 6 directa timediata), apliednd urechea pe parten ce trebuie examinala sau eu jutoral unui stetoscop Queda). (ad auscultatoriu) aut, auto- + Profixe de vrigine greacd pentru ‘sine insu autism + Picrdere de contact eu Tumeu ‘exterioard, printroreplicre. in sine insusi, un’ mod de qndire dtagat de rwalitate gio predominant’ a vietih {nterioure. Avtismul poate fi manifes: tntea une schizorent autism infantil engl. early infuntile ‘autinm) + Avutixm ce exist dela hnajtere saa incepe aproape intotdeauna fn earsul primelor treizci de luni de viata. Raxpunsueile la stimuli auditivs fi uncori la cei viauali sont anormale gi urvin de cbicei grave difcultati de ingelegere a limbajului vorbit. Vorhiren teste Intirrints gi, dacd ea se dezwltt, fe caracterizeaza prin ecolalie, inver farce pronumelar, imaturitalen struc: tani gramaticale §) meapacitatea folo sini tormenilor abstract. Nivelul de inteligenta variaed de Ia inudraiere importants Ia normal sau chiar peste normal, Sin, psiho2d infantla, sindro- ‘mul Kahne autist + 1) adj, Care se refer lo aut 2) adj. sis. Cure sufera de autism. autoucuzare (fr, engl autoaceu- isarion) * In puibiatet, varietnte de Aelir in care subiectul se acuzs do fapte role imaginare sau exngerate fa de realitate; este vorba aproape Molden ‘una de melancalii san de alewoi autoaglutinare (fF, engl. aulougetuti- nation)» Agiainarea evitocitulul ‘unui subieet co aglutinine aflate in propriul su ser. Sin, aufokemaglu autouglutinind © Aglutinine prezente in ser, care sunt capabile, in unele fendi(it, sf aglatinea® globulele rogit din propriul singe. autonnalizi Yr» enw! autoanalyse? SOlnervun ie xine qianaliza unei 40 tulburdri mentale gia eircumstanjelor ‘are ocunditioneaza, autoanticorpi (engl. autoantibody) *Anticorpi ce apar prin stimularea manifestata de un antigen provenit din propriulorgnniam (auloantigen), in ‘spueial dinteun fosut sau organ infectat br zat Sin. antcorpi autolog. autoantigen + Substan{a cu proprietai fantigenico (imunogen) eliberata de Dropril ergenism, Sin. entigen autolog autoapirare (ir. autodéfence, eral ‘elfdefence) * Ansamblul de’ meee isme inlemne prin care. organismal wugeste sf igi menting echilibr bio ogi normal clav * Recipient de metal, do obiee cilindei, cu pereti grusi, eu inchidere termotied, folosit pentru storiizarea prin vapari sub presione a manusilor, pan- ‘samentelor,instrumentelor ete autoerities (r autocritique, engl eriticism) + Facultaten de 0 apre ‘propria comportare si proprile acjiuni. autogen (fr. autogine, engl. auto- igenour) + 1) Care. se pradace sau se females Pied interventiistraine, 2) Gore. se formeaza in organism. Y. nile autogretis Yr autogreffe, engl autor raft) » Greta cu jecut prolevat chiar 4 In subiectal earo o suport. Sin. gre ‘eutoplastied (autolo). autohemaglutinare + Sin, auroaglu autohton r. autocktone, engl. autor ‘ehtonous) * Care trijeste acolo unde ste niseut. In medic, 0. spune despre 0 infee¥ic eontractana. tm locul ‘onde triegte bolnaval. Sin. indligen autoimunitale YF aulocimmunité, ‘ent auto-immunity) » Stare ce rezul- {a'din imunizarea unui subieet fata de strictur propri, Se poate pune tevin prin prezanga de anticorpi fat fe structure propel interesate. Auto- iimonizatea ponte duce la stéri pata. logice, printre eare fupusul erfematos ‘oul diseminat.W. boat auto-imund, autoinfectie * Infectie produst de ger ‘yeni dee preven) in organism gi care At manifests in urma ane! diminud a Fevistengei generale de aparare sau dtr eauze veazionale at avitaminza ‘autointoxieatie + Intoxiatie generala ‘eauzata de toxine produse in organism care se seurmloasd aieh divorita Climinidi insufiiente, Sin, autotox autoliza (jr autolyse, engl. autolysis) * Dejysadare spantana po cane 9 suport toate tesutunle, in grade diferte, sub setiunea enzimelor produse de proprile tele or, amtolide> utolog it autologue, engl antolor gous)» Se spune despre grofy pre fewnta hin de la subieetl in eauza V saute, eutotransfice antomation + Efectunren de migeari ori tte invaluntans ee ae ober fn unele bls teplepsic, pins Tuhacinatare, smn fomatizare | Yr automatisation, ‘engl antamation) * Trapalirman fonei aetivieagh soluntare in etisitate fatto at Fined repetares Fonte fivevonta automutilare eng! aulomuitation, velfimutibation) » Mohave euluntar’, fe survine fn uncle enan de ullenn{ic mental Este pratiewta anwar ds suliee{i core or af srapo te uno blgagin sone sopra ias tween tmitar, aetzare in justqied Ft pente tiginerr un nae PiaeenarsiV ‘icinitacriee teeoren aiilonomic + Indepeandenga funcional autoplastie + Repararea unui rt distrag sau 9 one pargh mutate, eu orntun! prelosate "de la persaans vpn, Sin, buoensplantare. 2). sutoplastie opsie (enpl aulopsy. necropsy) * Examinaren sistematied n fotrel Cadac vederen stabil diigmoat fului sia in stop medicolegal.” Sin. eeropse, aulopunifie (autopedepsire) engl selfpunishonent) » Comportaren wnat Folnavi ew nevrurd sau psiho23. prin cane se supun e: singuri Ta pedepse. mai ‘ult aa nai pain severe, penta pte autosomal + Termen ee trebuie evitat. Wnutasomic nutostgention Yr, engl, antosugges- Vion) * Sugestie apseula spontnn Ta person, in afara de oniee influent ‘utotoxemie (autotoxicor’) * Sin ‘ouleintoxicatie. autotoxing * Toxini produsi in ong: ism, capabil sisi impiedice. funeyo parva gi denvoltare. nutotransfurie + Transfavia la © per sonia © propria singe, prelevat fna- inten snes interven chivurgieale sn kerande su stocnt in peealabil in ederea wnel operat, Bste practi eo ovine relativ curents datunta peneo ulus sinfeetini eo HIV (SIDA) prin toinsfurie, Sin, crmsfvzie autlog’ autotransplant * Prigmental de fesut folosit in autoplastie ulotransplantare + Sin. aucoplastic wwaccinare (autovaecinoterapie) *Tritament cu vaceinuri preparate din orment priveniti ehiae deta. bulnavi autozom (jr, engl autosome) + Fivcare ‘din crumuzami ce alestuiese patrimo- nijul genetic ab une persoane, exceptand rumsaomit sexta theteroceomoeam) Gout are 44 ayitozumn 9h 2 eromezomi sexual, Cei A autoaomi formears 22 porch de rom ite (pore Alar nu sunt logagide sox, find prezenti flat Ta ote cat ha baie care provir: in aceeagl deseorlenga, iar (/! ausiliaire, engl aust ary) * Oriee hucrionr sanitar de nivel hneprufesional, care ajati pe cet avdnnd caleane aun Yr oui, engl, hearing) + Simpl sul, Ve uit AV ® Abr, punt atrioventricular (lo. ita st ale ip euatmvcardiografiel versiue * Dezjuist, repulsie declan tnstinetay. Ant meena AVE + in ECG, simbo! pontra derivativ ‘unipolar’ sygmentata, in eare electro dul xplorator exte fixat pe gamba stinga (Pde la englezeseul fot: pcior. aviar (jr aviaire, engl avian) * Care se rol la piste. Ex. pest avian, avirulent + Cure ste lipsit de viruleng. favitaminora I, + Sin.Seriberi. avitaminora C+ Sin. seorbut avitaminora D + Sin. rahitism, avitaminoza PP + Sin. pelo’ avitaminord + Orise afecfiune sa ‘ansumnbli de tallurari care Survin end frganiseaul este lipsit de una sau maiavivare Tle vain, En ena roe sin carne akimenare, at ven din causa one albu de ferabyie digetvd sau de lize meebo ; avivare (fs avivement, engl. avive- ‘ten, fronting)» Pree chiar al eave contd din wast burelor She pag (eae ae dove af reunite prin sutrd) gua ube! suprafte de feane pontrafvorzaren cate avi" fn BOG, smal yeni denvayia nolan cae lal explrato ste hat pe brat sng (in ong Sse eft. se savor ( avortement, engl abortion) Papulea sponta ale tere! ana provera aun ft sain ef Sai prin, taint de (80 ie devin inraturnal. Veabure ANH © In ECC, simbol pont dervaia rior in cy elt explrator cae aac pe, brajul dren (din gine ht dre sen Geman)» Aion oa slg mui les un date, az corebronpinal. Ur. ase cérdbro- inal, eu central nevrase) » Par ce hema nero contin Tn Sania a canal sahidan, uprin Sdn ental gh mada epnoa ¥ Eten nero ‘coniral Sin neiros een : any ack fase, eral. axis) + In ecanch nis “drepla, real sau fem jul eri pie econ roti ool corp (a. axa anente Yr asénique, endl perm free, ‘pecific pathogen free) * Se sane ‘Roper anomal de nbarowr tat de Grice ermen aaproBe sad rospectiv one averoftel (r axérophtob + Sin. in mina A, aia» Gaye erful axa uni com Sar (ir asillatre, engl, aillary) Gare se refed la sil. EX. panlion fila orb lard ssid (alee engl axilla) + Adin ‘rd ath ert rie ea superoard iar w raf B pereele lateral al tral. Si | Retr ear. a. asda) 2 axis + A doun vertebrd cervical care ‘este prevazuté ev o prelungire (apofza fodontoida) in jurul eareia se executa rmigearile de rotatie ale atlasulu, (ad. axoidian) axon * Prelungire nied gi constant a eluted nervoase, avind Jungime vars Bild qi reprezentind partea esenyald a Bbrelor merase, Axonal primeste mpolsuri mervoase'dv la elula fn eare {gure origina gi le transmite centifag In alte eelule nervoase sau Ta ongane eet Sin cine axon azoospermic * Diminuarea numarubat fe spermatiasvi in sperma rot initrogen) * Corp simpli, gan neal nade, xr Cormenza TH: din Wollmul aerulal atmosferie, Are un co Tmareat de mademtor al tet foxigenolui in wapirayie gi punte predice embulii garoose edud rAindne Supasaturat in qexstue. Rolul stu Hhuloyie este important deoorece intra fn comporitinqesutlor animale 3 vegetale sub forms de acid aminat, ‘leas, Coutrar numel oe Vina este ‘Simbel N. tal fe uti mows) aoteie + Cingsrtin in ange, proveine) pee este format din azovul are itor pace ait treatin’ gf crmsine sorta ee Sasa daa sang cre (iperesrgml mates a ena (hat otal hear tentea ea chiral see ees fv! no ebrargstoinl. 1 spun de aati ete nese on Guten et'de arte, dare eos thi seta neposi. rel “ina general ce anit: port (sty votemte) avatars Hminareexcsvs fn rid re ge ait compa sata oh seats) arigos (vena) tengh azygos)» Feere dene tet ene npr care Tea Pe teu ant vertebral trie, ee ‘area vend neigos la drenpta gicele dud tiene miei aziges ceene heniazigos) W stdng i unizayt de intensitate sonora bel; 2) V.grupele sanguine ABO, Ba + Simbolal ehimieal Barts 8 beta) + A-doua Bard a alfabotulai sree Babeock (operatia) (engl, Rabcock's Procedure) + Rezee\ia partial a ree tului im cancer. ‘Rabeoch William Wayne, chirung american din Philadel hia, 1872-1909). Dabesiord © Bosla produst de un protozuar din gen! Baber, transmind fsezional la om de Ia animale, prin intemediul unei efpage si manifests prin febra, anemie hemalitics, icter, hemoglobinurie, ureort insufiientd renal, Agental patagen a fist desenr port, im 1888, la hovine cu hemor flobinurie, de eatre baterilogul romiin Victor Rabeg 184-1620), Mabinski (semnul) (engl Babinski's gn) * Kxtensin Int halucela, awociata ciiteadath «a exten elon Inlte deete emuud evantaidul, provoeata deo exckatie mecuniet ‘munginii externe a planted in madd normal. se. produce loxin deetlor yeflesul eutanat plaxtor), Semnul tui Babineks este patelogie dup virsta de 18 luni, ardtindl o lezane a facilis iramidal. adenski osel” Frangais Felix, neurolog din Pari, THS7-1832) act "tensl, bacillus)» Nine dat ‘microbilor in “ora de. stony. th tubereutos,b tif b,pestas er) bacil piosianie + Norwele dit de ube entra Pseudomonas eerie Duetlar + 1) ad Care 9 seh 2) ad. gis. Balnav de babes sdimina hacil tubereubs im spats baciliform + In form? de hull ‘haste a Macitlus pertussis * Sin, Horditelln peruse acilul pestel + Sin, Yersinia pestis « ‘spent ciumed(pesteik bactericid * Core distiuge bacteria V bacteriostatic. Dacteridie + Nume dat in mod earent -bacilulai efrbunclai Wacillus anh “aie. bacteric (engl. hacterium) + Miers Prin acne V. mar Gor fii unt boeerit Bacterile 9h wineries Sunt couse alesse mai ievente inf (a, bacteriams bacteriemie = Prernya bacterilar in singe Inacteriform + in forma de hacer heteriofag + Oris virus care, ife ened borer yi pote le titra lacerated). Bacterolag prone rare speitate na nna peat ftnomit_grop ae’ acter dar, chine entru 0 apesie ao tun bate Fant Abe fag bracteriolizd * Lienren hater, spun and in sera mori lr sn proven deantcort apc acorn mu decir hacteriolizine * Antico cu afinitace pertain microogunim capa Tprovoace la Incteriologie tng. bacteriology) Stu divl bactrilor trata Rete fon de vith ete) V miele int bacteriology Inncteriostatie + Care impiedion mali liane tleoengoiaonon fora fe Snr V htt Inacteritoxina * Toxind elawratt a» acer bacteratrop * Core ae oat lectin pou ctrifegl wpa) dacteriurie« Proven in numa wae iva hace ana Bacteroides = de baci gram vbi, care cuprinde: mal palagene pentru am, ili a} unor infects diverse (supuratit g ritori, wrioare termenul a shades badijonay emul painting) + Peres: lures pielii san a mocuaselor eu substan medieamantoosd, de regula anvsepties. (adj, hudijanat) agasozs tena! hagasse worker lung) + Boul peulesionsléwbervatd Ta cet ce manipulensa reriduuri uscate de trostie de zahar thagassel; se manifests prin tulhordri, respimtoni: tuse, disnee fala, Z Vaker (ehistul) lene! Raker's evs epticemiih Kivwella, Sine ‘nloeait saraorl) Bakes (dilat Surtapoptive. ak Ring, 19-189) ake (alatatoral)* Th mec seal im forme, groat Talim rand ta explrraa a Hines steal ade woes 3 MAL" Peru ponte Brtvh on ita, bala balanos + Pref de eine react, inddnd. lope, ot andl Feseait pata * Garo se refers 0 plana erisli rer vant * dalam cone’ san ul pea balanopestit + Infamate « mocsaes landlavepu wdlaneprenfil* Coca c rfid Ia aland’g preva, x yoga’ repute ale Uh bave, en dre)» Saliva va rll rom un acon ‘Rem din ura Hater sas Bina utr wt neal de cae ell i: balayage, en scanning) + epanretnpan pel, ec a occa sana sande ah Spores cemationn md grat, a Sp tae. and dra tn Sarcele, imagine prota pe Sh Scan! vatistocardiografe halisogvae) + attends flo rca Aloe cor peril organ cu suvtoral amt Bofecagref mi | Sino fonte dice ao corpul Gee sneh tteorea al 1) Primele stadii de SRN icwoltare a embrionvlat end apare blastedermal. 21 Reprodueere prin tn marunre. (a, Blastogenetie, blasto- ntracie anormal te dvats fre vara 3 muse : brief al plese Pte apare enter ulfstome tend, blastoma) * Tunorn ils in corel Me eer devas efarotomte* Trent pleopei, msi Ehibmogae al nei sami y) lemon + Pf decree satis tele cut 53 blenoragie (engl. gonacoceal urethri- tis, gonorrhoea) * Boald contagivast produsa d» gonoco, caracterizald prin inflamayia eailor genitourinare, "cu sourgerépurulenta gi dure la mictiune. Se transmite de regula prin contact serual. Sin. gonore, blenoree * Orie scurgere cronica muco: purulenta Bloc alveolocapilar (engl alveolar ‘capillary Block) » Tullurare in dif tunea oxigenului din aer, prin perctcle talveolelor palmonare gi eapilarelor. Se atoregte ‘unei ingrogant a pereilor alveolar, coea ee conatituie un bstacol pentru achimburile gazoase intre alve dle gi capilare, loc auriculoventricular (sau atrion ventricular) * Intarzierea sau inire pores eonducerti intre alr gi ven: trieule, rerultind din frinarca. sau oprirea totals, emporara ori definiiva, ‘a conducerii nervonse intre auricle gi ventriule, Trebuie diferentiat de digo ciatile aurieuloventriculare, al. edror ‘mecanism este distinel de acesta, Sin bloe cardi, Abr. bloc AV sa BAV. bloc AV + Abr. pentru bloc aurieulo wentriculr bloc cardiac * Sin, bloe auriculo ventricular bloc de arborizatie (engl arbori- ‘sation black) « In clectrocardiografe, Sntrerupersaeundueertnervoase intraventreulare, prin leziunea intinss a refeles subendoteliate Purkinje (amifieare a fseiculului His) bloc de ramura Yr. bloe de branche, engl. bundle branch block) * In ‘rzierea activi unuia din ventric, datorits wei Tezigm’ a fasciolului His rospectiv. Se distingy blue de ramurd dreapis, talburarea conducerit inte wentrieslare in _pereele interven cular a nivelul ramurt dropte a fascieolules His (Abr. BRD), bloc de ramurd stingd, volbararea a enduceri intraventriedlare prin Tatrevuperea fonduceri la nivelul ramurié sting fasciculus His (Abr. BIS), bloc operator (engl. operating suite) + Ansamblu loealului si moterialulat recesar senteu interventii intrun contra chirangiel bloc vertebral (engl vertebral synor fosis) + Sudarea congenitala sau dabindita a dows sau mat multe ver tebre; poate fi partiala sau total gi poate antrena o modiicare a curburilor ‘ormale ale eoloanci vertebral. blocaj (engl. blocking) * Oprire brusea ‘a funetionarit unor anumite organ. blocaj articular (engl. joint blocking) +" Tmobilizare bruscd si dureroast a nei articulatit provocata de obieei de prezenja unui corp strain in interior frticulage! say, th cazul genunchilor, prinuro lesiune de mene loca} intestinal (eng! intestinal Blockade) * Oprivea brusea a tran: ‘tului intestinal predusd de obicei prin ‘cluzie intestinala. Se manifesta prin folieh violente gi balonare, cu oprirea transitulal materilor intestinale gi gazelor blocaj meningian (engl meningeal block) * Oprirea crculatietlichidului ‘efalorahiian in. spatiile.subarabinoi diene ependimare gi ventrielare; poate F produss de aderenteinflamatori (meningits) sau de compresie (mora). loca renal + Oprirea brused a functei nale, manifestata prin anurie loca} ventricular (engl. ventricular block) + Intrerupereacomunicsri dintre epatile subarahnoidiene perife rice gi unul sau mai multi ventriculi forebrali, rezultat® printrun baraj rmeningeon (aderenje inflamatori, tu rmord ete). Are ea urmare o hiperten- boala somnului * Sin, cripanosomiaza ‘africans Bodansky (unitafi) * Unitate de dozare ‘fuefatazelor sence (alcaline sau acide! Abr. UB. (odansky Aaron, bicchimist american din New York, nfscut in 1887) Boeck (boala) + V. Besnier Boeck Schaumann (boala bol alimentar (eng! alimentary bolus) Masa alimentara mestecata, imprea rata de solv, sub formA sferied, ce V0 init, holta eraniului ( vodite du erdne ou eranienne) + Sin.calota eraniand, bolta palatink (r coule palatine, engl bony palate) + Faja inferioardbolta plantar ‘oncav a polatulai osos, acoperita de 0 Imucoasa, eare formeaza peretele stip rior al cavitagii bucale, Este: mfrginita interior si lateral de areada. gingivo duntarh suporioara gi ve continua eu vvalul palatulu, Sin, palaeu! dur bolta plantard. fr voite pluntaire, nel. longitudinal arch of foot® ‘Ansamblal eurburilor cu concavitate inferiourd po care. le previnth. fifa inferioard a piciorului: 0 curburd Yon sitadinala lincepind de la enleanew “3 la capul metatarsienclori, @ urburd tronsversala maxim la nivelul ‘razei metatarsionolor, holtire Yr tousiure, engl arching) * Orice proeminenta convexa anormal ‘8 unei parti a eorpulu (de ex. 2 unci ‘ogi turacie Hmitate) bomba + Apiratul de radioterapie care tuilizeaad en emitaturradioactiyo suns de radiy sav alt element. radivact Bomba de cobalt esve un aparat de cuneterapie (cabalioterapie? utilizind tale (gama ale cobaltulu 60. ont (de umputatie) (r_ moignom, ‘engl stump) * 1) Partea unui membra ‘Sau a unut organ care raméne present dup o-ampotajie partiala; 2) In foduntalogi, portea restant@ «unui dine mutilat de eavie sau fracturat borax + Tetraborat de sudiu; substant’ eristalind ineulord, solubild in. aps, {nsolubila fm aleoo!, Fate un antiseptic slab gi un astringent; este flosit gi ca figent conservator al cra de pesto i flunor fracte; de asemenen, este flosit fn industri borborigee (orborismed Gr borbo ike, engl. borborygmus) + Zomole Inidrooerice pradse prin deplasana iazolor in stumae sna intestin Bordet-Gengou (cocobacil) + Sin Bordetella pertussis (Rordet Jules, bcteriolog $i imunolog helgian, pr fesor la Hiruxelles, 1870-196); Gengou Octave, buarteriolog belgian din Brae elles, 1875-1959) Bordet-Wassermann (reaefia) tens “Wassermann's reaction) * Reacic falosita in dingmostin sifilisulu,efee tata fn serul sanguin sau fn liehidul leethlorahidian, neat. pe reaetia de fixare a complementului, Abr. RW, 4 Boret Joles-eit; Wassermann August ‘wn, medic bacteriolog gi imunolog german, profesor ln Berlin 1866-1925) Hordetella pertussis + Cocobacil gram redgutiv, dlspas in pereei sau in lang ourte, ineapstlat mobil, aero ojent Cavell tase convulsive. Sin. Bocidus pertussis, cocubacilul Borde Gengou, Hoemophilus pertussis, orelions (engl. relapsing fever, recurrent fever, spirillum fever) © Orice afeetiune produsa de difevite Speci du Borrelia (ex. febrolo recurente Transmise pein eapuga, ele transmise prin paduchi. V. Matadia Lyme borie (eng bore) + aj. V. acid boric. borism * Intoxisaie prostusa prin ingess ia de doze mar sau prelongite de Gerivayi de bor Cacid ove, bora, perboratid adiugaren frawtloast feidulad-borie ea agent copservant tn falimente). Const mat ales din tulburdri gosteointestinale, renale (eu illuminant), erupt, amotell yi uneor som Borrelia © Gen de micreorgmisms tanacrobe de forma spiraluta eu eapete ilote si terminate prin flamente Tarte Bine, Unele specit sunt putogene paraaigi pentru om 4 animale hosa (fr bosse, engl bump) + 1) Tw rmefiere prviuss prin uc sate eoviirsat subutanat do singe. 2) Sin. dost diatragmaties hoselura) (ery! ‘diaphragmatic bumps) + Deformare fn forma de bose a cupolelor diafrag: rmatice, de obicel mau semaiicaye patoliges posit frontala + Preeminenga inure ‘sprancene sin. label, Bosworth (operagia) + Vohniea de hrinudens lombusnerat, prin sincastr fe uni grefin ive supha fate upatiaa Spina 1 gi ereasta sacra. bot de iepure (Yr hee de livre, engl. ‘hare lip) * Malformatie congenitala a fe, evnatituitd dintee fant a bur superinare, adesea ssocintd eo Fanta a Inaxilarulil superior (hat de iepure Incomplet) gia bulte palatine (boe de tepure total. V. gura de lup, cheiloe schists Botal (eanalul) (engl dactus arte iosus) * Canal cave la fit face sh 55 fomunice aorta 9 artes pulmonar drendnd majoritatea singelui din fartera pulmanara direct in aorta, firs ea aeesta sh tivach aria plamini Canalal se olivereaza in mod normal la raster, se atriaraprogresiy i devine tun ligament Aros, demu Fxtemiental renal. Persistenta so constituic v fanomale destul de frevent intl nied. Sin. canal arterial Bota Hotalle, Botall, Roteltus-Leonarde, anatomist gi matic de o'gine Rainn, abit la Pars; 1530-1600?) Botal (orifieiul (engl foramen ovate) © Onifeiy situat in putea poster fuperiaord 2 peretelas Intoratral, prin fare cele dua cavitayi eneiace comu niet fat, eireulaia swnyuing oealind smn enre inch nay unt Fann ‘hlivereses in mal normals faglere. Persistenta sa anormal feomunicare interatrials) ane rept fomsecinga in ametee de singe arterial fin atrial stdng’ eu singe venos din siril drept igunt arterinrenos) Dotaniea * Sina care se oeup en st ‘ial wegetaelor Dotwiocefal + Vierme intestinal lat, din ‘rdinul Cestodelor. Exir 0 specie. de Tenie, tanga de 2.8 me 1 eap eu dod | wunttize i foarte multe tole, Infestarea so" face "prin ingestia de peste sat fraptace ev contin lnvele parasitalu f totriocefaloxt engl diphyllobotria- | Hal» Houla produsa prin preaenta in Intestin a hotriocetalu otriomicom * Mics tunord inflam: tls pchourelr en pe lp botulism + Intuxicatie provoeatd du ingestia nor alimente feral con toxinel botulinum). tim. botulur Bouillaud thoaa) + Sn. rewration faticular cut. (Bouilload, sean-Bap- tiste, medic francez, profsor de clinica medial la Paris, 1796-1581) Bourneville (hoals) + Sin. sclervza uberoasd (Bournevitle) tatea inferioard a sternului gi ombilc, putin Ia dreapta do linia medians. Se poate datora unor eauze foarte divers: digestiva foncfionals sau ‘organics, aortita abdominala, panerea tita hemoragies rinichi mobil, Culburari nevropatiee ete. Sin. celiodinie, celiodinie (r eveliodynie) * Sin, celil: we celioscopie (engl celioscopy) * Exc: al cavitayit-abdominale 7 (Gestinsd in proalabil prin injectarea de fer sau gaz ster, eu ajutorul unui tendoscop (lioseop), introdus prin peretelo. abdominal (elioscopie. crane: parieiala) sau po cale vaginala, prin fndul de. sae Douglas (celioseopie transvogina’d sau culdoscopie). Sin, aparoscopie peritoneoscopie. celiotomie + Sin. laparotomie. Celsius (grade) (engl. Celsius degree) + In sistemul international (SD unitate de masurd a tomperatur. Reprezinta a uta pare din diferenja dintre tem- peratira ghoil care ee topegte oven ce corespunde punctului 0) si cea a apei tare fierbe la. presiunea atmosferica rormalA (cose ce earespunde gradului 100). Simbu C. Sin. grad centigrad. Lingy. decisia Conferinjet generale de masuri gi greutayt din 1948, termenul “grad Celsius” Inlocuiegte termenul “grodcentigrad”. (Celsius Anders, astronom suedez din Uppsala, 1701- 1748) ‘celular (engl cellular) + Care se refers a celuld, care fi apartine (ex. mem= Drand colulard); care este constituit din cclule (ex. nevus cella) ccluld (i cellule, engl celt) + Unitate rmorfologies gi fisiologies a yeruturilor vi, Constitule cea mai micd porgiune individualizata de materie in care ge pot manifesta fenomenele vitale. Orice feluldprovine dintro celula. preexis- ‘enti gi cuprinde unul sau mai mul nuclei fnegjurati de 0 citoplasma, Timitat® dna mocnterant 0 nth via poate fconstituité chiar gi de © singura eluld (unicelulara) sau de un numar considerabil de colle (pluricelulara). V. cit, it cceluli A + Colla alfa, V. Langerhans ‘insulele laid cceluld APUD (engl, APUD cell) + Co- Tula endocrna originara din ereast neural, sitvatd in tractul gustro-intes tinal, pancreas sau glanda. troida, capabila de a eapta una sau mai multe famine sau precursori lr, de asi decar boxila gi elaborahormoni poli peptiiel. Lingy, APUD de la Amine Precursor Uptake and Decarbaxilation. ccelulé B + Celuls beta, V. Langerhans ‘inulle li. cementoblastom benign ‘celula hepaties + Sin, epatocit, ‘celul LE (engl. LE cell) * Forms parti culard a unui Ieueoeit sau monoeit, eare fonfine 0 incluzie mare, de culoare bazofila ‘pald, precum sium nucleu periferiealterat, identiieata de Hargr ves in sAngele periferi sau frotiurile de ‘maduva otoasa provenind de la bolnavit fuferind de lupus eritematos cut diseminat. Formara celulslor LE se datoregte prezengei in sdngele bolna vilor a nor anticorpt care altoreaza ‘nuclei celular. V. Haserick (est) Sin. Celula Hargraves cceluld nervoasi + V. neuron. cceluld reticulara + V.reticulard (roe s cceluld sexualA + Sin. gamer celuld finta (Vr cellulecible, engl target cell) * Hematie aplatizatd racteri2até printr-o disposiie in cocar- 8.a hemoglobinei care fi d& un aspect do finta, Celulle fnta sunt freevente in talasemic; ae gltese gin anemille hipoerome. celle mastoidiene + V.mastoida ccolulled (engl. cellulitis) » Inflamatio 2 {esutului celular, in special « fesutului Celulosdipos subcutanat, Se manifests printro infiltagie de tip edematos dur, ‘uneori dureroasa, care afecteeza, m ales la ferei, regiunea fesierd gi oap- tele, eeluloadipos (engl celluloadipie) * Caro so refera le yesutul conjunctiv Jax gt la paniculul adipos care se sisogte sub pice. cellos (engl. celled) + Gare congine av sub forma de leo Bx. sata celulozd + Constituent foarte raspandit in regnul vegetal (G0 in medie, lemn, seoar(d-de copac, bumbac). Este insolubil in apa gi solvent organic. La fom qi Ia majoritaten mamiferelor, coluldza alimentart are un rol foarte important in asigurarea tranaitului intestinal V.lbre alimentare. ‘cement + ‘Pesut mineralizat care consti ‘wie fnveligul extern all rdécinil dinjior. ‘cementoame familiale multiple + Sin, ‘cxmentom gigant. ‘comentoblastom benign (engl. cemens toblastoma) + Neoformajie odantocementom 8 » cervical gona henignds caructerizata prin dep centinormal + Se spane despre o solute centru clinic univenitar Yr centre sm de cme neidentfete, eure heres unui strat de psetidicement, ciel caneentratie este exala eu a suta hhospitalier universitaire, Nbr CHU; —— manifesta printran sindrom cerebels, Tocalizat prone totdeauna in jurul iden premolavilor sau unor molar {in general pe mandala comentom (eng! cemenfoma) * ‘Tu: mort henigna dezvaltata plecnd de la omental dentar gi avdnd aspeetul unet muse dure, cementom gigant (ng! giant cemen- toma) * Mas lobulat de cement dens. sete ealefieat, upaca ta razele X, eare ‘spare in-mui multe punete ale man larelor, guste mast sunt twpartizate ‘uncori mat mult sau mat putin simetre, even ce magereazA posiilitatea nei isplaait, Cemental gga poute pr von o hipertmfie. a maxilarului, Sin. cementome familinte montiple cenesterie ony! cenesthesia) * Stare fener “neplacuta au de “ine” eare ezulta dintraun ansamblu de senzati interne. tad). cenestezic! ccentesimal * Cary xe referd la 0 divi aiune intro sutd de pari ceenters + Sufix de origine greact insemnind punefie,nfepaura ceenti-« Prefix care sorvugte la formarea ‘nomarului de unitagegale eu o sutime din onitaten de baza. Simbol:e. contigrad (engl. centigrade) * Divizat no suta de grade; asuta parte dintr-un rad. Simbul: eg. centigram Vr. centigramme, ent ‘entigram) * Unitate de mass egal eu ‘satire de gram, Simbol: centilitey Yr centilitre) + Unitate de ceapacitate egalé cu a suta parte din- tesun Titra, Simbo: centimetra (engl centimeter) * A suta arte dintrun metra (em) centimetra patrat (em eentimetra cub fem" sau eh V mor centimolar r centimolaire) * Se pune despre o solutie a cArel eon: fontragie este egal cu a suta parte intro solic molara, Abr. 07 Af sau M1) 100. ccentimorgan * Unitate, in mod curent Tolosita in gnetied, pentru x masura distangele, Corespunde unui interval in cane numarul mediy de fnerueiyari per fromatid®, produse fn timpul meioet teste de 0.01 parte dintro solufie normals. Abr. O07 Nenu. /100, contrifug (fr contrifinge, engl. contri faygal)* 2) 11 Care tine sd xe inde exe sual indeparteze de eentrul imigearit, Ex. fora cemtfaga, eritem cuntrifig: 2) Se spune despre un Mux rotor transmis dint contra nereas spre un urgn periferic, Vo efenent. Ant contri ccentrifugare ir, engl centrifugation) “Separate ew ajutorul forte centr Fuge pruduse print rotate rapid a tunor clemente de densitayi diferte ide tex, dua lichide sau un solid st un Tichia ccontrifug (onal centrifuge f-centri« fugeuse) » Aparst care permite dezxo! tae, 9 ajutorul unel migeari rotative extrem de rapide, a