PROF DRD BOGDAN CONSTANTIN

ALGEBRA
Progresia aritmetica
1.Definitie
(a
n
),
1 n
se numeste progresie aritmetica daca fiecare termen al sau se
obtine din precedentul prin adaugarea unui aceluias numar r numit ratia
progresiei
( ) R r
! 1.O progresie aritmetica e bine determinate daca se cunoaste ratia r si
termenul a
1

2.Pentru r=0 sirul e constant
.Notatie

a
1
, a
2
, a
3
a
n
!.Form"#a termen"#"i genera# si s"ma termeni#or "nei $rogresii aritmetice
a
1
=a
1
a
2
=a
1
+r
a
3
=a
2
+r=a
1
+2r
a
4
=a
3
+r=a
1
+3r
. +
.
.
a
n
=a
1
+(n-1)r
a
1
+a
2
+a
3
++a
n
=a
1
+a
1
+r+a
1
+2r++a
1
+(n-2)r+a
1
+(n-1)r+a
1
+nr
S
n
=
( ) [ ]
2
1 2
1
n r n a +
%.Pro$rietati
a
k
=
2
1 1 +
+
k k
a a
, pentru orice
3 k
, formula ramane valabila si pentru
termenii extremi egali departati de a
k
Progresia geometrica
1.Definitie
n sir b
n
cu b
1
0, in care fiecare termen incepand cu al doilea se obtine
duin precedentul prin inmultire cu un numar diferit de 0 (q), se numeste
progresie geometrica.
q=ratia progresiei geometrice
b
n+1
=b
n
q
.Notatie
n
b b b b ... , ,
3 2 1


!.Form"#a termen"# genera# si s"ma termeni#or "nei $rogresii geometrice
b
1
=b
1
.
.
.
2
1 2 3
1 2
q b q b b
q b b


+
b
n
=b
1
q
n-1
(formula termenul general)
!
n
=b
1
"(
q b
1
)"(
q b
1
2
)"#" b
1
q
n-1
S
n
=
1
) 1 (
1

q
q b
n
%.Pro$rietati
-modulul fiecarui termen al progresiei geometrice este media
geometrica a vecinilor sai: 1 1 +

n n n
b b b
-
n
b b b b ... , ,
3 2 1


, atunci b
1
b
n
=b
2
b
n-1
=b
3
b
n-2
==b
k
(b
n-k+1

2
Partea fractionara a "n"i n"mar rea#
1.Definitie
!rin partea fractionara a unui numar se intelege diferenta dintre
numar si partea lui intreaga"
{ } [ ] a a a
.Notatie
$umarul sau expresia careia dorim sa%i aflam partea fractionara se pune
intre accolade&
{ } a
,
R a
!.Pro$rietati
1.
{ } Z a a '
2.
{ } [ ] 1 ( ' a
Partea intreaga a "n"i n"mar rea#
1.Definitie
)ie a
R , prin parte intreaga se intelege cel mai mare numar intreg mai
mic sau egal cu numarul dat.
.Notatie
$umarul sau expresia careia dorim sa%i aflam partea intreaga se pune intre
parante*e drepte&
[ ] a
, a R
!.Pro$rietati
1.
[ ] Z a
,
R a
2.
[ ] Z a a a
3.
[ ] [ ] 1 + < a a a
&o'"#"# "n"i n"mar rea#
3
1. Definitie
#odul de a este: a daca a este mai mare decat $ero sau -a daca a
este mai mic decat $ero"

'

' ,
' ,
+ +
a a
a a
a
. Pro$rietati
1.
( ) R a a a a , ( max + +
2.
+ + + + a a
3. a.
, ( - , ' , + + a a

b.
, ( - , ( - ' , + + a a
..
' + + + + + + + + ab b a b a
/.
++ + + ++ + + b a b a
a,bR
6.
' ,
+ +
+ +
.
+ + + + + + .


b
b
a
b
a
b
b a b a a
In'"ctia matematica
1.Definitie
%este folosita pentru a demonstra propo*itii de forma

, n

( ), n p
nn
0
,
N n
%se ba*ea*a pe principiul inductiei matematice&
daca o propo*itie p(n) e adevarata pentru n=n
'
si daca e adevarata
pentru n=k, e adevarata si pentru n=k+1 atunci p(n) e adevarata pentru orice
N n
, n n
0
.
.Eta$e 'e re(o#)are
1.0erificarea inductiei matematice& se arata ca p(n
0
) e adevarata
2.1emonstratia

p(k)

p(k+1)

presupunem p(k) adevarata(ipote*a inductiei) si demonstram ca

p(k+1) e adevarata

conclu*ie& din (1) si (2), pe ba*a inductiei matematice

p(n) este adevarata pentru orice
' n
.
!.A#te ega#itati care se 'emonstrea(a $rin in'"ctie matematica
1.

