CIVIL II

I.ACTUL JURIDIC CIVIL

-actele juridice civile sunt manifestari de vointa sau acorduri de vointa facute in conditiile prevazute de lege cu scopul sau cu intentia de a produce efecte juridice, de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice OBSERVATIE! : actul juridic nu se confunda cu inscrisul constatator al manifestarii/acordului de vointe. De regula, inscrisul care a fost si mai este uneori invocate prin cuvantul act este de regula doar haina care imbraca manifestarea de vointa -d.p.d.v. al structurilor, actele juridice civile se pot grupa in 2 mari categorii: 1. acte unilaterale 2. acte bilaterale/multilaterale(contracte) 1. Actul unilateral OBSERVATIE! : V.C.C. nu cuprindea nicio reglementare generala in material actului unilateral de drept civil. Se faceau doar aplicatii in materie succesorala: testamentul(legatul), acceptarea si renuntarea succesiunii - N.C.C. consacra actului unilateral doua sectiuni cuprinse in art. 1324->1329 inclusiv -in aceste dispozitii legiuitorul ofera raspuns la cateva intrebari formulate deja doctrinar in conditiile V.C.C. : Cum poate fi definit actul unilateral? Potrivit art. 1324 actul juridic unilateral este acela care presupune pentru formarea sa numai manifestari de vointa a autorului sau. OBSERVATIE! : in cadrul actului unilateral nu avem parti, sau o parte ci avem un autor de la care provine manifestarea de vointa care formeaza actul juridic -aceste autor poate fi uneori alcatuit din mai multe persoane: atunci cand coproprietarii unui bun fac o oferta pentru vanzarea bunului formeaza impreuna autorul actului -implicit manifestarea de vointa a autorului actului unilateral are un DESTINATAR determinat sau nedeterminat -actul unilateral se formeaza in baza manifestarii de vointa a autorului sau, fara a fi necesar consimtamantul destinatarului chiar si in situatia in care potrivit legilor actului trebuie comunicat destinatarului ~Care vor fi dispozitiile generale aplicabile actelor unilaterale? -art. 1325- daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator actelor unilaterale. Este vorba despre dispozitiile prin care se reglementeaza conditiile generale de valabilitate ale contractelor, viciile de consimtamant, nulitatea, etc. ~Poate actul unilateral sa creeze pentru autorul sau un drept conferindu-I calitatea de creditor care poate sa creeze pentru destinatar o obligatie conferindu-I calitatea de debitor? -NU deoarece persoana nu poate fi obligata in dreptul civil, numai in masura in care-si da acordul ~Poate actul unilateral sa modifice sau sa stinga un drept al destinatarului? -DA, in conditiile in care din lege rezulta o astfel de indreptatire pentru autorul actului unilateral.

-drepturile potestative se exercita de regula prin acte unilaterale(Prin drept potestativ se nelege acel drept care confer titularului lui prerogative ce const n recrearea, modificarea sau stingerea unei situaii juridice preexistente prin intermediul unui act juridic unilateral) -potrivit art. 1328 actele unilaterale prin care se modifica ori se sting drepturi ale destinatarului sunt supuse comunicarii catre acesta la fel cum sunt supuse comunicarii si actele unilaterale care prin natura lor fac necesara informarea destinatarului; potrivit alin. 3 actul unilateral supus comunicarii produce efecte din momentul in care comunicarea ajunge la destinatar chiar daca acesta nu a luat cunostiinta de ea din motive ce nu-i sunt imputabile ~Este in masura actul unilateral sa creeze un drept pentru beneficiar si sa-i confere calitatea de creditor in acelasi timp sa creeze o obligatie pentru autorul actului conferindu-i calitatea de debitor? -art. 1327- promisiunea unilaterala (angajamentul unilateral) facuta cu intentia de a se obliga independent de acceptare il leaga numai pe autor-> destinatarul autorului poate sa refuze dreptul astfel nascut; alin. 3 : daca autorul a stipulat un termen el este obligat sa-si mentina promisiunea pana la acel termen iar daca nu a stipulat expres un termen, promisiunea se considera a fi facuta pentru o durata corespunzatoare cu natura obligatiei si cu imprejurarile in care a fost asumata ~Este actul unilateral revocabil astfel cum s-a format, aduca prin manifestarea de vointa a autorului sau? -actul unilateral este considerat revocabil doar prin exceptie in cazurile prevazute de lege (testamentul); in rest actele juridice unilaterale sunt socotite irevocabile. De principiu ele trebuie socotite irevocabile fie pana la expirarea termenuli pana la care autorul s-a angajat fie din momentul in care au produs efecte 2. Contractele Reglementarea si principii de aplicare -potrivit art 1167 contractele, in general, se supun la 2 categorii de reguli: 1. toate contractele se supun regulilor generale prevazute de la art 1166->1323 2. contractele se supun regulilor particulare privitoare la anumite contracte (vanzarecumparare, donatie, inchiriere) prevazute fie in N.C.C. fie in legi speciale -principiile esentiale aplicabile incheierii contractelor sunt 2: 1. principiul libertatii contractelor 2. principiul bunei credinte Principiile esentiale aplicabile incheierii contractelor 1. Principiul libertatii de a contracta -prevazut expres in art 1169 si art. 11 unde se dispune: Partile sunt libere sa incheie orice contracte sis a determine continutul acestora in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri -art. 11- nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri -acest principiu a fost prevazut si de V.C.C. 2. Principiul bunei credinte -conform art. 1170 Partile trebuie sa actioneze cu buna credinta atat la negocierea si incheierea contractului cat si pe tot timpul executarii sale. Ele nu pot inlatura sau limita aceasta obligatie Definitia contractului -art 1166- Contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de constitui, modifica sau stinge un raport juridic

OBSERVATII! 1. Frecvent, atat in textele de lege cat si doctrinar/in practica, cuvantul contractfolosit cu cuvantul conventie, ca atare, in doctrina anterioara N.C.C. s-a ridicat problema daca aceste notiuni sunt sinonime. In general au fost privite ca sinonime si probabil la fel vor fi privite si in conditiile N.C.C. -este insa de observant ca pe de o parte CONTRACTUL este un act ESENTIALMENTE PATRIMONIAL. Pe de alta parte, N.C.C. face ca si relatiile de families a fie de domeniul dreptului civil iar in aceste relatii frecvent apar intelegeri sau acorduri fara continut patrimonial despre care nu se poate spune ca sunt contracte, dar nici nu se poate nega ca sunt conventi. Spre pilda, potrivit legii, numele copilului din afara casatoriei se stabileste prin acordul parintilor(intelegerea partilor) -frecvent, (mai cu seama in mediile de afaceri) pentru a desemna contractile se foloseste notiunea de TRANZACTII. In realitate, tranzactia este un contract special reglementat de N.C.C. si caracterizat prin faptul ca partile incheie un astfel de contract pentru a preveni sau stinge un litigiu/un process; contracte incheiate cu consumatorii, contracte administrative, contracte de munca -doctrinar, cat si in vorba curenta se folosesc notiunile de ANTECONTRACT SAU PROMISIUNE DE A CONTRACTA, N.C.C. avand si o reglementare proprie a promisiunii de a contracta la art. 1279. Acest antecontract este practic tot un contract prin care partile se obliga ca in viitor sa perfecteze un contract al carui continut este prestabilit prin prevederile antecontractului. Spre pilda, daca un contract de vanzare presupune formalitati prealabile si incheierea sa in forma autentica partile se pot oblige printr-un inscris SUB SEMNATURA PRIVATA sa faca demersurile necesare pentru obtinerea autorizarilor, avizelor, etc. sis a se prezinte la notar pentru autentificare la data stabilita. 2.art. 1266 care defineste contractual vorbeste despre 2 sau mai multe persoane intre care se realizeaza acordul de vointa. Aceste persoane sunt practice partile actului juridic, respective acelea care pe de o parte isi manifesta vointa la incheierea actului, pe de alta parte in patrimoniul carora se produc efectele actului juridic(contractul) -uneori, o parte=mai multe persoane; de pilda coproprietarii care consimt la vanzarea bunului comun pot fi priviti ca o singura parte->vanzatorul. Apoi, nu orice parte care consimte la incheierea contractului sau participa la incheierea acestuia devine parte a lui: nu devine parte reprezentantul conventional-mandatarul si nici reprezentantul legal desi contractual se incheie prin consimtamantul lor -doctrinar, se face diferenta dintre partile originare si survenite: -Partile originare-intre care se incheie contractual -Partile survenite-reprezentantii de persoane care in conditiile legii, pe parcursul executarii contractului se substituie celor dintai. De pilda daca una dintre partile originare decedeaza pe parcursul executarii contractului, drepturile si obligatiile sale se vor transmite catre mostenitorii care vor lua locul partilor 3.Contractul nu a fost si nu este in exclusivitate un act juridic civil. Aceasta deoarece in conditiile reglementarii V.C.C. alaturi de contractele civile existau si contracte comerciale incheiate de profesionisti comerciali. Potrivit N.C.C. si acestea din urma sunt tot acte civile dar raman sip e mai departe ca fiind contracte distincte avand alta natura decat civila 4. Contractul este o notiune generic ce cuprinde o serie intreaga de varietati de contracte cum ar fi: vanzarea-cumpararea, locatiunea, donatia, denumite la randul lor, generic, CONTRACTE SPECIALE -in ciuda varietatii lor, contractele sunt succesibile de a fi grupate in anumite categorii supuse unui regim juridic unitar. In unele din aceste categorii pot fi incluse si actele unilaterale CLASIFICARE

