Analiza comportamental n situaiile de criz in autism Datorit comportamentelor problem interaciunea i terapia persoanelor cu autism este ngreunat sau

chiar imposibil. Aceasta arat c este imperios necesar ca modificarea acestor comportamente, n sensul diminurii i nlocuirea cu alte comportamente adecvate,s se realizeze nc din preterapie.Cercetrile efectuate de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din e periena practic cu copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamental. !oate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt nvate din e periena anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv "antecedent# i care urmeaz imediat comportamentului "consecin#. $a copilul cu autism pot aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema. %ot fi comportamente-problem e treme& ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mucatul m'inilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilaia sau crizele de apnee "inutul respiraiei#. (n cadrul comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile, comportamentele obsesive care dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un obstacol n dezvoltare, nvare i socializare. Copiii cu autism sunt absorbii de )ocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze la ceea ce se nt'mpl n )urul lor i la cererile celorlali, sau se pot anga)a ntr-o activitate obsesiv din care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie. (n categoria comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia "imediat sau intarziat# i respiraia greit* acestea doua fiind la r'ndul lor destul de dificil de controlat. Atunci c'nd ne confruntm cu un comportament problem, nainte de a aciona asupra lui trebuie s facem analiza funcional a comportamentului. +ste aproape imposibil s intervenim asupra unui comportament-problem daca nu s-a neles de ce persoana se comport astfel. De cele mai multe ori comportamentele problem e ercit o funtie de comunicare pentru subiect. Copilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlali, pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlali i asupra mediului. ,u toate comportamentele problem se pot interpreta prin aceasta dinamica. dar, totui considerm ca aceste comportamente problem sunt funcionale pentru subiect i pot fi eliminate n cazul substituirii cu alte comportamente adaptative av'nd aceeai valoare funcional. C'nd facem analiza funcional trebuie s notm frecvena comportamentului respectiv, intensitatea cu care se manifest, persoanele n prezena crora apare i s urmrim modelul& A,!+C+D+,! - situaia n care a aparut comportamentul respectiv "unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut s fac, dac a fost interupt din vreo activitate etc#* C-.%-/!A.+,! - descrierea e act a comportamentului "a ipat, a ipat i s-a mucat de incheietura m'ini, a lovit cu mana, a tras de par#* cu c't datele sunt mai clare cu at't comportamentul va fi mai bine neles* C-,0+C1,2A - ce s-a ntamplat imediat dup apariia comportamentului problem "e . copilul a nceput s ipe pentru c vrea o )ucrie iar mama i-a dat )ucaria respectiv#.

!rebuie s obinem informaii i asupra dinamicii care menine activ acel comportament&

ce funcie ndeplinete "comunicativ sau autostimulant#*

ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a ndeplini aceleai funcii.

!rebuie s inem cont de un lucru foarte important - o singur manifestare a comportamentului problem nu ne poate spune totul despre el. +ste absolut necesar s se adune date despre situaiile n care apare i consecinele care au urmat pentru a determina cauzele i funciile comportamentului respectiv. + emplu de comportament problem* cum este ntrit de consecina primit i cum trebuie acionat pentru a duce la e tincia lui. Comportament&crizele de tipat Antecedent& copilului i se cere s ncheie o activitate placut pentru a merge la lecii Comportament& copilul face o criz de ipat Consecina& il mai lsam s se )oace puin ca s se liniteasc +3+C!4$& va nva c poate evita leciile dac ip i cu timpul va fi din ce in ce mai greu s-l oprim din ipat. .odul corect de a ne comporta cu acest tip de reacie este ca n momentul n care ip s-l oprim din activitatea pe care o face i s mergem la lecii. ,u facem nici o referire la plans sau ipat ci ne purtam ca i cum nu am auzi ca plange laudandu-l pentru c't de 5frumos te-ai )ucat mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lecii5. ,efc'nd nici o referire la comportamentul problem acesta va disparea prin e tincie pentru c nu a e istat nimic care s-l ntreasc. %entru a putea preveni acest tip de reacie este foarte bine s anunm copilul din timp - te mai las 6 minute, apoi trebuie s mergem la lecii. (n cazul copiilor cu autism putem preveni multe reacii neplcute dac i informm din timp c't mai au la dispozitie pentru activitatearespectiv. Acelai comportament poate avea funcii diferite la fiecare copil n parte, de aceea nu putem interveni la toi n acelai mod. !rebuie s analizm de ce se poart copilul aa nainte s intervenim asupra comportamentului. 4n copil poate s ipe pentru c vrea atenie iar altul pentru c vrea s fie lsat n pace* n fiecare situaie se va interveni n mod diferit. De ce apare un comportament problem? A. Copilul obine stimuli sociali sau materiali pozitivi (NT !T" #"$!T!%& +ste susinut pozitiv "prin comportamentul problem# de alte persoane care se apropie de el, i vorbesc, l ating, l blocheaz, l consoleaz, l ceart "cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp#. + emple& Copilul ncepe s pl'ng sau s ipe atunci c'nd vrea atenie i mama vine i l ia n brae* va nva c atunci c'nd vrea s fie luat n brae trebuie s ipe sau s pl'ng. Copilul vrea un dulce iar mama i spune c nu mai primete pentru c de)a a m'ncat unul iar el ncepe s ipe, n cele din urm mama cedeaz i i mai d * va nva c poate s-i manipuleze pe cei din )ur pentru a obine ce vrea..