n
k
n n
k
1
2
) 1 (

2.
2
) 1 2 ) 1 (
2
1
+ +

n n n
k
n
k
3.
2
3
1
2
) 1 (

,
_

n n
k
n
k
F"nctii
1.Definitie
B A f &
, este o functie(
A=domeniul de definitie
B=codomenuiul(domeniul in care functia ia valori)
R N f &
,
( ) x x x f 1
(legea functiei)
.Notatie
B A f &
, f(x)=y(!"!a f#n$%&!&)
!.O$eratii c" f"nctii n"merice
B A f &
,
R B A ,
, se numeste functe numerica
1.A'"narea
( )( ) ) ( ) (
, & ,
x " x f x " f
R A R A " f
+ +

.Pro'"s"#
) ( ) ( ) )( (
, & ,
x " x f x " f
R A R A " f


!.Cat"#
( ) ' ) ( ,
) (
) (
, & ,

,
_

x "
x "
x f
x
"
f
R A R A " f
%.Paritate
3
, R A
se numeste multime simetrica in raport cu 4 daca
A x A x

ex& R, Z, ', (-1)1*, +-2)0)2,
)ie
, , & R A R A f
multime simetrica
)unctia se numeste 5 para daca f(-x)=f(x)
5 impara daca f(-x)=-f(x).
e*em$#e 'e f"nctii $are+
, & R R f
f(x)=-x-, sau f(x)=x
2
/
verificare daca f(x)=-x- este functie para&
f(-x)=--x-=-x-=f(x)
, R x
f !.%! f#n$%&! para
e*em$#e 'e f"nctii im$are+
, & R R f
f(x)=x
3
, f(x)=-x
verificare daca f(x)=-x este functie impara
f(-x)=(-x)
3
=-f(x),

f este functie impara

O,ser)atie+
6raficul unei functii pare este simetrica fata de dreapta O7(x=')

7
8

6raficul unei functii impare este simetric fata de origine(O)
7
8
-.Imaginea "nei f"nctii
)ie
B A f &
, si 9 A o submultime a lui 4( !e numeste imaginea multimii
9 A prin functia f o submultime a lui : notata
) 9 ( A f
si egala cu f(x)/
9 A x
,
; 9 < ) ( = ) 9 ( A x x f A f
,
B A f ) 9 (
1) x 0 1 2 3 4
f(x) a a b $ b
a)
; = ) 9 ( ;, 1 ( ' = 9 a A f A
b)
; ( ( = ) 9 ( ;, 3 ( 2 ( 1 = 9 $ b a A f A
c)
; ( = ) 9 ( ;, . ( ' = 9 b a A f A
2)
2 ) ( , & + x x f R R f
; 3 ( 2 ( 1 = ) 9 ( ; 1 ( ' ( 1 = 9 A f A
deoarece
3 ) 1 ( , 2 ) ' ( , 1 ) 1 ( f f f
, / ( 3 - ) 9 ( , 3 ( 1 - 9 A f A
R R f &
se numeste imaginea functiei f submultimea lui : notata >mf si
egala cu& >mf
;, < ) ( = A x x f
>mf
B
ex&
; . ( 3 ( 2 ( 1 = ; 3 ( 2 ( 1 ( ' = & f
x 0 1 2 3 >mf=+1 )2 )3,
f(x) 1 2 2 3
2
? Pe grafic imaginea unei functii se obtine proiectand punctele graficului pe
axa O7
1 ) ( , , 2 ( 1 - & + x x f R f
01f=-2 )2,
..Imaginea reci$roca
)ie
B B B A f 9 , &
Prin imagine reciproca a lui 9 B (prin functia f) se intelege o submultime a
lui 4 notata
; 9 ) ( < = ) 9 (
1
B x f A x B f

/.F"nctii marginite.0a#ori e*treme a#e "nei f"nctii

)ie
R A R A f , &
f se numeste marginita daca exista
R 3 1 ,
, astfel incat
A x 3 x f 1 , ) (
1,3%valori extreme
1%valoare minima(minimul functiei)
3%valoare maxima(maximul functiei)

A x
' pentru care f(x
0
)=1 se numeste punct de minim

A x
' pentru care f(x
0
)=3 se numeste punct de maxim
O functie poate avea mai multe puncte de
minim/maxim

