Scapa de 7 grese|| frecvente d|n ||mba romana

(decaL, ca sl, daLorlLa, (pe)care eLc.)

ue curand am LrecuL prlnLr-o experlenLa pe care vreau sa o lmparLasesc cu Llne.
Acum Lrel zlle am fosL lnvlLaLa la un concurs de dlscursurl, ln cadrul unel lnLalnlrl de
publlc speaklng. 1oLl concurenLll au fosL bunl sl alcl fac referlre la ldelle expuse de el.
Mle ml-a placuL Mlhal, un balaL slabuL, usor Llmld, dar cu nlsLe ldel exLraordlnare. ln
schlmb, am ramas sl dezamaglLa. lml amlnLesc de fapLul ca ln acea seara nu am mal scos o
vorba. ue ce? Ma gandeam la profunzlmea vorbelor rosLlLe la lnLalnlre?
ua...poaLe...ua sl nu. ua, penLru ca ml-am luaL noLlLe, lar unele ldel erau chlar uLlle. Sl
nu, deoarece de foarLe mulLe orl aLenLla ml-a fosL dlsLrasa.
Lra un concurenL ce facea mulLe gresell de gramaLlca, fapL ce a scazuL callLaLea
dlscursulul. La sfarslLul prezenLarll eu am reLlnuL doar caLeva slnLagme ce au lncepuL sa ma
urmareasca sl sa-ml Lulbure llnlsLea.
Ca sa lnLelegl despre ce e vorba, as vrea sa-Ll redau un fragmenL dln ce a spus
respecLlva persoana. ueslgur, vol ,Lranscrle" sl dlalogul meu lnLerlor ce nu ma lasa sa ma
concenLrez. lncepem. lll aLenL sl Llne pasul cu mlne.
, vreau sa va reLln aLenLla decat 10 mlnuLe. rlma parLe va fl dedlcaLa moLlvaLlel
care ne lmplnge de la spaLe aLuncl cand nu avem chef sa mal facem nlmlc...". ( eu am ramas
blocaLa la prlma fraza, la acel ,decat" care lncepea sa ma urmareasca. , uecaL 10
mlnuLe....decaL 10 mlnuLe"...ce a mal spus dupa aceea? lncerc sa-ml amlnLesc, sa ldenLlflc
ldeea prlnclpala. Ck. lncep sa-ml revln. vreau sa flu aLenLa. vlo, fll mal lnLelegaLoare.
Speakerul esLe ln faLa sl are emoLll).
,...fapL care esLe exLrem de lmporLanL ln cazul unel persoane preocupata de proprla-l
evoluLle. llecare dln cel prezenLl are nevole de moLlvaLle sl de surse de energle penLru a-sl
conLlnua ...( SLop!!!! vreau sa reLln ce a spus, dar ceva nu se poLrlvesLe. Ma ulL ln [ur sl
oamenll sunL aLenLl, unll chlar aproba, dand usor dln cap, dar eu nu am llnlsLe. 8evln la ldeea
prezenLaLa sl ma confrunL cu dllema: , une| persoane preocupata sau preocupate? lncep sa
fac analogll sl sa lnLervln, menLal, penLru a reface consLrucLla).
,...dln pacaLe, resursele noasLre de energle...( ma ulL ln dreapLa lul Andrel, cel care
sLa ln faLa sl vorbesLe despre moLlvaLle sl vad o lmaglne owerolnL cu ldelle pe care Locmal
le-a zls. ClLesc: , llecare d|n cel prezenLl...hmmm, parca era ,dlnLre", nu ,dln". 1rec cu
vederea, vrand sa aud ce mal are de zls. Sa plec acasa macar cu o ldee prlnsa ln zbor).
,...ca s| sef, Llmpul meu esLe llmlLaL, lar resursele de energle epulzablle. ue aceea,
aLenLla mea Lrebule sa fle blne lmparLlLa..." ( , ca sl sef"? ma lncrunL sl de[a am o sLare de
lrlLare. Aud de fooooarLe mulLe orl ,ca sl"....sLlu ca lnLenLla e buna, se vrea evlLarea
cacofonlel, dar unde vede Andrel cacofonle ln ,ca...sef"?!?)
