Davideanu Grigore

Mihai Blu
a XII-a B
Acceleratoare de particule
Reazarea s studu reactor nuceare nu pot f facute decat daca
partcua-proect va prm o energe cnetca sufcenta pentru a nta
reacta. Ca urmare, se construesc acceeratoare de partcue capabe sa
furnzeze energa necesara. Pot f acceerate n mod drect doar partcue
cu sarcna, n acest scop utzandu-se dverse combnat de campur
eectrce s magnetce, statce sau varabe, omogene sau neomogene.
Dezvotarea acceeratoareor ncepe dupa 1962, ca urmare drecta a
descoperr reactor nuceare. In tabe sunt cuprnse prncpaee date
prvnd acceeratoaree de partcue.
Prmu tp de acceerator este ce electrostatic sau direct. E se
compune dntr-un generator de nata tensune (contnua), o sursa de
partcue, un tub de acceerare s o tnta. Aceste part componente pot f
gaste, cu mc modfcar, a toate tpure de acceeratoare. Generatoru
de nata tensune, poate f o masina electrostatica, un transformator
rdcator de tensune urmat de un grup de redresor, sau nstaat speca
construte, cum ar f generatorul Van de Graaff sau generatorul de
cascada, de tpu Cocroft-Waton.
Tensunea nata pe care o furnzeaza generatoru se apca unor
eectroz ce formeaza un condensator. Unu dntre eectroz contne sursa
de partcue, ar pe ceaat se pune tnta formata dn nuceee pe care
dorm sa e bombardam. In cursu aceerar partcuee trec prntr-un tub
vdat, numt tub de accelerare. Tubu este astfe construt, ncat
partcuee sa formeze un fasccu convergent pe tnta.
Daca tensunea nata apcata este V, atunc energa pe care o va
castga o partcua n acceeratoru drect va f E=qV, unde q este sarcna
eectrca pe care o poseda partcua. Se vede ca pentru aceeas tensune
de acceerare, energa partcue este cu atat ma mare, cu cat sarcna q
este ma mare. Ca atare, acceerarea drecta este convenaba ma aes
pentru partcuee gree, cu sarcna mare (on mutpu onzat).
Intenstatea fasccuuu de partcue aceeerat se masoara de obce prn
curentu eectrc corespunzator. Spre exempu, un curent de proton de 1
mA corespunde unu fux de 6*10
16
partcue pe secunda.
1
Tipul Denumirea
Construit
inde
Camp
magnetic
Frecventa
campului
electric
Raza
de
rotatie
Particulele
accelerate
Performante
in prezent
Acceleratori
electrostatic
i (directi)
Transformator
de inalta
tensiune
19!
"#$reit %% %%
liniar
&rice
particula
incarcata
cu sarcina
' (e)
* 1+ (e)
Tip Coc,roft%
-alton
19. /#D#
Coc,roft
0#1#2#
-alton %% %%
liniar
Tip )an de
"raaff
199 )an de
"raaff %% %%
liniar
Acceleratori
liniari
liniar
19.1 D#3#
2loane %%
const liniar
Particule
grele 4 "e)
Acceleratori
de rezonanta
ciclotronul
19.5 0#&#
6a7rence
const const varia8il
p, d,
ioni * 4 (e)
sincrociclotron
(fazatron)
195! /#R#
Ric9ardson
const varia8il varia8il p, d, * 14 "e)
sincrotron
195! F#:#
"o7ard;
D#0#$arnes varia8il const const e * !+4 (e)
2incrofazotron
(cosmotron)
(sincroton de
protoni)
195< (#6#
&lip9ant
varia8il varia8il const p, d 14 "e)
protoni
Acceleratori
prin inductie
8etatronul
195'
(#:erst varia8il %% const# e * .44 (e)

a) Generatorul Van de Graaff este o masna

eectrostatca prn nfuenta, care permte producerea a moane de vot.
E este format dntr-o sfera metaca, goaa n nteror, de raza R, ce
formeaza o cusca Faraday s care prn ntermedu coectoruu cuege
sarcne de pe banda transportoare. Banda transportoare prmeste, a
randu e, sarcna de a un generator obsnut, de nata tensune (10 - 20
kV), prn ntermedu unor varfur ascutte. Pentru reazarea transportuu,
banda se confectoneaza dn caucuc sau un at matera zoant s este
pusa n mscare de catre un motor eectrc, cu vteza constanta v. Sursa
de nata tensune se apca (borna poztva) unu sstem de varfur
ascutte, pasate n fata benz transportoare, care, pe partea ceaata, are
un eectrod a borna negatva. In |uru varfuror se produce un fenomen
de onzare ntens, datorta campuu eectrc foarte mare ce exsta n
prea|ma or. Ca urmare, pe banda transportoare se vor proecta on
poztv respns de varfure ascutte (efect Corona), fnd astfe antrenate
cu vteza unforma v, s dusa n nteroru sfere. A|ungand n punctua dn
nteror, sarcna va f coectata de catre sfera, prn ntermedu sstemeor
de per egate eectrc de ea. Datorta efectuu de cusca Faraday, sarcna
se va raspand pe suprafata sfere, de unde nu ma poate reven. Sfera,
avand o capactate C (=4
0
R fata de Pamant), pe masura ce se va
ncarca cu sarcna eectrca, s va rdca tensunea conform reate
U=Q/C. Lmta superoara pe care poate sa o atnga tensunea este data
pe deoparte de raza sfere, pe de ata parte de rgdtatea deectrca a
meduu n care este pasata sfera (mta de strapungere prn scantee a
meduu deectrc). Pentru aer, vaoarea maxma a campuu eectrc, n
condt normae, este de E
d
=30kV/cm. Deoarece ntenstatea campuu a
suprafata sfere va f E=U/R , vaoarea maxma a tensun ce poate f
atnsa este:
U
max
=R*E
d

