Está en la página 1de 11

EL

'tv6l
!s'st6 I 'atSo\otzostwpx

'atqzlpsaC atp pun aqrsISDtJ sDQ

punl!.tt7 np m snwsllow-to1 ne,reieqcg xe61 , 602-g6I' dd' 0 L6 I,srar,run .rlSerncng .ninq rupuexel y ep erecnpo4ur o nc 'relsn-rquuvJlopv ap elseueuor u1'ut1o1 nryahl ru^g 6 puoadotna Drnp.tailT _
yrytaua1l4 alDyapw atp
'

'609'd'LZ6l't'pe

slD arqnqcsaS,tnilnx';B,qalt-pe{Jlv gdnp e1en1 luns Ezeerrrn oc 'rrun ISI 'd'tE6I |ssolq)DN wap snD ua{uqcg

alal i ,wepi

P-ep ]uns e1g 'utiztuerdns uriep nu cloJe prdrcuFd rS ropcruroqzgt eut?el,'un11nc elsece ulp ?unlclu ug 'tetitperl eerelcedser pzeeqfleretdns erec eeurioerd a$euurop crlue Inleprsl u1 ed ep glercos grqpd pllB ooJA eged 1nrr.u rEru e-u eruc ep 'pleuauroual tnrderp e-ep arie.r.ale o-JluJ 'ro1elsec rapo8ed Iz lleul retll Iec 1nlle u1" InueuqeJq pzEeuor erpul ",1ugurgd ul 'JolIuIJpuBLu 3 aclleJcoJalq taru8el ueJecnpuoJ qns plerurJ piurrls o-r1uud e1e1ueura1fier

ere gcrlqnd gizrn eSee4ur 'aqcel sulqJ


qns e8erle
t1

uI 'rcrqoqzgr rs rioerd ed rs ro1 eiuangur

rep 'ttuoureJec ap gfesrur o-r1ut e8er ed ernlprr.ul I! eJuJ JolrqrJos e gorlJcoJrq ernlgd else qllBuJ retu eec plercos ?erels 'c1lue lnldrSg uJ 'laJlsv ',er8r1er rs glerou 'qlercos qJnlcruls uud a1e{ueJeJrp JolrJnllnc e Esuelur uripSoq nc pur[ur1 es 8o .er:o1sr uI 'PlcuJlsqe pueqcs o else eustun uolB^ ep rolund4 e gcrSololuo eeJflzrrlJeJer 'cruroqzpJ ec rqcel leu elrrndurll uJ esetuJge es runc eSe ,r1So ap rolgcnpuoc rs cqrlod [uo ac puuue eleod es 1a 'gznec pNsece urcJ .e]]rJeual .arepundsg: 'aralnd erds 'e1rur1 JolsecE uerrSpdap B[ epur] mlnoJe eiuro,,t psq .eurs ap eerrugdpls e$e InlnoJe pcgrceds selnUIA 'nqs Inlrualcetec elietgtu ernlrlsuoc eelsecy 'glerucuqsur eietzr ep pie; es eeJeJluecuoc uud tS gleryurds piuro,r ep snld un-r1uud ezeezuepere1 as Inorg JTnlnragns e rS 1gc rn1ndru1 e l7w ,ecsee:g eeieyqou purg gllueurepuru es ealngy'n 'ltielr e1e ecluqel nu tS ;,ernd' uo1?l roun erdnse rcep alurlnc eUe nc 'Bralsace rrt?Zrleet e rs reielqou erdnse alus laiuelsrxe lru]uec nc ]eluerJo leepr 1ndr1 else lnorE '9cseleuns aielqou ep plulh 3e$oleA elgzeeyoder es nore ap eeapfrelEISep ep Joleerr In$lu? 'ra{.uzr[,r.rc Ie rolgcnpuoc 1n114ds '1nore 'lnrue8 'luuggs :,p1b1'duexe a1aporu.. nes ',,eueurn uolel ap undgl" rcurc pundseroc el rJolen Jolsecv 'lnrncpld .1n1r1n .pcsealagns ueialqou 'pleq.urds '1ruces :e[eJol? rrrn 'gpuecsercsep eurpJo uI ,1uns erel ezzq ep rrole^ rcurr ?s D)119 u! e1se1lqu6 uaTaHcs Iregozolg eurcres else ecrJole^ erqJerer o-llul Jol eeJeJputul tS earerruep 'eleepr rrndrl roldece gnrlsneqxe eerJerunug .1n1da1eiu1 nes lqugJs rs ec 1a3 e1 'Cseueuro pepr un eFlllsuoc ,,1noJE" 'eze}:Ulerl rs eueurreS 'pSacer8 opedoda ur ,,roJe" ec riesriggul ]uns eu puelo1 .per4:Barg .E.IIHV

