UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR.T.

POPA FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA

MEDICINA ALTERNATIVA

AYURVEDA: Intelepciunea Strabunilor

STOICA IOANA AN III Seria C Grupa 27

A!ur"e#a o$era %i&loace #e "in#ecare 'i %entinere a 'anatatii la un a't$el #e ni"el $i(ic 'i p'i)olo*ic incat 'a pute% ur%a calea !o*a+. Da"i# Fra,le!- OMD

Cu %ai %ult #e cinci %ii #e ani in ur%a un *rup #e %aie'tri 'pirituali cuno'cuti 'ub nu%ele #e ri')i au co%pilat "ec)ile te.te $ilo(o$ice 'i 'pirituale )in#u'e nu%ite VEDE. Ace'tea repre(inta un 'i'te% #e cunoa'tere $oarte bine eleborat ce inclu#e 'tiinta "ietii a'a cu% a $o't ea rele"ata ri')i/lor prin ceea ce nu%i% a'ta(i noi in'piratie #i"ina. Ace't 'i'te% cuprin#e principalele patru ra%uri nu%ite 'tiinte "e#ice0 1.2 cunoa'terea #e 'ine3 4.2 !o*a3 5.2 a'trolo*ia3 6.2 a!ur"e#a. A!ur"e#a 'e ocupa cu proble%ele #e 'anatate $i(ica- #ieta- plante 'i %a'a&. A'a cu% reie'e #in citatul #e %ai 'u'- la inceput- a!ur"e#a era %eto#a prin care 'e intretinea trupul a't$el incat 'a poata $i ur%arita $ara pie#ici $i(ice #e("oltarea 'pirituala. 7o*a la care 'e re$era Fra,le! e'te un ter%en cu o '$era lar*a- pe care totu'i il "o% tra#uce prin calea #reapta+. El incorporea(a toate a'pectele unei "ietuiri 'natoa'e 'i ar%onioa'e in lu%e. Din cau(a puternicei #orinte a occi#entalilor #e a *a'i %eto#e %e#icale alternati"e- partea 'pirituala a in"ataturilor a!ur"e#ice a $o't #e'eori la'ata #eopartecautan#u/'e in 'pecial te)nicile #e tratare ale unor boli u'oare conte%porane. In"atatorii a!ur"e#ei %o#erne n/au incercat 'a oprea'ca acea'ta "i(iune in*u'ta#eoarece #atorita ei a $o't i%pu'a publicului a!ur"e#a- tre(in# un %are intere' in ran#urile ace'tora. Totu'i- a *an#i a!ur"e#a ca 'i%pla te)nica %e#icala in'ea%na a o abate con"enabil #e la 'copurile ei principale. Su'tinatorii ei a$ir%a ca ea con'tituie cel %ai "ec)i 'i'te% #e trata%ent

natural #e pe pa%ant 'i ra#acina co%una a %ultor tra#itii %e#icale actuale. Meto#ele ei ocole'c inter"entiile c)irur*icale- nu 'unt to.ice 'i #epin# in %are %a'ura #e #orinta $iecaruia #e a trai intr/un %o# cat %ai 'anato'. Meto#a %e#icala tra#itionala in#iana inclu#e cele opt ra%uri principale ale %e#icinei 0 pe#iatrie*inecolo*ieob'treticao$tal%ol*ie*eriatrieotorinolarin*olo*ie- %e#icina *enerala 'i c)irur*ie. A'ta(i- 89: #in populatie $olo'e'te acea'ta %eto#a - #e'i ea 'e co%pletea(a cu alopatia. Multe 'pitale pe'te un '$ert #e %ilion #e 'peciali'ti pro%o"ea(a acea'ta tra#itie.

Titlul #e tra#itie %e#icala alternati"a al a!ur"e#ei - $oarte repe#e cucerit in U.S.A. - a $o't con$erit prin 'ucce'ul bru'c obtinut #e Deepa; C)opra- M.D. en#ricolo* 'i $o't pre'e#inte al per'onalului Spitalului Me%orial Ne, En*lan# #in Ma''ac)u'ett'. I'cu'it orator - autor al unor be't/'eller/uri- #octorul a #ata un %are a&utor la a#ucerea a!ur"e#ei in $oarte putin ti%p in $runtea %e#icinei alteranati"e. De'i nu%arul 'peciali'tilor in a!ur"e#a e'te $orte %ic- ace't nu%ar e'te in continua cre'tere #atorita proli$erarii pro*ra%elor #e cali$icare.

PRINCIPIILE CHEIE
Energia vitala : Prana
Ca 'i celelalte tra#itii cu $un#a%ent naturi't- a!ur"e#a are in centrul teoriei ei conceptul #e ener*ie "itala- nu%it prana. Acea'ta e.pri%a ener*ia ori*inara care #a "iata trupului 'i 'u$letului. La $el ca 'i ener*ia chi #in tra#itia c)ine(a- prana repre(inta $orta ne"a(uta care 'ta la ba(a "ietii 'i 'anatatii. Re'piratia e'te calea ne%i&locita prin care 'e poate a#uce 'i con'trui ener*ia "itala in trupul o%ului. A!ur"e#a $olo'e'te o

'ea%a #e e.ercitii #e re'piratie nu%ite pranayama prin care 'e ab'oarbe prana. Acea'ta #in ur%a #a "iata trupului 'i contribuie la %entinerea 'anatatii.

Cele cinci elemente

In centrul teoriei a!ur"e#ice 'ta pricipiul con$or% caruia la ba(a e.i'tentei 'e a$la cinci ele%ente principale 0 pa%antul- aerul- apa- $ocul 'i eterul.Ace'te principiii nu repre(inta nu%ai ele%ente *ro'iere- ci 'i actiunea 'i intereactiunea care con#uce 'i #a c)ip intre*ii e.i'tente %ateriale 'i proce'elor "itale. Apa in 'tare 'oli#a<*)eata2 e'te %ani$e'tarea principiului pa%ant3 Cal#ura latenta <$ocul2 #in *)eata o tope'te - #an# na'tere pricipiului apa3 #upa care 'e tran'$or%a in abur #an# a't$el na'tere pricipiului aer. Aburul #i'pare- tran'$or%an#u/ 'e in eter- 'au 'patiu. In ace't $el cele cinci ele%ente Pa%antul- Aerul- Apa- Focul 'i Eterul 'unt #e $apt o 'in*ura 'ub'tanta - toate #eri"an# #in ener*ia ce i("ora'te in Con'tiinta Co'%ica3 toate cele cinci 'unt pre(entate in intrea*a %aterie a uni"er'ului. A't$el ener*ia 'i %ateria 'unt un 'in*ur lucru + Me#ic a!ur"e#ic Va'ant La# Actiunea 'i interactiunea celor cinci ele%ente 'er"e'c "a $un#a%ent pentru a intele*e boala - 'anatatea- con$or%atia in#i"i#uala 'i %o#ul in care 'e poate %entine 'i re'taura ar%onia trupului.

Conformatia individuala
Fiecaruia #intre noi i 'a #aruit la na'tere o con$or%atie- care nu 'e %o#i$ica pe tot parcur'ul "ietii.Ace'ta con$or%atie repre(inta un tip unic #e or*ani(are a celor cinci ele%ente in corpul no'tru- 'i %o#ul in care ele 'e %ani$e'ta pe tot parcur'ul "ietii. In corpul no'tru cele cinci ele%ente 'unt inpartite 'i ele in trei '$ere %ai %ari nu%ite dosha 0 "ata <eter 'i aer2- pitta<$oc 'i 'i apa2 'i ;ap)a<pa%ant 'i apa2- toate cele trei $or%an# tridosha. Ace'tea repre(inta con'tituienti principali care *u"ernea(a

acti"itatile $i(iolo*ice 'i p'i)olo*ice. Mo#elul ce ne e'te i%pri%at la na'tere e'te nu%it pra;riti- iar ace'ta la ran#ul 'au e'te repre(entat #e 'apte tipuri principale. La unii oa%eni pra;riti e'te in$luientat nu%ai #in unul #in #o')a- precu% poate $i in$luientat #e #oua #o')a 'au c)iar #e toate trei- ace'ta repre(entan# co%ple. #e #o')a "ata/pitta/;ap)a. VATA/ e'te cea %ai lu%inoa'a #o')a #eoarece ea repre(inta aerul 'i eterul %i'care u'oara la orice ni"el 'i in orice #irectie.Ea *u"ernea(a %i'carile celulelor #in corp-%i'carile $lui#eloracti"itatea or*anelor 'i %u'c)ilor- $unctiile %otoare 'i 'en(oriale 'i %i'carea *an#urilor #in %intea in#i"i#ului 'ituat in lu%e. Oa%enii in care pre#o%ina "ata 'unt acti"i- a*itati- neobo'iti.'i au ne"oie #e %i'care pentru a/'i %entine ar%onia interioara. Cu toate ca 'unt $oarte ener*ici nu i'i $olo'e'c cu pricepere ener*ia 'upli%entara ri'ipin#/o $ara ro't. per'oanele #e ace't tip pre$era 'a $ie arti'ti 'au %u(icieni #ecat 'a 'e an*a&e(e in alta parte. Vata ri'ipe'te. PITTA/ con'i#erata ca $iin# ener*ia tran'$or%atoare. O $unctie a ace'teia e'te #i*e'tia- tran'$or%area ))ranei in ener*ie 'i in $inal $or%area te'uturilor corpului. Ea *u"ernea(a acti"itatea #i*e'ti"a- te%peratura corpului 'i alte $unctii %etabolice. Oa%enii #e tip pitta 'unt #e'eori in acti"itati tran'$or%atoare 'c)i%ban# un lucru cu altul. Sunt iritabili- ner"o'i- a*r'i"i au $ata ro'ie 'i 'e intrec a#e'ea cu ceilalti. Sunt inclinati in a 'tran*e bani 'i a/i tran'$or%a in ce"a $olo'itor "iietii lor. Pitta/ tran'$or%a. KAPHA = e'te ele%entul cel %ai #en' - o$erin# 'tructura 'i continutul $i(ic al corpului. For%ata #in pa%ant 'i apa ea repre(inta acu%ularea 'i con'tituirea 'tructurii #en'e. Ea "in#eca ranile u%ple *olurile 'i #a putere $i(ica or*ani'%ului. Oa%enii #e ace't tip 'unt *reoi - cu %i'cari lente 'i cu %are $orta $i(ica. Ei 'unt $oarte 'tabili con'tanti cu per'onalitate lini'tita. Au ten#inta #e a 'tran*e bani putan# #e"eni u'or bo*ati #atorita #orintei lor #e a acu%ula. Kapha acu%ulea(a. tipul cel %ai