1.&onotonie
, & B A f

, , R B A

A 0
f se numeste& strict crescatoare pe 0 daca oricare ar fi un x
1
, x
2
0
, x
1
4x
2
) ( ) (
2 1
x f x f <
crescatoare pe 0 daca oricare ar fi un x
1
, x
2
0
, x
1
4x
2
) ( ) (
2 1
x f x f

strict descrescatoare pe 0 daca oricare ar fi un x
1
, x
2
0
, x
1
5x
2
) ( ) (
2 1
x f x f >
descrescatoare pe 0 daca oricare ar fi un x
1
, x
2
0
, x
1
5x
2
) ( ) (
2 1
x f x f
&eto'a 'e st"'i" a monotoniei
)ie x
1
, x
2
0
, x
1
4x
2
@alculam f(x
1
)-f(x
2
) .& .%ab&&1 .!1n# 6&f!r!n%!&7+ .a# 8
9:n$#;&! 7 40f 8 .%r&$% $r!.$a%:ar!
A
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0 1 2 3 4 5 6 7
50f 8 .%r&$% 6!.$r!.$a%:ar!
0f 8 $r!.$a%:ar!
0f 8 6!.$r!.$a%:ar!
&onotonia f"ncti#or m"#tiforme
, & R A f

'

>

a x x f
a x x f
x f
), (
), (
) (
2
1

A a
ca*1. x
1
,x
2
a
, x
1
4x
2
ca*2. x
1
,x
2
5a, x
1
4x
2
ca*3. x
1
4a, x
2
5a, x
1
4x
2
2.F"nctii $erio'ice
R A R A f , &
f se numeste periodica daca
, ' > < A x
astfel incat x+< A si
) ( ) ( x f < x f +
, B se numeste perioada functiei, si daca exista un B cel mai mic
cu aceasta proprietate, B se numeste perioada principala a functiei.
1.)unctia 1iriple&

'

' x
' x
x f R R f
, '
, 1
) ( , &
functia are perioada
3
+
' <
fie x
1 ) ( , + + % x f ' % x '
) 1 )( ( ) ( , 1 ) ( x f % x f x f +
fie x
' ) ( , + + % x f ' % x '
) 2 )( ( ) ( , ' ) ( x f % x f x f +
1in (1) si (2)
) ( ) ( , x f % x f R x +
1eoarece nu exista un cel ami mic numar rational poxitiv, functia nu are
perioada principala
2.)unctia parte fractionara&
,, - ; = ) ( x x x x f
are ca perioada orice numar
intreg k ' pentru ca&
, - ; = ) ( k x k x k x k x f + + + +

, -x k k x +

R x x x ,, -
perioada principala este 1
1aca o functie are perioada t si x"k
3
, R k A %
atunci f are si perioada
Z k % k ,
13.In4ecti)itatea f"nctii#or
, & B A f
f se numeste inCectiva daca
) ( ) ( , ,
2 1 2 1 2 1
x f x f x x A x x
la argumente distincte imafinea corespun*atoare trebuie sa fie distincta
Obs&
p q q p
1efinitie ecDivalenta cu cea de sus& o functie este inCectiva daca si numai
daca
2 1 2 1 2 1
) ( ) ( , , x x x f x f A x x
E
Obs& f nu e inCectiva

daca
) , , (
2 1 2 1
x x A x x
astfel incat
) ( ) (
2 1
x f x f
,
pentru a arata ca o functie estnu este inCectiva trebuie sa gasim 2 argumente
diferite care sa aiba aceasi imagine
O functie e inCectiva
y x f ) (
are cel mult o solutie apartinand
domeniului.
Pe grafic o functie e inCectiva daca orice paralela la axa O8 intersectea*a
graficul in cel mult un punct.
11.In4ecti)itatea f"nctii#or
B A f &
surCectiva
), ( ), ( A x B y
astfel incat
y x f ) (
f este surCectiva daca si numai daca >mf=:
f nu e surCectiva daca si numai daca
), ( B y =
astfel incat
y x f A x ) ( ), (
FimbaCul ecuatilor& f este surCectiva daca f(x)=y are cel puGin o solutie.
Pe grafic f este surCectiva daca orice paralela la axa O8 prin punctele
codomeniului sa intersecte*e graficul in cel puGin un punct.
1.Bi4ecti)itate
B A f &
se numeste biCectiva daca si numai daca f este si inCectiva si
biCectiva
), ( B y

