Lecia 10 Tema: Afeciunile cardio-vasculare. Cancerul. Factori de risc. Importana depistrii precoce. Profilaxia apariiei lor.

OBIECTIVE GENERALE:
Ce este cancerul i cum acioneaz el. e ce apare cancerul! Clasificarea stadiilor de cancer. Recomandrile pentru prevenirea apariiei cancerului. Ce este inima i sistemul circulator? Care e structura inimii i cum pompeaz sngele? Factori de risc n bolile cardio-vasculare. Msurile recomandate pentru a controla tensiunea arterial.

CE ESTE CANCERUL SI CUM ACIONEAZA EL

"u exista o definitie simpla si exacta a cancerului. #timolo$ia cuvantului provine din lim%a $reaca &A'&I"()* ceea ce inseamna crustaceu. In $eneral termenul de cancer se refera la un $rup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unei sau unui $rup de celule* care invadeaza tesuturile incon+uratoare si care se pot imprastia ,metastaza- la distanta de tesutul sau or$anul .n care s-au format. Pentru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distru$e local si la distanta or$anele sanatoase ale individului atins de aceasta %oala. Pentru /istolo$ sau anatomopatolo$* cancerul reprezinta tesut de neoformatie care infiltreaza structurile sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru %iolo$ inseamna o modificare a sistemelor de re$lare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor. Cancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate a celulelor. Acest lucru poate fi inteles cercetand procesele care au loc in celulele sanatoase. Corpul uman este alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse intr-o maniera ordonata* fiecare tesut in parte avand propria sa structura si ar/itectura celulara. #le se supun unor re$uli $enerale care permit functionarea normala a intre$ului* adica a or$anismului.

In unele tesuturi* celulele se pierd in mod constant din cauza uzurii $enerale* fiind inlocuite printr-un proces de diviziune celulara. 1n esuturile normale* diviziunea i moartea celulara sunt controlate prin mecanisme specifice. Aceste celule de la care porneste diviziunea necontrolata au denumirea de celule primare. intre celulele primare ce formeaza tumora se pot desprinde celule care pot intra in circulatie insamantand alte zone* dand nastere unor tumori secundare - metastaze. Celulele tumorilor metastatice pstreaz tipul celulelor primare din tumorile de provenien. Celulele canceroase se divid intr-un mod necontrolat* numrul lor cresc.nd pana cand formeaza o tumoare ce devine vizi%ila clinic. Pe lan$a inmulirea extrem de rapida* celule canceroase sunt incapa%ile sa se or$anizeze intr-un mod adecvat* iar masa de esut care ia nastere nu are caracteristicile unui tesut normal. DE CE APARE CANCERUL atorita medicinii moderne* oamenii au o viata mai lun$a si* intr-o anumita msura* aceasta +ustifica creterea numrului de %olnavi de cancer. esi$ur* unele forme de cancer sunt str2ns le$ate de modul de viata. Cancerul datorat fumatului este mai rar in tarile din lumea a III-a* ins este din ce in ce mai rsp2ndit in rile in care industria este dezvoltata* unde din ce in ce mai muli oameni fumeaz. Cele mai frecvente forme de cancer la adult ataca plm2nii* tu%ul di$estiv si or$anele $enitale. In ciuda medicinii moderne* cancerul este a doua cauza de deces in ma+oritatea rilor* inclusiv in 'om2nia. Cancerul poate fi .nt2lnit i la copii sau adolesceni. Cele mai frecvente forme de cancer .nt2lnite la acestea sunt3 leucemiile* limfoamele* tumorile renale si cere%rale. in fericire acestea sunt rare* iar tratamentul destinat lor a fost .m%untit foarte mult in ultimii ani* cresc2nd ratele de supravieuire si c/iar de vindecare. ia$nostic ia$nosticarea cancerului este un proces la%orios in care dei de la .nceput poate fi clara existenta unei forme de cancer vor tre%ui sta%ilite ulterior elementele ce vor a+uta la dia$nosticarea precisa a formei respective de cancer - tipul exact si stadiul evolutiv. )tadializarea clasica 3 - )tadiul I3 cuprinde in $eneral tumori de mici dimensiuni fr invazie i care in ma+oritatea cazurilor sunt perfect cura%ile cu pronostic favora%il