, ...a[unsesem ca ln ace|as| zl ( acelasl zl? e bune?!? Spune-ml ca glumesLl) sa am
lnLalnlrl care se suprapuneau dator|ta llpsel de Llmp. Lram lnLr-un cerc vlclos, aveam o sLare
de splrlL proasLa sl nu mal eram moLlvaL sa fac nlmlc". ( Andrel, dragule, e ,dln cauza llpsel
de Llmp". Mal sLll ca Ll-am spus eu odaLa care e Lreaba cu ,dln cauza ca" sl ,daLorlLa"?
vlo!!!!! 8evenlm la dlscurs. Mal sunL 3 mlnuLe sl lnca vreo 2 ldel de expllcaL).
,...ldeea care am prezenLaL-o a subllnlaL fapLul ca, de fapL, nu moLlvaLla e cea care ne
pune ln mlscare, cl energla, volnLa de care dlspunem ( e ldeea [pe]care, lml repeL ln gand).
,....ln concluzle, ace|as| ldee ( cum ,acelasl ldee"?!???) despre moLlvaLle poaLe fl
apllcaLa ln flecare domenlu al vleLll.."
Ma rldlc de pe scaun sl lau o pauza.
lncep sa anallzez momenLul prln care am LrecuL sl sa gasesc nlsLe expllcaLll penLru
nemulLumlrea mea.
Cand parLlclp la un evenlmenL lnLeresanL, merg cu bucurle sl cu fluLurasl ln sLomac,
fllnd slgura ca vol pleca de-acolo cu o sLare buna, energlzaLa.
Acum...ce s-a lnLamplaL? SunL puLln dezamaglLa. nu am reuslL sa ma concenLrez
foarLe mulL sl nu am lnLeles mare lucru dln ce zlcea Andrel penLru ca ldelle lul erau LalaLe(
desLul de des, penLru un dlscurs de 10 mlnuLe) de nlsLe secvenLe ce nu se poLrlveau ln
pelsa[ul llngvlsLlc al llmbll romane.
1l s-a lnLamplaL sl Lle acelasl lucru? Sa-Ll schlmbl parerea despre un om sau despre un
dlscurs ln momenLul ln care o mulLlme de gresell gramaLlcale se sLrecoara ln mod deran[anL?
SapLamana LrecuLa am luaL parLe la o alLa lnLalnlre ln care a venlL vorba despre scrls.
SLllnd ca uneorl poL devenl anLlpaLlca penLru cellalLl, deoarece pun accenL pe corecLlLudlne,
am preferaL sa nu ma lmpllc, cl sa asculL.
Sl nu mlca ml-a fosL mlrarea cand clneva dln grup a spus ca, ln momenLul ln care o
persoana face o greseala de gramaLlca, auLomaL o pozlLloneaza pe o LreapLa lnferloara( slc!).
nu am comenLaL nlmlc penLru ca sLlu caL poL fl de vehemenLa cand e vorba de acesLe
chesLlunl. uar, m-am bucuraL ln slnea mea sl ml-am zls ca nu sunL slngura persoana care are
o problema cu asLa.
AsLfel, ml-am daL seama ca dln ce ln ce mal mulLl lncep sa fle deran[aLl de gresellle de
llmba. Chlar daca nu ne cunoasLem, nu provenlm dln acelasl medlu, poaLe am crescuL sl ln
orase dlferlLe, avem LoLusl ceva ln comun.
ln fond, e vorba de educaLle, care, ln ulLlmll anl, nu prea mal exlsLa. enLru
ma[orlLaLea, educaLla se face pe sLrada, la 1v, prln lnLermedlul zlarelor sl al revlsLelor
Cancan.
e clne mal lnLereseaza sa-sl rldlce sLandardul ln ceea ce prlvesLe educaLla, vorblrea
corecLa? Cel mal mulLl vor 8Anl. lAlMA. L ok. nu e nlmlc greslL ln asLa, dar mal exlsLa sl
alLceva ln afara de banl. 1u esLl cel care mal exlsLl sl respecLul penLru Llne.
lelul cum vorbesLl sl cum scrll araLa mulLe despre persoana La. 1e pozlLloneaza
lmedlaL pe o anumlLa LreapLa a socleLaLll, e...o carLe de vlzlLa....ca zambeLul, de exemplu.
lace parLe dln ldenLlLaLea La.