?
(exista un unic element
A x
) astfel incat
y x f ) (
f este biCectiva
y x f ) (
si
y x f ) (
are o singura solutie
f nu e inCectiva daca si numai daca f nu e inCectiva si<sau surCectiva
1!.F"nctia in)ersa
)ie
, & B A f
biCectiva
!punem ca f admite inversa daca
) & ( A B "
astfel incat
) ( , ) ( x f y x y "
g se notea*a cu
1
f
% se numeste inversa functiei
1aca f admite inversa se numaste inversabila( f este inversabila

f este
biCectiva.
Hx&
)ie
2
) ( ), ( ' - ) ' ( ( & x x f f
1.!tudiul inCectivitatii&
) ( ) ( ,, ' ( ( ,
2 1 2 1
x f x f x x

2
2
2
1
x x

2 1
2 1
2 1
, ' ( ( ,
+ + + +
x x
x x
x x
f este inCectiva(1)(
2.!tudiul surCectivitatii&
)) ' ( ( ( )), ( ' - ( x y
astfel incat
y x f ) (
fie I
), ( ' -

) ' ( ( ) (
2
y x y x y x f
f este surCectiva(2)(
1in (?) si (2)

f este biCectiva

f admite inversa
) ' ( ( ) ( ' - &
1


f

este inversa functiei f
x x f y y f

) ( , ) (
1 1
1%.Com$"nerea f"nctii#or
J
> 9 " B A f & , &

Prin compusa functiei g cu f in aceasta ordine se intelege o functie notata cu
, & > A f "

)) ( ( ) )( ( x f " x f "
9 A f ) (
>mf
9
!
" f f "
elementul neutru in raport cu compunerea functiilor este functia identica
daca compunem o functie cu inversa sa obtinem functia identica
a)@ompunere si paritate&
1.daca f,g sunt impare atunci
f "
este para
2.daca f,g sunt impare atunci
f "
este para
3.daca f,g au paritati diferite atunci
f "
este para
b)@ompunere si monotonie&
1.daca f,g au aceeasi monotonie atunci
f "
este crescatoare
2.daca f,g au monotonie diferita atunci
f "
este descrescatoare
c)@ompunere, inCectivitate, surCectivitate si biCectivitate&
1.daca f,g sunt biCective atunci
f "
este biCectiva si (
f "
)=
1 1
" f
2.daca
f "
este inCectiva atunci f este inCectiva
3.daca
f "
este surCectiva atunci g este surCectiva
..daca
f "
este biCectiva atunci g este surCectiva si f este inCectiva
Compunerea functilor prin acolada

'

+
<

'

< +

' , / .
' , 3 1
) (
3 , 3 2
3 , 2
) (
& ,
x x
x x
x "
x x
x x
x f
R R " f
R R " f &
1'

'

< + + +
< < +
+ +
<

'

< +

' , 3 / . ( 3 ) / . ( 2
' , 3 3 1 ( 3 ) 3 1 ( 2
' , 3 / . ( 2 / .
' , 3 3 1 ( 2 3 1
3 ) ( , 3 ) ( 2
3 ) ( , 2 ) (
) )( (
x x x
x x x
x x x
x x x
x " x "
x " x "
x " f
) ' (
3
2
-
'
3 3 1
) 1

'

<

x
x
x
) ( ' -
'
3 / .
) 2

'

+
x
x
x
)
3
2
( (
'
3 3 1
) 3

'

<
<
x
x
x

'

< +
x
x
x
'
3 / .
) .

'

+

+

) ( ' - ( 3 .
) ' (
3
2
- ( 1 3
)
3
2
( ( ( / 2
) )( (
x x
x x
x x
x " f
11
F"nctia f:R R, f(x)=ax+b
Definitie:
1aca a,b sunt numere reale f se numeste functie afina(
1aca
' a
f se numeste functie de gradul > (
1aca
' b
f se numeste functie liniara(
' a
,
' b
) (
1aca
' b
f se numeste functie constanta.
Proprietati:
15Semn"# f"nctiei 'e gra'"# I
x


a
b

+
f(x) semn contrar ' semnul lui a
lui a
5&onotonia f"nctiei 'e gra'"# I
)ie
2 1 2 1
, , x x R x x <
< +
<
' ) ( ) ( ) (
'
2 1 2 1 2 1
a x x a b ax b ax x f x f
f 5 strict descrescatoare

> ' a
f 5 strict crescatoare
!5Grafic"# f"nctiei 'e gra'"# I
Grafic"# f"nctiei este o 'rea$ta
) ( ' (
) ' ( (
b B ?@ Af
a
b
A ?B Af


1aca aK' atunci panta dreptei 4: este negativa
:

O 4
Daca a63 at"nci $anta 're$tei AB este $o(iti)a
12
:
4
O
Ecuatii si sisteme de ecuatii rezolvate cu
ajutorul semnului functiei de gradul I
Le*olvati sistemul &

'

+ +
<

' ) 2 )( 1 (
'
) 3 (
2
x x x
x x
x
2 ' 2 '
) 3 (
2
<

x x
x x
x
,
' ' ) 3 ( x x x
sau
3 ' 3 x x
x

' 2 3
+
x%2 % % % % % % % % % % % ' " " " " " " "
x % % % % % % ' " " " " " " " " " " "
x%3 % % % % % % % % % % % % % % % % ' " " " "
x(x%3) " " " " ' % % % % % % % % % ' " " " "
H(x) % % % % % % < " " " ' % % % % < " " " "
) 3 ( 2 ( ) ' ( (
1
C
' ' ) 2 )( 1 ( + + x x x x
sau
1 x
sau
2 x
x

%2 %1 '
+
x % % % % % % % % % % % % % % % % ' " " " "
x"1 % % % % % % % % % % % % ' " " " " " " "
x"2 % % % % % % ' " " " " " " " " " " "
H(x) % % % % % % ' " " " '% % % ' " " " "
+ , ( ' - , 1 ( 2 -
2
C

, 1 ( 2 - ) 3 ( 2 (
2 1
C C C
f&na
F"nctia 'e gra'"# II
15Def+
f&L L , f(x)=ax M"bx"c , a,bL , a' se numeNte funcGie de grad >>
HcuaGia ax M"bx"c=' , a' se numeNte ecuaGie ataNatO funcGiei de grad >>
13
a$ b .
2
discriminantul ecuaGiei
a
b
x x
2
,
2 1
t

'

<

>
'
'
'




2 1
2 1
2 1
,
,
,
x x
x x
x x

2 1
2 1
x x
x x

5Forma canonica+
1
1
]
1

+
,
_

+
1
1
]
1

+
+
,
_

+
1
1
]
1

+
,
_

,
_

+ +
+ +
a a
b
x a x f
a
a$ b
a
b
x a x f
a
$
a
b
a
b
x a x f
a
$
x
a
b
x a x f
$ bx ax x f
. 2
) (
.
.
2
) (
. 2
) (
) (
) (
2
2
2
2
2
2
2
2
2

+
,
_

+
a a
b
x a x f
. 2
) (
2
forma canonicO
!5&arginire7 )a#ori e*treme
@a* 1&Pentru aP' funcGia de gradul >> e mOrginitO inferior.
0aloarea minimO este
a
y
.
min

Ni se obGine pentru
a
b
x
2
min

pentru aP' f admite minim

@a* 2& Pentru aK ' funcGia de gradul >> e mOrginitO superior.
0aloarea maximO este
a
y
.
max

Ni se obGine pentru
a
b
x
2
max

pentru aK ' f admite maxim

%5Grafic"# f"nctiei 'e gra'"# II+
Lepre*entarea graficO a funcGiei de grad >> este o parabolO cu braGele Qn sus
pentru aP' sau cu braGele Qn Cos pentru aK'
Eta$e#e re$re(entarii grafice+
1)>ntersecGia cu axele&
& ?x Af

' y

' ) ( x f
a)
' >


2 1
, x x

2 1
x x
) ' , (
1
x A

) ' , (
2
x B
b)
'

) ' , (
1
x A
c)
' <

?x Af
1.
& ?y Af

' x
) , ' ( $ 9
2)@alculul vRrfului&
)
.
(
2
(
a a
b
D

3)4xa de simetrie
a
b
x
2

.)()acultativO) % calculul altor puncte
/)Brasarea graficului
-5&onotonia f"nctiei 'e gra'"# II+
Pentru aP ' funcGia de gradul >> este&
strict descrescOtoare pe intervalul
1
]
1

a
b
2
(

strict crescOtoare pe intervalul

,
_

+ (
2a
b
Pentru aK ' funcGia de gradul >> este&
strict crescOtoare pe intervalul
1
]
1

a
b
2
(
strict descrescOtoare pe intervalul

,
_

+ (
2a
b
.5Imaginea f"nctiei 'e gra'"# II+
dacO aP '

,
_

(
.
>m
a
f
dacO aK '
1
]
1

a
f
.
( >m
1/
*
*
8
8
3
3
/5Ta,e# 'e )ariatie +
1) aP '
* 9
a
b
2

:
f;*5 < a*= : ,* : c
a .

