Está en la página 1de 25

Lecti 1111

VOCALE: a se citeste a (haben a avea) e se citeste e (Bett pat) i se citeste i (wir - noi) u se citeste u (umsonst inutil, gratuit) se citeste e (pfel - mere) se citeste oe diftong (mgen a placea) se citeste i si u (grn - verde) e inaintea unei consoane finale se pronunta (ex. Lesen - a citi) n general o vocala este lunga cand! 1. vocala este dubla (paar cateva, "aar pereche) #. vocala este urmata de o singura consoana (vor - inaintea) $. vocala este urmata de litera h (Lehrer - profesor) %. in ca&ul vocalei i daca este urmata de vocala e (sieben - sapte) DIFTONGI: au se citeste a scurt urmat de u ('aus - casa) ei se citeste ai (mein al meu, leider din pacate) eu se citeste oe (heute - asta&i) u se citeste oi (hufig - des) CONSOANE: ig se citeste ih (fleissig harnic, &wan&ig - doua&eci) ch se citeste h (machen a face) chs se citeste cs (wachsen a creste, sechs - sase) h la inceputul cuvantului se pronunta (halten-a tine) h dupa vocala nu se aude (gehen a merge pe (os, fahren a merge cu un vehicol) j se citeste i (ja da, jemand - cineva) s urmat de o vocala se citeste z (lesen a citi, Sonne - soare) ss se citeste s (lassen a lasa) sch se citeste (sch)n - frumos) st se citeste t (stehen a sta vertical, Strasse - strada)* exceptie! in cuvintele imprumutate sau neologisme se pronunta st (+est- sarbatoare) sp se citeste p (spielen a se (uca)* exceptie! in cuvintele imprumutate sau neologisme se pronunta sp (,espe-t-respect) v se citeste f (vier - patru) w se citeste v (wann cand.) z se citeste (zwei doi, Zeit - timp) u se pronunta cv (/uelle i&vor, sursa) ge se pronunta ghe (0eld - bani, geben - a da) * exceptie! ge se pronunta g (1agen stomac* moegen-a-i placea, a dori, a vrea) gi se pronunta intotdeauna ghi (0ips-ghips)
Nota: Substantivele si pronumele e politete in limba !ermana se scriu intot eauna cu ma"uscule#

$ronumele personale
SING%LA& "ers 2 3c 4 0 ic' mic' mir mein "ers u ic' ir ein "ers

2
es es i'm sein

2 3c 4 0 2 3c 4 0

er sie i'n sie i'm i'r sein i'r $L%&AL "ers "ers "ers (ir i'r sie uns euc' sie uns euc' i'nen unser euer i'r $&ON%)ELE DE $OLITETE Sie Sie I'nen I'r

Nota: $ronumele e politete se scriu intot eauna cu ma"uscule#

Lectia *
Formule e a resare
0uten 5ag6 0uten 3bend6 0uten 1orgen6 0ute 2acht6 'allo6 3uf 8iedersehen6 3uf 8iederhoeren 5sch9ss6 0uten 3ppetit6 4an-e, gleichfalls6 4an-e, auch6 - Buna &iua - Buna seara - Buna dimineata - 2oapte buna - 7alut, Buna - La revedere -La revedere - "a - "ofta buna - 1ultumesc, la fel - 1ultumesc, de asemenea

Verbul
I. PREZENTUL 7e formea&a inlaturand terminatia +en de la infinitiv si adaugand urmatoarele terminatii! 7g. "l. :xemple!
#

,e , st-,est , t- ,et , en , t-,et , en

13;':2 (a face) ch mache 4u machst :r=7ie=:s macht 8ir machen hr macht 7ie machen

B:0 22:2 (a incepe) ch beginne 4u beginnst :r=7ie=:s beginnt 8ir beginnen hr beginnt 7ie beginnen

,<+:2 (a striga) ch rufe 4u rufst :r=7ie=:s ruft 8ir rufen hr ruft 7ie rufen

Verbele auxiliare
.A/EN 0a avea1 ch habe 4u hast :r=7ie=:s hat 8ir haben hr habt 7ie haben SEIN 0a 2i1 ch bin 4u bist :r=7ie=:s ist 8ir sind hr seid 7ie sind

Con"u!area unor verbe nere!ulate 0I1


FA.&EN 0a mer!e cu un ve'icol1 ch fahre 4u f>hrst ! :r=7ie=:s f>hrt "odificari# persoana $$ si $$$ singular pri%esc u%laut pe a! 8ir fahren :x! fallen, fangen, laufen, schlafen, schlagen hr fahrt 7ie fahren GE/EN 0a a1 ch gebe 4u gibst :r=7ie=:s gibt 8ir geben hr gebt 7ie geben

"odificari# persoana $$ si $$$ singular pri%esc i in loc de e! :x! helfen, essen, fressen, vergessen

/ITTEN 0a ru!a1 ch bitte 3tunci cand radicalul verbului se termina in t sau d, apare e ca si vocala a(utatoare la 4u bittest terminatiile de la pers sg. 7i pl, si pers sg. :r=7ie=:s bittet 8ir bitten ! hr bittet 7ie bitten Tema: de con(ugat verbele +3LL:2 (a cadea), +320:2 (a prinde), :1"+:'L:2 (a recomanda), + 24:2 (a gasi). 4e tradus urmatoarele propo&itii! 1. :u te gasesc. #. 5u ramai acasa. $. 2oi mergem acasa. %. :a castiga multi bani. ?. :i se gandesc la noi. @. :u te duc acasa. A. :u ud florile. B. :l mananca mult. C. :u iti dau ceva.
$