1. Acte juridice numite- sunt acelea care au o reglementare proprie de cele mai multe ori cu caracter supletiv si o denumire legala proprie: vanzarea, donatia, locatiunea Acte juridice nenumte- acelea care nu au o reglementare proprie, nu au nicio denumire ci sunt rezervele exclusive al vointei partilor Importanta distinctiei!- cat priveste determinarea regulilor aplicabile actelor numite, respective actelor nenumite Actelor numite li se aplica cu precadere reglementarile specifice lor cuprinse fie in N.C.C. fie in legi special, reglementari care se completeaza cu regulile generale cuprinse in capitolul din N.C.C. consacrat contractelor (art. 1166-1323) Actelor nenumite li se aplica cu precadere dispozitiile generale in material contractelor cuprinse in capitolul mentionat si daca acestea nu sunt indestulatoare se aplica regulile special privitoare la contractul respectiv, actul cu care seamana cel mai mult 2. Acte juridice principale- acelea care au o existenta de sine statatoare, neconditionata de existenta vreunui alt act juridic Acte juridice accesorii- acelea care nu au nicio existenta de sine statatoare, nicio utilitate proprie, intrucat pe de o parte ele nu pot exista decat in masura in care exista un alt act si prezinta utilitate doar pentru acest act -spre pilda, un contract de imprumut al unei sume de bani este un contract principal, in schimb, contractul prin care se constituie o garantie, o ipoteca, o fideisiune este un contract accesoriu deoarece poate sa existe si prezinta utilitate doar in masura in care exista contractual de imprumut sau un alt contracy al carei executare o garanteaza(fideisiunea=o garantie personala) -prin urmare, este impropriu a spune ca atunci cand 2 acte juridice se succed in timp, cel de-al doilea neputand exista fara cel dintai este inexact sa se considere ca intre cele 2 acte ar exista un raport de la principal la accesoriu primul fiind principal cel de-al doilea accesoriu -spre pilda, daca A vinde lui B un bun apoi B dup ace a devenit proprietar inchiriaza acel bun lu C, nu se poate spune ca contractul incheiat intre B-C este un accesoriu al contractului incheiat intre A-B cu toate ca cel de-al doilea act nu s-ar fi putut incheia valabil in lipsa primului (ambele sunt acte principale)art. 1648, 1649 Utilitatea distinctiei! -actele accesorii nu pot exista fara actul principal -actul accesoriu exista atata timp cat exista actul principal, ceea ce inseamna ca desfintarea actului principal inclusive prin nulitate atrage nulitatea actului accesoriu 3. Acte de conservare, administratie, dispozitie Actul juridic de conservare- acela prin care se urmareste preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil Actul juridic de administrare- acel act juridic civil prin care se urmareste sa se realizeze o normala punere in valoare a unui bun sau patrimoniu Actul juridic de dispozitie- acela care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun ! Distinctia dintre cele 3 categorii de acte prezinta utilitate si in ipoteza in care ele se incheie printr-un reprezentant conventionalmandatar. Aceasta deoarece atunci cand reprezentantul actioneaza in virtutea unui mandate general el poate sa incheie in numele celui reprezentat doar acte de administrare si conservare. Pentru actele de dispozitie este nevoie de un MANDAT SPECIAL in care sa se specifice felul actului, obiectul acestuia si celelalte aspect legate de incheierea actelor 4. Contractele sinalagmatice

-art. 1171-contractele sinalagmatice sunt acelea care din momentu incheierii genereaza pentru parti obligatii reciproce si interdependente. Celelalte contracte sunt unilaterale 5. Contractele unilaterale OBSERVATIE! : contractelor sinalagmatice le este specific faptul ca obligatiile partilor sunt reciproce si interdependente : obligatia vanzatorului de a preda bunul ii corespunde obligatia cumparatorului de a plati pretul 6. Acte juridice cu titlu oneros si gratuity Actul juridic cu titlu oneros- Art. 1172-acela prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj in schimbul obligatiilor asumate -acte commutative-art. 1173- acele acte juridice cu titlu oneros in care,la momentul incheierii lor, existenta drepturilor si obligatiilor partiloe este certa, iar intinderea acestora este determinate sau determinabila(vanzare, locatiune) -actele aleatorii- acele acte juridice cu titlu oneros care, prin natura lor sau prin vointa partilor, ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unuei pierderi, ce depin de un eveniment viitor si incert Actul juridic cu titlu gratuit- acela prin care una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu fara a obtine in schimb vreun avantaj(donatia, comodatul) -actele dezinteresate- acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un beneficiu cuiva fara sa isi micsoreze patrimoniul -liberalitatile- sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatului(legatul) OBSERVATIE! Actele cu titlu gratuit nu pot fi incheiate de catre persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nici prin reprezentantul legal sau, dupa caz, nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului legal 7. Acte juridice constitutive, translative, declarative Actul juridic constitutiv- acela care da nastere unui drept subiectiv civil ce nu a existat anterior(ipoteca) Actul juridic translativ- acela care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv din patrimoniul unei persoane in patrimoniul altei persoane Actul juridic declarative- acela care are ca efecte consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv civil preexistent IMPORTANTA! -actele juridice constitutive si cele translative isi produc efectele pe viitor(ex nunc) iar cele declarative si pentru trecut(ex tunc) -in principiu numai actele constitutive si declarative sunt supuse publicitatii 8. Acte juridice consensuale, solemne si reale Actul juridic consensual- acel act juridic care ia nastere in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a partii sau a partilor, neinsotita de niciun fel de forma Actul juridic solemn- acel act juridic pentru formarea caruia simpla manifestare de vointa nu este suficienta, ci aceasta trebuie sa imbrace o anumita forma prescrisa de lege. Aceasta forma reprezinta o conditie pentru insasi valabilitatea actului juridic respectiv (testamentul, donatia) Actul juridic real- acela care nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului (imprumutul) 9. Contracte incheiate in considerarea persoanei(identitatii sau calitatii celeilalte parti) Distinctia este importanta deoarece eroarea asupra persoanei cu care se contracteaza viciaza consimtamantul doar in cazul ultimei categorii CONDITIILE ESENTIALE PENTRU VALIDITATEA CONTRACTULUI -Art. 1179 prevede 4 conditii esentiale:

1. Capacitatea de a contracta 2. Consimtamantul partilor 3. Un obiect determinat si licit 4. O cauza licita si morala -acestea sunt conditiile esentiale si generale a contractelor si actelor juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale -se apreciaza ca in cazul actelor solemne se mai adauga forma prevazuta de lege pentru valabilitatea actului 1. Capacitatea de a contracta -art. 1180-poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si nici oprita sa incheie anumite contracte -art. 1181-regulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate in principal in cartea I N.C.C. respective in acele texte prin care se reglementeaza capacitatea de exercitiu -din cele doua dispozitii regula este capacitatea; exceptia este incapacitatea sic a atare, asemenea oricarei exceptii, ea trebuie sa fie prevazuta expres de lege -in cazul exceptiilor putem distinge pe de o parte categoria de persoane declarate incapabile de catre lege si apoi categoria persoanelor oprite sa incheie anumite contrace Exceptii: 1.se refera la incapacitatea generala a minorilor si a interzisilor cu precizarea ca minorii care au implinit 14 ani au totusi capacitate restransa 2. anumite persoane opritecuprinde persoane capabile care datorita unei calitati a lor sunt oprite atata vreme cat au aceasta calitate sa incheie o seama de acte juridice atat personal cat si prin reprezentanti: art. 1653 alin 1, 990 alin 1 2. Un obiect determinat licit OBSERVATII: Legiuitorul reglementeaza in acelasi paragraf 2 chestiuni distincte: 1. obiectul contractului 2. obiectul obligatiei 1. Obiectul contractului -art. 1225 alin. 1- obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica precum vanzarea, locatiunea, imprumutul, convenita de parti astfel cum aceasta reiese din ansamblul si obligatiile contractuale -astfel conceput, obiectul este util in situatia in care se pune problema calificarii unui contract care fie a fost denumit gresit de catre parti fie a fost denumit generic -daca din continutul contractului rezulta ca acestea au intentionat sa realizeze o operatiune juridica care are caracteristicile vanzarii respectiv un contract va fi calificat ca fiind unul de V-C si I se vor aplica reglementarile corespuzatoare -acelasi articol in alin. 2 precizeaza 2 cerinte ale obiectului contractului a caror neindeplinire atrage nevalabilitatea acestuia: obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit sub sanctiunea nulitatii absolute; alin. 3- obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contravene ordinii publice ori bunelor moravuri 2. Obiectul obligatiei -in intelesul acesteia de raport juridic ce are in continutul sau drept de creanta -art. 1226-obiectul obligatiei=prestatia la care se angajeaza debitorul -alin. 2- sub sanctiunea nulitatii absolute obiectul trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si licit OBSERVATII!