InusloJ:l

'I

rN\ilu:tnns ts rou:l

,snllun] rd38ou IsNUl

inicii formeazd

casla

a doua, iar ve;r=

intAi in ceea ce privegte forma' La gtect, ln"a de la inceputuril poetice ampld "ur" mai multe ilt"' t 'R".itureu ei necesita popoarelor cAntece eroice care, dupd pdrerea veisuri dodecasilabice. Ele nu au fost consem de astfel de cintece din perioada cuprinsd intr

Poezia eroicd greacd 9i cea germantca

ep av cre opt

ti'::

,ti"t-qr:--'3 sute 3

ob
trl

(H
i

n gen HEy

erolc patriottcl sau dinastica, 9i nici nu urmdreqte scoF-orientare neamt,luio. El nu are nici ral-umanul sau artisticul, 9i cu tot entuzlsr'-

une cat 9i

se suprapune

at cu vreme ce nu a
in

-i
2

moderne occidentale 9i cea antici mediteran amar al popoarelor germanice gtiu numai el nu a fost legat de o conceplie istoricd' din cauza cuprinsului restrAns al cAntecul nu s-au considerat drept o unitate, a$a cum e fa!5 de Homer: poezia eroicd germanicd Legdtura sociala cea mai trainicd este se
sdu trdsdturi cu totul diferite' Ea este co

ntru

,,dulce e culturald medievale epici majo

ul Evului Mediu se oglindeqte 9i : la poetul Cdnte-cului 't oland" "de ins69i' din German; Fran{a din mai ldrziu,

credinla creqtind' pentru imparar-

gi din Spania" (FRINGS)'.

Hetd (erou) de cuvinte celte cu sensul de "asprugrec sunt doud lucn: (hart). De aici nu oblinem mare lucru. Hetd-d gerrnan 9i heros-tl

Filologii

aProPie cuvAntul

t 4 5
6

lte Dichtung, ed' 2, horneric este,

dimpotr Schneider Hermann i

\9

bdrbalilor", rcI6c cvbpov tung, tleistlichendichtung, Ritterdichtung' e:

2, \g43,p. 8 um.) diferd in mod considerabil'


Schneider, TAmanunteinlucrarea meaUberdiealtfranzosischeEpik(ZRPh, 1944,pp'233-320'inspec::

p. 9.

p. 307 urm.).

t4

9L

'ru1snd

tf ?"tqun s-ac oco-trjtoru a4

l'rl'Nl

:cer8 lnyeur8r:o ep edeorde reu.(16 .1y; J1SSOJ'C rnl eorecnpe4 rS neq .Lgg_.Egg:elelorer.unu leJlle EUe es elunslel.nurnl4l .C B-I or 'gler8elrnr:d ro1 erienlrs ap laod ed rS 1gc nore ed lgle lrsdrl n_iuo1n14 '('utn Z6 'd '111 'fuo1st11 .aequ,(o1) eepop p ln8uu: lo {pn6 7 es r topcruroqzEr telsec rt 'roluoltugdpls slsBc csolnlpclu Igozolq 'alspc op uolsrs "rqn "rnq,rln rnun Beracnporlur rS regedg p c1t11od lnluolsls nc erqp8el :ellloru Enop putqur es erec ur 'uoleld rn1 erdoln eJ ecrlda; " "1r".rn qlepolo .crlryod erepel es ea 'elercog rn1 e,,rrr1odru1 lnseco:d u1 ?re eg po gtueruele eriercourep snp B celseuodblad lnroqzpa

'nM 'ptDr ttpS lst1p-a&at .o.aq.to^

anqnd ptE[ totodtu-tco Tocag 'ng[ps tn1 aaunc u-o]Dld nc 1oB.tV ataa.o-o.tpifwo Dl oan {o-autq mytlJ

n)

H-ueg
o,[nruunru'cl

'run IgZ 'd'ga6l np at6.,uoss1rN.d uluer{ rza^Vzveurrn ec eloc rulued a


u

,II ,aryclq)sa&suot7qay

'ail)ta tota ngfps pot uJ !J!D ry)ae a,to1s pufind oatd nc )Dtzs un D7 'p.toi o1 yt8"to ngf ps oa"tt fo-autq mtry 'alwols 'n1 'a,tary8ugu np rw-nu DS au0ow 2C[