Lectia 3
Lista verbelor nere!ulate
INFINITIV bac-en beginnen beissen bitten bleiben braten brennen bringen den-en d9rfen empfehlen erschrec-en essen 2a'ren 2allen fangen finden 2lie!en fressen frieren !eb5ren geben !e'en geniessen gewinnen giessen haben halten h>ngen hauen heben heissen helfen -ennen 6ommen -)nnen lassen lesen lau2en leihen liegen l9gen m)gen $A&TICI$I% T&EC%T gebac-en begonnen gebissen gebeten !eblieben gebraten gebrannt gebracht gedacht gedurft empfolen erschroc-en gegesen !e2a'ren !e2allen gefangen gefunden !e2lo!en gefressen gefroren !eboren gegeben !e!an!en genossen gewonnen gegossen gehabt gehalten gehangen gehauen gehoben geheissen geholfen ge-annt !e6ommen ge-onnt gelassen gelesen !elau2en geliehen gelegen gelogen gemocht T&AD%CE&E a coace a incepe a musca a ruga a ramane a frige a arde a duce a gandi a avea voie a recomanda a speria a manca (pt. persoane) a mer!e cu un ve'icol a ca ea a prinde a gasi a 4bura a manca (pentru animale) 1. a ingheta* #. a-i fi frig a se naste a da a mer!e pe "os a savura a castiga a turna, a varsa, a uda florile a avea a tine a atarna a bate (in sensul de a lovi) a ridica a se numi a a(uta a cunoaste a veni a putea a lasa a citi a aler!a a imprumuta a sta intins a minti a placea
%

m9ssen nehmen nennen raten reiten riechen rufen scheiden scheinen schieben schlafen schlagen schliessen schmeissen schneiden schreiben schreien schwimmen sehen sein senden singen sit&en sollen sprechen sprin!en stehen stei!en sterben stin-en streiten tragen treffen treiben trin-en tun vergessen verlieren (ac'sen waschen (er en werfen wissen wollen

gemusst genommen genannt geraten !eritten gerochen gerufen geschieden geschienen geschoben geschlafen geschlagen geschlossen geschmissen geschnitten geschrieben geschrien geschwommen gesehen !e(esen gesendt gesungen gesessen gesollt gesprochen !esprun!en gestanden !estie!en !estorben gestun-en gestritten getragen getroffen getrieben getrun-en getan vergessen verloren !e(ac'sen gewaschen !e(or en geworfen gewusst gewollt

a trebui neaparat a lua a numi 1. a gici* #. a sfatui a calari a mirosi a chema (in sensul de a striga) a separa, a desparti a lumina, a straluci a impinge a dormi a bate (in sensul de a lovi) a inchide, a incuia a arunca a taia a scrie a tipa a innota a vedea a 2i a trimite a canta a sedea a trebui a vorbi a sari a sta in picioare a se urca a muri a mirosi urat a se certa a purta a intalni a practica a bea a face neaparat a uita a pierde a creste a spala a eveni a arunca a sti a vrea neaparat

Nota: Verbele scrise in!rosat se con"u!a cu SEIN#

Formule e a resare
8ie geht es dir. 1ir geht es gut6 1ir geht es schlecht6 0eht es dir auch gut. 4an-e, gut6 - ;um iti merge. (;e mai faci.) - mi merge bine - mi merge rau - 7i tie iti merge bine. - 1ultumesc, bine
?

8ie heisst du. ch heisse... 8ie alt bist du. ch bin ... Dahre alt

- ;um te cheama. (;um te numesti.) - 1a cheama ... (1a numesc...) - ;ati ani ani. - 3m ... de ani.

&e!ula e 2ormare a participiului trecut


7e inlatura de la infinitiv terminatia +en, se asea&a particula !e in fata infinitivului si se adauga + t la sfarsit.

$artcipiu trecut
:xemple!

!e

verb 8

lernen !elernt (a invata - invatat) 7pielen !espielt (a se (uca - (ucat) machen !emacht (a face - facut) 3tunci cand radicalul verbului se termina in t sau d, apare e ca si vocala a(utatoare. :x! arbeiten gearbeitet antworten - geantwortet

Lectia 9
Formule e a resare
8ie sagt man. 8as bedeutet... . ch habe 'unger6 ch bin hungrig6 ch habe 4urst6 ch bin durstig6 - ;um se spune. - ;e inseamna... . - 1i-e foame6 - 1i-e sete6

ch bin m9de6 - 7unt obosit(a)6 ch bin schl>frig6 - 1i-e somn6 7prichst du 4eutsch. - Eorbesti germana. Da, ich spreche 4eutsch. - 4a, vorbesc germana. 2ein, ich spreche -ein 4eutsch. - 2u, nu vorbesc germana. Eerstehst du. - ntelegi. Fommst du heute. - Eii asta&i. 2ein, ich -omme nicht heute6 - 2u, nu vin asta&i6 7agen (gesagt) a spune* verstehen (verstanden) a intelege* -ein, -eine nici unul, nici o
Nota: :ein; 6eine este in lb# Germana ne!atia e pe lan!a substantiv# Nic't este ne!atia e pe lan!a verb; si cele oua nu se 2olosesc nicio ata impreuna# Dubla ne!atie nu se 2oloseste in lb# !ermana#

Con"u!area unor verbe nere!ulate 0II1


.ELFEN 0a a"uta1 ch helfe 4u hilfst LA%FEN 0a aler!a1 ch laufe 4u l>ufst SE.EN 0a ve ea1 ch sehe 4u siehst
@

:r=7ie=:s hilft 8ir helfen hr helft 7ie helfen STE&/EN 0a muri1 ch sterbe 4u stirbst :r=7ie=:s stirbt 8ir sterben hr sterbt 7ie sterben &ATEN 0a !'ici1 ch rate 4u r>tst :r=7ie=:s r>t 8ir raten hr rat 7ie raten

:r=7ie=:s l>uft 8ir laufen hr lauft 7ie laufen T%N 0a 2ace neaparat1 ch tue 4u tust :r=7ie=:s tut 8ir tun hr tut 7ie tun NE.)EN 0a lua1 ch nehme 4u nimmst :r=7ie=:s nimmt 8ir nehmen hr nehmt 7ie nehmen

:r=7ie=:s sieht 8ir sehen hr seht 7ie sehen <ISSEN 0a sti1 ch weiss 4u weisst :r=7ie=:s weiss 8ir wissen hr weisst 7ie wissen

$er2ectul compus
7e formea&a din verbul auxiliar (7: 2='3B:2) la pre&ent la care se adauga participiul trecut al verbului de con(ugat. $er2ect compus 7 auxiliar 0'aben sau sein1 8 participiu trecut

Verbe care se con"u!a cu SEIN: verbele de miscare! gehen & a %erge pe jos fahren & a %erge cu un vehicol 'o%%en & a veni fliegen & a zbura fallen & a cadea steigen & a se urca laufen & a alerga verbele copulative (de existenta) sein & a fi gebren & a se naste sterben & a %uri werden & a deveni bleiben & a ra%ane Topica: S%/IECT 8 VE&/ A%=ILIA& 8 ### 8 $A&TICI$I% T&EC%T :xemple!