JONATHAN

>onat)an- un $ar%aci't in "ar'ta #e trei(eci 'i 'apte #e ani- a cautat a&utor in te)nica a!ur"e#ica pentru piatra la "e(ica biliara 'i #epre'iune clinica. Lua %e#ica%ente con"entional pentru a%bele proble%e- printre care 'i anti#epre'i"e- pier#ea in *reutate 'i a"ea %o%ente #e $urie $rec"ente. Din cau(a %e#ica%entelor- ca e$ect 'ecun#ar- ii aparu'e o urticarie. Doua luni #e (ile- >onat)an nu a 'capat #e ace'te 'i%pto%e. Dupa o anali(a- '/a con'tatat ca >onat)an era in principal pitta 'i putin vata. Trata%entul ce i/a $o't pre'cri' ur%area 'a i%pace pitta cu vata. I '/a 'tabilit un re*i% #e #e(into.icare 'apta%anal pentru o perioa#a #e o luna nu%it panchakarma, pe lan*a un pro*ra% (ilnic #e rela.are 'i concentrarea'e%anator %e#itatiei. Panchakarma con'ta #in n!han <%a'a& cu ulei "e*etal- %ai ale' in anu%ite puncte nu%ite marma), baie #e aburi obtinuti prin $ierberea unor plante- alte tipuri #e aro%oterapie- ceaiuri 'i terapie %u(icala- un a%e'tec amlaki, ca 'upli%ent nutriti" 'i #oua $or%ule "e*etale nu%ite uta 'i hant. Dupa 'a'e 'apta%ani- proble%ele biliare- urticaria 'i i(bucnirile $urioa'e #i'paru'era iar >onat)an nu %ai a"ea ne"oie #e %e#ica%ente Doua 'apta%ani %ai tar(iu el a incetat intre*ul trata%ent. Doctorul S)anb)a* 'pune ca atunci can# o per'oana e'te obo'ita- %etaboli'%ul $icatului 'i "e(icii biliare 'e #ere*lea(a. Ace'te proble%e 'unt atribuite tipului pitta, caci el ra'pun#e #e proble%ele #i*e'ti"e. Plantele aureec)ilibrat pitta, in ace't $el "in#ecan# $icatul ?i "e(ica biliara 'i #i(ol"an# piatra. Doctorul S)anb)a* con'i#era ca proble%ele e%o$ionale 'e #atorea(a #e(ec)ilibrului lui vata in#reptal in ca(ul lui >onat)an cu a&utorul $or%ulei "e*etale hant, al rela.arii 'i concentrarii.

"oala i anatat!a In a!ur"e#a 'anatatea in'ea%na ec)ilibrul ace'tor $orte #in interiorul
in#i"i#ului 'i ar%onia lui cu lu%ea incon&uratoare. In cel %ai $ericit ca( - in#i"i#ul traie'te in concor#anta cu pra;riti #aruit lui la na'tere. Cu alte cu"inte - %o#ul #e "iata 'i 'tarea obi'nuita a 'anatatii re$lecta raportul lor cu con'titutia unica in#i"i#uala. @oala apare atunci cin# %o#elul ina'cut 'e #e(ec)ilibrea(a. Ar%onia anu%itor #o')a 'e 'trica #in cau(a obo'elii cronice- #in cau(a anu%itor %ancaruri- a

lip'ei #e o#i)na- a %e#iului a%biant to.ic precu% 'i a %ultor altor $actori. In a!ur"e#a a.ata pe relatia trup 'i 'u$let - o alta cau(a a #e(ec)ilibrului e'te repri%area e%otiilor. De e.e%plu $rica repri%ata #eter%ina #e(ec)ilibru lui "ata- $uria cau(ea(a e.ce'ul #e pitta iar in"i#ia - laco%ia 'i ata'a%entul $ata #e obiecte 'pore'te ;ap)a. De(ec)ilibrul poate $i #atorat 'i e.ce'ului 'au in'u$icientei #e "ata- pitta 'i ;ap)a- in#i$erent #e #o')a in#i"i#ului. Con$i*uratia 'au ni"elul #i'$unctional care poate aparea 'e nu%e'te "i;riti- care in 'en' literal in'ea%na #e"iere #e la natura+. De e.e%plu- la o per'oana pra;riti poate a"ea ca #o')a principala pitta. In'a 'ub in$luienta unor $actori ca $ri*ul- u%e(eala- tea%a repri%ata- lip'a #e o#i)napitta 'e poate tran'$or%a in "ata. A't$el "i;riti in#ica "ata ca $iin# #o')a #o%inanta. De(ec)ilibrul ce re(ulta a't$el 'labe'te pe a*ni- $ocul ce *u"ernea(a %etaboli'%ul- 'i re(i'tenta or*ani'%ului in care 'e pot acu%ula cu u'urinta to.ine#e"ine a%a. Acea'tea circula prin tot corpul- 'e 'tabile'c intr/o (ona 'i cau(ea(a 'i%pto%e 'au boli.

Tipuri d! #oli
@olile 'unt cla'i$icate in $unctie #e ori*inile lor< p'i)olo*ice 'u$lete'ti 'au $i(ice2- #upa locul un#e 'e %ani$e'ta in trup- #upa #o')a pe care o repre(inta. Deoarece $iecare #intre noi po'e#a toate #in cele trei #o')a- tulburarile pot $i pro"ocate #e oricare #intre ele'au #e toate la un loc. De obicei - proble%ele 'e #atorea(a pricipiului #o')a #o%inant. A'a cu% 'pune #octorul La# - oa%enii cu con'titutie "ata 'unt pre#i'pu'i la boli 'peci$ice ace'teia- cu% ar $i *a(ele inte'tinale #ureri #or'ale in$erioare- 'ciatita- artrita-parali(ie- nene"ral*ie- 'i boli ale 'i'te%ului ner"o'.

Oa%enii #e tip pitta 'unt pre#i'pu'i bolilor #e $icat - "e(ica biliara- la )iperaci#itate- ulcer peptic *a'trita- boli in$la%atorii- 'i boli ale pielii- cu% ar $i urticaria. Oa%enii #e tip ;ap)a 'unt pre#i'pu'i la bolo #atorate ace'tei #o')a- ca #e e.e%plu a%i*#alita- bron'ita- 'inu(ita 'i con*e'tii pul%onare.In'a oa%enii pot a"ea boli ce nu care nu core'pun# tipului lor #e #o')a. >an)a"i Morton- 'peciai't #in Santa Ro'a- Cali$ornia -'punea ca Orcine- c)iar 'i per'oane #e tip kapha 'au vata, poate a"ea boli pitta, #ar #in $ericire cei in cau(a 'capa repe#e #e ele- caci pitta nu e'te in'u'irea principala a con'titutiei lor. O per'oana #e tip pitta cu *reu 'e poate "in#eca #e o boala in$la%atorie pitta, #eoarece natura ei e'te cal#a 'i o pre#i'pune la a't$el #e boli.+ $ancar!a i c!l! a ! %u turi& Terapia #ietetica a!ur"e#ica are ca 'cop reec)ilibrarea principiului do ha. A't$ele.i'ta #iete 'peciale pentru re#ucerea 'au --i%pacarea+ $iecarei do ha, in $unctie #e tipul ace'teia. Gu'turile %ancarurilor 'unt i%portante in a!ur"e#a #eoarece ele $urni(ea(a repere prin care 'e poate 'ti ce %ancare e'te $olo'itoare 'i ce %ancare e'te #aunatoare pentru ar%onia trido h!i. Cele 'a'e *u'turi 'i e.e%ple 'unt ur%atoarele0 / Dulce <(a)ar- lapte- unt- ore(- paine- pa'te $ainoa'e2 / Acru <iaurt- la%aie- bran(a2 / Sarat <'area2 Picant <%ancaruri con#i%entate- *)i%bir- piperc)i%ion2 / A%ar <le*u%e "er(i cu $run(e %ari- 'o$ran #e In#ia2 / A'trin*ent <$a'ole- linte- ro#ie2 Doctorul Mar! >o Cra"atta #in Palo Alto- Cali$ornia- 'punea0 --Ar trcbui ca la o %a'a 'a e.i'te toate cele 'a'e *u'turi- in #i$erite propor$ii- in $unctie #e #o')a nece'ara pentru ec)ilibru2.A

Atunci can# a"e% pre$erinte <nu o po$ta $oarte puternica2 pentru anu%ite *u'turi- in'ea%na ca ace'tea 'unt *u'turile nece'are ec)ilibrarii doshei. Pe #e alta parte- po$ta ne%aipo%enita pentru anu%ite *u'turi in#ica un #e(ec)ilibru a'cun' care "a $i a*ra"at #e ace'te *u'turi. E$ectele *u'turilor a'upra doshei 'unt a'e%anatoare celor #e %ai &o'0 / Dulcele- acrul 'i 'aratul 'ca# vata 'i cre'c kapha; - Picantul- a%arul ?i a'trin*entul 'ca# kapha 'i cre'c vata; - Dulcele- a%arul ?i a'trin*entul 'ca# pitta; - Acrul- '$iratul ?i picantul cre'c pitta; C!l! tr!i mala& Un alt concept $oarte i%portant e'te acela al eli%iiiri% 'ub'tantelor ne$olo'itoare #in trup. Se #a %are atentie #e(into.icarii- eli%inarii lui ama prin cele trai mala: tran'piratie- urina ?i %aterii 1Bccalr Pro#ucerea 'i eli%inarea nor%ala a ace'tora e'te con'i#erata e'entiala pentru %entinerea 'anatatii. Caracteri'ticile celor trei mala 'unt $olo'itc #ia*no'ticare 'i anali(a *enerala a 'anatatii.