%rin acest tip de comportament copilul caut s obina atenia sau ceva ce i dorete. Dac astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disprea prin e tincie pentru c nu a e istat nimic care s le ntreasc. '. Copilul reu(e(te s evite o situaie perceput ca aversiv ( NT !T" N)*AT!%&. Comportamentul problem este ncura)at negativ n msura n care o situaie neplcut nceteaz sau se reduce. Copilul poate tri sentimente de nelinite, fric, plictiseal, frustrare, oboseal, sentiment de incapacitate* adoptand un comportament problem, astfel de triri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care e ercita o presiune asupra subiectului i schimb orientarea i reduce flu ul su de stimuli care produc discomfort copilului. 0 ne g'ndim de e emplu la un copil care se afl la gradini i este solicitat de educatoare s rspund n mod repetat la fel ca i ceilali copii 7 copilul adopt comportamentul de a se muca de m'ini* ca i consecin educatoarea nu l mai solicit pentru a evita comportamentul neplcut. %rin reacia educatoarei comportamentul problem va fi ntrit iar copilul va nva s-l foloseasc pentru a evita situaiile n care este solicitat s rspund. (n aceste dou funcii ale comportamentului problem, efectul produs este e tern, este ceva ce se produce n mediu i n relaiile cu ceilali. C. )+ectul obinut este de natur intern, e+ect stimulatoriu senzorial. A4!-0!1.4$A/+ - Copilul emite comportamente care i produc n mod automat senzaii plcute de tip 8inestezic "legnat, nvrtit#, tactil "frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp#, olfactiv "mirositul diferitelor obiecte#, auditiv "fonitul unei h'rtii#, gustativ "bgatul obiectelor n gur#. +ste mai usor de intervenit asupra primelor dou " A si 9 # pentru c acestea sunt ntrite de consecinele e terne pe care le primete copilul* dac i oferim alt consecin comportamentul va disprea prin e tincie i este mult mai uor s-l nlocuim cu un comportament adaptativ* n schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de-al treilea tip de comportament problem pentru c este ntrit prin nsi plcerea senzorial pe care o produce. A fost demonstrat c dac subiectul se gsete ntr-o situaie de inactivitate, fr implicare direct, cu frecvene sczute de input senzorial, crete mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problem autostimulante, care n acest caz ar avea o funcie homeostatica, i anume de autoreglare a flu ului de stimuli la intrarea in 0istemul ,ervos Central. Dar comportamentul-problem poate servi i la reducerea unui flu prea puternic de input. De e emplu s ne g'ndim la un copil autist aflat n grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare i ip pe un fond muzical. ,u trebuie s ne focalizm e clusiv asupra descreterii unui comportament* trebuie s ne g'ndim n acelai timp ce comportament dezirabil i poate lua locul i s-l nvm pe copil noul comportament. De e emplu dac copilul lovete pentru a obine atenia, este important s eliminm lovitul i sl nvam pe copil moduri adecvate de a atrage atenia. (n loc s loveasc poate s spun 5uit-te, te rog5, 5a)ut-m5 sau s bat uor pe umr.

Dac nu l nvm cum s nlocuiasc acel comportament cu unul adecvat copilul poate s opreasc acel comportament problem i s dezvolte un nou comportament problem care s indeplineasc aceai funcie ca i cel iniial. 0 lum puin e emplul de mai sus - dac l oprim din lovit atunci cnd vrea atenie dar nu l nvm un mod alternativ de a atrage atenia copilul poate s inceap s ipe pentru a atrage atenia i vom avea un nou comportament problem. Trebuie s ale-em metoda potrivit de intervenie pentru +iecare comportament n parte .etoda care poate duce la e tincia unui comportament n cazul unui copil n cazul altuia poate s ntreasc comportamentul problem. Cea mai frecvent greeal fcut de prini i terapeui este c uneori recompenseaz neintenionat un comportament problem creznd c de fapt au pedepsit copilul. De e emplu& 4n copil ncepe s arunce cu )ucriile pe )os* mama vine i l ceart apoi se apuca i strange lucrurile de pe )os. 4nele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacie copilului, comportamentul poate fi ntrit de reacia mamei "a obinut atenie, mama s-a suprat dar tot ea a strans lucrurile#. Acest tip de comportament nu ar trebui s ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi ntrit negativ de simpla e presie a feei pe care o obine de la ceilali c'nd se poart neadecvat. .odul corect de a aciona este s ateptm p'n comportamentul nceteaz apoi i spunem cu calm s str'ng lucrurile de pe )os iar dac nu vrea sa-l promptam fizic s o fac. (n timpul leciilor copilul l-a lovit pe terapeut, consecina a fost 5time-out5 pentru : minute "se pune un timer iar copilul este aezat intr-un 5loc de pedeaps5 timp n care nimeni nu se uit i nu vorbete cu el#. Acest tip de pedeaps poate fi potrivit dac comportamentul problem apare n timpul unei activiti plcute pentru copil, dar dac este folosit n timp ce copilul era la lecii pentru el va deveni un ntritor negativ pentru c folosindu-se de comportamentul problem va scpa pentru c'teva minute de la lecii.

!-norarea Dac nu este periculos pentru el nsui sau pentru cei din )ur, este bine s ne prefacem c acel comportament nu e ist. Copilul cu autism dezvolt de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atenia. (n loc s-i oferim atenie i s-i ntrim comportamentul problem ignorm pur i simplu comportamentul i ateptm s apar un comportament mai potrivit pentru ai acorda acea atenie, dar n momentul n care apare un comportament bun trebuie s fim entuziati i s l ludm pentru lucrul bun pe care l face. (n felul acesta copilul nva c primete atenie doar pentru comportamentele adecvate. Trebuie s +im ateni la propriul comportament. copiii nva prin imitaie +ste foarte important modul n care ne comportam cu copii notri, cu at't mai mult dac avem un copil cu autism caruia ii este i aa foarte greu s discrimineze ce comportamente sunt acceptate i care nu. 0 ne imaginam un printe care ii loveste copilul spun'nd 5nu este frumos s loveti;5 sau unul care ip 5nu mai ipaaa;5. +ste de neneles pentru un copil 5de ce nu am voie s ip dac mama ip la mine<;5 sau 5de ce eu nu am voie s lovesc dar tata m lovete<;5. Atunci c'nd sunt

frustrai sau suprai ei vor aciona i se vor comporta la fel cum au vzut c se poart ceilali membri ai familiei.

