Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

Matematică
Programa de bacalaureat –2010
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate
calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.

Statutul disciplinei: Matematica este disciplină obligatorie.

CLASA a IX-a - 2 ore / săpt. (TC)

Competenţe specifice
1.1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor
noţiuni specifice logicii matematice şi teoriei mulţimilor
2.1. Reprezentarea adecvată a mulţimilor şi a operaţiilor
logice şi identificarea de proprietăţi
3.1. Alegerea şi utilizarea de algoritmi pentru efectuarea de
operaţii cu mulţimi, cu numere reale, cu predicate
4.1. Redactarea soluţiei unei probleme utilizând corelarea
între limbajul logicii matematice şi limbajul teoriei mulţimilor
5.1. Analiza unor contexte uzuale şi matematice (de exemplu:
redactarea soluţiei unei probleme) utilizând limbajul logicii
matematice şi al teoriei mulţimilor
6.1. Transpunerea unei situaţii problemă în limbaj matematic,
rezolvarea problemei şi interpretarea rezultatului
1.1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri,
progresii, funcţii
2.1. Calculul valorilor unor funcţii care modelează situaţii
practice în scopul caracterizării acestora
3.1. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate de calcul
4.1. Interpretarea grafică a unor relaţii provenite din
probleme practice
5.1. Analiza datelor în vederea aplicării unor formule de
recurenţă sau a raţionamentului de tip inductiv în rezolvarea
problemelor
6.1. Analiza şi adaptarea scrierii termenilor unui şir în funcţie
de context
Conţinuturi
Mulţimi şi elemente de logică matematică
• Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cu
numere reale, ordonarea numerelor reale,
modulul unui număr real, aproximări prin lipsă
sau prin adaos; operaţii cu intervale de numere
reale (reuniune şi intersecţie);
• Predicat, cuantificatori;
• Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie,
disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cu
operaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi
(complementară, intersecţie, reuniune,
incluziune, egalitate).
Funcţii
Şiruri
• Modalităţi de a descrie un şir; exemple de şiruri:
progresii aritmetice, progresii geometrice, aflarea
termenului general al unei progresii; suma
primilor n termeni ai unei progresii.