1. spre deosebire de obiectul contractului care trebuie sa fie determinat, obiectul obligatiei poate sa fie si numai determinabiladica este suficient ca partile sa prevada elementele necesare pentru determinarea sa in viitor respective inaint de executarea prestatiei 2. desi nu se spune expres, se subintelege ca obiectul obligatiei trebuie sa fie posibil atat material cat si juridic. In ceea ce priveste imposibilitatea materiala, trebuie observant ca poate sa atraga nevalabilitatea contractului doar o imposibilitate absoluta de realizare a obiectului si aceasta deoarece in cazul unei imposibilitati relative si temporare care priveste doar pe una dintre parti contractul este valabil->art. 1227 : contractul este valabil chiar daca la momentul incheierii sale una dintre parti se afla in imposibilitate de a-si executa obligatia afara de cazul in care prin lege se prevede altfel -pe de alta parte, in mod frecvent prestatiile partilor privesc bunuri corporale si necorporale. Asa fiind, imposibilitatea juridica a prestatiei poate fi retinuta in cazul in care aceasta priveste bunuri ce sunt scoase din circuitul civil, nu pot fi transmise prin contracte civile cum bunurile de proprietate publica -in schimb, nu se poate ridica problema imposibilitatii juridice a prestatiei in cazul bunurilor viitoare cat si in cazul bunurilor care apartin altuia deoarece potrivit art. 1228 in lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta si asupra bunurilor viitoare -art. 1230- daca prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui tert pot face obiectul unei prestatii debitorul fiind obligat sa le procure si sa le transmita creditorului sau, sau dupa caz sa obtina acordul tertului. In cazul neexecutarii obligatiei, debitorul raspunde prejudiciilor cauzate 3. Consimtamantul partilor -prin consimtamant se evoca uneori declaratia de vointa a autorului unui act unilateral sau dupa caz a unei dintre partile contractului -prin consimtamant se evoca inasi acordul de vointe care da nastere contractului-> contractul s-a incheiat prin cons. Partilor -in ambele sensuri, consimtamantul potrivit prevederilor legale care il reglementeaza trebuie sa intruneasca anumite cerinte pentru a duce la incheierea unui act valabil (art. 1204, 1205, 1240) CERINTE: a. trebuie sa fie serios-art. 1204- trebuie sa fie dat sau exprimat cu intentia de a produce efecte juridice (cauza juridica). Aceasta este mentionata in special pentru a deosebi consimtamantul de alte exprimari de vointa care nu au valoare juridica. Asa sunt de exemplu angajamentele asumate din amabilitate; angajamentele afectate de o conditie suspensiva pur potestativa carei realizare tine de vointa celui ce se oblige (iti voi da daca ma voi decide); manifestarile de vointa exprimate cu ocazia unor ceremonii; declaratiile politice b. sa provina de la o persoana cu discernamant -art. 1205-este anulabil (nulitate relativa) contractul incheiat de o persoana care la momentul incheierii acestuia se afla fie si numai vremelnic intr-o stare care o punea in neputinta de a-si da seama de urmarile faptelor sale -discernamantul nu se confunda cu capacitatea. Capacitatea este o conditie de valabilitate distincta de actul juridic, discernamantul este doar o cerinta de valabilitate a consimtamantului care este o conditie de valabilitate a actului juridic -discernamantul respectiv lipsa lui sunt stari de fapt. Capacitatea si lipsa ei sunt stari de drept. -lipsa discernamantului in material actelor juridice prezinta interes doar in cazul persoanelor capabile fiindca actele incapabililor sunt nevalabile pe motiv de incapacitate -lipsa discernamantului poate fi invocate de catre cel lipsit de discernamant ori de catre mostenitorii sai si trebuie dovedita de cel care o invoca, mai exact acesta trebuie sa dovedeasca lipsa discernamantului in momentul incheierii contractului. Intrucat o astfel de

dovada este dificil de facut s-a admis daca se va dovedi lipsa discernamantului imediat inainte de incheierea actului si imediat dupa se va putea presupune ca lipsa de discernamant a caracterizat si momentul incheierii actului -art. 1205 alin. 2- legiuitorul a intentionat sa instituie o prezumtie de lipsa a discernamantului atunci cand a dispus ca contractul incheiat de o persoana pusa ulterior sub interdictie poate fi anulat daca la momentul cand actul a fost facut cauzele punerii sub interdictie existau si erau cunoscute c. trebuie exteriorizat intr-o forma care sa faca posibila cunoasterea sa de catre destinatar sau de catre cealalta parte -art. 1240- se pote exprima consimtamantul atat expres cat si tacit -Potrivit art. 1240 alin. 1 vointa de a contracta, altfel spus consimtamantul poate fi exprimat express au in scris iar in cazul contractelor electronice (art 1245) in forma prevazuta de legea speciala: forma electronica -exprimarea tacita a consimtamantului se poate realiza printr-un comportament care potrivit legii,conventiei partilor, practicilor existente intre acestea sau uzantele nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a incheia actul juridic OBSERVATII! 1. Textul nu face referire la valoarea juridica a tacerii, dar se apreciaza ca de regula tacerea nu are valoare de consimtamant. Nu este insa exclus ca prin EXCEPTIE legea sau chiar conventia partilor sa confere tacerii o astfel de semnificatie. Exemplu: daca partile stabilesc prin contract ca o eventuala propunere de modificare a contractului la care cealalta parte nu raspunde intr-un anumit termen este considerata acceptata de catre aceasta. 2. Practic orice contract, orice act juridic are o anumita forma (scrisa, verbala, etc.) cu toata acestea forma actului juridic, a contractului este asociata contractelor/actelor solemne -principiul care carmuieste forma actelor juridice este acela al libertatii formei, respectiv a consensualismului. Potrivit acestora s-ar putea spune ca pentru un act juridic ca regula este buna orice forma. Insa se poate observa ca uneori complementarea consensualismului, alteori opus consensualismului se situeaza formalismul actelor juridice, iar in cadrul acestuia putem face distinctive intre forma actelor juridice si formalitati specifice actelor juridice. FORMA ACTELOR JURIDICE: in cadrul careia putem distinge: forma AD PROBATIONEM si forma AD VALIDITATEM A.FORMA AD PROBATIONEM -prima dintre ele ad probationemexpresie a formalismului probatoriu si evoca faptul ca actul juridic trebuie incheiat in forma unui inscris authentic sau sub forma unui inscris sub semnatura privata pentru a preconstitui astfel un mijloc de proba prin care oricare dintre parti in ipoteza in special a unui litigiu, sa-si poata dovedi pretentile. Ex: art. 2044 dispune cat priveste contractul de commission ca acesta trebuie incheiat la alegerea partilor printr-un inscris atuentic sau sub semnatura privata, aceasta forma fiind necesara pentru dovada contractului Art 2078 are o dispozitie identica pentru contractul de agentie CONSECINTE ce deriva din aceasta forma: -actul juridic este valabil chiar daca inscrisul doveditor nu a fost intocmit -actul juridic este valabil chiar daca inscrisul doveditor este nul datorita neindeplinirii unor cerinte de valabilitate specifice lui : inscrisurile sub semnatura privata prin care se constata cu scop de dovada contractul sinalagmatice trebuie intocmite in atatea exemplare originare cate parti exista, fiecare exemplar urmarind sa poarte mentiune despre numarul originalelor intocmite. Nerespectarea acestei cerinte atrage NULITATEA RELATIVA a inscrisului fara sa afecteze valabilitatea actului juridic, a contractului