:(urn ggy ,11 ,oassryg) elqv rn[ elp elurnnc elerqelec ug r$ pcrreuoq'ofii1au plule es urno'e:unurau u1 rs 1"gn" uj'rriuip"r, ee;rqpls e'plseece ap g1e8a1 ',,Jeqll n9{ lulgdgc u urstleuotier rS gfuepuadapur rid, ,o1,""r8 uaruurlcur :nes IncoJou eeJnRI rsl a:eceg epun 'rruo10c urp 'rrirperl ecrJo qlrsdrl .plJ[odoursoc eiern ep plrcugpu eJrqEIS rrer8rler e rJnrEI elueuoorui rersace B"p eJrqgls o Jeuun rc' aq 'rolriur:gd elaluKurotu re nc ecnp neelnd nu pc ru]uad rnpluguuo-'1n11n' e1 aiunuar ps nsrnqerl eJeJ" rueruor riuerS[u3 ep eleerc lsoJ ne esur eJueruoq elatueod
tu%lu"lcUe eueoJ gc4rlod etsoJolttu o eurnep rolroJa I 1nl1nc'cer3 'nlpentr

pc Iru 'JO

urp oJc'e1es e1e1u[ueso ep

[n g uJ Jo[IJrUztu

n1n-stlodecode

u1

aleAclloJ c IBIUco]uI 'unco1 aqe ut aleyodsuerl luns EZne3 q1rn""ri


p1e8e1 alse rr earelnd

es rE 'rrolrJnrueu rrez ap egedap roJo" c ropircr-ra; eJelnsu ed pfrrS ap rirsdrj csernfarr Ia 'rnrnlugurpd lqqdec e1 rrnsecql rs pfer.r snaz gp a1 ripl.rojac ,ip' ,"rniq/4 ",lircrra3 u1 rerd re urp aged o ',,rezrruos lilurnu ]uns 3J3c 'rJroJe ,o1ru.ano ln ur1rp rnln111 eau,, e eeece :,,gcIoJO ulsJuA" o urp - csaJu rnlnsJn3 e erednrellur - retuoH rn1 ecrde ru1ued lcedsa;.Jeg o ?J lelscle] aJlul rS puere ,1ur?te,:ne :roleJeleur erecs gdnp rolec apz fi u1 prn"siiq]ug

rapr JolroJe ed g.reoqoc e:uc rS lpJtor\zl oA rBru eec p4sBou eleJ u! rcr? (UoAV .aJrlsurc rS arrol8 ep gJnonq

.act8o1o1rur

gc .lueuuoru urp rs gzeeugfice 1i_srrraq

urrd lo1

TI

ryjttHl eec :eceat8

(p_.

1ntrru lrunA[ pclhl ersv urp rolrueruor u plruoloc eA Enop elszounc 1n _so,ta1 rS reg :ejuagLrp

e,

ei

T'd'.""i#Tll?'1il::'?l 'ff N;r;;'iii:i:T"*::':5:{#""."'fi em d a" o r.n oi,f ffi;i;' ;###' l' J:, :lJJ,l:,uuJ.p o., eroice giil1;#i"ii',rJ: a idealului eroic.
in
c

*T":H "*B:iT#:Ill i,ti: j :ll" "pri u rui. H d. D ar ech a on epli e 1;#H,H:*;nTj':li:::1.::lrri'l;i;yq{:il"i,1','}Tl#Xl#:Jf #,ffiT' ,H:Xj;+,**:;,TXl':t*9ffi ;'J#:":l1ifiH"#i:ilHT'1:;'*": encient #::'ff;J#:T::?,:l,i: 'IT,,TTH'#:J:J:; in viala ::::i:; de a o "il:lll.l.;;;;;il';;"fi; ^;^;:::i:J#; ,3'*'"":1*.i-li::i!'F;,;;';-"',"-Jii;fl iiffi :H:1:I:"T:?rH-3
",
es i o

d:;il
"

"i

2. Eroii homerici

"

W. Schadewaldt, Von Homers Werk und LV.elt, 1944,p.261.

LL
'

gVl-VVl'dd'676 1'sHel

'(awnlon

gg

)1 up tuiiiadotna-opur

anb7ryo!1Slg =) ?PuloD'rnos 'sasna!8lpt snuaDs 'sapnlg salnDH sap aprgl ap 'ltzeunq sa8roeg orl-o'l\!W b,un iorrg tns xnap suo4oluasv'tda"t

'-.sa4nD Sal ailnpap ua rnod ,,snualltoJ"

sn

('to!uas) '{pnq'ustp utD^ 1',n" 1' tt'7/g 2p ruaw?1? 'uryp ,tl;.nd atpuaptd ap :v13a.t lsa mb ac a'tnnota't ('cn ,tlDlJ ,tuollra^ualq ,anbrpunf ,rual ,xnanlsatora 'tcota

