Alimentele alcaline sunt acele alimente i buturi care, cnd ajung n corp, au

efect de alcalinizare a esuturilor. La polul opus, sunt alimentele i buturile care realizeaz aciditate n esuturi, un mediu propice pentru instalarea celor mai degenerative boli. Efectul alimentelor i buturilor se bazeaz pe cantitatea de coninut mineral i pe reziduurile care rmn n corp dup ce acestea sunt consumate. nele alimente las rmie acide, n timp ce altele las rmie alcaline. Alimentele alcaline sunt cele pe care le tim i noi c sunt bune! unele fructe, legume proaspete, alimente srace n za"aruri etc, iar cele acide, bineneles! dulciurile, alcoolul, grsimile saturate, carnea, produsele lactate. E#ist alimente care sunt acide, ns n corp alcalinizeaz. Alimentele care creeaz un mediu alcalin n esuturi sunt o adevrat prevenie i terapie nutriional mpotriva oricror boli. $ntr%un corp alcalin, bolile nu au cum s se dezvolte. &ac e nevoie s mncai i alimente din zona acid, combinaile cu alimente alcaline, pentru a mai stopa din efectul nociv. &e e#emplu, nainte de o mas cu carne, bei un pa"ar cu ap cu mult lmie stoars. Lmia este acid, ns ajuns n corp, alcalinizeaz esutul i efectul acid al crnii nu se mai simte att de mult

Alimentele se impart in doua categorii! alcaline si acide.'( )*E AL)AL+,E! stafide, curmale, smoc"ine, ananas, mere si cidru
caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape%fruit, mango, pepene galben-rosu, nectarine, masline negre, papa.a, pere '( )*E A)+&E! toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe za"arisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura fructe proaspete consumate za"ar banane verzi, masline verzi, prune LE/ 0E AL)AL+,E! ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, ang"inare, castraveti, andive patrunjel, pastarnac, ardei, dovleac, ridic"i, soia boabe in, bostan, nap, vinete, leguminoase incoltite LE/ 0E A)+&E! ardei iute, asparagus rubarbar toate tipurile de fasole si linte cu e#ceptia celor germinate )E(EALE AL)AL+,E! cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva! paine prajita, paine mai vec"e de 1 zile 2contin mai putin gluten care genereaza e#ces de mucus in corp3. )E(EALE A)+&E! produse de patiserie, paine alba, paine integrala sau gra"am, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez 2alb, brun, basmati3 faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale LA)*A*E AL)AL+,E! lapte smantanit, 4efir, zer, unt, frisca lapte proaspat 2vaca, capra3 iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins LA)*A*E A)+&E! 5armezan, branzeturi fermentate, cascaval, telemea ing"etata,

iaurt indulcit sau iaurt cu fructe lapte fiert, lapte praf, smantana fermentata AL+0E,*E /A*+*E AL)AL+,E! legume fierte, coapte, mancaruri sau g"iveci de legume, dar fara rosii sau bulion supe de zarzavat si de radacinoase fara carne AL+0E,*E /A*+*E A)+&E! Alimente foarte acide! mancaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve & L)+ (+ AL)AL+,E! suc de trestie de za"ar, za"ar din trestie uscat sirop de orez brun 2mierea in cantitati mari poate forma si acizi3 & L)+ (+ A)+&E! dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici 2za"arina,aspartam, sorbitol3, miere artificiala sau prelucrata cu za"ar, fructoza, lactoza 5(6& 7E A,+0ALE AL)AL+,E! oua de prepelita, oua de rata 5(6& 7E A,+0ALE A)+&E! mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina. 8A * (+ AL)AL+,E! sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi in realitate au un p9 usor acid 2intre :%;3 8A * (+ A)+&E! toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon &+<E(7E = AL)AL+,E! aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge g"imbir, amala4i, sare de mare drojdie de bere 2calup3 &+<E(7E = A)+&E! muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, 4etc"up, pasta de rosii, mustar 2pasta3, curr. aditivi alimentari sintetici! arome, coloranti, glutamat, conservanti ca! benzoat, otet, saramura, fum AL+0E,*E LE+6A7E AL)AL+,E! ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, samburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata AL+0E,*E LE+6A7E A)+&E! ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite nuci, fistic 68+)E+ (+ )A(E AL)AL+,+>EA>A )6(5 L! somnul, rela#area, sauna, e#ercitiul fizic, meditatia, e#ercitiile de respiratie buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul 68+)E+ (+ )A(E 5(6& ) A)+&6>A! fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient, medicamentele de sintezasuprasolicit area, supararea, mania, stresul, ura, revolta

&intre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate impreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un ec"ilibru in digestie. &oua grupe aparte de alimente sunt! ?. Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate! za"ar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si za"ar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul 1. Alimentele acide care genereaza alcalinitate! lamaie, grape%fruit, otet de mere diluat in apa muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele @ luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad "ipersecretia de acid din stomac. 0ajoritatea fructelor au o reactie c"imica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. +n sc"imb mierea si za"arul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.