- )tadiul II si III3 cuprind tumori cu invazie locala a esuturilor .nvecinate si a nodulilor limfatici* atitudinea terapeutica si pro$nosticul fiind diferit in funcie de timpul celulelor si a or$anului de proveniena - )tadiul I53 in acest stadiu sunt cuprinse in $eneral tumorile inopera%ile* cu metastaze si pronostic rezervat. in nefericire este cunoscuta tendina de recidiva a cancerelor la c2teva luni si c/iar ani dup o intervenie c/irur$icala cu intenie de radicalitate ce a extirpat complet tumora primara. Aceasta se datoreaz persistentei unor celule canceroase si dezvoltrii ulterioare a unor formaiuni tumorale macroscopice.

CANCERUL SI ALIMENTELE
Informaiile sunt oferite de Institutul American de Cercetare a Cancerului. Acesta reprezinta un 6$/id de alimentaie6 prezentat in raportul 6Alimentaia si Prevenia Cancerului - ( Perspectiva 7enerala6 realizat pe %aza analizei a peste 89:: de studii de cercetare. 7/idul prezint sfaturi actuale* disponi%ile pentru scderea riscului de cancer. 'ecomandarea 0 Ale$ei predominant dietele ve$etariene* %o$ate in fructe si le$ume. 'educei la minim alimentele preparate prin pr+ire. 'ecomandarea 4 #vitai su%pondera%ilitatea sau suprapondera%ilitatea i nu depii cu mai mult de 9; $reutatea ideala. 'ecomandarea < aca activitatea profesionala nu impune efort fizic este prefera%il sa facei o plim%are scurta de o ora* exerciii fizice zilnice. 'ecomandarea 8 =2ncai >::-?::$ ori cinci sau mai multe mese alctuite dintr-o varietate de cereale,$r2ne-* le$ume* rdcinoase* tu%eroase ,ceapa* praz* usturoi-. Preferai m2ncarea cat mai puin preparata termic@ Aimitai consumul de za/ar si dulciuri concentrate si rafinate. 'ecomandarea 9 "u se recomanda consumul de alcool. aca se consuma* limitai numrul %uturilor alcoolice la doua pa/are pe zi pentru %r%ai si unul pentru femei. 'ecomandarea > aca totui consumai carne limitai aportul de carne roie la mai puin de ?: de $rame. #ste prefera%il sa ale$ei pestele* carnea de pui si carnea sla%a* al%a in locul c2rnii roii. 'ecomandarea B Aimitai consumul alimentelor $rase* in special al celor de ori$ine animala. Folosii cantiti reduse de uleiuri ve$etale.
<

'ecomandarea ? Aimitai consumul alimentelor srate si utilizarea srii la $tit si la masa. Folosii plante si condimente pentru a da $ust alimentelor. 'ecomandarea C "u consumai alimente care au fost depozitate prelun$it la temperatura mediului am%iant. Acestea sunt posi%ile de contaminare cu mDcotoxine. =Dcotoxinele pot duce la apariia cancerului. 'ecomandarea 0: Folosii refri$erarea sau alte metode adecvate de conservare a alimentelor perisa%ile. "u consumai alimente alterate. Alimentele perisa%ile se pstreaz in fri$idere at2t in spatiile comerciale cat si la domiciliu. 'ecomandarea 00 C2nd nivelul aditivilor* conservanilor si ale altor reziduuri sunt controlate adecvat* prezena lor .n alimente si %uturi nu este considerat periculoasa. Consumul in exces al aditivilor reprezint indu%ita%il un risc de cancer. 'ecomandarea 04 "u consumai alimentele arse E pr+ite. Consumai numai ocazional3 carnea sau pestele preparate direct pe flacra si preparatele din carne afumate. 'ecomandarea 0< Pentru cei care urmeaz aceste recomandri* suplimentele alimentare nu sunt necesare* folosirea lor .n exces pot creste riscul de cancer.