'4a

'lot?qll

'anbtlaua-t!'"i1q"'n"d' Sapuntl:IeugInlellnzeJulgl|x.9le'IJIIduIeXaIcIuIs.Icteq}}[o^Zepgaieod .(sa.tott .i.uitlpq A (sa'torunt) 91e1upne eierautl ap nu elelrrelod glseecy


'aptdot
eac rs arec ,rru1

'1uo''3"" 'a"tqutos 'alqural 'anb8iu 'ortty) a4nD,l anb stpuo1 ''cP (torung u''iot11nrct xnap mb ac at^no)al ('ila 'oun'n'l sau'ual

ep eurrilnur o p"do'* '"rn-,it'oi 'llipltle?er u qutuol 'q'"''"d .unN-snlnuroll e{rzodo epundseroc II e4ll4tr-eurue1 Ilipilrelod snltI ap ep qlncql ereldupe o plutzarder snIAI-I epeoued BI aueuroJeJd rerSriar e rlsrleue psndsuerl ulp elseec? e]ep ep glelelerletuo1 elJolsteJd 'cIJolsI Iec uI ctzgeleur lruue[uop 'er1 erirzodg ino' ;run-o, q is alsaqglul es BDItr tr-uuru''1 'ida1aiu1 'r8e1 ap rolglgp ,rr1.,-rr4 -tn1ac u[ epl^Ipqns es Ia Inpugr e1 tutugdpls et uI lecglso 3-s elsls ul ,rqtq irrt',,oqtg' "un"IpuI ad teztue?to 'untuoc letcos '",""'pl'"'\oqz9] '(ertnuupc

pueedorna-oput elluelod plseacy

pp[I} Plseecy 'ttuetueJt-oput gc elsepe'top ne llcllul rs cnusoc 'sot8tlar urolsls un ]nA" e}Se3B.e}etedruoc.erSolo,cosrSrerSolollur.ttctlsltSullellJp]ecJecedes-npugzeg.IrEJcn[ erec ed'auadorne-oput
ap rrs 3un1 un-rlul alnlgsuoce'r o-s lrsnar

e -rzqlNncrsilDrollc

ecuolsterd tet?t1er

noca un ep nes giuecstuturar

o ep eqJoA elsg

gcrlsruele grerel1fi-roa1 u1

f.te,r.e"ue}uel.ueleunepeqjo^e}SeJeI'uoHel.g,trrlodut6.puuurorrS 'e1srg't e4ulp Iulqesoap rS pnou gcque EIpeuIoJ u! uyniard llmu tun] nu.J"?""q ildeJ-lsece rua8elaiul qs alnqaJl erdnse gcr?oloqrsd ericeger o ec iittoao elsqgrls DpDllI rleot ur\Lk 'csereur] Inwla ,s ,,iruv,riq uaunrcdeleiu''atlf

tnL.ranlt'cl

'a.utdpcs

'aruoqzp't

nnpt)-roqnw fi a$asolot (1nw n1 an2 'plorrpri top o-r luolozo^lov snaz o1n71tt-1t p4V pin4o-rs snl^ ol ptlo rf proq ap pcol o7 tlaz ltnuaw oJ ap unq rcw ag[ ps lnun

'',"-tl"loqzpl Euesaur" e1 pdeecpd es 9s elnqe4 qs etnqar1 'qurqcs u1 'rfuepue-o3 ,7i--,,i31+"nt,""p ,r"'", selso lnlduns l ap rs pcul '(ss '0 .(.e.s .-rn ,\19 L!,g "i",'si""" Ig uI eel6r9'rpsep a8uqe tSl preltltru eelnuln
'.202 'Z :BB(,
'

