1 00:00:49,349 --> 00:00:56,752 Case, cmpuri, strazi si drumuri, uzine, paduri asta este fata Pamntului.

2 00:00:57,707 --> 00:01:00,837 Daca fiecare ar recunoaste elementele peisajului cotidian, 3 00:01:00,857 --> 00:01:04,211 ar fi suficient sa inteleaga modul in care se poate delocui un loc 4 00:01:04,906 --> 00:01:08,008 Aceasta pentru a ntelege peisajul. 5 00:01:09,277 --> 00:01:11,027 A vedea, nseamna, mai nti a numi. 6 00:01:13,207 --> 00:01:17,311 Geografia propune un vocabular pentru a analiza formele peisajului. 7 00:01:19,060 --> 00:01:25,587 A ntelege nseamna a recunoaste relatiile ce exista ntre aceste forme, a indentifica functiile ce le corespund. 8 00:01:27,805 --> 00:01:29,977 Peisajul este un text ce arata vizibilul. 9 00:01:31,886 --> 00:01:39,854 Acest text, are un stil, stilul societatii care amenajeaza spatiul dupa nevoile sale, tehnicile sale, ideile sale. 10 00:01:41,056 --> 00:01:51,703 Fiecare peisaj din Languedoc, Carives si Cevennes la mare arata semnele organizarii spatiului terestru de catre societate. 11 00:01:55,326 --> 00:01:57,270 San Jean de Bouege. 12 00:01:57,280 --> 00:02:01,826 O prima analiza permite distingerea mai multor elemente: 13 00:02:03,181 --> 00:02:07,708 fiecare element prezinta o utilizare a solului intr-un sit particular 14 00:02:09,179 --> 00:02:17,362 Sus sunt versanti de cornisa, cu grohotisuri de calcar, peisaje minerale sau vegetatie deschisa

15 00:02:18,841 --> 00:02:24,139 Iar in partea de jos, un brau de lan verde ce formeaza o centura vegetala continua. 16 00:02:24,757 --> 00:02:31,932 Pe mijlocul bazinului , parcelele de vii, de pajisti pe margini. 17 00:02:33,400 --> 00:02:37,811 La baza versantului, se remarca un spatiu cu terenuri a caror utilizari sunt mai putin evidente. 18 00:02:41,167 --> 00:02:46,818 n centrul peisajului, se remarca un sat adunat prin care converg mai multe cai de comunicatie. 19 00:02:46,818 --> 00:02:57,961 Aceaste cai deservesc si leaga peisajul ntr-un veritabil mozaic al terenului corespunznd unei parti a satului San Jean de Boege 20 00:02:59,052 --> 00:03:07,508 n sudul satului,se gasesc parcele mari de vita de vie care se intind pe o vasta terasa neinundabila. 21 00:03:09,538 --> 00:03:14,070 In partea de nord pe o topografie mai putin diferentiata, parcelele sunt mici. 22 00:03:15,412 --> 00:03:17,110 Viile dispar si apar culturile. 23 00:03:19,651 --> 00:03:27,164 Pajistile ocupa lunca majora a localitatii Bouege care profita de o umiditate crescuta a solului, caz rar intr-un mediu mediteranean. 24 00:03:41,076 --> 00:03:52,226 Constructia teraselor pe versantii naturali supusi eroziunii a permis utilizarea agricola a solului. 25 00:03:55,420 --> 00:04:01,055 Aici, in josul vaii se ntinde o zona unde nlantuirile culturilor de maslini sunt evidente. 26 00:04:02,098 --> 00:04:05,444 Peretii teraselor si ai parcelelor sunt redusi. 27 00:04:09,023 --> 00:04:12,457 Toata aceasta utilizare agricola ofera un caracter fosil.