:u am fost acasa. ch bin &u 'ause gewesen. 5u ai alergat mult. 4u bist viel gelaufen. Eoi ati mancat paine. hr habt Brot gegesen.
A

3sta&i am citit mult. 'eute haben wir viel gelesen. eri am ramas cu el acasa. 0estern bin ich mit ihm &u 'ause geblieben. :i s-au certat. 7ie haben sich gestritten.

Nota: Can propo4itia incepe cu altceva ecat subiectul; se 2ace inversiunea intre auxiliar si subiect#

Tema: de con(ugat la perfect compus verbele '3<:2 (a lovi), ':B:2 (a ridica), 7;'L3+:2 (a dormi), 7;',: B:2 (a scrie), 7",:;':2 (a vorbi), 7 5G:2 (a sedea), 5,30:2 (a purta), E:,0:77:2 (a uita), 8:,+:2 (a arunca). 4e tradus urmatoarele propo&itii! 1.2oi va vedem. #. :a scrie frumos. $. :a il intalneste. %. Eoi dormiti prea mult. ?. mi scrii ceva. @. 4e ce il bati. A. ;e faci tu acolo.

Lectia >
Articolul
A&TICOL%L .OTA&AT 7ingular + 2 ie as ie as er em er es A&TICOL%L NE.OTA&AT 7ingular + 2 eine ein eine ein einer einem einer eines

2 3c 4 0

1 er en em es

"lural ie ie en er "lural N% E=ISTA?

2 3c 4 0

1 ein einen einem eines

Nota: substantivele e !enul masculin si neutru articulate 'otarat si ne'otarat in !enitiv primesc terminatia s sau es upa ca4@ substantivele articulate 'otarat in ca4ul ativ la plural primesc terminatia n

Exemple: artculat hotarat 2 3c 4 0 2 3c 4 0 der Eater (tata) den Eater (pe tata) dem Eater (tatalui) des Eaters (al, a tatalui) die 1utter (mama) die 1utter (pe mama) der 1utter (mamei) der 1utter (al, a mamei) der (ater articulat nehotarat ein Eater (un tata) einen Eater (pe un tata) einem Eater (unui tata) eines Eaters (al, a unui tata) die "utter eine 1utter (o mama) eine 1utter (pe o mama) einer 1utter (unei mame) einer 1utter (al, a unei mame)
B

2 3c 4 0

das Find (copil) das Find (pe copil) dem Find (copilului) des Findes (al, a copilului)

das )ind ein Find (un copil) ein Find (pe un copil) einem Find (unui copil) eines Findes (al, a unui copil)

"lural (art. hot.) 2 3c 4 0

die )inder die Finder (copii) die Finder (pe copii) den Findern (copiilor) der Finder (al, a copiilor)

Exercitii:

copilul fratelui fica mamei cadoul ficei mama unui copil masina unei doamne cadoul mamei prietena unui baiat cadoul lui mama ei tatal nostru fratele vostru copii lor cadoul copiilor cadoul unei fice fratele tatalui papusa fetei fratele meu mamele voastre fiica dumneavoastra

das Find des Bruders die 5ochter der 1utter das 0eschen- der 5ochter die 1utter eines Findes das 3uto einer +rau das 0eschen- der 1utter die +reundin eines Dunges sein 0eschenihre 1utter unser Eater euer Bruder ihre Finder das 0eschen- der Finder das 0eschen- einer 5ochter der Bruder des Eaters die "uppe des 1>dchens mein Bruder euere 19tter hre 5ochter

Vocabular: der Bruder - fratele die 5ochter fica

der Brief scrisoarea die 7chule scoala

die 7chwester sora das 'aus casa


C

das 0eschen- cadoul

das 3uto masina

das Buch

Tema: 1asina tatalui* scrisoarea mea* scoala unui copil* scrisoarea unei mame* fratele copilului* scoala mea* o masina a unui copil* o scoala a fratelui* tatal unei fice* scrisoarea mamei* scrisoarea unui frate* masinile lor* scrisorile noastre* copilul surorii mele* scrisoarea mamei mele* cartea fratelui meu* casa mamei mele* casa noastra* copii unei case* tatal unui frate* cadoul mamei mele

Lectia A
Expresii utile
ch habe 3ngst vor 8asser 1i-e teama de apa ch -ann nicht schwimmen 2u stiu sa innot ch -ann nicht +ahrrad fahren 2u stiu sa merg pe bicicleta ch -ann 3uto fahren 7tiu sa conduc ch habe einen +9hrerschein 3m permis de conducere 7prechen 7ie, bitte, langsam und deutlich. ch verstehe nicht &u gut. Eorbiti rar si clar, va rog. 2u inteleg prea bine. Bitte, noch einmal (noch mal)6 nca o data, va rog6 8ie, bitte. ch habe nicht verstanden ;um. 2u am inteles. 8as hast du gesagt. ;e-ai spus. F)nnen 7ie, bitte, wiederholen. "uteti sa repetati, va rog. ch habe Fopfschmer&en. ch habe Fopfweh. 1a doare capul. 1ein Fopf tut 8eh. -ochen (ge-ocht) a gati saugen (gesaugt) a aspira der 7taub praf der 7taubsauger aspirator aufr>umen (aufger>umt) a face ordine put&en (geput&t) a curata ein-aufen (einge-auft) a face cumparaturi -aufen (ge-auft) a cumpara waschen (gewaschen) a spala b9geln (geb9gelt) a calca arbeiten (gearbeitet) a munci, a lucra suchen (gesucht) a cauta versuchen (versucht) a incerca

Substantivele e !enul masculin 0DE&1


3bend seara 3n&ug costum 3pfel (>) mar 3rm brat 3usflug excursie 3usgang iesire Bac-ofen cuptor Ball minge Bauch burta Baum copac Be-annte cunostinta Besen - matura 0ummi radiera 'ahn cocos 'als gat 'auptbahnhof gara 'erbst toamna 'erd araga& 'immel cer 'of curte 'und caine 'ut palarie Dunge baiat Faffee cafea ,at - sfat ,entner pensionar ,oc- fusta ,osen-ohl var&a pitica ,9c-en spate 7aft suc 7al& sare 7auer-raut var&a acra 7chatten umbra 7cher& gluma, spirit 7chl9ssel cheie 7chmer& durere
1H