Capacitatea cognitiva in autism

Datorit faptului c funciile intelectuale sunt inegal retardate la copilul autist, stabilirea coeficientului de inteligen este irelevanta

Claritate si simplificare in viata copilului cu autism

De ce sa aducem claritate in lumea copiilor cu o Tulburare din Spectrul Autist ?
Neclaritatea din mediul inconjurator (din cadrul familiei/scolii/gradinitei) il face pe copilul cu autism sa se simta ca intro jungla sociala !gomotul, aglomeratia, multitudinea de stimuli care bombardea"a sistemul lor perceptiv, lipsa regulilor, a e#plicatiilor din partea celor apropiati, necunoasterea intentiilor celorlalti (lipsa capacitatii de predictibilitate) duc la$ confu"ie, an#ietate, agitatie, nervo"itate, comportamente auto/%etero-agresive, comportament %aotic, stereotipii, depresie &relucrarea informatiilor pentru copilul cu autism - un %aos de impresii 'nsuficienta intelegere a limbajului, felul diferit in care percep mediul inconjurator, lipsa de percepere a lantului logic al int(mplarilor, problemele legate de capacitatea de organi"are a informatiilor, stimulilor, problemele de comunicare, lipsa capacitatii de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranta, comportamente problematice/ tulburari de comportament, stima de sine negativa, sca"uta )sadar, in viata copiilor cu autism, este nevoie de$ Claritate si Simplificare! * +olutionarea problemelor persoanelor cu autism vi"ea"a urmatoarele aspecte$

)titudinea adultului$ acceptare, politete, adaptabilitate, stil orientativ

,larificarea urmatoarelor aspecte din viata persoanelor cu autism$ activitatile, spatiul (mediul, incaperile), persoanele, stimulii, timpul

Scopul clarificarii si simplificarii in viata persoanelor cu autism

)duce previ"ibilitate in viata, o fac mai putin derutanta Diminuea"a comportamentul problematic si stresul -acilitea"a spiritul de actiune independent ,reea"a posibilitati de sc%imbare +timulea"a stima de sine

.n mediu neadaptat pentru copilul cu autism inseamna$

+patiu$ prea aglomerat, de"ordine /ediu social$ comple#, sc%imbator 'nsotitori$ multi specialisti, stiluri diferite, cerinte diferite

Adaptarea mediului (de invatare/de locuit/de joc etc) pentru copiii cu autism
&entru a adapta optim mediul in care locuieste, lucrea"a, invata, se joaca un copil cu autism, trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte si intrebari$

+patiul$ unde mananca/lucrea"a/se joaca etc0 1impul$ c(nd0, c(t timp0, ce urmea"a0 +arcina$ ce are de facut, c(te activitati, de cate ori0 /aterialul$ cu ce se joaca, mananca, doarme, lucrea"a etc0 )jutor$ cu cine lucrea"a, se joaca, se plimba etc0 +istemul de lucru$ cum lucrea"a, se joaca, merge la scoala, mananca etc0

Clarificarea spatiului pentru copiii cu autism:

.nde trebuie sa man(nce, sa lucre"e, sa se joace etc0 2ste necesar sa invete functionalitatea unui spatiu*

!D" si C" face

+a invete sa asocie"e$ activitatea (,2) - locul (.ND2) - comportamentul (,./) +a fie un spatiu semnificativ**

2#emple de modalitati de oferire a sarcinilor$ 3 5 6 &e raftul din st(nga$ sarcinile care trebuie e#ecutate atunci, in acea activitate 4a finali"area unei sarcini, obiectele sunt ase"ate inapoi, de unde au fost luate &e raftul din st(nga se afla sarcinile care trebuie e#ecutate, iar pe raftul din dreapta se asea"a sarcinile e#ecutate +arcini oferite, in ordine, pe cartonase (pictograme), la nivelul oc%ilor +ecventele de sarcini sunt individuali"ate &ictograme pot fi de tipul$ imagine alba pe fond negru sau de tipul$ desen negru pe fond alb, cu denumirea scrisa sub desen &ictogramele nu sunt la nivelul oc%ilor &re"inta orarul unei intregi saptamani, pentru un grup de copii (presupune unnivel inalt de intelegere, de orientare si organi"are pentru ca un copil sa isi caute orarul si sa isi organi"e"e siua in functie de acesta)

2#emple de str(ngere a sarcinilor$ 3 5 'n dreapta - pe rafturi, in dulap, pe masa +ub lista de pictograme, intr-o cutie

Clarificarea timpului pentru copiii cu autism: C#!D ? C#T T$%& ? C"

'%"A(A ?

Datorita faptului ca nu intelege ce se int(mpla si in ce ordine se int(mpla lucrurile, copilul autist se afla in continua nesiguranta (an#ietate) De aceea vi"uali"area sc%emei de "i compensea"a g(ndirea si comportamentul neorgani"at, impulsiv si focali"at autostimulativ +c%ema de "i constituie o forma de comunicare a copilului autist/ cu copilul autist De aceea este important sa alegem tipul de "c%ema de "i, potrivit nivelului de de"voltare si intelegere la care se afla copilul in cau"a )sadar, sc%ema de "i poate fi sub forma de$

 o o

8biecte concrete sau simbolice cana inseamna ca m(ncam (obiect concret), ursuletul inseamna ca mergem la somn, g%io"danul mov inseamna ca mergem la plaja (obiete -otografii e#act ale obiectelor ce urmea"a a fi folosite Desene &ictograme ,uvinte/te#t scris

simbolice)

Durata unei sc)eme de *i (c+te activitati sunt anuntate o data?)