-in ipoteza in care inscrisul nu s-a intocmit, ori nu este valabil insa partile sunt de buna credinta si isi executa voluntary obligatiile nu se ridica nicio problema juridica. Daca partile nu sunt de buna credinta intre ele se iveste un proces. consecinta lipsei inscrisului doveditor consta in aceea ca cel interesat nu va putea sa dovedeasca pretentiile, in consecinta nu va avea sorti de izbanda in proces decat daca cealalta parte va recunoaste existenta actului si eventuala pretentie a celeilalte parti. Daca inscrisul este anulabil atunci el va fi un inceput de dovad scrisa care se va complete cu martori B. FORMA AD VALIDITATEM -expresie a formalismului substantial, este specifica actelor juridice solemne, iar in contracte respective in actele unilaterale cu caracter patrimonial, aceasta forma se concretizeaza prin incheierea actului juridic, uneori doar prin inscris authentic, alteori fie prin inscris authentic, fie prin inscris sub semnatura privata ASTFEL- donatia se poate incheia valavil doar prin inscris authentic -testamentul se poate intocmi valabil fie prin forma autentica notariala, fie prin inscris sub semnatura privata, caz in care se numeste OLOGRAF -contractul de fideiusune art 2282 si contractul ipoteca mobiliara art 2378 se pot incheia valabil, desi sunt contracte solemne, fie prin inscris authentic fie prin inscris sub semnatura privata CONCLUZIE: -forma solemna nu se rezuma si nu se reduce la forma autentica, ea se poate realiza si prin inscris su semnatura privata -forma autentica nu se rezula la inscrisul authentic notarial intrucat sunt inscrisuri autentice si actele de stare civila, hotararile judecatoresti si altele CONSECINTE SPECIFICE FORMEI SOLEMNE -aceasta forma este prevazuta expres de lege, care fie dispune ca o anumita forma a actului este ceruta pentru valabilitatea lui, fie prevede ca actul trebuie incheiat intr-o anumita forma, iar nerespectarea acesteia se sanctioneaza cu NULITATE ABSOLUTA: -mai intai intotdeauna nerespectarea formei ad validitatem se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului -partile prin acordul lor nu pot sa ridice forma actului juridic la rangul de conditie de valabilitate. Ca atare daca ele urmeaza sa incheie un contract si in prealabil convin ca acesta sa se incheie prin inscris autentic, dar ulteorior il incheie nesocotind aceasta intelegere prin inscris sub semnatura privata acel contract va fi valabil art. 1242 alin. 2 - de regula forma ad validitatem exclude consimtamantul tacit -atunci cand un act solemn urmeaza sa se incheie prin mandatar/reprezentant conventional procura ce se da mandatarului trebuie sa aiba aceeasi forma ca si actul pe care acesta urmeaza sa-l incheie -actele care trebuie incheiate in forma solemna pot fi modificate sir evocate tot numai cu respectarea aceleiasi forme OBSERVATII! 1. Uneori legea permite ca un anumit act care se face doar in forma autentica sa poata fi revocat prin inscris sub semnatura privata. Art. 114 alin 1,3 desemnarea si revocarea tutorelui 2. Uneori legea prevede alternativ pentru un anumit act juridic forma solemna sau inscrisul sub semnatura privata, ele avand valoare egala. De aceea s-a admis ca spre pilda un testament autentic poate fi revocat printr-un alt testament intocmit ulterior in forma olografa -mai nou, codul civil prevede alternativ cele 2 forme si pentru unele contracte cum ar fi: fideiusiunea si ipoteca mobiliara. Ca atare, pentru identitate de ratiune Solutia expusa in legatura cu testamentul pare si fie valabila si pentru aceste contracte

FORMALITATILE CONTRACTUALE -sunt diferite proceduri care sunt fie anterioare/concomitente/ulterioare contractului sau actului juridic si au menirea de a conferi acestuia deplina eficacitate A. Formalitatile de abilitare = autorizari civile/administrative/judiciare de a caror indeplinire este legata insasi valabilitatea actului/contractului. Acestea nu tin insa de solemnitatea actului sic a atare neresepectarea lor nu se sanctioneaza cu nulitatea absoluta ci cu nulitatea relativa. Ex: cazul incuvintarii si autorizarii prealabile a actelor pe care le incheie minorul cu capacitate restransa B. Formalitatile de publicitate= sunt procedure ulterioare incheierii actului juridic menite sa realizeze publicitatea respectivului act si opozabilitatea acestuia fata de terti, care atunci cand nu sunt indeplinite formalitatile respective sunt indreptatiti sa ignore actul respective TERTII- notiunea are dublu inteles: -au calitate de terti toate persoanele care nu sunt parti-.inteles fara utilitate -in al doilea inteles->terti interesati->persoane care nu au calitate de parti dar care invoca si sunt indreptatiti sa invoce drepturi concurente cu drepturile partilor. Ex: daca proprietarul unui apartament incheie un contract de inchiriere cu privire la acel apartament iar apoi il vinde, chiriasul si cumparatorul nu sunt evident parti, dar sunt terti specifici, respective chiriasul fata de contractul de vanzare iar cumparatorul fata de contractul de inchiriere -formalitatile de opozabilitate/publicitate sunt menite sa rezolve conflictele de drepturi care apar intre parti si terti. In principiu aceste formalitati se realizeaza prin inscrierea drepturilor reale in cartea funciara->prin inscrierea garantiilor reale si a cesiunilor de creanta in arhica electronica de garantii mobiliare, iar cat priveste dreptul de proprietate asupra bunurilor mobie individual determinate prin faptul posesiei VICIILE DE CONSIMTAMANT: -EROARE -DOLUL -VIOLENTA -LEZIUNEA 1. EROAREA -eroarea in general este o falsa reprezentare a unei realitati. In actul juridic eroarea este o falsa reprezentare pe care una dintre parti/ambele parti o au cu privire la un element sau aspect al actului juridic TIPURI I. Eroare de fapt- care priveste imprejurari de fapt legate de incheierea actului juridic Eroare de drept- care priveste existenta sau continutul unei norme juridice conexa sau legata de incheierea unui act juridic II. Eroarea esentiala- potrivit art. 1207 alin. 2 pct. 1 eroarea este esentiala cand: poarta asupra obiectului contractului. Avand in vedere ca obiectul contractului il constituie operatiunea juridica o astfel de eroare poate sa apara in situatia in care una dintre parti spre pilda vrea sa vanda iar cealalta intentioneaza sa incheie o locatiune sau crede ca i se doneaza bunul -poarta asupra naturii contractului, care la prima vedere pare a fi identica cu obiectul contractului. Practic insa dispozitia poate gasi aplicare in cazul contractelor care au dubla natura adica pot fi si cu titlu gratuit si oneros. Spre pilda imprumutul fara dobanda>titlu gratuit iar imprumutul cu dobanda este cu titlu oneros fara a fi sinalagmatice. Ca atare daca una dintre parti vrea sa acorde un imprumut cu dobanda iar cealalta crede ca I se da un imprumut fara dobanda poate fi vorba despre eroare asupra naturii contractului Eroarea neesentiala

Eroarea esentiala 1. Cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei intrucat obiectul prestatiei il constituie bunul inseamna ca n0am putea fi in prezenta unei astfel de erori atunci cand la incheierea contractului o parte are in vedere un bun iar celalalt alt bun 2. Atunci cand eroarea poarta asupra unei calitati a obiectului prestatiei respective a bunului sa asupra unei alte imprejurai considerate esentiale de catre parti in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat OBSERVATII! -legea face referire la acele calitati sau insusiri ale bunului care sunt esentiale pentr fapta aflata in eroare, ca atare calitatile dispuse nu se rezuma la material din care este alcatuit bunul respective -in acest caz spre deosebire de cazurile precedente eroarea va fi socotita esentiala doar in masura in care se va constata ca a fost determinata pentru incheierea actului juridic, ceea ce rezulta din faptul ca in finalul textului se precizeaza ca respectivul contract nu s-ar fi incheiat daca partea nu ar fi fost in eroare asupra acelei calitati a bunului -art. 1207 pct 3- cand eroarea poarta asupra identitatii fizice a persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat -in primul ranf o astfel de eroare poate fi retinuta doar in actele juridice incheiate in considerarea persoanei numite, intuit personae. Aceasta eroare trebuie sa fie determinata -eroarea poate fi esentiala cand poarta in cond. Priv. de art. 1210 asupra calculului si asupra declaratiei de vointa ori a transmiterii acesteia -atunci cand priveste o norma juridica determinata potrivit vointei partilor pentru incheierea contractului este vorba despre eroarea de drept. -asa numita eroare de drept priveste mai degraba o seama de drepturi si obligatii ale partilor care decurg dintr-o norma juridica aflata in conexiune cu actul respective, norma care in realitate nu exista sau al carei continut este inteles gresit de catre parti -prin urmare partile nu se afla in eroare de drept atunci cand spre pilda trebuie un contract/act juridic nestiind ca exista o dispozitie legala care interzice incheierea contractului respective. In schimb asa cum s-a precizat in doctrina se poate considera ca exista o eroare de drept atunci cand o persoana instraineaza un bun mostenit crezand ca a dobandit asupra acestuia doar ruda propr. Si acesta in considerarea faptului ca respectiva persoana a trait cu convingerea ca exista o reglementare care ofera altei persoane un drept de uzufruct asupra acelui bun reglementare care in realitate nu mai exista. -tot astfel s-a apreciat ca se afla intr-o eroare de drept vanzatorul care dintr-un grup de posibili cumparatori a dorit sa contractexe cu aceia despre ccare credea ca potrivit unei reglementari care nu mai exista, are un drept de prioritate. Eroarea neesentiala- priveste alte elemente sau aspect decat cele prezentate. Asa de exemplu art. 1207 alin. 4- eroarea care priveste simplele motive ale contractului nu este esntiala cu exceptia cazului in care prin vointa partilor asemenea motive au fost considerate hotaratoare CONSECINTELE ERORII: 1.o sanctiune 2. un remediu 1. Sanctiunea este nulitatea relativa a contractului incheiat ca urmare a erorii in care s-a aflat una dintre parti sau chiar ambele parti contractante. Dreptul de a invoca nulitatea este recunoscut doar partii in eroare. Actiunea in anulare poate fi admisa daca se indeplinesc urmatoarele conditi: a. eroarea sa faca parte din tipurile de erori esentiale prevazute de art. 1207 si in cazurile expres prevazute sa fie si determinata