Bewohner locuitor Bleistift creion Blumen-ohl conopida alba Boden podea Brief scrisoare Bro--oli conopida verde Bruder frate ;ousin verisor 4ec-el capac 4ill marar :ingang intrare :n-el nepot (de bunica) :rfolg succes :rwachsene adult +ehler greseala +eiertag sarbatoare +eind dusman +ernseher televi&or +isch peste +lur hol +reund prieten +r9hling primavara +uI (9, -e) laba piciorului 0arten gradina 0eburtstag &i de nastere 0roIvater bunic 0rund pamant, ba&a (elc'er 0)1 (elc'e 0F1 (elc'es 0N1 (elc'e 0$l1 iese 0F1 ieser 0)1 ieses 0N1 iese 0$l1

F>se bran&a Findergarten gradinita Fnoblauch usturoi Fnopf nasture Fnoch os Fohlrabi gulie Fopf cap Forb cos Fr>uter pantrun(el Fuchen pra(itura F9hlschran- frigider L>cheln &ambet 1ann (>, -er) barbat 1antel pardesiu 1ensch (-en) om 1i-rowelle cuptor micr. 1ittag amia&a 1und - gura 19ll gunoi 2achbar(-n) vecin 2achtisch desert 2effe nepot (de matusa) Jn-el unchi "apri-a ardei "farrer preot "lat& loc

7chran- dulap 7chwager cumnat 7essel fotoliu 7ohn fiu 7ommer vara 7piegel oglinda 7taub praf 7taubsauger aspirator 7tiefel (-n) ci&ma 7t9c- bucata 7tuhl scaun 5ag &i 5ee ceai 5eller farfurie 5eppich (-e) covor 5isch masa 5ischdec-e fata de masa 5opf oala <rlaub concediu Eer->ufer van&ator Eerwandte (-n) ruda Eogel ()) - pasare 8inter iarna Gaun (>, -e) gard Guc-er &ahar 8assermelone pep. verde Gug tren Gwiebel ( -n) ceapa

care 0pe care1


$ronume intero!ative acesta; aceasta; aceste

Tema: 1. 1ama mea a fost ieri la tara. (auf dem Lande la tara) #. 3cesti oameni sunt cunostintele mele. $. 2oi am cumparat un -g de mere si doua -g de ceapa. (capsuni die :rdbeeren, -g das Filo (-s)) %. Eecinul nostru ne-a dat capsuni. ?. :u am dus copii afara. (drauIen (nach drauIen) - afara) @. :u m-am speriat. A. La vara mergem la munte. (la vara im 7ommer, la munte ins 0ebirge) B. 3ceasta dimineata este rece. C. :u l-am intalnit pe cumnatul tau. 1H. :a a spalat pantalonii mei. 11. 1unca pe care o fac este grea.
11

1#. ;opilul pe care l-ai va&ut este al meu. 1$. ,ochia care mi-a placut este foarte scumapa. 1%. +loarea care a ca&ut s-a rupt.

Lectia B
Expresii utile ch mag spa&ieren gehen mi place sa ma plimb ch liebe die 'austiere. ch mag auf sie aufpassen. ubesc animalele. mi place sa am gri(a de ele. ch habe ein "roblem. F)nnen 7ie mir -ur& helfen. 3m o problema. 1a a(utati putin. ch habe Lust 3m chef (placere). ch habe -eine Lust (-ein Boc-) 2u am nici un chef. ch weiI nicht 2u stiu.

Substantivele e !enul 2eminin 0DIE1


3ntwort raspuns 3pothe-e farmacie 3pri-ose caisa, &ar&ara 3rbeit munca 3ufgabe (-n) tema B>c-erei bacanie Birne (-n) para Bohne fasole Botschaft ambasada Brat-artoffel cartof pra(it Butter unt ;ouch canapea 4ec-e patura 4ummheit prostie :ltern parinte :he (-n) casnicie :n-elin nepoata (bunica) :rbse (-n) ma&are :rdbeeren capsuna :rde pamant :rfahrung experienta :r-l>rung explicatie +lasche sticla +rage (-n) intrebare +rau doamna, femeie +r>ulein domnisoara +reundin prietena 0ans (>, -e) gasca 0abel furculita 0eduld rabdare 0eschichte poveste 0esundheit (-en) sanatate 0ewohnheit obisnuinta 0ur-e (-n) castravete 'altestelle statie 'and (>, -e) mana 'ose pantaloni Fanne cana Fartoffel (-n) cartof Fat&e pisica Firche biserica Firsche cireasa Fonditorei cofetarie Fran-heit (-en) boala F9che bucatarie Fuh (-e) vaca Leute (-n) lume Lippe bu&a 1armelade dulceata 1aschine masina 1et&gerei macelarie 'onigmelone pepene galben 1ilch lapte 1inute (-n) minut 1itte mi(loc 1)glich-eit posibilitate 1)hre (-n) morcov 1ut - cura( 2ase nas 2ichte (-n) nep. (matusa) 2uss (9, -e) nuca Jrdnung ordine "ac-ung pachet "firsich (-n) piersica "fanne tigae "flan&e planta "flaume pruna "ommes cartof pai "utte curca ,eise calatorie ,ichtung directie ,uhe liniste 7cheibe (-n) felie 7chule scoala 7chw>gerin cumnata 7chwester sora 7eife sapun 7eite (-n) parte, pagina 7orge (-n) gri(a 7pinne paian(en 8aschbec-en chiuveta 7tadt oras 7timme voce 7tirn frunte 7tunde (-n) ora (ca timp) 5ante matusa 5asche sacosa, bu&unar 5ochter ()) fica 5omate rosie 5raube (-n) strugure 5roc-enmilch lapte praf 59te punga 59r usa <hr ceas (ca obiect) <nterhose chiloti 8ol-e nor 8and (>, -e) perete 8indel scutec 8oche saptamana 8ohnung locuinta 8unde rana Gahnpaste pasta de dinti Gahnb9rste perie de dinti Geit timp Geitung &iar Gitrone lamaie Guc-ini dovleac Gunge limba
1#

'auptstadt capitala 7ache (-n) lucru, obiect 'aut (>, -e) piele 7albe unguent, alifie 'ei&ung caldura 7andale sandaua 'och&eit nunta 7chaff oaie 'onig miere 7chau-el (-n) scranciob Tema: de facut #H de propo&itii in care sa se foloseasca cuvintele predate.