se vede ca tensunea maxma creste cu cresterea raze sfere.
Pentru a mar tensunea acceeratoare, se poate cupa doua
generatoare Van de Graaff, ncarcate cu sarcn opuse, dubandu-se astfe
tensunea. Acest ansambu se numeste tandem. Un generator Van de
Graaff cu raza sfere de 1 m, cu o banda de 50 cm atme, antrenata cu o
vteza de 20 m/s va produce o tensune maxma (teoretca) de 3 MV s un
curent maxm de 0,5 mA.

.
b) Acceleratorul liniar face parte dn grupu de
acceleratori de reonanta sau ciclici, deoarece acceerarea se face prn
trecerea repetata a partcueor prntr-o zona acceeratoare. Exstenta
unu astfe de ccu va cere, dupa cum se va vedea, respectarea une
condt de sncronsm. Acceeratoru nar este construt dntr-o ncnta
vdata, n care este pasata o sursa de ioni s o sere de cndr metac
(tuburi de fuga), asezat unu dupa atu, centrat s de ungme crescanda.
La capatu or se aseaza tnta ce va f bombardata. Amentarea tuburor
se face de a o sursa de nata frecventa s nata tensune. Acceerarea se
petrece n zona dntre tubur, ar n nteroru tuburor partcuee se msca
ber (nerta). Conditia de sincronism (de reonante sau de ciclitate) se
pune astfe: pentru a f acceerata, partcua trebue sa gaseasca a esrea
dn tub un potenta acceerator (tubu sa aba o poartate nversa
semnuu sarcn acceeratoare). Cum vteza va creste a fecare treapta
de acceerare, rezuta ca ungmea acestor tubur va trebu sa creasca n
mod proportona, deoarece frecventa tensun apcate este constanta.
Daca tensunea generatoruu este U
!
, a fecare regune de acceerare,
energa partcue va creste cu qU
!
, ar daca n este numaru de astfe de
tubur, energa totaa va f:
E=n*q*U
!
,
q fnd sarcna partcue acceerate. La prma acceerare partcua s va
creste energa de a zero a qU
!
. In mod corespunzator, vteza partcue
va f data de egea de conservare a energe care, n mta neratvsta
(E< mc)
2
, este
v
1
=
= 1
4
> >

m
U q
In ntervau de tmp "/#=1/(2*f) partcua va trebu sa se mste n
nteroru tubuu, tmp n care se va petrece schmbarea poartat tubuu
astfe ca a esrea dn prmu tub sa- gaseasca pe ce de-a doea cu o
poartate convenaba pentru acceerare. De ac rezuta:

1
=v
1
*

T
=
f >
1
= 1
4
> >

m
U q
In urmatoarea zona acceerare, partcua s va creste energa de a
q*U
!
a #*q*U
!
, ar vteza e va deven:
5

>

>
>

1
4
v m v m
U q = +
;
= 1
4
= 1
4
1
>
> 5
>
>

+ =
m
U q
m
U q
v v
Generazand aceasta reate, vedem ca a esrea dn ce de-a n-ea
tub, partcua va avea vteza
= 1
4
> >
>

=
m
U q n
v
n
, de unde reata ce ne da
ungmea ceu de a n$lea tub,

n
=
= 1
1
= 1
4
) ( >
>
1
>
> > >
n l
f m
U q n
=

In acest fe se vede ca ungmea tuburor creste cu (n)