A!ur"e#a ur%are'te in pri%ul ran# pre"enirea bolilor 'i pro%o"area 'anatatii. Are in'a toto#ata 'i un 'i'te% co%plet pentru tratarea bolilor. In a%bele ca(uri- 'copul *eneral e'te acela #e a pa'tra ec)ilibrul doshelor 'i #e a puri$ica intre*ul 'i'te% p'i)o'o%atic. A't$el- nu a*en$ii pato*eni 'unl obicctul principal al trata%entului- ci inte*rarea *enerala a pacientului 'i intarirea re(i'tentei *a(#ei. E%il!
E%il!- in "ar'ta #e #oua(eci 'i patru #e ani- 'e plan*ea ca are 'caune nere*ulate- la #oua 'au c)iar cinci (ile. Pul'ul ei in#ica o con$or%atie #e tip pitta-vata 'i un #e(ec)ilibrul al lui vata. Oa%enii la care pre#o%ina pitta au #e obicei #i*e'tii bune 'i 'caune (ilnice. Inte'tinul *ro' e'te locul un#e 'e a$la vata- iar con'tipatia 'e #atorea(a e.ce'ului #e vata in inte'tinul *ro'. E%il! a"ea perioa#e %en'truale #e a'e%enea nere*ulate 'i 'in#ro% pre%en'trual.

I '/a pre'cri' o #ieta prin care 'a ec)ilibre(e vata0 %ancare cal#a- %ancaruri acre- 'arate 'i #ulci- $ara le*u%e cru#e 'au %ancaruri u'cate ca $loricelele 'i carto$ii pra&iti- cate"a plante 'i %a'a& (ilnic cu ulei #e 'u'an. Toate ace'tea a"eau 'copul #e a ar%oni(a vata. Dupa o luna- E%il! '/a intor' pentru o noua con'ultatie. Scaunul ei #e"eni'e nor%al. Dupa 'a'e luni- perioa#ele %en'truale erau re*ulate 'i/i #i'paru'era 'i%pto%ele 'in#ro%ului pre%en'trual.

'oci!tat! i "oala
A!ur"e#a o$era cate"a ra'pun'uri intere'ante proble%ei bolilor 'ocietatii %o#erne. Datorita $aptului ca vata *u"ernea(a 'i'te%ul ner"o'- ea e'te dosha care 'e #e(ec)ilibrea(a cel %ai repe#e in ur%a 'tre'ului cronic. Viata a*itata a 'ocieta$ii occi#entale contribuie la #ere*larea vata. Me'ele $ru*ale- %a'inile *rabite- na"etapro*ra%ul incarcat 'i alte proble%e care trebuie re(ol"ate repe#e $a"ori(ea(a #e(ec)ilibrul vata la ni"elul unei intre*i 'ocietati- #e"enin# c)iar nor%a ace'teia. Una #intre con'ecinte e'te tran'$or%area ace'tei 'tari in co%porta%ent #ietetic *eneral. Toti au po$ta #e %ancaruri #ulci- acre 'i 'arate- care con'u%ate in cantitati e.a*erate au e$ecte ne*ati"e a'upra 'anatatii. O alta con'ecinta a #e(ec)ilibrului vata e'te obo'eala cronica care #eteriorea(a inte*ritatea 'i'te%elor "itale ale trupului. Acea'ta poate $i un ele%ent al 'in#ro%ului #i'$unctional i%unitar al obo'elii cronice- un#e 'i'te%ul i%unitar #e"ine )iperacti"el in'u'i paran# a $i intr/o perpetua 'tare #e #e(ec)ilibru al principiului vata 'i pro#ucan# cantita&i e.a*erate #e )or%oni cu e$ecte to.ice pentru trup- pro"ocan# o *a%a lar*a #e 'i%pto%e. In conceptia a!ur"e#ei- cel %ai bun anti#ot al #e(ec)ilibrului ener*iei vata e'te %e#itatia. Si- intr/a#e"ar- %ulte in"e'ti*atii ale e$ectelor %e#icale ale %e#itatiei au con#u' la conclu(ia ca acea'ta e'te e$icace in ca(ul bolilor 'i'te%ului i%unitar- al bolilor #atorate 'tre'ului 'i altele. Faptul ca a!ur"e#a incura&ea(a %e#itatia o tran'$or%a intr/o %eto#a $oarte potri"ita pentru %ulte boli ale 'ocietatii %o#erne.

Variatii in cadrul Traditiei

In Occi#ent e.i'ta #oua curente principale #e in'truire 'i practica a!ur"e#ica. Pri%a e'te o$erita #e pro$e'ori 'i 'peciali'ti #intre care %ulti 'unt ori in#ieni- ori in'truiti in In#ia. Unii 'unt licentiati ca %e#ici principali- altii au #oar rol #e a'i'tenti 'au pro$e'ori. Ne$iin# inclu'i in "reo or*ani(atie- %ulti #intre ei lucrea(a pe cont propriu#an# con'ultant 'au initiin# pe altii. Cei %ai cuno'cuti #intre ei 'unt Deepa; C)opraM.D.- a'ociat al Centrului #e Me#icina P'i)o'o%atica #in La >olla- Cali$orniapro$e'orul $o'tei 'coli #e %e#icina In#iana- #octorul Va'ant La#- #e la In'titutul A!ur"e#ic #in AlbuCuerCue <Ne, Me.ico2 'i #octorul Da"i# Fra,le! #e la In'titutul A%erican #e Stu#ii Ve#ice #in Santa Fe. Toti trei au 'cri' carti $oarte cuno'cute #e'pre a!ur"e#a. Alti 'u'tinatori #e 'ea%a ai ace'tei te)nici 'unt #octorul Vi"e; S)anb)a* #e la #eparta%entul #e %e#icina a!ur"e#ica- Uni"er'itatea Stiintelor Sanitare Naturale @a't!r- Seattle 'i #octorul Viren#er So#)i #e la Scoala A%ericana #e Stii A!ur"e#ice #in @elle"ue- Da')in*ton. Celalalt curent %a&or e'te con#u' #e a#eptii lui Ma)ari')i Ma)e') 7o*i%ae'trul 'piritual in#ian care a intro#u' %e#itatia tran'cen#entala <MT2 in Occi#ent. In 1E89 ace't *rup a in"entat ter%enul --Ma)ari')i A!ur/Ve#A- prin care intele*eau %e#itatia tran'cen#entala ca parte a te)nicii a!ur"e#ice. Si'te%ul ace'tei te)nici e'te $oarte bine or*ani(at. La Uni"er'itatea Interna$ionala Ma)ari')i <DIM2 #in Fair$iel#- Io,a 'i alte centre a'e%anatoare #in Statele Unite 'unt in'truiti 'i licentiati %e#ici practicanti ai ace'tei %eto#e. In 1EE5- UIM 'i/a creat propriul Cole*iu Ma)ari')i A!ur/Ve# un#e 'e pre#au cur'uri cu licenta 'au $ara. Stuart Rot)enber*- MD- co/#ecan al cole*iului- 'pune ca unul #in 'copurile ace'tuia e'te acela #e a i%pune a!ur"e#a ca #i'ciplina %e#icala o$iciala in Statele Unite prin or*ani(area unui plan #e in"ata%ant aca#e%ic care 'a inceapa #e la un ni"el 'tu#ente'c 'i 'a cul%ine(e cu unul #e #octorat in te)nica clinica a!ur"e#ica- e*al ca 'tatut cu #octoratul in %e#icina etc. Accentul pe care/l pune Ma)ari')i A!ur/Ve# pe %e#itatie e'te in #eplin acor# cu "i(iunea a!ur"e#ica a'upra relatiei #intre trup 'i 'u$let. De $apt- #upa cu% 'pune Rot)enber*- #e("oltarea con'tiintei e'te ele%entul central al ace'tei tra#itii. Din

punct #e "e#ere i'toric- accentul pu' pe ace't a'pect '/a #eteriorat #e/a lun*ul 'ecolelor- a't$el incat a'ta(i in In#ia %e#icii proce#ea(a a'e%anator cu %e#icii alopati #in Occi#ent- pre'criin# 'ub'tante- la lei ca in %e#icina $i(ica. Rot)enber* 'pune0 --Fara o 'tiinta a con'tiintei 'i $ara te)nolo*iile #e #e("oltare a ace'teia- 'ituata in ini%a a!ur"e#ei- a!ur"e#a nu ar %ai a"ea ini%a.A A't$el- Ma)ari')i 'e pre(inta ca un %o# #e intoarcere la principiile cla'ice ori*inare care con'i#era con'tiinta o proble%a centrala pentru 'anatate- alaturi #e celelalte laturi inclu'e in te)nica a!ur"e#ica- cu% ar $i plantele- #ieta- alte $or%e #e trata%ent- e.ercitiu 'i %o# #e "iata. Unii 'peciali'ti in a!ur"e#a con'i#era ca rolul c)eie in ca(ul 'anatatii il &oaca con'tiinta- 'i reco%an#a tuturor pacientilor %e#itatie. Ei cauta 'a e"i#entie(e $aptul ca %e#itatia tran'cen#entala e'te nu%ai o $or%a #in %ulte altele- care poate 'u'tine 'copurile 'i principiile a!ur"e#ei.