unei forte eum trifoye sufiient de active pentra a separa dows produse cu densiali ine wake Rotajia poate product, fe ‘anual, sau printrun curent de aps furent eleetrie sau printse (urbind cu fer. Dispusitival ean asigura rotagia se humegte = in francera = centrifugeur. centripet YF. centripdte, engl. centri- ‘petal) » 1) Care tinde sa apropie sans st Se apropie de eentrul migedrt Bx. fort centripeta; 2) Se spune despre induxul inervos sensitiv transmis de la perferie catre un centra nervos. V.aférent. Ant fentrif. centromer * Portiune mai mult cau mai putin centrala a cromozomuloi, prin fare acesta se izearé Ta furl seromatic In timpal divisianilcelulore, mitra aa maiuzd. Posijin gi numarul centrome fulor_ permit. diferentiewa diverselor tipur de eromozom. ccentrozom (YF, engl. centrosome) + Mic ‘corputcul citoplaamie situat in apropie: run nucleului eelular, ce joaea un rol fanete important in eursul dviziunt contra Yr, engl. centre, amer. center) 1) Panel median al une! fini sau unui Spatia oarceanes 2) Regione din site ‘mul nervos central earwia fh revine Fonctie oareeare: 3) Rexiune din orgie nism de unde poregte un awnamit proces. Ex. entra de asificare. V. penjeri. adj. central) ‘engl universitary hospital) + Ansar he aadminisuatie coratituit pe de 0 parte dintrasy centre apitalieese rex hal procuim yi din ana si mat route tantaqi medicale de inraqamiint, Acti tute na didactiea se sprjina pe diverse fcanventit-definind vail unt indeplinite impreuna sarcnite de farmare universitard ¢ de porfetionare sadifertelor speciality media eentura pelvind (engl peleie girdles *Ansambly oss format din evle dint vase ifiace, cane sg inferiaave de tranehi, eu ajutorl se ral cercetares Mliagiel (> recherche de ation, en, flliation. investiga tion)» ny servlogic, tentativat dea exclude o paternitate sas @ maternitate prezumate prin exanenut difevitelor Jerupe 4 tipuri sanguine, La eopil si ka Daring Denti aceasta este important fe grupele gi tipurile sanguine stadiate si aiha un mod de Uransmitere ere ditard cunoseut eo certitudine 9 fi fost verifieat pe on mare numar de Famili. Nu se poate davedi en bibat ‘este tital unui eupit xe poate doar rub c@ nu este tata eupilulai respee ‘corelay Yr, engl cerelaged + 11 Proce: dou te convolidare a enei fracturi prin taninet fragmentelor racturate eu nj tora -unor fire sats lame metalie: 21 Procedew terapeutic a prolapsului anorectal gi redresanes Twi prin aples fea nor panete de sutur de jur Jmprejural mucoas cerebel fr cervelet, eng.cerebellum) * Parte eneefalulas situata in fosa ervhla posterioara, in spatele bul hula rahidian gi a punt. Este const twit din teei poryiunt: una mediana, ermal, $b dau lnerale, emsferde corebeloase, Cerebelul este comeetat eu hlbal rubidian, punten gi peduneul cuivhali prin pedunculheerebelogi Contes veilibrul tonusal postural siansamblul migelor automate, ah cerebelos! cerebeliti (engl. cerebellitisy + In rmatia corebelului, de erigine infectious membrele eerebelorubric (eux! rubrucere= Bellary + Cary se retort tn exrebel gt rnucleul resu 31 in special a fasciull nerve care Teg aes dia structure cerebulos ting! cerebellar, [> oére bell Ticorelet Ex antere sa vene cerebeloase, cervhlas, V.stndrom cerebelos cerebral © Cane se refer ir erier: 0 bees cerebral. cireunivolugit cerebral Weeneefale cerebr>, cerebro: * Mrufise de urgine Tatina iis o aie eu ervieral cerehromalacie * Kamulismentul sul santed cease cerebrospinal» Care se reford SF ki midusaxpinalds wx, meningita cuacbrospinall, Vasu cerebrospinal ccertifieat final (engl final eertifieatey * Contifieat vhiherat in dally exemplars de imeieul eutunt, in momentul insa hitinit sunt al vnwhecSriTexiunilr praduse deur acident de munca, cortificat inigial + Corufieat redoctat ‘in dublu exemplar) de medicul eur, jn exaul unui ageident de munca sa la ceumstatnren une! tsa profes ceruloplasmina (ens, ceruloplasmin) * Proteind plasmatica dlcuproteina ee ceunfine eupri sh eae it asigura trams pertul fa organism, Concentra si i inge eneqte in feet hepatice Ccivora, hepatita) gb este seat ia findrmul nefhutic sin maladia Wits cerumen (eng! cerumen, ear wax) Materie eu aspect gras. ectetata de glandeke “sehycee in ceondductul auditiv extern. Acumul fat in aeeat lor priduee ygomote eee fun gh reduce aeuitatea auditiva Cj ceruminos! cervie, cervico- + Prefixe de origgine Tatina’ indicdnd «1 rclatie ew “gatul sinatomie al corpului sau eu 0 pargiune (Cea, “colet” injgtata sau termina un enygun sau struct cervical» Cane se ruferi la git fox ganglion eerie), fa ula wal ong fn special ental uterin tex, glen cervical, eavitate cevviealay sat euletul tun dite a) + Care se retecorvicalgie ccervicalgie + Dorere in rogiunea gta Tu sau a portiunii cerviale a coloanci vertebral cervicartrozi (eng! cervical spondy- Tosis) * Arirozd a coloanei cerviale Leriunile sunt situste Ta nivel arti clafiilor intervertebrale anterioare gi comport o diseartrez8, asociat8 aproa- pe toldeana eu artroza articulailor Fomilunare (uneovertebrale) alo vere Inelor cervicale (uncartroza), eu pre zonja de estefite ccorvicita (engl. cervicitis) + Inlamatia ‘lulu tern, cerviconxilar * Care se roferd la git si Ta axa cervieobrahial + Core se refers la git Ta brat; paralizie cervicobrahiala cervicocapital + Core #e refers la gitul ‘i capul lextremitatea) unui os. Ex. ‘nteosinteza cervicocapitald a femu- rola ceorvicodiafizari + Care se refera ta ‘olul gi diafiza unui os lung; ex. unghiul cervieodiafizar al femur. cervicodorsal + Care se referd la git ‘sau regiunea cervicel gi cen dorsal. Bx, coloana cervicodorsal cervicolabial * Care te refera la fata vestibular (abiala) a coletului unui cervicolingual * Care so refer la faa Tinguals a eoletulai unui dint. cervicooccipital + Care se referd la fsloana cervicald gi Ia. occipital; ex. nevralgie corvicooeipitla corvicoperie. © Phuare.chirurgicalé a ‘lula uterin. Sin, rahelopesie. cervicotomie * 1) Ince practicata la ivehalgatului; 2) Incizi colulut utern, cervicatoracie + Care se refer la gt 1 Ta torace, cervicovaginal + Care se refer a coll ‘terin gt la vagin; ex. fistuld cervico- vaginal cervicovaginita * Inflamayia colului luterin gi mucoasel vagina, cervicovestibular + Core se referd la foqa vestibulard a coletulut unui motar sau premolar, V ccrvicolabial Cestode ten! Cestoda, tape orm) Odin toslogie de warm plat. de forma nor pang, in stadiol adult Tormati din segmente, lips) de tub 80 digestiv gi previauji cu organe de Fixare: venture 3i crogete Ia. nivelul cextremititit cefalice (scaler fn stare fadultf sunt parazii ai tubulut digestiv; jn stare larvard se gsese fixati in viscore, Fieeare segment sau inel este hermatrodit, prezentnd organele gen tale ale ambelor eexe, Inelele constitu ente sunt eliminate prin feale. cetoncidori + Sin. avidocetozd cetogen (ensl. hetogenic) + Orice suby ‘stand care poate produce corpi eetonic, in special la diabetioul fn acidezd. Sunt cetogeni uniiacii_amina{i eucina, Fenilalanina, tirozina saci grag cetogeneri (engl kelogenesis) * An: ‘samblu de procese metabolce care due Ta sintern, in ficat, do acetin qi precursoril s4i, acizii acutilaceti betahidroxibutivie. Formarea corpilor cotonich este urmata de trecerea lor in ‘singe. si utiizarea lor la perifeie. Prodlucerea Torin exces, care st observa fn cursul postului glucidie gi al dia betului, duce la eregtorea nivelulu lor ‘sanguin (V. celonemie) gi eliminarta for prin urina (V, cetonurie. cetolitic (engi. etolytic) + 1) Care distruge corpii cetoniet; 2) Care we refera ta cetli, ccotolind (engl. ketolysis) + Distrugerea ‘corpilorcetonil in tesuturt. ccatoni (engl. ketone) * Orice derivat ‘organic eu formala general R-CO-R' iB find doi radical organici oare- fare), Cea mai simpla evtond este ccetonemic (engl, kelonemia) + Nivel ‘orpilor cetonici in singe (acid acetl fcvtic, acid betahidroxibutiric gi-ace- tana). Normal esto 15.20 mg/l, mei dicot in timpul portal g este creseat jn toate cazurile in care combustia lipidelor eregle ea urmare a unei uliizdri ineuficiente a glucidelor (din bet, post, eliminaren din alimentatie a slucidelor) thipercetonemie). Se eonstatd D ugoard eregtere a cetonemiet fn timpul Sercini, in afeetiunile hepatice, hiper: ‘iroidiem, sejur la altitudini mate, Este inai accentuata in eclampaie 9) vars. inte nevereibile le sarc, putand ‘junge Tw mai multe grame la Hite ia diabetul grav, Bolnavit etonemici av Thalena caracteristica, Sin. acefonemie {in Tin cn surent a. coor om) ceatonie (ral. ketone)» Car we fers Tania chon cre conte ocotont ban pute popeelle a Sin clo eV. cor etic cetonuste lng! hetomuria) © Elimina- Ten corp enol pin ria ae Eopdgtie mod normal 1 ptt er revs tind nivel eaonaniet os treat epaiel In deel) Sin dcrionri ad eetonuni) cetoneroi onal Retonteroid) + Oxce ster cae prods o facie celoek (Geen. n pain 17 sin psin 2. aectosteraid* Poca din sarc tare pret ofan etn in psa 1 Aces gropaprtin. androgen ‘rare, “androgen asia Imutabaiit‘acetor harmon Aco Sir soot we cracterseaxh pn inmermaon tloraie Purp Sei prevena metatintotenatnl) put 8 doa In adnge Wain, Eisrevnk nu prin eparai trans fren, Aces mead ae avant Ir distnge seri supearenae Go cai" cntelad veal” nerf faa sangunt: 40 la 190 la bat, {0 ga fee in urna, 1018 mg ores bin, 618 mg ora ee Nivel trcnadereator “cee ts Sidra Cashing, tomar reante tle soprarenellr ade a taulicea ‘vprarendi wis gandlor”genale Citpogonaen. Abs T7C8. stork en! hetors sos hetoe) * 1) ‘houmolutn tn anganiem de orl cso tik are adic pinto rear fetonemie 2) Oree sahara ctrl fone euettnre ex puratl de Glu catonl 3 ossle Cont forts opus tn naar, fect bar de tere (ocoza drive) ex Prof al mtablerls inertedian Ceca cetorurie engl hefonuria) + Presents eto na cerariand (ana oper Operate cnet fravid, po cite abdominals, pentry fextrageom artifiiala a fit 9h ple fontel feaea vaginal nu este dolor cheag ilizata, Pe eale abdominals, poate fi forporeala sau segmentara\ (inczia segmentului inferior al uterului, sceas- ta-din urm& modalitate find cu mult ‘mai frecventa. Lingy. "Cezariana” vine din latineseul eaesar ( verbul cacdere, a inciza?,copil adus pe lume prin incite, a gi personsjul istrie Cezar. AltSdat ‘nu te practea aceasta interventie dest Ta femeile decedate. Ambroise Paré (1509-1580) a introdus acest cuvant in limba franceza; in 1851, Rousset a emis ‘deva c& operatia ar putea fi incereata gi Ta femeia in viga CF + in clectrocardiogratie, simbolul tuneiderivatii unipolare_precordiale, clectrodul indiferent find fixat pe ‘membrul inferior (de la chest foo) ‘eg * Simbol pentru centigram. CGMH + “Abr. pentru concentrafie ‘globulard medie in hemoglobind.V. Ihemoglobind (concentrate corpuscular’ medic in), cegr + Simbol pentru centigrad. CGS « V. sistemul CGS, CH + Abr. pentru concentrajia hemoglo bine. Chagas (maladia) + Sin ‘igen americana, chalazion * Mick tumors incolora, durs, situatd pe marginea pleoapelor, dato- ita inflamatjei cronice a unei glande sebacee palpebrale Charcot (boala) + Sin, sleroza laterala ‘omiotrofied Charnley (operayia) + 1) Tehnied de fartrode2a tibiotarsiand sau a genun- chiulu, folosind un aparat compresor in forma de scara do ga. 2) Tehniea de roplasie a coapsei, folosind o protect de ofel care inloeuiegte eapul fermural fexcizat gi 0. proteza cotiloidiond de material plastic. (Charnley John, chi rurg englecontemporan) Chauffard + V. Minovski Chauffard ‘beala) ‘Chaussé ‘incidenta) (engl. Chaueeé’s view) * Ineidento Ul, 11, 1V) uilizate in radiologie pentru m pune in evident tinea (urechen medie, urechea inter ini) (Chaves, radisg Fenner? i soe XX) tripanoso Ur esilion,engl_clot + Mast ‘niet idea 8 elicheng sanguin cheag sanguin i caillot sanguin, ‘engl. blood efot) + Sane cay mat din Ghring, in a eared res sunt prinse trombuctele yt eritmeitele cane i aw ocular rsurinchin V. ambush cheit, cheilo,, chilo- * Prefixe de oi "greuca, indicia # rele ew but ele, heilita (enul, cheilitin) + bolic» Iuzelae cheiloplastie tnx! eheiloplasty) + Ke- taurine plastica buzelar. fle dupa fun aeident mtilant, fie penta conwets uml cheilorafie Yi cheilorraphie, eng! ‘chilorraphs) * Sutara une! haze cheilosehizia + Huza de iepune presen tind o fixors medians a buzel chellostomatoplastie * Orice interven. ie de chirurgie plastica care se adre ead buzelor3i gurl cheiro- + V.chir chelator (eral, chelate) + Oriew sub- stand capabila ad fixeze joni metalic formand ca vi un complex solubil 3 retoxic, Uncle din. aeeste substante stunt folosite in tyatamentul intuxies tilloreo metal, = cheloid (en eloid) + ingrogare a Diels, ructilinie sau ramifieat, eum Stituita la nivelul unei eieatrie, & ane frsart sau tuumtiam, li persuanele predispuse sau, mat rar, cu apuritie Spontand. Eseizia unui eheloid pute fi format de recive, (adj cheloidiant chemo: # V- chimes chemoreceptor + Chimioreceptor chemosenstbil + Chimiosensiti chemoris + Infiltratic edematinsa a fomjuctivel uct, fel mat alesen de forigine inllamaturie, formind un ine! higeat in jurul corneei. Apare fy uncle seein weulane act , ehematie? cheson tmaladia de) ir maladie des ‘catssone, el. decompression sich ness) + Ansimblss de tulburin ce x6 observa la seafandri si muncitor’ ce Terea in chesoame et aor cumprimt opt trvcerva brusea la presiune ftmosferied normal, datorat formar de bale de szut in singe gi yesutu. Sin bala safandtor Cheyne-Stokes (dispnee) ten. Cheyne Stokes respiration) » Dispnee eicied formata din tre ze: accelerate incetinivew eitmulul espitator, arn dey pawal respiratorie. Tnuiea insuficenta a asigenaei ke nivelul central respirator (Cheyne Jahn, meric din Dubin, 777-186, States Willm, clinician irlander din Dublin, INO-INAY sma tng! chiasma + Strwetu med format din ineracigaret wonive sau fibroase tana element (acl, ehiasmatic: smi aptich long! optic ehiaxmad + Zana din substanga alls ereierul ageaat deasuprn yell tureeyti unde cele dom handelete optiee xe alipest 3 pars ne silere, petra a xe separa dn fit, ineruciandusse parfial pomtra forma nei optic chil Ure ehyte) # Lieb ally lap reaultat din fransformane alimentelir sucurt digestive gi ears taph fiucwaa intestinal, Seals in fare parte prin sascle initice ale til. td. chilifer (eng! ehliforous + Care wate sparta chilul, Ex. vase chilifore ail peretela intestinal form engl ehyliform) + Cate se rmana chilulai, ex epangament chil form. chiloperitonen (ng! ehylous axcitis) + Revirsare de ehil in eavitaten peri tneald Sin. asta chiles chilopoiexa (eng! ehylopoieais) + Fr ron chil chilotorax + Kesarsare de ehil in eavitatea pleurala, ea urmary al une! perfinagit tvaumatice say namorale canalulai toracie. Sino plewnvzte ch: Ins chilurie Yr, engl chyluriay + Prorenya shill urna chim (rg ena. chyme) * Masi lehesiota format din belal alimentar, ae eum spare edn trece din stoma in dueden imie tong! chemistry) * 11 Stina eae Gatewa despre comparitin 3 struetura intima materi, precum $i rusetile care au Toe intre elemente sa molecule, fie sponta, fe sub inaengn tino agenti fries 20 Ansimbl le proprictagi chimice ale unsi erp ® mpl saat compusilor ongnied sat tninerali Bx. china Muon. a i elu tad ehimie! chime hiologied * Sin. busine chimio- © Prefix de wrigie gre ‘cn hie ea hei sau cu subst fle chimes, Citeudata se flow serum gi chen (cag! chemoreceptor) * Organ = rniune a corp. care sunt senile fseitantiae chin Aeclanga in organism diverse tet Fatale niorezistent tng! ehemoresistant) | Gare nu este amalfint print su stint hime chimiosensibil (ay chemosensibil long chemosen a la un atin chinvie sa mas himica a medial viotate (eng! chemotaxis) + Kes fin nel migcari onientate gh obi imme nisi, deel intretinata deo substanta chimed 3s cae are Tac, fein dinwein steiner tase positira), fie in diver ‘chimlotaxie nedira, chimioterapie eng! chemotherapy) + Administrarua terapeutien a uni prods chime, Re pon a sinwdees «6 maladie, fie penta infeanay pre Sin, Gd, chimioterapie saw ehimion terapeutie!. chimism (ong! ehemisa #1 Kelage netvitate sau prprctate ehimien: 2+ Ansimblal feyomenelo> supuse lear ‘himiee chimism gastric tens gastric che imism) + Comperiia suculu sot Studinta fn eussal snumitor” probe "va eu histamina ere» chimotvipsina Yr, engl ehymotryp- sine} + Roaima de urine pancreatic, fare produce deggadarea unur proteins yi eate este flumita in scup terapeatic Pentre proprietaile sale aninflanns chi wine teach chiromegalic (sau cheiromegalie? (enal. eheiramegals) © Uipertte 1 chiro, cheiro- + Prufive de ori indica) tela eu hist epidermic ri fen Tagine, neta saa amber chiropractic’ engl chiropractic! Meda terapratien enti i eer Tauren diverselor manipula tometer or Ba opulai, in speeial “nsapna elon rater. Este mpravie snusi_ ales i vertebrae tert Elbeqia rund Wate chirapractor fr ehirupracteur) «Mersin ene esereita chiropractic Sinvefirupnaetan sinatra Bhi oman ehivurg yr chirurgien, ry! surgeon) + Spertalist m elirunge chicungie tng! surgery) * Forma de orapentica eeetonns prin smerventit crinwly sat umes tay sparitele anteresite mie, Se disting diverse spec dpa organ Train mica chirurgie se wep de fopcratit simple Bandage, aplicare de Fei whipeate, pei, soalan. pre Sari ey incall eles We opera tad chirurgie chirurgie extracorporala * Vex stu Chirurgie plastics (sau reparatorie) (onal. plastic surgery) * Parte chi runic eae se wcuph de operat dest: pate curity une anantall congenital Sin eapatat, completo pierre de ubstanga tee mad akesen eu jute tine oun ste ined SA se rent Ileus forma sito Fanegie et rani apnapiate deve normale hist jr keyate, eax eynt * Tomer Tenia Firmata inteaan organ dint cenitate dehimitura de an perete Conginind se substans Beha, mole Su, rr ia a). chistie) hist dermoid (ena! dermoid evst) *Farmagiane tumoral constivaits inten enelav epidermiea ennpinand fades faicul plug glande sebaccee Teal eu prediletic ner, Ya chist epidermic kysle épider- mique, ene). epidermal egst) » Chist Taplsat de on epiteliypavimentes stratfieat 9i amplut ew strane de keratina. Clinic. nu poate fe diferent de dastul pilar Ne awest termes85 ciclu enterohepat chist folicular a4 cianofil (engi. cyanophilous) + Care cicloplegie * 1) Paralivie total a mus- ae aga Rae ana Te are afinitate pentru colorangi albagtri. ‘culaturii interne si externe a ochilor Plferrea iad mages” wal onda eli, oo pen : pocte Joce le"formarea unr hat qu a'crde Un feel sun ue ew Ex clulaconot, Care sint ili pocie mpl, mi it proliferant, ginos. Ca ir sranogtne) + Care pro: cu pupilele in starea de dilatatie eee chur au enmity uc cara Ex earpiece partes 2) Paine a mana et eared ee ea cee ae Ne ETE a gen’. ciliar, responsabild de abolirea capaci- chist hidatic Yr. kyste hydatique, — chlamydiosis) * Orice infectie dato- tngl. Aydatid eyat) Tumor’ chistich tala microonganismelor din genul Chia: ormataintrsun organ (mai ales in cnt) mya: trabor, ornitora, infect gen cianotic Gr eyanotique) + Care se tajiide aeomodare a ochishi referd la cianozd; earacteriaat de cia: eielosporind Yrs engl cyclosporine) nou. Ex dem canoti * “Agent imanosupresor”poipeptidi, prin dezvoltarsa uni larve do Tenia tourinare. ‘ cee ee, aro lars htt, Mmeaspreser lpn fchinococus " Chlamydia + Gen de microorgonisme de ets duce: Giamagegca™ prude capers, cum bint prin chit pilar (ir hyate pilaire, engl forma africa, gram negative, apropiate eee sine, Acfionind select asupr lim- follicular cyst) + Chist keratinizant, bacterlr tsintena de ADN 3 ARN) ee Preprint ny etary elsperina permite eo Gel mai adevea unic qi loalisati plea precum gi virururlor(envoltare intra: + Coloraje albastrs'a pili, datoratd — peopingerea grofelor de ogen. Prvaed nape pate, delimital de celular, ealtvare daar in onal Wi foe! taller data caus Serbs garage” atu de celule epteliale pseudo: Sunt patogene pentru diverse animale Foe henson seat Ai, elcltimie (. yclothymiaque) + 2 ot Spidered cong un material pent om Champa Tat caer auf ame! Care vrata cei: 2 Ca Il amor Pote ating marine lone, pxteruet), Chima rach clams Years ot aged) iat decane. Sin. clot. comsiderabils. Roperea sa, curentd, matin (ranulom venerian 9h trahom) SGarccrederel cul ae, leimle @ ooothyde) Oma Pete de @ faci nlamatne pte So, "sagmuanalia erin shard serene ae He he pena pinks har ied. Sin chit flcular math ¢ianurie + Emisiane de wring eolorata eae hist proliferant + V.chisepidermic. _ehlonsma + Pete pigmentare eu cont tn alge at nl in amano Telarc in formele wale tenuate hist radicular * Chist observa cel mai “neregulat, care pot apare pe fatd in utr cor anamie tabu fom_—_ fn receaproape neonate freevent la nivelul masilareor, format uncle maladi, mai ales in eursul eee female secentnta sume il din resturi epitelile ale ligamentulus sareini (aga. numita “mascd” a grav ciberting nl aternln) + Sbsania ft 0 cae limi siveolodentar, datorta une! inflamatii deer. Tredah van ect gf capcon'y Silom Sec i uonatadenecrra plpeidentare” | choane, en choana + Orifie Sib scien acl! SLOEIR eng, exeotrm) + Ase hist nebacen * Tomord cutannt® de posteroare ale foslor nazale care se ice yeceernaiee tortie rotor marimeworubla.coiningachun,"_Qeschidinirng ta chonna) foes ur amt, oS, trl rasa ey chistectomie Yr kystectomie, engl. Chopart (articulatta) » Sin. articulfia fxn 9 cern cue prosmia gfe acre cnaant produce cystectomy) « Ablajia unt chi rmetioorsend Inueractuwe cu hormonul lutein (Hts, "med repeta accelarai sncrone de chistografie Ur. kystographie, engl. chore (ea coree) (engl. chorea) al chrui fect cote reversibi. Soh Particle care, ‘urmeazd o trictorie ‘ytlography) * Examen radiografc al" Afeetine nervones caracteizat prin Aianenewior eborning aware! SERArR Citron exe tz in nui chit) dupa injectarea unei mia involuntare gi neregulate,cénd dispune deci de milooce loale cares ™éicind pentru producerea de markeri Substanje de contrast in’ cavtaten lente, cind rapide, insite de hipotonie permit si moduleze.comenzle ipo: “adoactiv, presum sl fa tratamen chistes. scl tbr de cardenae Feare tumor forme de cancer. iron, CHIT = Abr. pentru Clasfcare Histolo: Bini. mai multe tipur de choree. ciclectomie + Excizia partial acorpului Sit27H70n. . icd Tnternayionala a Tumorlor. V. Sydenham (chorea) (nd. chorele) i sit Gi engl. epte) + 2) Sui de TNM (clasifiare). Christmas (factor) » Fastor de compu cielic Ur eyelique) +1) Care oo refern Muses care afecteazh un organism chitina (engl chitin) + Polizaharid cu are sau care apartine unui ilu, 2) Care $4¥ © Sud de sadn diferta ale unt Mructurd simlardcelei a celiloei,care Churg gi Strauss ‘angeita) (eng. furvine parodie gi ale iru faze se ER8Men, cu revenires la panctol de conatitaie cuticula inseetolor gia er: allergic granulomatous angiitis) Fced intro “ordi bine definia ples gto repeiie,indefint, staceelor. ad chitinos) © Ange necrorat snr pire (tng "Suro la am fp na omen chiuretaj Gr. eurelage, engl. cure. rive nodoase, de care se distinge elie fenomen). 2. psthoza celica, care se produc intra ording gi un loge) + Oporaio care conatd din prin prozen{a unui astm hipereoino- eich Gli enl eels) » i= interval d imp determina In fae, ‘corijirea ea autorul unei chiurete «fie sever, diagnosticat la bolnay deja flamatia sorpului ciliar, de. obicei Serie completa a variatilor de ampli tunel cavitali naturale (ter, conduct de rnni mui ani gi care se complich fnsotita deo inflamate 0 iriulok (de Udine prezentate de un fenomen auuitiv,cavitateaeticulard eta), a unei periodic prin eptoade ‘do. infiltrate unde desemnarea ubignuih de iridor periodic. Frocventa unui fenomen se + pligi rau une’ "cavitatipatologice. —_pulmonare labile ciclia, ‘xorimt tn general nigh pr secu coeag operaieefetunta cu degetl se elmm-, cinno- (fr cya, eyano) + Pro: cleloducfie » Migeare circulara(crcum- _(herZ2) 4) In chimin organied, molecula | Accengi operate eft evar ie ao | umeste chiuray fixe de origin groaed mnicind o relatie ‘ducte) a ghbulu ocular a rap de ator ee pres chiureta (r curette, engl curet sau cuoculare albastra inchs cicloidie + Tendinfa patologiescecilénd forma unui lant inchs. (ad cli) Toure excitatia euforied gi depresie, ca cielu cardiac » Sin, revolujiecardiaca. curette) * Instrument, cel mai adesea cianocobalamini (7 cyanocobala- Se neemercoes al ye Bae forma acoentuata a cilotimie, (adj, efelu enterohepatic + Traieet anatamic ) informa de lingurt eu margini tdioase mine) + Sin. vitamina B,. sng rotunite wiliata pentra curdtirea cianodermie (Vr cyanodermie) + Sin ieloid) mn core inchis, parcure de uncle imeriorulsi une eavitati a organis: —clonozaciclu menstrual fustange conginate in bil gi eae represinta unl din madarile dea regla pivelul lor in singe. Deversate in Intestin, sceste xubstange tevlesterl sora qi pigmenys hii ea gt produgi Tor de degradare!, sunt reahsurbiti paral sau in tutalitate de mucoasa Intestinal, de unde reajung la fiat prin vena porta, pentra a tre di now infil ciel menstrual (sau oestral) + An samblul mosificritor peridice tha 24 2B zie), prezentate de mucasa uterina ‘vaginal, care aut lve de la pubertane 3 pana ha menopsnsza care se date eee hormonilur ovarient (V. oesire presteron, Dap 0 perivada de Fepaus de cirea 12 ile, mucoasa uterind creyte in grosime timp de circa 10 zie, fp ae detageaua de peretale uterin gi Singerwazavreme de edteva alle Imenstruagie), dupa care se weonstitu din nou Gin cine doua ile clelu ovarian + Ancambla de mdiiear peritiee ale ovarulu la femein adult {ntre pubertate xi menopauza. Ovulayia (irea, 1317 alle dupa prima zi a rmenstruatiei? corespunde ‘seretiet de fextroyeni yi este ormata de ruptura Foliculotui ovarian expulaarea foculului cane este cuptat de teompa lterind, Fulicolol astfeldeschi se transforma in corp galben tranzitoria team ina 190 dupa aparitia menstrvlor) care secret progesteron. Daca ovulol este feeundat. corpul fgalbon "persist gh continua sa se ezvolte tomrp. galben ravidier iar progestenumul pe. care. il produce Asigurd nidaren ulul in uter gi evolu formal a sarin. cifoscolioz’ (enyl. _ kyphoscotio * Deviatie dubla a suloane’ vertebral, fu convenitate posteriourh 4) curburd Tera, cifotie (Yr. eyphotique, enyl. hyphotic) +1) adj. Care se refer Ta eiford. Ex. havin eftie: 29s. Care prezintao ei cifoza dureroasi a adolescentilor *°Sin, malndia tui Schewermann. V. Scheuermann. cifoza (eng! kyphosis) * Devia Toanei vertebrate, curaeterizata print ceonveritate posterioara. V. gibozitae fencing ordoes, seola2d cilindrax i. exlindraxe) + Sin. avon dei urinari on! urinary caste) f'Malaje de matric proteied st de elule provenind din tubib-urinari ane se ese fa exirmenl microscope fn sedimental urinar. in eval unor ‘feetiunt renal, Semnifieai lor pat Topica este difeit in fanetie de cumpuzitia lr silindv iain, heratie, Teeocitan,epitelil yranulosi erg lindrurie + Prozenta ellindilor uri arin avin ccimetidind * Medicament simetie ati ‘atin tratamentil uleerula gastrin enal, Administrarea «1 200 my cime tidina provoaca, du din prima or. 0 fedora acditaqi gastrice hivale: @ Az de 400 mg snhiba secrets aed roctarna timp de circa § ore cine, cineto- + Prefixe de origine igreuct indicand o yelatie cu migearea, cineungiografie + Inreggstrare cinema tografes unit vit. dupa, injectarea tun pris upaciiont cinecardioanglografie * Inregistrarea peo. pelicula. eiemutogeaficd a ima Fini radislgice ake evita ear fiace gi marlon vase, dupa npaeiferea fu un media de euntnast, V radiurine matexrafie. cinematiea + 1) Care se referd ta migeare: 2) Ramurd a mecanieli ee stdizd migear. cineplastie (suu cinematizure) * Ope ‘ate plastich prin care se modclensa wn hunt de amputatie astfel neat si se ilizeze tendoumcle musculare pentrs ‘8 puten folesi o proteza articulata Sin Cineplesticg,ritalizarea bontul. cineradiogratie. + Sin. redincinematu emfe. clneties + Care se roferd la, sau care datoroste migeari cinexd (eng! hinesis) © in faiologe force migeare ximpla sau complex, ctv sat pasiva. cineziologie + Studiul migearitor compu ui uma, cingulum + Fassicul de Bbre asociative, pe fut interna hemisferclor cere bre, cure reunexe lab frontal eu loud temporal. ineunjurand eurpul clos tae mai numeste creumeolutia vorpulat clos, 0 ‘inie (spasm) + Sin. roxsnrdonic inafabie tchinofobie! © Tema mor ida de ain iocan (fr martea, en! smaltens) "Elemental eel mai extern din lanyul de oscar flat im cutia impamulu, EL fuprinde frei pari: capal artieult ew ricovaln, gatul gt manera, inchus in fmembrana impala al eeu vibeati Tetranamite a cova circadian © Car ute earseterizat pninten altemanya de crea 21 ure. V. circinat (engl eireinate) + Se xpune despre Ieeiunile cutanate dispuse in segmente de cere, Iasind © portiune Centralarelatie neatinsd. Ex. herpes reulant (engl, cireulating) + Care ‘este in eiculagie, Bx. sange eveulnt ireular + Cate aminteyte forma un ‘ote, Ex. amputatie circulars, migcare tireulars direulard de cordon (eng. coiling of ‘mbitical cord) + Lat format de fmndonil ombaleal nd at raauceyte in Jul git fetal iy impul sare ireulatia (mare) (en, systemic ireulation) * Civeuit sanguin cary foomind din ventrieaul sting prin forts, dsteibuie singele urterial tutu rr jesutunlor gf onginelar la nivelul ‘ton se efsetueaza schimburile nut: tive = gf apti readuce sdngele venos in fuureuful-drept, par intermediul Cenelor eave stperioart, gi inferioara Sin. cireulaie yenerals ciretlatia colaterald + Cireulagie com: pensatuvie care se sabileste in urma Ustrucie} unui vas sarguin principal, prin dilataren sinelor seeundare care fsigurdastfel” irigarcateritoriului corespanzitor. cireulatia pulmonar tengl pulmo- nary eirculation) + Cieuital sangelui care, trimis de ventricalul drept prin frvera pulmonara, ruvine in auvieulul fing prin venele pulmumare. dupa ce frece prin pulmoni unde x1 ineareat eu oxigen, Sin. eieagia tn ie ireulatie Ur, engl. circulation) © 1) Migcareregulata. gi