Cunosc pe clneva care e roman, e mal mare decaL mlne sl vrea sa-sl perfecLloneze
nlvelul llmbll romane, fapL ce l-ar da o mal mare lncredere ln slne. laLa ce spune: , nu vreau
sa zlc sau sa scrlu ce lml vlne pe momenL. Cl, vreau sa aleg cuvlnLele dupa muzlcallLaLe sl
lncarcaLura. vreau flexlblllLaLe mal mare. vreau llberLaLe sl profunzlme ln vorba sl ln scrls. As
fl ferlclL daca as reusl ca, dupa ce scrlu o propozlLle sa ll fac repede slnLaxa propozlLlel sl a
frazel. usurlnLa vorblLulul m-ar face mal puLln Llmld. LxlsLa oamenl care cauLa excelenLa sl lsl
culLlva nobleLea, culLlvandu-sl proprla llmba."
Ce as mal puLea spune ln plus, faLa de ce a zls de[a?
uar...sa revenlm cu plcloarele pe pamanL. Am promls ca-Ll vorbesc despre caLeva
gresell frecvenLe pe care eu le-am observaL ln dlscursurllor celorlalLl. lar prln dlscurs lnLeleg
orlce scrll orl spul. llecare repllca pe care o rosLesLl.
Ma lnLorc la prezenLarea lul Andrel sl o sa exLrag exacL acele cuvlnLe care pe mlne m-
au deran[aL sl care au condus la plerderea lnLeresulul.
7 grese|| a|e ||mb|| romane:
,...va ret|n atent|a decat 10 m|nute"
CunoscuLul cuvanL ,decaL", aLuncl cand e foloslL lncorecL, sLrlca LoL sl lncep sa vad
negru ln faLa ochllor.
Pal sa vedem ce-l cu el sl ce vrea de la nol, asLfel lncaL sa nu-l mal uram aLaL de mulL.
L slmplu.
ln propozlLllle negaLlve, se folosesLe ,decaL", lar lnalnLea lul se pune obllgaLorlu,
drepL corelaLlv, adverbul de negaLle ,nu".
Lxemplu:
- Nu vreau decat sa a[ung la Llmp. ( nu vreau nlmlc, cu excepLla fapLulul ca
vreau sa a[ung la Llmp).
- Nu sLlu decat un slngur sublecL penLru examen.( nu sLlu nlmlc penLru examen,
cu excepLla unul slngur sublecL).
ue cealalLa parLe, ln propozlLllle aflrmaLlve, mulL lndraglLul ,decaL" se Lransforma ln
,doar" sau ,numal".
Lxemplu:
vreau doar/numal sa a[ung la Llmp.
SLlu numal/doar un slngur sublecL penLru examen.
2 ,...une| persoane preocupata"
Lh, recunosc fapLul ca sl mle ml-a daL baLal de cap consLrucLla asLa. La prlma vedere
nu parea nlmlc greslL, pana nu m-a lnLrebaL clneva:" vlo, cum e corecL? ,CusLul unel pra[lLurl
dellcloasa" sau ,CusLul unel pra[lLurl dellcloase"? 8especLlva persoana lucreaza ln presa sl e
consLlenLa de puLerea cuvanLulul, asa ca nu vola sa scrle un arLlcol cu gresell. ClLlLorll care lsl
dau seama de asLa ar llnsa-o, pur sl slmplu). Lu banulam ca e a doua varlanLa, dar am
lncepuL sa cauL nlsLe lnformaLll pe Lema asLa. Cu greu am gaslL.
