ae We elt oe eae at ca ll ca cart Kona Iinterferente Anul II, Nr. 11/ septembrie 2009 Publicatie culturala tiparité tn 4000 de ‘exemplare distribuite gratuit. ONGFest 200 de ONG-uri, 200 de motive sa fii aici! ONGFest este cel mai mare eveniment al societati civile romanesti, un promotor al comportamentului filantropic gi voluntar, precum si al participarii publice, care isi propune: 88 contribuie la sporirea numarului de cetdteni implicati activ in comunitate, la dezvoltarea spirtului asociativ sila cresterea implicarii asociatilor si fundalillor din Romania insocietate. ONGFest este conceput ca un orag subdimensionat, cu proprile tui evenimente, de la teatru stradal, cros, ‘expoziti, spectacole si pana la concerte ale artistilor in voga. Toate acestea vor cotribui la crearea unei atmosfere de expozitie In aer liber care va fi prielnica organizarii de teatrele sicafenelele din zona. & intre 11 si 13 Septembrie Unde? in centrul vechi ify Bucurestiului, pe strazile: Franceza, Stavropoleus, Postei, Sfantul Dumitru ‘O ‘Smardan. onghs Cu ONGFest, implicarea mn atradal wawongiestco Palaria de fetru Ce eed eae Pee] Viata si dezvoltarea unel societati-indiferent de locul in care este situat’ pe globul pamantesc- este — cu siguranté determinata de educaiia_membrilor ei. Viafa_ unui copii — vitor membrual societati-- este marcata de comportamentul parintlor. De lucrurile pe care le vad gi le trélese tn familie. Discutile parinte-copil si hotararile pe care parintele le ia tn anumite cazuri sunt esentiale in dezvoltarea ulerioaré a prunculul. $i aici Imi amintesc de tatal meu, tone! Pusca, barbat sugubat, cultvat dar_iutelamanie deginu pot spune era. nedrept, Om care fsi punea fara si copiul iaintea divinititi, Tributar acestui mod de a gandi, eu ~ajuns la varsta echiibrului ~ am rimas uimit nu de inventvitatea romanului cat mai ales de cerbicia cu care el -romanul-cauta ‘metode de a obline cAstigur usoare si rapide, trecand peste orice urma de bun-simt. Zilele trecute am vizitat Mausoleul Eroilor de la Mateiag (lang CAmpulung Muscel) monument Jmpozant construit_in perioada interbelica si refacut in_anil "80. Mausoleul este situat pe dealul cu acelagi nume, dominand Valea Mare sieste dedicat eroilor din Razboiul do introgiro Nationald dintre ani 1916-1918. Realizatintro anil 1928-1935, preponderant din calcar de Albesti, mausoleul este compus din dou& corpuri: primul, orizontal care adaposteste osuarul, pe peretii caruia sunt montate placi de marmura cu numele militarilor ‘cazutila datorie gi al doilea, vertical, are forma unui turn ‘cu foisor, spre care duce o scara in spirala. In mausoleu sunt depuse, in 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militariromani. ccontinuareinpag. 10 Or SOeUCE Fondatori: Adina Stoicescu lon Gabriel Pusea REVISTA Limba este intaiul mare poem al unui popor.” Lucian Blaga in apararea limbii romane pro eae eet Tirugam pe cittori nostri sé se respecte pe ei gi frumoasa noastra limba in care Se exprima, mai ales in calitatea lor de soritor. Ca initiatoare a acestei rubrici (lansate cu céfiva ani in rma in revista “Torja", pentru care am primit felicitarile Academiei Romane), sugerez tuturor cititorlor Revistei ZIP sd ni se alature in activitatea de cultivare si pastrare a limbii noastre stramosesti, avutia de pret in care ne-am tezaurizatistoria, gandurile, trail, ideile, adica intregul fel dea fide-a lungul milenilorde existen{a in acest