8 activitate Doua/trei 9umatate de "i 1oata "iua 8 saptam(na, o luna, un an

'n functie de nivelul de intelegere al copilului, de gradul de severitate al autismului si de e#istenta sau nu a deficientei mintale si a severitatii acesteia

Sugestii pentru utili*area sc)emei de *i pentru copilul cu autism

o o
,opilul trebuie sa o utili"e"e activ copilul ia obiectul semnificativ pentru activitate, il duce la locul unde va avea loc aceasta si acolo il copilul strange la finalul activitatii pictograma/ po"a/ cuv(ntul, in cutiuta stabilita sau taie/bifea"a cu Doar sa se uite pe orar, sa observe, adultul indic(ndu-i activitatea finali"ata (nu este de recomandat*) va pune la locul stabilit) creionul activitatea

:utina ; puterea obisnuintelor/obiceiurilor este utila in activitati de genul$ spalatul pe dinti, toaleta "ilnica, masa, activitatile educative etc &entru a preveni rutina inutila si in activitatile care in mod firesc sunt sc%imbatoare sau care nu depind de noi in totalitate (e# cumparaturile, plimbarile, vi"itele etc), este indicat sa aducem regulat sc%imbari in sc%ema de "i )ceste sc%imbari trebuie insa anuntate, copilul trebuie pregatit pentru sc%imbarea care va interveni si aceasta trebuie facuta pentru inceput in mod controlat deoarece modificarea neanuntata a orarului conduce la deruta (an#ietate)

)sadar faceti din sc%imbare o rutina 1ineti cont de particularitatile persoanei cu autism 1ineti cont de nevoile persoanei cu autism )daptati c(t mai multe elemente din cotidian :educeti stresul

Cum comunic eficient cu persoanele cu autism?

&entru a fi inteleasa de persoana cu autism, comunicarea trebuie sa respecte regulile descrise in continuare )cestea vor fi aplicate consecvent si de catre toate persoanele ce intra in contact cu autistul (toti membrii familiei, cadre didactice, terapeuti)

=. >.

,olositi propo*itii scurte- pe ton ferm! ()ndrei, desc%ide caietul*) Nu va temeti sa folositi tonul ferm Nu va fi perceput ca fiind agresiv, nu va speria, ci va oferi siguranta ,iti clari si previ*ibili! +c%imbarile, neclaritatile ii fac nesiguri )cest lucru atrage dupa sine comportamente de"adaptative (auto si %eteroagresivitate, stereotipii verbale)

:. ?. 6. @. A. B. C.

tili*ati transmiterea mesajului in forma vi*uala (folosind obiecte la inceput, iar apoi imagini)* /esajul este mai clar daca este si va"ut si au"it, nu doar au"it Acordati.i cele cateva momente timp de gandire! )utistii gandesc in piese de pu""le )u nevoie de timp sa puna piesele in ordine )cest lucru duce la o reactie mai tar"ie din partea lor .neori pana a face pu""le-ul poate dura saptamani Subtitrati pentru el e/presiile faciale- numiti.i emotia ce insoteste mesajul! (2 trist pentru ca a luat nota mica ) 0egati complimentele- recompensele- incurajarile de lucruri concrete! (<ravo, ai dansat foarte bine*)

Dati.i sarcini singulare! )cest lucru evita ca sarcina sa fie abandonata inainte de finali"are 1feriti.i variante cand trebuie sa faca o alegere! (=rei cuburi sau pu""le0) ; daca a invatat la terapie sa faca o alegere Dati.i reguli- nu argumente si e/plicatii- c)iar daca intreaba 2De ce?3! Nu va cere detalii sau sa ii spuneti cum ati ajuns la aceasta regula, ci mai multa claritate (+unt bolnav, tu speli vasele*) ,and sunteti suparat, sunteti alta persoana, diferita de cea pe care o stie si care ii ofera siguranta +c%imbarile, c%iar si cele ale unei persoane, il nelinistesc Nu are capacitatea de a lega pedeapsa de greseala facuta Daca vreti sa se corecte"e, retrageti recompensa asta il derutea"a

=D. 'amaneti calm si ferm c)iar daca va supara! Nu aratati acest lucru

==. !u il loviti cand greseste- nu ii vorbiti mult! Nu va intelege de ce a fost lovit

=>. ,olositi un limbaj fara subintelesuri! >lumele, ironiile, e#presiile cu mai multe sensuri nu pot fi intelese si =:. !u ii dati sarcini in forma negativa! Nu ii spuneti ce sa nu faca, ci ce sa faca
ci 1aci*/1ine gura inc%isa*) raspund$ 'mediat*, ci ,and linia mare ajunge la ?*/1ermini pu""le si plecam*) (Nu ii spun$ Nu mai vorbi*,

=?. "vitati cuvinte ca: 2imediat3- 2poate3- 2nu stiu inca3- 2un pic3! (4a intrebarea$ ,and plecam0 nu =6. 1coliti intrebari de forma: 24rei sa 5 ?3! +unteti mai clar daca o spuneti ca pe o afirmatie
=rei sa scrii0, ci +crie*) (Nu spun$

=@. 1feriti.i propo*itii/comportamente sablon pentru anumite situatii!&ropo"itiile/comportamentele sablon

au mereu aceeasi forma si se folosesc totdeauna cand apare situatia pentru care au fost create (Nu poate sa faca ceva singur, il invat sa spuna$ )juta-ma*)

Ce este autismul ?
)utismul este un sindrom, o tulburare inva"iv, perva"iv (engl ) (profund) a de"voltrii, care are aspecte clinice diferite )utismul nu este o ramur, o manifestare, a sc%i"ofreniei 1ulburrile sunt de origine bioc%imic @i produc o disfuncionalitate cerebral, disfuncionalitate An preluarea/prelucrarea mesajelor primite de creier, ceea ce duce la i"olarea autistului

Debutul autismului :

Anc de la na@tere sunt semne ale unei de"voltri anormaleB

An cele mai multe dintre ca"uri, de"voltarea este normal p(n An jurul v(rstei de 5 ani ; 5 ani @i jumtate, dup care apare autismul (se pierd toate Cac%i"iiileC de p(n atunci ; de limbaj, de comunicare, etc ) De regula, diagnosticul nu trebuie stabilit mai devreme de 6 ani deoarece este riscant, poate fi confundat cu intar"ierea mintala +tatisticile arat c proporia este de o fat la 7 biei care sunt afectai de autism -etelor An sc%imb, le este specific +indromul :211, care face parte din categoria tulburrilor perva"ive, inva"ive, profunde ale de"voltrii

%ituri despre autism

)utismul apare An familiile cu prini reci* )utismul apare An ri industriali"ate, cu societi reci din punct de vedere afectiv* )utismul apare An anumite grupuri sociale, de e#emplu, numai de intelectuali sau numai de muncitori* )utismul nu este determinat de disfuncionaliti la nivelul creierului* ,opilul manifest rea-voin An a vorbi* )utistul este Anc%is An lumea sa interioar, care este populat de fante"ii Anfrico@toare* )utismul este determinat de o ad(nc depresie @i este corelat cu o dotare peste medie*

Ce este- cum se manifest6 autismul ?