(Sl, fle vorba lnLre nol, ma gandeam asa: cum sa lnveLe sl alLll, daca nlcl macar nu
gasesc expllcaLll penLru problema asLa?)
laLa sl expllcaLla penLru care , unel persoane preocupaLa" nu e corecL.
ln consLrucLla de mal sus avem de-a face cu un subsLanLlv sl un ad[ecLlv, acesLa dln
urma preluand cazul subsLanLlvulul precedaL, alcl fllnd vorba de genlLlv.
8elau:
, ...unel persoane preocupaLa ..."( CreslL)
,...une| persoane preocupate..."( CorecL)
la analogll sl cu alLe consLrucLll mal evldenLe, dln care sa relasa clar dlferenLa( Maslna
femell frumoasa sau maslna femell frumoase? Cum lLl suna mal blne? 1e las pe Llne de daLa
aceasLa sa alegl varlanLa corecLa).
3 ,...f|ecare d|n ce| prezent|..."
L vorba de o confuzle morfologlca lnLre ,dln" sl ,dlnLre". unll ar spune: e acelasl
lucru". nu, nu e acelasl lucru.
Asadar, avem:
,d|ntre", care esLe foloslL cand subsLanLlvul ( orl subsLlLuLul sau) care urmeaza esLe la
plural.
Lxemplu:
- llecare d|ntre grupe a LrecuL LesLul. ( sunL mal mulLe grupe)
- unul d|ntre cele mal frumoase momenLe a fosL monologul acLorulul. ( au fosL
mal mulLe momenLe frumoase)
,d|n", care esLe foloslL cand subsLanLlvul (orl subsLlLuLul sau)urmaLor esLe la slngular
cu sens de plural( subsLanLlv colecLlv).
Lxemplu:
- llecare cursanL d|n grupa are rezulLaLe pe masura muncll lul. ( e o slngura
grupa, cu mal mulLl cursanLl)
- laLa d|n mulLlme sLrlga dupa a[uLor. ( ,mulLlme" e subsLanLlv colecLlv)
4 , ...ca s| sef..."
ln mod curenL, locuLlunea prepozlLlonala , ca sl" esLe foloslLa penLru a se evlLa
cacofonla. unll fac asLa dln mlmeLlsm( auzlnd de la alLll), alLll o fac dln lene penLru ca e mal
scurL, lar alLll spun , ca sl" dln nesLllnLa. A devenlL cllseu, ln cele dln urma, foarLe mulLl
foloslnd aceasLa consLrucLle. lnLenLla e buna, doar ca formularea e greslLa.
Pal sa vedem caLeva exemple care, cu slguranLa, lLl vor fl cunoscuLe:
- Ca s| persoana publlca, aflseaza o aLlLudlne aroganLa.
- AcLlvez ca s| membru al organlzaLlel penLru Llnerll cu dlzablllLaLl.
Ll, cand spul asLa, eu nu lnLeleg fapLul ca Lu al vruL sa evlLl o cacofonle exlsLenLa doar
ln mlnLea La, cl lml dau seama ca, pe langa membru al organlzaLlel, mal al sl alLa
funcLle. L ca sl cum al spune: vreau sa flu plcLor sl mal vreau sa flu sl bucaLar. Asadar,
sunL 2 lucrurl dlferlLe, legaLe prln con[uncLla , sl".
Cum pot| |n|ocu| aceasta construct|e ce are |n vedere o fa|sa cacofon|e?
Lu folosesc anumlLe slnonlme ale prepozlLlel , ca" penLru a evlLa cacofonllle (
reale: ca colega), lar cel mal la lndemana lml esLe , in co/itote de". ua, e puLln cam
lung, dar sLlu slgur ca e corecL.
Lxemplu:
Ca colega a La, Le rog sa ma a[uLl. ( corecL: ln callLaLe de colega a La, Le rog sa
ma a[uLl sau lllnd colega La, Le rog sa ma a[uLl).
M-a prezenLaL ca sl colega lul. ( corecL: M-a prezenLaL drepL/ca fllnd colega
lul).