spati. _gncepem prin a tecomanda discemamant in pretuarea “Feuvintelor din ate limbi, cu referire la limba vorbita astazi pe glob ca limba de circulatie internationala, limba engleza, care trebule folosita tn relatile de orice natura tn procesul de comunicare cu vorbitori de alte limbi, dar nu trebuie vorbita cotidian, stalcind limba romana. Se ajunge, astfel, la folosirea unor expresii sau cuvinte (ca da bine, esti cult) pana la sufocare, apiatizare, trunchiere a cexprimariiin imbatamaterma, Incepem seria explicatilor cu semnificatia cuvantului locatie folosit cu sensuri multiple: local, spatiu, restaurant, sat, oras, destinatie. Toate aceste infelesuri vor fi fiind corecte in limba engleza, extrem de bogaté tn omonime (cuvinte cu grafie identica, dar cu sensuri diferite) care sarécesc limba. In limba romana, cuvantul locatie este continut si explicat de dictionarul de neologisme si DEX astfel: 1, Luare in folosinté pentru un timp determinat in ‘anumite condi: forma de contract de inchiriere. 2. Taxa platita pentru un lucru luatin folosinta; chirie. 3, Sanotiune baineasca in caz de depasire a termenulu de incércare sau descarcare a vagoanelor de cale feratd sau autovehiculelor. 4. Pozijie auneinave in larg. In ultima vreme, din cauza neconsultai dictionarelor si preludiri din context al infelesului unor cuvinte, termenului atetic i se atribuie un sens peiorativ: prost, idiot, stupid, necunoscator. Adevarata acceplie este: 1. Plin de patetism (patos, infldcarare, insutletire, fentuziasm, avant, emfaza), migcator, ‘emofionant, duios. 2. Despre netvi (care inerveaza globul ocular). 3. Categorie esteticd desemnand insusirea unei situati ‘saua unei opere de arta de a provoca emoti putemice. loteria_ romanaKona {Interferentelor Poetic Jemn de carte in data de 21 martie in Rotonda Bibliotecii Nationale a Romaniei, inr-o almosfera aistinsa, a fost lansat volumul de poezii "Primavaratarzie', EalturaZIP , volum de debut al unui autor in varsta de optzecisipatru de ani. Frumos act de ciurajauctorial gi editorial mai ales cla nici doua luni de la aceasta lansare la aceeasi edituré apare gi romanul in doua volume. ‘Catuge insangerate' lansat in cadrul Zilelor culturale ale Barladului in deschiderea Targului de Carte ‘Elena Farago’. Domnul Mihail Tanasescu-Buzau_ne ofera un volum de poezie care surprinde 2 prin cursivitatea mesajului si prin maniera inconstanta abordéiri scriitorului, care fireascd In care autorul reugeste s4_reugeste sd strecoare cu mélestre versu cuprindé aspecte de experienta liber intro opera cu rma potivilé (6a ™ jocul (prezente si prin moti papusi) personala si sa le transpuna in textele Prea tarziu’, ,Inceputur’, ,Varialiun..” fegretate. In cadrul volumului seregasec cari. . ®c) si, mai rar, poate remunfa la rima deg 51 .peisaje Industiale” descrise fara ICeea_ce da impresia unei tucrari complet (unfit si ,Revelion’), dar Secethieres mui corsets detcth superficiale intr-o oarecare masura, este insist uneor in a rima inuti si naiv (.Trei Uneori seriftorul igi inchele poezia cu o lipsa totala a unei structuri la nivelul jitere din alfabel/ Le ingirintr-un terfet . siofa-concluzie fie cu scop moralist sa poste. Nel dot sau La Cragma sunt tnt mull reat vera umatoare an Pu, demonstrat (Proza_ pole formate de plas dnt-o'sote de secvente. acest toxtnu mars) _Sénduripenu inert) fe umorsti,n de aceeas) intensitate in care se schimba Domnul Mihail Tanasoscu se remarca