continua car se sfeetuenza dupa on eireuit determinat: 2Vin Fimbuj eurent citealatia sanguin. ‘adj circulant, circulator? ‘ireulatie (mied) » Sin, cilia pul nuinar circulatie extracorporeal extracorporeal eireutation) + nied fait in uperatile pe cord Aeschis, dea desia provizariy sangule in afr onganismalit, ast inet st igure emtinuitatea irigavit sanguine far ea sang x mi treed prim imma sin plamani, Single vens_ prelevat inainte de a se Snapoia in nim este frcut incoagulahil 31 este menginat fa Temperature corpul, apo se. reo: incur gi se imjecteara in vassle mai frre du a nim. circulatie generalA + Sin. cirulatic circum: + Prufix de origine latin care inseumna “imprgural” cireumeis iF cireancis, ent! elreum tized) + Caren sufert cieumeiZin, circumeitie (jr circoneision, ‘en! circumcision) + Bxeizie total st ppargiala 9 inveliguluh eotannt al gla Gul Grutament al Fimozei: praetid relist frig gf muslin circumduetie. ry ena circum: duction) © Migeave Geulavt, wetivd Su paisa i jr anu punt se ase fixe, cum ar fa vehilor, a unt membru sna mandible cist cisto- fr. evaty eysto-) + Prefne de fagine reveal indieand uv relatie eu ‘erento vericula sau un cist cistalgie (> eyatalgie) * Durere vezi cals, Sin oto ceistectazie + Dilatayie a vezi tistie Yr eyatique) + 1) Care se refera la ‘edied, V. eestenl; 2) Care se refer a sericuia bibuard, in special ea anatomic Bx. avterd elated, canal etic.” V. bezicular cisticereoxd engl, cysticercosis) + In- fectie produsd de esticere larvele de siurmi din genul Tenia, datorata ingestied de ou vib eare se gasese in tlimente neprelucrate termie (ma alex in legume contaminate cu materi fecalek embrionii-conginuyi sunt elibe rayi in tubul digesti. pateund in diverse Yesotus gi orgne (uch. ere, inimal sf proven aeedente grave isticita (ng! eysticitiey + Tnflamayia ‘canal estecisticator 88 cinicotomie en epticotomy) + Inc cistina (Fr eystine) + Acid aminat care ‘cungine sulf¢ face parte din numeruase proteine in special componente ale keeratinei din epiderma gi din firele de pr). Citina este putin solubila in apa, feed oe explicd posibilitatile de precipi tare a-ei in cursul eliminarii patologice prin uring cistinemie + Prezenia cistinei fn singe eistinurie + 1) Prozenta cistine in uri nik; 2) Sindrom patologie ervditar caracterizat prin climinarea creseuta a cistinei prin uring. UH (engl eyatitis) + Inlamatia acuta cistocel (.eyetocdle) + Hornie a eric in vain, V.colpecel cistocoledocian (engl eystocholedo- chal) + Care. g¢ referd la. vozieula Tilia gta coledoe cistocolostomie * Operatio care const jn croarea unei comunieabit intre vezied sicolom astfel incat urina x8 poata trece in rect ‘istodinie + Sin.cistalge. tistografie Ur. eyetographle) + Radio- frafie a veziei dupa injectarea nei ubstanje de contrast prin uretra sau pe cale intravenoasd, precum gi a unui oz printro soda uretrald. Sin, csloradiografc. cistografie mictionala (engl. mictio- ‘nal eystography) * Studiv radiologic al veaiei ip eursul miciunil, puténd f felizatd, fie prin cietografie retrograds, fie printro urografie intravenoass la termenul caleulat. Abr. CA cistolitiard (r cyrtolithiase) + Sin Tiiasd veviala cistometric (engl eystometry) + Deter- ‘minarea capaeitatit vericii cu ajutorul ‘unui csvometru, precum sia diferitelor presiuni interme la care corespunde revoia, mai mult sau mai putin impe- Foasé, dea urina cistopexie (engl. cystopexy) + Fixarea weziei, in general la peretele abdomi- hal, pentra a corecta o plozd sau un prolaps elstoplelita (fF. eystopyélite) + Asocie rea une itive eu o pelt. cistopielografie + Examen radiologic el Thazinetelor, al ureterelor gt a vezi, uph inocularea unui produs de contrast clstopiclonefrita + Asocieren unei cst tw evo pioita gio nefrita cistoplastie + Operatie plastica asupra cistoplegie + Paralizie vezicala cistoradiografie * Sin, cistografc. fistoscop (engl. eystoscope) * Sonda ‘metalicd provézuta eu un disporitiv de uminat gi eu un sistem optic mAritor, folesitapentra examenal_ intern al verici, eateteriemul ureterelor gi anv: ‘mite operat intravezicale cistoscopie * Examen vizual al interio- rului veziii cu ajutorul unui cistocop. (nd). cistoscopie) cistostomie * Deschiderea unei eti de ‘acces a veziié In peretele abdominal, Intre simfiza pubiana gi ombilc, pentru ‘9 permite eliminarea urinii din vezi, ‘une edn exist un obstacol la nivelul luretrei (cancer, stenoza), V. Pelzer (onda), Intvedueeres peal recta ne) salu de sulfa de hori, in vedorea expluriit radilogice ‘intestinal gros. clistir (eliamay yr clystere) + Sin eset af lava engl enema. ligeu (engl, radiography) + In limbs} udical cage, radingreie clitoris © Ungin. ervetl, median si impar de: farma ugor conics stata in nites nnteriard a vuivei. Este eum ituit din dol_eompi eavermagi, de curd amalig a eompilor cavernoxt ii penis ad eitoridian’ Inj ten! cleavage» Separave, dupa loss ewe sa fla organ cloma (yr, engl, elone) + Kntivate bln fied, monacolulara sa plaricel yrvine prin reprodcere intr singura eeluld sau un singur individ, membrit unei ene sunt gen tie identi. a clonal clonic Yr cloniquel + Se spane desprs tinele conculait aneadate, datorate, fe Contracts mucculane cre dupa inturcake sourte de timp Ceunvulse clnieal fe uncle ‘lraile cane ae tnt iimermitent fiz inied a tunulsive, Vette lonie nal clominm) * Conculsie sear fea antrcncaza o scurta deplasire a hei pari saw chiar a compl ine Veni tne. Sin, conrufse clone. elonus * Contractir refere vitmate yi inepresibile le nor muyehi-atune! cand sunt ntingl dew mater’ bras Achinus al piciorulai, rotate, maint Clans pitturuten se dselangenza prin ridicaren brusea a pieiorulu: elomusel rtulet pin si brut Ino Aceasta mumifestare este adestu sem tol an piramidale. Sin. Urepidatie epnteptida esi xpinalt clorhidrie Cloquet digamentul) + Cordon frus suns, sithst in eentrul cordon Shumate, reprezentind un vestigial alulaiperineovaginal al tutu Chae sasoph Hyppalste. iva, 3 tunatomist din Paris, 1767-1540 elor UF chlore, eng). chlorine) + Corp hago simp. In stare purd. se previnta sub forma unui gg galben potest ert, emits tw un paternie oxidant 3b posed pruprietay dezinfectamte i fintiseptie Tatra fa eamporitia unui rare amar de siviri, dintre eare cea mai evnoseuta este elomras de sedi, marca de buettaviel Simbad. CL tad cloros, elorie! clor radionetiy (ne! radivaet chlorine) + Fiecare dinire evi det Tralszotop a elorul:charuhtb CCH Cloratet® "Ch. Sit Flossie Studi de Gaishage. metabulinmmul mineral, transpire joni prin membrane elors cloves + 12 Pivfive dy engine rari inetd sere") 2 hii. prefine are: inien substrata funk tomy ee ela eral una atm de Iivdrogee eloramfenical © Antibiotic obginat din celta ee Sirepremsees renesauea. dat cum preparat pin sinwe7a. Bacteria state fr spectra Tang ety aga de ee 3 Tei grant ziti 3 ram neat Fickettsit si stout de tai mare. Se Fest: fine fn tabu digests, ae se hinsini rapid din urgantsm: presim flfie excelemna in toate fest, 58 special ehidul eofulorabidian. Este fosit wat ak i trates let teioechr gt al infeetiur eu Salmonella Hela tied, Shigella events coi dlorat ir ehloné, engl lorinated * Cane cintine ela cloremie tenn! chloremial + Contin tal des chur in singe. Concentratia furl in serul sanguin este de 6 Talitrw (107 mkt V. cforaremae elorhidrat ns! hydrochlorate) * ‘a idl clorbideie eu o bad) wnt Ex. clnridvut de mina, elarhidrat de clorhidrie + V. aid clorhidreGlorinare (.ehloration, en chlor mation) «Proc depere a ape Aestnataconnumal cre contin inoducerea im ap une cont tri de lorin star ihr cloreSila tent elorophyll + Pigment Fate eyelet. cave ae gage ma flee in ange) atom sete Seomanatsre cu 9 humogldine (pre tena de magnziy 0 Tael Sera (ad) clorofitian clorotorm tengt chloroform) » Lshia tnetasie general on dasvan ad. Slorefortat cloroformat engl. chloroformizad) + Gare contin corer. x. of care formats eloropenie (eng ehloropenia) + Dini chile organismal matali tinge thpocorme! in Teh eat inition cloros ¢ Cara o efor a or. Slortcteaciling »Antbiti toa. din talture de Streptomyces abrefcins tu pectr lng de aclu (cl bse farsi ram nega, kat EE vivasur bile mare, pro\croare, spirocte, cadminatrare pe. eae Oral Poste pre tlburar digestive prinmadfcaren lore intetinle ca FProdominengaevurlr. Ve ooadidoea cloruri» Nume generic da combina lor dora es elemente simple, rs rl ogc crhidre@ dere don clorurd de soda" V.sodium (lorura ao clorurare (f, ehloruration, engl Chlorination) + Niministraten pe eal tran uel ean determine de dlr de sod, pon a combate Nipoctroremia sau” pentra a efelua proba de clrurs alimentar clorurat engl chlorinated) + Care tortie cor aay o clours nape Sion do edi, Ba rete rer cloruremie endl ohtoruremia)* nga cloruorinsdnge V.clren. elorurie ten! ehloruria) » Prez lorunlor tr orna, Varian torts 2 ‘antitatea de elor in alimente, intre 12 3114 gin 24 ore Clostridium + Gon de bacili sporulay ‘gram positivi, mobili g cai. Cuprinde tin foarte mare numdr de speeit ana ferobe, dintre care uncle posed 0 Tnsemnats putere patogend. Ex Clos dixon botulinum, agentul etiologic al totulismuluiy Clostridium tetant, al tetanodului EM + 1) Abr. concentratia maximala. 2) ‘Abr. cistograjia micfionala ‘em + Simbol pentru centimetr fem" + Simbol pentru eentimetru cub. V. millers CMY + Abr. citomegatovirus €O + 1) Abr. pentra conducere osoasd; 2) Formula chimied a oxidului de carbon. Co* Simbu chime ol cobalt Co + Simbolul chimie al vobaltului-60, CO, ¢ Formula chimies 2 anhidridet ear bonice. coajgulabil + Care poate coagula coagulabilitate + Proprietatea unor substange de a coogula ‘coagulant * Produs chime utilizat pen tia pruvoca oglomerarea (prin lculare sau cagulare) partculelo fine aflate In suspense intr-un lich, coagulare * Fenomen prin care un Tichid organic (sdnge, tapte) se tran sforma intro masa solida (coagulum) Gin care exsudeaza un lichid.tran- parent (eerul), Coagulares.singelui, care duce la formarea unui cheag, ests tan fenomen foarte complex, in care intervin, pe Kinga plachete gi fibrind, aanumite elemento minerale (aleiu) si ‘mai multe proteine enaimatico, numite actor de eoagulare. V. ocast termen. coagulopatie + Afectiune datorata unei tulburdr a coagulari sanguine coagulopatie de consum * Congulare ‘intravasculard diseminatd (ici trom- bore in capilaree perifrice gin diverse forgane) care produce 0 scSdere a fibrinogenului 1 anumitor faetori de coagulare sanguini (in special factor V gi VID, Este inldlnith in diverse Circumstange: intervengitchirurgicale omplicatii obstetricale, stari deo ‘uncle forme de eancer, aqiunea toxea ‘unor medicamente. coalescenta + Aderenje care se_ for ‘meazh intro suprafetcle tisulare in contact a) coalescent) 3 coama rotatorilor (fr. coiffe des rota- teurs, engl rotator eu) + Consoli- dare {9 forma de eoama tendinoass a capeulet articulare -umarulut, com: pus cu partieiparea color patru mugchi rotator ai fi (subscapular, subspinos, supraspinos si micul rotund), care adera inti la eapeul coapsi (7. euisse, engl. thigh) + Sog- ‘ment al membrului. inferior cuprins Inte sold gi genunchi, V, crural coaptare * Procedeu chirurgical con: dnd in penerea in contact gh ajustarea pArtilor osvase separate printro fractura, Laxajie sou chiar marginile tunel rin coaptor * Awl metalict folosité. in foteosinter pentru mentinerea intro poritie bung, dupa reducere, a doua Segmente ale unui os lung fracturat; exist numeroase modele, conrctare * Reducerea diametrului unui ‘conduct natural, Ex. coarctafia aor! coast Vr. cbte, engl. rib) + Os plat foarte alungt i incurbat,dispus in ar, articulat posterior cu vertebra cores punzitoare gi anterior cu sternal (cu ‘exceptia perechior de conste 11 si 12) In numar de 12 de fiecare parte, coastele se pumara de sus. in joe Primele gepte sunt coaste adevaroce (articulate direct cw sternul); urmato rule trei sunt constle false (ficcare so articuleazd anterior eu cea subiacenta), far ultimel> dows sunt coaste flotante Ansamblul coastelor constituie grfajd ‘costal care formeaza cx vertebrele dorsale qi cu stermul cugea toracid, {aj costal) coast cervicald (engi. cervical rib) + Malformatie freeventa a coloanei vertebrale, constind in prezenta unei enaste suplimentare (unt sau_bilate raf), artculata pe apofiza transvers® clei dea gaptea vertebre cervicale cobalt + Cerp simplu metalic, de con- ‘istentd durd, de culoare alb-rozi, care, prin proprstatile aale, este apropiat de fier g de nichel. Ca ofjguelement onc ‘un rl important find un eonstituent al vitarninel BI2. Simbol Co, cobalt 60 + Radivizatop al cobaltului, cae emite raze beta gi gamma, Cara twristcile radiatiei gamma constituie cocficient ‘un element esengial pentra flosiea ei fn numeroase aplicatii practice, in special in radiochimie, radiografie $1 twleterapie (bomba do cobalt). Simbol "Ce, cobaltoterapie + Usilizarea terapeuties ‘2 emanatilor radioactive ale eobaltalu 60 In teatamentul tumorilor maligne, {elosind bomba de cobalt. eocaina + Alealoid extras din foile de ‘oea sau objinut prin sinter’. Anesteric local de suprafata, folosit in soluji pentru instilatit nazale sau ocular Cocaina este un stupefiant. ‘cocainoman + Individ supus eveainoma- cocainomanie + Toxicomania Ia coca: ind. coceidinie (engl. coveydynia) + Durere foarte vie, in regiunea coceigians, exa- cerbatd in pozitie ezanda gia defecare, faproape totdeauna de origine trauma. tica (eddere sau contuzie a coccaului), tuneori consecutiva travaliului nate (adj, eoceigian) ‘coceis (f.coceyx) * Os impar gi median, de forma triunghiulara cu varful infe: lor, care constituie extremitatea infer ‘oard a coloanel vertebrale. Results din Fusiunen a 46 vertebre; se articuleazh feu sacral, Lingy. de la numele gree ‘al pisdrii coucou,” prin asemtnare cu cul pastri. (adj. eoveigian) ‘coci + Piuralul de la ce, (eoeeus) ‘cocobacil * Bacterie in forma de basto nay scurt, aproape de dimensiunile + Bacterie de forma inter: ‘mediara intre un coe gi un baci ccovoid (eng. coecoid) + De farma rotun $id, asemandtoare eu a unt coe, cocus (pl. coe) * Bacterie de forma rTotunjit (stafloce, streptoco) codeind + Alcalod extras din opiu, foo sit sub forma de sare (mai ales fosfat, ta eedativ contra tusei, administrat per 18 (stop, potiuni, pute). Codex + Registru oficial al medicamens telor autoriznte cocficient de elasticitate (pulmo. ‘nara) + Sin, elastanta coeficient + 1) Factor numeric care mul: tiplied 0 functie sau o expresie alge- brie; 2) Cifs expriménd o proprietateTied particular (9 anc subwtante, a tunel faneti fzilogiee, 0 anche tea), Adesea este vor de un piport fnumerie inte dowd date earacterizind faoeaata propritate coenvima Yr, rms coenzyme) + Mid rmoleculs onganied saw mineral, as Gath une! praeinensime gt care fh Cte neces pentru actittea sa, V. tofector cofactor /r cofacteur) + Substanta cin feneral de naturd enzimatie, den rit gh corncina eae amplified sei tron ae stung, Se eure ma Tare sanguina, cofechirurgie long! cophosurgery) Chirurg suri nln toate intervene ere urmiree a8 anti rere fan aeustich perturba ccofort Yr cophowe, cnx anacusis) Sarda tals, Sin snare cohlear tong! cochlear) » Care se rele 3 la meleat din reco interns. by fasciealul stu nervin eae conte formarea nervutu nuit, precum yh caile nervoase gh eentil nervugt care punztion cohlee» Sin, mleu ws ohleovestibular * Care se refer In tnele gi eextfal urechit interme si prin extensie Ta die gia chi Excsindroml cobleovest bul coit (eng! coitus) * Capulare itre un Tarfat gh mete port sexual eoit anal» Iniradacerenpniaulut in nae portenerali V, paerastie 0 dime col engl neck) #1) Portiune ingustata Ch ergun care Teaga dud segmeme fmol volminoase. Ex cll femur Br'Porunea mai organ casita care tireumereonfcia intrari in eavitate fx eal uterin, coll sere, V. cereal, track col, cola, cole, colo fr chal, ehola- vvcholey cholo) + Pretne de rigine igeach inicio wea cu ila colabat (engl collapued) + Se spune despre « euvitate sain conduct hor pero fl pierd mune! printeun proces pug ox. Yar sanguin cl Rats in ara me interven end fe votheste de polmon im eazul Un puma Vcofapane on ceolagen (eng! 1. collagen, 2. collage: rnoun! © 1) Pritesnd complesd, element Constituit in prin din fibre cul ge eave, grapate in Fascicule, est tule fibvele-collgene ae cesttartar de sustinere: fetal easjunetiv. as. ter doanele ete. 2) Care se refers a colon Ex. ibe colayene, sclera eulagend colayenozi (fi collagénose, cal fcollagenonis) * Nome generic dat wnun finsambla de afetiani, parent diferite dar cue previnta impreund un exracter fowmun: degenerescenta Abrinnila a Colagenul seeundar® unr reve Slengice al edror mecanism nit este ined fn tutahtate clueidat. Linge. termen propus in. BMH de Klemperer, dat na ime ned unsanin. colagor Urs ene! cholagogue + S pune despre aubstantele eae fai teu evarlanon veri biliare ccolalemie (eg! eholemiad + Presents strait bare fn singe. La on nivel ee fou depgeste fs mod normal ¢ mitra Accasta wamtitate vegte de la 10 fa 100 ‘niin curaal eterelor prin evtentio colalurie tony! eholuria) + Prezents ‘ruler bila fn rina. ceolangivetuzie (eng! cholangiectasl * Dilatagia eanalelor biliane ccolangiografie + Radiografia enitor bi: fare opacifate in prealabil printrun prods de contrast adminiattt pe cal Intravenoasd tcalaniografie eeneard? pe cae bucaba aay eu ajutorul une finde saw al unui dren. im eursul une Sperati direct in efile biliane (ular isograic transpavietala,transeutand Infigraie.ulegraic ccolanigiom + Cancer primitiv al few tl colangiopatie + Orice afeetiume u ete bilan colangiotomie + Incizia unui canal ‘ili ccalangits * Sin, angiocul feolapstust + Colusa unui agan eave” far su unui conduct Canter, cen aturata unui proces patologie sa prosocat e inteagie (. pnewmatrast de gic. Vg, colabar i imba clinie, colapnian? earch: © Tsrnlar care se truce printo same ccolateral + 1) Accesurin, secundar, cd Se vorbegte despre un vas sau un ner Secundar, care se detageaza dintrun trunchi principal; 21 Care se gaseste ragezat in paralel de fecare parte a unet structurt anatomice, Ex. gant eolateral Al bulbului sau al maduce spinal, colecaleiferol + Vitamira D. colecistectazie + Distersia vezieulei hi Tiare colecistectomie + Ablatia vezieulei tale, colecistie + Care se veferd In vericula bilan colecistita (ong! cholecystitis) + Inf vesrieuleibiiar, el mai adesea vcin{a a acumalaritcaleubilor bilan (elecstia ealculoasa saw lita ied; poate fi datorald gi unelinvazti de Imicroonganieme patogene in vezicula Iillara, eare provin de oie’ din duoden Gcolecistits nonlitiaice) colecistocineticd (eng! cholecysto rnetic) + Se spane despre substanyele feane favurizeazdcontractia veziculet Taliare g, fm eonsecinga evaeware Biles pe care w eantine, eolecistoduodenostomie + Operatia ‘are const in erontwa une! anastomoze Inire verieula biliara gi duoden, colecistoxrafie. (eng! cholecystor graphy) + Radiografiavezicuet biliare ips admigistraren uni produs de contrast, de obieei pe eile bucalf ire~ fistograjie orala), uncer prin injectie Intravenoas oleeisugrafie intra colecistolitiaz’ + Prezenta de calculi in ‘ecu biliard, Sin, litinz0 vesicular, colecistopatie + Orice afeciune a veri ale iar colecistopexie + Operatia cure canst in fixareavezieuli biliare la peretele shdominl colecistotomie + Inczia wexieuleibiliare pentru evacuarea ealeuilor sad puri fai colectarie + Dilatata colonuls colectomie (ng! colectomy) * Rezectia ‘une paryieolectamie subtoral, elect ‘mie segmentara) sau a totalitayi (eoleciomte totalo) ealanah, V. hen colectomie. colectie (engl. collection) + Acumu- lare de matere, fizslosia saw patolo colesteatom al urechii medi ch, into regiune a corpului. Ex. coleeie de purut V.revarsare coledoc Yr cholédoque) + Sin. conolul coledoc coledocectomie * Excisa chirurgicala a ‘unui segment al eledacu ‘eoledocian + Care se refera la coledoe ccoledacita + Inflamaia coledocules eoledococel (engl. choledochocel) * Dilatatie congenitala chistieg a por fiuni cerminale a eoledocului, Malfor- ‘matja poate f asimptomatied dar poate totugi pruvoca un sindrom de retentie bine eoledocoduodenostomie + Operatic care consta in ervarea unei anastomeze cal eoledae gi duoden, caledocolitiars + Prevenia de calculi in cledoe coledocolitotomie + Incizie chirurg ald a euledocului pentru indepartarea uni cael coledocoplastie + Operatie plastica ‘avd ea obieet reconstituirea canalului led dupa stenezarea li coledocorafie © Suturn chirargicala coledct coledocotomie + Inczia canalului cole doe. colegrafie + Sin, colongiografe colelitinzh * Prozenja de calculi in ‘eviculabiliara (itiaza veziculard) sin tile biliary, Sin iting bila colelitotomie * Extractia ealeulilor bil ‘ani ca ajutorul nei inciii a eailor bitiare sau a vesieulet bilan colemena + Varsaturi hilar, colemie + Prezenta canstituentilor bili ‘an in singe, V bilirubinemie colepoivad (engl. cholepolesis) + Por ‘mares bile in at coleperitonen * Revirsare de bila in ‘avitatea peritoneala, consecutiv rape rit unui chist hidatie al featulut sau ‘unui traumatiam, coleretic + Care stimuleaxs secretin de bil din ectulele hepatce colerezd (engl. cholerasis) * Trocerea bileiepatie in eaile bilinre gi in iestin colestara * Colostaxi colesteatom al urechii medii (engl cholesteatoma) * Acumulare dea mole epidermice, infipte uncle in atelecolesterot 9% 97 coloplicaturi CColestetaml este fn general secundar ine titecronice purulent, cad coles- teatomatos! colesterol * Substona orunied pre enti in majorite Yesuturilor Tumurilor urganismolai aman. Coles teruul intra in consttutia Hipepre teinelor din sdnge in forma Hbers sau ca enter (V,cufestrufemic! Origine x teste endogend. gh exogend. Biosintent ‘olesterolulus are log in tate exlulele ii in special in feat’ gh in eurtiew suprarenafe. In singe, colesterolal este rmeportat de crighceride si de lipo proteine (V. euloseral HDI. volestero! EDLD. Colesterolul este transformat prin oxidare in aeii hilar. Partieiph de semenei hr biasinteza hormionilor ste fot Tse atibuie un rl in transportol heiilorgragi-nesaturati, Depozitele trteriale de eulesterol sunt la originen colesterol HDL + Lipoproteina de inalta ‘lensit . tulesteraadui in peregi suscuir, Con: fentraia sa ee diminuata in mume: fuase sitea{ii cane au in comu ssociafia Tor freeventa eu boala ater matoash: imbatrinires, _tabagismul tontraceptivele, diabetal. Duzajul cules terolulud HDL a intat in practica dhignuita de luborator, atunei end se fereeteaza existenga i importanta ‘lui vaseulun”, Nivelal serie normal (0.35 la 0.80 gf sau 1,05 Ta 285 mmol Lingy. HDL este abrevierea de la High Density hipoprotcina colesterol LDL * Lipuproteina de joasi lensitate, bogota in colesterol (eirea ive), Concentratia sa sinyuind este Fidieata in cazurile de hipercoleste folemie familial, Gontrobul sistematie fa) colesterufului LDL este important entra evaluarea riscului de ater mmatoxa g) de accident cardiovascular. Nivelal normal: 3.84.9 mmol. Linge este abyevierea de ln Lae Densite Lipoproscins colesterolemie * Concentratia caleste Toll insdnge (orm cvea 25 ol su 440-7,60 mmol, cu varia Fizilogice datorate varetel” gt obignuingelor ali ‘mentary. V. hiperolesterotemte colesterolurie * Preven culesteroulai in uring, Nivelul normal este de 1 mg24 ove colesteropexie + Fixutes culestertului Hn yesuttiry (xntum, sterum) aa in Fiat, sb forma de aleul ceolesterarit + Stare patoloyien fn eare se Irisese depunite de coleteral in diverse ccolet dentar (jr collet de la dent, erat Ineck of tooth) + Parte wgur ingustath a Gui dint, la vel gine, prin ea ridacina dintelai este tnita comuane cervical calibacil. + Sin, Escherichia colt. (od) ‘colibacilar) colibacilemie + Prezenia colbacililor (E.coli in ing colibacilora + Orie infeoyie provecnta de cule 1 eo se loalizenza mat ales in apuratul digest tenterte, ete tueolite ete in uparatul genitourinar iste, pilite, pielonetrite). Orieare ar Fr lucalizaren, infeetile au tending devin eromice, evuluind prin pusee rclivante colibaciturie + Proxenga bueilter colt {Ecol in rina ceolica ir calique, emul colic) «11 Care ‘se refer la enn, Bx, unghi cole, arta fulieas 2) Inigial, durere -datorata Contractilorviolente sagan spasm al Cclonuli; i) Prin exterBie, dunere ce fopare sub forma unui acces viglent, jssind onigines inte-un organ absomi nal: celia biliar calied hepatica clea nefrotica ete ccolind + Aleosl arotot can prosints 0 Tunctie amonia cunternor, existent in enuturile animale sub forma de ester ‘olinic leit, sfingumielinad. Deri tul acetilat acetiloling este mediatorul thimie al influxslyi nerves, Colina este tan factor lipotrup necesar utliarit de etre Feat a lipidelor;absenta sa duce la f suprainedreare a featului eu grim. Este folusit sub forma de sarun ea patasimpaticominetic, (ad eolinie? colinergie {fr eholinergique) * Se pune despre fibrele nervoase (nervi periferiel maton, fibre simpatice par ringlionare si fibre parasimpatice! ‘care, su efeetul unel exeitaii, pun in Tihertate scetilelind, mediator ehimie aire asgar Uoansmiterca influxului pnervoe ki uiganul eeetur colinesterara ifr. en! cholineste rrave! + Ensim care activeaza hidroliza aectilcolins, prin separarea radieatulus tcetil de end, inbibind astfel acti fea xa de mediator nerves ole (rellyre, engl. collyrium) + Preparat Ichid destinat tratamentalui Focal al afeetinmr aeulane colitis (ein. colitis) * Infamatia de origine infects hacteriana sau ame- hana) evden, told sau prinzand fanumite sejgmente, iin hegatura cu digestie necorespunzatoare anor al mente sau eu o limentatie rdw ech brat sau ditorats unor eauze necunos cute, cum ar Fi colita uleeroasa, numita trad recticolits uleerohemevagied. V. colts uleerousa + Sin. reviocuité ule ohemuroy® Colles (fracturd) * Sin, fractura, Pou feat-Coller termen.utzat mai ales in tale anglosaxone. V. Pouteau colon Veeck coloana vertebral (sau rahidiand) + Tanga te sued, Mexibils, situuté in parten prsteriosr’ gi mediand a trun Chiola, de la extremsitaten evfalid) pe fae wusgine sb pana ta bazin care prin. Cuprinde gi protgeazd miu Mi spinalt-continuth in canalul rahi Gian, Exe constitute din 33-44 verte bore distrilite in 3 zone: coloana cer cals (7 vertebrel euluana dorsal, U2 Sertebye), colon lambara (5 vertebrel tsloons serata 13 vorsebre sudate intre ‘he colouna coeedium sence 5, vertehre aidate gi atrufice, Sin. rachis. Vorahidian, spinal eolobom * Orice nnomalie congenital ‘ce apare in welae eu dexvultarea pleoa elon, a irtulu, existalinulu, corde, Fetinei gi nervulul optic, Tranemiterea tate erdiard gi are caraeter dominant, eolacolic i. calo-colique, unl. coloco- Tie » Cave se sue’ dua seymente onulu, Bx. invaginaneculocoies, calocolostomie * Creates unet anasto ‘ore inte dou sexmente ale evlonula colodistonie + Ansamblu de tullurari Turr{ionale ale colon, care se mani eroame, werucole Mhatulenta, perturlurea tranztulul inte tinal colodit * Suspensiv culoidala de nitro. felulova eure asi, dupa evaporarea Solventala, peliculd subgire, continua Siaderenta, care servegte fa aeoperirea $1 pratejarea plagtilor. Tse pot incorpora medicaments teoodiy ricinat, salciat colon * Portiunes mijlocie a intestinalui ists, cuprinsd inte eee gue, fmpar {Hea in patru seygmente; colon asgendent fadrept cola tranecers trmlaeta, colon descendent (sting) 3h colon iigpelvin (sa sigmoid. (ad etic! colon iliac « Sin. sie: colon fritabil © Sindyom funetional al ‘ntestinula gros, indie foarte frevent (ancort pand la’ 50% din consultayile fastrointestinale, fir lsiuni enato- nice tpocifie. Etologia nu se eunoaste dar contrbuie: component’ redusa a {relor vegetal in alimentatio: in arile industrializate, factor psihosomatic Clinic, se manifesta cel mat des prin Tatulengi, episode seurte de diaree (eater zile eu dureri abdominal, folemind eu eunstipayie xu scaune normale colonie bacteriand + Grup de bacterit faeumolite pe un mediy de cule, format prin multiplieare, pornind de la we hoeterie de origine #1 care are cara tere tipice ca aspect, consistenta gi eu Toare. Cand se sede ew ochiul liber, 0 cculiura hacteriani este compust dintr tun numarde mifiade de elemente. Colonna (operafial » Operate plastica Ppentra onectaren unel Tanai cunge hitale a” cuapse! sau a -uneivechi fractart a colului femural. (Colonna Paul Creshavs, chirurg ortoped ameri can din Philadelphia, 1692-1965) colonoscopie + V.colosopie tcolopatie * Orie afeeiune a eolonului colopexie * Fixare a colonului, fie de planol posterior retroperitoneal, fle de peretit laterali-suu de cel anterior al abdimenul coloplicatura (sau eoloplicare) + Ope ‘fie cane uimareste reduceren volumu- Tut unui segment de colon, Tneretind prin. suturttanieile intestinal. Se practici mai ales Ia nivelul cecului Aceveplicaturd)coloptoza 98 99 comotie ‘coloptozi * Deplasare in jos a calonul colorant (engl, dye) + Substants, in general sintticd, destinata s8imprey rheze materia organieg, pentea avi fie Tita examenul micruscopie sau analiza histologiea $i biochimica. coloratie (eng! taining) + Proceden prin care se impregneuai ew evlorant un esut sau diverse mieroorganisme, pentru a putea fi examinate prin micro: seopie. colorimetrie + 1) Procedeu de a ident fica anumite lichide onganice prin stu dial culori lor sau reactilor lor de euloare; 2) Procedew de evaluate a concentratilor solutillor eslorate prin studiul nuanter prezentate. Sin, roma: lometrie, eromometrie, (adj, colorime- trie) coloscopie (engl. colonoscopy) * Exa- ‘men vizual al interiorulah eolomalui eu ajutoral unui tub flexibil, previzut eu o Instalatie optied (uloscyp, are xe Introduce prin anus. Lingv. se spans ‘uneori, sub influenia denumirii angle saxane:colonoseopie, colostazd ( choléstase) + Oprirea seurgeri biel in efile biliare intra- sau extrahepatice, (adj. colostatie! colostomie * Practicarea