LsLl mal amuzanL ca sl comlcul ce a [ucaL aseara la 1eaLrul Mlc. ( corecL: LsLl
mal amuzanL decaL comlcul ce a [ucaL aseara la 1eaLrul Mlc).
A1LN1IL!!!!
nu se lnLroduce , vlrgula" ln exprlmarea orala. vlrgula, fllnd un semn graflc, se
folosesLe doar ln scrls. uaca nu poLl evlLa ln nlclun fel cacofonla, nu spul ,vlrgula"...cl
poLl recurge la un mlc Lruc: facl o pauza mlca lnLre cele 2 cuvlnLe sau schlmbl puLln
Lonul, dand de lnLeles ca sLll de fapLul ca Locmal al facuL o cacofonle, esLl consLlenL de
ea sl mergl mal deparLe. n-o sa mal alba nlmenl nlmlc de zls.
Sau...mal lnserezl 1-2 cuvlnLe ln plus orl spul un slnonlm.
ue exemplu: lml fac casa aproape de munLe( cacofonle). oLl lmedlaL sa
lnloculesLl ,fac" cu , consLrulesc" sl dorml llnlsLlL la noapLe.
un alL exemplu e acesLa: CarLea pe care o clLesc e aproape la fel ca cartea dln
blblloLeca La. ln mod oblsnulL se spune asa: CarLea pe care o clLesc e aproape la fel ca
s| cartea dln blblloLeca La. L cel mal slmplu sl mal comod fel ln care, aparenL, poLl
scapa de o cacofonle. lnsa, lucrurlle nu sunL asa usoare cum par. Clne a zls, de fapL, ca
llmba romana e usoara? oLl sa facl un arLlflclu, lnserand un cuvanL lnLre ,ca" sl
,carLea". 8elau: CarLea pe care o clLesc e aproape la fel ca acea carte dln blblloLeca
La. Sl LoL asa, Le adapLezl ln funcLle de conLexL, fara a recurge la , ca sl".
S ,...|n ace|as| z|"
Alcl avem de-a face cu ad[ecLlvul demonsLraLlv de ldenLlLaLe. uln pacaLe, lnca se mal
fac gresell, dezacordurl, vorblLorll llmbll romane amesLecand persoanele sl cazurlle.
Pal sa-Ll dau caLeva exemple de gresell frecvenLe:
- Aceeas| oamenl au fosL sl lerl la lnLalnlre. ( corecL: ace|as| oamenl)
- Merg ln ace|as| dlrecLle, unde mergl sl Lu. ( corecL: ln aceeas| dlrecLle)
- Cred ca omulul ace|a ll esLe rau. ( corecL: omulul ace|u|a)
Cum e b|ne sa |e scr||?
al, ca regula, ad[ecLlvul se acorda mereu ln gen, numar sl caz cu subsLanLlvul pe care
ll deLermlna.
Asadar, observam urmaLoarele slLuaLll:
(sg. masc.) acelasl balaL - Ll esLe ace|as| ba|at pe care l-am vazuL sl lerl.
(sg. fem.) aceeasl faLa - La esLe aceeas| fata pe care am vazuL-o sl lerl.
(pl. masc.) acelasl baleLl - Ll sunL ace|as| ba|et| pe care l-am vazuL sl lerl.
( pl. fem.) aceleasl feLe - Lle sunL ace|eas| fete pe care le-am vazuL sl lerl.
C sa relau ldeea de mal sus sl o sa-Ll spun ca ad[ecLlvul prela mereu cazul
subsLanLlvulul pe care ll deLermlna ca aLrlbuL.
L greslL sa scrll: ,Cred ca omulul acela ll esLe rau", cand ,omulul" esLe ln cazul daLlv.
Sa nu se slmLa slngur sl negll[aL, punem sl ad[ecLlvul demonsLraLlv de ldenLlLaLe la daLlv -
Cred ca omu|u| ( cul? omulul, daLlv, slngular) ace|u|a ( prela cazul sl numarul subsLanLlvulul
deLermlnaL, decl sl el esLe la daLlv, slngular)ll esLe rau.
lacem o recaplLulare a acordulul sl gen, numar sl caz?