L)"t',']ni ti piro: "'1t'1p lntqlilqce

Intre familiile de popoare indo-europene, cele mai conservatoare sunt atAt indoiranienii gi italo-cel1ii. Ei au pistrat cel mai mult din mogtenirea religioasd. La preromani e, desigur, mult transformatd, dar incd qi mai mult la greci. Religia loleste in esenld ,,egeeand", pdstrAnd doar resturi neinsemnate din sistemul indo-european. Oare contrastul homeric dintre tAnarul erou avdntat gi reprezentantul bdtrAn gi incercat al ,,in{elepciunii" nu face parte cumva din aceste reminiscenle? Din antinomia amAndurora izvoragte actiunea epicd a lliadei. Tragicul ei nu poate fi inleles pe deplin decAt daci e privit ca o deviere de la o normd ideald, pe care am numi-o imbinarea de vitejie gi infelepciune. La fel ca gi medicul priceput, preotul interpret al semnelor prevestitoare, rapsodul gi Iduritorul de opere iscusite, tot a$a gi eroul, in calitate de infelept qi de rlzboinic, este un tip fundamental al antropologiei homerice. imbinarea de vitejie gi inlelepciune apare, a$a cum am vdzut, sub doud forme principale: pe o treaptd superioari ca ,,virtute a eroului", pe una inferioard ca ,,virtute a soldatului". La rdndul ei, aceasta din urmd imbracd trei forme: l. qtiinta luptei sau a bataliilor (enrotirpevo( noi,epi[el);2. iscusinla in lupta gi in consiliul de rizboi;3. priceperea in mAnuirea unei arme speciale. in cazul ,,virfulii eroului", componenta spirituald imbracd urmdtoarele forme: f . inlelepciunea experientei ca atribut al virstei inaintate (Nestor); 2. inteligenla (viclenia) bdrbatului matur (Ulise); 3. elocinja (Nestor gi Ulise). Acestora li se adaugd - ca un program ideal qi in sensul ei cel mai larg - 4. capacitatea (9,443) ,de a fi elocvent in vorbe gi priceput in fapte". Instruirea lui Ahile in amdndoua directiile este sarcina educativd a lui Fenix. Idealul eroului homeric imbind in mod fericit elocinla gi infelepciunea; ele reprezinld doud laturi ale aceluiagi lucru. Aceasta este bineinteles o schemd abstractd; dinadins, cdci trebuie sd urmdrim prelungirea polaritalii ,,vitejie gi inlelepciune". Putem, ba chiar trebuie s5-l privim pe Homer aga cum l-a privit gi Antichitatea tdrzie, care igi reproiecta in el propriile idealuri de epocd - aga de ex. Quintilian: pentru el, Homer este modelul gi originea tuturor elementelor retoricii (X, 1, 46); in discursurile lui Nestor, Ulise ori Menelau a dat modele pentru cele trei stiluri (II, 17, 8); dascdlul e indemnat sd predea, ca gi Fenix la Homer, purtarea dreapta gi vorba dreaptd etc. Astfel, nici intrebarea noastrd nu se referd la ceea ce esle eroismul homeric sau intelepciunea homericd, ci la ceea ce cititorii qi poejii de mai tlrziu puteau vedea in ele gi ceea ce au qi vdzut.

'3. Virgiliu
Epopeea, elaboratb in mod chibzuit, absolut congtient gi extrem de complex, a lui Virgiliu e legatd in multe privinle de Homer. Dar ea trebuia sd exprime idealurile unei epoci complet diferite. Aceastd tensiune lduntricd devine sensibild in Eneidat3. Virgiliu e adanc patruns de spiritul erei de pace a lui August gi de idealurile ei morale. Terminarea rdzboiului civil de o sutd de ani de cdtre August, ba chiar incetarea tuturor razboaielor, este proclamatd dinainte de insugi Iupiter, (Eneida, r,291):
l3

Pentru cele ce urmeazd vezi C. M. Bowra, From Virgil to Milton, 1945.

.-

'79

6L

snulnl lnl PzeaseJpe 'trutoqzgr InlBepI ards 19cap as arac '('utn 9t 'IX) securq Inl Inzec a laJlsv rS retqc rec'(eeug) arluud lullel es csespfl orluatdns erds 11nu,n-lutpu1 ec afeuosred .lepr pulg sndo 'aredo tt3arlul potu ug rnlnrq""i 1, ]ueluezerdar ec 'luatlsuoo nou rnlec e eeve1n-l aq''eecaz 'snumJ seued ecnpuoc [u ,,crJetuot{" noJe lnrn3uts a [g
!-1e1ur,r.nc nc

'ut]el eerelugC pugd gugruu o rueroJ] rS rurle1 e4ulp eAISIcop Iallglgq


ap JeJsotule u1 :rolS,rinu1 nur.ttd uud lglul Ieur lnloqzpJ

'telorl

IIrepEc e EuriC'lS-

eIJOsep

nrlt8rtn

lcnsSoc'cl

'lplq rc unlugwpd aloutqJu-DtD-tf 'tcruta1nd n1a3 Da4Jout ap 'toryqnlau # 'tutgut a)tupn.u utp lownN ou,taT q'p)z'Ips oEloJ uJ olut a) 'poJ'tD "tpuqJ ;sapouary punq ad'floqz?t o-lotn ac pc ad"'
'pqatas affiilal -ta1od anbo1cnpuo) oututlT 'utn1ualod olou )au sruuop anbndnnd 1o'tant sty aDuDT nutwngf utnc'fiJ ln) aosocstd 'opD)'tv 'uapouary n71aq wonbtnbau wnsoxa unuatnl"'

a :(.uun ,l S 'IIX) seteouel^tr lruqugl rS uc 1a3 e1'toltzot?ug e,tac ldarp '(062 '1y) rolleHpJeprsuoc II tqeod rS erec ad 'lnroqzgr glepotctu alfalott nu Eeug ESuI ir,1',i rorrad.,s e eeug 'llipleld Rqroqq'eelle!9lu[ euneep]o]u! ate sopld erer uI eulpJo

lcnsSoc'c]
'