in spozitia’ eului linc fara a se reusi mod special prin diversitarea temelor Sugerarea unei_schimbari_de stare. abordate. Motivul pentru care domnul Tanasescu- intr-un singur volum regasim poezie Buziu poate fi ins seu de unele politica si patriotic , pasteluri, meditatii, observatii tehnice este eventualele poezii de dragoste alaturide cele pentru 4 o trori nu se regasese In mod constant in Gopi ‘s ps autor) unui cuvant relay now ( cand textele sale,lésand impresia ca sunt De remarcat este $i folosirea freoventa, Yo}, Srancr cerebral Taceura Facute in mod voluntar sau cel putin din apoape exagerala, a interogalilor, mai ~~4° |@ Planul cerebral! Trecurém spre dorinta de a modifica cat mai putin modul putin reusite in poezia de meditatie sicea GONUN de sini Sat I instantanow de exprimare.Sesizarea patriotic (In senaul ca se exterorizeara VeFSUN nepotivite tat Tn ceea ce acuta prin cele doud exemple de mai sus excesiv mesajul poetic) ,dar placute in Priveste construcfia cat si plasamentul poate fcontrazisa prin allele doua, parte poesia de dragoste unde interactiunea (Vial@ $1 moartea /Sunt necesare trepte 2a aceluiagi volum precum ,Variatiunipe o este concreta I[.Jale pogresului eter’, Infinit’) tema de Liszt’ si ,Revelion’ .Primavara tarzie” contine texte mai !N cele din urma .Primavara tarzie” nu Aulorul manifest® pe de alld parle 0 Yegraba deo muzkcalate doosebits Poale avea all sens decat cel al unei preocu-pare deosebité petru’ forma desat ergiale Wreste cpa Gareul st flor tarzi, dar valabile.atat pentru oezlelfolosinddifeitetipuri de rma cu Gosmosul sunt motve ale meditate, tara citilor cat pentru autorul volumull mare lejeritate, Surprinzatoare, dinnou, sinatura sunt preamarite iar copilaia si eee ae re ae Int-un miez de iarn’, ‘Tarziu int-o tragica noapte, Cand stapan peste toate Era singur misterul, Razand a plecat dintre noi in ceruri departe Poetul simbol Grigore Vieru Unde de o buna bucata de vreme ‘Salasluind prin eterne, celeste biserici, Tasteptau, dar parca un gand Ii ficea ase teme, Doina gi lon Aldea-Teodorovici, Ca apoi sa purceada laoialta tof trei ‘Si aga cum stiu gi simt numai ei 'S8:i cante duios, patimas de duios, cum firesc dictatuie-a crezul Tt-un dulee grai pur roménescu' Un céntec de dor la botezul Nemuritorului Mihai Eminescu, oak Dumitru Olaru ~ Bérlad +“ ACEASTA PUBLICATIE POATE F1 SPONSORIZATA sit DE TINE! * * Asociafia ADSUM * Cont IBAN ROS7RNCBO722099169100001 * * BCR Agentia Tudor Viadimirescu, Bucuresti, Sector 6 * Mihail Tanasescu - Buzau naivitate in exprimare Exprimarea cursiva si muzicala a poetului este Intrerupta rar de simtagme usor forfate, formate fie prin alaturarea perfectului simplu (folosit des de catreYona {! ona wn Pir Cre le icoetd Dramele istorice sunt, am putea spune o 'specialtate' a noastra ca popor. Nunumai dramele consemnate de istorie sau de literatura ne lurmaresc cu 0 congtinciozitate demna_de un Ccercetilr ile, ci gicelereale, vazute gi Inelese de putin dar mai ales nevazute, O ase de drama ‘am intdlitinr-una dn clatorile pe care altri de sofia mea poeta Adina Stoicescu si adeseori de sefitorul Florin lordache - le facem séptamanal ‘Am hotérét sé scriu despre aveste_cdlator ddeoarece sunt locuri pe care mul dintre noi nu le ccunose, poate nici nu au auzit de ele, locur Incdrcate de energie pozitva,locurpe care natura rile-adarui, locurtn care istoria ne oveste peste picioare iar noi - gr&bii 4 urmam ghinionistul ‘modelamerican- pasimpesteele, ferindu-ne ca ‘nu cumva s4 ne bucurém de ce avem cénd trebuie siurmémunvislacare nuvomalunge nicicand. Dar sa revenim... Drumul spre Corabia - oras pe rmalul Dunarii- este usor, rumos- atatcat poate i frumos un drum care strate cdmpilelasate tn paragind si are avantajlc& asa in urma huruiala 31 smogul capitalei Langa Corabia este Cetatea ‘Sucidava pe tertriulfostului sat CELEIU, Ruinele ‘suntingrit, exist sun ghid despre care am sv ppovestesc mai tarziu, un ghid care sti totu despre cetate si ceva in plus. Toate ar putea fi zdurile frumoasedacd ghidulnute-arpune intema ca sub Ti spusese atunci cd se vor putea casatori doar cu o singur& concije. Ea aslepla, curioasé, s& alle care este condija lu, era sigurd c& era vorba de veo chest tine masculina, Aga aveau ei, barbati,nste mic orgoli, cum arf s& mearga la fecare sirbatoare la mama sau si las in flecare a treia ‘sémbata a luni cu prieteni la iarba verde cumagini, ‘cu gitar, cu minge, cu tat. Astepta cu ochi pin de Curiae, iar el atuncsiapiecd putin capulspriv In pamant. De ce oare nu ma poate prvi Tn ochi tocmal acum ? se intreba ea. Dar el era foarte serios asta oingriord Voi fi tot timpul al tau, i spuse el, 2 si noapto, la bine si la greu, dar va tredui s4.nu ma intebi niciodatd unde plec duminicie dimineata, Am acu care trebuie sa jf ute la distant gi sigura c3 ‘am s8 ma Intor toldeauna inainte de pranz, Nu ‘vor maivorbiniciodaté despre asta, doar acum. Rigid prvirea si ea vazu in ochi lui c& era ct se poate de serios. Poate ca are pe alcineva, a fost primul ei gand. $i se mai gndi apoila familia el, cu Darin) e seis! sibine agezai in societate,apoi ia €l, cu catedra lide la unversitate, la coplria ei de {al tnutd sub ochiul sever al mame, la floral pe 2a simi atunci cénd ochi lui privserd prima st, Toateasteairecura prin cap in cipa aceea si dumeriea ei crescu, se sim{ea ca Int-un joc ale ru regulttebuiau descoperit i astaofntsta, uta sil priveasca in och si elovta asta, se vita ereu Inalnte $i parcé deasupra, undeva peste pelele trecdtarlor. Poate c4 sunt doar folosia 1Cum pe post de lagodric’ si mai apoi de nevast, ap AW eaparare cu opt tumuri complet dezvelit ale oragului roman tarziu Sucidava (secolele IV-VI), care, Impreuna cu catierul actual, acopera o parte 2 oragului roman din secolele Ill, mai_ putin ccunoscut, se ai runele unel eta dacice gi mai vechi, Se pot viita ruinele ballor romane (thermae), cu un sistem ingenios de incazir prin pardoseala, o basicd paleacrestina (secolele V- Vi) unde au fost descoperite cinci morminte conservate foarte binein-unul inte ele find gst Unschelet care masura 1,95 met Cea mal interesanté piesd din tot acest spatiu isforc este desigur ‘fantana secret, o fantand s&patd a paisprezece metri adéncime in care se poate ajunge print-un tunel. Mai tine) minte ‘antdna din Povestea lui Harap Al, In care feciorul de Imparateste Inchis de Omul Rosu? Probabil c aceasta era fantana din poveste mai ales c& are si ‘apa alatde dulce inc&t mierea pare fara gust pe langa ea. Dar luerul oe! mai frumos abia acum lumeaza: ghidul de care care spuneam mai evreme se numeste Dumitru Sapca si este @ 2sea generale dn osul reotului Popa Sapc8. Va ‘aiamint Declaraja de azlaz? ta istone va mai fi fnd ascunsa sub paméntul Celeiului? Nimeni nu sti. Dar cu siguranga sunt foarte mulj cei care vor s& nu se ale prea multe despre vestige civilizayeidacice. De ce? latao a