Nichola
Nic)ola' a"ea in &ur #e trei(eci #e ani. Se in*ra'a'e $oarte %ult 'i 'e plan*ea #e o 'tare *eneral' #e lene 'i apatie. A"ea obiceiul 'a #oar%a tar(iu- $ara a putea 'a $aca e.ercitii- %ancan# $oarte %ult <#upa care 'e 'i%tea rau2 'i 'u$erin# #e con*e'tie a 'inu'urilor 'i %uco(itate abun#enta. La Nic)ola'- pre#o%inante in aceea'i %a'ura- erau #e(ec)ilibrate kapha 'i pitta. Cele #oua pot $i ar%oni(ate prin *u'turile a%ar 'i a'trin*ent- #e aceea a $o't '$atuit 'a %anance %ulte le*u%e "er(i cu $run(e %ari- $a'ole- "ar(a- conopi#a 'i %ere 'i 'a e"itc %ancarurile *rele 'au *ra'e- in 'pecial bran(a 'i carnea. Nic)ola' trebuia 'a/'i ia %a'a principala la pran(- caci pran(nl e'te pitta- care a&uta la #i*e'tie. Trebuia 'a %anance %ai putin 'eara 'i 'a 'e culce la ora (ece. Starea 'a 'u$letea'ca 'e i%bunatatea treptat 'i in 'a'e luni a 'labit trei'pre(ece ;ilo*ra%e. Doctorul Cra"atta 'pune ca dosha lui Nic)ola' '/a reec)ilibrat prin %o#i$icarea %o#ului 'au #e a %anca- prin 'incroni(area %e'elor cu ciclurile %etabolice ale (ilei. Cel care %ananca )rana *rea in perioa#a kapha <'eara2 nu "a a"ea o #i*e'tie co%pleta 'i 'e "a in*ra'a. De aceea Nic)ola' trebuia 'a %anance cat %ai #e"re%e 'i cat %ai u'or. De a'e%enea trebuia 'a 'e culce la (ece pentru a 'e putea tre(i #e"re%e #i%ineata. Cu cat o per'oana 'e tre(e'te %ai tar(iu #i%ineata- pe parcur'ul perioa#ei kapha <intre F.99 'i 19.992- cu atat

"a li %ai lene'a. A't$el- in'anato'irea lui Nic)ola' a $o't atribuita 'c)i%barii #ietei 'i ar%oni(arii lui cu ciclurile %etabolice naturale ale (ilei.

A%bcle *rupuri 'unt #e acor# ca %e#itatia nu trebuie i%pu'a celor ce nu o #ore'c 'i celor ce pre$era un %o#el %e#ical occi#ental. De aceea 'peciali'tii e"ita 'a 'pere 'au 'a ceara #e la pacienti practicarea %e#itatiei- %ultu%in#u/'e 'a/i trate(e 'i pe cei care nu %ani$e'ta intere' pentru a'a ce"a. Speciali'tii %a)ari')i au o te)nica $oarte bine or*ani(ata 'i acce'ibila- pe care o con'i#er' 'uperioara altor $or%e #e %e#itate 'i o reco%an#a tuturor celor ce #ore'c. O alta #i$eren&S intre cele #ouS tipuri #e 'peciali'ti e'te aceea con'tituitS #e $orrnulele "e*etale. Su'tinatorii te)nicii Ma)ari')i au propriile lor $or%ule "e*etale#intre care unele au $o't 'upu'e anali(ei 'tiinti$ice. In In#ia 'unt pe'te o 'uta cinci(eci #e co%panii care $abrica pro#u'e tra#itionale #in plante. Multe pro#u'e #e ace't $el 'e *a'e'c 'i la 'peciali'tii 'au %a*a(inele #e %ancaruri #ietetice #in Statele Unite. E $oarte *reu 'a 'e 'tabilea'ca e$icacitatea #i$eritelor pro#u'e- #eoarece ace'tea 'unt in nu%ar $oarte %are 'i nu e.i't' %eto#e 'tan#ar# prin care 'a poata $i co%parate.

Tehnici i Proceduri

Speciali'tul in a!ur"e#a #e obicei intero*)ea(a $oarte a%anuntit pacientulpentru a/'i $ace o i%a*ine a 'anatatii ace'tuia 'i pentru a/i pune #ia*no'ticul. Dia*no'ticul nu 'e pune in $unctie #e boala- a'a cu% 'e $ace in occi#ent- ci in $unctie #e con'titutia <prakriti 'i vikriti2 pacientului. Dupa ce 'tabile'te #ia*no'ticul%e#icul pre'crie o anu%ita #ieta 'i- #upa ne"oi- #i"er'e plante 'au alte $or%e #e trata%ent.

(&)$!tod! d! Dia%no ticar!

Ch! tionar! cri !& Multi 'peciali'ti $olo'e'c c)e'tionare 'cri'e pentru a 'tabili tridosha pacientului. intrebarile 'e re$era la trup- %etaboli'%- obiceiuri- 'o%ni%a*inea #e'pre 'ine- intere'e- pre$erinte- in'u'iri a$ecti"e 'i p'i)olo*ice 'i alte a'pecte care ar putea $i $olo'itoare pentru o #e'cricrc cat %ai #etaliata a tra'aturilor principale ale pacientului. Dia%no ticul prin pul & Cu a&utorul pul'ului- 'peciali'tul poate 'i%ti "ibratiile principale care repre(inta proce'ele %etabolice ce 'e petrec in trup in acel %o%ent. Orice proce' care are loc tri%ite un 'e%nal "ibratoriu. In a!ur"e#a e.i't' trei tipuri $un#a%entale #e pul' la $iecare inc)eietura a %ainilor- core'pun(atoare celor trei dosha G vata- pitta 'i kapha. Sunt 'i pul'uri care repre(inta co%binatii ale ace'tora$iecare a"an# %ai %ulte 'ub#i"i(iuni. A'a cu% a$ir%a #octoral Rot)enber*0 --Sunt %ulte a'pecte ale $i(iolo*iei ce pot $i 'i%tite prin pul'. Deci- atunci can# 'punea% ca ur%ea(a 'a cunoa'te% pacientulnu in'ea%na pur 'i 'i%plu ca "o% #i'cuta cu el. Anali(a% ce"a a'e%anator ra(elor H 'au a%prentelor- tipurile #e "ibratii ce caracteri(ea(a per'oana re'pecti"a. Fiecare pul' are cate"a 'traturi #i$erite- a't$el ca pute% "e#ea 'tarea trapului cu 'apte 'au 'apte'pre(ece ani in ur%a.A Dia*no'ticul prin pul' e'te o arta care nece'ita %ulti ani pentru a 'e putea per$ectiona. Cati"a %e#ici a!ur"e#ici "e'titi #in In#ia au pu' #ia*no'tice ui%itor #e preci'e pentru boli 'i 'tari *enerate ale or*anelor interioare- con$ir%ate #e te'tele cele %ai %o#erne. Alt! m!tod! d! dia%no ticar!& Speciali'tii con'i#er' ca a'pectul li%bii- $e$eibu(elor- un*)iilor 'i oc)ilor poate $i #e $olo' pentru #ia*no'ticare. In $ine- unii %e#ici $olo'e'c te'te #e laborator ale 'an*elui- urinei 'i %ateriilor $ecale pentru a putea pune #ia*no'ticul.

*&) 'faturi Di!t!tic!

For%a principala #e trata%ent e'te #ieta- care trebuie pre'cri'a cu %arc *ri&a- in $unctie #e tipul con'titutiei 'i 'ituatia unica a $iecaruia. Anu%ite %aincaruri i%paca 'au a*ra"ea(a 'tarea anu%itor dosha. Deoarece 'copul trata%entului e'te acela #e a reec)ilibra principiile dosha- 'unt ale'e %ancaruri nece'are 'au care trebuie ocolite. Uneori #ieta are 'copul #e a i%paca o anu%ita dosha 'i #e a nu a*ra"a alta. De e.e%plu- >a%e' 'u$erea #in cau(a acu%ularii #o to.ine in $icat- #eci o proble%a pitta. Era 'i $oarte obo'it #e aceea- 'peciali'tul i/a reco%an#at o %eto#a #e i%pacare a ener*iei pitta care 'a nu/i a*ra"e(e vata.

+&) Ra a,ana
Rasayana e'te un re*i% care poate $i #e #oua $eluri0 rasayana vegetala <$or%ule #ietetice "e*etale care a&uta la ec)ilibrarea dosha2 'i rasayana comportamentala <%o#i$icari ale co%porta%entului 'au %o#ului #e "iata a#ec"ate 'tructurii tridosha a per'oanei2. Plant!l!& Ra'a!ana "e*etala e'te reco%an#ata pentru %entinerea '$tnata$ ii 'i lon*e"itate. Ea repre(inta preparate #in $ructe- plante 'i anu%ite %inerale3 ace'te preparate nu au ec)i"alente in %e#icina con"entionala occi#entala. Ace'tea 'e pre(inta in #i$erite $or%e- cu% ar $i tinctura- co%poturile <pa'te 'au &eleuri2- ceaiuripa'tile 'au pu#ra a%e'tecate cu %ancare. Te.tele a!ur"e#ice cla'ice pre'criu anu%ite ra'a!ane pentru anu%ite bolipro%o"area 'anatatii in *enere- 'porirea re(i'tentei la boli- acti"area %ecani'%elor #e reparare a te'uturilor 'i i%pie#icarea #eteriorarii pro"ocate prin i%batranire. Fiecare rasayana poate con$ine (ece 'au #oua(eci #e plante #i$erite- care la ran#ul lor contin 'ute 'au %ii #e ele%ente c)i%ice. Aici a!ur"e#a 'i alopatia 'unt $oarte #i$erite. Dupa teoria a!ur"e#ica preparatele "e*etale- #e %ulte ori $acute #in intrea*a planta- 'unt %ai bune- #eoarece au %ai %ulti con'tituenti c)i%ici care actionea(a 'iner*etic- 'pre #eo'ebire #e 'ub'tantele i(olate- pe care noi le con'i#era% i%portante 'i care au e$ecte 'ecun#are ne*ati"e.