deschideri ‘colonului Ta pielea abdomenulsi sau a regiunii lombare, V. anus artificial colostomizat * Care a suferit 0 cabo colostrum + Prima secrotie de Iapte a ‘mame, care apare intre prima gia 12-0 2i de la nagtere. Esto un lichid albu, foarte alealin, borat in proteine gi in anticorpimatcrnis iy mod. progresiy, colostrul este fnlocuit de lapte. tad colostral) colotromboz4 + Obstruarea canaliule lor biliare destinge deo mast de bila compact colp-, colpo- + Profixe de origine greae, Indicdnd orelaie eu vaginal. Veto eolpocel + Coborareavaginului care hombeaza in vulv8, Poate f datorata tunuicistacel (colpocel anterior) sau tunui reetocel tolpucel posterior. Sin rofeps vaginal colpocistita + Inflamatia vaginului gia eolpocistocel + Prulips al perth anterior al vaginuls, in ere herminzd colpocistoplastie + Chinargie phostica Examen histologic a celulelor rcoltate prin fretiuile pre vate din vain g coll uterin, Proceddew utiizat pentru: diagnostiul hormonal jn cursal cilurlor menstraale - penta Aingmosticul vitalitaqi uului in timpul saneini, pentru diagnosticul preeace al eaneurulu deeuluterin. V. Papenicnaw testub colpoctetais + inchiderea ehirarsicald a ‘vaginolui ew suturarea pereilor ben, practicata in unele eazur exceptionale de fistula vericovnginala. incarabila pentru a opri seurgerea continua a uri i prin vain, colpoperineoplastie + Operatic plastica ractieata asupra vaginului i perinew fui, im general pentra a strémtora voginel 4 orifiiul vulvar, in prolapsul sterovogtnal colpoperioncorafie + Sulura poryilir ‘vaginal ga perineului dupa o euprura, pentru a saprima prolapu} wterva colpopexie + Fixarea vaginubu oulaxat de un mugehi sau de un ligament al peretelut abdominal ie plastica pentra ‘a remedia lipsa congenitala a vaginulut fsau_pentra a recinstitui un canal vaygnal eare a fost deformat sau distrus. Sin. voginoplastie. colpoptord * Prolaps al vaginulu colporafie + Saturn peretilr vaginal, pentru repararea une sfigier locale. calposcopie * Examen vizwal al vag nului si al evlului uterin, ev ajutorul ‘anu instrument numit colpseop, kath colposcopie? colpospasm * Sin. raginism colpostenora » Stramtorary a vaginulul ‘ao comsecin( a cietriilor, aderenge- Tor inlamatori sau de origine atrofes ceolurie + Prezenja de pigments hilar in turing; in general inaaegt itera colutoriu Yi. eollutoire, engl, collu: tory) * Medicament- dle consisten(a semilichida, destinat a 6 apleat asupra singillor sau a peretilor intern) ale ‘eats bucale, V.gargarism, ‘coma aleoolies + Coma provacata prin intoxicate aleolied acuta Ipeste 4 geo fleaol in sdnge’. Este caracterizuta printr-o respiratie rapila. gi super tabicardie gi tending Ta hipoten: une, Sin. coma ezlea coma carus (eng! deanimate coma) * Cama foarte profurda cu able torala'a reflexelor gi, acesea, tulhurari respirator gi cieulalori grave ‘coma depagita (r coma dépassé, engl irreversible coma) * Coma profunds, fameterizata prin ahdirea ‘total a Funeyillor vtale de relaye gi abulirea du semen total a Fane la vet vege: tative (ical. respira, asimilarea, ecru, excrofia ete), supravictuiren Find aniguratastrie_prin: respiratic artificial, control al steulayel prin perfuic inteavenoosa permanentd) de oradrenafina ete, In felul acusta, upnavietuirea nui bulnay in coma epigita se opregte esta cu suprima: rea mijlaicelor de rearimare. ‘Traseul cencefalografie inregistrat in cursul ev meh depigive este plat in majortaten cuzurlor, ra yeactivitate dees, coma diabetied long! diabetic coma) * Coma care complied giabetul zaharat ecompensat eu acidoz’, ale cirei femne’ earacteristice sunt: respiratie ‘Kusmaull gi miros cetorie al respiratie coma etilied * Sin, comaaleooled coma hepaticd tengl. hepatic coma) "Cama care complied © insuficienta hepatica grava tciuza, atrfie galbens acuta), prin afeetare everalé datorata sential acumularit in singe de sub- ane voxice ai ales amoniae) ‘coma hipoelicemicd (evel. hypoglice- ‘mie coma)» Ticidere a canon cane se Insojeyte de erik suderipnra, fontraefie museulara gi cunvulsi, dato rate uni scaderi excesive a glicemii, col mai adesen ca 0 consecin{a a unei injoctit de insulina, coma uremich + Coma care constituie j “cumplicagia majora a unei crestor fiarte mareate a ree! sanguine tinsuf- cena renal ale edrel semne earacte Fistce sunt: respirufie Cheyne-Stokes, hipotermie, abulirea rof exelor, hipoten: sune gi miros de urind a respira coma vigil (engl. vigil coma) * Coma ‘in care pot) scuate pe moment bola vl, print stimalare acuta tgumot Céupiturd, coma revenind insa medi. comatos jr. comateus, engl. coma- tose) + 1a Care se refrd la coma 2) aaj is. Cave este in coms, feoma + Stare patologiea caracterizata prin pierderea eungtionjet i absenta de rencfie fag de stimuli extern (vizualh audits, olfaetivi, tact ete), dar cu fonservaren fanctilor respirator ¢ ireulatorit care pot totugi 88 fe reduse ‘sau tulhurate (ad comatos) ccomedon (ens. comedo) * Mil ridic ‘url albicionsd a dermal, eentrata de fin punct negra, frmata din substan iritoass acumulata intro gland seba- fee, De proferings, comeduamele sunt Tocabizte la fa gi eonstituie una din rmanifestarile aenvei. Nume popular panete ner. cominutiv Yr. comminutif, engl ‘comminuted) * Se spune despre Fractora care prezinta mai multe frag: mente miei de os ccomisura (eng! commisura) + 1) Punct ie jonetiune in dow formaiuni una mice teomisura buzsloy, a pleoapelor, Uuneori pe Tinia. mediana, Intre doud tdumente. pare. gf simetrice (comisura Vulveil; 21 Punet de inerueigare sau de pasa) pe linia medians, a fasciculelor pervugus care nese formatiunile drepte gi sting ale sistemului nervos cuntral comisura interemisheried). (ad) comisural? comisura posteriori a + farca mid. comisuroplastie * Reconstruirea chi urge a comisurii- unui oniicia Corde comisurotomie + Seeyiunen unei com suri, De ex. comisura valvei mitrale, ‘omisura labiola,comisura vulvar ccomiial rit, engl. epileptic) + Core ‘se refers ln eptepsie. Lingy. din latinul comitiale, cave se refer la “eomices” fadundri sau reuniuni popular; acestea frau intrerupte daca yreunul din participangi prezenta o eriza de epilep comotie (commotion, engl. con: ccurtion) + Zguduitura violent orgie hismului sau a une pari a onanis: rmului, provocata printrun oc direct lor buzeoy comotionat 100 ol concretie au indivect gf care proveuch o sare de tulburan neonate fr Teun! ong nice manifestetad-comotional) ccomofionat tng! concussed) * Care ulera urate une comet compatibil (eng! compatible, suits tle)» Se spune despre medicamentele ave pot avinistrate smulton #00 despre posbites. de tanefura Singe,apartinind. nat grap sanguin aia indivi dat fv para seu scien compatibilitave sanguina (og! blood compatibility) « Pstilitaten trans fir unui tp date singe determin prin caractevele globulelur rug? ‘unui Individ eparyinind une grupe nanguine propia, aia fir xa existe seule loll rg injctnte safe diatruse compensat trns! compentated) + 8 pune despre 9 vliurare cat 0 ae te ale ctor efecte putlogee ee ai reduse sau mente prin reset og Dismolai sw nginulut fect. FX scien compensa diab compensa ccompensatie (ry shu compensation) patolugce ae une bull prin rete Senne care tind a realease ovata de ech foie: 2” Prucen patie ingongtient prin cue nino Mautegte sf ugureze sts 4 suprime un sentiment le inferoritte,cautndusg iit sat plicerile susceptible Si fied a uite scons, td come cnmplement + Substanta prtitien de Turd comphexd, prema iaserul rma indispensable pentra produce fea unut fete ale wench tigen dntcurp, Complementul se fxeuzd po tnticorpatunct ead acest sehen de Antigen, Acct propretate permite ine prin retcfia de deere com plementulu, V aceasta resi complementar + Care serves ht com elaren, care we magn te ek er Complementarveare tinde x xaplene dhienta ide ex emiizem compemet complex 1) Asai mai multor @ aeiune Dine determinatay 2) Tn painanalira,ancambi de trfntrt feibuloice, in mpcil de ordin efi Shanna in med ncongtion pe haze or amine expesenje aie ‘eli cn ica need om Drtamentelindvidulshrempeet Putand. duce la confcte i tthortr Prihulngie, Bx complex av Inferior tie, complex st Oui, complex auricular» Sin-und P Complenval * in pihanaled, caret voters in un comple complexul (ubereuios) primar Sin inf ubeeuioas primrd complexul QRS * In slectrocordiogra ferarup de unde core trad sei entheuhlor cardia, sorespunzind Ia fepolonarea marcato ventricle ting uni cariyg! proerd sre te pentra o eublinn eh undele agi ‘Uni de umlitetine mot ica dee 8 complex QRST + bn clectocardngr: fetal format de compel (iis egmentol ST gundam st ate loge de semua ada compleral taditl » Sin. complet ei. Elvira compliant renal. compliance) «10 Factitaten cu care no produce dtenin plamanioreu pagal imap exp frata prin uportal vag nom lar fag varan pre forenpunsatenre, Complon poste perunhota de diverse cone ryiate Torncieainsemnata ernie, atlet ticrovasare pleura, Simbel Ch, AN Aestan(as 2 Anentmental dat deh Dien pent efetoaren ata {ulus in general de Haga drat =e inst psec irenptaren igure i reimandartr privind urmarres hit complicate Uy tual complication) ="Urce ansaid ximptome sa de fecnmi cure ae adnugh elie ont tui exstnte care apr dpa acest a, eompleat) compresa* Hocita dintson yesut fa tae oe tint fst en pane tment sin curl divnslor et Chirurg compre ts engl compression) reducerea solumulal normal al oni ‘orga sub ifluenga ued eae Bi. compresiv * Cary servegte sa “cum: prime” ceva Ex, bind compresiv comprimat y- comprimé, engl tablet) * Pastis preparata prin ‘comprimaren tunei pudre medicamentoase hi care xe dag sau nin substan glatinanta comprimat sublingual (- eomprimé ‘sublingual, tinguette, eng! mublin- gual table!) + Comprinutsolubil des- tinat n se cizulen sub limba, pentry a nsigura ecuiren Beat, permiand un fect rapide! medieamentul comunicatie coronaraventriculara engl coronaroventricular fistula) + Malformntiecongenitala caraterinat printro comunieatie diets inte w triers corurard auriculal su vente ceulul corespanzator comunicatie interaurieulara (engl atrial sepial defect) * Comanicare anormal Tete eole down aural, Ahr CIA comunicatie interauriculoventrieulara + Sin. ca nal airiovenvicular comun, Abe. CIAV. comunicatie interventriculara (eng! ‘ventricular septal defect) * Mulfor: moti cardiacd in eure se comstat prezena unai vrifciu in peretele inter entricular. br. CIV fon (fr, enkh cone) * Oriew stractura anatontied compacta sa cavitard fvaind aprosimatiy forma de eum hard tireulara opasd unui viet ascutil. Bx con arterial al ventriculslul dept comul terminal al maduvei spinal ete (ad), conic? cconeay + Se spune dexpre orice supr aya curha al earei contra este mai Aeprimat deeat margin, V. conte. coneavitate * 11 Stare a suprafefelor ‘concave, 2) Suprafata eu central depr mat. V.contestate, concé (fr congue, engl concha of auricle) » Pxcavatie profunda # feet fextenoare a pavilionulut urechii, acolo tunde se deschide eonductal auditiv ‘extern, Este imitata Inainte de tragus. ir inapai deontehelis gi antirogue, cconcentrat (ng! 1. concentrated, 2. concentrate) + 1)'Se spune despre 0 stubstan(a ito wolugie din eaves liminat 0 parte ain solvent; 2) Pre Daraie conjindnd 0 proportie insem- nati de produs activ concentratia de hemoglobind * Cav: titatea de hemoglabina din sange, cate se pate exprima fe prin grime titra sa la 100 ml, Fc prin proventajul fi de normal texprimare improprie, dar folosta eurenth Poate de asemenea prozentata in roport eu numarul de ‘estiacite leantitaten medic de hemoglox bina pe evlulat, saw prin raportare la hhemawerit Cooneentratis medic de hhomoglobina. Abr, CH. concentratia globulard (sau corpus: cular) medie de hemoglobina » V. hemoglobin concentratia molara + Sin. mofaritate concentratie + 1) Aetianea de enustere a proporyiel unei substange dintio solu tie. mai ales. prin evaporarea aolven: {luis 2) Propergia unet substante care exist intro solutie: 3) Pixarea atentie ‘supra un subiect determina. concentric /r. concentrique) + spune despre_mai_multefiguri sau Structuri care au celagh contr concept + Reprezentarea mentala. pe ane giv face un individ despre 0 tate conerets obieete, fine vi, Fenomene perceptible) niu ubstracta lidei, senza, sentimentet. tad). con ceptual! conceptual + Core se refira Ia un ‘euncept conceptie (Yr, engl. conception) + 1» Prodirurea smnei noi Rinje. tm corpul uuncifermele. Din punet de” vedere friologe, concepiia deserie nu numai fenomenil ea tare. dar in acelagi timp. actul sexual, fecundarea si formarea ‘embriomuluis 2” Orie activitate de gine dire care se apliea unui obivet special operajia de “injelegere gi formarea de concept. concomitent jr, engl. concomitant) + Care survine i acelagi timp eu un alt fapt, care i insogeyte. Ex. simptum oncomitent, care insolegte simptomele principale ale unei maladi cconcretie Vr, engi. concretion) * Pro- uctia. unui” frugment solid cone se dervolté intrun organ anu qesut fo cursul une afeeiuni. V.eafeul.condensare ondonsare (r, engl condensation) ‘ Proces prin are o materi devine ma deat nu trece in stare gnzas® in star hid contdensat (engl. condensed) * 1) at So spare despro sn corp ca¥e imimun vlumal, 2 Se pane leapre un corp care m treet din stare nvect in stare lcd 31 Prods Ere sufriteondensare. condil (ry eng condyle) Extromiate eoastarciclard convex, 0 clreh Suprafota este noteda qi vida st care fevarcculeae de obice cu 0 cavitate fienoida care H cores. Cet), con- ‘tian condilom (engl. condyloma) + Tumor ae calenve rz, care xamand coo ferucd gies lcaizta pe mocoasele Tomales) anus, Condloamele cunt fae (eras de cot sau sea Ceneriene) de orgine virald aw vaet fceugit si sont de obit gropate, cu SEpect"conopidiarm, Condioamele plates mai putin procminente (in forma fe dice sau pts), sunt une din man Fenn seeuare a se conuilomator (engl condslomatosis) *TPresenja cu cond loame motile conditionare Ur conditionnement, ral Ts conditioning. 2 packas, feing)' 11 Mecantom prin care apa refen andi 2) Forma puriclara in cave este prezentat uP Fredicament income contivionat. Yr onditionné, eng Conditioned)» Care este siinat prt Stijonare: cave a eaerco coir fare Vrefleccandiionat. condom «Sin: preserva Sond condre- Ur chondr) + Preise Go engine arene, indcindo relaie co tm ear ease eatagnas comdral Care se refer arti ondrectomie » Renee uni cari ondrith Inleptia una earél ondroblast« Cella caragionst ti sara, de_ origin conjunctiva, care se giregte in subwtana fundamental a Scrat pe ale de formare 9 din fae deriva cndreetl controblasiom benign epifizar * To pera esost benign, tie cirem Teen de consistent frma, leat 102 Th renee epizar w onal Tong condrocalcinork articulark en srticular chondrocalcinosi) * Ale flume rela ferent, caractrzata prin acess dureonae simulind guts Kai ate, nc pa Punt ous loan vertebral rs ommenal radeloge, 36 ons inert de cae nivel ear jelor ticle, su rma de opal nares mat ult sata pain oul condrocarcinom + Episliom care con Tine conte catlaginonse canaroci Gr enh chondroegte) + x Tua eartlaginoase, agus, provenind Acar de form voi, ria init ale subtange fundamental tCondroptas carta condrocostal Care ae refird ln eorijete costal gh a conse Bx at cali undone condrodiaplazie + Oris afeiume dat mut ane tlburb formar de crete w ose pormind de I et Ith Sin slate condo condroepiftar. Ur shondrospiphy sate Care ae vor tar cohdroepifiith + ima piss earlier a al condrofibrom* Prom core eit tame cataginanse” Sin bre ‘im candiroft rs eng, ehedrophste) * x Tntextemiagd arcane aunts. candrogeness* Formaren, least tapi condrold « Care seamins ca argu ent condi condtelira* Ditragere psu car Migins-care purine nd normal a coral omar on condram * Tomord nig const in ysutcartgins, ealzo8. mai Stes fn faingle gest, incor In host, inser, inal hae sn ints ferebiaTyamentl big st Shite! condromalacte + Ramo ondromators. + Afeiane te eure a eartilajelar. los ine mae cringe yo metal oar tang tle eat Ghulre” le entertttans ete inne crags pin dolores ior ot rr tumor at molt sat pois vluminone spt mie Eniteres orca afte condropatie» Orise mali cae ale teu ctl condroplat * V. cond Condroporors Pern de cue in tert caaginos een eva un Spec porn Coniperuen pene Fase, cel poset lt Car, tn page anu ae inl atecartsle condroearcom > Saeam conatiut pe ttmors “tel, ne ieee wr foarte vlna eee de ‘ola pe an oo tngsnn Pe eno It ineadens"yestunieweene 4h mnetatae condrosarcomatora* Laclizar mol comdtostermat Cay ert carting tale In” sor, Famett erator Thaler conducere Uy engl conduction) Tranter under sree el mda, hed sa ga cenducere snteropradl ty card denis jo, ion dea nr spre fenejioneasurelovrtealart de Sci eme sect sing tern “Snug mpc vss de mere into ane dec stebuteprecat tel de santegons tw imple mat Cur» idee de pie. V.eonduere rrr condicore eelulifugh eg. cellule gal conduction)» Ml dens {Tn impale prin erento never epee de srl ell ton trend rin prone Sear tesa lindas Ant nee let condcere celulipet + Med de tn confabulare upropie de compel neuronal, Ant conducere celulifigs conducere eraniana + Sin, conduvere ‘uo conducere nervonsi (engl. nerve con: duction) + Propaygarea une! excitait dea lungul unei cai nervoase conducere osonsi (engl, bone con- duction) + Modul de transmitere sunetului in eochee prin intermedial ‘onselor eraniului. Abr. CO. Sin. con ducere eraniand, eonducere ostetin: prniea conducere osteotimpanied + Sin, con dducere sonst, conducere retrograds (engl. retro: grade conduetion) + in cardislyse conducerea unui impuls nervos cardiac intro direetie inverst cele normale, fadica, in practiea, 0 conducere vente ceulowuriculara. Veonducere.antero grada, conduct auditiv extern Yr. conduit auditif externe, engl. external audi fory meatus) + Canal intre cone pai Tionulut-aditiv 31 membrana timp nui eamalal este Abaveartiagines in treimea sa extern gi osos fn ecko dowd conduct auditiv intern, + Canal osos Tn stinea temporalula, corespuncind ‘lementelor urechit interne. Condactul fut intern permite trecersa nerve: Ti facial gi mai multor ramurt ale rervului audit ‘conductibilitate (engl conductivity) 1 Proprietate pe care» posed anumite structuri dea propaga o excitae Viteza de conducere a inuxulai in fibrele nervoase depinde de ealiral lor, Este erescutd in unele fibre muscular cardiace ifesut nodal 2) Proprietate pe care oau anumite corpuri de a eonduce celeetricitatea sau ealdura, (adj, eon ductibil) conductor + 1) Care este capabil st tronsmitaefldurn, lectrcitatea sau sunetal; 2) Panglics Mexibila de ofel destinala si ugureze trecerea_unel pinze de ferasteau dintrun orfeiw de trepanare la alta, asigurnd protejarea urel mater confabulare ten + Pavestine imag confabutation) A, spantani saconfiguratic eat, iroand dae menor sihuint mem ¥ fouls, contgaraie (configuration) "po ness wut arp cont» in pin, pia tdi {evince moral ie dust Sie ateutne cotton pon ti conta a rial Pc eterna. contute mentale monte sone fantom) «albu ps, este tetra nea sa ee a preeam’ se deurenave tmp Also leat dete inure net phe ge tee fate erent anata rt, conrtonal conflieseacion tog nactve onpion = Tlbara ora Sennes comin desatestore . conselent, engl. con- felous) + Care este cntacterizat prin angling. Ant. rneungtient congtiinta (congtien{a) Yr. con- ‘ence, engl. consciousness) * Stare psihied permitand unui individ 8 ingeleaga eva ee percepe prin simguri din lumea exterioara gi de a lun euno Stinga in Fiecare moment du existent si Druprie cu tot cue ce ex comport contactologie (eng! contactology) “ Ansamblu de eunogtinye asupra pro lwzelor oculare de contact, indicailor opti sag estetiea) adapta la supra faa vehi (cores, limb sa conjune: tival gi tolesanje lar de eatre organism. contagiozitate * Caructer potenial al start de contagios contagiune (r, engl, contagion) * Tranemiterea ‘unei maladii de la 0 persoand In alta, prin contact dirvct Acontagiune directs) sau indirect, prin contactul cu un obiect, aps, aer, alimente, bauturi sau orice alta fubstan{a sau animale contaminate (contaxiune indirect. (di contagion) ec tion) + Incadares nei suprafeye de fete microorganisms, sarmoa ay ne do patrunderea acestora in interioralcontaminator eontaminator ‘orpului, substangei sau objectului on: taminat’ Cind este vorba despre un lorganiam viu, animal sau vegetal, care permite mulviplicarea gi dezvoltarea Imieroorganismelor respective, contami- hharea este urmaté de dezvoltarea unui proces infectios. Lingv. contantinarea ‘hu trebuie confundata ea infetia. ‘contaminator + Care transmite 0 mala ‘die, mai ales v boala veneriea ‘eontentie (fr. contention, engl. setting) “ Mentinerea in posigie normala a unui organ hermiat, a fragmentelor osoase intro fracturd sau a unet extremitayi articolare luxate, prin diverse mijloace: bandaje, atele, pansament ghipsat ete ccontiguitate (engl. contiguity) + Stare 1 doua sau mai multe parti sau organe fare sunt in contact. V. solujie de contiguitat. (ad). contigut) continent (ry engl. continent) * 1) ‘Care ce abfine de la ruportun sexuate; 2) Se spune despre un sfineter (anal, vetieal) care functioneaz® normal. V. incontinent, continents (/r, engl continence) + Ab- senja raporturilor sexual continuitate + Stare a yesuturilor eare thu prezinta vreo separajie intr ele. V. sole de continuitate. contondent (engl, blunt) * Care sti ‘veqte tesuturile, care produce o contu- tie. Ex. obiect contondent. contor de scintilatie (engl. seintilla- tion counter) + Instrument care per mite decelarea de particule ionizante cu ‘jutorul unui eristal eae le absoarbe §1 Te transforma intro scintilagie lum- ‘noasd, viebilé pe un eran. Este utilizat fin medieina puntrs determinarea cone fentratiei de izotopi radioactivi intro Gdusi in organism i care se fxeazs tleetiv in diverse ongane. V.scintgrafie. contractie Yr, engl contraction) » Di ‘minvarea volumului sau a. lungimii ‘unui fesut sau unui organ, sub actiunea funui stimal sau a unor agent. Ant. relazore. (ed). contractat) ‘contraceptiv + 1) ad). Care se referd la feontraceptie, Ex. metoda euntraceptivas 2)'s, Produs care permite de a evite 0 ssareind (V. anticonceptional). Contra- Ceptivele pot faplieate local (in vagin) ‘su pot fi administrate per oral (contra cxplive orale. ‘contraceptie (r, engl contraception) * Folasiten metedelor eare pot face ea aportorile sexuale sf nu dud la apa rija une sarcni contractil » Care se ponte contracta, Ex {est contract contractilitate + Proprietatea anumitor {esuturi Gin special fibrele musculare) dde a se contracta tau de ai schimba forma sub inluenja unui stimal apro- piat. ccontracturd (Yr, engl. contracture) *"Contractie invohuntard prelungita, w ‘unui sai mai multor mugchi, insofits de rigditate, V. de asemenea contulse, cramp, spasm. ccontraextensie (/r, engl. contraexten- tion) * Traejiune uplieata la rédacina ‘unui membra fracturat, in. momentel reduceri frictari, pentru a ugura rept heres fragmentelar de os la local lor natural ccontraincicie + Incvie practcuta intrun ‘punct mal mult sau mai putin inde: prtat de incizia principal. contraindieatie * Orice circumstangs fare se opune apledri unui tratament, contrast * Diferenta dintre partie clare i cele intuneeate pe o fotografie, pe © Fadiogratie. medi de contrast. contratractiune * Reducerea unor frac fun pein dowd tracjiuni exeretate in direct apuse, ‘control invers (7. control en retour, engl. feedback) * In endocrinologe, sistem de roglare a seeretii unet glans de endocrine prin nivelulpropriuli prods de aeretie; acest inhi stimu Tina. hipofizara eorespondenta dacd nivelul sau eregte poste valourea Fior Togicd sau 0 stimulenza fn eaz contrar. Sin. retrocomtro controlateral i; controtatéral, ent ‘contralateral) » Situat de partea opu- Sa: care interesea2A partes opust. Ex reflex controlateal, hemiplegie contro: Taterala (de. parteaupusd leziunit cerebral responsabile controlul nagterilor + Sin. planificare Familiata contuzie Yr, engl contuzion) * La Tune phadusa de un oc, 0 lovitur, proveednd w compresiine viglenta, in general brutal, Tara ca pielea si fe 0? ‘init, Contain poate fh ugoara (echt mone simple) aay grad, insotitd de Teriuni masculare, vacua, nervonse sau viscorale, dupa regiunea lovita. V. funtundent (ad, contezionat) conurile retinei (sau retiniene) (en trefinal cones) + Cdule ale retine, fare recuptioneaza lumina, situs fles in rugiunea maculsi (pata galbens Sunt in numar de citea 6 milieane $i sigur vederea dium ina $i colorat. convalescent + Carv sete in convales cena convalescenti /r, engl. conva- Tescence) * Perivada de. timp intre sfaritul perioadel active a unei maladii fi revenirea bulnavuui ta staren sa fanterionrd de sanatate convergent * Care se indreapta spre ‘celagh pune, find varba de lini, axe te. Ant. divergent convergen{i (r, engl. convergence) ST) Aqjiune dea tinde spre ncelagi Dpunet gi rezultatul acurted tendinte: 2) Migeare conjugata a gobilor ceular ale corur axe viauale se opropie astfel ined Sh ating obiectul Maat gi care se Ebacgte foarte aproape, ‘convex + Care are 0 suprafaya bombata, rotunjita spre in afard V.conea convexitate (ir convesité, engl. con- erify) + 1) Starea ce a fi convex; 2) Suprafata bombata si rotunjitt.V. ceonviulsie (engl convulsion) ¢ 1) Orce fontractieinvoluntard a mugchilor, tontinud (onjea) sau sacadata (lanieal 2) Contraciii moseulare sacadate si repetate, intrerupte prin intervale de elovare’ museulara (in acest sens, fermen] se fulosegle mai mult 1a plural. V. i contvacturd, eramps, pasm. (adj. convulsiv) econvulsivant * Car? proach erize ceonvulsive Cooley tboala) + V. thalasemie Coombs ‘proba sau testul) + Probi folosith adesea pentea punerea In evi den(a a anticorpilor incompleti fata de frupele sanguine din sistemol Rh. AAnticorpi sunt identifica in ser (estul Coombs indirect) sa pe globalele rox fale subiectuluiinvestigat (esta! Coombs tlrect, folosind un ser antiglobulinie provenit_de fa fepurt imonizai impor ren neeatul anticorp gr eure proves | Srlutinarea hematilor pe care sau | finat. Sin. test antglobutini. (Coombs Rain, monolog englee - Cambri, next in 1821) coordonare motorie (eng!