Lectia C
Substantivele e !enul neutru 0DAS1
3ngebot oferta 3uge (-n) ochi Bein picior Beispiel exemplu Bett pat Bild (-er) tablou Blatt (>, -er) frun&a, foaie Blut sange Brot paine Br)tchen chifla Buch carte 4ing (-e) chestie, lucru :is inghetata :rgebnis (-se) re&ultat :ssen mancare +ahrrad bicicleta +leisch carne +lug&eug avion +ohlen man& +oto (-s) po&a 0eb>c- baga( 0eb>ude cladire 0ed>chtnis (-isse)- memorie 0edicht poe&ie 0ehalt (>, -er)- salariu 0ehirn creier 0eld bani 0em9se legume 0er>t (-e) aparat, unealta 0ericht fel de mancare 0esch>ft maga&in, afacere 0eschen- cadou 0eschirr vesela 0eset& lege 0esicht fata, chip 0las (>, -er) - pahar, sticla 0l9c- noroc 'aar (-e) par 'andtuch prosop 'austier animal de casa 'eft caiet 'eimweh dor de tara 'emd camasa 'er& inima 'ol& lemn 'uhn gaina '9ne pui Filo (-s) -ilogram Finn barbie Fino cinema Fleid rochie Fnie genunchi Fran-enhaus spital L>cheln &ambet Lachen - ras Leben viata Licht lumina Lid pleoapa Lied (-er) cantec 1>dchen fata 1al (-e) oara, data 1eer mare 1ittel detergent 1otorrad motocicleta Jbst fructe Jhr (-en) ureche "aar pereche, cateva "apagei papagal "feffer piper "ferd cal "flaster plasture 7al& sare 7chwein porc 7ofa sofa 7piel (oc 5aschentuch batista 5or poarta <nterhemd maieu 8asser apa 8ochenende wee--end 8ort (), -er) cuvant Gahn dinte Gimmer camera

Impre2ectul verbelor auxiliare


.A/EN Ic' 'atte Du 'attest Er-Sie-Es 'atte <ir 'atten I'r 'attet Sie 'atten Exemple: SEIN Ic' (ar Du (arst Er-Sie-Es (ar <ir (aren I'r (art Sie (aren

:ram ieri la maga&in cand am va&ut-o pe ea. ch war gestern bei dem (beim) 7upermar-et als ich sie gesehen habe (als ich sie sah).
1$

:u aveam o pisica dar a murit. ch hatte eine Fat&e aber sie ist gestorben. :rati acasa cand m-a cautat el. 8art ihr &u 'ause als er mich gesucht hat (suchte).

2oi aveam o tema si nu am facut-o. 8ir hatten eine 3ufgabe und wir haben sie nicht gemacht. (wir machten ihn nicht).

Nota: Terminatiile pentru verbele re!ulate la imper2ect sunt: Ic' Du Er-Sie-Es <ir I'r Sie - te - test - te - ten - tet - ten

La verbele nere!ulate terminatiile sunt variabile si uneori se sc'imba c'iar ra acina verbului#

Expresii utile
Fannst du, bitte, das Licht an machen. "oti sa aprin4i lumina, te rog. Fannst du, bitte, das Licht aus machen. "oti sa stingi lumina, te rog. Fannst du, bitte, die 59r au2 machen. "oti sa esc'i4i usa, te rog. Fannst du, bitte, die 59r 4u machen. "oti sa inc'i4i usa, te rog. Fommen 7ie, bitte, rein. Eeniti inauntru, va rog. &aus mit dir6 A2ara cu tine6 Fomm, wir gehen nac' innen6 'ai, mergem inauntru6 Fomm, wir gehen nac' rauDen6 'ai, mergem a2ara6 ch gehe nac' oben. ch gehe 'oc'. 1a duc sus. ch gehe nac' unten. ch gehe runter. 1a duc (os. 4ie 5reppe hoch gehen a urca scarile 4ie 5reppe runter gehen a cobori scarile Tema: de facut 1? de propo&itii in care sa se foloseasca combinat substantivele predate si imprefectul.

Lectia E
Expresii utile
4as Find hat sich 8eh getan (hat sich verlet&t). ;opilul s-a lovit. 4as BabK hat den gan&en 5ag geweint. Bebelusul a plans toata &iua. 4as BabK hat die 8indeln voll. Bebelusul are scutecul plin. 8ir m9ssen 8indeln -aufen. 7ie sind alle. 5rebuie sa cumparam scutece. 7-au terminat. 4as Find ist heute 2acht wach geworden (hat sich aufgewacht) ;opilul s-a tre&it noaptea asta. :r wollte auf die 5oilette (aufs Flo) gehen. Eroia la toaleta. :r ist aus dem Bett gefallen. 3 ca&ut din pat. :r hatte 4urst. i era sete. 4as BabK hat 4urchfall und rote Bac-en. ch glaube er be-ommt (-riegt) G>hne . Bebelusul are diaree si obra(ii rosii. ;red ca ii cresc dintii.

1%

Con"unctiile
und si aber dar oder sau auch de asemenea sondern ci weil

;onunctii subordonatoare! ass ca (eil , deoarece (o - unde (er - cine (as - ce ob daca(nu conditional) (enn daca(conditional) (ann cand(pentru pre&ent si viitor) als cand, in timp ce(pentru trecut) n propo&itiile introduse prin con(unctii subordonatoare, predicatul va trece la sfarsit. 4aca este un predicat compus, verbul con(ugat se scrie la sfarsit. "ropo&itia secundara va fi despartita de restul fra&ei prin virgula. :L! ch weiss nicht, ob er heute 6ommt. 4as Find sagt, dass er den alten 1ann !ese'en hat. 7ie hat mich gefragt, wann sie mit der Lehrerin sprec'en darf.