Anomalii 7n autism 7n rela8ia cu obiectele 9i persoanele

copilul cu autism stabile@te rar contactul vi"ual (sau c%iar deloc) cu obiecte @i/sau persoaneB fi#aiile sunt specifice copiilor cu autismB

copilul cu autism poate fi an#ios, nelini@tit, nervos, agasat atunci c(nd este solicitat de ceilali pentru c nu Antelege ce trebuie s fac, reacionea" aparte pentru c are dificulti de preluare/prelucrare a informaieiB contactul vi"ual nu este utili"at c(nd vrea s atrag atenia sau c(nd trebuie s fie el atentB An funcie de specificul copilului cu autism, contactul vi"ual poate fi reali"at dupa v(rsta de D-35 luni sau c%iar dupa 3E ani (*)B copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune An locul altuiaB

copiii cu autism nu Aneleg valoarea sentimentelor, dar au propriile sentimente pe care Ans nu le pot e#prima din cau"a afeciunii cerebrale, nu sunt niste introvertiiB nu utili"ea" jocul interactiv, nu imitB copiii cu autism au stereotipii (mecanism previ"ibil) prin care A@i provoac stimuli pe care-i pot controlaB se ata@ea" de obiecte neobi@nuiteB nu au iniiativ proprie, Ans o parte dintre ei pot fi Anvai s iniie"e singuriB la sc%imbrile din mediul Anconjurtor, o parte dintre ace@tia sunt nervo@i, an#io@i

Sen*orio . motricitatea 7n autism

toate funciile sen"oriale pot fi afectate An ca"ul copiilor cu autismB

scra@nesc din dini, A@i provoac stimuli vi"uali (mi@carea ma@inii pe podea timp Andelungat, reclame 1=, videoclipuri, mu"ic, lucruri strlucitoare -flacra, bec, staniol, etc ), A@i balansea" corpulB An funcie de copil, activitatea motorie spontan poate fi redus sau crescutB

pot avea anomalii alimentare (mn(nc alimente acre -lm(i sau iui -ceapB prefer mncare de o anumit culoare ; numai alb, nu le plac alimentele ro@ii, etc B desfac sandFic%-ul @i mn(nc separat p(inea de coninutB desfac biscuiii cu crem @i mn(nc numai crema de pe eiBnu mn(nc m(ncare gtit )B

unii copii cu autism sunt deranjai de "gomote neAnsemnate, pe c(nd, "gomote puternice nu-i afectea"B unii copii cu autism sunt distra@i de o ra" de lumin care intr pe fereastr

Comunicare 9i limbaj 7n autism

altulB copiii cu autism sunt verbali @i non-verbaliB copiii cu autism care nu au probleme de limbaj au probleme la nivelul comunicrii @i intercomunicriiB

persoanele cu autism au dublu %andicap$ autism @i Ant(r"iere mintal (nu este factor determinant An diagnosticarea autismului)B Anfi@area autistului este, de multe ori, ine#presiv, Ans nu trebuie generali"atB interpretea" ceea ce se Antampl An jurul lor An mod inadecvatB c(nd limbajul e#ist, tonul, intensitatea, intonaia acestuia sunt anormale, Ans An grade diferite de la unul la

reacionea" pavlovian$ reproduc la persoana a ''-a vorbind despre sine (Gmn(nci An loc de Gmn(nc, Gvrei la toalet An loc de Gvreau la toalet, Gi-e sete An loc de Gmi-e sete, etc )

"mo8iile 7n autism

copiii cu autism au emoii, dar nu @tiu s @i le manifesteB pot pl(nge sau r(de bi"arB pot sa nu pl(ng atunci c(nd se lovesc

,unc8iile intelectuale 7n autism

statistic, DEH dintre copiii cu autism au Ant(r"iere mintal u@oar sau severB

pot e#cela An ceea ce prive@te o performan de la nivel spaial, video @i de memorie (Anvaa titluri de cri de la o anumit editur, calendare, date de referin An sport, etc )B atenia poate fi Ambuntait prin implicarea An aciuni care le fac placere

tegrarea sen*oriala in ca*ul persoanelor cu autism

De ce copilul cu autism suporta cu greu sa fie spalat pe cap sau sa fie tuns0 De ce reactionea"a copilul cu autism atat de e#agerat la sunete0 De ce se leagana atat de mult0 De ce copilul cu autism nu se uita la mine0

Definitia integrarii sen*oriale ($:S:)

'ntegrarea sen"oriala este abilitatea de a acumula si de a selecta informatiile din lumea inconjuratoare, prin intermediul organelor sen"oriale si de a corela diferitele informatii astfel incat persoana sa poata reactiona (raspunde) intr-un mod adecvat adaptativ

De*voltarea generala
4a non-autist, procesul integrarii sen"oriale se desfasoara astfel$ evitarea stimulilor I cercetarea stimulilor I ordonarea informatiilor I integrarea informatiilor I formarea conceptelor

'n fata unui stimul nou, necunoscut individul are ca prima reactie evitarea datorita faptului ca acel stimul este necunoscut si poate pre"enta un pericol )poi, apare curio"itatea si individul cercetea"a in felul sau stimulul (il observa de departe, il manipulea"a, e#plorea"a etc) 'n acest timp, informatiile se ordonea"a in creierul individului si sunt integrate in functie de cunostintele si e#perienta anterioara pentru ca in final procesul sa duca la formarea conceptului +e considera ca, in jurul varstei de D ani capacitatea de integrare sen"oriala este bine de"voltata