__motor coordination) » Activitate fsa are privegte combinarea contract tailor mugehi,astfol inet 50 Shecute in mod conect migearen der Iminatd, Depinde de centr nervogh a Ceicruiut qi cerehelulu Courdonarea fcorespunstoare a migeSilor se umes fax copro-' + Prefix de origine_greacd dicind orlaie cu materi fecal V. | copmcatard tong ical culture | 2 Caltivareamieroorganiamelor din fecal i coprofil (rs engl. coprophite) + Care Craigie in) excremente. Ex Dactenie | opr, Sin. nett | coprolit Ur, enel_coprolith) + Con- | & es | Pee | copulare (renal. copulation) © 1) Apro- ‘ere intima a organelor sexuale mascu Tin gi femel, destinal® @ permite intro: ucerenspermatozoirilor in_organele | Benitale ale femeii, La mamifere (gi In | fom) eonsta in introducerea penisulvt in ‘agin, La om aceasta se mumegte ct. 2) Sin. ecundare ‘cor, -corie » Prefix gi suffx de origine | igreacd, avand sensu de pupil | eoracobrabial * Care se refer Ia apo: Fiza coracoida sla brat, coracoidits + Afeeyiune durervas a | npofizet coracide. cord (fr coeur, engl. heart) + Organul central motor al cirevlayiel sanguine, | situat in mediastin, tre plimani. Este tun organ museulocavitar, format din | ‘mivear,tapisat in interior de endocard i acoperit la exterior de_pericardul Sere s1 prezentind patra eavithj: dow tei aurieufe) gt dou ventrieule. Atrial eriecord arterial aropt_ gi vontriculul dept famena cordul drept, atti sting gi ventricutul Sting formennd cordul adn: aceste Goud ping ale corduud sunt separate prin septal interatil gv septal inter entrcular (stim cardish. Atul i entricalol sting eumunied pein orifi- iu atrioventricular prevazut eu vals ila mitral teil sh ventricull dept fnmuniea prin onfieul atrioventricular ddrupt present ea valvula trieuspida, Miacardul presint contracts automate reglte de un sistem abtonom de fibre nnourumusculave est medal sa sistem ardignector) eanipas din: nodut Keith lack situat in striul dept xi care dclangesas contractile, nodil Asch? Taworm situnt in por(iunea superioar’ fa septal interventricular gi care comanda wansmiterea exctatiel Ia ‘ontrieul foeiculud His care se imparte jn doua vamur ce se ramified in pereyi Sontrieulan (refenua Purkingel. V. cor dae, Sin, nia cord arterial * Sin. cord sing cord artificial * Aparat de nvigenare Dresvut cu @ pompa aspivatoare 3 una Fespimltoare cane inlacuieste emporar conlul Exist diverse mone cord drept* Civitayile drepte ale ordulii trl i ventieulul impreund fu valvele Tor: tieuspida gi symoidele pulmonare), care aigurs eeu i gelui venos de la perifere citre pla mani, Sin cond conos cord in sabot (engl wooden-shoe heart) * Imagine radiologiea a eordului fenvucterisicdhipertrofes ventriculare Arepte: umbra cardiaca se mareste. cu large transeursala, vérful Bind depla sat_spre lateral si ridieat, amintind textremitatea unui sabut cord pulmonar seut + Insufcienta ‘entrculara drenpla acuta, eare se traduce prin dilatatia hrused a eavit (ilor cardince drepte: este dati deo Fipertensiune arterials pulmonar bre tals, provoeath eel mat sdesea dinect pint embolie polmonara sau prin Insufcien{a respiraterie acuta. Abr CPA cord pulmonar eronic + Supraincir fone rvoniea a cordull drept, care se tuahce prin hipertrofie w eaitaitor os ‘drupte, eu sau fhe insaficen4a cardia coh Kate provucita ele afeeiunt hronbo- pulmomare evonice «brungita eranied gi mai ales astm brangel. Abr. CPC. cord sting * Cavitagile stingi ale ‘cordalui (atrial si ventrieululimpreuna fu valvele lors mitral i sigmeidel fortice, care asigur cieulatia singel frterial elite perferie, Sin, cord fovterial cord venos + Sin. cord drep. cordectomie * Exciti uni curl vale cordial (4! tonie) + 1! Care reconfar eaad sau stimuleuzas 2) Potiune eon {inand olen, esente de fructe st zahar, preconizata ea stimulent general eordiform * Cary este ie forma de ini ‘ma. Ex, uter eordiform. cordita * Inflamatia coardelor vucale. cordoanele miduvel spinale (engl ‘medullary cords) * Wer2\ longitu rae ale substantei albe. prin care se face conducerea snflaxuluh nerves dew Tingul maduvel. Accusta prezinta. de ficeute pute, ete trol cordonne: ante rior, lateral sh posterior, fiecare find ccunsttuit din moi multe faseieule ner oase. fad, cordon ‘cordon tengl. cord) * Nume dat unor Structun anatomiee, din prieina formel pe care o au. V.funteular cordon ombilical (engl, umbilical cord) + Tijd conjunctivovaseular® care lag ombiica! ftubsi eu placenta prin care sdngele fatulut este dus ta placenta, de unde revine cordon spermatic (cordon nperma: yur, engl spermatic cord) = Pedicul ne. westiculul i epididimal ewe “conginut. In interiorul tunici Tihnuage a serotului; este compus din toate clementcle care due spre testiul im sau care se inore: canalul ierole spermatice i deferen raase, pluxurile venoase Spettnatice anterionre. ai posterioare, ‘ae lima, lgamental Cloquet cordonal (engi. lemnical) + Care se ‘fer In confoanele maduvelspinale cordotomie + 1) Scctiune ehirargicala a ‘corduanclor anterolaterale ale maduvet, spinale, in vederea suprimarii daresilor Insuportabile praduse de uncle afeti Uni faarte grave: 21 Seetiunen una sad ‘amb core scale 109 corectiv (engl corrective) * Substanti ‘are se sdlugh nut medicament pen: trast amelir gustul sau a4) suptima sfectele movie corectopie engl. corvetopia) + Sivuayia fanyrmali a pupil care muse mi fasoste in central irisului. Poate fi congenivi. eveatd artificial sau eons felis ng -Urnumatism aun inflamayi. Sin. ectopic pupa eorimbiform + Se spune despre o feruptie catunata ale ear clemente sunt reuaite in grupe, separate prin une de pele indemna, corioudenom jr. chorioadénome) Tumor’ desea necroQied gi hemo: ‘ayiea invudand in prufunsime peretele tutcrulai, Sin. mola thidatiforna) maligna coriocentex’ * Prulevare de visita ‘oriale (PVC), in vedere depisur pre hatale pricoce a unor anomalil gene: tice coriom + Tumori cunstituita prin pro Tiferaren elementelor epiteliale ale placentei coriom benign + Sin. mola shidaiforma fn resiclar, coriomeningité + Inflamatie a menin olor, auetata ew 0 inflratie limos tara plesurior eoruide orion (r, engl. chorion) * 1) Mem: Tyran externa a oului momifervior, 2) Strat enjunetiv profund al unei rmueoase sau seranse, subjacent epite Tul. tad, corial, corfonie! corioplaceatara * Care se referd la ‘orion gil placenta, corioretinita + Inflamaye w comvidei sia coriza de fin r rhume dex foins, engl. allergie corsza) * Toflamatia ‘micousei nazale de originealergiea (olen, amines) ee se traduee prin accuse visente de atrdnut, seurgere rnazald apoasd, abundentd, insofite de dure decap gi irtagie ocular; uneori este complenta cu stm. coriza * Sin, init, V.rdceal, gutura. corn de secarh (secur cornuts) VF cergat de seigle, engl. ergath » Chur poerea pavazita care ae dezvoltA pe spicele unr cereale (seenr8, sv, ore Cungine mai mult alealoii, dintre eare cornul uterin ‘ergutamina este snsueonstrietor gh ate ‘mulent al Hbrelor meseulare netede din titer, cee ce i indi im combateren hemoragilor uterine ccornaj Ur, enal cornage) + Zgomut ce se aude in inspirate. in stenuzaglotet cornee (Yr cornée, ena cornea) * Par te anterioarhtransparenta a taniel Fibvuase n ochiului a care cieumferinya se uneste eu selerution prin. limbul sclerocornenn, Comes nu confine vase Sanguine sau limfative, Datorits formei sale rotunde 3 regulate, ea gia ‘wansparen(ei sale, meen joaed roll unei lentile eonvergente. Iregularitaile eo curbura wunt pricina asiiymatis: imulut V-kevato- ‘adj. cornean) cornee coniea * Sin, kero, eornete nazale (endl. nasal concha) * Lamele osoase recurbate si convexe care se detageaza de pe faja intern a ttmoidului i bombensa in eavitatea fe flor nazale, Exist dowd comete funstante fcurnetul mijleiu gi eornetul superior! gi doud ineonstante (eurnetal Santorini gi cornetul Zuckerkandl. V. urbinal eornos (r corné, engl. horny) + Cu fare aspect corms: ex, etratul cornoe al epidermal, cornul anterior al miduvei + Fiecare in cele dows. formayiuni cenugii ale maduvei spinale, care se afla anterior de canalul ependimar, sub forma unor umMaturibilaterae, separate de sangul ‘median anterior. “Aceste formation Sunt numite coarne datorita aspectului pe care au pe setiunea transversala a maduvei gi sunt constitute in primal Find din’ elemente-motorii (eoarne uteri. cornul posterior al miduvei + Fiecare din cele doua formatiuni cenugii ale maduvet spinale, situate de fecare posterior fata de_canalut ‘Aceste formaiuni se rhumese conrne din pricina aspectului pe care il au pe sectiunea transversala a maduvei, dar formenzs in realitate dows cordoge nervosse cunstituite in primal rind din elemente senzitive ccornul uterin (fr. corne utérine, enxl luterine horn) + Fivcave din cele dous‘unghiurilaterale ale cavitayii uterine, Ja punetul de implantare al ump ‘coroand (engl. crown) + Parte a din: telui care se afl deasupra margin alveolare. Este legata prin colet de ridacind, care ee fla inelusa in alveuls ‘dentara. V.corunara coroand (sau plac) ecuatorialé (eng! ‘equatorial plate) » Figura formata de frumozomi care se aispun eorunar pe fecuatorul celulei in metafaza ta dou Fazd a mitered coroida (fr choroide) + inveliy al flobulut ocular, agezat intre selerotied fafara gi retind spre induntra, de care teste strane Tegat, Foarte bogat vascu- Tarizat,asigura nutriqia retine, Coo da, impreuna ca stratal pigmentar al retinei, este anal. din clementele fesentiale ale ochiuli. (ad. coroidian) coroidita + Inflamatia eoroide, cel mai des asoriatd co leziune a retinei {corioretinita. coronala » V. suture coronala coronare (fr coronaire, engl. 1. coro- mary, 2 coronal) + 1) Dispuse in Coroand (se spune in special despre vase! artere coronare: cele dous prime Calaterate ale aortei, dreapta gi stangd, fare faa nagtere din prima. parte a fortel gi care ieiga inima; marea vend coronaré: vena principala a nimi; mica tend coronard: ramurd colaterald piri terminale a marei vene coronare; Griera coronard slomahicd: artera ga: striea sting; rena coronard stomahicé: wena gistried sting 2) Care se referd Tacoroana dentara. coronarian (engl, coronury) + Care se referd la vasele coronare. Ex. inaufi- cena coronarians, eoronarita (engi, coronaritis) + Arte ‘it corunara sau ateroscleruza a arte- felor oronare, eare poate fl eauza unei fangine de piept sat nut infarct. coronarografie * Angiografie a artere: Toreorunare prin injectarea unui prods de contrast, ev ajutoral unei_sonde introdus in artera femvurala gi fmpinsd funtra carentalui sanguin pind la or {ines arterelur coronare. coronaropatie * Orie leziune anatomo- patologich a arterelorcorunare 10 coronoida + V. apofiza coronoid eoronoidian (ens. coronoid) + Care se refera la apofiza corona coronoradiculard + Care se refed la ‘onuana gla ridacina onui dint, cororiv (fr corrosif, engl. corrosive) * Care distruge fesuturile pritr-o act tune chimiealenta corp (r corps, engl, body) + Partea ces ‘ai important’ a unui organ sau a une: flte stracturi anatomice, mai ales a corp calos (/r. corps calleux, engl ‘corpus callosum) * Lama de sub ‘Sana. albi, convex in sens anterv posterior, constituita din fibre tran Sversale care leaga cele dav emisfere ferebrale pe fundulscizurt_intere misferee corp flotant (engl. floaters) + Orive corp strain (parteuls, filament, foc. ‘pulbere) vant de medie in corpul Ja cu prilejul unui examen la ‘ofalmoscop! uneori holnavul insuyi are Senzatia umnor "mugte volante™ core se eplaseach odata eu migcdrile globules ocular corp mucos (eng! mucous layer) * An: ‘somblul mat multor straturi de celule poliedrice = stratal mucos = eare se fayeaza pe stratul profund, bazal, al epidermutui, V. nevst twrmen. Sin, Strat li Malpigh corp strdin (corps étranger, cng! foreign body) * Element care Se gi fsegte. in mod anormal intrun (esut, feonduct organie sau cavitate org hismului, provenind din exterior (rng: ent de stila, de meta, glen patruns printr-o rand) sau format Teel (ealeul fncree. eorpi cetonici (engl. ketone bodies) *TNume de ansambla dat acetone, fcidulu betahidroxibuirie gh acidului fcctlucetie, formati in organism por hind de la’ substanjele eetagene (anu Imiti aciat aminati gi acizi grasi Singele congine in mod normal edteya miligrame de corpi_cotonie) la iru Nivelul lor este erescut in anumite sti patologice fn special in abet, datorita perturbarit metabolismului giucidelor, fare are ea urmare o utiizare excesivl f lipidelor pentru face fafa nevoilor ‘netgetice. V.eetonemie sari ngl._ ciliary body) * Parte n membrane’ masculovasculare A ochiului, consttuita din proves ei fare, dispose ca o corona cu Tranjuri a Timitadintre comida i iris qh cave secret umwaresapeast m ochiul precum gi din mugehitl car pe ea se ‘nsera eratalinal gi eae intervin, prin cantratia 8, in acoredaren yeu corpit cavernogi ai citorisulul (eng? cavernous body of elitoris) * Cele oud organe erectile ale clitorisulat lanaloge eu corp eavtemogi a penis corpit eavernogt ai penisului (eng! ‘cavernous body of penis) » Cele dous forgane erectile ale. penisului (rept gi Stang) Limiteaza dou ganar longitu ‘inal, dintre care cel inferior, mat lat, canine corpul spongius gi unetra corpii genicula{i Yr corps genouillés, ‘engl. geniculate bodies) * Nuceit in Teriort ai talamusului tp numdr de doi pentru fecare emis: corpul xenicu Tat extern (ass fateral-staie interme: dar pe efile vue x corpul gemelat intern (sats mead) = sae interme inva pe eaileauditive corpit mamilari (engl, mamillary ody) * Masa de substantaeenugic care bombeuzl pe plangeul hipotaamer ssulut, V. trigonal erefra. coral aptostriatt¢ Sr nil onus corporal (r. corporel! + Care se wfera Ta corpul man sau animal. Bx. tempo raturd eorporala.V.sumatie. corporeal (engl. corporic) * Care se refera la carpal unui onan, Bx. histeropexie corporeal eorpul galben Vr carps jaune, engl ‘Corpus Iuttoum) = Purmatiane ea Fanetie de gland enderina, eanstituita n ovarul mamiferclor, in locul foliew Toul ovarian (de Grash, dupa ruptura acestuia i eliberarea ovulului. Corpul falben este caraeterizat prin prezenia elulelor galbene care contin. fucina, hhormon numit acum progesteren, ears pregatesle-mucuasaulenndpentra Fmplantarea gvulului feeundat teorpul alben gravidiey sau care favorizeaci feconstituirea mucuased uterine, acd ‘vulul nua fist Teeurtat tear yaben Imensirual care dispare in cursul Fiscal ‘corpul pineal ‘eorpul pituitar * Sin. hipefiza eorpul spongios al uretrel (ng! spongy body of urethra) * La on tngan erectil, median gi rnp inet "u anerigrd pe angie, Este situat in gangul low tudinal inferior, format. din cei do corpi cavernosi ndiacenth ccorpul striat (ony! striate body) + An- ‘sample constituit din tei nucle de Ssuhstanga cenugie 4 creierului: nucleu ‘aud, nucle lenticular ¢ laustram, corpul vertebral (nu! vertebral Boddy) * Parten anteriaara a unei verte bye, masiva gi ellindriea. Prezinta dowa faqe (superioard i infervarad namite platwuri veriebrale yi 0 crcumferin(a fin care eo detageaza pediculii cure Timitenan goura vertebral corpul vitros (sau vitrosul) tong vitreous body) + Masa de consistena ‘asconsd (gelatina transparenta, semi cchida), core scupa spatial dintre faa posterioar a eristalinului 9} reting, Conginut,intr-aninvelig transparent, Rialuidul, Si unmareattroasa desuet iad vitreal ‘corpuseul (fr eorpuseule, engl cor ‘puscle) + Element orgonie sats pate fe, de forma sferied 93 dimensiuni foarte reds ‘eorpuseul renal + Sin. glomeral renal corpuscular * Care se refera la cor pase, in. special Ia partcwlele ate cortectomie (eng! cortectomy) + Exc ‘ia anel portiuni a eartexulat cerebral Velobotomie cortex * Cvnt latin care inseamna Secoaa” ai care indied partou externa unui organ. (ad) cortical? cortex cerebelos * Zoné de substanya enugie ln suprafita cercbelulyi, Sin seuar{aeerebeloasé. cortex cerebral + Zand continua de Substanga conus, ea o grosime de 3-4 rm, eare veupa intivaga suprafita eireumvalugilor eerebrale, Sin, seoartd cexrebral, pallu. cortex suprarenal + Sin. coreoprn ‘cortical + Cave se refer la un cortex, in ‘special eurtexul cerebral sas. supra renalin, cortvonterd. lotrop * V. hurmun eur fieumineralotr, corticopriy tent! corticuudrenal defi- ceent)'» Car xe ref sa cate ste pradus deo insufieena cuntiensupra renal corticorezistenta (eng! corticosteroid fast) © Hosisten{a fag de harmon feurtieosuprnrenaliobservatis un Fans ew maida Addis, corticosteroid + Nume generic hormenilor seeretati de glanda curt cosuprarenala, derivation lor i, prin cextensie, derivatelar hur xintetie. ‘Din punet de vedere farmacolugie gi tera peutic, se disting dowd grape de fonticusteruici, 1) mvineraibortivuie Jaldosteron, corticisterun, dezoxicut yon, Thadrucortizant a edror principal uetiune este retentia sodiulu, cu retentia ape gi eliminarea potasivla 2 aucorurtensterot teurtizon, hideucurt Zn. predion) care exerits efile ‘multiple: seyiuni antiinflamateric amt pivetice, malgerire, sntialergie, dim rruarearwnctilur imum, Chose setivarea metubolismalyl glacier, lipidelur gh protidelor. Corticosterviait ot fe duzagi im singe stim uring toa bles sub forma _metubwltlor lars 17 hidroxisterois gi T7cetosteroitil doz rea lor permite ealuarea capacitagi Funetionale a corticesupraepale, Sin, urticuid corticosteron jr, engl. corticoste rrone) + Hormon minerilocorticoid ta Tat din corticosuprarenalh qh preparat ‘acum ai prin sintera, A fost alos fm tratamentl hulit Adlisun corticastimulina + Sin. cortietrind, corticosuprarenal (nx! cortico-adre: inal) © Care se refer la etext gan elorsuprarenale. Linge. adjectival Cortcosuprorenatian se refer ha gland, Suprarenala din punet de vedere funeional, Ex, insufieienta conten suprarenaliona, corticosuprarenala (engl, adrenal fortex) + Parten periferea_ a gandei Suprarenale, cine secret hofmoni care n sub dependenta lor majurtaten anion metabolisme ale organismal in apectal al pet i electrulitio, V hhormun corticosuprarena. Sin, artes sprarvndl corticosuprarenalian (ng! cortien adrenal)» Care se roford ghana Suprarnala din punet” de vedere fanetinnal, V.cortieasnprarenal corticosuprarenalom + V, supra renalon corticoterapie. + Tervpie cs atonal Tormoniln™ in cortenal lander suprarenate tin special cortiunuh atural su sntetin conicotrofin releasing factor (sau Thormon) » Hormon seeetst de hp lamas care eionenr® ct Tatar de clangang sl crteatrafieshipufeare ‘Abn CHF tay CRI. V. reteosing ctor lireurfin releasing factor. corticotrofina.* Hermon sccretat de celulle alfa ale lobulal anterior Hote, ubqinut gh prin sinteady ewe favorineaen aeretin hormwnior corti suprarenaet cu excep aldosterone fait Corticaofion este leita fo fexplararen capaci haneiomale fuprarenelor qin terapeutien pent propriate nae untinflamator Si, Audrenacortcarofina, conticestimalnd ACTH tadronccarticoinp hormone! harmon cortcorap. harm adres conte ccortizol« Sin, hidrocortizon. ontizon ry ena! cortivone) * Unvl iin. hormonitsecretati de cotexul fuprarenale. Apargine grupulut lacs comtensteroiaiin. Cortiznul se file ste penta propa sale ain Cratamentul”malad Addiaon, ‘adh cortizonoterapte * Tratament eu crt Corynetctoriiim + Gen de hail gram Pauls dept sau ugorSncurai me bi. robs sw anmerabh faculty caruia Tt aparine hac Laer (Corvnebacterium diphtheriae, agental ini a diftere cormetic * Se spune despre un produs ‘ullizat pentru a inten gona frummneten ‘corpulh tapun,.gempen, dhnulorzant, epilator, rum 4f blunt tacit, frdur cconmie'» Care te rufr bs univers Bx ‘costal » Care we vefeva ly conste, Ke, ‘erty cosa, ung costal ‘costalgie * Durere costs sa nevralgie intercostal eostectomie * erecta unei ows, Bx. apofizecastiforme tapotiele trans verse ale vertebrslorlombur costoclaviewlar * Car se referd la foaste gi hr elavicule. Ex. ligament eostoclavienar. costodiafraggmatic + Care se referd la ‘uses ladiafrg ccostotomie + Secyimarea chinurgienla a ‘uneia as mai mul coast, costotransversar (engl. costotrans ‘berae) * Care se rufera la coaste 9 la ‘apofizcle transverse ale vertebrelor Tigamentulcostotransversar. Sin, transversostal costovertehral + Core te refers Ia coaste 3i by vertebre, Ex. ligamentul custavertebral.” cot Ur courte, engl. elbow) + Pare a ‘membrulistiporior eare eorespande cu ftieulagia dintee brag. sh ante formats dix extremitatea inferioara hhumerasulii gi extremitajile super fore ale radiusului gi cubicusului Cuprinde doua regiuni: una anterioara regiunea plieet cotului gl una pote Fioard = reglunea wleeranians, V. cubi al. cotil + Sin. exritatecutlad, cotiledon placentar (eng! placental cotyledon) + Suprafata.polignnald a Faget trite a plucunte, wepents Ae ctiledeanele vecine prin’ pereti brost rnumiti peri intereutiledanan. Reten fia, dupa nagtere, a unui cuiledan humit “aberant™ pate produce hemo: roi, infect. fad. eotitedonar cotiledonat lene. cotsledaneous) * Care poseda eutiedvane. cotiloidian (eng! eotyloid) + Core se fea tn envitaten eat cover-plane 'T* Sin. termen englez pentru unds Pardee. V. Pardee. Cowden (byala) * Maladie sistem, Totoduta extanata. gi viseerula, eae asueined lesiunilor eutaneumucuase (in primal vind papuluase! foarte earacte slice, mu tiple manifistari visceral mai ales maimare, ividiene, digestive, conartrozit ‘varione fale scheletulu. Se tansmite flypa un mad nutozumic dominant Lingy. Cowden, numele primului bol nav astiel identifeat. Sin. sindromul hhamarieamelor multiple Cowper “iglandele) eng butboure- thral glands) » Fiecare din gele dows tit ghinde uretrule, situate la divapta la sting, deasupra bulbului uretra Taam, Canalele lor exeretoure ae dleschid pe peretele inferior al uretes Sin, lande bulbouretrale,. (Carper Williams. chirurg gi anatomist englez, Ladera, 1666-1709) cowperita + Inflamatia glandelor bulbo- ‘retrale Cowper ‘eowpox + V.raccina, cox, coxo- * Prvfixe de origine latina, indicnd v relate cu eoapsa.V. fh ‘coxa + Nomele latin al gold cox adducta * Sin, cove rare feoxa plana * Necrora eapului femur, cure afeeteazh eopitul intre 4 si 10 ani in special baieyil. Se manifesta prin urer, gchiopatare gio limitare a rig einilor, Dupa vindecare, eapul Fema rului ramdne adesea aplatizat ea un tampon de teen) qi persinta © ugoara sublaxatie exterma eate favunizeaza der ‘oltarea unet eoxartruze. Sin osteacom ddrta dformanta infantile a epifie emurale superioare.-matadia tu Perthes, coxa valgn + Devers a membrulai inferior in abduetie gi rotate externa cu limitarea rotagicd interne, Aceaxta ovine se datoranea redvesiei lala Femural, a cdroi axa formenza cu cea a diafizes emurale un unghi mai deschis Alcatel obignuit, normal coxa vara + Deviere # membrulul info rior in abduetie gi rotatie inter, duturits unei anomalt de dezvoltare a cull: Femoral gi earacterizata print-0 diminware a unghiului de inctinare a cilului femural cw diatiza, Sin, coxa adducta, gle euntrociat coxal * Care se referd ta gold. Bx. inal coxald, ws euxal coxalgie + 1) Orice durere lealizata in old. 2) De ohieei, tubereuloed coxo femurala, tat). eoxalgie’ coxartrozi (eng! coxarthrosis, osteo: ‘arthritis of the hip) = Avwonaceoxita coups, Poate fi seundara unei malfor mati comgenitale suldului, unei ar trite sau primitiva 9) apare aprospe exelusiv dupa 40 de ani, Durevt la mers Si redorii goldului W se put asocia » iitudine anormal a ponitiel gold sh 6 limitare dureraasa migetrilor sale Coxartruza se insoteste adesea de defor rmarea cavitati eutiluide gt a eapulyi femural ccoxiti » Artrita coxofemurala coxita tranzitorie » Sin, sinovita acuta Utranailorie a golduluieupilul ‘eoxodinie + Durere locaizata la gold. ‘eoxofemural + Cary se refera la guld gh Ta femur. V.articulaia coxofervaral ‘eoxometrie + Marcarea diversclor repe re anatomice @) a diferitelor unghivri fle componentelor articulaietcoxofe mural, in vederen depistari in special ‘@unei malformagi luxante a soldat coxsackie virus + Grup de virusuri ARN, firdanvelopa, din care unele ‘purl sunt patogene entra om tang 1, infect respinitori, mialgie epide- ried, meningie CP © Abr. infirmitate motrice cerebral ‘engl cerebral palsy! CPA. + Abr. (jr coeur pulmonaire ‘@igus) Insuficienta ventriculard dveapta fut CPC * Abr. (fr, coeur pulmonaire ‘chronique! Suproincareatea crunied a cordulut drept, CPR + Abr. creatinfosfokinaza CPKGMB » Abr izvensind MB, CPT = Abr. copacitate pulmonara total. CPUE + Abr. capecitate pulmonara uilzabilé la efor CH + In electrocardiogratie, simbotul ‘unel derivayit prucordiale in care elec trodal indiferent este plasat pe brajul rept. V. aR engl. ehest-right) Cr Simbul chime al eromulut ‘erampa (engl. cramp) + 1) Contractie ‘nvoluntara, dureroass i tranaitoriu a Jungi magehi sau grap de mugehiV. de lasemenen contracture, contulst, spas 2) Orice durere de tip. spasmodic crampa intestinala, erampa a stomar eranio + Profixe de origine Tatind, indicdnd o relagie ew eraniul Ling. fr. numai adjeetivul “ronian” se serie eu accent eiveonflex “erdine’ ut a ‘eranian (engl eranial) + Care se rel ceraniectomie * Reveetia unui fragment eraniofaringiom + Tumor’ formata pe ‘seama vestilor canalul eraniofarin fan, Neoplasmal cunsta in mace hherejgulate ise dexvolta in general prin nuclee de ‘elule spongioise ducdind tuneori In formavea de chiste. Massle ftumorale pul provoea meeroxe prin ‘compresiunea tesuturlor inveeinate gi invarie local.” ‘eraniografie + Radiografia craniuhu ceranjologie + Studiol morfologiel, struc: ‘ri gi dezvolarieraniulu uman. (ad eraniologic) ceraniomalacie + Ramolirea unor zone fle craniului, datorita unc intarzier a ‘sified, observata mai les in rahitis: ‘mul sugar ceraniometrie * Ansamblal procedeelor ‘de masurnre @ craniului uman i a Aiverselor sale par. (adj. eraniomes trie! ceranioplastie + Orive operatic plastica practieata pe erania, " ceraniostenorA (sit craniosinostor’) S Malformavie datorataosifeari precuce a suturl, ceeu ce provanea 0 pring im deavoltare i deformari ale craniulul, ew hipertensiune intracran- fand, putind determina lesiun vr bale ai veulare, precum i tulburari psihice ceraniotomie + Oriee uperayie care ‘itd deschiderea erantulul iin sp eschiderea eriniului unt fa miu, entra a facta extractia sa (so. mu rmegte de asemenes cefaloromter ceruniu Ur erdne, engl. cranium, takull) + Ansambla de piose osoase care formeazd scheletu! capului. Cuprinde doh pari eroniul cerebral gi eran focal rani cerebral (engl. brain case) * Tnvelig osoe protector al encefaului gi rganelorauditive, care constitule traniul propria zis. Bste furmat din 8 ‘oase distincte: occipital, 2 vemporae, 2 parietale gi fontalul Yeare formeazd holta eranianak etmoidal gi sfenoidul (are constituie partea inferioard, ap tinal neregulat, numitd baza eraniv wit. Sin eutta eraniands eraniu facial (engl facial skull) * Masiv osus aplcat pe faa anterivar a hazei craniului, compas din piesele ‘osonse care cuprind onganele vizuale, ‘eavitagle nazale gi ees bueala,formand i punetul de insert pentro numerugi mugehi, Rste eonstitait din 13 oase: tanal singur impar i median: vomeral ‘clelalte, pare gi simesrice, sunt: max: Tarvle, oasele larimale, palatine corne- tele inferioare, case propritale nasului si oasele malare. Sin. masivul osos Facial erateriform + in forma de cupa, de ‘rater, Bx aler enatesiform, ereasth (fr eréte, engl. erest) + in anu. ‘wmie, relief alungite:re nidied linear o suprafiqa sawn margineste: creasta ‘inca, creasta cubitala, evste papilare ae pili ereasti a strdmtorii superioare + Sin Tinia nenumita ereastt de coif Yr. cimier de casque, ‘engl erent of helmet)» Imagine radio: loge de derulane i Ailature a sorte, sae evafenza opacitaten cardiac, ereasta de cocoy + Sin. condiloame creastd iliaea (engl iiae erest) + Mar- jnea superioara, eonvexd, 0 osulut ine, kroawa 41 ruyones, rasucita in S Prezinta cate'v umnflaurd la eele dowd ‘oxtremiti, care constituie spina iiaea hnterosuperioara gi spina iliaea poster superioara, creating Vr, engl. ereatine) + Sub- ‘stan azotata, prenenta informa liber au combinata ov fosfor in mugchi {unde joaea un rol energetic impartan, im croter gi in sange. Produsul sau de deshidratare interna este ereatinina, In ‘singe, ereatina se gseste in principal in glohulele rogii (30 mg. fn urina este preenta la sugar (V-cveatinurie), dar Aispare lv adult, unde pote fi gasita in singe normal: 30-50 mga) 21 Folo- Sit impropriu, exeesal de ereatind in singe ereatininurie * Prezenta Sxiologea in ‘urna a ewatininei, provenind din erea- tina musculara, Nivelul excrete’ creat nine aan individ mormal, este de eiea ceretinism 1 ore, Creatininuria nu este ana ‘lect de len rene ereatinkinazi (sau ereatinfosfoki- ‘naza) + Enzima museulart eure act veaza transformarva ereatinel in ete ‘infosfat Carma de neers enegetea mugchilurl. Nivelul sanguin al evvati Kinasei este ereseut in infaretul mio cardie iin unele miopatit. Abe. CPR. ereatinurie + 1) Prezenya ervatinel in ‘uring, Foarte importanta fa sugar gh copil, creatinuria dispare fi adult hhatrni. Crogterea eveatine: Fiet se eonstata in eursul miopatilr: 2) In mod impropriu, termenul este flosit pentru a exprima un exces de erwatina fv wina. ceremaster + V. nunyehicremasierian ferematie Ur, eng cremation) * Dis ‘ragerea cadavrelor prin combustie i redcerea lor in conv, Sin, incinerare erenelat (emi, erenated) * A cavor ‘margine este mareata de intends. de crenelur, Ex. entiocit erenelt cerenoterapie » Utitaren terapeutica npelor mineral cerepitant + Care pruduce erepitai crepitatie (eng! erepitation, erepitus) * Suceesiune de mich zgomote fine si soci, unwort pereeptibile gi prin apie [ral wereptant (engl articulary repitatieinregiatenta prin ri eazal unet avteite sect, Ia ‘mobilizarea articulate fe osonsd long! bony erepitus) * Crepitagie care rezulta din frecares incre extremitagile fracture ale unui creylere (7, ervimance, engl. growth) Trin biologie, amplifearen geeatay gh volumulli une! celule, uni element Anatomie, unui organ sau unui individ vin; 2) in antropologie, dezvoltarea ponderala gia staturi una indivi ‘eretaceu (fr eretacé, ens. eretaceous) + De natura “eretei™ care are aspect de rut, Ex, cataract crvtacee, ceretin + Purwnns atinad de eretinis ceretinism + Stare de degencros Tired (naniamn, opine deavolars or nnclor genitale, incetiniwa diverselor faneqiuni orgganice!, pricum gi Inara re mental (patdnd merge pana la14 (stared Tdiogien gata deo insulicienga Ui diana «V. mitedem). Aceasta st festa in general pringr-o usa, uneor destul de voluminonsd, cary eregte cu Srsta, iar alteor) printro atrofie a compu tirvide. ceretinoids (stare) + Forma atenvatd a cvetinismului Creutzfeld-Jakob (maladiay + Afeet Tone degenerativa. progresiea a ereie- tului, a cetebelulul gia maduvel spinal, datorata wri prion gi care se manifesta prin duvet si redori_ ale sumbelor, “tlburini de deglutite, Gizartre, evize epileptiforme gio stare fe demenja rapid progresiva, sfaritul Tetal prvdueandu-se in 6 luni - 2 ani Maladia survine in general la varsta dutta, dar recent (19921999) sau. escris cazuri Ia copii care au fast trtagi- pentry Intdrzieri de ereytere cou extenete hipofizare infeetate eu prion’ (Crewtzfeld Hans Gerhard, eurvlog si psihiatra german, TBBS: 194; dakub Alfons, nesnulog Kerman, TK 19H0) ERE #1) Abr. pentru copacitate rez: dluata functional; 2 Abr. corteutrofin rudvosing factor. V. releasing factor RH» Abr. curtientrofin releasing hor run. W.redeasing foto, crianesterie (ng) eryanesthesia) ‘Anesteric local 9 piel, ew ajutorul tune’ substange refrigerente encoaritenoidian * Care se refer la tantilayle eriende gi untenoide. ES. Ticamentol erica cricofaringian * Care ne. refer ercoid gil Taringe ‘much evicufaringian. cericohioidian * Care se refer Ia cart: Tajele eveoide gi osul hi. cericoid * Cartilaulerieoi. ericoidectomie * Ablatiachirurgicala a ‘eartiajal eeu ‘ricoidian * Care se refer ln eartilajl ‘rivid, Ex, tabereul vicodin, cricotireotomie (sau ericotiroidoto- mie + Ineizie praeticata Intre cart Tyee eco tr ericotiroidian + Care st retort Io ceatlayle enon gt tnoid. Es ligament ricatomie © Inez cartlaju ein ‘eriestezie (erxl. eryeathesia) + Taltate exagerata la frig Crile (clamp sau pensa) tong! Crile’s clamp) * Chimp folosit pentru reali: area hemostazel temporare in sutura solo. (Crife Geonge, ehirury american din Cloveland, 1864-1943) cerio- + Prefix de orgine greaea indicind ‘relate eu “Trigul criobiologie (engl, eryobiology) + Stu: dliul efeetelor temperaturilor jouse rusupra materiel vi, eriocauter (engl. eryocauters) + In fstrument cane foloseyte zapada carb hed pentru tratamental prin fi al tinor afeefiumi eutanate (de ex. ang camele. erioglobuline (engl, eryoglobulin) *Hrutwine care preeipitd spuntan prin racine, Din punet de vedere imunatogs, Criglobulinele au proprietagile gama ilabuline se pot comporta §) macroglobaline eriopatie (fr ervupathie, engl, erye ‘pathy) + Orice afeetiune provocata de fs eriotalamotomie + Secyiune sterw ‘nied unger talamie eu ajutorul lines sunde a cares temperatura este shu prin'eveulayi de aut Teh. cerioterapie » Folusiren in ternpeutica a Temperaturilor jasse, prin duguri sa hha reel, aplicagt lueale do gheaya. de yada carbonien, de clorard de ot cript,, cripto. Yr crypt, eryplo-) * refine de origine yreaed ineernnind oriptt Un erypte, eval erypt) + Covi Take neregulat®’ ha supra una srg, eriptococors (engl. eryptococeosis) * Maladie produst de o eiupercd lev: Fifarma (Crspiocaeus nevformans) $i fare ia eel mai dex forma une me: hingite subfebrile, eu evulutie crunch, fncuyta de hipertensiune intracraniona sh prezenia. de levari in lichidul ef lurahidian. fn general. poarta de