- Cmu| acesta ]ace|a - omu|u| acestu|a]ace|u|a,
( Cmul acesLa esLe spanlol. Coplll omulul acesLula sunL de[a marl.)
- Camen|| acest|a]ace|a - oamen||or acestora]ace|ora
Camenll acesLla sunL foarLe amablll. AmablllLaLea oamenllor acesLora lml
place.)
- Ieme|a aceasta]aceea - feme|| aceste|a]ace|e|a
( lemela aceasLa plange. Lacrlmlle femell acesLela sunL amare.)
- Ieme||e acestea]ace|ea - feme||or acestora]ace|ora
( lemelle acesLea sunL bronzaLe. lelea femellor acesLora esLe neagra.)
6. ,...dator|ta ||pse| de t|mp..."
8ar ml-a fosL daL sa aud un dlscurs ln care sa nu fle facuLa aceasLa confuzle ( daLorlLa
vs. dln cauza). ana sl ln presa ( sau mal ales ln presa? vad scrls greslL: , uaLorlLa
accldenLulul eLc. eLc." Acu', dln caLe sLlu eu, un accldenL, orlcaL de mlnor ar fl el, nu face pe
nlmenl ferlclL).
ln llnll marl, Lreaba sLa ln felul urmaLor:
- Cand spul ,daLorlLa", asoclezl cu ceva blne, ln favoarea La,
- Cand spul , dln cauza", e exacL opusul sl se refera la un evenlmenL nefavorabll,
rau sau cum mal doresLl sa-l numesLl. uaca vrel, are legaLura cu puLerlle
maleflce.
Sa vedem nlsLe exemple:
Dator|ta Lle, am LermlnaL la Llmp ce aveam de facuL. ( e de blne, al
LermlnaL poaLe mal repede decaL speral, mergl acasa sau ln alL loc sa Le
relaxezl). uaca scrlam , uln cauza La am LermlnaL la Llmp ce aveam de
facuL", era o conLradlcLle. uln cauza mea al fl avuL mal mulL Llmp sa Le
relaxezl? Lu sunL de vlna penLru ca al LermlnaL la Llmp ce aveal de facuL?
D|n cauza caldurll, se LopesLe asfalLul. ( corecL! Caldura exceslva are efecLe
negaLlve, lar daca esLl femele, nu cred ca Ll se pare amuzanL ca dln 2 ln 2
m sa-Ll lnLre Locul ln asfalL). uar, daca as fl zls: ,daLorlLa caldurll, se
LopesLe asfalLul"? larasl ar fl fosL o conLradlcLle penLru ca nlcl unul om
sanaLos la mlnLe nu ll convlne sa calce pe asfalLul LoplL.)
lnalnLe sa folosesLl una dlnLre cele 2 varlanLe, la-Ll Llmp de gandlre preL de caLeva
secunde, vezl ce vrel sa spul sl alege una dlnLre ele: daLorlLa sau dln cauza? Ceea ce vol
spune e de blne sau de rau?
As vrea sa merg sl mal deparLe cu expllcaLla penLru acesL sublecL sl o sa-Ll spun ce
scrle narclsa lorascu ln lucrarea el , ulflculLaLl gramaLlcale ale llmbll romane", cu accenL pe
foloslrea lncorecLa a arLlcolulul poseslv, aLuncl cand 2 Lermenl coordonaLl sunL precedaLl de
,daLorlLa" sau" dln cauza". 1e-am bagaL ln ceaLa...hal sa vedem!
L greslL sa spunem :
- uaLorlLa moLlvaLlel sl a amblLlel, a reuslL sa rezolve slLuaLla dlflclla ln care se afla.
- uln cauza Lraflculul sl a oboselll, a lnLarzlaL.
varlanLa recomandaLa e urmaLoarea:
- uaLorlLa moLlvaLlel sl amblLlel, a reuslL sa rezolve slLuaLla dlflclla ln care se afla.
- uln cauza Lraflculul sl oboselll, a lnLarzlaL.