,unctiile organelor sen*oriale:

semnalarea pericolului recunoasterea informatiilor

Sistemele sen*oriale
)u"ul (sistemul auditiv) -unctii$

:eali"ea"a perceptia sunetelor )juta la locali"area sunetelor

:eali"ea"a diferentierea sunetelor importante, de cele de fond )cest sistem este important pentru de"voltarea capacitatii de comunicare* =a"ul (sistemul vi"ual) -unctii$

:eali"ea"a perceptia stimulilor vi"uali :eali"ea"a observarea detaliilor

&ipaitul (sistemul tactil)

Diferentia"a fondul de imaginea importanta -unctii$

:eali"ea"a perceptia stimulilor tactili :eali"ea"a diferentierea stimulilor tactili

2c%ilibrul (sistemul vestibular)

)verti"ea"a eventualele pericole -unctii$

+en"atii musculare (sen"atii proprioceptive) -unctii$

:eglea"a ec%ilibrul

:eglea"a tensiunea musc%ilor in corp, astfel incat aceasta este adecvata activitatii pe care dorim sa o reali"am /irosul (sistemul olfactiv) >ustul (sistemul gustativ) -unctii$

:eali"ea"a pereptia stimulilor olfactivi si gustativi

)verti"ea"a in legatura cu eventulalele pericole ,and organele sen"oriale functionea"a normal inseamna ca e#ista o conlucrare continua a tuturor organelor sen"oriale

&robleme in integrarea sen*oriala( $:S: )

Deficiente in ' + pot aparea la toata lumea, atat la persoanele cu deficienta mintala, autism, cat si la cele cu o inteligenta normala /ulte persoane cu autism (DE-JEH) au alte e#periente sen"oriale (mai ales in ceea ce priveste e#perientele auditive/vi"uale si tactile), in comparatie cu non-autistii 8 caracteristica a persoanelor cu autism este tocmai o prelucrare a informatilor mai degraba fragmentata, decat o perceptie globala 'mportant de retinut este faptul ca problemele in ' + nu sunt cau"ate de defecte ale organelor sen"oriale, ci de nereguli in procesul de prelucrare a stimulilor la nivelul creierului )sadar$ persoana in cau"a aude, simte, miroase, vede si gusta, dar nu poate aduna aceste informatii intr-un intreg cu sens Neintelegand bine lumea, persoana cu autism nu poate reactiona adecvat*

Simptome ale deficientei in $:S:

&robleme de comportament$ &robleme de motricitate$

%ipo/%iper-sensibilitate la anumiti stimuli dificultati de concentrare %ipo/%iperKine"ie auto/%etero- agresivitate

mana

neindemanare miscari automate (ca robotul) dificultate in coordonare oc%i-

caderi frecvente

Autism si probleme de perceptie

,aracteristica principala a autismului este acest alt mod de perceptie 2ste important sa intelegem mai intai cau"a care da o alta semnificatie stimulilor perceputi$ e#ista un alt mod de gandire datorat prelucrarii incorecte a stimulilor

"/perientele sen*oriale cel mai des intalnite la persoanele cu autism:

o o o o o o o o o
etc Liper-sensibilitate$ Nu pot selecta informatiile relevante de detalii )numiti stimuli sen"oriali sunt perceputi prea puternic Lipo-sensibilitatea$ inregistrare deficitara, stimulii sen"oriali sunt perceputi prea slab 'nconsistenta in percepere$ fluctuatie intre cele numite mai sus &erceperea fragmentata$ perceperea partilor in loc de intreg &erceperea deformata$ in ca"ul supra-stimularii se agravea"a &robleme in ceea ce priveste interpretarea datelor sen"oriale e# $ lipsa reactiei la sunete etc &relucrare mai lenta$ reactie mai lenta la stimuli =ulnerabilitate la suprastimulare sen"oriala cau"ea"a evitarea, retragerea, prelucrarea informatiilor prin intermediul unui singur organ sen"orial

Stiluri de perceptie a stimulilor la persoanele cu autism:

,opiii cu autism par sa de"volte abilitatea de a controla stimulii sen"oriali care actionea"a asupra anali"atorilor )cest lucru este necesar pentru a supravietui intr-o lume in care sunt bombardati cu informatii e#terne )ceasta strategie de compensare poate fi gasita in stiluri de perceptie pe care le auto-de"volta, ca de e#emplu$

&relucrarea printr-un singur organ sen"orial$ stimulul de la un singur organ sen"orial este prelucrat in mod instinctiv 2vitarea perceperii directe$ perceperea directa conduce rapid spre suprasolicitare 'nc%iderea sistemului sen"orial$ pentru a diminua sau inlatura bombardamentul sen"orial ,ompensea"a perceperea nesigura a unui organ sen"orial cu alti anali"atori$ tactil si olfactiv mai ales :e"onanta$ se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul sen"orial

&robleme de $:S: e/istente la persoanele cu autism . e/emple

;iper.sensibilitate tactila

)tingerile il dor, prefera sa atinga el pe cineva sau ceva )ccepta atingerea doar a anumitor materiale 2vita mediile aglomerate 2ste foarte agitat, se joaca cu degetele peste tot &lange mult si cere mereu ceva +e lupta fi"ic sau tipand :efu"a spalarea pe cap, taierea ung%iilor, spalarea pe dinti etc )re preferinta clara pentru anumite mancaruri si %aine

;iper.sensibilitate auditiva

'si astupa urec%ile -ace singur mult "gomot ca sa bloc%e"e "gomotele altora 'i este teama de animale 'i displac tunetele (furtunile) Doreste sa aiba castile pe urec%i &refera tonurile joase

&relucrare doar prin intermediul organului vi*ual

&redomina utili"area organului vi"ual :eali"ea"a autostimulare vi"uala pentru a ignora stimuli de orice alta natura

&oate fi intrerupt doar in ca"ul in care i se ofera un stimul vi"ual, de e#emplu a intra in campul vi"ual al copilului