$repo4itii care cer obli!atoriu acuzativul


durch prin f9r pentru ohne fara gegen impotriva, contra bis pana la

$repo4itii care cer obli!atoriu dativul


mit cu aus din &u la (cand mergem spre ...) bei la (cand suntem de(a la ...) seit de (numai pentru timp) von de la

:xemple!

:u, de ase%enea prietena mea, mergem cu masina prin oras. ch, auch meine +reunde, fahren %it dem 3uto durch die 7tadt. 3i mancat totul din farfurie. 'ast du alles aus dem 5eller gegesen.
1?

:u nu am facut nimic fara tine ci te-am asteptat. ch habe nichts ohne dich gemacht sondern ich habe auf dich gewartet. warten (gewartet) M auf M 3c a astepta *entru mama mea vreau sa cumpar un cadou. +r meine 1utter m)chte ich ein 0eschen- -aufen.

,e o saptamana vreu sa merg la bunica dar nu am timp. & Seit einer 8oche m)chte ich zu der 0rossmutter (Jma) gehen aber ich habe -eine Geit. Eii de la prietenul tau. Fommst du von deinem +reund. 5atal meu este i%potriva vecinului nostru. 1ein Eater ist gegen unseren 2achbar. :u am stiut ca el nu vine. ch habe gewusst, dass er nicht -ommt.

O con"unctie subor onatoare uce verbul pe ultimul loc; aca este un timp simplu si; aca este un timp compus; uce auxiliarul upa participiul trecut#

:l este suparat ca am venit prea tar&iu acasa. :r ist traurig, dass ich &u sp>t nach 'ause ge-ommen bin. 4in po&a asta o recunosc numai pe mama ta. 3us diesem +oto er-enne ich nur deine 1utter. das +oto fotografie, po&a* er-ennen (er-annt) a recunoaste "entru maine la &iua lui de nastere vreu sa-mi cumpar o rochie. +9r morgen bei seinem 0eburtstag m)chte ich mir ein Fleid -aufen. 4e o luna n-am mai fost la el. 7eit einem 1onat bin ich nicht mehr bei ihm gewesen.

2u am stiut ca asta&i vii la noi. :u nu m-am pregatit. ch habe nicht gewusst, dass du heute &u uns -ommst. ch habe mich nicht vorbereitet. :l a avut cartea de la tine. :r hat das Buch von dir gehabt. :u am mancat pateu la cina. ch habe Leberwurst beim 3bendessen gegesen.

$repo4itii care cer alternativ acuzativ si dativ


an pe, la (pt. suprafete verticale) auf pe, la (pt. suprafete ori&ontale) in in neben langa 9ber peste, deasupra, despre vor inainte hinter dupa, in spatele &wischen intre nach spre, dupa unter dedesubt, sub can verbul arata irectia prepo4itia cere ca4ul acu4ativ can verbul este e stare prepo4itia cere ca4ul ativ
1@

:xemple!

:u merg in oras. ch gehe in die 7tadt. :u sunt in oras. ch bin in der 7tadt. ;aietul este pe masa. 4as 'eft ist auf dem 5isch. :u ase& caietul pe masa. ch stelle das 'eft auf den 5isch. 4ulapul sta langa pat. 4er 7chran- steht neben dem Bett. 1ama mea asea&a dulapul langa pat. 1eine 1utter stellt den 7chran- neben das Bett. 5abloul atarna pe perete. 4as Bild h>ngt an der 8and. :u ase& tabloul pe perete. ch stelle das Bild an die 8and. 7ub cartea ta am gasit si cartea mea. <nter deinem Buch habe ich auch mein Buch gefunden. 4uceti-va sa alergati in spatele scolii. 0eht hinter die 7chule rennen. n spatele casei este umbra. 'inter dem 'aus ist 7chatten. :u parche& masina intre aceste doua masini. ch par-e das 3uto &wischen diese &wei 3utos. par-en (gepar-t) a parca :u stau intre prietenele mele. ch sit&e &wischen meinen +reundinen. ;apacul este pe oala. 4er 4ec-el ist auf dem 5opf. ;e-mi povestesti tu despre el. 8as er&>hlst du mir 9ber ihn. er&>hlen (er&>hlt) a povesti

Tema: de facut ? propo&itii cu con(unctii, ? propo&itii cu prepo&itii care cer obligatoriu acu&ativ, ? propo&itii cu prepo&itii care cer obligatoriu dativ si 1H propo&itii cu prepo&itii care cer alternativ acu&ativ si dativ.

Lectia FG

1A

A "ectivele
allgemein general alt batran, vechi angenehm placut anstrengend stresant arm sarac artig cuminte beNuem confortabil billig ieftin b)se suparat, rau clever istet dic- gras drec-ig mi&erabil dringend urgent dun-el intunecat dumm prost d9nn slab eng stramt ehrlich sincer faul lenes feucht umed fleiIig harnic frech obra&nic froh bucuros fr)hlich vesel fr9h devreme gemeinsam impreuna gem9tlich agreabil, placut gerne cu placere gesund sanatos gl9c-lich fericit gross mare gut bun h>sslich urat heiss fierbinte hell luminos hoch sus, ridicat h9bsch dragut hungrig flamand (ung tanar -alt rece -lein mic -lug destept, prudent -ran- bolnav -ur& scurt lang lung langsam incet lec-er gustos leicht usor lieb drag lustig distractiv m9de obosit mutig cura(os nac-t gol, de&bracat nah aproape nett amabil oft des ruhig linistit sal&ig sarat satt satul sauber curat sauer nervos schlan- suplu schlimm, schlecht - rau schmal ingust, stramt schmut&ig - murdar schnell repede sch)n frumos schrec-lich ingro&itor schwer greu sehr foarte selten rar sp>t tar&iu still calm s9ss dulce, dragut t>glich &ilnic teuer scump traurig trist reich bogat viel mult warm cald weich moale weit departe, larg wenig, bisschen putin

Culori
rot rosu rosa ro& gr9n verde blau albastru schwar& negru weiss alb gelb galben braun - maro grau gri beig be( orange portocaliu hell deschis dun-el inchis

Gra ele e comparatie


$OHITIV faul gross dun-el hoch CO)$A&ATIV fauler gr)sser dun-ler h)cher S%$E&LATIV am faulsten am gr)ssten am dun-lersten am h)chsten
1B

E=CE$TII 0a "ective care isi sc'imba total 2orma1: viel (mult) mehr am meisten gern (cu placere) lieber am liebsten gut (bine) besser am besten :xemple!