b. potrivit art. 1207 alin. 1- eroarea in care se afla una dintre parti trebuia dupa imprejurari ori sa fie cunoscuta ori sa fi putut fi cunoscuta de cealalta parte. Doctrinar s-a apreciat si se apreciaza ca aceasta dorinta este specifica doar contractelor cu titlu oneros. c. eroarea trebuie sa fie scuzabila d.p.d.v. al celui ce o invoca. Art. 1208- contractul nu poate fi anulat daca faptul asupra caruia s-a purtat eroarea putea fi dupa imprejurari cunoscut du diligente rezonabile. Alin 2- eroarea de drept nu poate fi invocate, este nescuzabila, in cazul dispozitiilor locale accesibile si previzibile d. eroarea, respectiv riscul de eroare nu trebuie sa fi fost asumat de catre cel care invoca eroarea. Art. 1212- eroarea trebuie invocate cu buna credinta 2. Remediul consta in adaptarea contractului -art. 1213- daca cealalta parte declara ca doreste sa execute ori executa contractul asa cum acesta a fost inteles de partea indreptatita sa invoce nulitatea relativa, contractul se considera ca a fost incheiat asa cum l-a inteles partea aflata in eroare. Alin. 2- procedura adaptarii. Alin. 3- in urma adaptarii, dreptului la actiune in anulare se stinge. *adaptarea contractului nu poate fi confundata cu confirmarea acestuia -adaptarea- se face la initiative partii care nu se afla in eroare - confirmarea se face de catre partea aflata in eroare si indreptatia sa invoce nulitatea -adaptarea stine dreptul la actiunea in anulare, confirmarea este practice o renuntare la acest drept II. DOLUL -art. 1214- o eroare provocata unei dintre parti, fie de catre manoperele frauduloase a celeilalte parti, fie de faptul ca aceasta din urma a omis in mod fraudulos sa o informeze pe cea dintai asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa I le comunice. OBSERVATII! 1. din punct de vedere al modului in care se realizeaza manopera dolosiva se pot distinge 2 tipuri de dol: a. dolul activ/conosiv- se realizeaza printr-o actiune a celeilalte parti de regula b. dolul pasiv/omisiv- caracterizat prin manoperele dolosive- se realizeaza printr-o inactiune a celeilalte parti 2. ceea ce viciaza consimtamantul in cazul dolului este in cele din urma o eroare, o falsa reprezentare a realitati, asa fiind se ridica problema de a stii de ce eroarea si dolul apar/sunt reglementate ca doua vicii de consimtamant distincte -in cazul erorii viciul de consimtamant este necesar pentru a determina anularea actului, eroarea sa fie una esentiala -in cazul dolului eroarea provocata celeilalte parti viciaza consimtamantul si indreptateste la anularea actului juridic chiar daca nu este o eroarea esentiala -in cazul erorii se poate proceda la anularea contractului si la adaptarea acestuia -in cazul dolului partea aflata in eroare poate sa ceara atat anularea actului cat si acordarea de despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori poate sa opteze pentru mentinerea contractului si acordarea de despagubiri si aceasta deoarece dolul este o fapta ilicita care atunci cand provoaca un prejudiciu provoaca la despagubiri CONDTIIILE DOLULUI 1. Apreciate colectiv manoperele dolosive trebuie sa aiba o anumita calitate, ca urmare o simpla exagerare a calitatii bunului vandut nu constituie un dol. 2. Apreciate subiectiv, d.p.d.v. al partii inselate, aceste manopere trebuie sa fie de natura sa-I provoace acestuia I eroare care fie o determina sa consimta la incheierea contractului die o determina sa il incheie din alte conditii sau altfel decat l-ar fi incheiat in lipsa acestei erori

3. Manoperele dolosive, active sau passive trebuie facute cu intentia de a induce in eroare cealalta parte. Ca atare o inducer in eroare ocazionala, intamplatoare si far area intentie a celeilalte parti nu constituie dol. 4. Manoperele dolosive trebuie sa provina de la cealalta parte ori de la reprezentantul, prepusul ori garantul afacerilor celorlalte parti. In cazul in care dolul provine de la un tert acesta viciaza consimtamantul care poate sa atraga anularea contractului doar daca cealalta parte a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca existenta bunului. CONSECINTELE DOLULUI 1. Victima dolului poate cere anularea actului juridic. Totodata ea poate sa ceara si despagubiri pentru prejudiciul cauzat ca urmare a savarsirii manoperelor dolosive. 2. Victima dolului poate sa opteze pentru mentinerea contractului solicitand doar reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor interese la care ar fi fost indreptatita-art. 1275 3. Atunci cand autorul dolului este un tert strain de cealalta parte contractuanta, victima nu poate cere anularea contractului dar se poate indrepta impotriva tertului cu o actiune in despagubire, desigur daca dovedeste un prejudiciu 3. VIOLENTA -violenta este teama justificata indusa uneia dintre parti de catre cealalta parte de regula prin amenintarea cu un pericol grav si iminent, teama care determina partea amenintata sa consimta la incheierea contractului OBSERVATII! - ceea ce viciaza consimtamantul nu este violenta in sine mai ales in intelesul de constrangere fizica, ci teama cu care aceasta o provoaca celeilalte parti. Ca atare exista violenta ca viciu de consimtamant si atunci cand una dintre parti regaseste acte de constrangere fizica si atunci cand una dintre parti se rezuma doar la a ameninta cu savarsirea unor astfel de acte. CONDITIILE VIOLENTEI 1. Teama -trebuie sa fie serioasa, sau justificata d.p.d.v. al partii justificate ceea ce se apreciaza potrivit art. 1216 alin. 4- ceea ce se apreciaza subiectiv, tinand seama de varsta, starea sociala si de orice imprejurare care a putut influenta starea celui amenintat la momentul incheierii contractului -pe de alta parte, art. 1219 temerea reverentiala, adica simpla temere izvorata din respectul datorat altei persoane fara a fi fost o amenintare nu atrage anularea cocntractului (nu viciaza consimtamantul) 2. Amenintarea -trebuie sa fie nejustificata sa nu constea in exercitiul unui drept Art. 1217- atunci cand temerea este insuflata prin amenintarea cu exercitiul unui drept ea viciaza consimtamantul doar daca a fost facuta cu scopul de a obtine avantaje nejustificate -ea provine de regula de la cealalta parte -potrivit N.C.C. violenta atrage nulitatea contractului si atunci cand a fost exercitata de un tert insa numai daca cealalta parte cunostea sau ar fi trebuit sa cunoasca violenta savarsita de un tert -N.C.C. si contractul incheiat de o parte aflata in stare de necessitate poate fi anulat numai daca se dovedeste ca cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare 3. Pericolul -trebuie sa fie grav si imminent sis a priveasca persoana amenintata, bunurile acesteia ori o alta persoana apropiata celeilalte parti. CONSECINTELE VIOLENTEI 1. Victima poate sa introduca o actiune in anularea actului juridic si despagubiri

2. art. 1257- victim violentei poate sa opteze pentru mentinerea contractului solicitand reducerea prestatiei sale cu valoaraea despagubirilor la care a fost indreptatita 3. Atunci cand autorul este un tert, complet strain de cealalta parte nu se poate cere anularea dar se pot cere despagubiri 4. LEZIUNEA -in general leziunea in contract evoca paguba pe care o sufera una dintre partile unui contract oneros si cumutativ paguba care este cauzata de disproportia vadita dintre prestatiile celor doua parti care exista la momentul incheierii contractului -art. 1224- nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii si alaturi de acestea contractele de tranzactie precum si alte contracte expres prevazute de lege -spre deosebire de reglementarea anterioara care limita domeniul de aplicare al leziunii la contractele incheiate de minorii cu capacitate restransa fara incuvintarea prealabila a ocrotitorului legal, N.C.C. face aplicabila leziunea atat in contractele incheiate de catre minori cat si in contractele incheiate de majori -in cazul minorilor-art. 1221 alin. 3- leziunea poate exista si atunci cand minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor -textul necesita precizarea ca el poate gasi aplicare indeosebi in cazul actelor de administrare oneroase si commutative pe care minorul le incheie fara incuviintarea ocrotitorului legal asa cum rezulta si din art. 41 alin 3 -in cazul majorilor art. 1221- exista leziune atunci cand una dintre parti profitand starea de nevoie de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostiinte a celeilalte parti stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare la data incheierii contractului decat valoarea propriei prestatii -prin urmare disproportia dintre prestatii nu este suficienta pentru a constata existenta leziunii. Pentru aceasta este nevoie sa se dovedeasca faptul ca una dintre parti a explorat starea de nevoie ori lipsa de experienta si cunostiinte a acestuia, impunandu-I un contract CONSECINTELE LEZIUNII 1. Sanctiunea -nulitatea relativa a contractelor care poate fi ceruta de catre partea al carei consimtamant a fost viciat cu precizarea ca in cazul persoanelor capabile actul in anulare este admisibil numai daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea la momentul incheieri contractului, prestatia promise sau executata de partea lezata -disproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare 2. Remediul -mentinerea contractului fie la intiativa partii lezate fie la initiativa celeilalte parti -in prima situatie victim leziunii va renunta la cererea anularii contractului optand pentru mentinerea acestuia cu reducerea obligatiilor sale corespunzator daunelor interese la care a fost indreptatita -in a2a situatie autorul leziuni ofera o reducere a propriei creante sau dupa caz o majorare a propriei obligatii. Ca atare instanta poate sa mentina contractul CAUZA-manual NULITATEA ACTULUI JURIDIC -spre deosebire de reglementarea anterioara, N.C.C. consacra o sectiune art. 1246-1265 la acestea trebuie adaugate cele cuprinse in art. 1635-1649 . dispozitii care reglementeaza la modul general problema restituirii prestatilor, problema care se poate ridica si in cazul in care