intrare este cen pulmonira, Sin, torulos, iptogama (enx!. eryplogam) * Axtfl sunt momite -plantele care, ea upereie. na fae Mon, Criptogamele Fovmara wl din ele dou ype ale reunaht vegeta, eel fine 47 criptogenetic (sau eriptogenie) » A fairuy-ovigine sau eauze sunt obscure, necunoseste, nedeterminate. Ex anemie erptogenid, criptorhidie (sau criptorhidism) * Malforraie congenitala earacterizata prin absenja testiculelor in set, ator ramanerii lor in cavitate absiominala cerispure i/r, engl erispation) + Con ‘occ involuntara, abia pereeptbil, ‘unor mugehi, in special sul efeetul unei femotii su unel star de nervoritate lod). erispat) eristalin (engl fens) + Mico lentila tramepanent, biconvexd, clastic gi de cunsisten forma, du 44,5 mim grosime $10 mm dinmetro, sitwata inapoia Irisului gin faa corpului vitros. Con stituie unul dintre mediletransparnte i un organ al acomaddrt,.lmbatra: ninea erstlinului produce w diminuate progresivd a elastieitagit ale (V. prew bitie) i, sdesea, o upacifiere a an (V. eniaraciah. V." de asemenea fac phe ceristalinian (engl. lenticular) * Care fe rofera la erstalin, Ex. astigmatigm eristalinian. Sin, lenticular ceristaloid (engl. crystalloid) * Care feamana cu un enstal; 2) Membrana usted, foarte find, care inveleste eristalinal. Sin. eapsua eristalinulu 3) Once substanja care difwreazd eu uugurin(a intr liehid i poate traversa, fanume mambrane, find ss eapabila de a ‘yataliza critic, critied Yr critique, engl cristal) » Care sv relera la criza, la natura urei cre, Ex. stare critica cerizi Yr erise, engl crisis) + 1) In sensul cel mai fang, momentul in eare 0 ‘maladie sufora o schimbare subita gi in general decisva, spre bine sau spre rau, friza salutara, eu 0 seddere a tempe: raturit, diureza st sudatie abundentas crea finest = ez Fatal V.ertied, 2) ‘Mai special, accident care survine nei persoane in aparentd sindtate sau o rgravare brusea a unei star cronice cerizd de apendicits eviaa de astm, even inca, eriah de upilepsie ete. in limba) curent se spune de asemenes: aac, V. aces, cromogen cerizo- + Prefix de origine greaed indicind relay ew aural erizoterapie (7. chrisotherapie, engl erysotherapy) * Folosires terapeutiea a stvurilor de aur in special in puliatrita reumatuida Sin. aurotera ir ‘i erom {jr chrome, engl. chromium) + Corp simplu, metalic, aparginind ferupulti flerului, de consistenta dura, de ealuare albasiruie, care se gsegte fadesen in zacimintele de fier. Este ‘uuliznt pentey fabricaren uno diverse alnje foarte reaistente. Sarurile sale unt toxiev yi pot pruvoea intoxicaih profisionale. Unele din derivatele sale unt Floste fa terapeutica. Simbol Cr: cromatina sexuala * Determinarea sexului prin prezenta (sex ferinin! sou absenga, (sex masculin) corpusculilor Tarr in'nucleul celulelor eromatice, V. Barr. ceromatografie tengl chormatograe su in suspensie intran lich, flosind © handa de hartie de filtru speciala, al caret capat, plinjeazd in lichidul “de fnaliat. Difuritele constituente ale Tichiduloi improgneaea hartia eu viteze diverse, sub forma unor zume distinete Un reactiv spocifiecoloreaza fveare din suhstangele respective gi permite asthe Fdentifeares Wr, cromatoliza + Disulujia, dispariia crv ‘matine! din nucleul celular in cureul recruaui eale, Sin, carioliza, (adj. cromatalitie) ‘eromatometrie + Sin. culorimeire. ‘eromatopsie * Impresie subiectiva de a ‘vedea colorate ubivete incolore sau de @ persepe culori care nu corespund rea: Titayi Stare observata in unele intoxi- afi sau afectiun ale eentrior optic. cromatoscopie (fr. chromatoscopie) +1) Determinarea capacitiii de peree- pere a eulorilor, 2) Proba Tunetionala tunald bazata pe eliminarea prin urind ‘9 unei substante eolorate, administrata in prealabil pe eale bueald sau intra- venvasd. V."fenolsulfonflaleind, Sin cromosopie, cromogen Yr chromogene, engl chromogenic) + 1) Care produce ea loare;2) Care da nagtere unor pigment.cromometrie cromometrie » Sin. clorimerie Sromopenie * Fave acarmlarea in Tome Yesuturl qi ongone aun Pigment sau awe ela eslorate, ma thes in enutarile stem retieul> ‘ndotlial tad. eromopexte) cromoproteind + Nue de ansamblo al eteropreinelor care sin 0 sh Meant clorata are este aesea uP ‘ement male. Hemoglobin, ceralo- acminacloofia sunt eromopretene eromoscopie » Sin, eratasep Sromozom (r,. engl chromosome) S*Ficare din vlementeleenenile le pce oor cre rn afin Tor pentr colorant baie, pt feote Nixie ins earcl division ceuloe Capoctten de clorare a eramoromilor se Gatoreste eromatine din are sunt ena Nomaraleromozomar est fr pentru fecnre specie nial 504 Tegel la om, nomarol cramer au de 46, Cromozomi, coma in Stent tin aod dowxinbomuceie ADM, cum suporal geno, factor ‘terminangi aera Baits dud {Sionde cromonamt euccomt hee Flvomacomtt. Cromosonit moog incr dot cromoromtperehi, de Strucora fundamental eich 3p SnindFecare de in anol din eh dl enor tad eromoromic) eromozom sexual Sin. heterore eromozom X + Cromozum_ sexual THterccromocum) care pose facia tonal eomonom emule identi or smi porches XX fa femeie su una romazom ¥ Uormind perechen XY a Savi cromorom Y + Cromozim sexual crac Tenet cexului masculin ‘eromozomie (r chromosomigue, engl chromosomal) * Caro se refer la un cerom, crono- + Prefix de origine greaca indica o relic eu timpul eronie Yr chronique. SCare are evelufe tents, de Tunga dura. AN ace eronicitate ¢chronicité engl chro- icity) » Caracterul a. ceen co ese cronofarmacologie + Studiul in timp al fectelor medicamenteor, in Funeie de 18 crete ail Renee animal sou Gmulut nant dependente de stares Sruanismulut dipidemie,-cortizleme Suen enrimatice patie et) care lepine La rand 84, de roma nite inurl a fine age eronotoxicologie. + Stati tox Sch substan fn fancied oc ai. Renee animalul somali dep nde itl nitemerl a numero tor Tune fislogie,studul tox {ei unol prada arta varie coe fot 8 egate te absortin alimenteor Fen de tml weretilorendocrine erost (fr crow, engl arch) + Nume iat pry earbe a unor vas: ersn forte crosa safe’ ete eorciomie Resin cron we Tafume tnterne, panty tratamentsl et Furgiel al varklormembrelor nf ome. Tntoarerea weno 2 eft hua sential prin vencle profane ale subst cfonog over + Namo ongles defnind incre eo 9d cme ‘Mon perch schimbare tno com jpnente alc, termen en deseo In'hteratura do spesalitate de diverse Ti Crow:Fukase (sindrom) + Sin. sin om POEMS HD's Abr protein € recto Lig arunim al € retire protein cruciform In forma de erie. Bx Greate cruiforms, ligament rucform crup Urs endl croup) Lavinia dite vie proven complica respiatarit Eoaepnee anf din prin flor ‘rembrame in ling gr edem {eens total impetican pat doran acral tn trahee, Aeegnea 0 devenit foarte rare. ups optarea farcindritantitorce qa eroterapie inofard de crop dirs exist gerap val crural + Care se refer Ia coups. ¥. treads rural ceruropedios engl cruropedal) + Care Te retera la mombrul mferor, de Te Seaped pant tr taipa_ pier. Bx tna hipst erred erushvinjury * Neologam cogle flst turent pon sindrom deste 1S Abe. JPewatri 119 © indice) > Abr. pentru derapeatic sa chinioteme Cas Simbul chim aluprat cubital eng! eubial alnar) * 1)Care se refer In cubits tala paren interno antebratulu,corspanzdvoore cubitusulu Ex ater eubtla, parten tubitala a antebril 2) Mai ra, ewe cee reler act cubitoradial* Car se mer t eubits flare eubitus (engl cubitus, etna) + Os ang care formenz parte siernd a ante brotulu staat inte ft eral inte trahleea moral feu eames aticulew prin ena sa egmcidn Timitata posterior de aeram i éarpiene Ente mldar rahul prin cele dowd articlaivatieeuliale Superioara teavtaten mich sigmoid inferioar eapul ental precum gprs membrana items" Extremtaten ‘a inferinrapresnt obitur apuea sida Nome latins tlmas ceo » Osa ec mat extern al ena tnteror at tarsal, ajeza in Ealeameu ji ui (F elou, engl 1 nail 2 furunete) * 1) Tis de ofl sec Ua un din xremiti tits in thing boo 52 sau in ertopedie, pentru menting reunite ragmentcle done in anumite finetri, dee, olla emvral stew sinteza prin Sncepaie se mpactare) Ex. cuiul Kintscher; cial Smith Petersen, eof eu pled 2) Sinonims pala frances pentra firme etdoseopie » Exsmon oun al eavita ti pelvime, eu ajatral unui endoseop tnuradus i ragin tn anda dene Doulas Vcomp culdotomie = Initia fovdului de se Doulas Culex + Gen de (angar, nee spect pot transmite maladi paraitne V- ano culmen + fn lating sr) Parten pe ‘oar hulu superior al plant Sting: 2) Partea cen wai rida ‘ermisuly superior din cere. cultura » In baceridogie, pracede core Const din introducer tistimanares) fel miei eantitali- de meroorgamigme in condi date, inten mediate celtard, pent bine multiptcarey indie cura radieala lor. Aces cuvnt desmneazd tora si ansambiul(populatiay de microg sme tel obit CUM "Abe. petra cstouetmarafe mictonala eunelform tong 1. cuneat, 2, eunei form) 1) In forma de cut ~pands ex teseetiacuncitirma a unul es! 2) Fecare din ‘cle tet ase din vardl anterior altars, get in fata sca, nami yoee cuncformes cuneiformizare end cunelforma: tion) = Moca in fra ee {pant el ma desu vertbve a eumeiformizat) cupremie (end! cupremia) + Nivell uprual in singe ttn mod normal eee Umino cuprirahie (sau cuprorahie) + Pr ena nurmlw cupola in Heil ceflorahiin cuproproteine * Orice pruwind care onine cup ex ceruplamia cupru Uf uiore, onl copper) = Metal limit in categoria oligicementlor Corl ima coming cupea in de in OOH. in SFoueaun toh important tn amamite Drocese™ de oxide gh in rmare Hobo ot Nevis ie te ear fe 23 mg este primi prin allmentatie Simbsiae mt pnnalimenen euprurie (sau cupruria) “* cur i rina, cura de somn (i eure de sommeit ‘ng! continous aleep therapy)'® Me taka terapcuted ee tard peti fineurolepice Balnavol ene adam itr 2 tare spropiaa aamnata mater timp de edteva ile unwort 23 apt mini, cu scurte Infervtur! de dete tare entra alimentare gl gies iene, Se recrge In aceasa metada mai ales to" tratarentl.afeegunior Psihosomatice astm, ulere digestive, Kiertensiane ete) sbute unor rte xe condionatenocive pe cre somal beluga putea se fntverp ctra radiata lene! radical eure) + 1) Vindecare completa 3h defnitea, 2 Inverenie conala, destin e meter de 6 manera completa sper manent a une! heen une he S's unt deft ae cupriurie) fon Presentcearara + Substangitoxied extrax din diverse plante, eu care indienii din Amerie de Sid igi improjmaa varful sogetilor. Este un paralizant puternie al rmuyehilurs moarten survine fn general prin purafizin-mugehilar respirator Din cura sau aolat mumerogi leas loi teurarina, dtubecurarina ete curarizant (eng! curarizing) * Se spume despre orice medicament care Pwsedla propretagile paralizante ale curareigi_aetionea2a la. jonetiunea neuromusculara, impiedicind transmt- Sunes influyulsy nerve. 68. a CURR: Fizanb) curarizare (engl curarization) * 1) Foloxiren terapeution a extvaetelar de Courant penta relaxane-musculatari ‘prin extensie,folsiren terapeticn Iedicamentelor eu i aetiune farmae: logic’ similard cura, 2) Intoneunea prin curara gi agengi eurarizany ccurativ tong. curative) * Cave contr baie la invingeren holt gi adueerea vindectvi. Ex. tratament carat cour Wr, engl eure) #1) Periouda de fratament a unei maladii saw a nei Tesiuni in vedere windecariy 2) Tha ament chirurgieal al unt maladit sau alvunei leriani i rezultatal sau; 3} Metoda partculara de teatament (V. de semen reginnt, 4) Sejur intra Stfiune termal sau climate ale eel ape contribav la cindveare, curi{are eu tamponul Yr deo: villonage, engl. swabbing) » Cura: {ave une eavieay naturale, Indeosebt a ‘onstaQi uterine, cu ajutorul unui tam: pon téeourillen! (peri cilindries mon: thea fa eapatul ane! te suple curbura lombara yr ensellure Lom baire, engl. saddle back) * Curhura fhormalé Mlordu2a) a cologne vertebrate Tombare. courie + Unitate de radivactivitate, Sim: hol Gi tin anit teup, ©) Multiple Inocurie, meyacunie, Submultipli: mi leur, mcrocurie, nanocurie,pleoure curieterapin (nul. curietherapy) * Tra: tment prin 2otupiradivveti Cushing (sindrom) * Sindvum de etiv loge variats, prudus prin hiperprodu tie de glucacirticuiti de chtre cortice Suprarenala: (umora”benigna sow 10 ‘maligna, hiperplazia cortexul supra renal, asociata samt meu o tumor at hipofizes Mai freevent la femei adult ‘acest sindiom, ind tabloul este cum ple, euprinde: un dishet zaharat mat ‘mult sau mai putin exprimat, ostew por, slabieiune muscular. obezitate 3 Teter facies Fanaa trunchiulu, hirsutism, vergetara eutunate jn purpuriu, hipertensiune a tumenonee say imputenga, opriven be ‘opil a evesterit.cregteren nivelului cor: Fiensteroailor plasmatich ga exerelit lurinare de IT-hidvoxiertiuial. Se vor heste de maladia Cushing cid hiper plivia. suprarenalelar este seeundara {una adenoma hipofizei (Cashing Harvey Williams, neurochirung amen can din Philadephia, 1569-1989) ccashingoid * Cary aminteyte de ml dia Cushing. Ex. facies cushinguid ceuspidat (engl cuspidate) * Care se termina cn var ex. dite cuspidat cuspid yr cuspide, engl. cuspid + Mien protaberanga pe supenfaya vd zal unui dinte, Numarl euspidelor woriazs dupa tipul dintelui: molaei posed mai multe cuspidy, premola fo dona, canini una, se snes tnt Tipsiti de cuspide- Cuspidele jooea un ral fundumental in oelsnia gi artieuotia dentara cugea toracies Vr cage thoracique, engl. thoracic eage) + Cavitate for: mata de coluana vertebrald in parton posterioara, steal anterior. ambele fini in. parle haterale de areurile costale cuticala + Care xe dezvolta sub piele Ex larva cuticolé a unet insect, ccuticuld Yr. id, engl. cutiele) * Mem brana fina (ex, cuted a unetinsecte, a emailului dentary sau strat_subjire (adj. eutieular? ccutirenctie (fr, engl cufireaction) + 11 Reactie eutanata inflamatorie produst dupa intruduceren in organism, prin ‘njegie sau searifieare, a unei toxine. a unui alt” produx microbian, a unei substane inorte animale sau veyetale, In eare persoana respectiva ar putea f sensibiizata. Se abjin astfel inform ‘utile asupra starit de imunitate sau de ensidivate fay deo maladie. tn alengolage. indica precis ayentul sau agent alergizangi: 21 fn limba clinic. cutireactia li tubereulind, provncata prin uphearea tubereuline’ dupa seati= ficarea dermuluiteutirenctia ron Pirquet).V-Montous rence. cv ccutizare (jr engl eutisation) + Trans: formarea unei membrane macoase in fesut cutan CV + Abr. capacizate‘pulmanara) vital in oftalmologie, abr. pentru camp visual, gED D D+ 1 Abw. pentru vertebra dorsala sau pentru rédacina neronsa dorsalas Fiera este urmata de cifra indicind vertebra sau nerval dorsal tex. D,, D., Dy 2) Abr. pentru cveficient” de dlifuztune pulmonaré. DIDI, Dil « In electrocardiografe, tbr, pentea derivatia I (bray stang = brag rept derivapia I! (gamba sting - bray idrupt), derivayia TIL tgamba sting’ brat sting? 1) Abr, pentru densivate; 2) Simbol pentra prefix dec 18, delta, » A patra litera a alfabetului rec. V. lt, {8 Simbulal pontr diopurie. dacri, dacrio- + Prefix gree indicdnd 0 ‘elatie eu laerimile sau aparatul lacrimal dacriondenita + Inflamayie ueuta sau ‘ronied.a glandeilacrimale dacriocistité Yr. dacryoeystite) Inf ‘matie neuti say cronieS,-mucopury: Jenta, a sacului lacrimal Aacriocistografie izotopicd + Metods fare. utllacazd —substanje iztopice pentru evaluaren fanetietevaeuatoare a filo laerimale care eonsta In a depune In central eorneei 0 pieatura de lichid mareat cu Technetium 99 gi abginerea nel scintlagt (on seintfotor/minut timp de 10 minute, Poate fl astfel stuiata dstethutia lacrimilo in spatiul interpalpebral gi sistemul lacrimal dacriogen * Care favorizeaza secratia lacrimal. V.lacrimogen. dacriolit Yr dacryolithey + Caleul Tacrimal (format in canalele lacrimal. acriosinuzit& + Inflamagia calor lari- ‘male gia sinusuriar etmoidale, dactil-, dactilo- + Prefix de origine [Breach indicnd o relagie cu degutele.V. digi dactilofarie (dactilolalie) + Procedew folosit de surdomuyi pentru u eomunica Intre ei eu aiutorul degetelor. dactiloseopie + Examen al_ particule tailor degetelor, in special a linilor papilare (amprentele digitale) (V. dermatoglif\, in_vederea Wlentiierit individuale. (ad daetiloseopic! Dakin (solugia) + Lichid hmpede, uyor re viulaceu, eu minus slay de clr folusit ea antiseptic Teal, pentre spi laren pligilor infectate. (Dakin Henry, hiochimist din New York, 1880-1952) daltoniam + 1) Anomalie vizwalt ered tara, mat freeventa la barbt deeat la femeie, earacterizats prin sbulirea ppereeperit unor culgr, eel mat sades Yerdele 93 rogul. 21 In sens lary, ore fanomalie a perceperit vizuale a cul tilor. Walton dokin, chimist, Fizicun 3 naturalist englez, 1766-1844. cane aves sha deseris aceasta anumalie? daltonist (enul, 1. daltonism, 2. color blindness) * Care este afectat dl dandy-fever + Sin, englezese pentea febra denga dansul Saint-Guy + Sin, deswet pontva curcea Sydenham V. Sydenham. danturd + Ansamblal dingilor natural in stomatlogge se face distinetieintre donturt superioara st duntura infer fori, in limbajul curent se confi duntara eu dentitia, dartos (scrotal) + Membrana rosetta ‘#serotulul, formats din Fibre muscubine netede, fibre eanjune tive g bre elastic. darwinism + Teurie propusa de Darwin (1859) penteu_aexplica mecunismal evolu, dupa eare caractorele noi faparate Ia unii indiviad sub inflventa mediulai sia influengei acestuia pentru fadaptare, eeaza oselefie naturala care fntreneaeA supravietuirea eelor mai api data de expirare (/r date de pérem- ‘lions engl. axpiry date) * Dats de alahiitate a nui medicament, Insevsa de fabrieant pe ambula, {AB + Simbol pentru decibel DCI + Abr. pentru denumire comund international DD + Abr. pentra decubit dorsal, V. decubitus DDT + Abr. pentra dicloroifenitii ‘rela wtiizat ca insecticid. De Graaf (foliculul) + Sin, foliculul ‘oearian. (De Graaf Regnier, anatomist si medic olande 1641-1672, debil (engl. weak, feeble minded) + Atins de debilitave, mai ales mentala ebilitate tone! debitifg) » Slaichane Tips fo dlebilitate congenitald + Slabiciune rmareuta anal nau neal premati, ca urmare n unor tstum tigme sa Test interne into cali a holt ale maet, ae iunetie ‘au malformati congenital Aebititate constitutional * Stare de dficenta cronies erga Sparedin copa ebilitate mentsla (erg! mental deficiency) Insutcionya darechae Inelenel, carscteraatd prin tll rari de Jadeeata ! difeultate tn ody tarea ta stuagt mois Bate primul pred ae aerate mental Aebititate motrice teu! paychomotor ‘etardation)» Snambla dear ‘otrice (exagerare a reflexlor setae {endinease, nelndeminare cave pot tlnervate de ube ta dail mental ino bit engl flows, output) + bn fac volume fichid ‘an so seure in Unitatea de timp, debit cardine tone cardiac output * Cantiaten de sine expurat ie Secure ventrical inte minut. Valorie medi vuriaza inte 5.5 31 6,5 hitr Normal debitul ‘ventricular drept_ i sting sont Hone Sn senauin minut Sie chit de dowd taau de expunere) tent doe rate) '* Canttnnon te ‘ata fonante care ete expan individ pe iat de snp. expe A ie! n mentgent eso be ort ewe acme gc dil sat mali actor tn xmiengensora Dc de ae Serveste pent nce ration agri itn ebit"pulmonar ten pulmonary ouipub # Vluma te ange ee tee Prin rer planar ent debit respirator Sine emir, Sebi "stole feng! toe. output) = Camitten sang caput fare sila veninesir Vale esc tre 80.90 lana debit urinar * Cantiten de rn lc Ina de nich ine iat de np au "lum Alebit ventilator + Valumal de wer on iat pe uniite “de timp. Dela entiitor alveolar se noted eu VA. Bin debit respite Atebloeaj tena! releasing) + in psibo loge 9h psthanalia, suprimarea inhib il afetive cave impiedia on exteror tare a obvesilor sau a confltelr ineungtonte refute Debray tGonda) engl Debray’n catheter) «Sunda pentea recltat bop Sil, fonetandnd pin aspirareseete Ive, ulieata penta oxplratea ma oc itestinul sui Aebridare * 1) Secuoarea sau excita Bridelor care comprima tesuture nit ngunele sau care incomaeaea rela {ins 2) Deschiere Targa inten Toe deeniciiant © Care prudute 6 d eal Priduce 0 decal decalcificare + Diminuarea continutw: Iu in calen din organism, in special din ase s ding (ad) deealeifiae? Aeeampay*Indepavare una ep dn chron Aecantare ny engl décantation) “Pra cnt oa ae in amunge solide oapenae gt separaron apn hill dar sop Aeeanulare + Suprimorea une canst hale pinta dup ota Aecapaj Yr decopage, nal scouring) *'1/Spalren une euprtee ce se iui prin chimie skeet 2 de mia tre cr a unui medicament, pens ecapaulare * Reteeioeapesls onei ran Aecarhorilare + Descompuneres ui aeid nn cw eliberare de anhided Care la gat enti sa fc fivimelr derbauloee De ex in tis ap re fon a de sdeces Yr décrs, cael death * Marten nerd deve deci- * Prefix scrvtndIn formarea ‘elo unitaior de mavord upc zecime'din onitten drt Seta decibel * Uritate de masini Qi wunetul halen eu asec parte dintran bl Simba14 defulare deciduald Weciduald + Sin, caducd, tad), deck dual deciduom + Tamora uterina formata ‘lin celule decidvale deciduor’ (en! SLexione benign’ a eolulut uterin faacturiamta prin pruliferaren de celle Alecduale aburante sub firma de tam ‘oupiiforme sas ulcerayi singerind facompaniate de motroragt xu seurge rosietice fete: pot fconfundate ew un cancer al colului; biopaia permite dinggnosticul eure decimolard * Solugic 4 cirei concen: ‘ati este eg eu a zeeea parte dintrn sulufie molars, Abe 2M sau M770 decinormala + Selijie a care} concen: thie ene egald eu zecea parte dintro sulayie normals, Abr. 0.1 sau N /10. deetin + 1) Sutil sine! maladit acute in ‘cursulctruia simptomele FRE fhcultativis parazi obismuti in tes: este de euloure nengra ange digerat OG "Abr pentru clciraclagranna say MAR? Unul umufursi animale mul dintee enterospasm ¢ Spam durcros al inte clecioculonrafie ependimita. + Inflamatia endotelioui die “tate tapiasana ependirm Pei le cavalerular Rin care se ependimom + Tumors henigna compass taventenacesen ea femeie. Sin raves: din celle ependimare uniferme, dis tire pow in russe, eamale #1 pseudorozete fu valoare diag- cconism (5 ena. eonivme) + Li fe sunt patogeni, Genurile cele mai tinul importante din aceasta familie sunt: enterotrop + Cu afinitate pentru Salmonella, Shigella, Klebsiella. Exche- — intestin richia, Proteus enterovirus Grup de virusuri care se centerocolostomie * Anastomosa chi-“moltplieh de preferinga fn tubul diges corind + Colorant acid vox rogu cin Besimeulans Hanes er atin mabe fi lv diel fac parte vial palomilto olugie aponsi! sau viohacu fin solugie owed, Byolutha obignutl ox Oe colon. virusurle Coxsackie gi echovirusurle wile lowe cu antiseptic extern gi el tumor eu eregtere lent, timp de entero!» Heme cain una sau enttate mari + Anon de man Denard calorie Nate Ite cata andar amie existent wor ‘mai multe ane intestinale. festart potologce caraeterizte prin Palogictovia anor preduse cosmetice. fore anaplanie emuerdettoplatie’ Praedeu chirur conan grupare lr. formind on eorimocit * Celuin ce fread caving, EPG » Abr. petra cectropupsograme Mic can ea aeap mfviea unel vers ttnvidaliznt. Vs maladie sindrom. colorancuse in rox sanclectropupilografie. corinofil« 1 opi Profi de origine yreacd semni- re ave afinitate ponte Esnare mici sau de a crea o sous entoblast ¢ Sin, eu endoderm. forins. V. oridofl. Sin, unfil. 2) Grae fcind: pest e.deasupra mat tort unl Seen’ de_entoderm* Endod Intestin subjire sau de colon. ‘entomo- + Profix de origine greach in lott polinucenr! eu granulo eon. @BFemntts + Hephy semiunar al piel Thcocetms faecalis, prezenta de ubicei in entorsa (engl, sprain) * Leziune tau corinofiie + 1) Afinitaten une clule SE veoperd citcoduta, unghi insery mtestinul subjive al omului si anima- — matied a unei articulnti, ew intinderes, Sau fenas pentru coloranii po boxa de % echt, fra st adere ta ok Bai ter crept pede infectii intesti- —ruptura sau smulgerea unuia saw mai fezind. Sin. asifilie. 21 Prin extensie, — cantus este preavnt [0 ee ale si urinare, unvori gio endecardita, —multor ligamente, fart deplasarea fervsterea anormal a_numarului_de uncle rae. mel ales va ea ‘adj. enterococie? Tuprateilorarticulare.V luxe Granulaciue auzinofile din sdnge. Sin, *BCOnAL * | Apofizh rugonee shasttt caer eee cylin la entero. entropan « Phestrare are antral Saraletnt eit supra i fara contexte cot ‘a maryginié palpebrale, Ant. ectropion, eette tafiltranté * Sin, cu paex. 1H inferioare « hurmerusulu, Pe #0 99 ‘enterococie + Infecjie cauzatd de ente- enuclea (a) * Practicurea unei enu- monte ax evzinofite Inger Tigamental lateral, extern, a) nr scl Sat conan. Stale gman epee caeeccatita + tnftamatin mucus enucleare © 1 Extipar ttl, pint montana crete + Duree | Tmentnaet subir cin Tacit seul corp. una ergan S00 onl corincite tui + Pree pol SDRCNRMNES ANTS ma onl emeroenterostomie. + Anastomuz tumor ineapsulate: 2) Ratinparen chi Tule cosine in numfr amor Satamatia eum, Vepcondts. Chirungeala fate dud portiunt fe: rargiala'a globului vcular. (a ene tna mane in yes. heartare—gpiegndith & llamar pind ral ex cleat? pentry diagrosticl unor afeqian’ to “Tajtanyn tendaanelor muscular ines enteroid * Cave are o structural asemir entirexis Yr. énurése) + Incontinents de Trove sou telamators. fn portcular at peel earacterata prin, darere otcare cuenta anna md den tacare rch ett acces tol se» "asl eaiaeroecll rin pr centerokinaad* Ensima seeretota de onginity ee se produce hu © vata hy farasivea au hiperege, maakt Sune epcondaete), darere ee adi mucus duadenald, cu val dea trans: ‘care eontrolul sfineturian ar trebui si medicamentoass. zi chteodath dea lungul_marginii fiema tripsinoyenl i eipsina funesiomuze normal corinofile tropieald + Sin, co pneu Fue-nantebrajuta events rin ‘null subgire rie eictant|gvrentwe cima | €#imopenie + SeAderea numirului de epicutanat + Care se aseste pe piel chtenipade exsudativis + Bosla a ory. Sin. diastacd. ferment tuer- | Branulacte cwzinfila din singe, Se Ex. test epiewtanal felesates alergiei Tntectmalai subyire, ea etiologic varie meni desuetjt. (adj. enzimatic | ‘observ la ineeputul unar boli infee- prin aplicarea pe piele a unei substante | ‘YVioase gi intoxicayii suu dupa adminis banuite a fi alergizanta. i t ar nt NER Gy re le TTepidemic epidemic + Carseteral epidemic al unei bli epidemie + 1) in sens clasic, ertoren reubignuita a numarului de eazari de 0 boala trinsmisbila intro reyiane saw 0 populatie data: 2) In sens modern $i prin extensie, multipliarea considers Bila » exzurilr de orice fel de boul sae de alt fenomen ‘eeidente, sinueideri ete ad. epidemier epidemiologic * 1) Studiul bolilor epi- demice infectioaser, 2) In sens modern, studiul bolilor 91 diferitelar fenomene Hiologice sau auciale din punet de vedere ul freeventei, distrbutiet lor gi factorilor favorizangi (de ex. epidemi Jogia boliloreardiovasculare, a acciden. tolor, a divurturilor. a sinueiderlor ete (ad). epidemiologic! epiderma + Partca superficila 4 piel aledtuita dintr-un epiteliy eu mai malte ftraturi de celule came, ajamgand Ta suprafata, se keratinizenza, Pornind din profunzime edtre suprafaya, sunt: steatul basal, xiratal mucus ori spinos Malpighis, steal gramular, stratel elie {i strato cornos. (adj. epidermie) epidermoid + Cu axpect sau cu carae tere histologiee de epiderm, EX. chist roid idim Ur. épididyme, engl. epl- didymis) » Organ alungst antero-poste or, confind margines superioard testiculului i eare cuprinde: parte fanterionra, mai voluminist - eapul, ppartea mediana -eurpal gi extrumitated posterionra = cuada. Rate format din nfagurarea sub) forma de ghem a ccanalulut epididimar care se cuntinaa prin conalul deferont. tad -epidie dimar! epididimita + Inflamatia epididimuluis se insoteste foarte des de orhitd, epididimodeferential » Care se refera To epididim si canalul deferent. Bh. aanea epididim deferential epidural + Care vate aituat sau are loe ‘be suprafaja externa a durei mater, V. spatiu epidural epidurita (eng! external epiduritis) * TaMlamatin fesutului afl in contact direct cu faa externa a drei mater. epifizar * 1) Cave se refera la epifiza tunuj os. 2) Cary se refera la epifiza cerebral Bx. mora epifizar, 138 epifizi V. épiphyse, engl. epiphysis) * Cele doa extremitati ale uasalor lung). core sunt mai voluminnase. 