Sugestii

&astrati vi"uali"area simpla si usor de organi"at 1ineti cont de stimulii sen"oriali care-l deranjea"a, in mediul sau 1ineti cont de modul in care va pre"entati ca educator/specialist in fata copilului ; previ"ibil )daptati modalitatile de %ranire la copilul cu dificultati in alimentatie 1ineti cont ca este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informatiilor

4igilenta / alerta
.n aspect care joaca un rol important in prelucrarea informatiilor sen"oriale este starea de vigilenta/alerta =igilenta/alerta se refera la faptul ca starea de veg%e este la un nivel optim astfel incat subiectul reactionea"a adaptativ adecvat +tarea de alerta poate varia in functie de moment, avand diferite nivele Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de$

+timuli cunoscuti/necunoscuti +timuli asteptati/neasteptati +timuli siguri/nesiguri 2motii ca$ durere, frica, tristete, bucurie +timuli sen"oriali

&relucrarea stimulilor
/odul de a reactiona la stimulii sen"oriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta .neori nivelul de vigilenta este prea sca"ut (cand suntem obositi, plictisiti, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat (in momentele de suparare, frica, agitatie, nerabdare etc) Nivelul optim de vigilenta este atunci cand se reactionea"a la stimulii nici prea puternici, nici prea slabi, cand individul reuseste sa selecte"e bine stimulii

-iecare persoana doreste sa mentina tot timpul "ilei un nivel optim de vigilenta/alerta, ca sa reactionea"e cat mai bine )ceasta se face, inconstient, prin utili"area stimularii sen"oriale +timulii sen"oriali au functia de ,,sc%imbatori de motorC (modalitati de stimulare cu scopul de a sc%imba nivelul de vigilenta) )cestia au o legatura mare cu organele sen"oriale$

)ctivitate la nivelul organului gustativ (are un efect pe o durata scurta de timp) de e#emplu$ mananci o bomboana, un fruct )ctivitate la nivelul organelor vi"ual si auditiv (efect de scurta durata) de e#emplu$ privesti un obiect interesant etc )ctivitate la nivel tactil (efect de lunga durata) de e#emplu$ presiunea efectuata asupra umerilor, mainilor M )ctivitate la nivelul proprioceptiv si vestibular (efect de lunga durata) de e#emplu$ a face sport/ a urca etc

scarile

Te)nici de scadere a nivelului de vigilenta/alerta la copiii cu autism

/iscari lente )ctivitati sau miscari repetate /iscari sau activitati fara multe variatii )ctivitatile previ"ibile si dorite duc la linistire 4ucrurile cunoscute duc la calmare )ctivitatile de lunga durata

Te)nici de ridicare a nivelului de vigilenta/alerta la copiii cu autism

/iscarile rapide +c%imbarile in miscare sau activitati 'ncluderea sc%imbarilor in miscari sau activitati creste nivelul de vigilenta/alerta &re"enta lucrurilor noi ridica nivelul de vigilenta/alerta &re"enta lucrurilor neasteptate duce la cresterea vigilentei/alertei )ctivitati de scurta durata

Sugestii

'nventariati reactiile in urma perceptiilor sen"oriale ale copilului cu autism (prin metoda observatiei) ,otati nivelul de alerta in diverse momente ale "ilei ,autati punctele lui forte

1erapia (activitati sen"oriale) sau adaptarile (la nivelul materialelor/mediului) pot contribui la ridicarea calitatii vietii si pot crea noi sanse de de"voltare

%anagementul de ca*
<:Ce este eficien8a
2ficiena este denumit conform dicionarului rom(n, ca fiind ceea ce produce re"ultatul a@teptat 2ficiena ine de modul cum organi"e"i timpul,elabore"i programe,stabile@ti prioriti,dep@e@ti momente de cri", pentru a Ambunti performanele Nn termeni te%nici eficiena Anseamn s scoi ma#im din minim

,%eia eficienei este managementul de ca" /anagementul de ca" este termenul folosit pentru a descrie un proces complet,din momentul c(nd se na@te p(n obii re"ultatele dorite 2ficiena unei intervenii poate fi anticipat de modul An care sunt e#primate obiectivele An cadrul unui plan de intervenie elaborat =orbind de copilul autist, s-a demonstrat c intervenia timpurie accelerea" de"voltarea general a copilului, reduce comportamentele problem, iar re"ultatele pe termen lung sunt din cele mai bune Datorit diversitii copiilor cu autism (diferite grade de severitate a autismului, diverse nivele ale abilitilor intelectuale, personalitate diferit, pre"ena sau nu a diferitelor dificulti suplimentare, e#emplu probleme sen"oriale, epilepsia, etc) este improbabil ca ei s rspund An acela@i fel @i s progrese"e An aceea@i msur la un singur tip de intervenie )stfel, este probabil s fie nevoie de mai multe tipuri de intervenii pentru a rspunde tuturor nevoilor pe care le poate avea un copil 2ste necesar o bun cunoa@tere a copiilor, a te%nicilor de lucru, este necesar @i eficient un bun management de ca" 4ucrarea pre"entat va arata eficiena unui bun management de ca" la copii cu autism 8biectivele pe care le propune lucrarea pre"ent sunt$

identificarea @i de"voltarea elementelor de eficienti"are a managementului de ca" la copilul cu autismB propunerea de modele pentru implementarea managementului de ca" la copii cu autism

4otul de subieci folosit este unul neomogen de v(rste diferite, cu stadii de de"voltare psi%osociale, @i cognitive diferite ) fost utili"at un mediu restrictiv @i organi"at, s-au utili"at tipuri de intervenii diferite, individuali"ate @i mai ales fle#ibile ) fost folosit terapia individual combinat cu cea de grup ) fost implemementat un vast program de sociali"are, cu un rol major An generali"area comportamentelor Anvate @i dob(ndirea unor abiliti An relaiile sociale :e"ultatele obinute vor arat c , printr-un eficient management de ca", un copil cu autism, ajunge s dob(ndeasc abiliti pe care nu le are, Anva lucruri noi, Anva s vorbeasc, s se joace, cum s se poarte .n eficient management de ca" ajut copilul cu autism la recuperarea Ant(r"ierilor An de"voltare @i An evoluia lui ulterioar