28 00:04:16,006 --> 00:04:23,877 Ea este putin, cte putin cstigata de flis. Gradul de vizibilitate al peisajului este aici n functie de utilizarea agricola. 29 00:04:25,964 --> 00:04:31,287 n zona de vale parcelarea culturilor e foarte evidenta in acest sector. 30 00:04:32,564 --> 00:04:35,764 Vita de vie si maslinii se individualizeaza foarte bine. 31 00:04:37,044 --> 00:04:41,010 Parcelarea culturilor corespunde fidel cu parcelarea facuta de proprietari. 32 00:04:42,659 --> 00:04:48,939 Aceasta similititudine se explica prin prezenta culturilor permanente, exploatate la valoarea directa. 33 00:04:50,002 --> 00:05:00,734 n alt sector parcela este mai libera, culturile nu sunt identificabile. Cteodata cadastrul arata trama de improprietarire la fel de fina ca n sectorul pr ecedent. 34 00:05:02,868 --> 00:05:09,204 Parcela vizibila poate sa dea sa dea sau nu o imagine fidela a proprietatilor so lului, 35 00:05:09,367 --> 00:05:14,076 insa mult mai fragila, mai mobila dect parcela de proprietate. 36 00:05:15,790 --> 00:05:21,465 n josul culturilor vigoarea cornisei de calcar semnaleaza un accident structural major. 37 00:05:29,792 --> 00:05:37,858 Grohotisuri ordonate, astazi fixate compun versanti cu forma regulata la baza corniselor. 38 00:05:39,237 --> 00:05:44,354 Cornisele si versantii de grohotis fac dovada sistemului morfogenetic, astazi di sparut. 39 00:05:45,219 --> 00:05:51,145 Ca urmare a acestei mosteniri geologice, singurele forme utilizate de om au fost grohotisurile de sub cornisa. 40

00:05:57,743 --> 00:06:03,506 Un sol rosu, subtire, este asociat aflorimentelor de calcar care suporta o perde a vegetala. 41 00:06:14,864 --> 00:06:21,209 Ici si colo apar indivizi, arbori izolati deasupra canopeiei datorita solurilor individualizate prin vrsta. 42 00:06:25,707 --> 00:06:31,565 Satul puternic grupat, este instalat pe fundul depresiunii n aproprierea apei. 43 00:06:38,692 --> 00:06:41,285 Casele uniforme ca inaltime sunt unite. 44 00:06:49,257 --> 00:06:55,914 Aceasta asezare veche locuita de tarani este cel mai adesea degradata si trebuie sa fie asociata prloagelor spatiului agrar. 45 00:07:05,163 --> 00:07:10,631 Vechile ferme restaurate au fost transformate n rezidente secundare, sau n atelier e. 46 00:07:12,464 --> 00:07:18,206 Aceste noi functii arata ruptura progresiva de locurile care uneau colectivitatile rurale in cadrul lor de viata. 47 00:07:20,232 --> 00:07:27,328 In San Jean de Bouege marile unitati omogene ale peisajului deriva din constrangerile ecologice, si anume de panta, de sol si de apa. 48 00:07:27,338 --> 00:07:32,725 Observatiile releva practic criza acestei societati rurale. 49 00:07:36,288 --> 00:07:43,762 n Cevenii meridionali densitatea ridicata de vai si vaiugi fragmenteaza peisajul ntr-o multitudine de versanti. 50 00:07:45,322 --> 00:07:55,949 Strazile, drumurile, casele, cmpurile, toate aceste elemente intr-o ordine dispersata semnaleaza umanizarea difuza a unui mediu preponderent foresti er. 51 00:08:01,161 --> 00:08:06,393 Arhitectura rurala traditionala n aceste materiale si n aceste volume este adaptat a siturilor. 52 00:08:07,626 --> 00:08:10,493 mbinarea n sisturi aminteste natura soclului.