JlLta)n) ap 41sat"' toPtll'to ln)lupaJ^"' 'srut-tl 7a slu8tsut aruPrd"'


(ggY'1n) elsa

Ig 'elrrguoc
;,,1tut

t"d"1"iu1" eeug EI lcep etn]qsqns

ap luarede USdII ruqlllqce un pcluloqzpJ

ai

elclulqlq

ugIuJoJ

(sn1a1d 'ot14sm)

lcnsSoc'cl

arcoqzpt u-alol nut'4datp rou ruauru bnu ls puglg


'sutt.to

p lotDut oilaq Jau ynt

rusuop 0) ruaunu
n71n to4sm

rnu"'
onb"'

a4o4atd ca7l

greJ ps erls nore lsece :(-urm?'y9'D \9wLl ?p-{gllJup-uo-c- }LeJ .plerour ei-rol id ietiuretul nou clore luepl un EeuA u1 ledrqcrulul e nr'3rtn rS pc lderp g .rqca^ nu PJn]ln3 3p EJeJsotu] 9lseece uI lnsues u! ecroJe elrJnleepr n-r]ued col eJa

lcnsSoc'c]

oruSod gfo,t'1wps pdn1 ap

'srnaq Dfl)aos lua)sauu slrysod utnl

punQ 'ua)ugn lar lnroa1 ondsy

Nulla salus bello:-pacem te poscrmus omnes. Nu-i nici un bine-n rdzboi!... cu totii Pacea tu dd-ni-o..[G. co$BUC]
a$a latinu Dar e mai IArA 8 urm. cum Turnus e una il lasi de cusur chiar de 1 , cfIII, 182; V,725) in sensul inv[ldturii stoice. La ciderea Troiei, Enea se comportd ca un om orbit de mdnie (I1,244), punlnd mAna pe arrne ca un turbat (II, 314):
i

Arma amens capio, nec sal ration[s in armis. Prind nducit a mea armd, dar nu Stiu cu ea ce aS face.

lD. MURARA$UI

Ajuns in Creta, penalii trebuie sd-l indemne la continuarea cbldtoriei (III, 147 urm.). El gregegte mai tdrzit cdnd ,,zdbovegte" la Dido gi cdnd trebuie sd fie dojenit de Mercur (IV,267). incd o datd va mai fi ispitit sd-gi uite misiunea sortite de destin, vrdnd sd rdmAnd in Sicilia. De data aceasta_ trebuie s[ intervind tovardgul s[u Nautes gi apoi spiritul lui Anchises (V, 700 urm.( Ca un om transformat gi ajuns la maturitate se infEfigeazd in sfdrgit inaintea Sibilei de la Cumae (VI, 105):
Omnia praecepi atque animo mecum cnte peregil5. Toate de mult le-am pdtruns chibzuindu-le-n suflet pe toate

I I {

[G. co$BUC]
sd consideri caracterul lui Enea ca fiind lipsit de vial6. Dar marea temd a Eneidei nu este Enea, ci soarta Romei. $i in acest poem al istoriei gi al destinului, bogat in legdturi de tot felul, e introdus[ cdlltoria in lumea cealaltd, din cartea a gasea, care ne inalld deasupra a tot ce este terestru gi constituie frumusejea cea mai mare a epopeii. Ea a avut de altfel gi cea mai semnificativd consecin{d, clci el ii datordm Commedia lui Dante.

poli

4. Antichitatea tlinie gi Evul Mediu


Dupa Virgiliu, polaritatea sapientia gi fortitudo decade la rangul de topos. La Statius @7ntUets,1,472), Ulise e declarat consiliis armisque vigil. Acelaqi poet oferd o schemi care va deveni extrem de populard pentru diferenlierea primitivd in caracterizarea a doud personaje. in Tebaida, X,249 urm., sunt deosebili doi rdzboinici printr-o antitezd, unul avdnd o fo(d fizicd uriag[, iar celdlalt gtiind sd dea sfaturi inlelepte.[Statius este un intermediar important intre epica anticl gi cea medievald. Insb conceplia Evului Mediu
'o ts

I I I

Bowra trimite la Seneca, Dial.,1,4.

Penttpraecipere canoliune stoicd, Bowra trimite la Cicero, De off.,I, 80,

gi la Senec4

Ep.,76,33.