2) aK '

> 9
a
b
2

:
f;*5 < a*= : ,* : c
a .

15Semn"# f"nctiei 'e gra'"# II

1)aP '

2)aK '


'

' <

' >
@a* 1&
' <
x
9
:
12
3 3
3
' ' < ' >
3 3
3
:
:
:
:
:
:
:
:
:
:
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9 9
: :
:
:
: :
:
:
: :
9 9
*
* *
* * *
8
8 8
8
8
8
f(x) semnul lui a
@a* 2&
'
x %
a
b
2

"
f(x) semnul lui a ' semnul lui a
@a* 3&
' >

x
9
1
x

2
x
:

f(x)
semnul lui a ' semn contrar ' semnul lui a
lui a
25Re(o#)area inec"ati#or si sisteme#or 'e ec"atii+
1) 4flaGi x&

'

> +

+ +

' J 2
) ( '
J .
J
2
2
2
x x
x =
x x
x

3
' J
2
t

x
x

' 32 12
' J .
2
<
+ + x x
ecuaGia nu are rOdOcini reale
' J 2
2
> + x x

'
32 32



3 x

x % %3 3 "
J
2
x " " " " " ' % % % % % % % % % ' " " " " " " "
J .
2
+ + x x " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " "
H(x) " " " " " ' % % % % % % % % % ' " " " " " " "
J 2
2
+ x x " " " " " " " " " " " " ' " " " " " " " "

[ ]
( ) ( )

'

+

( 3 3 (
3 ( 3
x
x

[ ) 3 ( 3 C
2) 1eterminaGi
1
,
' 1
astfel QncRt vRrful parabolei asociate funcGiei
1 ) 2 3 ( ) 2 ( ) (
2
+ + + 1 x 1 x 1 x f
sO fie situat sub axa Ox.
'
.
<

a

) (1 =
1A
12 12 /
E . . . 12 J
) 1 )( 2 ( . ) 2 3 (
2
2 2
2
+ +
+ + + +
+ +
1 1
1 1 1 1
1 1 1
' 12 12 /
2
+ + 1 1
12
2.' 2/2


1
1
/
2
1'
. 12
1
1

+

1
1

2
1'
. 12
2
2

1
1
2
E .
' E .
E . .

+
+
1
1
1
1 a
m
9 9 9.?- :

12 1 /
2
+ + 1 1 " " " " " " ' % % % % % ' " " " " " " " " " "
E . + 1
" " " " " " " " " " " " " " " ' % % % % % % % %
H(m) " " " " " " ' % % % % % ' " " " " < % % % % % % % %

( ) +
,
_

( 2
/
2
( 2 1
135Fami#ii 'e $ara,o#e+
)ie familia de parabole asociatO funcGiei&
&
1
f

2 ) 2 ( 2 ) 1 ( ) (
2
+ + + + 1 x 1 x 1 x f
1

1 1
a) 4rOtaGi cO parabolele 1
E
asociate funcGiei 1
f
trec printr%un punct fix.
2 . ) 1 2 ( ) (
2 . 2 ) (
2 . 2 ) (
2 2
2 2
2 2
+ + +
+ + +
+ + +
x x x x 1 x f
x x 1 1x 1x x f
1 x 1x x 1x x f
1
1
1
' ) 1 (
2
x

1 x
1 ) 1 (
2 . 1 ) 1 (

+
1
1
f
f

) 1 ( 1 ( A
% punct fix
Obs& Pentru a determina punctul fix prin care trec toate parabolele, se
grupea*O dupO m Ni se impune coeficientul = '.
b) !O se arate cO vRrfurile acestor parabole se aflO pe dreapta I"x = ' .
E .
E E . . 12 12 .
) 1 )( 2 ( . ) 2 ( .
2 2
2
+
+ +
+ + +
1
1 1 1 1 1
1 1 1
1E
1
2
) 1 ( .
) 2 ( .
.
1
2
2
+
+

+
+

+
+

1
1
1
1
a
y
1
1
a
b
x
F
F

x y
0arful parabolelor se aflO pe dreapta
' + y x
(a 2%a bisectoare).
Obs& Pentru a determina locul geometric al vRrfurilor parabolelor se eliminO
parametrul m din relaGiile&

'

a
y
a
b
x
F
F
.
2
m 9 9 91 :
m"2 % % % % % % % % ' " " " " " " " " " "
m"1 % % % % % % % % % % % % % % ' " " " " " "
H(m) " " " " " ' % % % % % < " " " " " "