A an!l!&

Asanele

'unt

po'turi

!o*a

reco%an#ate

pentru

intretinerea

neuro%u'culara. Pot $i 'u*erate pentru (ece/#oua(eci #e %inute (ilnic cate"a a't$el #e po'turi. O asana $oarte populara e'te --Salutul SoareluiA- o co%binatie #e e.ercitii aerobice #e intin#ere 'i ec)ilibru. A'anele ur%are'c 'ti%ularea anu%itor or*ane- in $unctie #e 'i%pto%ele 'au 'tarea 'anatatii per'oanei. Dintre toate tipurile #e !o*a ce '/au #e("oltat #e/a lun*ul ti%pului- a!ur"e#a 'e a'ea%ana eel %ai %ult cu )at)a!o*a <!o*a trupului $i(ic2. Prana,ama. Prana!a%a i%plica un 'et #e e.ercitii #e re'piratie care lini'te'c 'i'te%ul ner"o'- rela.an#- or*ani(an# re'piratia 'i ec)ilibran# e%i'$erele cerebrale. Te)nica $un#a%entala e'te re'piratia alternati"a <'e inc)i#e o nara prin apa'are cu un #e*et $olo'in#u/'e nu%ai cea ra%a'a libera. Apoi 'e 'c)i%ba nara 'i 'e repeta acela'i proce'.2. E.erci$iul #urea(a apro.i%ati" cinci %inute. $!ditatia Unul #intre principiile c)eie ale a!ur"e#ei e'te acela ca boala apare alunci can# nu a'culta% #e in$elepciunea trupului. Me#itatia e'te o cale #e a a'culta trupul 'i #e rela.are- care i%bunatate'te 'larea *enerala a ace'tuia. A"an#u/'i ori*inile in In#ia- bineintele'- a!ur"e#a pro"ine #intr/un %e#iu cultural $oarte bo*at in te)nici #e %e#itatie. Meto#a %e#itatiei tran'cen#entale e'te 'u'tinuta #e a#eptii Ma)ari')i A!ur/Ve#/ ei. Acea'ta pre'crie cate #oua(eci #e %inute #e %e#itate #e #oua ori pe (i- prin repetarea unei %antra. Alte $or%e #e %e#itate 'u*erea(a alte %eto#e #e concentrarecu a&utorul #i$eritelor e.ercitii #e re'piratie 'au cu cantece %onotone.

-&) $a a.ul
In a!ur"e#a- *eo*ra$ia trupului inclu#e 19I marma <puncte oarecu% a'e%anatoare celor #e acupunctura #in %e#icina c)ine(a2. Ma'a&ul a!ur"e#ic- nu%it abhyanga- ur%are'te 'ti%ularea punctelor marma prin atin*ere 'i $olo'irea uleiurilor "e*etale- in $elul ace'ta reec)ilibran#u/'e doshele 'i circulatia ener*iei prin trup. Cu a&utorul %a'a&ului 'e pot %i'ca to.inele in corp a't$el incat 'a $ie eli%inate #in trup.

Uneori 'e reco%an#a uleiul #e 'u'an cal#- cu care pacientul trebuie 'a/'i $aca %a'a& (ilnic- #i%inea$a inainte #e baie- pentru a %entine "italitatea- $or$a trupului. Uleiul #e 'u'an 'ti%ulea(a interactiuni $i(iolo*ice co%ple.e ce pro%o"ea(a 'anatatea. E'te anticancero'- antiin$la%ator 'i antibacterian. Se %ai $olo'e'te pentru clatirea *urii- #upa ce 'unt 'paiati #intii.

/&) Panchakarma
Panchakarma e'te un proce' intern #e #e(into.icare ce 'e #e'$a'oara pe parcur'ul %ai %ultor (ile- #e obicei o 'apta%ana 'au #oua. Se poate $olo'i o #ata 'au #e #oua ori pe an pentru eli%inarea 'i pre"enirea acu%ularii #e a%a <i%puritati $i(iolo*ice2. Panchakarma e'te intrucat"a un re$u*iu 'anitar per'onal care i%plica %ultiple %o#alita&i 'i %ancaruri a!ur"e#ice 'i %ulta o#i)na. Scopul ei principal e'te acela #e a pro%o"a 'anatatea 'i lon*e"itatea. De obicei 'e $olo'e'te %a'a&ul <abhyanga2 cu anu%ite uleiuri "e*etale care a&uta trupului la eliberarea to.inelor acu%ulate in $e'uturi. Dupa aceca 'e pot $ace trata%ente cu "apori 'i cli'%e cu e.tracte "e*etale <bas i2. O alta te)nica e'te a#%ini'trarea na(aia a unor preparate #in plante <nasy!2. Un alt proce#eu e'te acela al in*erarii #i%ineata $oarte #e"re%e a unei cantitati %ari #e unt puri$icat- ti%p #e patru (ile con'ecuti". In 'eara celei #e/a patra (ile 'e $ace o baie $ierbinte 'i pur*atie cu *ra'i%e #e ca'tor <virc-chand2. Acea'ta te)nica 'e con'i#era ca pune in %i'care di"olvarea !nor comp!si sa! to#ine in lipide sa! apa. $n inal, o alta tehnica este shirodhar!. Per'oana re'pecti"a trebuie 'a 'tea intin'a 'i 'a i 'e picure con'tant pe $runtc un ulei %e#ical care/i "a in#uce o 'tare #e pro$un#a rela.are. Mai &o' e'te pre(entata #e'crierea unui tip #e trata%ent $olo'it in pro*ra/%ul panchakarma al 'i'te%ului Ma)ari')i A!ur/Ve#0 Pi""icilli <Trata%entul re*al20 Pi((icilli era #e'tinat $a%iliilor re*ale #in "ec)ea In#ie- pentru a le a'i*ura ace'tora o "ia&a lun*a 'i 'anatoa'a. Ace't trata%ent 'o%ptuo' con'ta intr/un %a'a& al intre*ului corp e.ecutat #e #oi 'peciali'ti cu a&utorul unui ulei "e*etal cal#. Uleiul patrun#e a#anc in

$e'uturile trupului- %obili(an# 'i pre*atin# to.inele pentru trata%entul ba'ti <operatic #e pur*atie interna2.

0&) Cronot!rapia
A!ur"e#a o$era '$aturi practice #e'pre crearea unor 'oli#e ar%onii a doshelor prin 'c)i%barea %o#elului co%porta%ental. Cronoterapia e'te proce'ul #e inte*rare a acti"ita#i (ilnice in rit%urile %etabolice naturale 'i ciclurile #e #oua(eci 'i patru #e ore pe care le parcur*e trupul. Ace'tce perioa#e naturalc 'e 'c)i%ba intr/o oarecare %a'ura in $unctie #e anoti%puri.

S!PORT!L STIINTI"IC
A!ur"e#a e'te o te)nica care 'e aplica in $unctie #e in#i"i#. Daca #oi oa%eni 'u$era #e aceea'i boala- in a!ur"e#a 'e con'i#era ca acea'ta poate $i pro"ocata #e cau(e #i$erite- 'i #e aceea ei "or $i tratati #i$erit. A!ur"e#a con'i#era ca un trata%ent $olo'itor unui o% ii poate #auna celuilalt- caci ei au con'titutii #i$erite. A't$el- #e"ine i%po'ibil ca acea'ta te)nica 'a $ie anali(ata #upa %eto#ele occi#entale. Cu toate ace'tea- '/au $acut %ulte 'tu#ii a'upra anu%itor 'ub'tante a!ur"e#ice 'i trata%ente pentru #i$erite boli. In ulti%ii 'ai(eci- 'apte(eci #e ani- in In#ia '/au $acut %ulte cercetari u'upra te)nicii a!ur"e#ice. Ace'ta e'te un re(ultat al in$luentei britanice a'upra 'i'te%ului e#ucational in#ian la inceputul ace'tui 'ecol 'i al $aptului ca in uni"er'itati 'e pre#au %eto#ele 'tiinti$ice occi#entale. A'ta(i in In#ia e.i'ta pe'te patru(eci #e in'titutii #e cercetare care con#uc anali(e e.tin'e a'upra %e#icinei a!ur"e#ice- %ulte $iin# 'ub"entionate #c *u"ern. Unele au $o't publicate in re"i'te #e 'pecialitate in#iene 'au europene. In In#ia- ace'tea 'unt

publicate 'i in re"i'te #e#icate a!ur"e#ei- cu% ar $i %o!rnal o Research in Ay!rveda and &iddha <Re"i'ta #e cercetare a'upra a!ur"e#a 'i 'i##)a2- #ar 'i in re"i'tele #e %e#icina *enerala. In Statele Unite 'u'tinatorii %eto#ei Ma)ari')i A!ur/Ve# au con#u' cercetarile cele %ai i%portante. In 'pecial '/au ocupat #e cercetarea pro#u'elor "e*etale $olo'ite #e ei- $apt care a #e'c)i' a!ur"e#ei calea catre aten$ia publica. Cea %ai i%portanta lucrare in ace't 'en' e'te 'reedom rom disease <Jliberarea #e boala2 'cri'a #e Jari S)ar%a- #octor in %e#icina- pro$e'or #e patolo*ie 'i con#ucator al 'tu#iului pro#u'elor naturale ?i pre"enirii cancerului #e la Cole*iul #e Me#icinaUni"er'itatea O)io State.