-este susceptibila de 2 acceptiuni, deoarece ea poate fi examinata atat de sanctiune civila cat si de cauza de ineficacitate a actului juridic civil 1. Nulitatea esre sanctiunea aplicata actului juridic incheiat cu incalcarea unor conditii prevazute imperative de lege pentru incheierea sa valabila -este vorba atat de conditiile generale cat si de cele speciale prevazute de lege pentru anumite acte juridice 2. Nulitatea este o cauza de ineficacitate deoarece ea are ca rezultat desfiintarea actului juridic in parti sau in tot precum si efectelor actului juridic care s-au produs sau urmeaza sa se produca Sanctiunea civila 1. Desi este reglementata de lege in material contractelor, nulitatea este o sanctiune si o cauza de ineficacitate generala aplicabila tuturor actelor juridice -N.C.C. a extins aplicarea sanctiunii nulitatii la persoane juridice nereglementar infiintate 2. Cauzele nulitatii sunt intotdeauna concomitente cu incheierea actului juridic de regula nu poate fi vorba despre nulitate atunci cand sunt nesocotite cerinte legale ce trebuiesc indeplinite ulterior incheierii actului juridic -art. 780- reglementarea nulitatii contractelor de fiducie pentru neinregistrarea acestuia ulterior incheierii sale la organul fiscal competent 3. Cauzele nulitatii au un caracter legalart. 1246 prin acordul partilor nu pot fi instituite si nici suprimate cauze de nulitate. Orice conventie sau cauza neclara este considerata nescrisa. -de regula nulitatea are un caracter judiciar, adica se pronunta sau se dispune de instantade judecata OBSERVATII! Art. 1246 alin. 3- nulitatea contractelor poate fi constata sau declarata amiabil, adica in acordul partilor daca prin lege nu se prevede altfel -in cazul in care legea declara o anumita conventie sau clauza ca fiind nescrisa avem de a face practic cu o nulitate ce opereaza de drept in temeiul legii pe care instanta doar o constata nu o dispune -intotdeauna cauzele nulitatii exista la incheierea actelor -nu poate fi declarant nul un act incheiat valabil *exceptie- contractul de fiducie ALTE CAUZE DE INEFICACITATE 1.Rezolutiunea -consta in desfiintarea contractului la cererea creditorului pe motiv ca debtorul in mod culpabil nu si-a executat obligatile ce-I revin OBSERVATII! 1. spre deosebire de nulitate care este o cauza de ineficacitate aplicabila si actelor unilaterale, rezolutiunea este specifica contractelor -potrivit V.C.C. rezolutiunea era aplicabila doar contractelor sinalagmatice; N.C.C. a elimnat aceasta limitare, pot fi desfiintate prin rezolutiune si contractele unilaterale. 2. contractul supus rezolutiunii intotdeauna se incheie valabil, creditorul in cazul in care debtorul nu-si exercita de buna voie obligatiile poate sa aleaga intre: a cere instantei sa dispuna executarea silita sau rezolutiunea 3. in contractele cu executare instantanee, dintr-o data, rezolutiunea are efecte retroactive, impiedica actul sa mai produca efecte si le desfinteaza pe cele deja produse, ceea ce implica restituirea prestatiilor executate

-in cazul contractelor cu executare succesiva rezolutiunea duce la desfintarea contractului numai pentru viitor- prestatiile effectuate nu mai trebuie restituite sau in masura in care trebuaiu executate si nu au fost ele vor trebui executate 4. cauza rezolutiunii este intotdeauna ulterioara incheierii contractelor si consta in neexecutarea culpabila de catre debitor a obligatiilor contractuale 5. rezolutiunea/rezilierea- caracter judiciar-dispusa de instanta la cererea creditorului; caracter conventional- sa rezulte din conventia partilor iar in conditiile prevazut de N.C.C. rezolutiunea poate sa opereze chiar si numai in baza declaratiei unilaterale a creditorului 2.Inopozabilitatea -actul se incheie valabil insa nu produce efecte fara de terti -printre cauzele de inopozabilitate mai frecvent mentionate sunt: 1.neindeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege 2. depasirea de catre cel ce incheie acte juridice in numele altuia a puterii de reprezentare ori chiar lipsa acestei puteri CONSECINTELE- diferite in functie de cauza ce o determina 1. in cazul nerespectarii formei de publicitate consecinta consta in aceea ca actul in privinta caruia forma de publicitate a fost efectuata chiar daca are data ulterioara este preferat fata de un act anterior in privinta caruia nu s-au facut forme de publicitate Ex: art. 1782-in situatia unor locatiuni successive ale caror perioade se suprapun fie si partial conflictul dintre locatari se rezolva in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara in favoarea locatarului care si-a notat dreptul in carte funciara 2. in cazul in care reprezentantul depaseste puterile de reprezentare actul incheiat in numele celui reprezentat nu-I va fi opozabil acestuiael nu va putea fi obligat sa-l execute. Cel cu care a contractat reprezentantul se va putea intoarce cu o actiune doar impotriva reprezentantului 3. Caducitatea -actul juridic desi valabil incheiat este impiedicat sa produca ori sa mai produca efecte juridice OBSERVATII! 1. De regula cauzele de caducitate sunt straine de vointa partilor 2. In deobste, caducitatea este asociata cu actele unilaterale- privita specifica acestora ex: legatul devine caduc daca legatarul decedeaza inaintea testatorului; oferta de a contracta devine caduca daca este refuzata de destinatar -N.C.C. si doctrina V.C.C.- extend domeniul de aplicare al caducitatii- pot fi afectate de caducitate si contractele -ex: art. 1030- caducitatea donatiilor: donatiile facute viitorilor soti sau unuia dintre ei sub conditita incheierii casatoriei nu produc efecte in cazul in care casatoria nu se incheie -un contract devine caduc atunci cand nu se realizeaza conditia suspensiva de care atarna insusi existenta lui -doctrinar, un contract poate deveni caduc si atunci cand o conditie de valabilitate exista la momentul incheierii dar dispare pe parcursul executarii lui ex: cauza contractului care cel putin contract cu executare succesiva trebuie sa existe pe toata durata contractului CLASIFICARI ALE NULITATII 1. exprese 2. virtuale

1. Nulitatile exprese sunt acelea pe care legea le prevede in mod expres. Ex: art. 1242- esre lovit de nulitate absoluta contractul incheiat in lipsa formei pe care in chip neindoielnic legea o cere pentru incheierea sa valabila 2. Nulitatile virutale- art. 1253- sunt acelea pe care legea nu le prevede in mod expres, dar care se impun implicit datorita faptului ca contractul se incheie cu nesocotirea unei dispozitii legale imperative, care priveste incheierea sa valabila. Ex: art. 12 alin. 2- nimeni nu poate dispune cu titlul gratuit daca este insolvabil- nu se prevede sanctiune, insa in raport de caracterul sau imperativ si continutul sau sanctiunea nu poate fi alta decat nulitatea OBSERVATII! 1. problema nulitatii virtuale se poate pune doar atunci cand se incalca o norma juridica imperativa 2. in cazul in care se incalca o astfel de norma trebuie stabilit daca se impune sanctiune nulitatii sau eventual o alta sanctoune inopozabilitatea 3. daca sanctiunea aplicabila este nulitatea urmeaza sa se decida daca aceasta este absoluta sau relativa- se va face o aplicare a atr 1252 care instituie o prezumtie de nulitate relativa; in cazurile in care natura nulitatii nu este determinata, ori nu reiese in chip neindoielnic din lege contractul este anulabil- sanctionat cu nulitate relativa NULITATI JUDICIARE 1. de drept 2. amiabile - de regula nulitatile cu caracter judiciar datorita faptului ca trebuie dispuse de instanta de judecata ceea ce in cazul nulitatii absolute in textele N.C.C. se evoca prin expresia actiunea in constatare a nulitatii, iar in cazul nulitatii relative actiunea in declararea nulitatii relative 1. Nulitatile de drept- acelea care opereaza direct in temeiul legii instanta urmand doar sa ia act de existenta lor. S-a apreciat ca in reglementarea N.C.C. avem de-a face cu astfel de nulitati doar in situatia in care exista o prevedere legala care dispune ca o anumita conventie sau clauza este considerata nescris 2. Nulitatile amiabile- art. 1246 alin. 3- daca prin lege nu se prevede altfel nulitatea contractului poate fi constata/declarata prin acordul partilor -este aceea care se constata prin acordul partilor nu ceea care se instituie prin acordul partilor. Prin acordul partilor nu pot instituite si nici suprimate cauze de nulitate, orice conventie sau clauza contrara este considerata nescrisa NULITATI TOTALE SI PARTIALE 1. Nulitatea totala- atunci cand desfiinteaza contractului in intregul sau precum si toate efectele acestuia 2. Nulitatea partial- atunci cand desfiinteaza o clauza sau niste clause ale contractului si efectele acestuia lasand sa subziste restul contractului OBSERVATII! 1. este evocata in textele din C.C. fie prin expresia clauza nula, clauza nescrisa -intre cele 2 tipuri de nulitati partiale exista si deosebiri de fond: a. in situtatia clauzelor nescrise suntem in prezenta unei nulitati de drept; clause nule- nulitate judiciara b. art. 1255 alin. 1.- clauzele nule pot atrage nulitatea intregului contract atunci cand prin natura lor sunt esentiala sau daca in lipsa acestora contractul nu s-ar fi incheiat -clazuele nescrise- atrag nulitatea totala a contractului doar atunci cand exista o dispozitie expresa in acest sens art. 1402- conditia imposibila, contrara legii sau bunelor moravuri este considerata nescrisa iar daca este insusi cauza contractului- nulitatea absoluta