Acum ca a fosL rezolvaLa sl aceasLa subLlllLaLe a llmbll romane, vreau sa-Ll readuc ln
prlm-plan o formulare pe care sunL slgura ca al auzlL-o, una de ,sLrada". L vorba de apar|t|a
aberanta a prepoz|t|e| , |a" a|atur| de , d|n cauza". numal cand aud asa ceva ma Lransform
lnLr-un arlcl.
Lxemplu:
- uln cauza la ploale, am raclL!( !!!!!!!!)
- uln cauza ploll am raclL!( corecL)
O so inchei exp/icotio ocestui punct cu ceeo ce ticeo 6eorqe Pruteonu: doco
efectu/, retu/totu/ este din punctu/ vostru de vedere unu/ 8un, vom fo/osi
dotorito", doco este unu/ kou, vom fo/osi din couto".
7. , ...|deea care am prezentat-o..."
ue caLe orl nu al auzlL sl Lu formularea ,care" ln loc de , pe care"? uaca as prlml caLe
un banuL de flecare daL cand am auzlL asLa, acum as fl mlllardara.
S| totus|, care e exp||cat|a?
MulLl spun ca e vorba de verb sau de acuzaLlv. uar, aLaL, nu sLlu sa expllce mal
deparLe. 8lne, acuzaLlv, acuzaLlv, dar LoLusl de ce sl cand se folosesLe una sl cealalLa?
a|, sa vedem. Se refera, de fapt, |a sub|ect.
a) lemela care a LraversaL sLrada.
b) lemela
1
/ pe care o sLlu
2
/ a LraversaL sLrada
1
/.
lnalnLe sa Lrecem la operaLla celor 2 formularl, o sa-Ll reamlnLesc ceva: pronume|e
|n|ocu|este substant|vu|.
a) ,lemela" are funcLla de sublecL. , Care" lnloculesLe subsLanLlvul , femela", asadar sl
el are funcLla de sublecL. lar sublecLul nu esLe lnsoLlL de nlclo prepozlLle.
uecl, nu e vorba de acuzaLlv alcl.
uaca luam separaL propozlLla relaLlva , care a LraversaL sLrada", vedem ca, daca
punem lnLrebarea , clne a LraversaL sLrada?", raspunsul e ,femela". nu ulLa:
pronumele lnloculesLe subsLanLlvul , femela".
b) Luam la purlcaL propozlLla relaLlva , pe care o sLlu". oaLe observl( sau nu), dar
propozlLla are de[a un sublecL ce esLe dedus dln deslnenLa verbulul( eu sLlu, Lu sLll,
el/ea sLle eLc.) sl nu are nevole de lnca un sublecL. ( Lu( sublecL) o sLlu pe femela care
a LraversaL sLrada. e clne sLlu? e ,femela (care a LraversaL sLrada)", alcl avand rolul
de complemenL dlrecL. Sl, cum ,pe care" lnloculesLe , femela", aLuncl prela sl el
aceeasl funcLle).
8uuun. Acum ca am a[uns la flnalul celor 7 gresell lnLalnlLe frecvenL ln llmba
romana, eu zlc sa le mal scrlu o daLa, sa-Ll aducl amlnLe de ele:
1. ,decaL" ( se folosesLe ln propozlLla negaLlva, cu negaLla" nu"),
2. , unel persoane preocupaLa" - (ad[ecLlvul se acorda ln gen, numar sl caz cu
subsLanLlvul),
3. ,dln"vs"dlnLre"
4. , ca sl" ( acel ,sl" esLe mereu ln plus...folosesLe ,ln callLaLe de")
3. ,acelasl zl" - (ad[ecLlvul demonsLraLlv de ldenLlLaLe - se acorda ln gen, numar sl caz
cu subsLanLlvul),
6. ,daLorlLa" vs. ,dln cauza"( efecLe pozlLlve vs. efecLe negaLlve),
7. ,care" vs. , pe care" ( sublecL vs. complemenL dlrecL).