80

despre eroismul epic a fost determinatd intr-o mdsurd mult mai mare de formele tdrzli ale Horicilor legate de rdzboiul troian, in special de romanele Troiei ale lui Dictys gi DareL C1 Ephemeris belli Troiani a lui ,,Dictys" (secolul al IV-lea) qi De excidio Troiae Listoia a lui ,,Dares" (secolul al VIJea) ajungem la forma finald din Antichitatea tdrzte a

cpopeilor homerice gi a celor ,,ciclice", contaminate cu acestea. Dares 9i Dictys aduc o -rovalie: epopeea a devenit un roman in prozdl6. Asistdm deci aci la aceeaqi evolu{ie care e dus de la epopeile eroice gi poemele cavaleregti franceze la versiunile in prozd din Eurl Mediu firziu. Romanele troiene ale lui Dictys gi Dares sunt, a$a cum o gtim astdzi, taspuneri ale unor romane grecegti gi trebuie inlelese conform cu natura acestui gen Eerar. Una din caracteristicile lor de bazd - poate cea mai importantd a romanului in general - estefatigurarea cdtotul ar fi literalmente adevdrat (cf. la-Macrobius, Sal., IV, 6,

13, adtestatio rei visae, amintit printre mijloacele de provocare a patosului) 9i s-ar lemeia pe insemndrile unor martori oculari. Acest moment se ivegte de fapt incd 9i in datarea din Enea despre distrugerea Troiei (quaeque... ipse vidi). El va deveni hotdrAtor tcntru postentatl,/ Pentru tiy'os-d fortitudo et sapientia, Dictys qi Dares au oferit indrumdri Evului Xediu. Despre Ahile relateazd Dictys ca i-ar fi intrecut pe tofi in spirit rizboinic; dar cir mgia sa ar fi fost necugetatd, iar purtlrile sale, crude (10, 28 urm.). El piere din cauza :meritetii sale nechibzuite (inconsulta temerita^y', pe c6nd Agamemnon ii intrece pe toli pin ,,for,td fizicd gi spirituald" (49, 2), iar pe Menmon il caracteizeazd expeienla de fui (i3, 23). La Dares gdsim caracterizarea diferenliatd a unei perechi de frali: IHphobus este un luptdtor viteaz, Helenus un ghicitor inlelept. Ulise este ,,viclean, &cvent, infelept" (16, 19). $i teoria anticb tdrzie a contribuit la dezvoltarea gi interprelarea idealului eroiclui Fulgentius, cuvintele introductive ale Eneidei ascund un sens mar alegoria Ihpd &c. Arma inseamni vitejia; virum, infelepciunea: ,,cdci toatd perfecliunea constd in fizicd gi infelepciune". intreaga evoluJie ce pomegte de la Homer ducdnd la Dares 9i tius igi gdsegte incheierea in teoria lui Isidor din Sevilla (mort in 636) despre : ,,ea se numegte cdntarea eroilor, pentru cdrelateazd faptele bbrbalilor viteji. Eroi numesc acei bdrbali care, datoritd vitejiei qi inJelepciunii lor, sunt vrednici sd ajungd in (Et.,1,39,9). Sapientia etfortitudo -in formula lui Isidor, idealul eroului homeric se )pe$te cu invdldtura lui Hesiod. Primirea eroilor in ,,cer" e o idee aplrutd inca din ritatea greacd, dar formularea lui Isidor va oferi loc ai pentru inglobarea idealului de cregtin din secolul al Xl-lea. $i cavalerii care au cdzut in lupta impotriva nciogilor, ca Roland gi tovardqii sdi, ,,meritau cerul"' Topica cristalizatd in formula sapientia et fortitudo e preluata la rdndul sdu de Mediu gi utilizatb pentru elogii funebre gi panegirice ale stipAnilor, dar 9i pentru consacrate evenimentelor publice gi pentru epopei. Un epitaf carolingian (Poetae, I, g\ 12oferd formula ,,destoinic in sfat, 9i totodatd in mdnuirea armelor". ,,Teoriei Eliilor" a lui Homer qi experien{ei rdzboinice (bellandi peritia) a lui Dares li se aldturd Evul Mediu alte expresii. in ritmul plin de verv[ despre bdtalia de la Fontenoy (841) de doud ori versul:
DTrimiterile citatelor corespund editiilor lui F. Meister: Dictys (1872)
9i Dares ( 1 873).

8l

In quofortes ceciderunt, proelio doctissimi.