1/2
dn care
cauza obtnerea energor mar necesta ungm de kometr. Reata
dntre parametr geometrc (constructv) a acceeratoruu s frecventa
tensun de amentare. Pentru o energe data, ungmea tuburor scade
cu cresterea frecvente tensun de acceerare, motv pentru care ee se
amenteaza cu tensun ce au frecvente de ordnu a 1000 -10000 MHz.
Daca partcua acceerata este eectronu, atunc ea devne repede
reatvsta s condta de sncronsm nu ma este ndepnta. Varata mase
cu vteza arata ca un eectron de 1 MeV (cu vteza de v=0.93*c) are o
masa de aproape patru or ma mare ca masa de repaus.
c) Ciclotronul este tot un acceerator ccc, de rezonanta n care
partcuee nu se msca rectnu, c crcuar, foosndu-se n acest scop
campur magnetce omogene. Ca urmare, dmensunea ccotronuu este
mut ma mca ca a unu acceerator nar. In centru sstemuu s n camp
magnetc se gaseste o sursa de partcue. Tot n acest camp se gasesc s
do eectroz de o forma specaa, numt duanti (au forma asemanatoare
tere D). Partcuee sunt acceerate a trecerea ntre duant, ar n
'
nteroru or se msca ber, ca s n tubure de fuga ae acceeratoruu
nar. Condta de sncronsm va cere ca ntotdeauna a esrea dn duant,
partcua sa aba n fata poartatea acceeratoare. Mscarea une partcue
de masa m, sarcna q s vteza v, ntr-un camp de ntenstate B, se va face
pe o traectore crcuara de raza r, peroada " s pusata dete de
reate
r = m*v/%q*&'; "=#**m/%q*&'; = q*&/m
Deoarece peroada de rotate nu depnde de energa partcue (n mte
neratvste), condta de sncronsm va f data de f=#/", f fnd frecventa
tensun aternatve, apcata pe duant. Traectora partcue va f o
succesune de semcercur cu raze treptat crescatoare. In momentu n
care partcua atnge raza maxma de rotate, un eectrod speca asgura
scoaterea e de pe traectore s dn ccotron s o ndreapta catre tnta.
Energa maxma va f data de raza maxma R,
E
c
= (
#
/%#*m' = %q*&*R'
#
/%#*m',
Energa maxma atnsa n mod obsnut este de 20-30 MeV.
Condta de sncronsm contne masa partcue; dec, pentru
partcue ce devn rapd reatvste, ccotronu nu va f un acceerator
potrvt. Ca atare, e va f bun pentru acceerarea partcueor gree
(partcue afa, proton, deutron on gre) dar nu s pentru eectron.
Pentru a acceera eectron, va trebu sa varem fe frecventa, fe
campu magnetc, fe ambee, pe masura ce partcua s creste energa.
Corespunzator ceor tre stuat, vor exsta tre tpur de acceerator:
% sincrotronul , a care campu magnetc varaza, astfe ncat
raportu m*v/& sa fe constant;
% sincrociclotronul (faotronul), a care frecventa varaza, astfe
ncat produsu m*v*f sa fe constant;
% sincrotronul de (rotoni (sincrofaotronul), a care se produce
atat varata frecvente, cat s varata campuu magnetc,
astfe ncat m*f/& sa fe constant.

Producerea de guri negre i temeri pentru sigurana public
n vtor, posbtatea de a produce o gaura neagra n acceeratoaree de
foarte mare de energe poate aparea n cazu n care anumte predc[
ae teore corzor sunt corecte. Aceasta ate posbta[ exotce au dus
a probeme de sguran[a pubca care au fost raportate pe scara arga, n
egatura cu LHC, care a nceput sa func[oneze n 2008. Dverse scenar
posbe percuoase au fost evauate ca prezentnd "nc un perco rea"
!
n cea ma recenta evauare a rscuu efectuata LHC Safety Assessment
Group.
n cazu n care sunt produse, se presupune ca gaure negre s-ar evapora
extrem de rapd, prn ntermedu teore neconfrmate de rada[
Bekensten-Hawkng. Daca coderu poate produce gaur negre, razee
cosmce ( ma aes raze cosmce de energe utra-nata, UHECRs)
trebue sa se f produs tmp de eon, dar nca nu ne-au facut nc un rau.
S-a dezbatut ca pentru a conserva energa s mpusu, orce gaura neagra
creata ntr-o cozune dntr-o raza cosmca de energe utra-nata s
matere ocaa v-a f neaparat formata mscndu-se a o vteza reatvsta
fata de Pamnt, s v-a trebue sa scape n spatu, cac rata or de crestere
v-a f foarte mca, pe cnd gaure negre produse n cocntoare (cu
componente de mase egae) ar avea o sansa de a avea o vteza ma mca
dect vteza de parasre a orbte Pamntuu, 11.2 km pe sec, s ar f
egba sa creasca.
Dar char s n astfe de scenar, cozune dntre RCEU s ptce abe s
stee neutronce v-or duce a dstrugerea or rapda, dar s-a observat ca
acestea sunt copur astronmce comune.
Dec daca o gaura neagra staba ar f produsa, acesta ar creste mut prea
ncet pentru a provoca orce efecte macrosopce observabe n durata
vet naturae a sstemuu nostru soar.
<