53 00:08:14,348 --> 00:08:18,807 Satul St. Martial este asezat pe culmi, care ofera o pozitie defensiva. 54 00:08:23,855 --> 00:08:27,773 El domina un spatiu agricol marcat prin larga dezvoltare a teraselor. 55 00:08:30,017 --> 00:08:44,305 Acest peisaj se caracterizeaza prin discontinuitatea spatiului agrar, si o mare varietate a utilizarii solului, definita de spatiul agrar si de cel n on-agrar. 56 00:08:51,761 --> 00:08:56,318 Numai la scara peisajului agricol si nu a structurii locuintelor unde apare o an umita logica de organizare. 57 00:08:58,182 --> 00:09:02,811 Utilizarea solului arata persistenta policulturilor: 58 00:09:03,294 --> 00:09:04,158 vii, 59 00:09:06,846 --> 00:09:07,985 culturi legumicole, 60 00:09:07,995 --> 00:09:08,936 terenuri agrare, 61 00:09:12,090 --> 00:09:13,318 parcele libere, 62 00:09:14,247 --> 00:09:15,766 livezi, 63 00:09:16,621 --> 00:09:26,246 Carari stramte si scari leaga parcelele de ferma ce se adapteaza pantelor si juxtapune aceste elemente eterogene prin forma si functia lor. 64 00:09:26,246 --> 00:09:34,055 Casa de locuit si extensiile sale recente, casele de exploatare traditionala iau o forma moderna. 65 00:09:35,561 --> 00:09:41,156 Peisajul traduce aceasta cucerire si aceasta organizare individuala a spatiului. 66 00:09:42,832 --> 00:09:45,958

Fragmentarea reliefului a antrenat disolutia terenurilor arabile. 67 00:09:47,147 --> 00:09:49,855 Habitatul s-a adaugat la acest sistem de organizare. 68 00:09:52,769 --> 00:09:59,283 Aceasta fragmentare a dus la o adaptare a peisajului la scara mare si mica. 69 00:10:03,226 --> 00:10:05,466 Dispozitivul agrar este fragmentat. 70 00:10:10,254 --> 00:10:21,510 Daca in partea inferioara a vaii spatiul agricol si spatiile forestiere sunt echilibrate, sub 105 metri spatiul non-agricol constituie totalitatea neta peisa gistica. 71 00:10:22,475 --> 00:10:33,270 Formatiunile forestiere acopera versantii pna la 800 m altitudine, apoi pna n vrf padurea lasa locul arbustilor care nsotesc pasunea. 72 00:10:34,227 --> 00:10:38,161 Versantii pe partea de adret

sunt acoperiti de vegetatie arboricola tipic verde.

73 00:10:41,211 --> 00:10:43,648 Pe versantii de uvac cresc castani. 74 00:10:51,640 --> 00:10:57,327 Degradarea se exprima prin "boala" dar si prin absenta ingrijirii. 75 00:11:01,678 --> 00:11:05,585 O generatie de amenajare tinde sa dispara din peisaj. 76 00:11:15,604 --> 00:11:19,187 Peisajul de campie este complet umanizat. 77 00:11:20,374 --> 00:11:27,835 Constrangerile ecologice sunt slabe, constrangerile economice fiind cele ce impu n un aspect omogen. 78 00:11:36,119 --> 00:11:40,053 Utilizarea solurilor arata locul dominant al viilor in sistemul de cultura. 79 00:11:46,057 --> 00:11:48,739 Cateva livezi intrerup continuitatea suprafetei viticole. 80 00:11:55,012 --> 00:12:00,041