c. atat in cazul clauzelor nule cat si relative contractul se va completa in ruma inlaturarii acestor clause cu dispozitii legale aplicabile NULITATI ABSOLUTE SI RELATIVE 1. Nulitatea absoluta in textele codului civil este invocate in deobste contractul este nul:; este o actiune in constatarea nulitatii; nu se confunda cu nulitatea totala 2. Nulitatea relativa- contractul este anulabil; o actiune in anulare; nu se confunda cu nulitati partiale CAUZELE NULITATII ABSOLUTE Nulitatea absoluta este cauzata fie de: 1. nesocotirea unei dispozitii care instiuie expres sanctiunea nulitatii absolute ex: formarea actului juridic ceruta pentru valabilitatea acestuia; cauza ilicita a actului juridic; obiectul ilicit al actului juridic; ce instituie o incapacitate speciala de a contracta menita sa ocroteasca un interes general (art. 1653) 2. nesocotirea cu ocazia incheierii contractului a unei dispozitii legale care ocroteste un interes general, publica chiar daca dispozitia nu instituie expres sanctiunea nulitatii absolute Nulitatea relativa este cauzata fie de: 1. nesocotirea unei dispozitii legale care prevad in mod expres sanctiunea nulitatii relative: la capitolul de exercitiu; la lipsa discernamantului; la viciile de consimtamant; prin care se instituie o incapacitate speciala de a contracta ce apara un interes particular art 1654 2. de incalcarea unei dispozitii legale care apara un iteres particular chiar daca acea dispozitie nu prevede expres sanctiunea nulitatii relative Regimul juridic al nulitatilor- se concretizeaza in urmatoarele 3 aspecte: 1. indreptatirea de a invoca nulitatea- cine? 2. prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea actiunii in nulitate si a exceptiei in nulitate 3. posibilitatea de validare a actului juridic 1. indreptatirea de a invoca nulitatea absoluta se cere a fi invocate mai intai sub aspectul mijloacelor procesuale sau procedural prin care nulitatea poate fi pusa in discutie in fata instantei sub aspectul persoanei indreptatie sa uzeze de aceste mijloace -nulitatea absoluta/ relativa poate fi invocate prin 2 mijloace procedural pe calea unei cereri de chemare in judecata prin care autorul ei solicita instantei sa constate sis a dispuna nulitatea actului juridic iar daca este cazul restituirea prestatiilor executate -exceptia de nulitate pe care persoana indreptatita sa se prevaleze de nulitate o ridica pentru a se apara de regula impotriva unei actiuni prin care I se cere executarea actului sanctionat cu nulitate. Ex: victim unui dol poata sa ceara in mod direct declararea nulitatii relative a actului fara a fi obligata sa procedeze astfel. Atunci cand autorul dolului o actioneaza in instanta cerand instantei sa dispuna execcutarea silita, victim dolului se va putea aparea cerand nulitatea relativa a actului, aratand ca ea nu poate fi obligata sa execute un act juridic anulabilinstanta prin hotararea ce o da nu va dispune anularea actului ci va dispune repsingerea actiunii in executare Persoanele indreptatite in cazul nulitatii absolute -indreptatirea de a invoca nulitatea atat pe cale de actiune cat sip e cale de exceptie revine oricarei persoane interesate justifica un interes legitim legat de constatarea nulitatii Ex: persoane interesate: partile succesorii partilor chiar inainte de deschiderea succesiunii, creditorul partilor

-potrivit N.C.C. instanta de judecata aunci cand solutioneaza o cerere privind executarea unui act juridic si observa ca in speta exista o cauza de nulitate absoluta, este obligat sa invoce din oficiu aceea cauza de nulitate sis a respinga actiunea -nulitatea relativa- nu poate fi invocate din oficiu de catre instanta; poate fi invocate doar de catre partea sau terta persoana al carei interes era ocrotit prin norma juridica incalcata cu ocazia incheierii actului juridic Ex: poate invoca nulitatea relativa acela al carui consimtamant a fost viciat si nu cealalta parte, acela care pretinde ca a fost lipsit de discernamant; tertul al carui interese au fost protejate dar nu si partile contractante; cel lipsit de capacitate dar nu si persoana capabila cu care acesta contracteaza -actiunea/exceptia de anulare o pot invoca si reprezentantii sau ocrotitorii legali, in schimb instanta de tutela atunci cand actul incapabilului se incheie fara autorizarea ei va sesiza procurorul in vederea promovarii actiunii in anulare; cei lipsiti de capacitate deplina de exercitiu pot invoca personal si singuri nulitatea relativa pe cale de exceptie Prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea actiunii -nulitatea absoluta- atat actiunea cat si exceptia de nulitate absoluta sunt imprescriptibile- se pot invoca oricand Exceptie: in mod expres actiunea in nulitate absoluta este uneori declarata prescriptibila -nulitatea relativa- actiunea este intotdeauna prescriptibila, de regula in termenul general de 3 ani Exceptie: exista actiuni in anulare care au termene special. Ex: leziunea-1 an -exceptia in nulitatea relativa este imprescriptibila- art. 1249 alin. 2 Posibilitatea de validare -art. 1261 alin. 1- contractul afectat de o cauza de nulitate este validat- preschimbat intr-un contract valabil atunci cand nulitatea este potrivit textului acoperita(inlaturata) Alin. 2- nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege -nulitatea absoluta art 1247 alin 4- contractul lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil de confirmare- validat prin confirmare- decat in cazurile prevazute de lege Ex: art. 1010- liberalitatiile (donatiile si legatele) facute fara respectarea formei autentice pot fi confirmate de catre mostenitorii universali sau cu titlu universal -in schimb, contractul nul absolut poate fi validat direct sau indirect in totalitate sau fragmentar prin alte mijloace: 1. indeplinirea ulterioara a cerintei de valabilitate nesocotita la incheierea actului juridic, ori inlaturarea cauzei de nulitate. Ex: art. 294 alin 2- nulitatea casatoriei pe motiv de nerespectare a varstei matrimoniale se acopera daca pana la ramanerea definitive a hotararii judecatoresti ambii soti au implinit 18 ani -art. 197 alin 2- nulitatea relativa sau absoluta a persoanei juridice se acopera daca pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante cauza de nulitate a fost inlaturata 2. uneori se sustine ca actul nul poate fi validat prin refacere, refacerea constand in incheierea unui nou act juridic cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de lege. Ex: art. 259- in realitate refacerea nu este o modalitate de validare, deoarece actul refacut este un act juridic nou care nu are nicio legatura cu actul nul, ceea ce rezulta din finalul arti. in toate cazurile contractul refacut nu va produce efecte decat numai pentru viitor 3. printre modalitatile de valabilitate- conversiunea actului nul art 1260 Conversiunea consta in aceea ca un act juridic lovit de nulitate absoluta poate produce totusi efectele actului juridic pentru care sunt prevazute conditiile de fond si de forma prevazute de lege. Actul juridic nul se preschimba intr-un alt ac juridic care de cele mai multe ori are natura