BOLILE CARDIO-VASCULARE
Inima este o pompa puternica* musculara* de mrimea unui pumn* care pompeaz s2n$ele prin sistemul circulator. In fiecare zi* inima %ate ,se dilata si se contracta- de aproximativ 0:: ::: ori si pompeaz B4:: litri de s2n$e. Intr-o viata de B: ani* inima %ate de peste 4*9 miliarde ori. )istemul circulator este o reea de tu%uri elastice prin care circula s2n$ele* transport2nd oxi$enul si su%stanele nutritive la toate celulele corpului. #ste alctuit din inima* plm2ni* artere* arteriole ,artere mici-* capilare ,cele mai mici vase san$uine-* venule ,vene mici- si vene* prin care s2n$ele se .ntoarce la inima. aca toate vasele de s2n$e ar fi puse cap la cap* ar avea 0::.::: Fm - suficient pentru a .ncon+ura Pm2ntul de doua ori. )2n$ele distri%uie oxi$en si su%stane /rnitoare la toate or$anele si esuturile corpului* inclusiv la inima. #l se .ncrca si cu produsele reziduale din celule* care vor fi eliminate prin rinic/i* ficat si plm2ni.

CARE E STRUCTURA INIMII?

Inima este un or$an tetracameral. Cele doua camere superioare sunt atriul drept si st2n$* iar cele doua camere inferioare* ventriculul drept si st2n$. Inima are de asemenea patru valve care se desc/id si se .nc/id pentru a lsa s2n$ele sa circule intr-o sin$ura direcie in timpul contraciei. Cele patru valve ale inimii sunt3 - valva tricuspida* situata intre atriul si ventriculul drept - valva pulmonara* dintre ventriculul drept si artera pulmonara - valva mitrala* situata intre atriul si ventriculul st2n$ - valva aortica* dintre ventriculul st2n$ si aorta Fiecare valva are trei cuspe ,valvule-* cu excepia valvei mitrale* care are numai doua. In condiii normale* valvele permit trecerea s2n$elui intr-o sin$ura direcie. )2n$ele circula numai c2nd exista o diferena de presiune intre valve* ceea ce le face sa se desc/id.

CUM POMPEAZ INIMA SNGELE?

Inima pompeaz s2n$e in plm2ni si in toate or$anele corpului printr-o secvena de contracii ale celor patru camere. Pentru ca inima sa funcioneze in mod adecvat* muc/ii celor patru camere tre%uie sa se contracte simultan. Acest lucru se realizeaz datorita unui impuls sau stimul electric $enerat intr-un $rup mic de celule specializate situate in atriul drept - nodul sinuzal ,")* numit si nodul sinoatrial-. Atunci c2nd impulsul electric se propa$a in camerele inimii* acestea se contracta. in acest motiv nodulul sinoatrial este numit si Gstimulator natural al inimii. In mod normal* impulsurile electrice sunt $enerate cu o anumita frecventa* dar reaciile emoionale si factorii /ormonali ii pot afecta ritmul. Astfel* ritmul cardiac se adapteaz nevoilor or$anismului.

FACTORI DE RISC N BOLILE CARDIACE

)tudiile clinice si statistice au identificat diveri factori care pot mri riscul apariiei de %oli cardiace. Factorii de risc ma+ori sunt cei care mresc in mod considera%il riscul %olilor cardiovasculare ,ale inimii si vaselor san$uine-. Ceilali factori determina o cretere a riscului de %oli cardiovasculare* dar importanta si prevalenta lor nu a fost .nc sta%ilit cu exactitate. Acetia din urma sunt numii i factori de risc minori. American Heart Association a identificat c2iva factori de risc* dintre care unii pot fi controlai* iar alii nu. Cu c2t prezentai mai muli factori de risc* cu at2t posi%ilitatea de a dezvolta o %oala coronariana este mai mare. In plus* aceasta posi%ilitate crete odat cu creterea nivelului pentru fiecare factor de risc. Astfel* o persoana cu un colesterol total de <:: m$E dl prezint un risc mai mare dec2t o alta cu 489 m$E dl* dei toate persoanele al cror colesterol total depete 48: m$E dl prezint un risc foarte crescut.