Matematică_Programa de bacalaureat _2010 1

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.
 Competenţe specifice Conţinuturi
Funcţii; lecturi grafice
1.1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind reprezentarea • Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea
grafică a unei funcţii prin puncte a unui produs cartezian de mulţimi
2.1. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii utilizând numerice;
reprezentările grafice • Funcţia: definiţie, exemple, exemple de
3.1. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate de corespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de
reprezentare grafică în vederea evidenţierii unor proprietăţi a descrie o funcţie, lecturi grafice; egalitatea a
4.1. Exprimarea monotoniei unei funcţii prin condiţii două funcţii, graficul unei funcţii;
algebrice sau geometrice • Funcţii numerice f :I→ \ , I interval de numere
5.1. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximarea reale; proprietăţi ale funcţiilor numerice prin
acestuia printr-o curbă continuă lecturi grafice: reprezentarea geometrică a
6.1. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor numerice prin graficului, intersecţia graficului cu axele de
lectură grafică coordonate, monotonie.
Funcţia de gradul I
1.1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în moduri • Definiţie;
diferite • Reprezentarea grafică a funcţiei f : \ → \,
2.1. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru
f ( x ) = ax + b, a, b ∈ \ , intersecţia graficului cu
rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor
3.1. Descrierea unor proprietăţi desprinse din rezolvarea axele de coordonate, ecuaţia f(x) = 0;
ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor şi reprezentarea grafică a • Interpretarea grafică a proprietăţilor algebrice ale
funcţiei de gradul I funcţiei: monotonie, semnul funcţiei;
4.1. Exprimarea legăturii între funcţia de gradul I şi • Inecuaţii de forma ax + b ≤ 0 (≥, <, >), a, b ∈ \
reprezentarea ei geometrică studiate pe \;
5.1. Interpretarea graficului funcţiei de gradul I utilizând • Poziţia relativă a două drepte; sisteme de tipul
proprietăţile algebrice ale funcţiei ax + by = c
6.1. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei situaţii problemă  , a, b, c, m, n, p numere reale.
şi interpretarea rezultatului mx + ny = p
Funcţia de gradul al II-lea
1.1. Diferenţierea variaţiei liniare/pătratice prin exemple • Reprezentarea grafică a funcţiei f : \ → \,
2.1. Completarea unor tabele de valori necesare pentru
trasarea graficului f ( x ) = ax 2 + bx + c, a, b, c ∈ \, a ≠ 0 , intersecţia
3.1. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului graficului cu axele de coordonate, ecuaţia f(x) = 0;
(trasarea prin puncte semnificative) • Relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de
4.1. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţii x + y = s
algebrice sau geometrice forma  s,p∈ \ .
5.1. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizarea  xy = p
soluţiilor şi rezolvarea unor sisteme
6.1. Identificarea unor metode grafice de rezolvare a
ecuaţiilor sau sistemelor de ecuaţii
Interpretarea geometrică a proprietăţilor
algebrice ale funcţiei de gradul al II-lea
1.1. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor • Monotonie; punct de extrem (vârful parabolei),
2.1. Compararea variaţiei unor date diverse prin intermediul interpretare geometrică;
ratei creşterii • Semnul funcţiei, inecuaţii de forma
3.1. Aplicarea formulelor de calcul şi a lecturii grafice pentru ax2 + bx + c ≤ 0 (≥, <, >), a, b, c ∈ \, a ≠ 0 ,
rezolvarea de ecuaţii, inecuaţii şi sisteme interpretare geometrică;
4.1. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiţii
• Rezolvarea sistemelor de forma
algebrice; exprimarea prin condiţii algebrice a unor
reprezentări grafice mx + n = y
 2 , a, b, c, m, n numere reale,
5.1. Determinarea relaţiei între condiţii algebrice date şi ax + bx + c = y
graficul funcţiei de gradul al II-lea interpretare geometrică.
6.1. Utilizarea monotoniei şi a punctelor de extrem în
optimizarea rezultatelor unor probleme practice

Matematică_Programa de bacalaureat _2010 2

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.
 Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Identificarea elementelor de geometrie vectorială în Vectori în plan
diferite contexte • Segment orientat, vectori, vectori coliniari;
2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru determinarea • Operaţii cu vectori: adunarea (regula
caracteristicilor unor segmente orientate pe configuraţii date triunghiului, regula paralelogramului),
3.1. Utilizarea operaţiilor cu vectori pentru a descrie înmulţirea cu scalari, condiţia de coliniaritate,
configuraţii geometrice date descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari
4.1. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie nenuli.
anumite configuraţii geometrice
5.1. Identificarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie
geometrică să satisfacă cerinţe date
6.1. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme
Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie
1.1. Identificarea elementelor necesare pentru calculul unor • Rezolvarea triunghiului dreptunghic.
lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri
2.1. Utilizarea unor formule pentru calcule în trigonometrie şi
• ( )
Formulele sin 180D − x = sin x ;
în geometrie
3.1. Determinarea măsurii unor unghiuri şi a lungimii unor
( )
cos 180D − x = − cos x (fără demonstraţie).
segmente utilizând relaţii metrice • Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi a
4.1. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şi măsurii unui unghi: teorema sinusurilor şi
geometriei a unor probleme practice teorema cosinusului.
5.1. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea
triunghiului oarecare
6.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin
rezolvarea unor probleme practice

CLASA a X-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)

Competenţe specifice
1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate
în algebră şi a formei de scriere a unui număr real.
2. Compararea şi ordonarea numerelor reale.
3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri,
radicali, logaritmi.
4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real în
vederea optimizării calculelor.
5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării
calculelor.
6. Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu
numere reale scrise în forme variate şi utilizarea acestora în
rezolvarea unor ecuaţii.
Conţinuturi
• Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu
exponent întreg ale unui număr real, aproximări
raţionale pentru numere reale;
• Media aritmetică, media ponderată, media
geometrică, media armonică;
• Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3),
proprietăţi ale radicalilor;
• Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor,
calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare.