Pana nu de mult reconversia vinicola a intensificat mult peisajul agricol. 81 00:12:01,281 --> 00:12:09,195 Culturile fructifere de pepeni, piersici, au inlocuit viile intr-o alta structur a de parcele. 82 00:12:11,005 --> 00:12:15,966 Prezenta acestor noi culturi anuale sau permanente demonstreaza un efort de adaptare la cererea de pe piata. 83 00:12:24,544 --> 00:12:33,166 Aceasta transformare a peisajului este accelerata de instalarea unei infrastructuri hidrolitice pe marginea uscata a peisajului agrar. 84 00:12:40,558 --> 00:12:47,305 Ele inconjurau un grup de cladiri ce apartineau unui mare domeniu. 85 00:12:55,708 --> 00:12:58,037 Acest ansamblu are o mostenire pre-viticola. 86 00:13:10,732 --> 00:13:18,218 Casa proprietarului instalata in parc este astazi folosita de aristrocratia func iara absenteista. 87 00:13:25,109 --> 00:13:29,950 In jurul marelui domeniu am identificat parcele masive, toate cu vii. 88 00:13:31,415 --> 00:13:40,732 Cladiri, parcuri, parcele, formeaza un element al peisajului caracteristic societatii si care rezista transformarilor. 89 00:13:46,187 --> 00:13:52,450 In centrul acestor parcele agrare, un sat mare se diferentiaza in cartiere. 90 00:13:55,642 --> 00:14:04,453 Centru este dens, fara gradini, compus din mici ferme, dispuse in lungul strazil or inguste. 91 00:14:08,450 --> 00:14:18,757 In centrul vechi din Vest, acest cartier a aparut in locul satului instalat pe v echile parcele agricole. 92 00:14:20,824 --> 00:14:29,743 La Nord aproape de calea ferata, habitatul pavilionar are ca martori arborii si gradinile. 93 00:14:30,496 --> 00:14:38,978

Pe campii peisajele sunt dinamice, acestea traducandu-se prin infrastructura tehnica foarte importanta. 94 00:14:39,964 --> 00:14:45,651 Uzinele recente arata relatiile noi stabilite intre agricultura si industrie. 95 00:14:47,302 --> 00:14:56,659 Peisajul pune problema adaptarii acestei societati rurale la investitiile masive ale statului si ale industriei alimentare. 96 00:15:10,912 --> 00:15:16,423 Pietele, magazinele, strazile, fatadele, sunt elementele peisajului urban. 97 00:15:20,646 --> 00:15:25,594 In acest peisaj specific se pot observa inainte de toate stilul arhitectural, materialele utilizate si organizarea fatadelor. 98 00:15:36,673 --> 00:15:40,744 Acest spatiu construit este subiectul conversatiilor morale si al dezvoltarii. 99 00:15:44,807 --> 00:15:46,902 Functiile sale pot evolua. 100 00:15:56,147 --> 00:16:01,806 Distributia spatiului construit si al spatiilor libere desemneaza planul sistemu lui urban. 101 00:16:02,929 --> 00:16:10,656 Planul tehnologic pune trama geometrica a vechiului oras la cea mai libera de as tazi. 102 00:16:21,918 --> 00:16:26,826 Suprafata urbana se caracterizeaza prin densitatea sa. 103 00:16:26,836 --> 00:16:31,165 Spatiile libere sunt rare si gradinile reziduale. 104 00:16:34,482 --> 00:16:38,296 Per ansamblu se constata o mare omogenitate in utilizarea solurilor. 105 00:16:45,538 --> 00:16:48,741 Unitatea de baza a peisajului urban este 106 00:16:48,751 --> 00:16:51,486 Spatiul delimitat prin strada. 107

Lilo .

00:16:55,300 --> 00:17:00,171 20 de unitati de acest tip ocupa spatiile urbane din interior. 108 00:17:01,725 --> 00:17:09,359 Lilo prezinta pe laturile strazilor un fond de fatade aliniate, ce creaza o compozitie omogena. 109 00:17:11,621 --> 00:17:14,838 Studierea peisajului urban poate fi limitata la o abordare epidermica. 110 00:17:15,604 --> 00:17:19,372 Interiorul Lilo releva complexitatea suprafetei urbane. 111 00:17:21,001 --> 00:17:25,495 Constructiile secundare asigura o structura compacta. 112 00:17:26,746 --> 00:17:31,891 Ele exprima, fara indoiala cel mai bine fatadele, activitatile, si nevoile indi vizilor. 113 00:17:33,001 --> 00:17:35,915 Aceasta structura avea sa dispara din aproape toate orasele. 114 00:17:39,518 --> 00:17:46,616 Acest peisaj diferentiat reprezinta utilizarea unui sol potrivit precum in cadas trul urban din imagine. 115 00:17:47,576 --> 00:17:50,967 Noi gasim Lilo-urile locului precedent. 116 00:17:53,181 --> 00:17:57,165 Spatiile urbane au divizat functiile inegal. 117 00:17:57,555 --> 00:18:05,944 Utilizarea solului, impartirea intre construit si neconstruit au creat o stare de fapt pentru mai multe generatii. 118 00:18:06,489 --> 00:18:11,018 Spatiul urban prezinta astfel o inertie mai mare decat spatiul rural. 119 00:18:11,018 --> 00:18:20,063 Umplerea mediului urban are o frecventa redusa si se adapteaza la teren. Cresterea urbana se efectueaza la exterior. 120 00:18:20,083 --> 00:18:37,851 Caile de comunicatie sunt mai largi, spatiile neconstituite mai etanse.Recunoas tem spatiile locuite prin