5u alergi mai repede decat mine. 4u l>ufst schneller als ich. ;opilul tau alearga cel mai repede. 4ein Find l>uft am schnellsten. :u alerg, dar nu asa de repede ca tine. ch laufe, aber nic't so schnell (ie du. ;opilul cel mai cuminte a primit un cadou. 4as artigste Find hat ein 0eschen- be-ommen. 7coala cea mai frumoasa este in Bacau. 4ie sch)nste 7chule ist in Bacau. "latina este cel mai scump metal. 4as "latin ist das teuerste 1etal. 1i-ar place mai mult sa merg a&i la cinema decat sa raman acasa. Lieber gehe ich heute in das (ins) Fino als &u 'ause bleiben. 3nul asta nu merg la munte ci mai degraba merg la mare. 4ieses Dahr gehe ich nicht ins 0ebirge sondern ich gehe lieber ans 1eer. n cel mult doua saptamani merg in 0ermania. n h)chsten &wei 8ochen fahre ich nach 4eutschland.

Tema: de facut 1H propo&itii in care sa se foloseasca ad(ectivele si culorile predate si 1H propo&itii cu gradele de comparatie.

Lectia FF
A verbele
alle toti, toate (pt. persoane) alles toti toate (pt. Lucruri) allerdings fireste bald in curand beide amandoi da aici damals atunci dann apoi denn caci, anume deswegen de aceea doch ba da dort acolo drauIen afara erstens mai intai etwas ceva gan& intreg, foarte genau exact genug destul gestern ieri gewiss anumit, oarecare gleich in curand her incoace heute asta&i niemals niciodata niemand nimeni noch inca recht&eitig la timp, in timp util sehr foarte sofern in masura in care sofort imediat solange atat timp t>glich &ilnic tats>chlich intr-adevar 9bermorgen poimaine ungef>hr aproximativ vorgestern alaltaieri vorliegend de fata, pre&ent w>hrend in timpul M 0 wann cand warum de ce was ce weder...noch... nici...nici... weil deoarece, pentru ca wem cui wen pe cine wenn cand (pt. pre&ent si viitor)
1C

hier aici immer intotdeauna irgendein (un, o) oarecare irgendwann candva irgendwas ceva, orice irgendwie cumva, oarecum irgendwo undeva (emand cineva (et&t acum -aum abia, cu greu, foarte putin m)glich posibil morgen maine niemals niciodata nichts nimic

als cand (pt. trecut) wer cine wie cum wieder din nou, iar wie lange cat timp wieviel cat, cati, cate wo unde woher de unde wohin incotro wohl probabil, de fapt, bine womit cu ce mit wem cu cine wo&u la ce, pt. ce &iemlich destul de &u erst mai intai &usammen impreuna

:xemple!

:u nu am a(uns la timp pentru ca autobu&ul a intar&iat. ch bin nicht recht&eitig ange-ommen, (eil der Bus versp>tet hat. :u nu alerg cu tine pentru ca sunt obosita. ch laufe nicht mit dir, (eil ich m9de bin. :u nu te mai astept pentru ca vreau sa cumpar paine. ch warte auf dich nicht mehr, (eil ich Brot -aufen m)chte. :ra foarte bucuros can m-am intalnit cu el. :r war sehr froh als ich ihn getroffen habe. Can eram copil mic faceam multe prostii. Als ich -lein Find war, habe ich viele 4ummheiten gemacht. :u nu stiu can vine el acasa. ch weiss nicht, (ann er nach 'ause -ommt. 2-am stiut ca ai fost pe la mine. ch habe nicht gewusst, ass du &u mir vorbei ge-ommen bist. l cunosc dar nu stiu cum il cheama. ch -enne ihn, aber ich weiss nicht wie er heisst.

#H

A verbele cu DA,

#1

1. Dabei - la aceasta - alaturi - pe punctul de a #. Da urc' - prin aceasta $. Da2Ir - pentru aceasta %. Da!e!en - impotriva, in contra ?. Da'er - de aici - de acolo - de aceea, asadar @. Da'in - incolo, intr-acolo A. Da'inter - in spate, indarat B. Damit - cu aceasta, prin aceasta - ca sa, pentru ca C. Danac' - despre aceasta, de - dupa aceasta - dupa aceea, apoi 1H. Daneben - alaturi, langa 11. Daran - la aceasta - dupa aceasta - in aceasta - de aceasta 1#. Darau2 - pe aceasta, deasupra - in aceasta - la aceasta - dupa aceea 1$. Daraus - din aceasta 1%. Darin - in aceasta, inauntru 1?. DarIber - in legatura cu aceasta 1@. Darum - pentru aceasta - de aceasta - in (ur, impre(ur - de aceea, din aceasta cau&a

:s bleibt dabei ,amane cum ne-am inteles* ch war gerade dabei weg&ugehen 5ocmai eram pe punctul de a pleca 8as verstehen 7ie dadurch. ;e intelegeti prin aceasta. 4af9r dan-e ich dir "entru aceasta iti multumesc ch habe nichts dagegen 2u am nimic impotriva 4aher -ommt es, dass er mich nicht mehr gr9sst 3sa se explica faptul ca nu ma mai saluta 7ind 7ie aus Bu-arest. Da, daher bin ich 7unteti din Bucuresti. 4a, de acolo sunt :r ist -ran-. 4aher fehlt er : bolnav. 4e aceea lipseste :r f>hrt dahin :l pleaca intr-acolo :s stec-t was dahinter aici se ascunde ceva 8as meinen 7ie damit. ;e intelegeti prin aceasta. :r -ommt &u mir, damit ich ihm das Buch gebe Eine la mine ca sa-i dau cartea :r fragte danach 3 intrebat de aceasta 0leich danach mediat dupa aceea 4as Buch ist auf dem 5isch, der Bleistift liegt daneben ;artea este pe masa, creionul este alaturi ch den-e daran, ins 0ebirge &u fahren 1a gandesc sa plec la munte