ST!#II S!$VENTIONATE #E O%A O$iciul #e Me#icina Alternati"a al In'titutului National al Sanatatii a 'ub"entionat patru 'tu#ii a'upra a!ur"e#ei 'i a te)nicilor !o*a a'ociate ace'teia. Pro&o'area anatatii( Da"i# Si%on #e la In'titutul #e Cercetare a Potentialului U%an 'i Me#icina P'i)o'o%atica #in San Die*o co%para e$ectele unui pro*ra% a!ur"e#ic #e pro%o"are a 'anatatii cu unui al %e#icinei con"entional. Pro*ra%ul a!ur"e#ic con'ta in %e#itatii- #ieta 'i po'turi )at)a!o*a. Grupul 'upu' trata%entului con"entional $olo'e'te rela.area pro*re'i"a- o #ieta cla'ica occi#ental' <cu '$aturi in le*atura cu 'area 'i *ra'i%ile- care trebuie ocolite2 'i e.ercitii aerobice <pli%bari in aer liber2. Vor $i co%parate re(ultatele $i(iolo*ice ?i co%porta%entale ale celor #oua *rupuri plu' un al treilea- care nu a $o't i%plicat in nici o $or%a #e trata%ent. $oala lui Par)in on( @ala V. Man!a% #e la Facultatea #e Me#icina Sout)ern Illinoi' #in Sprin*$iel# a con#u' un 'tu#iu a'upra e$ectelor unei $or%ule "e*etale a!ur"e#ice in ca(ul 'ub'tantelor c)i%ice a$ectate in boala lui Par;in'on. Acea'ta 'ur'a naturala #e alcaloi(i utili i%potri"a bolii lui Par;in'on e'te $oarte ie$tina 'i bcne$ica pentru 'anatate. #ependenta de heroina( Jo,ar# S)a$$er #e la In'titutul #e Cercetare a Sanata$ii Mentale Nort) C)arle' 'i Fun#atia #e In'truire Ca%bri#*e- Ma''ac)u'ett'- con#uce un 'tu#iu #e'pre $olo'irea practicii )at)a!o*a pentru tratarea #epen#entei #e )eroina. Stu#iul trebuie 'a $olo'ea'ca )at)a !o*a la pacienti e.terni tratati cu %ela#on 'i co%parat cu un *rup tratat prin

p'i)oterapie. Printrc cele %ai intere'ante re(ultate e'te acela ca #epen#enta #e alcool 'i ilro*uri '/a re#u'- la $el 'i a*re'i"itatea 'i re$u(ul trata%entului. Tulhurarea o* e i'+co&pul i'a( Da"i# S)anna)o$$/K)al'a- initiatorul Fun#atiei #e Stiinta Me#icala K)al'a #in Del%ar- <Call$or%a- 'tu#ia(a e$ectele te)nicii re'piratiei !o*a in ca(ul tulburatrii ob'e'i"/co%pul'i"e la a#lulti 'i a#ole'centi.

Studiile de La*orator
S)ar%a 'i cole*ii 'ai au con#u' un 'tu#iu pri%ar #e'pre #oua ra'a!ana "e*etale a!ur"e#ice reco%an#ate pentru cancer- tulburari *a'trointe'tinale- atero'clero(a 'i altele. Sub'tantele 'tu#iate 'unt un tonic %etabolic tra#itional #enu%it chya(anprash G in ace't ca(- cuno'cut 'ub #enu%irea colecti"S Ma)ari')i A%rit Kala') <MAK/6 'i MAK/L2. Ace'tea au e$ecte $i(iolo*icc intere'ante 'i proprietati antio.i#ante puternice. In*re#ientele #in MAK/6 'unt (a)ar natural- unt- ri'tic in#ian- a*ri'a in#iana%ati'ori u'cati- %iere- buricul apei in#ian- $run(a #e nuc- le%n #e 'antal- %a(area $luturelui- panto$ul #oa%nei- le%n #e aloe- le%n #ulce- nuc'oara- 'corti'oarac)iparo' 'i 'o$ran #e In#ia. MAK/L cuprin#e G!%ne%a aurentiacu%- 'a%an$a lunii in$run(ita- Sp)aerantu' in#icu'- %a(area $luturelui- le%n #ulce- Van#a 'patulatu%ie#era ele$antului 'i piper 'albatic in#ian. S/a con'tatat ca ace'te $or%ule re#uc 'i eli%ina tu%orile la 'oareci- re#uc rata %ortalitatii la 'oareci tratati cu un %e#ica%ent chimioterape!tic <adriamicin2'pore'c proli$erarea li%$ocitelor <pro#ucerea #e celule i%une2 la ani%ale 'i opre'c $or%area celulelor canceroa'e pul%onare la o%. Foarte i%portanta e'te #e'coperirea $aptului ca re#uce e$ectele to.ice ale a#ria%icinului- ace't $apt 'porin# incre#erea 'i 'an'ele trata%entului. Daca ace'te preparate ar putea $i #e'a"ar'ite- c)i%ioterapia ar #e"eni %ai elicace- '/ar e.tin#e 'i c)iar ar 'al"a %ai %ulte "ieti.

S/a con'tatat ca ace'te 'ub'tante 'unt #e o %ie #e ori %ai e$icace #ecat "ita%inele C 'i E 'i probucolul <un %e#ica%ent pentru 'ca#erea cole'terolului2 ca antio.i#antire#ucan# 'e%ni$icati" a*lo%erarea <coa*ularea2 #e tro%bocite in 'an*ele oa%enilor 'anato'i- #o"e#in#u/'e in ace't $el $oarte $olo'itor pentru tulburarile car#io"a'culare. In 1E8I- cercetatorii #e la MIT raportau #e'coperirea unor e$ecte ale 'ub'tantelor "e*etale Ma)ari')i A!ur/Ve# Ma)ara'a!ana a'upra le(iunilor canceroa'e inte'tinale la 'obolani. La 'obolanii tratati cu ace'te 'ub'tance "e*etale '/au con'tatat cu trei(ecipatru(eci procente %ai pu&ine le(iuni #ecat la ceilalti. S/a con'tatat ca un alt co%pu' "e*etal nu%it Stu#ent Ra'a!ana e'te %i bun antio.i#ant care 'e concentrea(a in creier. Ace't lucru e.plica 'porirea *ra#ului #e inteli*ena ce apare la copiii tratati cu ace't co%pu'. Uleiul #e 'u'an e'te $oarte #e' $olo'it in a!ur"e#a pentru %a'a&ul (ilnic- pentru clatirea *urii 'i in panchakarma. Uleiul #e 'u'an are in'u'iri anticnceroa'e. Un 'tu#iu a #e%on'trat ca ace'ta opre'te cre'terea celulelor canceroa'e inte'tinale. Printr/un alt 'tu#iu '/a con'tatat ca ace'ta 'upri%a cre'terea %elanoa%elor in *ra# %ai %are #ecat %elanocitele u%ane naturale.

Studii a upra Oa&enilor

)n program m!ltistrategic. Ca 'i alte tra#itii %e#icale )oli'tice- a!ur"e#a $olo'e'te %ultiple $or%e #e inter"entie pentru re$acerea 'au pro%o"area 'anatatii. Un 'tu#iu $oarte intere'ant a e.a%inat e$ectele unui a't$el #e pro*ra% %ulti'trate*ic in ca(ul unor boli cronice <#ureri #e cap- con'tipatie- 'inu(ita- ec(e%e- artrita reu%atica)iperten'iune- #iabet (a)arat- a't% - bron'ita cronica 'i p'oria(i'2. S/a aplicat un pro*ra% #e tratare ace't tip unui *rup #e o 'uta #oua(eci 'i 'a'e #e a#ulti #in Olan#a. BIBrata%entele inclu#eau un pro*ra% #e nutritie in#i"i#ual- preparate "e*etale #upa te)nica Ma)ari')i A!ur/Ve# 'i %o#ele co%porta%enlale petru "iata coti#iana. Pro*ra%ele #e nutritie erau croite #upa con'titutia in#i"i#uala a $iecarui pacient <tridoshd2 'i #upa tipul #e boala. Preparatcle "e*etale erau $acute in $unctie #e boala#upa %eto#e tra#i$ionale a!ur"e#ice. Se %ai $olo'ea panchakarma <terapie #e

puri$icare $i(iolo*ica2- a'anele !o*a $olo'ite ca terapie #e inte*rare neuro%u'culara2 'i terapia %ur%a <o $or%a #e terapie prin %a'area anu%itor puncte2. Pe parcur'ul ace'tui pro*ra%- trei(eci #e pacienti au $olo'it a't$el #e terapii 'i o 'uta 'apte te)nica %e#itatiei tran'cen#entale. Re(ultatele in#icau un procent #e 'apte(eci 'i noua #e pacienti a caror 'tare '/a i%bunatatit. Fiecare #intre cele (ece boli 'tu#iate ori 'e a%eliorau 'e%ni$icati"- ori tin#eau 'a 'e a%eliore(e. Cercetatorii au raportat cure co%plete a (ece pacienti cu ur%atoarele boli0 artrita reu%atica- bron'ita cronica- ec(e%e- con'tipatie cronica#ureri #e cap 'i 'inu(ita cronica. Intr/un a't$el #e 'tu#iu- bineintele'- e'te *reu #e 'tabilit ce a contribuit la re(ultatul colecti". De alt$el- contributia $iecarei $or%e probabil ca "aria(a #e la in#i"i# la in#i"i#. Stu#iile a'e%anatoare ace'tuia 'unt in acor# cu i#eea ca a!ur"e#aun pac)et #e 'trate*ii- e'te $oarte $olo'itoare- 'i ca e.i'ta e$ecte 'iner*etice inca ne#e'coperite. Panchakarma& La un 'tu#iu a'upra e$ectelor panc)a;ar%a in ca(ul $actorilor #e ri'c ai bolilor car#iace au participat trei(eci 'i unu #e a#ulti. Pro*ra%ul a #urat #e la trei la cinci (ile. in pro*ra% erau inclu'e oleatia <trata%entul cu unt puri$icat2"irec)ana <pur*atie2- abhyanga <%a'a& %e#icinal al intre*ului trup2- shirodhara <picurarea uleiului %e#icinal pe $runte2- s(edna <co%pre'e cu plante2- na'!a <a#%ini'trare na(ala a unor plante2 'i basti <cli'%e cu e.tracte "e*etale2. Re(ultatele trata%entului #upa trei luni erau 'porirea cu opt(eci la 'uta a VIP <un "a'o#ilatator2re#ucerea in 'curt ti%p a cole'terolului la toti participantii- re#ucerea pero.i#ului lipi#ic <%a'ura a e$ectelor ne*ati"e pro"ocate #e ra#icalii liberi2 'i o re#ucere 'e%ni$icati"a a an.ietatii. Intr/un 'tu#iu a'upra a o 'uta patru(eci 'i #oi #e participanti '/a con'tatat ca cei ce ur%au pro*ra%ul ace'ta bene$iciau #e i%bunatatiri con'i#erabile ale con#itiei $i(ice *enerale- ener*iei 'i "italitatii- puterii 'i re(i'tentei- ale apetitului 'i #i*e'tiei- plu' re#ucerea unora #intre 'u$erintele #e #inainte #e trata%ent- 'pre #eo'ebire #e *rupul