9iperaciditatea 6 stare prelungita de oboseala, uneori pana la epuizare,

poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, sc"imbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. &ar si apneea ce insoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare in timpul zilei. 0ai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este insotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. &ar oboseala mai poate avea o cauza cat se poate de neasteptata. A5loaia acida a facut valva in urma cu cativa ani, omul acid va face in viitorA. Afirmatia ii apartine publicistului ,orbert *reutBein, autorul cartii A9iperaciditate % bolnav fara motivA, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei "iperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psi"ozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta. La orice adult sanatos sunt in functie mecanisme de reglare, care stabilesc un ec"ilibru intre continutul acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza 2cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din sange3 este vorba intr%adevar de o stare patologica. 5e baza valorii p9 se poate stabili cat de acid sau cat de bazic este sangele, dar si urina. 5e o scala de la ? pana la ?C, punctul de neutralitate se afla la ;. 7angele nostru are valori p9 de ;,@D pana la ;,CD, este asadar usor bazic. <alorile din urina pot oscila intre C la oamenii foarte bolnavi si E la sugari. +n general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. &at fiind ca

rinic"ii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in varsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, "iperaciditatea este o problema serioasa. +mbatranirea % se mai spune % nu este nimic altceva decat into#icarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze. E#ista in corp mai multe sisteme lic"idiene interconectate si fiecare are p9%ul sau! p9%ul digestiv +n functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, p9%ul poate varia aici de la 1 2acidul clor"idric din stomac3, pana la F 2sucul pancreatic3. &intre toate sistemele de p9 amintite sistemul digestiv se dezec"ilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o c"eie in mentinerea sanatatii. +ntr%un mod similar A.urveda considera focul digestiv Agni drept c"eia sanatatii si a bolii. &e aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei. p9%ul sangelui si limfei 5rin cele apro#imativ D l de sange si 1 l de limfa, aceste lic"ide dreneaza si "ranesc restul de apro#imativ :G%;G de 4g de tesuturi ale unui adult. &e aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale in tesuturi. p9%ul tesuturilor La cei sanatosi tesuturile au un p9 apropiat de cel al sangelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, p9%ul tesuturilor este cu siguranta acid. 7pre deosebire de sange care trebuie sa%si pastreze un p9 constant, tesuturile pot fi convertite in adevarate rezervoare ale rezidurilor acide 2grasime in e#ces, calculi, e#cerscente osoase sau tumori3. nele tesuturi cum ar fi oasele si musc"ii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducand la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai indelungat pentru a se ec"ilibra, de aceea primele saptamani de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc in tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea in greutate sau dizolvarea calculilor. p9%ul urinei si al transpiratiei Are rol de supapa de control asupra p9%ului sanguin si de aceea poate varia intre valorile de C.D si E. 0ajoritatea oamenilor in conditiile alimentatiei actuale au un p9 cuprins intre D%:. )ei vegetarieni au un p9 urinar usor mai alcalin, cuprins intre D.E%;. )u cat urina e mai acida, sangele si tesuturile sunt mai acide. +n anumite faze ale bolilor p9%ul urinar poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorandu%se unor blocaje in sistemul e#cretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate in tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat. 2vezi tratamentele de oleatie Ab".anga din medicina A.urveda3. "ttp!--BBB.medicina naturala. 1Gm.com-p"oto:. "tml

)auzele "iperaciditatii! % &ieta acida % Emotii negative % Alimente incompatibile. )"iar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate impreuna cu alimente incompatibile. &e e#emplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline in timp ce proteinele se digera la un p9 acid. (eguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea! 'ructele se mananca inainte de masa cu cel putin @G de minute sau constituie o masa separata &ulciurile nu se mananca dupa mancare Laptele este un aliment comple# si greu de digerat. *rebuie baut cald si eventual condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment ,u se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Alimentatia si stilul de viata

Ec"ilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. 7tresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. )onsecintele caracteristice ale unei "iperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. )u "iperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. 5entru a nu se ajunge la pragul de la care "iperaciditatea devine un factor e#trem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. 7e intelege ca rolul esential in asigurarea ec"ilibrului revine unei alimentatii sanatoase. 5entru fiecare aliment luat in parte e#ista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. 7unt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr%un sens sau altul. Aproape toate legumele in special cele proaspete sunt alcaline si ec"ilibreaza aciditatea e#cesiva. Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii, morcovii. Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele in pastaie. Efect acid slab au branza de vaci, smantana, painea integrala si familia nucilor.

9iperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua. &ar si ouale, branza si produsele fainoase *rebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se ec"ilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manance, dar odata cu inaintarea in varsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. 8enefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de e#emplu in sauna. 7unt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta. 0ineralele naturale e#trase din coc"ilii, coaja de ou, alge si saruri marine, in special calciu, vitamina &, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului. Alimentele bogate in sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. 5roteinele animale sunt bogate in astfel de substante. 0ineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea. Aceste elemente se gasesc din abundenta in alimentele vegetale. )orpul stoc"eaza aceste minerale in oase si le elibereaza atunci cand trebuie sa ec"ilibreze p9%ul sanguin. )and datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate c"imic dar si a imbatranirii tesuturilor, corpul isi epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea de acidoza.