:r suchte das Buch, doch er fand es nicht, eine Geitung lag darauf :l cauta cartea dar n-o gasea, un &iar era deasupra :in Dahr darauf <n an dupa aceea 4en 5ag darauf 3 doua &i 0ehst du heute abend mit uns ins Fino. 4as -ommt darauf an, ob ich &eit habe Eii diseara cu noi la cinema. 4epinde daca am timp. 4araus musst du eine Lehre &iehen 4in aceasta trebuie sa tragi o invatatura 7ie gab mir eine 3-tentasche mit schweren B9chern darin :a mi-a dat o servieta cu carti grele 4ar9ber werden wir noch sprechen 4espre aceasta vom mai vorbi :in '>uschen mit einem bisschen 0r9n darum - J casuta cu putina verdeata impre(ur "eter ist -ran-, darum fehlt er "eter e bolnav, de aceea lipseste

##

1A. Darunter - printre acestia, acestea - dedesubt - prin aceasta

1B. Davon - de, despre 1C. Davor - in fata - de, despre #H. Da4u - pe langa aceasta, in plus - pentru aceasta, in acest scop #1. Da4(isc'en - intre, la mi(loc

4er 4elegation geh)ren &w)lf "ersonen an, &wei darunter printre 7chriftsteller 4in delegatie fac parte doispre&ece membri, doi dintre acestia sunt scriitori n Foffer (iegen die Fleider, darunter liegt die 8>sche n vali&a sunt rochiile, dedesubt este len(eria 8as verstehen 7ie darunter. ;e intelegeti prin aceasta 4avon weiss ich nichts 4espre asta nu stiu nimic :in 'aus mit einem 0arten davor J casa cu o gradina in fata 4avor hatte ich 3ngst 4e asta mi-a fost mie frica Fommt noch etwas da&u 1ai urmea&a inca ceva 8as sagen 7ie da&u. ;e spuneti la aceasta. 4a&u geh)rt Geit "entru aceasta e nevoie de timp Beide Eortr>ge finden am 4ienstag statt, da&wischen ist eine 7tunde pause 3mbele conferinte au loc marti, intre ele este o pau&a de o ora

Nota: A verbele cu a, sunt optionale 0 ar 2oarte utile1#

Verbele mo ale
4upa verbul modal, al doilea verb se va ase&a la sfarsitul propo&itiei, la forma de infinitiv. F# DIr2en 0!e ur2t1 + a avea voie $&EHENT ch darf 4u darfst :r=sie=es darf 8ir d9rfen hr d9rft 7ie d9rfen I)$E&FECT ch durfte 4u durftest :r=sie=es durfte 8ir durften hr durftet 7ie durften *# )J!en 0!emoc't1 + a placea $&EHENT ch mag 4u magst :r=sie=es mag 8ir m)gen hr m)gt 7ie m)gen I)$E&FECT ch mochte 4u mochtest :r=sie=es mochte 8ir mochten hr mochtet 7ie mochten

3# )Issen 0!emuDt1 + a trebui 0neap#1 $&EHENT ch muss 4u musst :r=sie=es muss 8ir m9ssen hr m9st 7ie m9ssen I)$E&FECT ch musste 4u musstest :r=sie=es musste 8ir mussten hr musstet 7ie mussten

9# Sollen 0!esollt1 + a trebui $&EHENT ch soll 4u sollst :r=sie=es soll 8ir sollen hr sollt 7ie sollen I)$E&FECT ch sollte 4u solltest :r=sie=es sollte 8ir sollten hr solltet 7ie sollten

># <ollen 0!e(ollt1 + a vrea 0neaparat1 $&EHENT ch will 4u willst :r=sie=es will 8ir wollen hr wollt 7ie wollen :xercitii! I)$E&FECT ch wollte 4u wolltest :r=sie=es wollte 8ir wollten hr wolltet 7ie wollten

A# :Jnnen 0!e6onnt1 + a putea $&EHENT ch -ann 4u -annst :r=sie=es -ann 8ir -)nnen hr -)nnt 7ie -)nnen I)$E&FECT ch -onnte 4u -onntest :r=sie=es -onnte 8ir -onnten hr -onntet 7ie -onnten

#$

:u trebuia sa ud florile dar am uitat. ch sollte die Blumen giessen aber ich habe vergessen. 2u puteai sa vii mai repede. 5e-am asteptat # ore. Fonntest du nicht schneller -ommen. ch habe auf dich &wei 7tunden gewartet. :u vroiam sa-ti dau caietul dar n-am avut voie, mama mi-a inter&is. ch wollte dir das 'eft geben aber ich durfte nicht, meine 1utter hat mir verboten. 5u nu ai voie sa faci asta. - 4u darfst das nicht machen. 5i-a placut filmul de ieri. 'at es dir der +ilm von gestern gefallen.

Tema: 1H propo&itii cu adverbe si 1H propo&itii cu verbele modale.

Lectia F*
Numeralul car inal
1 eins # &wei $ drei % vier ? f9nf @ sechs A sieben B acht C neun 1H &ehn 11 elf 1# &w)lf 1$ drei&ehn 1% vier&ehn 1? f9nf&ehn 1@ sechs&ehn 1A sieb&ehn 1B acht&ehn 1C neun&ehn #H &wan&ig #1 einund&wan&ig O $H dreissig $1 einun dreissig O %H vier4i! ?H f9nf4i! @H sech4i! AH sieb4i! BH acht4i! CH neun4i! 1HH (ein) hundert #HH &weihundert 1HHH (ein) tausend 1HHHHHH eine 1illion Exemple: 1%1 hundert-einun vier&ig
#%

#?# &weihundert-&weiun f9nf&ig $A? dreihundert-f9nfun sieb&ig B1% achthundert-vier&ehn $C%# dreitausend-neunhundert-&weiun vier&ig #HHHH% &weihunderttausendvier $HHHHHH drei 1illionen Observatie - pentru numerele intre 1HHH si #HHH se imparte numarul in doua parti astfel! 1#1C - &w)lfhundertneun&ehn (1#.1C) 1ACC sieb&ehnhundertneunundneun&ig

Numeralul or inal
2umeralele ordinale de la 1 la 1H se formea&a prin adaugarea terminatiei +te la numeralul cardinal Exceptii: 1 erste $ dritte B achte 2umeralele ordinale de la #H in sus se formea&a prin adaugarea terminatiei +ste la numeralul cardinal

Data

#?

También podría gustarte