poate ca are de gnd sé ma incuie in vreun tum inaccesibil altor amen, ca si cum a5 fi proprlatea lui unica, sau poate o& ascunde cine ste ce vai g ‘nu voi aia de spre toate decat dupa... Dupa ce ? Dupa ce vom ff castor dupa legile omenest ? ‘Atnci c&nd voi fi doar doamna lui, purténdu- ‘umele ca pe o onoare pe care el vafimandru 8-0 arate tuturor ? Sicare va trebui sai acucd pe lume fi, maialesbaiefzdravenisisandtosi? Si daca voi dori sa mergem tmoreuna undeva duminica, la bisericd, de exemplu, se auzi cu surprindere intrebandud. $i apoi in concedi, in vvacanjele tale, cum vom face durmnicil in care vor fiplecat dinoras ? Vom merge altadaté, c& doar accesul a biserica e liber oricdnd, fi réspunse el foarte sigur pe el. lar concede Siguranfa asta aigat att de vizibilo speria mereu, simjea cuinima ede femeie cd este ceva ascuns in el. larel, ca s&nu poatafinviruitcdiiascunde ceva ‘acum, inainte de casdtora lr, el tocmai acum 1 rmavturisea ceea ce ea ga, dar sla fara aménunte, Poate c& asta vrea el sa nu stu, aménuntele, detail treburioruide duminicd Giminaata, Atunci ‘mai jut a ceva marturisrea asta ? Numal 4 af eu cd el poate e vreun agent secret in misuni secrete de duminics, sau cd are de fcut veo vizta rudel lu bogate pe care eu nu trebuie s-o cunose ricodatd, Numalpot cect sé fabulezla init, att ‘So poate presupune orice tacdnd, mai ales tacénd ‘supra duminicilor dimineala. Se Tnchise in ea si ‘thc, lar el sim). O cuprinse de umerisimersera pe strada acoca dreapté panalqusarestayrantul., “s ACEASTA PUBLICATIE POATE Fl SPONSORIZATA $i DE TINE! * Asociafia ADSUM * Cont IBAN RO57RNCBO722099169100001 * * BCR Agentia Tudor Viadimirescu, Bucuresti, Sector 6 * mareisepareae aioe depate neon ‘ntrebare la care vom réspunde céte putin in fiecare atcol al Notelor de ctor. Teer ara ‘serrara SuamaN isi 8 fC BLanEMcRs TSB Zusca aura a BParazoecu 1845-1805 Bes ouactons 1876 ‘Alpe Porovici1856-1860 Avr oooneseuta7 Geo Tocteseuta91908) Fawr Povonte 1888 jase Pamak 3 ,Tunoe ssti9n Elodeschise hotaratisigurpe el. Prea sigur pel, se gdndiea ise temu deodata de tat’ perspectiva noua deschis la fel cu usa aceea din faja el. Unde ‘mai pot ajunge impreuna ? Simjea c& vitor csaoril cu el era prevazut i planificatin cele mai miei aménunte i asta o fcea s& url, sé se opund din rasputeri. Dara oud de brat cu delicate gio conduselamasape care oalesese. $tia cd vor lua din nou masa impreuna. Sta c&.ea ar fivrutsd a cu adovarat masa aceea gsai-0 sparga lui in cap, c& ar fi fugt orunde dupa aceea, dar cliberaté de sub frfa siguranteil Nu se cdsatorisera, dar locuiau de aproape un an Impreund. Asa cum il spusase, el pleca dumiicle cimineata si se intorcea mereu inante de masa de pranz. Nu se inforcea schimbat din drumurl lu Erala fel de sigur peel si de calm, ba chiar eii se pirea mai putemic a intoarcere. $i dacd la inceput se temuse ca il va pierde, acum se obigruise cu duminicle dimineata fd el. Pentru cd el se trezea foarte devreme atunc: si umbla prin casa fara sa facd nici cel mai mic zgomo, iar ea se adéncea atunci in col mai dulce somn. Doar trezirea in pat lor dup plecarea luioIntista. $i de fecare datas sotbea cafsava doar cu ea insigi si prvind de obicei pe fereasia, Casalor eral eajul al saptelea si se vedea foarte frumas ceru ziei i coful de sirada cu copaci mar. $i ereastra lor era mare, la fel 5 camerale apartamentului ler, doar dormitoru fra mic gi coche si numai bibioleca din camera