#e control. De a'e%enea- '/au con'tatat re#uce# 'e%ni$icati"e ale an.ietatii- 'tarilor #epre'i"e- ale obo'elii 'i o 'porire a $ortei 'i "i*orii.

Dia#!tul& Un 'tu#iu a e.a%inat e$ectele )ipo*lice%ice 'i )ipolipi#e%ice ale unei $or%ule "e*etale anti#iabetice Ma)ari')i A!ur/Ve# <MA/6I12. Au participat patru(eci 'i unu #e pacienti cu #iabet ne#epen#ent #e in'ulina. Ace'tia au $o't i%partiti in trei *rupe0 noua care nu %ai $u'e'era tratati 'i carora li '/a a#%ini'trat nu%ai un trata%ent "e*etal- #oua(eci 'i trei care $u'e'era tratati cu a*enti )ipo*lice%ici orali <AJO2 'i care acu% $olo'eau nu%ai plantele 'i noua care $olo'eau AJO #ar a"eau 'i%pto%e necontrolau/- la care '/a a#au*at trata%entul "e*etal. Pentru e"aluarea *ra#ului #e control a'upra bolii pe care/1 a"eau pacientii '/au $olo'it 'tan#ar#ele 'tabilite #e A'ocia&ia A%ericana a Diabeticiloi <AAD2. In trei lunipe'te 'apte(eci la 'uta #in pacienti a"eau un control con'i#erat #upa 'tan#ar#ele AAD #rept acceptabil 'au bun. La noua'pre(ece #intre pacienti- cei care 'u$ereau #e #iabet (a)aro' #e %ai %ult #e cinci ani '/au ob'er"at cele %ai %ulte i%bunatatiriprintre care re#ucerea unor 'i%pto%e ca 'labiciunea- apetitul- poliuria- #urerile %u'culare- #ui"i"a u'ociata- con'tipa&ia- palpitatiile- in'o%nia 'i 'enti%entul #e buna'tare. Sin*urul e$ect 'ecun#ar con'tatat a $o't o u'oara in%uiere a 'caunului.

Acn! Vul%ari . Un 'tu#iu do!ble-blind placebo a $o't in'tituit pentru cercetarea e$ectelor unei $or%ule a!ur"e#ice nu%ite shankha bhasiiin in ca(ul acneei "ul*ari'. Doua 'ute opt(eci #e pacienti au $o't i%partiti in *rupuri in $unctie #e prakriti 'peci$ic $iecaruia. Re(ultatele pri%elor patru 'appta%ani #e trata%ent 'unt i%bunatatiri la pacientii vata 'i pitta- in ti%p ce pacientii kapha ra%an la acela'i 'ta#iu al bolii. E.plicatia e'te aeeea ca $or%ula actionea(a %ai %ult a'upra %etaboli'%elor #e tip vata 'i pitta. Stu#iile MAK/L. Printr/un 'tu#iu #ouble/blin# placebo '/au anali(at e$ectele $or%ulei MAK/L la cin(eci 'i 'a'e #e per'oane cu *uturai. Dupa %ai %ult #e patru

'apta%ani- in c)iar apo*eul 'e(onului *uturaiului- '/au con'tatat re#uceri 'e%ni$icati"e ale 'i%pto%elor aler*ice la cei ce 'e tratau cu acea'ta ra'a!ana "e*etala. La nou# per'oane care luau MAK/L #e trei luni '/au #e'coperit 'ca#eri con'i#erabile ale 'ub'tantei P <un neurotran'%i$ator2- $apt care #o"e#e'te ca acea'ta $or%ula "e*etala poate u'ura #urerea 'i in$la%atiile pul%onare 'i *a'trointe'tinale $ara e$ecte to.ice. Intr/un 'tu#iu #ouble/blin# a'upra e$ectelor ace'tei ra'a!ana au $o't ale'i patru(eci 'i opt #e barbati trecu$i #e trei(eci 'i cinci #e ani pentru un trata%ent cu MAK/L 'au placebo. Toti participantii practicau %e#itatia tran'cen#entala. Dupa cate"a 'apta%ani #e trata%ent- cei ce pri%eau plante puteau percepe 'e%ne- 'i%boluri #intr/o %utti%e $oarte #e(or#onata. Cercetatorii 'pun ca plantele probabil inten'i$ica capacitatea #e concentrare a %intii 'au "i*ilenta- in ace't $el incetinin# 'au c)iar oprin# e$ectele i%batranirii a'upra acti"itatii co*niti"e.

Ul!iul d! u an& E$ectele $olo'irii (ilnice a uleiului #e 'u'an pentru clatirea *uriio ra'a!ana tra#itionala a!ur"e#ica- au $o't cercetate la un *rup #e #oua(eci 'i cinci #e oa%eni 'anato'i. S/a con'tatat o 'ca#ere 'e%niticati"a a nu%arului bacteriilor bucale$apt care #o"e#e'te ca acea'ta %eto#a poate $i $olo'itoare pentru pre"enirea para#onto(ei- cau(a cea %ai $rec"enta in pier#erii #intilor la a#ulti.

Po i*ilitati i Li&ite

Con$or% te.telor i'torice- 'copul principal al a!ur"e#ei e'te pre"enirea )olii. Preocuparea #e ba(a e'te anali(a per'oanei 'anatoa'e- pre'criin#u/i re*i%uri pentru a/ 'i pa'tra 'anatatea. Scopul ei e'te acela #e a 'pori tot %ai %ull ni"elul 'anatatii- pana ce acea'ta e'te #e'a"ar'ita- pentru ca per'oana re'pecti"a 'a poata $i $ericita- plina #e i%a*inatie 'i c)iar lu%inata.

O alta preocupare #e %are i%portant e'te aceea #e a prelun*i #ura "ietii prin acti"area 'i a&utarea capacitatii trupului #e a 'e re*enera. In"ataturile a!ur"e#ice cla'ice 'pun ca noi pute% trai %ult %ai %ult #ecat cre#e%. In ti%p ce "in#ecarea bolilor era teoretic un 'cop 'ecun#ar- a!ur"e#a- a'a cu% 'pun 'u'tinatorii ei- e'te $oarte e$icace in ca(ul bolilor cronice- %etabolice 'i #atorate 'tre'ului. Din cau(a $aptului ca cercetarile clinice 'unt in'u$iciente- e$icacitatea ace'teia nu poate $i 'tabilita in %ulte ca(uri boli. Unele #intre bolile tratate in %o# obi'nuit prin a!ur"e#a 'unt aci#itatea 'to%acala- aler*iile- an.ietatea- a't%ul- artrita- 'in#ro%ul obo'elii cronica- racelilecolita- con'tipatia- 'tarile #epre'i"e- #iabetul- *ripa- bolile car#iace- )iperten'iuneatulburarile 'i'te%ului i%unitar- bolile in$la%atorii- in'o%nia- 'in#ro%ul inte'tinal iritabil- proble%e ale $icatului- cra%pele %en'truale tulburarile neurolo*iceobe(itatea- 'in#ro%ul pre%en'trual- proble%e ale pielii 'i ulcerul. A!ur"e#a nu poate inter"eni in ca(ul ranilor trau%atice- al #urerii acute- al bolilor in 'ta#iu a"an'at 'i al celor ce nece'ita inter"entii c)irur*icale <#e'i a% "a(ut ca 'i c)irur*ia 'e practica in ca#rul a!ur"e#ei2. De obicei- cu cat boala 'e a$la intr/un 'ta#iu %ai putin a"an'at- iar trau%ele 'unt in nu%ar %ai %ic- cu atat %ai %are 'i %ai 'i*ur e'te 'ucce'ul a!ur"e#ei. Multi 'peciali'ti 'u'tin ca a!ur"e#a poate a&uta $oarte %ult la re#ucei"a e$ectelor 'ecun#are ale %e#ica%entelor alopatice to.ice- cu% ar $i c)i%io/terapia pentru cancer- 'au *rabe'c re"enirea #upa inter"entiile c)irur*icale prin reec)ilibrarea 'tructurii tridosha a trupului 'i prin a&utorul pe care il a#uce %ecani'%elor #e auto/ re*enerare pentru o %ai buna $unctionare.