Factorii de risc ma+or nemodifica%ili3

- 52rsta - )exul ,masculin- =otenirea $enetica ,inclusiv rasa-

Factorii de risc ma+or modifica%ili3

Fumatul Hipercolesterolemia Hipertensiunea arteriala )edentarismul (%ezitatea ia%etul za/arat

Ali factori care mresc riscul de %oli cardiace3

- )tresul - Consumul de alcool

Iece sfaturi ca sa-ti controlezi tensiunea arteriala3

0 .Fii si$ur ca tensiunea ta arteriala e su% 08:EC:mm H$. aca presiunea sistolica ,primul numr - este peste 08:* .ntrea%-ti doctorul ce poi sa faci ca sa o co%ori. 4 .Ia-ti pastilele anti/ipertensive in fiecare zi. aca ai nelmuriri .ntrea% medicul. < .1ncearc sa ai o $reutate normala. In cazul in care eti supraponderal sau o%ez* prezena acestei $reuti in plus creste riscul de /ipertensiune. Jn mod de a afla daca tre%uie sa pierzi din $reutate este s-i calculezi indicele de masa corporala sau I=C. aca ai I=C peste rata normala , 49 sau mai mult - sau talia ta msoar mai mult de C: cm ,femei -sau 04: cm ,%r%ai- pro%a%il ai depuneri adipoase a%dominale excesive si vei %eneficia de pe urma sl%irii in special daca mai ai si ali factori de risc. 5or%ete cu medicul tu ca sa afli daca ai un risc crescut de /ipertensiune arteriala si dac e nevoie sa sl%eti. 8. F sport. ) faci cel puin <: de minute de activitate fizica moderat* ca mersul pe +os* de exemplu* in fiecare zi a sptm2nii. Cele <: de minute pot fi .mprite in se$mente de c2te 0: minute. 9. Ale$e alimente care conin putina sare si sodiu. ( persoana sntoasa ar tre%ui sa consume nu mai mult de 4*8 $rame de sodiu pe zi. Asta .nseamn > $rame* adic o lin$uria de sare pe zi. .Pentru o persoana cu /ipertensiune arteriala* medicul va recomanda mai puina sare.

>

>. Citete etic/etele alimentelor pe care le cumperi. Aproape toate alimentele conservate conin sodiu. e fiecare data c2nd consumi sau prepari alimente conservate* vezi c2t sodiu conine o porie. B. "oteaz-i c2t sodiu consumi intr-o zi. )-ar putea sa fii surprins de ce cantitate mare de sodiu consumi i vei putea decide ce tip de alimente s scazi sau sa elimini din dieta. ?. Folosete condimente i ier%uri aromate pentru a condimenta alimentele pe care le prepari acas. C. =n2nc mai multe fructe* le$ume* semine si %r2nzeturi cu coninut sczut de $rsime. 0:. aca consumi alcool* consuma in cantiti moderate. Pentru %r%ai* aceasta .nseamn mai puin de <>: ml %ere* 09: ml vin* 9: ml %uturi tari. Femeile sau persoanele cu $reutate mica ar tre%ui sa consume cantiti mai mici dec2t acestea.

Bibliografie:
ictor !epca "#anologia$. C%iinu& '(() uda '. )ntatea pu%lic i mana$ement. Iai* 0CC>. *. +nc%escu& M. ,r. Marcu "#ntatea public i managementul sanitar$. +ditura -..& Romnia& '(((.