31 contin suprafetelearticulaye ale osu In timpul dezvoltari oaselor, epiizel: sunt desptrgite de diafiza. prin cart lajele de conjugare epifiza (cerebrala) tengl pineal ‘Eland) » Glands de mavimea nui bobs eo mazave, stuatd la janetiunen fei posterioure gi superigare a celui deal tyeilea ventrcul. Rolulepifizel ea glan a endocrind este ined nevlucidut, Se ppare et hormonii epifiza intervin in reglanea reaetilor organismal aga de fuming i intunerie NI. lumina inhiba transformaren serotumined in. meluto nina}, precum si metabolismul hid salin, V. pineal. Sin, ganda. pineal corp pineal. epifizioderd * Separaren cartiliclor de eonjugare ale unui os, vizdndineet ea san uprieea eregueril osu epifizioliza » Separarea epifiz| un ws, atuvita-unei tulburari In dexvoltaren cartlajulai sau de conjugare. Coxn van ‘a copula are drwpt causa o epitizilioa 2 eapulus femural epifizita vertebralé de erestere * Sin. boala Scheuermann, V. Selreuermunn epifiita + Inflamatin une epitiae ‘epifrenie eng). epiphrenal) + Carw este situat densupra diafragmalu epigastra (engl epigasirium) + Parten Imediand. superioara a peretelui aly minal, delioitata relate gi imprecis, fn sus de rehardul areurilor cosale unite cu stermul gi in parten inferioara do © Tinie orizantala care rece a nivel extremitagior unterioare ale eelor de zucea peruchi de conste, In mod normal este putin deprimat; In profunzime rspunde cu aproximatie stamacolul # Tobaluistang al featatu epiglota + Lama fbroeartilaginonss me: ‘Biand, agenata deasupra. plot: for moses 0. proominengd. la. margines posterigura a eavitagit hueale, in spatele limb, fn momental deglatiie, epiglous Inasculeata inapoi gi obstrveazd orficul superior al laringeli, tad. epiglatie! epilator * Care poate seuate ort distruge firee de par. Sin. depifavor, epilatie + Smulgerea frvlor de par cu 0 Dent sia folasind « substanga chimed 159 (epilator), prin cleetxeuagulare sau clectroliza tepilare elected epilepsie + ould newologies avdind fearaeter crunic, definits prin repelate ferize donumite epilepice, de forma elinie&variata. (mai ales crize eon- vnulsive, parfile sum goneralizate) V. cabsenta, eomitial, grand mal, petit mal. epilepsie de televiziune » Varietate de pilepsie reflexa viauad, eu erize ce Survin in mod rogulat la subieeti Jamino-ensbil, atanc end privese de proape gi inte ambianfa. luminoast haba, un eeran de telviziune, Diag posticul este faclitat prin evidentierwa Jaminosensibiitai in ears une inne stra electroencefalografce, dupa st ‘uli himinoase intermitente re se rer In epilepsie a depilepse epileptiform * Care seamana cu ep Tepsta, Ex fetes eplep.iforma, epileptoid + Care amintegte epilepsia, Px.) trepidagie epilepida (epilept finfa epinery Yr. épinérve, engl, epiner ium) "fesut conjunetiv. lax, ea favelogte nervul este erabatut de fine vase sanguine. ¥. periner, epiplocel + Hernia epiphonla epiploie + Care se ruferala epiploon, Ex hernia epiplois, epiploon + Repliv peritoneal care se Fntinde intre dowd organe din eavitatea alominala, Mareleepiploon leaga furbiara mare a stomacalui de eolonul tramsvers; meu! epiploon Teaga sanul transversal featulul de esofagul inbdominal, de corbura mica gustriea gi de prima portiune @ duodenului. V. iploopexie + Sin. eu gmentopexie. ‘epiacleral * Care se af pe sclerotic x. abces episeleral eplspadias * Anomalie 9 poritiei mear tului uretral, care ae éeschide pe fata dlorsala a glandalui(epkpadias balanic) ‘sa a penisulus (epispacias penian. epistaxis + Séngerarea nasului prove- ‘hind din mucoas nazald. epitalamus + Porten profunda a encefa- Tului,cuprinzdnd epifiza cerebral, hax bbenula gt structurle fnvecinate; upar- tine diencefidulut. (ad. epitalamie? epiviotomie epitelial + Care se rofora la epitel feare constituie un epiteliu. Ex. eeluld epitelild,fesut epitehal epltelioid’ * Care seamana eu un ‘piteiu sau ew o eluld epitelials ‘epiteliom (engl. careinoma) * Nume fat in mod traditional tumorlor ma lige deaveltate pornind de Ta un yesut cpiteialy de proferat este. termenul farcinom folosit mai ales de autorih fanglosaxoni. ‘Tendinga —patologistior franceai de a fulosi cave earcinom a fast ficial confirmata in 1980 de Tnst tutul Nagional de Sinatate Gr) gh Onganizatia Mondiala a Sinatagit in Tucrarea de referinja: CIM-O. Clasf area international a maladitlor-oneo oe epiteliom adenoid ‘chospiteliom epiteliom schiros al stomacului + Sin, Tinita plastica. epiteliomatos + Care se refer la ‘iteliom, care este de natura unui epiteliom, epiteliu * [svt de involig constituit din ‘elule juxtapuse, dispae in unul saw ‘mai multe stratue. Hpitelile acoperd Suprafa(a extema a mucoaselor i Suprafita cuvitafilor inteme ale ong rismul. (adj. epitelial) epitelizare » 1) Acoperirea eu epiteliu a Tinei zone denudate, 2) Transformarea ta fesut in epiteli, epitimpanita * Sin. eu aticta (atic Thuminduseeiteudat gi reesul epitim: panic) epltop + Sin. situs antigenic. Spitrolilee * Apotis stuats in partea fnferiara gi interna a humerusului, easupra gi intern faja de trohleea hhumerala; pe faja sa posterioara trece nervul cubital (ad), epitrohlear) epitrohleita + Inflamaiia opitrohleei, faracteriaata prin durere (epitrohleal te) ln presiune gi la migearile de exten: sie $i pronatie ale antebrajai epizio-perineoplastie + Refacerea chi rargieala a valvei si perineal epiziotomie + Incizia perineului por hind de la eomisura posterward a vul ‘ei, Scopul este de a impiediea ruperea perineslai in cursul nagteri i, mai les, ds ugura expuli fecusulu, eintot eritrezt épizom ov. qe ‘eritablastilor i sangele circulant este Uinig sou seria eritrctarsh,avand ca “epivom + ¥. plasmid ‘ilulelor glandulve, covespunsand ret Datulogich tapare inunele Teuceril yi precursor eritrolastt Sin. alabul rou, Epstein-Barr tvirusul) + Agent din culului endoplasmic, Vrtitim: nem Sin, mormoblost cand este ematie,normovit, Abr. Be (ag). eritro- rupul herpesvirus. ae produce mono- ergocaleiferol + V.cidamina D. aoe de on erivvblest normal din eltar! fructevza infetioass, limformul Burkitt ergoftalmotogie + 1) Stina care arma wane veoueal tay eeitrablastie! eritrocit faleiform + Sin. cu drepancat Sie forma de eancer al aifaringeli ly rese adaptarea seu propetionarea trae ediroblastemie © Prosenta anormald a eritrocitemie ‘eritrociteza) + Sin hiner Abr. EBV. Epstein “Michasl valu In” vederea umand (Dubs ‘eritroblasilor in sane. poliglobube ‘Antony, medic englez néscut ia 1421; Poulsen’. 2-P¥in extense ofalmologta ecigblattaperlie o Absenta sau tri: erftrocitopenie + Sciderea numéralsi Bore Yvonne, virdlog engle2 contem- mune in sensul une actin de pre Tea erigpblaytlor in maduva osoasd, de eritructe dn singe. Sin. ertropente pram) ening a aecidentelor geulre ceca ce dace la anemic ‘trocitopoeza + Sin, cweritropuezt ‘epuratie (ng! puriffcation) + Puri. -ergometrie + Meta de examen care critroblastoza fetald (perinatala) eritrocitoza + Eritwuctemie fieare prin fnlaturarea impuntayilo ‘urmareyte masurarea truvallui depus 'Sindron hemolite congenital, prove eritrocupreina * Proteins de culoare epuratie extrarenala (engl extrare- de anganism gi raportal dintre trwvalia Corde incompatibilitate intre mama si albastr,eare contine cupr, prozenta fnal dialgeis)* Bliminarea atifeiala a timp, add al forte, Se banend pe opil a tipurior sunguirle Rh. Mama in globulele rust si avind o activitate Tuhstanjelor toxce din ange, efectuatd-exphirari funetionule foarte utile, eu Renegtiva, tatal Rhepoztv, iar eopi>—_encimaticd ‘xtra renal in situa in eare aparatal —aplieati multiple att in. medicine ine eek epustiv, coon ce! duce Tn eritrodermie * Nume dat unoi onsam- renal nu-mai este copabil sf asigurw tera eft gi fm medicina muncii, medi nparitia in angele mamel a aglutinie blu de afegiuni eutanate,caracterizate beensta climinare. Metodele cele mot ina spurtului say medieina de aig aaa edhe arc, pe cle transpla. prin royeagadiford, de Gp inlamator, @ folsite sunt: rniehiol “artificial ar Centar ajuny ln fit. provocdnd aghs> —teyumentelor, complicatd“uneori cu Ahemodiliea gi dializa peritoneal cergometru * Apart puntr masurarea Gnoren’hematilor fetale. In/general, ule si_urmate in general de descua- eradicare + Suprimarea ttala a unei —travaliului muscular. primul opiteste normal ertwblostn —-matie. Gravitatea este variabila, iar Tnaladit endemieu sa a vectorului unei_ergonomie + Studiul condigilor de tr Pein tneepind ‘cu sarcina, a dove, cauzele diverse: intxieayie medicamen- thifel de moladi, Bx, eradiurea vario- val paihwfziblgie. a relailor om: apartaues'cs find din oe in ce mai ana, bolt infectoaye, leucemie, agree Ie magina forests, Prneipalle manifestar sunt- vane qi generalizarea unei eezeme, & ferectil + Care poute cwegte de wulum gi ergoterapie (engl. occupational the- Teter, anemic, eaeme guneralizate, in nut promazis ete. Existd sb 0 forma Se: intdreste_ prin flux de singe in rapy, ergotheraps) * Mevoda de to formele grave upar complies neurolo: eangenitald ce apare de ha nagtere Nvcle de singe respective, Exc ferut amen de reedueare uetva # iva thev"tndive, produse prin fixarea tn eritroid » Rosite, ret, mora eet, air ah tafirmilo, constand fa execu Foci cenugival ewierului a bilirubine!eritroleucemfe Boold inrudi eu leu erectie’+ Cregleea de volum gintarirea area uni travaliy potsvit ew eupacita provents din dstragerea hemoglobines emia newt, cavacterizata print-o pro rgunelor au Yesutunior erectile {ie Tor functional reduse,cuea ee per Fiewer muelvar. Sin anemic ertroblas. iferare sistem, progres si simol {penis litris, mamelon), datoritéunei mite. gi ameliornrea eehilibrului Yor tied neonaiala, maladie hemolitica tana, de celule imature 9i apie, att ‘usodiltatl importante pahie neonatal din binia ertrcitara eat 9h din cea cereditar Yr héréditaire, engl. here eritem + Royeata congestiva a pei care eritroblastord + Cresterea numarului —granuleitara. Afectiunes prezinta mo- ‘ditary) * Care este transmis descen — dispare la presiune. kemul apare fa de entrablngti in maduva osoasa sau dificdrile hematolugice ale. eritremiei dengior prin’ intermedia! —celulelor —numervase™afeetiuni cutonate. adh precenje ertroblagilor intrun fenut acute si ale Feucemiei acute, ‘Boala reproducttoare (spermatozoid ovull-_eritematos)V flush {eave mond normal ese lipait de aeste poate evolua gi spre leucemie miclida Boal transmisa de Ta mam lo fat in erftem solar ‘engl. sunburn) + Royeata Celle. eum eate singele! si ansamblul acuta rd. partciparea notabila de timpul sarcinii nu este ereditard, ct a piel care apare dupa. expunerea Ge ala eave rezuta ‘ritucte mature feongenitata prelungita la sonre, uneor insoitd de eritrocianoza supramaleolard a tine- eritropatie * Once modiicare patele ereditate f hérddlite, engl heredity) enzan de arsurd side leriuni buloase, Felor Tete. (engi. ergtrocyanosis) gic, calitativa sau cantitativa, a eri S'transmiteroa caracterclor unui indi: eritr, eritror + Prefixe de ongine S Tumefiewe vilacce @ portiuni infer troitelor. ‘id descendentilor si, prin intermedial greed, wand en sens cuore roe V Fioare a umbelor. cu prema de mich eritropenie + Sin, eu ritractopente. nelorcromoromial, ioe puncte dure, rogi, ce uhstruva2 Tuli eritropoeza + Formares ertrcitelur fp ceretisi + Excitabilitae crescuta a unui eritremia de altitudine + V. réul de Pane ieah se tilneste mumai le 'maduva, usoasd, "ecea ce compara organ, Kx, eretism cardia. mute femeile mere transformant in etape suocesive ale ENG» Abr, pentru elecrorcinograjie eritremie acuta (Di Gusliemo) + Boa- eritrocit » Ceinld gnucleats din singe, eelulelor din seria eritroitara, de la sa eleiroretinograma. la ineudita eu leucemio aeuta, eonstind fie caloare rorvoyie In form de dist eclula sugh (proeritreblas), toecind cert Unitate de energie; reprezints trae dint profiferane sistemied progres bieonean, care cungine hemoglobind gi prin -evtroblast, pad Ta. eitroitul all efectuat deo fyd det dyne al evivoblagtilor-neoplazieh sb prezen traneporta oxigenul necesar onianisy adult, Sin. eviireilapoees. (ad) eritro- hve punet de uplicate se deplavenzd Cand semnete-unel fencer ete, mula Se eslorenza in rozviu cu me- poetic! cou Tem in directa fore Guatiemy Giovanni, hematol italian, Teak Glemee central Rind mal payin etltropsind + Sin, cu rodepsind eng: + Prefix deovigine grvaes in lac TBAG-1IG1) Colorat. Un rlimetra cub de singe eritroed + Coloratie ruse vie a pili gi travail ceritroblast + Celuld muclents din ma fontine crea # miloane de erect. muconselor, eauzata deo congestie cergastoplasma + Ansomblul clemen- "dus: usoash eare wit decent, prin mat Bee urmced inmaduva moet eulanald. Cargcterizeazh mai ales mae felon bine stucturate din etoplarma re, globulal raga din ng, Preaonga Saarrnattaat nant ierizipel Tadia Vague, dar se poate obser gin aeneenroacce fn ale dermatin. eriripel * Maladie ewtanota infections acu, eauzala de streptorcul hemoltie f prentindwse tub rma on Placard mga gh edermatit, deimitat precis (url) qi insite semne fenerale, mai mmol sau mai putin Truveate: Poota da inirare poate fo ‘ich eacoritie a pie nna Tesone a ucoatlor (rd, nas, conjunctive ‘etipel necrosact © Bin. cu farsa necreanni crodat» Car a sferit o riune trogen (erotogen) * Care produce 0 enantio de plicere sexisla. Ex. zone trogen (gun, aml, clitoris es erotogen *V.oogen rosiune + Pierre de sbstan{8 super fini a pil sau uel mucous eae fo vind fara ed lene cetrce. cxucerapie ceroriv = Care produce 0 ersune, Ex inflamayie rosea eractatie * Emisie nonrd, prin gud, do 02 proven dn tomo. cetupliy + Care ete caractercatprintre ‘erupieeutanat cate ae inotente de 9 srupte. Buc ebrderapivs furl + Apu de ern iene pe cescard (:escarre, engl decubitus ulcer, feschar) + Necrozd cutanata co. 20 formeaza tn punctele de presiune gi de fitayie ale corpului, "la bolnavi ‘mobilizayi la pat de’ multa vreme (eseard de decubit) sau la subiceyi ex boli neurologice. arificare + Formaroa unt ercare Escherichia coli + Bacil gram negatiy, feu forme coeoide sau filamentoase, lispas izolat, in perechi sau in lantun, ‘mobil, aerubsanaeroh facultativ, foaree rispAndit in aol, ap i lapte, ca gi in {intestinal omului gi animalelor, Este responsabil de diarei infantile si de infeetii intestinale (colibaciloza), uri rare gibiliare, Sin, colibacl eschild (r. esquille, engl. splinter) “ Fragment osos desprins dintr-un os fracturat sau necruzat (adj. eschilos) ‘esential + Sin, cu tdiopatic. Eamarch (banda) * Banda de cauciue ce st infigoard in jurul unui membra, we ‘de Io extromitate catre radacina a, pentru a se inlatura temporar sdngele Inainte de o interventie chirurgseala poi se ageaaa un garow In radacina ‘membrulul astfel exsanguinat, pentra a 0 impiediea intonreerea sangelui, iar anda Esmarch se indeparteaza. (Hsmarch Johann Friederich August von, chinurg german, profesor la Kiel, 1823-1908 esofag ((r. oesophage, engl. exopha- az)» Segmental abu get, do 5 em lunime, care longa faringele de dtomaa euro oe vor pein srde Este situat inapoia traheei si naintea coloanet vertebrate. (adj. esofagian) cerofagism + Contracts spasmodic& a ‘mugchilor esofagieni, duednd to difieu! tate de inghitire a alimantolor gta un fbstacol transitoria in treeeren lor in cesofagita + Inflamatia esofagului esofagocardioplastie + Operatie prac tieata in stenorale carci, wrmarind af stabileasea printr-o ineizie in farina de U;o langh comunicare intre esofag $1 rmavea tubereaitate a tomacalui esofagoscopie + Examen vinual al eso: fagului, dupa introducerea_unui tub rectiliniy (esofagoseup) prevazut eu un sistom de jluminat esofayotuberoritar + Care se referd a ‘esofag gi lt marea tuberoritate guste esogastric jr. ovsogastrique, engi sogastric) * Care to ruler In ofag Aa stomne. Bx. cancer esogastrc fester + Orie substanta rezaltat’ din ‘combinatia unui acid gi uns alco}, eu celiminare de aps. externa * Once enzima care hidro: Tizeaza o legatura ester. Exist nume- rage tipuri, unele stviet speciice, cum ‘este aeetleokinesteraza din yeautal ner vos, care hidrolizeazs — acesiolina Altele, dimpotriv, pot hidroiza © mare varietate de ester. esterificare + Reactie chimien organiea, ‘in eursul eAreia se formeaza un ester, prin combinagia dintre un aleoal $1 an ‘acid. V saponificare cestezie * Sensiiltate, capacitate de 0 pereepe senzatie estezion, -esterie + Prefix gi sufix de fonigine greaca, cu semnifictie de sen | | aie @ indicdnd o relat eu sensbil- tate. estradiol + Cel mai putsmie estrogen natural, secretat de celulele tect inter= ne a folieulilor ovarieni sub influen foliculstimaline (gonadatrofina A) gi fa hormonufui Iuteinizant tgonadote Fina B), seeretati de hiputza, La femei gravida, placenta devine sursa prine pala de estradiol, Estracolal se adm histreaza pe cule intrimuseulara. in amenoree, steilitate si tulburtri de monopauza, Sin. dihidropiculin. cestral (Yr oestral, en estrous) * Care se rofera la estra, Ex. cela estral. V. elu menstrual estriol + Substan(a lipoadhsbila,objinuta Tnifial din sina femeit gravide, avand proprietajie estrogenilor estrogen + 1) adj. Care prove 2). Hormon stervid sexual sau valengisintticd care au proprictaten de 2 provoea la femelA mod Rearile ce sur win in eursul estraul teven eu comes punde la femeie periadsi de ovulati Turmonit estrogent sunt seretai de var (estradiol, estron) de placentt tesiriaf i, necesurin, de corticosupra’ le gi_de celulele intorstiviale ale testicululai, Prineipalele efecto ale estrogenilor sunt: simalarea. dezvol tivii-onmunelor genitale feminine gi a flandelor mamare, stratifcarea mucoa si _vaginale, proliferawa _mucoasei Din fomeie periondst de : ering i stimlorea sscrofilr vag’ unei molecule de apa ‘ule timpul Fazetfoicalae a cell Producerea estrogenilor de ovar este stimulata de gonadctrofnele antehipo ‘are (in special yonder A). La femeie, elaborarea estrapenilor ovarient teste celia prezentind dowd momente de virfy riua 1-14 i 28240 21 tcestai ciclu. Indicatileestrogenitor unt. numeroase: in amenoree. (prin insuficienta ovarana), contraceptie (in fsociere eu progesteron), tulburdri de ‘menupauzs, cancer de prostate sau de fn ete, Estrogenii de sintezi sunt fblosf{ frevent. in terapeutica, (adj. estrogenic) estrogenoterapie + Utilzarea terapew tied a estrogenilor cestron + Estrogen natural seeretat, ali tur de estradiol, de celvlele tect inter re a folieulilor ovarieni gi, i eantitate resdusa, de testicul, Placenta este sursa prineipala in timpul sorvinil. Are ace Teagh indicat casi estradiol. Sin, foliculing, hormon foleutar estroprogestativ. (engl oral contra: ceeptive) + ud). sis. Se spune despre un produs, medicament, ce contine gi un ‘estrogen gun progestativ. Sunt Plosii mult in scup contraceptiv cestru (fr oestra, engl. estrus) * Per wuda corespunziteare eu ovulatia in timpul eae femela mamiforelar este Fecundabila. Sin. perivada de rut. ad} estral) ET'+ Abr. pentru ecotomograffe. talon (eng! standard) + 1) Model, ma: terial de bazt ales deo autoritate cmpetenta say internationala. V. sian dard; 2) Tip de marime ce servegte 1a ddefinirea anol anita (adj etalonat) cetanal + Sin. cu alco tie eter * 1) In limba comun, eter etic Tichid volatil,inflamabil pain solubil fh, mviseihilewsleoalul, fosit ea yiniea gi ex iizalvant in ehimia on fanestezie (anestezie gonerala prin Inhalation wxieitate redust si fourte ‘yor de manipula, dar are ineovensen- tal ed uetioncaza lent si este exploziv Servegte de asemenea. si la spalatul pltgilor, Sin. eter ordinar, eter sulfuric 2) Ories corp farmat prin condensaren a flows meleeule de alcool, eu pierderea eter ordinar + Sin. eter etl ter reetifieat (engl. adjusted ether) * Bter etilie care eontine mish cantitati e ales! i apd: nu poate f flenit ea fanestevie gi nied nu poute Fi udministrat peal interna. ctor sulfurie Sin, er etl ‘eterat (engl ethereal) * Care are pro: ppietaile eterufui etilie (minus, volo Tate) gi eontine eter. Ex tinetura erat tick medica eal ctilie + 1) Se sice despre un individ ‘leoiie; 2) Se spune despre orice corp ongindnd groparea eti, care este un erivat al etanclui, hidrocarbura pre nt in sondle de petro ctitism + Sin. alvolien, + Sin, deontolegie medetiologic tot feticloiie ee ‘etiologie + Studiul eauzelor bel si. in mod abuaziv, eauaele Insel tad tiologie! etiopatogenic (engl etiopathology) *Originea 3i modul de degvultare al tne boi ‘elmoid * Os de Ia baza eraniulu, impar {median situa inapoia frontalului eu ssitayi pneumatiee Ia nivel maselor Taterale (imusuri etmoidale) Impreuna cu alte uase formeaza pore foselor razale gai orbitelor (ad). etmoidal) eimoidita + Inflamatie a mucoasel ce tapiseazdsinusarile etmoidale i, rteodata, chiara orulu ctologie + Studiul comportamentula ‘animatelor tn medul lor natural elu feng! 1. sweating room: 2. ste- vilizing room, incubator) * 1) Loe inchis in enre se. ridieN. temperatut pentra a se obfine sudatie: 2) Aparat {Mlap, captor, eazan inchis) previzat fu un disporitiv de incalzire. Unele fervese lav dezinfectia prin aburi a imbraetmingi ga Tenjeried de pat faltele, la steriizaren useata [a tem: peratueh fnalte (160 -1KDCY a insteu mmentaralas ele in forma de dulap eo Fafturi menin » temperatura constants pentru dezvollarea-culturilor” acto eur moi, eng! ego) + in psibanaliza, personalitaten paihied a unei persoane pe care 0 afirma gi do care este onstient. Bul este tot een cw nu vine deta alt. in limba) freudian x opune feu + Prefix de urigine greacd, indica armoniy, coca ee este normal euforie + Senza intend de bund st fe. putand duce la exaltane. (a euforie! eugenie * Stina care studiaza meto tele pentra amelioraren ealtati popu Tailor, mat ales prin jocal ered ‘eunue {fr ettnugue, engl. eunuch) + 1) Birbot eal i ay extirpat testicle, ceastrat, Bunueul are penisul atrofiat Qorvasubyine gio infigane de tip Feminin absenta barb, piloztate de tip feminin ete 21 Barbat-eate, in urna ‘nsufiiente precoce a funeiei teniculare, a suferit meifiearite rf Tage deserie mai us. ‘eunucoid + Care amintogte un eunue or fare caraetervle acest. voce feonevida ceupepsie + Digestie normal ‘eupeptic + Care digerd normal sau eare teste bine digerat; care ugureaca di: eatin euritmie + Regularitatea batailor cand ce gin pulsulu. (ad. ewritmic? Bustache (trompa) * Conduct ostevcn? tilayinos aerifer, care uneste eutia timpanului cu pevetele lateral al tinofaringelul, Asigura echilibrul presi font stmosfoiew pe cole daw faye ale membrane’ timpanului. V._ salping (Bustache, Eustachl, Bustachio, Busta ‘chius Bartolomeo, medic i anatomist italian profesor In Roma, 1820-1574) eutanasie * Folosirea “unor procudee fare permit si se suprime aja, ford Suferta, unel Ginge ume care gio Goreste allanduese into sitwagie limita ide sfering eutiscopie * Metoda de tratament a tunor ambliopi, constand din a burnin intermitent fundul oehiului, prin. prs iectin ea un vftalmoscop apc eutscop ~ a unei plaje uminose eu fentrul negra, ceed ee produce 0 pstimayine, ce permite x st loelizeze rspatiu fovea euntralis gb 8 se reeduce fo fixare cure este exeentrie ceutocied # 1)Care se rufer la eutoce; 21 re ugureaa nusterea, ice * Sareina normal, Ant. dist. ‘evayinare Protruzia unui organ sou a fone pari dintran. organ, in afr Timitelor normale. (adj evaginat) eventratie * Hermie # intestinelor in 2 fara abdemenuls, prin peretele abd: minal, poate fi spontana (prin relaxarest ‘mugehiler), postoperatorie (prin relax: rea une’ cieatrict dupa laparotomiv! sau traumatied (deschiderentraumatied a bvomenulu). ad eventrat) evidare * Acjiunea de a gui chirurgicl fe cavitate de conginutal ui. Ex. evidares ccasititilor ure meat ceviscerare * Protravin unui viseer su a ‘anor visgore in afara cavitation abdomi hale traumotiem adem sau com. plicatie operatorie! V.erenayie eolutiv. +17 Care este ausreptibil tevolueres 2) Care se mudificn ia ana 168 des ‘continua. in general in sensul arava flaca este vorb de o bala saw Teen. Ex, proves evolute ex situ * Exprusig-btina, aratind 9 intervenge chirurgie jn cursul earwia tan vineer saa party din e), detagut do ceonexinile-angtunsiee normale, wste Supus la diverse ‘manevre operator pol ete rointegrat gana a ieeulguterioyoeupat sain alt Vin Mexe: + Profxe de origine greach tvnd ca séimneate in afar Ant exncerbare * Agrivare pasagerd 3 unui Timplowt tau a unl col tad exe cerbal examen de sinitate «'V, blont de anoine tong! check-upi eantem * Manifestare eutanats earae Teristieh nei bul infecrcontagionse, tai alas febrlor eruptive tscarlatina Tutu rubwol sriela) sa febreor Exmenatce toe exanterntie i lle fekewsioe) V evant, ta exante- rmatos exantematie) excavator * Un fl de chiureta pentru urate chirurgiels a unel ewitay cexeavayie pelving * Sin corlave pel: exeipient + Substanka formacuogic Sint mat mule substange ative, pontra ‘deer consumabie sau manipula Deexcvaselina eae un exeipiont penta exctabil © Care este susceptbil read{havre lac exctape eseltallitate © dna comand you Turis de y8spunde tm mod specific ta enitayit. Este. tah dezvoltata in specia, in fesutul muscular 4i nerves Sins soubilitve tabi cexeitant ten 1 excitatory, exciting, Mimalating: 2 exeitant, stimulant) TT Care stimlenza spiriul, onganis: tl fn general sow una. din Funeyile ile: Jt Substanga su agent eapabil product enitatie V tna efettatic » 1 Gree varia, de naturd Frien chimicd save pia, prodund in corp san la supra sa, eure deel seun ragpun specie nt-un on Bin tent, Sin. ota: 21 by paihiate Staves de ogitayie mentald a fe datorath wnel ereyteri a tensiunti femotionie sau maniacal excizie + Ablotia co ajutoralginui instrament tine une miei pang dine trum onan sau fesut. Q excizie feat pentru un examen histologic se nus ruse biopsie.fal) exeizat ypsie + Tigpsia prin cane se ineparienaa intreags leziune excoriajie + Piesgere de substanta Timitata ta straturile superioare ale pielit, une} macoage sau membrane uperficiale precum corneea. Pe piele E v Donte fi prodiava prin grata) excremente (engl. feces) * Materiile Fesle eliminate prin defeeaie. V. cop seto-estrc exerescen{i ( exeroissance, enkl. fexerescence, outgrotth) * Mic& tu- ford benigma, formats prin prolife area angi fesut-(eondilom, verucd, fnteafit ete excreta + Materit eliminate de org nism, constand in. primul rind din Geqcuri ale matrtiel $f metabolismalu: fecale, urina, sudoare ct. Sin, eect. cexeretor * Care serveste exeretilor. Bx ‘canal exeretor al une glande, exeretoric # Care se referd la excrete Ex. actvitae exeretorie, excrefie + 1) Eliminaren deseurior din “organism pe edi naturale. 2) Deversrea produsului de excrelie prin canalele txeretoare exercitiu a plinit voluntar cexercigiu pasiv + Serie de migciri im: Primate unei parti a corpului printro fefiume mocunea divwct asupra areata pati si mu prin activitave musculard Formula "comandats de vointa. Se Supun exerctilor pasive mai ales par {ile corpului afvctate de paralizie, exerezi fr exérize, engl excision) * Ablatin chirurgieala a unel tumor, tunui fesut patologic sau a unui organ. Vexeizie. exirpare exfoliere * Eliminares, sub forma de Tamele, a unor parti neeruzate, Sin. cdescuamatie exhalajie * Eliminares aerulul inetreat ‘te vapori, dad ey expiratia, Ant. inholagie (ad) exalt) exhibitionism + Tendinga patalogien de “si unit orgamele gentle + rive exercitin Inde- ee eeexhibitionist 166 exhibitionist © Col care practien exhibitionism. ‘exhumare * Dezgroparea unui eadavru, ‘de obicei cu scopul de a fi supus unui ‘examen medicolegal ‘exitus * Deces exocervical + Situot sau produs la suprafata clului uterin. exocervicita + Inflamatie a suprafefei colului uterin, roqeata, granulate, leeratie, exocal (fr exocol; museau de tanches ‘engl. vaginal portion of the cervix) * Partea intravaginald « colului uterin, de forma coniea, formand 0 iesiturs in vagin. In capat se deschide orificiul extern al esl, Exocolul se inmoaie de Ja Jnceputal sarcinit exocrina * Ghinda al earei produs de seerefie se varsa la suprafata pie sau fa -uneh mucuase, coea ce se realizeaza direct sau prin intermedial unor cane exeretoare. V.endocrind. exoftalmie (en), ocular proptosis) *Protrusia unit glad ocular afara din Orbits, “Este un simptom aproupe fonstant jn afectiuni ale orbitel si in Inipertraidie. Ant. enoftadmie. Ca ‘exoftalmie! exogamie * Reproducerea a doi indivizi “de aceiagi rasd, dar neavind nici 0 legtturd de inrudire (non-consanguini Viendogomie, panmixie ‘exogen + Cate se datorogte unor eauze fexteme, care provine din exterior. Bx intoxicate exogena,obezitate exogens, ‘exostord * Excreseen\@ osoasa circu feria, formata la suprafaia unui os Cauza ef poate fi inflamatorie, tra: atic say congenital Voxel expectorant. + Care favorizean’ saw rovoacd expectorati. expectoratie » 1) Expulzia prin gurt a ‘enor seeretit provenite din edile respi- ratoriy 2) Materile expulzate ast Sin sp. expir * Fazh a respitatiei in care aerul ‘este evaeuat din plimani. V. inspirafie (ad), expirator) cexpirium + Acrul expirat. V-inspirium fexplorare + Orice act diagnostic prin ‘eave s© could a se cunoascd stares fonui organ intern sau a uni parti a ‘corpaloi inaecesibi direct, de exempl feu ojutorul auzulai (auseulafie), unui prucedea manual (palpare, percutie), a linor instramente lendoscepie, radio opie, radiografied sau prin operatic chirurgeal. explorator + 1) Se spune despre un Procedeu care are scopul de a foce ‘cunoseuta starea unui organ intern sat. {1 unei parti din corp eare nu apare direct Ia vedere. Ex. laparutemie texploratoriey 2) Instrument supla sau Yield, folosit pentraexplorarea unui Comal sata nei eavitai naturale. expriniare (jr expression, endl. expre= sivity) * 1) Eliminarea, evacuarea pein ompresie, Termen wtilizat mai ales in chirurgie, ia obstetrien (exprimarea placente! prin compresia uterulul prin peretele abdominal gi in dermatologie {exprimarva unui comedon), 2) Exte- ‘orizaren unui nd, unei seni unei femagi ute, prin voce, mimicd gi atta din. (a exprimat) ‘expulzie (ry nul. expulsion) + Rvs ‘cure pe ei naturale a unui corp feugiat in organism; climinarsa ni faleul, iegirea fatulud sou a placenti, tevieuaren materilor fale exsanguinotransfuzie + Inlocuirea Tune! pati din singele onui bulnay ew ‘singe normal, proaspat. Procedeul fonsts dintro’ perfuzie intro vend, Simultan cu extragerea une eantitay fechivalente dintro vend de partea ‘opusd, Indicafile majore ale exsan fuinotransfuziei sunt: eritrablastoca Fouala hv noul nascut; 1a adult, heaolin cuts gravisima, cu stare de goc. V. transfucie otal cexsanguu Ur exeangue, ensl. exsan- ‘guinate) * Care. picrdut mult sige exeudat + Lichid organic de natura inflamatore, bogat in alluring, format prin trecerea sgrulai prin peri vase for. in tesuturile veeine. V.transudat exsudativ + Care se refera la exsudati, feare este earacteriaat printr-un xs dat, Bx, eczema exsudativs, pleurerie exsudativa exsudajie + Zemuiroa unui, Hihid forgone prin pere(ii rezervorului sim natural, Mai preci, trecerea unor fonstituente ale saingelui, prin pereti aselor, in {esuturle sau cavitagile 167 extrayasare aadiacent inflam extemporanen + Care se manifest ‘mediat. In special, se spune despre 0 in timpulunei interventiichirargicals gi de la care se agteaptd rezultatal ecamenului histo: loge, pentru i se continaa interventia cextensie * 1) Migcare fiziologiea prin ane dou segmente ale unui membr tind sf se pliaseze in Tungul acing! ax. Ant, flee. 2) Acjiurea de a intinde oud extremititi in sens | euntrar FExtensia continua este 0 mato penta ‘mengineraa fn pozitie nemigeatd 9 unut imembra fracturat, dupa. reducer Tracturit,asigurand aatfel consolanea osu, fara deplasare ori seurtare. Se Uigine printrss traqiune_euntinad, fxercitath asupra membruloi respect prin intermediul broelor, cw ajutorul tuned greta extensor + Muschi care prin contractie produce o. extensie, Ex, (muyehiul! Extensor ab degutelin Ant, exw ifr fléchisseur) ‘exteriorizare ¢ 1) Foure chirurgjeald ‘unui organ intern 9 afara hmitelor naturale ale corpul, eu seopul de a se practiea un drena) sau 0 ablate Deihologis, aefianen ea exprima in ‘fara tt" ce subivetul resimee. Ant Interorzare (od) exteriorizat) extern (engl I. exteriar, 2, external, 2. Tteral) * 1) Care se geste in exterior ‘san provine din afara corpuli 21 Care se ruferd, care. efectcar’ sam care aman Himitat margin) la supra ‘orpului; 8) Se spune despre una din ele dowd pr te nirwetart nnstomin 4 anume aevea care se af con mal Aepartata de planul median (in acest sens se folaseyte 9 sermenul faverad, Ex, ligamental extern (lateral) al ge- ‘nunchiuluil. Viner ‘externa (tunica) Sin, cu adventicea ‘exteroceptiv + Care provine din stimuli ‘in afarg; care se refera la. stimuli Yeniti din fara, Ex excitaye exter ‘optiv;sensibiltateexteraeeptiva exteroceptor * Receptor penser al ‘organelor de sims (vas, au, mito, gust, pipaib, care eulege stimuli venti din Tames ineunjurstoare, V.rntecepior. taeuasta se produce in eursul ‘extirpare » Ablatie total a unei forma ‘ini patologice, unui corp stan. V. vere, exci extra + Prefix de origin lating, eu sem nificnte de “Ia exterior”, "in afar” Ant extraarticular + Care este situat sit ‘eave sutvine in afara unei articulaii ‘anchiloxa extranrticalara cextracardiae + Care este exterior ‘nimi, Se spune mai ales de uncle zgomote (suflan pereepute la auseula i curdolui, dar care nu provin din can extracorporeal + in afara corpuli care teste deviot cate exterior. V. cieulagie extracorporeal ‘extract * 1) Substanga separata de o alta fu care era amestecata sua combina 21 Mai specific, produs de evaporare fobtinut prin tratarea wnei substante eu tun vehieul vapurizabil, aga eum arf \ ‘pa, alevolu, tera | extractie. + 1) Actiunea de a seoate Textroge! din orgnisen un eoep strain armatiane anatomied (de ex. enistal | null un fat pe ea at {din alvenia sa 2) Aejiunea d | 6 substan{adin-ameste af | extradural + Situot sau prods in ufara 1 | durei mater. Bx. abeos extradural extramedular * 1) Care se produce in ia midluvel esate; x, hematepacra, fextramedalara: 2) Care se afla tn fara tndduver spinale, Ex. tumora extrame | ular, extrapiramidal + Structuri_nervoase | {sistem extrapiramdal) ce intervin in rmotiitate i in eaurdanarea migcarilor, iltle dct faseieulele: pinumidale. x indrom extepivamida cextrasistola (engl extrasystole) * Con Tuucfie unormala (prematura saw ant | féputa a inimi, Uraducdnduse prin Fitm eardive nero. je * Orie talburare de ritm ‘produsi prin aparitia extra | sistulelor | lextrauterin + Situot in afora eavitai j ‘levine. Bx. sareind extrauterind, q | fextravazare + Trocerea unui Tiehid frganie (singe, fmf, urina ete.) in fesutue, dupa’ Tezarea sau ruptura ‘asclor say enganului care i eongine:extremitate ‘extrer Mana picioral gt. prin Tenindere.membrul superior sau eel inferior. Prin. analugie, se mumese fextremitagi partite periferice_proemi hente ale corpulu: nas. urechi, habe, Vener extrinsee + Core pruvine din exterior aut din. alta regime organismal En. astim extrinse, ligament extrinsee Ant. intrinee wertit (engl. extrovert) + Individ Yup Jung. a importanya mai 168 ‘ales Tumi extrinare, in care ig gsegte plieetle: care expriona ugor sentimen: ele. sh gindurle sale gh care. se Adaptenza bine mediolui ambiant (ten dina se mumeyte extroversie sau fextraversie, Ant introeri. exuberant + Th. patulogie, care este Tearaeterizat prin proliferare sau produ tere abundentd, excesiva, Ex. elas exuberant 5 exuleeratie + Sin. ew emnatune. (a ‘exuleeral! 