Relatia Pacient , Speciali t

In a!ur"e#a 'peciali'tul nu e'te un "in#ecator. Mai #e*raba- el 'au ea pune #ia*no'ticul 'i #upa aceea reco%an#a 'c)i%bari ale #ielei- pro#u'e "e*etale- 'au

probabil %o#i$icarea $elului #e "iata. Re'pon'abililatea trata%entului apartine pacientului- %o#ului in care ace'ta 'e co%porta (ilnic. A'ta nu in'ea%na ca in a!ur"e#a relatia #intre pacient 'i 'peciali't nu are i%portanta. In"ataturile ori*inate a!ur"e#ice 'u'tin i#eea in$luentei con'tiintei 'peciali'tului a'upra celei a pacientului. De aceea e'te ab'olul nece'ar ca %e#icul 'a aiba cele %ai bune intentii pentru ca pacientul 'a 'e poata $ace bine. De'i relatia e'te i%portanta #in ace't punct #e "e#ere- ca nu e'te con'i#erata ca cea %ai i%portanta parte a trata%entului. De obicei- pri%a 'e#inta e'te cea %ai lun*a- #uran# #e la patru(eci 'i cinci la noua(eci #e %inute. De %ulte ori ur%ea(a nu%ai una 'au #oua 'e#inte- #e'partite printr/un inter"al #e ti%p #e cate"a 'apta%ani- c)iar luni. Ace'tea #in ur%a 'unt cele %ai 'curte "i(ite.

E'aluarea re-ultatelor per onale

Pro*re'ele 'unt e"aluate atat #upa in$or%atiile 'ubiecti"e ale pacientului cat 'i #upa cele ale 'peciali'tului- #upa %ai %ulte anali(e. Multi 'peciali'ti au #ate #e'pre $iecare pacient 'i inre*i'trea(a i%pre'iile cule'e prin te)nicile #e #ia*no'ticare pentru co%paratii "iitoare. Unii 'peciali'ti $olo'e'c te'te #e laborator ale 'an*elui- urinei 'i %ateriilor locale inainte 'i #upa trata%ent pentru a putea "eri$ica re(ultatele cu %ai %ulta certitu#ine.

Relatia cu alte .or&e de &edicina

De obicei a!ur"e#a e'te $olo'ita co%ple%entar 'au ca 'uport pentru alte $or%e #e %e#icina. De e.e%plu- a'a cu% a% 'pu' %ai #e"re%e- e.i'ta #o"e(i e.peri%entale ca unele plante a!ur"e#ice au puterea #e a a&uta pacientii cu cancer 'a 'uporte c)i%ioterapia- re#ucan# e$ectele to.ice ale ace'teia.

Deoarece a!ur"e#a intare'te 'i ec)ilibrea(a %ecani'%ele #e "in#ecarce ale trupului- ea nu poate intra in con$lict cu alte tipuri #e %e#icina. O po'ibila e.ceptie ar $i interactiunea cu alte tra#itii care $olo'e'c %eto#e "e*etale. Probabil ca nu e intelept 'a a%e'teci trata%ente "e*etale #in %ai %ulte tra#itii ca %e#icina c)ine(ea'ca- %eto#a naturi'ta 'i a!ur"e#a. Speciali'tii care le pre'criu tin cont #e anu%ite proce'e %etabolice 'i ar putea actiona in 'copuri contrare. In le*atura cu alopatia- poti #i'cuta #e'pre %e#ica%entele 'au plantele pe care le iei cu orice 'peciali't in a!ur"e#a.

O #IETA PRIN CARE SE LINISTESTE Pitta SI N! SE AGRAVEA/A Vata

1ruct! DA0 $ructe #ulci- a"oca#o- nuca #c coco'- '%oc)ine- 'tru*uri ne*ri%an*o- portocale #ulci- anana' #ulee- prune. NU0 $ructe acre- cai'e- banane- cire'e- rac)itele- *rape$ruit 'tru*uri "er(i- la%ai- portocale acre- papa!a- pier'iei- anana' acru- cur%ale &apone(e- prune acre. <A*ra"ea(a "ata0 %erele- pepenele/*alben- perelero#iile- $ruclele #e')i#ratate2. 2!%um! DA0 le*u%e #ulci 'i a%are- 'paran*)el- ca'tra"e&i- $a'ole "er#e- le*u%e cu $run(eM- laptuciM- o;ra- patrun&elM- "ar(a #e @ru.elle'M- #o"lecei. NU0 le*u%e iuti- ri#ic)i- %orco"i- "inete- u'turoi- u'turoi "er#e%a(are- piper- 'panac- ro'ii. <A*ra"ea(a "ata0 le*u%ele cru#e- broccoli"ar(a #e @ru.elle'- "ar(a- conopi#a- telina- "inetele- ciupercile- %a(areacarto$ii2. C!r!al! DA0 o"a( *atit- ore(- ore( alb- *rau NU0 )ri'ca- poru%b- %ei- o"a( u'cat- ore( brun- 'ecara. <A*ra"ea(a "ata0 or(ul2. Produ ! DA0 carne #e pui 'au curcan- albu' #e ou- cre"cli <in cantitati %ici2animat! carne #e "anat. NU0 carne #e "ita- *albenu'- #e ou- carne #e %iel- #e porc- pe'te. <A*ra"ea(a "ata0 carnea #e iepure2. 2!%um! 3uci4 !mint! Indulcitori DA0 $a'ole- to$u <A*ra"ea(a "ata0 toate celelalte2. NU0 nici una in a$ara #e nuca #e coco'- $loarea 'oarelui 'i 'e%intele #e #o"leac. NU0 %ela'a- %iere- (a)ar. Celelalte 'unt bune.

Condim!nt! NU0 nu 'unt per%i'e #ecat corian#rul- 'cor&i'oara- nuc'oara- c)i%enul

#ulce- 'o$ranul #e In#ia- piperul ne*ru <in cantitati %ici2. 2actat! Ul!iuri DA0 unt ne'arat- bran(a #e "aci- lapte. NU0 lapte batut- bran(a- cre%e acre- iaurt. DA0 #e coco'- %a'line- $loarea 'oarelui- 'oia. NU0 #e %i*#ale- #e cereale- #e 'u'an. Alt!l! Doua lin*uri #e 'uc #e aloe #e trei ori pe (i.

Mln a%u'tec cu putin ulei.

#EVRE%E LA C!LCARE0 #EVRE%E LA SC!LARE

Doctoral Vi"e; S)anb)a* #e la Departa%entul #e Me#icina A!ur"e#icaUni"er'itatea @a't!rSeattlereco%an#a ur%atorul pro*ra% pentru %entinerea ar%oniei cu ciclurile naturale ale trupului0 DlMINEATA 1. Cel %ai bun %o%ent pentru tre(ire e'te cu trei(eci #e %inute inainte #e ra'arit 4. Eli%inarea %ateriilor $ecale 'i urinei 5. Perierea 'i li%pe(irea #intilor 6. Curatarea 'i clatirea li%bii cu un aparat 'pecial 'au cu o periuta #e #inti L. Spalarea oc)ilor cu apa rece F. Se bea un pa)ar cu apa la te%peratura ca%erei cu o lin*urita #e %iere nepreparata 'au un pa)ar #e 'uc #e $ructe la te%peratura ca%erei. I. Ma'a& cu ulei #e 'u'an cal# la cap- trap 'i talpile picioarelor in &ur #e I/ 19 %inute <cel putin #e #oua ori pe 'apta%ana- %ai ale' in ,ee;/en#2. 8. E.ercitii 'curte #e incal(ire- intin#ere- po'turi !o*a 'au #e cinci/(ece ori --'alutul 'oareluiA- intre (ece 'i #oua'pre(ece %inute.

E. O baie 'au un #u' cat %ai rece. Se incepe cu apa cal#a- 'ca(an#u/'e treptat te%peratura cat %ai %ult po'ibil. Nicio#ata nu 'e 'pala capul cu apa cal#a. 19. Jainele trebuie 'a $ie curate 'i potri"ite anoti%pului 'au acti"itatii. 11. E.ercitii #e re'piratie 'au prana!a%a. 14. E.ercitii #e concentrare 'i rela.are 'au #e %e#itatie. 15. De&unul trebuie 'a $ie o #ieta #e ec)ilibrare- in $unctie #e con'titutia p'i)o'o%atica in#i"i#uala- #e 'peci$icul (ilei 'i anoti%pului. 16. Munca 'au 'tu#iu. #!PA PRI%A J!%ATATE A #I%INETII Se bea un pa)ar cu apa 'au ceai #e plante 'i o *u'tare cu $ructe 'au '%oc)ine. #!PA+A%IA1A 1. Pran(ul con'ta intr/o #ieta pentru ec)ilibrare in $unctie #e con'titutia p'i)o'o%atica- #e 'peci$icul (ilei 'au anoti%pului. 4.O 'curta pau(a #e o#i)na #upa pran(- intre (ece 'i cinci'pre/(ece %inute. 5. Munca 'au 'tu#iu. #!PA PRI%A PARTE A #!PA+A%IE1II Un pa)ar cu apa 'au ceai #e plante 'i cate"a $ructe 'au '%oc)ine. SEARA 1. E.ercitii $i(ice ti%p #e #oua(eci 'au trei(eci #e %inute. Cel %ai bun e.ercitiu e'te --'alutul 'oareluiA- 'au po'turi !o*a- inot 'au aler*area u'oara. 4. Intre e.ercitii 'i cina trebuie la'at un inter"al #e ti%p #e 49/59 #e %inute. 5. Cina e'te o #ieta #e ec)ilibrare in $unc$ie #e con'titulia particulara- #e (i 'i anoti%p. 6. O pli%bare 'curta intre cinci'pre(ece 'i #oua(eci #e %inute L. Acti"itati rela.ante- recreati"e.

F. Culcat #e"re%e <intre cina 'i culcare trebuie la'ata o perioa#a #e ti%p #e F9/E9 %inute2.