elementele vechi ce amintesc de Lilo-urile d dispuse intr-un mod mai putin liber.

vechiului oras, elemetele moderne fiin

121 00:18:37,821 --> 00:18:46,862 Pavilioane individuale insumeaza un ansamblu de imobile colective, scolare asoc iate in cartiere. 122 00:18:48,776 --> 00:18:54,612 Acest cartier elementar prezinta o diversitate mai mare decat vechiul oras. 123 00:18:55,587 --> 00:18:58,826 Contrar sitului indica extinderea urbana. 124 00:19:00,000 --> 00:19:02,896 Ea se face in sectorul vechiului oras. 125 00:19:04,402 --> 00:19:09,339 Canalul apare ca o solutie de continuitate a genericului urbanizarii. 126 00:19:16,214 --> 00:19:24,393 Gara, prezenta solitara ocupa totalitatea spatiului disponibil intre bratele can alului Rhone si Seine. 127 00:19:28,772 --> 00:19:36,047 La Vest, peisajul isi pierde aspectul urban cu exceptia catorva aliniamente de c ase insotite de strazi. 128 00:19:39,840 --> 00:19:42,895 In imediata apropiere, culturile rezista. 129 00:19:44,046 --> 00:19:48,445 Acest contrast traduce slabul dinamism urman. 130 00:19:55,832 --> 00:20:01,338 Cresterea urbana a fost orientata spre alte situri imprumutate de alte forme. 131 00:20:11,384 --> 00:20:15,454 Marea expune formele noilor peisaje urbane. 132 00:20:17,136 --> 00:20:21,576 Peisajul pune o politica de amenajare turistica definita prin forta publica. 133 00:20:22,990 --> 00:20:28,222 Scopul sau este de a satisface o puternica cerere pentru sejururi la malul marii . 134

00:20:28,252 --> 00:20:38,026 Aceasta cerere este diferentiata dupa categorii sociale, organizarea planificata a spatiului urban, ce raspunde de obiectivele sale. 135 00:20:38,982 --> 00:20:44,001 Planul, tipul de constructie trebuie sa fie adaptat la aceste functii. 136 00:20:51,417 --> 00:20:55,857 Portul artificial constituie centrul gravitational, al acestui nou ansamblu urba n, 137 00:20:59,803 --> 00:21:10,106 Veritabila parcare de vapoare vizeaza o clientela practicanta a navigatiei de placere ce poate sa gaseasca loc in vechile porturi de pescuit. 138 00:21:13,122 --> 00:21:16,733 In jurul acestui port sunt asezate principalele imobile colective. 139 00:21:20,638 --> 00:21:23,580 Morfologia lor manifesta o alegere arhitecturala uniforma. 140 00:21:33,833 --> 00:21:46,298 Plaja este modul de atractie a vechilor statiuni balneare de diferite nivele sp re deosebire de duna litorala ce a fost modificata de catre superstructuri de beton si cai de acces. 141 00:21:53,229 --> 00:22:04,852 La intrarea in porturile plajelor, datorita activitatii turistice se intind suprafete de stationare, adaptari ale spatiului urbanpentru petrecerea timpului liber, parcari. 142 00:22:14,368 --> 00:22:22,016 Aceasta functie de stationare si de cazare se confrunta cu camping-urile stabilite in spatiile verzi, dotate cu tot ce au nevoie. 143 00:22:30,964 --> 00:22:33,874 Acest peisaj urban prezinta o parcelare foarte larga. 144 00:22:33,874 --> 00:22:39,897 Caracterul sau hiper-geometric se explica printr-o impartire a solului inaintea ridicarii constructiilor. 145 00:22:41,436 --> 00:22:45,314 Constructiile se dispun liber in unitatile lor de vaste dimensiuni. 146 00:22:48,672 --> 00:22:56,321 Acest plan liber nu semnifica densitatea slaba a