Avand acesLe probleme llngvlsLlce clarlflcaLe, acum vel puLea cu slguranLa
spune/scrle cu lncredere ce al de spus/scrls.
uesl, la prlma vedere, al puLea crede ca Le-am copleslL cu aLaLea lnformaLll, vel vedea
ca, ln Llmp, lucrurlle se vor clarlflca. Cu exerclLlu sl cu a[uLor dln parLea La.
lnLenLla mea e sa Le fac consLlenL de ceea ce spul sau scrll sl de lmpacLul cuvlnLelor
Lale asupra lmaglnll pe care o aflsezl.
lapLul ca vrel sa acoperl unele lacune pe care le-al adunaL de-a lungul Llmpulul,
reprezlnLa lncepuLul caLre auLonomla La dln puncL de vedere al exprlmarll. vreau sa Le fellclL
sl sa-Ll spun ca sunL mandra de Llne penLru declzla luaLa:).
Acum, cand sLll sl expllcaLla unor dlleme ale llmbll romane, vel puLea sa-Ll corecLezl sl
slngur ce al scrls. 1e poLl [uca, dln puncL de vedere llngvlsLlc, cu cuvlnLele.
Ca sa te a[ut, |t| dau un pont ut|| s| s|mp|u. Un pr|m pas e sa dev|| const|ent de ce
spu|]scr||. Acorda-t| cateva secunde s| ana||zeaza contextu| |n care fo|osest| anum|te
cuv|nte.
Sa-Ll dau un exemplu. nu Le grabl sa exprlml lmedlaL ldelle pe care le al. enLru
lncepuL, vorbesLe mal rar( nu mal lnceL, cl mal rar)- ( moLlvezl faLa de cellalLl ca lLl alegl
cuvlnLele) sl vezl ce efecL are ceea ce spul sau scrll.
oLl lncerca cu anallza unel propozlLll. L negaLlva sau aflrmaLlva? ( uaca vrel sa
folosesLl ,decaL", aLuncl pune sl negaLla ,nu" lnalnLe!!!!).
SLll, educaLla lmpllca mal mulLe aspecLe dln vlaLa noasLra. lar acesLa e unul dlnLre ele.
1oLul ln vlaLa Llne de alegerl. Acum e momenLul ln care experlmenLezl alegerea
cuvlnLelor. ue[a esLl cu un pas lnalnLea celor care se afla lnLr-o lnLersecLle pllna de cuvlnLe sl
aleg la lnLamplare nlsLe llLere.
uaLa vllLoare cand vel Llne o prezenLare, vel fl slgur ca persoanele dln faLa La vor
asculLa ldelle expuse de Llne sl nu vor fl dlsLrase de gresellle de gramaLlca. vor aprecla
valoarea lnformaLlllor furnlzaLe de Llne sl nu vor avea acel dlalog lnLerlor pe care l-al clLlL la
lncepuL. oaLe Ll se pare o gluma. uar e adevaraL. ueseorl ml se lnLampla sa gandesc asa,
sa corecLez mal lnLal ce nu e ln ordlne sl apol sa procesez lnformaLla. Sl...crede-ma, e un chln
penLru mlne!
lle ca e vorba de scrls sau de clLlL, daLorla La e sa LransmlLl cele mal bune lnformaLll,
asezaLe ln cel mal bun reclplenL, adlca lnLr-o forma corecLa.
lll consLlenL de ce spul sl de ce scrll! lnLregesLe-Ll educaLla vorblnd corecL!
Cu drag,
vloleLa
.S. CulLura nu lnseamna doar sa mergl la LeaLru! lnalnLe de LoaLe, Lrebule sa lnLelegl ce se
vorbesLe acolo sl sa fll ln sLare sa dal un raspuns pe masura, aLuncl cand esLl lnLrebaL!
Mal sLll ce zlcea lmmanuel kanL? , un popor fara culLura e un popor usor de manlpulaL"!
Alegerea deplnde de Llne, ln ce Labara vrel sa fll!
..S uaca al orlce nelamurlre, scrle-ml pe blog sl eu lLl raspund ln cel mal scurL Llmp poslbll.