Matematică_Programa de bacalaureat _2010 3

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.
 Competenţe specifice
1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii.
2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei
funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice ale
acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate,
continuitate, convexitate).
3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea
graficelor şi rezolvarea de ecuaţii
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi
reprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriu
situaţii practice
5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăţilor
algebrice ale funcţiilor
6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate
în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii
algebrice
Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu
axele de coordonate, ecuaţia f(x)=0, reprezentarea grafică prin
puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale
funcţiilor: monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn,
concavitate/convexitate.
1. Diferenţierea problemelor în funcţie de numărul de soluţii
admise.
2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată
unei situaţii problemă date.
3. Exprimarea caracteristicilor unor probleme în scopul
simplificării modului de numărare.
4. Interpretarea unor situaţii problemă cu conţinut practic cu
ajutorul elementelor de combinatorică.
5. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor probleme în
scopul optimizării rezultatelor.
Matematică_Programa de bacalaureat _2010
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.
Conţinuturi
Funcţii şi ecuaţii
• Funcţia putere: f : \ → \, f ( x ) = x n , n ∈ ` , n ≥ 2
• Funcţia radical: f : D → \, f ( x ) = n x , n = 2,3 ,
unde D = [0, ∞) pentru n par şi D = \ pentru n
impar;
• Funcţia exponenţială
f : \ → ( 0, ∞ ) , f ( x ) = a x , a ∈ ( 0, ∞ ) , a ≠ 1
şi funcţia logaritmică
f : ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = log a x, a ∈ ( 0, ∞ ) , a ≠ 1 ,
creştere exponenţială, creştere logaritmică;
• Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate;
Funcţii inversabile:definiţie, proprietăţi grafice,
condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fie
inversabilă;
• Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile
funcţiilor:
-Ecuaţii iraţionale care conţin radicali de ordinul 2
sau 3;
-Ecuaţii exponenţiale, ecuaţii logaritmice de forma:
a ( ) = a ( ) , log f x = b, a > 0, a ≠ 1, a, b ∈ \ ,
( )
f x g x
a
utilizarea unor substituţii care conduc la rezolvarea
de ecuaţii algebrice;
• Rezolvarea unor probleme care pot fi modelate cu
ajutorul ecuaţiilor.
Probleme de numărare
• Mulţimi finite ordonate
• Permutări – numărul de mulţimi ordonate cu n
elemente care se obţin prin ordonarea unei
mulţimi finite cu n elemente
• Aranjamente – numărul submulţimilor ordonate
cu câte m elemente fiecare, m≤n care se pot
forma cu cele n elemente ale unei mulţimi finite
• Combinări – numărul submulţimilor cu câte k
elemente, unde 0 ≤k ≤ n ale unei mulţimi finite cu n
elemente, proprietăţi: formula combinărilor
complementare, numărul tuturor submulţimilor unei
mulţimi cu n elemente.
4
 Competenţe specifice
1. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în
situaţii concrete.
2. Interpretarea primară a datelor statistice sau
probabilistice, a graficelor şi a diagramelor.
3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace
statistice, probabilistice a unor probleme practice.
4. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul
conceptelor statistice sau probabilistice.
5. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul
predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul
de comportare în situaţii studiate.
1. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau • Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în
utilizând vectori.
2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relaţiilor de • Coordonatele unui vector în plan, coordonatele
paralelism.
3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică
pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de
distanţe şi de arii.
4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a
caracteristicilor matematice ale unei configuraţii
geometrice.
5. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic, sintetic
sau vectorial.
CLASA a XI-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)
Competenţe specifice
1. Identificarea unor situaţii practice concrete, care necesită
asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a
unui proces specific domeniului economic sau tehnic
2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matricială a
unui proces
3. Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situaţii
practice
4. Rezolvarea unor sisteme utilizând algoritmi specifici
5. Stabilirea unor condiţii de existenţă şi/sau compatibilitate a
unor sisteme şi identificarea unor metode adecvate de
rezolvare a acestora
6. Optimizarea rezolvării unor probleme prin alegerea unor
strategii şi metode adecvate (de tip algebric, vectorial,
analitic, sintetic)
Matematică_Programa de bacalaureat _2010
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.
Conţinuturi
Elemente de combinatorică, statistică şi
probabilităţi
• Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi.
• Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor
statistice: date statistice, reprezentarea grafică a
datelor statistice.
• Interpretarea datelor statistice prin lectura
reprezentărilor grafice.
• Evenimente aleatoare egal probabile;
probabilitatea unui eveniment.
Geometrie
plan, distanţa dintre două puncte în plan.
sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un
vector şi un număr real.
• Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un
punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei
determinată de două puncte distincte, calcule de
distanţe şi de arii.
• Condiţii de paralelism, condiţii de coliniaritate;
linii importante în triunghi.
Conţinuturi
Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare
Matrice
ƒ Tabel de tip matriceal. Matrice, mulţimi de matrice
ƒ Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea,
înmulţirea unei matrice cu un scalar, proprietăţi.
Determinanţi
ƒ Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel
mult 3, proprietăţi.
ƒ Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două
puncte distincte, aria unui triunghi şi coliniaritatea a
trei puncte în plan.
Sisteme de ecuaţii liniare
ƒ Matrice inversabile din Mn ( \ ), n = 2,3.
ƒ Ecuaţii matriceale.
ƒ Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma
matriceală a unui sistem liniar.
ƒ Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metoda
Cramer, metoda Gauss.
5
 Competenţe specifice
1. Caracterizarea unor funcţii utilizând reprezentarea
geometrică a unor cazuri particulare
2. Interpretarea unor proprietăţi ale funcţii cu ajutorul
reprezentărilor grafice
3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferenţial în
rezolvarea unor probleme
4. Exprimarea cu ajutorul noţiunilor de limită, continuitate,
derivabilitate, monotonie, a unor proprietăţi cantitative şi
calitative ale unei funcţii
5. Utilizarea reprezentării grafice a unei funcţii pentru
verificarea unor rezultate şi pentru identificarea unor
proprietăţi
6. Determinarea unor optimuri situaţionale prin aplicarea
calculului diferenţial în probleme practice
NOTĂ:
¾ În introducerea noţiunilor de limită a unui şir într-un punct nu
se va introduce definiţia cu ε .
Se utilizează exprimarea “ proprietatea lui.. “ , “regula lui…”,
pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat matematic
utilizat în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afara
programei.
CLASA a XII-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)
1. Recunoaşterea structurilor algebrice, a mulţimilor de numere,
de polinoame şi de matrice
2.1. Identificarea unei structuri algebrice, prin verificarea
proprietăţilor acesteia
2.2. Determinarea şi verificarea proprietăţilor unei structuri
3.1. Verificarea faptului că o funcţie dată este morfism sau
izomorfism
3.2. Aplicarea unor algoritmi în calculul polinomial sau în
rezolvarea ecuaţiilor algebrice
4. Explicarea modului în care sunt utilizate, în calcule specifice,
proprietăţile operaţiilor unei structuri algebrice
5. 1. Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea de probleme
practice
5.2. Determinarea unor polinoame sau ecuaţii algebrice care
îndeplinesc condiţii date
Matematică_Programa de bacalaureat _2010
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.
Conţinuturi
Elemente de analiză matematică
Limite de funcţii
ƒ Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe
dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi,
dreapta încheiată, simbolurile +∞ şi − ∞.
ƒ Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei într-un
punct utilizând vecinătăţi, limite laterale pentru:
funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţia
logaritmică, exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3),
funcţia radical (n = 2, 3), funcţia raport de două funcţii
cu grad cel mult 2.
ƒ Calculul limitelor pentru funcţia de gradul I, funcţia
de gradul al II-lea, funcţia logaritmică, funcţia
exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia
radical (n = 2, 3), funcţia raport de două funcţii cu
grad cel mult 2, cazuri exceptate la calculul
limitelor de funcţii: 0/0, ∞/∞, 0 ⋅ ∞
ƒ Asimptotele graficului funcţiilor studiate: verticale,
orizontale şi oblice.
Funcţii continue
ƒ Interpretarea grafică a continuităţii unei funcţii,
operaţii cu funcţii continue.
ƒ Semnul unei funcţii continue pe un interval de numere
reale utilizând consecinţa proprietăţii lui Darboux.
Funcţii derivabile
ƒ Tangenta la o curbă. Derivata unei funcţii într-un
punct, funcţii derivabile.
ƒ Operaţii cu funcţii care admit derivată, calculul
derivatelor de ordin I şi II pentru funcţiile studiate.
ƒ Regulile lui l’Hospital pentru cazurile: 0/0, ∞/∞.
Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor
ƒ Rolul derivatelor de ordinul I şi al II-lea în studiul
funcţiilor: monotonie, puncte de extrem, concavitate,
convexitate.
ƒ Reprezentarea grafică a funcţiilor.
Elemente de algebră
Grupuri
• Lege de compoziţie internă, tabla operaţiei.
• Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de
matrice, grupuri de permutări, ] n .
• Morfism şi izomorfism de grupuri.
Inele si corpuri
• Inel, exemple: inele numerice ( ], _, \ ) , ] n ,
inele de matrice, inele de funcţii reale.
• Corp, exemple: corpuri numerice ( _, \ ) , ] p , p
prim,
Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp
comutativ ( _, \, ] p , p prim)
• Forma algebrică a unui polinom, operaţii
6
6.1. Exprimarea unor probleme practice, folosind structuri
algebrice sau calcul polinomial
6.2. Aplicarea, prin analogie, în calcule cu polinoame, a
metodelor de lucru din aritmetica numerelor
1. Identificarea legăturilor dintre o funcţie continuă şi
derivata sau primitiva acesteia
2. Stabilirea unor proprietăţi ale calculului integral, prin
analogie cu proprietăţi ale calculului diferenţial
3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale
definite
4. Explicarea opţiunilor de calcul al integralelor definite, în • Definirea
scopul optimizării soluţiilor
5. Determinarea ariei unei suprafeţe plane şi a volumului
unui corp, folosind calculul integral, şi compararea
rezultatelor cu cele obţinute prin aplicarea unor formule
cunoscute din geometrie
6. Aplicarea calculului diferenţial sau integral în probleme
practice
Notă: Se utilizează exprimarea „ proprietate” sau „regulă”,
pentru a sublinia faptul că se face referire la un rezultat
matematic utilizat în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în
afara programei.
(adunarea, înmulţirea, înmulţirea cu un scalar).
Teorema împărţirii cu rest; împărţirea
•
polinoamelor, împărţirea cu X – a, schema lui
Horner.
• Divizibilitatea polinoamelor, teorema lui Bézout,
c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al unor polinoame,
descompunerea unui polinom în factori
ireductibili.
• Rădăcini ale polinoamelor; relaţiile lui Viète
pentru polinoame de grad cel mult 4.
• Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în
], _, \ , ecuaţii binome, ecuaţii reciproce, ecuaţii
bipătrate.
Elemente de analiză matematică
• Probleme care conduc la noţiunea de integrală.
Primitive (antiderivate)
• Primitivele unei funcţii. Integrala nedefinită a
unei funcţii continue, proprietatea de liniaritate a
integralei nedefinite. Primitive uzuale.
Integrala definită
integralei Riemann a unei funcţii
continue prin formula Leibniz – Newton.
• Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate,
monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de
integrare.
• Metode de calcul ale integralelor definite:
integrarea prin părţi, integrarea prin schimbarea
de variabilă. Calculul integralelor de forma
b
P ( x)
∫ Q( x)dx , grad Q ≤ 4 prin metoda
a
descompunerii în fracţii simple.
Aplicaţii ale integralei definite
• Aria unei suprafeţe plane.
• Volumul unui corp de rotaţie.

NOTĂ:
Elaborarea subiectelor pentru bacalaureat se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei
programe, care este parte a programei şcolare IX-XII. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual
anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi
care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

Matematică_Programa de bacalaureat _2010 7

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.