169 F F © 1 Simbulul chimie pentra fluor; 21 ‘Simtulul penteu farad. “F + Simbulul pentru grade Fohrenhei V. Fahrenheit {+ Simbol pentru freevenfa respiraorie, fabella * Os sezampid situat in grosimen ‘mugshiulai gemen extern al gombei: pe Fidingrafie este adesea eonfundat eu un Fragment osos sau un corp stdin, Fabry (maladia) (engl. angiohera- toma corporis diffusum universalis) + Maladie ereditara proprie barbatului, fauzatt de u tulburare a metabolism: Tui glicosfingolipidelor prin deficit. al enzimet uegulaetozidaza; consecinja teste acumularea de glicolipide In cel Tele endoteliate trinichi, inima, sistem eros) si dezvoltaren de angiokera- twame cutanate in parten inferioard a corpului (Fabry Johannes, dermatolog, eran, 1860-1980) fabulatic engl, confabulation) + Isto- isi imoginare, unoori credible, ea Find roale, Pabulajia este frveventa 3 normald Ia copilal mie, devine pate Togiea la uni ritomant, V.canfabutagie facies + Exprosia sau aapeetal ej. Ex facivs cushingui. facies teros Ur. faciés grippé) + Facies fu trisaturt euntractate, deseris. in tind afectiun’ abdominale grave faco- Yr. phacor) * Prefix indicind un apart eu 0 lentid gi in special cu ritalin tacomulacie + Rawoliament al vital ‘hula (termenal francez se mai pastren hin unele publica facomatozi » Nume generic pentru un grup de afectiuni care au dreptearacter fomun prezenta de malformatit mic fumorale benigne, vasculare sau fibro: matonse.(numite.faevame) ale piel Imucoaselor, ochiulus gi aistemulut mer~ wor central, Maladia Recklinghausen Inaurofibrumatoza) fase parte din acest arp, facorcleraza + Induraia eistalinolui factor ir facteur) + Nume de ansam factor de congulare ‘composite chimica nu este intotdeauna tir de Identifies, Bx. factor de congue Tare. factor intrinsee al sueutu gastric, factor Rhesus, factor! sanguin ee factor antihemoragie * Sin cilamine K. factor antiscorbutie * Sin. rtamina C. factor de activare limfocitara ( facteur dactivation lymphocytaire, engl. lymphocyte activating factor) *'Substanta produsa de macrofage 3i ‘monocte atunei cid acestea sunt sti mulate fie de diferiti agent dotati eu posibilitays de aetivare directa a macro- Fogel. fe chiar prin lirmfokine eapabile dea modifies profund macrofugele, Fac- {ural de activare Kmfocitara ac{ioneaxs ‘psupra ifoitelor T stimulnd prolife area lor. Nu are efect asupra. limo: Citelor B, dar acestea pot produce mai mull anticorpi, indirect sub efectl Timvficitelor T stimulate. Abr. LAF (din ‘engl. Lymphocyte Activating Factor\. factor ‘de activare plachetar& (/r acteur activation plaquettaire, engl platelet-activating factor) «Factor eapabil de a oglomera plache- tele sanguine gi a elibera confinutal faostors, Bxistenga acest factor a fast ddemonstrata la-om, iepure gi pore. In Singele penferie el este In_ special sliberat de pulinuclearele bazofle po te fi eliberat i de celule tisulare, in particular de muerofagele alveolar ‘Abr, PAF factor de congulare (fr. facteur de lation) * Fiecare din factor present in singe eau fesuturi, cu ro in recaniomul complex al cougar fli. Sunt recunoseuyt 12 factor nume= Totali prin cifrele romane de la T la XUN (eifra VI-nu este atribuita, dar pentra ‘mul{j aceasta ar desemna accelerina lobuling sanguina care sceelereazs formarea de trombind si trombopla- tine! Factor de coagulare au primit enamiri general aeceptate i sunt factora! 1 Yidrinogenul), fuctoral TL (protrombing), fastoral UL irombos lasting. ticular sau. trombokinaza), Factoral IV teal, factural V (proacce: ‘sau proironbokinaza), factor fecurs) VIE pre-factor mitogenic B, factorul Christmas sau plasma ‘tromboplastin component), factorul X (factorut Stuart sax Prower) factoral Xt Yactorul Rosenthal sau plasma throm: Boplastin antecedent, faetorul XI (factorul Hageman), factoral XII bri sabilizing factor, V. PSP). factor mitogenic (/r. facteur mitogé- rnigue) + Limfokina deserisd sub nu- rele de mifagenic factor produsi de 0 fubelast “de limfocite Ty cdnd sunt stimulate de un antigen.’ Acest factor mitogenic este capabil 68 induea proli- forarea limfocitolor T ¢i B gi aceasta acjiune este destul de importants pentru ca un anticorp care actioneaza ‘contra acesteilimfokine a8 inhibe par 3 ‘simpla reactia imuna in cultura de limfocite mixte. Abr, ME idin engl Mitogenie Factor) factor reumatoid (F facteur rhuma folde, engl. rheumatoid factor) * Autoanticorp care actioneaz asemae tor imunoglobulinelor IgG, posedand 0 structura eimilard imunoglobolinelor IgM, prezonte in seral bolnavilor care ssuferd de poliarvrita reumatoida. V. prolactin inhibiting factor) » Factor Seeretat de hipotalamus 4 eare asiguea Timitarva actvitatt secrotiei de pro- lactina hipofizara. Abr. PIF (din engl prolactin inhibiting factor’ factorul PP * Sin. acid nicotinic sau nicolinamida. fags fag * 1) Profix gi sufix de origine fgreacd, cu sensul de ingerare; 2) Abr. pentru bacterifag. (r- phage) fagocit (fr, engl. phagocyte) + Celult pposedind capaciiaten dea absorbi fadesea de a digora particule strdine (mieroorganisme in special, Fagocitele pot fi celule libore (granuleeitele. poli ‘marfonucleare, monoctele ee.) sa ce Tule fixe (celulele sistemului reticulo- ‘endotelil). V. macrofage. fagocitar Vr. phagocytaire, engl. pha- Bocytal) + Care te referd la fagocite sau fagocitozs. fagocitoza (fr phagocytose, engl. pha- ‘ocytoris) + Proces in cary uncle org fisme unicelulare (ameebe) si uncle clule (eucocte) Inglobeaza si digera ‘corpuseull straini (ragmente de recrozate, microorganism), se wali zeaza ca ajutorul unor expansiuni cite plasmice mobile (pseudopori), emise de elu eave inconjoara parten absorbita nero vacuola, unde va digerata Fahrenheit (grad) (nF. degré, engl F, degree) * Unitate anglo-omerican de masura pentru temperatura pe scala Fahrenheit. Panetal de ingheare a apei este 32 iar etl de fierbere 212, Un grad Fahrenheit este egal cu 5/9 °C. Simbel “". (Fahrenheit Gabriel Daniel, fi cian german, 1686-1736) falange (fr. phalange, engl. phalanx) ‘+ Micile segmente osoase care ales tuiese dogetele, Fieeare deget este for- ‘mat din 8 falange, eu exceptia degetalut ‘mare (policele gi halueele are are dows falange. Enumerarea se face incepind fu metacarpul sau metatarsul. spre varful degetului respectiv. Falanga distals poarta unghia, iar cea proximal fe giaeste In radacina degetitar, (ad falangian) falangectomie + Excitia unei falange. falangeta (i. phalangette, engl. distal Phalanx) + Falanga distala sau ungh 28, falangind (/:. phalangine, engl. middle ‘phatans) » Falanga mijloce, falangizare * Tehnich chirangicala prin care, dupa amputarva unuia din dege tele mart, ee elibervazd primul meta: carpian in scopul _mobilizarit sale entra inlocuiren policelui in migerite {Se apueare. V.polieizare falangostalangian » Care se refers la dowd falange contigue ale unui devet. Ex. articulate falango-Talangians faleiform + In forma de soverd saa cor. Bx. eritrocte faleiforme: Fallope (trompa) (engl fallopian tube, uterine tube) + Biccare din evle dova ceonducte, drept gi sting, ale uteruli care se intind spre ovare unde formen2a pavilional trompei. Prin trumpa Fall pe, ovulal matur, detagat de ovar i captat de pavilion, este transportat spre ater. V. salping?, (tubs). Sin. tromipa ering, (Feilope Gabrielle, anatomist italian, profesor la Padova, 1528-1562) Fallot (pentalogia) * Cardiopatie con: genitala care cuprinde malformagile a) ‘anatomice ale unei tetrade Fallot ta fare se adauga 0 a cineea anomalie comunicarea interauneulara. ‘Tabloul clinic difera payin de tetrada Ballot allor Etienne, medic francez, 1850. igi) Mot (tetrada, tetralogiay (engl tetralogy of Fallot, + Cen mi free vents -malformatie cardiac conge- nitola cianogena care comporta stenozA pulmonar, 0 dextropozitie a foniginti aortet (aorta pe septul inter- ventricular), 0 comunieare interventei- culard inalta 930 hipertrfie ventricu Tara dreapta, Tetrads veprevints forma ‘pied de maladie albastra eu semne de anoxemie in general precoce. Prognosti cal, altidata grav, este modiieat gragie chinargie cardiace, Linge. etimuoyte feuvdntal ered gras format din patru Tucruri este mai coret decd tetrafoyie armare a patra diseursuri sau even mente), pe care tinde 341 inlocuiasea. Fallot (triada, trilogia) + Malformatie ‘cardiaed eongenitala comportnd 0 se hoed a orifcilui artere! pulmonare, 0 comunicaye interauriculara cw sept interventricular intact, Progmosticul ‘ete favorabil datoita coreetct chirur scale {alsa gestatie Yr. fausse couche, engl ‘misearriage) * Aver: spontan, falus (Yr, engl. phallus) * 1) Penis in ‘ervetie; 2) fn psinanaliza,reprezentarea Simbolicd a erganully genital masculin fea putere suprema, virla, a naturit (termenul do penis este ruzervat org ‘nulul anatomy (adj alle) fanere Yr. phandre, anu integument) * Formatiuni epidermice: unghii, par, pene. fanerogame (fr, endl, phanérogame) Se spune despre plantele ale earor dorgane de ruproducers sunt aparente i Aare. Fanerogamele formeaza cu crip togamele cele doun grupe mart ale regnilui vegetal fantasme (engl. phantasm) + Producti ‘ale imaginatiel sau viselor. fant& (pr fente, eng. fissura) + in ana tomie sau embrologe, spatia slungit Intre doad sats mai male elemente sn tomice. V.fisur hiatus, farad + Unitate de capaeitate electriea in ‘istermul internationsl. Simbal F. ad). Taradie} farmuce- faringectomie + Ablajia unei pari din Taringe faringian Ur. pharingé, pharingien, ‘engl. pharyngeal) * Care aparyine sau se refer la faring faringism * Contractie spasmodic a ‘musehilorfaringien. faringiti Yr pharyngite, engl. pha- ‘ryngitis) + Inflamagia faringelwi faringoepiglotic * Care so. rulers la faringe si epiglott. Ex, pli faringo epiglotic faringoesofogian * Care se refers la Taringe 4 esofag. Bx. tranzit faring csofagion faringolaringian + Care ae refera la Taringe st laringe. Ex, jgheabul faring Iringion. faringoparalizie (engl pharyngople- iia) * Paralisia mugehilo faringient faringoscopie + Examen vinual al eavi- {aqH faringiene eu ajotorul unui apa sitor de limba i al unui dsporiti Tuminos. faringotomie + Inciria anu perete Taingian farinx (faringe) (Jr, engl pharyns) + Conduct musculormembeinon eae asigura comunicarca Intre eavitatea hhucala yi exofag pe deo parte gi cu fosele nazale 3} laringele pe de. alta parte. Farineul euprinde 3 parti: 0 arte superioar® in raport eb foxcle hazale (inofarins), 0 parte mijloce, bucala orofarine) gi © parte inferioara care corespundy orifeiulai Iaringian superior, Este locul de innine al cailor respiratorii (acriene) eu cea digestiva. ad) faringian) farinx bucal * Sin. orfarins. farinx nazal + Sin, rinofarins. farmacie (r. pharmacie, engl phar- ‘macy) * 1) Stin{a eare cuprinds date chimiee, fixie, biologie ete. referivoare I medicamente gi la prepararea met eamentelor; 2) Local unde sunt prepa rate gi vindute medicamentele; 8) Tru SH portativa de-medicamente pentru prim ajutor. (ad farmaceutie) farmacist (7, pharmacien, engl. che ‘mist, pharmacist) * Titularul nei diplome in farmacie. farmaco- + Prefix de origine indiednd o relaie eu medieamentulfarmacocinetic’ farmacocineticA (r pharmacocindti ‘que, engl pharmacokinetics) + Sts Giol eanttativ al resorted, distibutie m diferite organe gi eliminari unui medicament 1a metabolifler si farmacodependenta (eng drug depen: dance) + Stare paihied, unworhs Fried cunsceutiva utlizarit mat mult sa mal pain indelungate a unoi medicament, faracterizata prin difeultatea de a s¢ lips de medicamentul in cauzd, V. farmacodinamica - pharmacodyna- ‘mique) + 1) Care se refer8 la activ tatea medicamentelor 2) Stadia activ {ais medicaments farmacofilie* Sin farmacomanie farmacologie + Studiul medicamentelor ‘tal utilizar lr farmacologie clinica + Studiul efeete Tor medieamentul axupra bulnaul farmacologie ‘molecular’ * Stinio ‘medicamentului eu privire ~ in special asupra relajiekintre molecululeetive gt Fecepiori celular farmacomar nding dea tua. madieamente fae motivatie. Sin, far mavofile farmacopee * Formular oficial, legal si ‘obligatory in tate farmaciile une Ya care contine duserierea medicamentelo utlizate eurent in-medicina (armule, compotiii, proprietayichimice, mod de proparare, a{iune farmacologicé ete! fasceita (faseiits) (engl faseiitis) + In lomatia uneia say mai multor apone fasceitd necrozanté (engl necrotizing fasciitis)» Necrosa care euprinds rapid (esuturile subcutanate, eoneecu: tiva unui traumatism adesea minim i provocata de diferite mieroorganisme Istreptocee, stafilaeoe, Pseudomonas ‘aeruginosa Se insayegte de febris me derata gi duren’ mari, eu edem local Sin. erisipel erzant. anarend de spite, fascia + Membrana conjunctiva fibeonsa fonetituita din unirea aponevrzelor | care imbraea:mugehit supericiall sn membrana fibriasa care chaianeaea planurle museulare, V. apanerre, 1 tad. fascial faseia lata * Parton laterats. mai ‘rund, a apinevronei supeicile in ‘coapsel. mergind de la ereasta ilies pans labia fascia superficialis + Membroné 6 brass xi brocelalara care Fimiteaza in profunzime.panieululadipos. sub: fonts, V- murs plas fascieul Yr faisceau, engl. bundle, tract) + Ansambly de structuri de firma alungita (bre). dispuse poralel \faseicul nervos, faseieul museular (adj fascicular fascicul piramidal + V. piromical. fascicular + 1)Sin.fosciculal;21 Care refer la fasciclul muscular. Ex. deg: neruscenga fasceulara fasciculat + Care este dispas in fnsciul Ex. neu faseiulat. Sin fascicular fatal teng/. lethal) * Cave se termina prin deces, Veto, fa,8 Ve, engl face) * Parten inforioars ‘31 anterioara a capuli, al edrei masiv dus (masivul facial) este continurea Jumacagit anterioare a bazet eraniul Faq este constivuita din mosilaral superior, nas, orbite si mandibula #1 este sediul edilor respirators gh diges tive superionre, favus + Maladie a pielit parouse a eapu Tui, foarte contaygiass, datorats nei ciuperci pararite churion schoentein Lexiunea caraeteristiea este 0 mich depresiune rutunda, suparata, gallens, ceentvats de un fir de pir (godeu favie! Favusul duce la pierderea definitive a parului in 2una atinsa,lasdnd eiatrit {acl favies Fe + Simbulul feral . febra chikungunya * Febra cu grea i ‘Africa urientala gi meridional, couzats @e_un sarbocirus transmis omulai de ngarul Aedes furafer. Simptomatol gia consta in fhra, cefalee, artralgi, mmialgi, exantem maculo-papular. sa rmorbiifrm, Vindecarea este de obice rapid Dinymosticul se face prin izala: ren virusulut sau imunologi, prin tes tal de inbibigie « hemaglutindri. Linge chokunguncar este un eavant tanzanian eave inscamnd baal care rosuceste arte febra de Pontine * Sin, pneumonia Tgronceror febra galbena (r. fiéere jaune, engl yellow fever) * Maladie infec{iuas, 173 ‘endemoepidemica in uncle regiuni ‘rupicae ale Amerie centrale, Americ de Suds} Afvieit din sudul” Sahar, fenuzaté de un arbovirus gt trankmisd prin fantarul Aedes aegypt. Se caracte Fawand prin debut brase- cw fisoane. Fobra, stiles, prostraie, congestit ale rmucoussor, tallarari digestive, ier, tumplizat cu tulburdeirenale’ gun Ssindrom hemoragie sever. (varsoturi nnegrel Rate adesea mortala, ancari are © evolugie favorabila, dar jeteral per ist ceva sdptimani, iat convales unja este lungé. Incubaiavariaza intre 3.8 ile. Bosla contera 0 imunitate durabia, Vaccinal antiamaril asigura 0 imunitate pentra mai multi eni. Sin. lifosanart febra ganglionara + Sin. mononucevza infetcast febra paratifoida + V. paratfoide. febra rosie * Sin. denga. febra tifoida + V.tfuida febra ( fidvre, engl. fever) * Crosterea Temperaturi ‘corporale peste 38°C (pentra limita 3738C se utiizeaza twrmenul de subfebrifitae). V. hiperer Inte febril, pire. Sin. pirexie. tat febril febra ‘recurenti (engl. relapsing fever) * Grup de maladit infectioase produse de diverse specii de Borrelia, fstfel denumite din prcina evolute! lor marcace prin access febrile are se Tepeta dupa. perioade de remisiune totala,Febra se poate insoti de un rash petesal gi hepntogplenomegalie. Februle Focurente sunt transmise prin paduchi forms cosmopoita) sau prin cBipusi forms localizata in regiunt din Attia, ‘Asia, America de Sud). Mortalitaten «in lipsa unui tratament - poate ajunge la 70%: dupa tratamental cu tetracielins sau entromicina seade la 5. febrifug * Sin. antipirevic. febvil lengl. febrile, feverish) + 11 Canicerizat prin fabri. Ex. puseo febrile 21 Care are febra. Bx. maladie Feb. V,purete febrilitate lengl febricity) * Stare Feb fecal + Care se ruferd la excremente Tater feeale), Bx, fstala fecala, V. femur fecaloid + Core este asummanator mate rilorfecle, Ex, vumismente fealoide, fecalom (cnx! feealoma) + Masi dura, de matersi fecal, acumulata in intestinal gros, simulind o tumor: Sin ‘coprom, seatom, sercorom. fecund (> fécond, ens. fertile) » Care teste dott ea feeunditate fecundant (engl. fertilizing) + Cave ‘este capabil de fecundare fecundare Yr. fecondation, engl. ferti= sation) + Stadia de reproducere sexual in eursul cdruin gametul mas- cculin (spermatozeidull, mic gi mab patrunde. in gametul.femel (ovulud, fare. ai imobil, Fanioneaza cu acesta pentru'a consti ou! (eau zigotal eare ‘ada nagtere unui nou indivi. fecundare in vitro * Punerea in cun- aet, in mediu nutritiv, im vite a Spermatozoailor ea unl sau mai multe cova. Abr. FIV. fecunditate (/. fecondité, enal. fecun- its)» Aptitudinea de reproducere care epinde de formarea de spermatozoizi de cétre organele genitale masculine gi ‘2 ovulelor de etre organele gonitale feminine feculd solubild + Sin, desiring feedback * Termen engl. Insemndnd reglarea prin retrospectivas a desfigue ‘ri unui prices in eur. Febling (solufia) + Soluyie de cuprotar- trat de aodiu uilizata ea revetiv pentru ‘ucora eu care formeaza un precipitat fugu de oxid de cupru. Este folosit entra semnalaren ylucozurel (eAling Hermann, ehimist german, 1612-1865) Feldman + V. Sabin-Feldman, Felix + V. Weil-Ftis, feminizant (engl. feminizing) * Care provoaes apartia caracterelor secun- are feminine. Ex, hormon feminizant. jivare * Aparijia la barbat a carac jor sexuule secundare feminine: dezvoltarea séniloy. diminuarea pilozi- tai ete, Apare in insuficienta testiew- Tara sau dupa utilizarea terapeuticd a estrogenilr femur + Os lung care constituie singur ‘scheletul eoupsei, Diafiza prezinta tei Tayete 58 margini, din care cea poste- rior formeaua un relief foarte acoen- ‘tuat inia aspra, Extemitatea superi-femural ‘ara formeaaa eapal femural care inte fn cavitnen cutioida a osulyi ive Capul femural este sustinut de 0 parte fngustats,eolul femural. La jonetiunea colului femural ca diafiza se gsese ous apotize: marele gi micul trohanter tunde se inser mai mul) mugehi Extremitatea inferioaré sv termina co oi condili, intern si extern, seporat posterior prin ganqul intereondilian § reunii anterior, la nivel trohleci care fe articueaa eu rotula, Cei doi eunil femurali se articuleaza eu extremitatea proximala a tibei, mumita plaou iia (ad), femural) femural (i, engl. femoral) + Care se roferd la femur sau coopsd. Ex. condi Femara arterd femurala femuropatelar + Care se reford In Tumur 31 rotuls, Bx, artiewlayin fomaro patelara, femurotibiala + Care se wefera la femur ‘itbie fenacetind + Mudicament ontipincti, ‘antinevrolgie st sedativ, luat per os. fenic tacid) + Fenol. fenil acetie + V. acid fenil acetic fenilalanind + Acid sminat constituent fl proteinelor animale. si vegetale in cantitati variabile, indispensabil ale mentatiei. Adultul are nevoie de 0,30 fai daca regimal eontine tirozina gi de 1,10 gsi in absonta tiroinel. Diferenta se justifiea prin transformarea fenila laninei tn tirozina sub influenga fenila: Janin hidroxilazei, Fenilatanina este Is originea adrenalinei si melaninei. Var loarea in singe este de 8 mg/l, excretia we face print urina. V. ulgo/renta fel piruvied, Guthrie (proba). Simbo Phe. fenileetonurie * Tulburare ereditard @ ‘metabolismulai fenilalaninet datorts lipaeifenilalanin-hidrosilaze; se trans- mite recesiv si so earueterizeax8 prin climinarea urinara de acid fenipiravie alti deriva intermediar (eorpi fenil etonici In 0,5% din enzuri bolnavul nu ‘acuzd nici un simptom gi nu evolueazd spre nici o manifestare morbida. Coa mai mare parte a cazurilor prezints deficienje mentale care evolueara spre abafenia eipiruia,"Depntarn feilcetonuriei se face prin Lestul (pro ba) Guthrie. in fenilpiruvie + V. avd fenlpiravic fenol Yr, engl. phenol) * 1) Numele ‘umercial curent al acidului fee Instanta eviatalind, alba, ea minus caracteristic, corodiv. gi toxic, obtinat prin distilarea huilei sau prin sinter, pornindu-se de la hensen fost falosit ea solutie (apa fenieutal, 2) Oriew compas organie eu lant earbonie inchis Ginel) legat de unal sou mai multe irrupe de. hidroxil (OH). Acidul fei teste constituental cel mai simply al fenolat (/r. phénolé, engl. phenolated) * Care confine feral fenolRaleind (fr. phénolphtaléine) + Substania chimes utiliza ea indica lor pentra pH; violets in solutie alealing, riméne incolors in media at. ste de aserment un pungativ care ita {ns mucoosa colons fonolsulfonftaleina + Pudra cristalina ‘osietica-purpurie, utiizata sub forma do solutie in exploraroa fanetick ronale TInjectata intravenos, esto eliminata in unin Cintra ork 50%. Gradal de colorare in rogu a urinii ae evalucaza prin colorimetrie, Ofuncfie renal perturbataprovouea 0. eliminare Intareiats. Abr. PSP. Sin, rogu fendl, rogu de Congo. fonomen (/. phénoméne, engl. pheno- ‘menon) * 1) Tot co se manifesta in congtin{a. prin intormediul simiurlor ‘su fra ele; 2) in fiaologie, orice mod Fieare care gurvine int-un organ sau intro fanetie; 3) fn. patologie, oriee simptom sau semn, fenotip (i. phénolype) + Ansanblu de ‘aractere abservabile, aparente, ale ‘unui individ, eauente de factor) cred tari (genotip) gi intro oarecare masurd de influenja exercitata de medial fambiant, feacromocitom (i. _phéochromocy: tome) * Tumora a medulosuprarenale cel mai ades benignd,eare se manifest clinic prin hipertensiune arteriala pare istied eavzata de adrenalina seeretta in exces de tumord, ferestruire (fr, engl. fenestration ‘+ Formarea unei deschizaturi in pere tele uneieavitati onganice (in cazal unei scleroze aurieulare, pentra. imbunata 175 irea auzului, se treponeard un canal semicineular cu formaves unet deschiz tri eare 88 inloesiased erwustea oval tupata ferke * Care se refera la fier gn special Ta comput feruluitrivelent feripriv (engl sideropenie) + Care este Pprovacat de Fipea fierulai, Ex. anemie feripriva, V. sideropent feritind * Pruteina eare congine fer gi fare constitute rezerva gi depuzitul de fier din spina, ent gi miduva asd ferment * 1) Sin. desuot pentru enzima 2) Termen flosit in tresut pentru flesemmarea (nents a micruorganis melo eare provaacs o fermentate fermentagie * 1) Thinsformare a substange anganice Ceabsraaxe in spe cal suh inluuna enzimelor produse de fiferite: microonganinme. Bx. transfor mmareazahdralsi in aleool tlie: 2) Togradarca substangeler organice sub inluenga enzimelor Fermi (acelin) + Tip de vacein unti Tabie. (Fermi Claud, igienist italian, 6219152 feropexie + Fixaren sau rotentia fe ral feros Yr. ferreux, engl. ferrous) + Se ‘pune despre-un compas in eae feral fate bivalent fertilitate + V. feundizare ferk (forse, engl. nates) + Ficcave din ele dood procminente cAmmaase, con sittate in contiruarea spatelui, constitute ia principal din mugchib fesierl, (adj fester) (engl. gluteal) * Care upartine refer Ta fege. V. mugchi esr fetid +" Care raepandugte un miros rospingaitor | fetigiam (i, engl, fétichism) » Deviagie | sexual’ in'eare aparitia sf satisfaccren orinfelor sexuale sunt eonditionate de ‘edleren sou contactul cu unele abieete enjere, ciorapi ete. Practicuntul este fei. . D fetomatern (f.focto-maternel) + Care be referd Ia fat gi mama, Bx. imunizare = fetomaterna © fetopatte » Afeciune core survine dupa ‘fhe lund de vinta intrautering (a se = diatnge de embriopatie. fetopelvin + Care se refers In fat gi Ebarinul mamet Abrito-futter fetoplacentar * Care se refera Ta fits ‘placenta, Ex, anasarea fetoplacentr fetuin * Sin. alfofeoprosina fetus, FAL feng! fetus) + Profusul de feonceplie ineepand eu luna a sa de fareind, Patul I termen edmcaneste in jur de 9200 gi masonra 50 em Tangime. Un strat scbaceu acupers corpul stu trernix.eseosa’. Regiunea tervieal, untori axilele gi pliea inghi nla, sunt acoperite de up puffin nami Tanugo. Ritml eardige normal este de 130-160 ata pe minut. tad. fetal, foetal) fibrh Yr fibre, engl fiber) + Strvetura flementaravegetala sau animala ew spect filaments. (ad bros! fibre alimentare (engl dietary fibers) ‘+ Constituengs a alimentelor vegetal eabsorbabili Ja nivelul imtestinului ubre, ce ajung metransfarmate. in Intestinal gros. Din pont de vedere chimie se disting fibre de origine hid fcaronstd. lolulosh, hemtertulozd) Fibre nompuliridice ymina. Bibel tlimentare joaeh un rol impontant ea feilatiane ke tramritulss intestinal {erate proprictagilor Tor laative, dat Find eapacitaten lar de a absoxbi apa (Ve faxatir-osmolicl. Ingestia de Hibs alimentare este reeumandata pentra proveniren eonstipayiei, tratamentl Fertieulvec Itestinale $i colonulu tito bil. Sin. fibre dietetic. fibre dietetice * Sin. fibrealimentare. fibriform + Informa de fibre fibrilar » 11 Care este format din Airile Ex, neviom Mbrilar, 2) Care se refer ka Grids. Bx. contain Able Abrilagie * Activitate eontinua, necoor donata, anormald, a diafragrului sau fltor mugehi, earacterizataprintr-o succesiune rapida gi neregulati de contract i rulaxari, Flbrlagia fturicularé ese couza freeventa a une aritmii care poate fh tranzitori, paroxistien sau permanenta, Fibrilagte Feniricularé «stew aritmie grav, putand antrena un stop cudine, fbrilé museulara + Sin. miofbrifa fibril + Fibra mica, fibrilo-futter » Anomalie » contract furiewlare enre se situenza la limita {nee ibrilaie i utter,