diferita: testamentul autentic nul pentru necompetenta agentului instrumentator poate avea valabilitate de testament olograf daca este scris, semnat si datat cu mana testatorului -in practica s-a considerat ca un contract de vanzare a unui imobil care a fost inchiriat sub semnatura privata dar fara respectarea formei autentice, desi nul are valoare de antecontract vc -pentru a opera conversiunea trebuie intrunite 3 conditii: 1. nulitatea trebuie sa fie absoluta si totala 2. actul nous a aiba intrunite toate cerintele de validitate in cuprinsul actului nul (vechi) 3. partile nu trebuie sa excluda expres sau tacit posibilitatea conversiunii -contractele sanctionate cu nulitate relativa pot fi validate prin confirmare. Confirmarea consta practic in renuntarea la dretul de a mai invoca nulitatea relativa atat pe cale de actiune cat si pe cale de exceptie- o renuntre la un drept, confirmarea poate fi facuta doar de catre persoana indreptatita sa invoce nulitatea relativa -o confirmare valabila a unui act anulabil se poate face doar daca autorul confirmarii cunoaste cauza de nulitate, iar in caz de violenta, confirmarea se poate face valabil numai dupa incetare -d.p.d.v. al naturii juridice, confirmarea esre un act juridic unilateral deoarece persoana care confirma nu are nevoie de aportul celeilalte parti -este un act abdicativ deoarece autorul confirmarii renunta la un drept -accesoriu deoarece presupune existenta unui act anulabil care este actul principal -confirmarea se poate face printr-o confirmare expresa sau tacita prin renuntarea voluntara a actului juridic de catre cel indreptatit sa invoce nulitatea dupa ce a luat la cunostiinta de existenta cauzei de nulitate -declarativ- produce efecte retroactive in sensul ca actul confirmat este validat din momentul incheierii lui. -confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimtamantului prin dol sau violenta nu implica renuntarea la dreptul de a cere despagubiri Efectele nulitatii- manual PROBELE d.p.d.v. practice in vederea protejarii drepturilor subiective civile este necesar ca existenta si intinderea lor sa poata fi probate -probele constituie practic o completare a drepturilor subiective civile fara de care valorificarea lor ar ramane indoielnica -pe langa rolul lor de a adduce la o hotarare judecatoreasca legala si temeinica probele au si un foarte important rol preventive, un drept a carui existenta este neindoielnica, deoarece izvoraste dintr-un fapt juridic ce poate fi usor stabilit prin probe clare si convingatoare va fi de cele mai multe ori respectat de bunavoie deoarece sansele de a-l contesta si de a dovedi contrariul sunt minime -legiuitorul roman a decis sa scoata probele din reglementarea N.C.C. adoptand opinia ca aceasta institutie apartine procedurii civile, cu toate acestea cateva elemente ce tin de mijloacele de proba, in special inscrisurile si regulile de amisibilitate ale probei sunt necesar a fi cunoscute pentru a putea fi correlate cu ocrotirea drepturilor subiective si cu notiunea de act juridic -noul cod de procedura civila, care curpinde si reglementarea integral a probelor va intra in vigoare la 1 sept 2012 aspect stabilit prin art. 81 din legea de punere in aplicare a C.P.C. adoptata de camera deputatilor la 8 mai 2012

-conform art. 26 N.C.P.C. asa cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare, condtiile de admisabilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este stabilita prin legea in vigoare la data producerii faptelor juridice care face obiectul probatiunii -in cosecinta, pentru toate probele preconstituite pana la data de 31 august 2012 sunt in continuare aplicabile dispozitiile V.C.C., cuprinse in art. 1169-1206 si in art 46-55 din codul commercial, pastrate in vigoare prin art 230 al legii de punere in aplicare a C.C. pana la momentul intrarii in vigoare a N.C.P.C. -o regula fundamental in materie de probatiune care se regaseste si in noua reglementare la art 243 CPC este aceea ca cel care face sustinerea in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca in afara de cazurile anume prevazute de lege -in mod obisnuit si necesar constituie obiect al probei faptele juridice lato sensu (fapte liciteilicite) care dau nastere, modifica, sting sau antreneaza ineficacitatea raportului juridic civil -pentru a se putea prevala de consecintele juridice pe care normele de drept sau vointa partilor le ataseaza acestor fapte, partea interesata trebuie sa dovedeasca in instanta existenta lor -obiectul probelor constituie asadar, intr-un litigiu: ansamblul de fapte care formeaza situatia juridica litigioasa -constituie fapte juridice lato sensu: contractele, actele juridice unilaterale, faptele juridice licite, faptele juridice ilicite, evenimentele -dintre faptele juridice modificatoare de raporturi juridice: cesiunea de creanta, subrogatia, comasarea, diviziunea sau dizolvarea unei persoane juridice -stingerea raporturilor juridice poate avea loc prin: plata, compensatie, remitere de datorie, confuziune -ineficacitatea raportului juridic civil poate fi atrasa de incalcarea unor dispozitii imperative ale legii -art. 244 CPC- sunt alte mijloace de proba acelea care pot fi utilizate de catre cel interesat, inscrisurile, martorii, prezumtiile, marturisirea uneia dintre parti, expertiza, mijloace materiale de proba si cercetarea la fata locului -raportat la vechea legislatie principalele elemente de noutate il constituie reglementarea expresa a mijloacelor materiale de proba -in functie de specificul lor, mijloacele de proba pot fi utilizate in vederea stabilirii unor elemente care fac obiectul probei, in plus legea poate adauga restrictii pentru utilizarea anumitor mijloace de proba in anumite situati -cea mai importanta regula in acest sens similara cu vechea reglementare este aceea ca niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori daca valoare obiectului sau este mai mare de 250 de lei, sau daca legea cere forma scrisa sau autentica pentru vlabilitatea actului (art. 303) -la fel ca si in vechea reglementare se mentine pentru parti posibilitatea de a incheia o conventie asupra probelor -art. 250- conventiile asupra admisibilitatii obiectului sau sarcinii probei sunt valabile cu exceptia celor care privesc drepturi de care partile nu pot dispune, acelor care face imposibila ori dificila dovada actelor sau faptelor juridice, ori dupa caz contravin ordinii publice sau bunelor moravuri Definitia mijloacelor de proba -inscrisul este definit la art 259 ca fiind orice scriere sau alta consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de stocare si conservare, dotat cu o forta probanta superioara inscrisului autentic este conform art. 253inscrisul intocmit sau dupa caz primit si autentificat de o autoritate publica in forma si conditiile stabilite de lege -autenticitatea inscrisului se refera la stabilirea identitatilor partilor, exprimarea consimtamantului acestora cu privire la continut, semnatura acestora si data inscrisului

-este de asemnea autentic orice alt inscris emis de catre o autoritate publicaa si caruia legea le confera acest caracter -in ceea ce priveste forta probanta, inscrisul autentic face deplina dovada fata de orice persoana pana la declararea sa ca fals -cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul in conditiile legii -declaratiile partiloe cuprinse in inscrisul autentic fac dovada pana la proba contrara, atat intre parti cat si fata de oricare alta persoana INSCRIS-ORICE SCRIERE 1. inscris autentic- elemnte definitorii -functionarul-formalitatea -forta probanta deplina-constatarile functionarului pana la inscrierea in fals -forta probanta a declaratiilor partilor, pana la proba contrara-fata de parti(numai cu forma scrisa), fata de terti(orice mijloc de proba) -coform art. 266- inscrisul sub semnatura privata este acela care poarta semnatura partilor indiferent de suportul sau material -el nu este supus niciunei alte formalitati inafara exceptilor anume prevazute de lege -cerintele de principiu sunt respectarea formalitatii multiplului exemplar- pentru partile cu interes din contractele sinalagmatice- art. 268- si mentiunea bun si aprobat pe inscrisurile care cuprind obligati unilaterale de a plati o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile- art. 269 -inscrisul sub semnatura privata recunoscut de cel caruia ii este opus, sau dupa caz socotit de lege ca recunoscut face dovada intre parti pana la proba contrara, fata de terti insa data inscrisului sub semnatura privata nu este opozabila decat de la momentul in care a dobandit data certa 2. inscrisul sub semnatura privata- exclude functionarul, nu e nevoie de martori -formalitatea- semnatura cel care semneaza si-a insusit continutul (cea a multiplului exemplar, bun si aprobat) DIFERENTE: 1. e opozabila tuturor 2. fata de terti- produce efecte decat data certa 1. forta probanta deplina 2. forta probanta- - spre deosebire de celelalte inscrisuri care sunt mijloace de proba preconstituite pentru a face deplina proba a raporturior dintre parti- inceputul de dovada scris reglementata prin art. 302 se refera la orice scriere chiar nesemnata si nedatata care provine de la parte adversa daca scrierea face credibil faptul pretins -constituie inceput de dovada scrisa si inscrisul chiar nesemnat de partea caruia I se opune daca a fost intocmit in fata unui functionar competent care atesta ca declaratiile cuprinse in inscris sunt conforme celor facute de acea persoana -aceste scrieri in principiu nu sunt destinate sa reflecte angajamentele asumare de catre parti, motiv pentru care relevanta lor probatorie este mai redusa decat a celorlalte inscrisuri; inceputul de dovada scrisa face proba intre parti numa daca esre completat si cu alte mijloace de proba: martori, prezumtiile 3.Inceputul de dovada scrisa- nu constituie o proba preconstitutiva- nu poate constitui proba unui act juridic singura, trebuie completata cu martori, prezumtii

-o forma particulara de inscris cu importante Valente practice actuale este inscrisul pe suport informal art. 276 -datele unui act juridic pot fi redate pe un suport informatics, iar documentul care reproduce aceste date poate constitui instrumental probator al actului daa este inteligibil si prezinta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta in privinta continutului acesreia si a persoanelor de la care provin -se prezuma a constitui garantii suficiente acele date a caror inscriere este facuta si in mod systematic si fara lacune si cand datele inscrise sunt protejate contra alterarilor si contra facerilor a. i. integritatea documentului este pe deplin asigurata 4. Inscrisul in format electronic- semnatura electronica este forta probanta cu inscrisul sub semnatura privata -nu sunt garantii suficiente-inceput de dovada; alt mjloc material de proba