) 1 ( 2 ( 1
115Re#atii#e #"i 0i@te+
1))ormula pe CumOtate&
'
2
+ + $ bx ax
dacO b 5 nr par b b 2
' 2
2
+ + $ x b ax

a$ b

2
a
b
x
9 9
2 , 1
t

2)LelaGiile 0iSte ataNate ecuaGiei de grad >>(relaGiile Qntre rOdOcinile ecuaGiei
Ni coeficienGi)
1J


' + y x
a
$
x x E
a
b
x x C

+
2 1
2 1

15S"ma $"teri#or asemenea a ra'acini#or ec"atiei 'e gra'"# II+
n n
n
x x C
2 1
+

2 , n N n

1)
2 1
2
2 1
2
2
2
1
2 ) ( x x x x x x + +

E C x x 2
2 2
2
2
1
+
2)
) )( (
2
2 2 1
2
1 2 1
3
2
3
1
x x x x x x x x + + +

) 2 (
2
E E C C

) 3 (
2
E C C
CE C 3
3


CE C x x 3
3 3
2
3
1
+
3)
2
2
2
1
2 2
2
2
1
.
2
.
1
2 ) ( x x x x x x + +

2 2 2
2 ) 2 ( E E C
2 2 . .
2
.
1
2 . E E C C x x + +
2 1
, x x
rOdOcini ale ecuaGiei

'

+ +
+ +
'
'
2
2
2
1
2
1
$ bx ax
$ bx ax

2
2
2
1

n
n
x
x

'

+ +
+ +


'
'
2
2
1
2 2
2
1
1
1 1
n n n
n n n
$x bx ax
$x bx ax

3 , '
2 1
+ +

n C $ C b C a
n n n
1!5Formarea ec"atiei 'e gra'"# II ;cAn' c"noaBtem rC'Ccini#e5+
Beorema&
)ie
, ,
2 1
R x x

,
2 1
x x C +

2 1
x x E
4tunci
2 1
, x x
sunt rOdOcini ale ecuaGiei
'
2
+ E Cx x
$r.
2 1
, x x
existO ' .
2
> E C .

1%5Nat"ra si semne#e ra'acini#or ec"atiei 'e gra'"# II+
Pentru a stabili natura rOdOcinilor(reale sau nu) se stabileNte semnul lui .

' >
rOdOcini reale

' <
rOdOcini nereale
2'
suma rOdOcinilor
produsul rOdOcinilor
P S
2 1
, x x
: : :
'
1
> x
,
'
2
> x
: : 9
'
1
< x
,
'
2
< x
: 9 :
'
1
< x
,
'
2
> x
1 2
x x >
: 9 9
'
1
< x
,
'
2
> x
1 2
x x <
: ' :
'
1
x
,
'
2
> x
: ' 9
'
1
x
,
'
2
< x
: 9 '
2 1
x x
,
'
1
> x
,
'
2
< x
Obs&
1)

'

<
>
'
'
E
E

2) problema semnului se pune '

1-5Ec"atii c" ra'acini com"ne+
Obs&
1) 1ouO ecuaGii de grad >>
'
'
2 2
2
2
1 1
2
1
+ +
+ +
$ x b x a
$ x b x a

'
'
2
1

a
a
au aceleaNi rOdOcini
2
1
2
1
2
1
$
$
b
b
a
a

2) 1ouO ecuaGii de grad >> au o rOdOcinO comunO
fie o rOdOcinO comunO
'
'
2 2
2
2
1 1
2
1
+ +
+ +
$ b a
$ b a



) (
1
2
a
a

'
'
2 1 1 2
2
2 1
2 1 2 1
2
2 1

+ +
$ a a b a a
a $ a b a a



+
<
( ) '
2 1 1 2 2 1 2 1
+ $ a $ a b a a b

2 1 2 1
1 2 2 1
b a a b
$ a $ a

7
'
2 1 2 1
b a a b
douO ecuaGii de grad >> au o rOdOcinO comunO

2 1 2 1
1 2 2 1
b a a b
$ a $ a

verificO relaGiile 1 Ni 2 unde
'
2 1 2 1
b a a b


1.5Po(iti#e ra'acini#or 'e gra'"# II fata 'e "n $arametr"+
'
2
+ + $ bx ax
' a
2 1
, x x
rOdOcinile ecuaGiei


21
2 1
, x x
au acelaNi semn
2 1
, x x
au semne contrare
1
x
2
x

@a* 1&

2 1
x x
@a* 2&
2 1
x x
@a* 3&
2 1
x x
Tetoda 1& (cu relaGiile 0iSte)
@a* >&

'