PAUL VON WINTERFELD]T traduce: lilo die Helden erlagen, wohlbewiihrt im Streit. Textual sund astfel: Die Tapferen sind gefallen, die Schlachtenkundigen (,,vitejii au cdzuI, cunoscitorii luptelor"). Aceasta amintegte mai intAi de teoria homericd a bdtdliilor. Dar germanistica vrea sd intrevad[ aci urme ale poeziei nordice a scalzilorr8. in realitate, autorul s-a inspirat dintr-un izvor cu totul diferit, anume din Vechiul Testament, unde a gdsit expres ia ceciderunt fortes (Vulgata, 2 Regi [Luther, 2 Sam.),1, 19 9i 25). dat g ad iella cloitissimi (Cdnt., i, S; 9l docti ad prietium (1 Macab., 4, 7, 9t 6,30)re. Fortitudo gi sapientia apar uneori separat, impdrfite intre doui personaje deosebite (Alcuin in Poetae, l, 197, 1281). Idealul insd ramine contopirea lor intr-un singur personaj, ca in Waltharius (v. 103 urm.). Tinerii Walther gi Hagen ii intrec prin fo4d pe cei puternici gi prin minte pe cei invalali. in Cdntecul lui Roland va erupe din nou tensiunea tragicd dintre spiritul rdzboinic Ai prudenfa.

5. Elogiul suveranilor
O alta ramificare a topos-ului duce la elogiul suveranilor. Romanitatea mai veche fusese silith la o confruntare cu elenismul, datoritd rdzboaielor punice. Acordul intre vechea destoinicie romanb gi cultura greacd se realizase in cercul lui Scipio AemilianusDupd era rdzboaielor civile a urmat inflorirea artelor pacii in perioada cunoscutd sub denumirea de Pax Augusta. Majoritatea imparalilor din primele doud secole erau iubitori ai culturii, sau cel pulin voiau sdpard astfel. Mulfi dintre ei aveau indeletniciri literare, gi toli s-au ldsat omagiali literar2O. Polaritatea arhaicd ,,infelepciune-vitejie" capatd in cursul acestor prefaceri culturale o noud int uchipare, mult mai difereniiat5. In locul inlelepciunii apar cultura,poezia, elocinta: alianla dintre Marte gi Muze. Pliniu cel TAndr ii socotegte fericili pe cei care sdvArgesc fapte vrednice a fi cAntate sau scriu opere vrednice a fi citite (autfacere scribenda aut scriber^e legenda);cei mai fericili sunt aceia cdrora le-au fost hdrdzite ambele (Ep., 6, 13, 3). In aceasti calitate de bealissimi apar cezarti in topica penegiricului imperial. Imperatorul e comandant de ogti, suveran 9i poet in una gi aceeagi persoand. Chiar 9i pe un Domilian il laud[ Quintilian (X, l, 91) 9i Statiusca fiind impodobit atAt cu laurii poetului cAt gi ai comandantului de ogti Ach.,I, l5). Dion din Prusa, referindu-se la Homer, aratd cd elocinfa, ftTozofra, muzica gi poezia ii
rt Paul von Winterfeld, Deutsche Dichter des laleinischen Mittelahers. Dritte und vierte Auflage. 1922.p. )65. " Andreas Heusler, Die altgermanische Dichtung, p. 138 (ed.2,p. 144). proelic', 'o Alte exemple: Poetae,II, 502, 640 (Gesta Apollonii); Wido din Amiens, De Hastingae (.SP, II de Lille (Ulise) de Alain e infdliqat 50 9i 423. - Echilibrul dintre forli (Hercule) 9i raliune 218: PL.2 r0, 491 G). 20 Vezi H. Bardon, Les empereurs et les lettres latines d'Auguste d Hadrien, Paris, 1940.
82

pcrotl"eio(' II)' Dupe IV-lea" se impune insueire a preEuifa din nou cu rura impirafilor-ca :il:;T5::o*il;t;"stantin, LiUei " ae Caesaribus al lui Aureli:t cea mai inattift.a*urtu i"i"se din Yl:1*:gl3: slu. ,,parintele" ,irlor,,le qi din ry?"i?vremii. Teodosie il roagd pe tu Octavian' cdruia.cei mai:T,i Lsonius sd-i trimita opJ,Lt" T::l': Gra'tian 'u1", "i"ti"Att-'e tf,].iit"rur.. Ausonius insugi i se adreseazd-impdratului (ibldem' pe suveran laudd r --^^..^-.x+ ^+o i'.n:.rqtc" (SCHF.NKLo. 23.6)' si il \"-cu ele (nspr obesc cu cinste pe regii care se indeletnicesc a se:olului al ia secolului at tu-rea,l,cotorutu reaclie spirituald

*):'fifilih

ffi:#'#;,*

inge

urm')' jia" (fpnltalamium de nuptiis Honoii Augusti' 314

i 9i de totde

:rn
9i

(1930)' pp' 7 ueur in Probleme der Spiitantike

fi

25 urm'