ocuparii solului, inaltimea imobilelor fiind una considerabila. 147 00:23:02,779 --> 00:23:18,261 Fatadele acestor colectivitati fac o paralela cu constructiile marilor metropol e. Aceleasi materiale, aceleasi subdiviziuni ale cladirilor in celule standardizate, pe care fiecare ut ilizator, incearca sa le personalizeze. 148 00:23:26,357 --> 00:23:32,575 Acest peisaj monogenic, la 20 km de Montpellier denota un peisaj monofunctional. 149 00:23:33,750 --> 00:23:48,318 Legaturile rutiere rapide autorizate de relatiile cotidiene si care favorizeaza utilizatorul permanent al acestei infrastructuri imobiliare, dezvolta un proces de extindere prin capit ala Languedoc , Monpellier. 150 00:23:50,775 --> 00:23:55,133 Habitatul individual este mai ales dezvoltat dincolo de calea expres. 151 00:23:57,115 --> 00:24:01,070 Acest mod de ocupare a solului corespunde terenului indepartat, portului si plaj ei. 152 00:24:02,304 --> 00:24:07,107 Aici, valoarea cea mai slaba a solului permite o densitate de ocupatie mai putin ridicata. 153 00:24:10,629 --> 00:24:15,399 Acest sector bine definit nu contribuie la imaginea simbolica a statiunii. 154 00:24:15,399 --> 00:24:18,210 El este in cercetare arhitecturala. 155 00:24:20,386 --> 00:24:28,519 Pe aceasta suprafata urbana, deasemenea intinsa, calea rutiera se impune ca un element necesar in acest tip de crestere. 156 00:24:30,471 --> 00:24:40,285 Obisnuinta urbana este realizata prin prezenta panourilor publicitare cu camere de inchiriat turistilor si da nastere unui etichetaj al peisajului. 157 00:24:40,987 --> 00:24:45,772 Produsul imobiliar este supus legilor pietei si livrat pe bucati. 158 00:24:53,853 --> 00:25:00,495 Acest peisaj comercial pune intrebari asupra rolului, starii, si sectorului privat in matricea de amenajare.

159 00:25:04,263 --> 00:25:01,495 Acest peisaj nu este facut simplu din beton si asfalt. 160 00:25:05,384 --> 00:25:09,705 El se traduce prin fluxurile masive de capitaluri care alimenteaza acest santier. 161 00:25:11,550 --> 00:25:21,105 Activitatea turistica creata din constraste sezoniere violente si agitatia tradu c modalitatile de amortizare specifica. 162 00:25:28,768 --> 00:25:43,619 La Vest, fondul urban arata ca alegerea initiala a amenajarii in profunzime est e deformata de constrangerile de situri, si ca intreprinderea este considerata o solutie intr-u n nou peisaj urban mai rapid. 163 00:25:45,005 --> 00:25:54,101 Marea arata ca o crestere urbana contemporana, utilizeaza mai mult spatiu ca cel al oraselor de altadata. 164 00:25:57,507 --> 00:26:01,299 Peisajul este o realitate ce provoaca interpretari. 165 00:26:03,107 --> 00:26:07,769 Ipotezele construite plecand de la vizibil trebuie sa fie probate stiintific. 166 00:26:08,816 --> 00:26:15,452 Ele vor fi supuse masuratorilor si cifrelor ce sunt in absenta peisajului.