2
1
x
x

'

'
'
2
1

x
x

'

'
'
2
1
y
y

'

<

'
'
'
C
E

'

< +

'
'
'
2 1
2 1
y y
y y
@a* 2&
2 1
x x < <
'
1
< x
'
2
> x

'

>
<
'
'
2
1
y
y

'

<
>
'
'
E
@a* 3&
2 1
x x < <

'
1
< x
'
2
< x

'

<
<
'
'
2
1
y
y

'

>
>
'
'
2
1
y
y

'

>
>
>
'
'
'
C
E
Tetoda 2&
!e considerO f&L L
$ bx ax x f + +
2
) (
Obs&

' ) ( < f a
se aflO Qntre rOdOcini
) ( f
are semn contrar lui a
' ) ( > f a
se aflO Qn afara rOdOcinilor
@a* 1&
< <
2 1
x x

'

<
>
>

a
b
f a
2
' ) (
'
@a* 2&
2 1
x x < <

'

<
>
' ) (
'
f a
@a* 3&
2 1
x x < <
22
1
x

2
x

1
x
2
x

'

>

>

a
b
f a
2
' ). (
'
1/5Po(itia ra'acini#or ec"atiei 'e gra'"# II fata 'e 'oi $arametrii+
)ie ecuaGia '
2
+ + $ bx ax cu rOdOcinile
2 1
, x x
(
,
1)

'

<
>
<
>

a
b
f a
f a
2
' ) (
' ) (
'
2)

'

<
<
>
' ) (
' ) (
'

f a
f a
3)

'

< <
>
>

a
b
f a
f a
2
' ) (
' ) (
'
.)

'

<
<
>
>
a
b
f a
f a
2
' ) (
' ) (
'

Obs&
@ondiGia ca o ecuaGie de grad >> sO aibO o singurO rOdOcinO Qn intervalul (7)
este ca
' ) ( ) ( < f f
.
115Sisteme 'e ec"atii+
23
1
x

2
x

1
x
2
x

1
x

2
x

1
x
2
x

15Sisteme formate 'in o ec"aDie 'e gra' I Bi o ec"aDie 'e gra' II 'e forma+

'

+ +
+
$ bx ax y
n 1x y
2
>nterpretatre geometrica &
HcuaGia 1 se repre*intO grafic printr%o dreaptO.
HcuaGia 2 se repre*intO grafic printr%o parabolO.
4 re*olva sistemul QnseamnO a determina punctele de intersecGie dintre
dreaptO Ni parabolO. 1reapta poate fi tangentO parabolei, secantO sau dreaptO
exterioarO.
Htapele re*olvarii sistemelor&
1)!e exprimO o necunoscutO din ecuaGia 1 Qn funcGie de cealaltO (care are
coeficientul mai mic).
2)!e QnlocuieNte Qn ecuaGia 2.
3)!e re*olvO ecuaGia de grad >> obGinutO.
.)!e aflO Ni cealaltO necunoscutO.
5Sisteme simetrice+
1ef&
O ecuaGie se numeNte simetricO dacO Qnlocuind x cu I sau I cu x ecuaGia nu
se scDimbO.
n sistem se numeNte simetric dacO e format din douO ecuaGii simetrice.
Obs&
1acO
) ( (
' '
y x
e soluGia sistemului, atunci Ni
) ( (
' '
x y
e soluGia sistemului.
Tetoda de re*olvare&
1)!e notea*O x"I=! Ni xI=P.
2)!e transcrie sistemul Qn ! Ni P Ni se re*olvO.
3)!e ataNea*O ecuaGia de grad >> '
2
+ E C% % Ni se re*olvO
2 1
, % %
.)!oluGiile vor fi
2 1
, % %
Ni
1 2
, % %
.
!5Sisteme omogene 'e forma+

'

+ +
6 y $ xy b x a
6 $y bxy ax
2 2
2 2
Tetoda de re*olvare&
' 6 6
% sistemul admite soluGie banalO
2.
% pentru a determina Ni alte soluGii, QmpOrGim cu
2
x (x') sau cu
2
y
(I')
una din ecuaGii.
% notOm
x
y
(x')= t sau
y
x
(I')= t Ni re*olvOm ecuaGia de grad >> obGinutO.
% revenim la notaGie Ni re*olvOm sistemul format din

'

. .
1
.&.% a !$ $!aa%G
%
x
y
Ni

'

. .
2
.&.% a !$ $!aa%G
%
x
y
sistemul admite soluGia banalO ('(')
cOutOm Ni alte soluGii
presupunem x'
2/