=: %anagementul de ca*
/anagementul de ca" repre"int un concept ce desemnea" o metod de coordonare @i integrare a serviciilor sociale,medicale @i educaionale destinate categoriilor de populaii vulnerabile @i defavori"ate @i de organi"are @i gestionare a interveniior specifice reali"ate de ctre diferii speciali@ti An acord cu obiectivele stabilite pentru sc%imbarea situaiilor problematice ale beneficiarilor (,ojocaru,5EED,p 57) /anagementul ca art de a conduce,este abilitatea de a organi"a activitile cele mai performante pentru reali"area obiectivelor propuse /anagementul este o activitate pentru care sunt necesare abiliti specifice,cuno@tine teoretice dar @i relaionale /anagementul presupune$

formularea de obiective clare,operainaleB abilitatea de a gsi condiiile obtime pentru obinerea performanelor msurabileB abilitatea de a prioriti"a resurseleB abilitatea de a adopta cele mai concrete deci"iiB abilitatea de a anali"a re"ultatele @i a opera An consecin

.n management performant presupune coeren An deci"ii,coeren Antre vorbe @i fapte @i curaj An luarea deci"iilor /anagementul de ca" repre"int o metod de lucru prin care se reali"ea" coordonarea/monitori"area tuturor serviciilor @i activitilor profesionale necesare re"olvrii problemelor specifice ale beneficiarilor &rin managementul de ca" se poate organi"a un sistem de servicii eficient care s rspund comple#itii nevoilor multiple ale beneficiarilor 8rice definiie dat managementului de ca" este dependent de modul An care este v"ut intervenia @i coordonarea acesteia,de implicarea beneficiarilor @i mai ales de rspunsurile clientului la situaiile noi create @i de modelele promovate &rin urmare,structura managementului de ca" este similar pentru categorii diferite de beneficiari,dar,interveniile propuse sunt individuali"ate pe fiecare categorie An parte 2tapele managementului de ca"$ 3 'dentificarea @i evaluarea )nali"a general a situaiei

,olectarea datelor @i reali"area unei imagini generale asupra problemelor,a necesitilor de intervenie &rioriti"area problemelor @i identificarea unor posibile soluii privind re"olvarea acestora 'nformarea familiei @i stabilirea unei relaii de lucru corespun"toare 'dentificarea unor posibile resurse adecvate nevoilor @i modalitatea accederii la acestea

5 2valuarea detaliat a ca"ului

2valuarea detaliat se reali"ea" cu participarea beneficiarilor la procesul de evaluare )ceasta este un proces de anali" a datelor pentru ca"urile care necesit intervenii specifice @i are ca re"ultat elaborarea unui plan de intervenie personali"at 6 &lanificarea serviciilor @i interveniilor

&lanificarea serviciilor @i a interveniilor se reali"ea" urmrind finalitile acestora +e elaborea" obiective de implementare(ce se intenionea" a se reali"a) @i obiective de impact(se refer la situaia final a beneficiarilor) 7 -urni"area serviciilor

'ntervenia propriu-"is repre"int punerea An practic a planului elaborat,urmrindu-se obinerea re"ultatelor stabilite @i msurabile prin desf@urarea activitilor )ceasta este etapa An care se rspunde la Antrebrile$ce se a@teapt,ce trebuie s se fac,cine se implic,care sunt responsabilitile fiecruia,cum se pot obine re"ultatele dorite ? /onitori"area @i evaluarea periodic

/onitori"area interveniilor repre"int procesul de evaluare a gradului de implementare a planurilor elaborate dup reali"area evalurii detaliate )ceasta repre"int verificarea reali"rii interveniilor,coerenei acestora,adaptrii la necesiti @i modul An care urmresc finalitile -recvena evalurilor se stabile@te An funcie de comple#itatea ca"ului,de interveniile specifice,de finalitatea planului @i se raportea" la situaia iniial @i la obiectivele propuse O Nnc%iderea ca"ului

Nnc%iderea ca"ului poate fi fcut An dou variante$finali"area ca"ului c(nd se ajunge la optimi"area condiiilor,sau(@i) transferul ca"ului /anagementul de ca" la copilul cu autism,este un management ce presupune organi"area @i conducerea unor aciuni adresate unor ca"uri specifice cu e#igene specifice,pornind de la resurse e#istente =orbim at(t de un

management de ca" centrat pe resurse ,c(t @i de unul centrat pe re"ultate :esursele cele mai importante sunt identificate @i canali"ate pentru implementarea obiectivelor propuse /anagementul de ca" la copilul cu autism Anseamn abordarea ingenioas @i prioritar a urmtoarelor direcii$

)bordare speciali"at @i individuali"at a problemelor,fle#ibilitate,desc%idere ctre nou @i inventivitateB 'dentificarea nevoilor,anali"area opiunilor,selectarea programelorB 'dentificarea criteriilor de alocare a resurselor @i a AntritorilorB +tabilirea sistemului de suport @i managementul personaluluiB 'mplementarea strategiilor operaionale de obinere a performanelor ma#ime An atingerea obiectivelor /onitori"area re"ultatelor @i evaluarea performanelorB 8binerea feedbacKului @i acionarea An consecinB

.n management performant presupune coeran Antre ceea ce spui @i ceea ce faci,coeren Antre deci"ii,coeren Antre obiective @i resurse 2valuarea detaliat a ca"ului este fcut de managerul de ca" Ampreun cu membrii ec%ipei de lucru cu participarea beneficiarilor(copil,prini) )ceast evaluare presupune determinarea punctelor tari ale ca"ului,riscurile, dar @i oportunitile oferite de mediul An care copilul trie@te /anagerul de ca" trebuie s fie un profesionist care s coordone"e activitile de intervenie pe ba"a evalurilor detaliate @i care s asigure accesul copilului la servicii de calitate An interesul superior al copilului /anagerul de ca" monitori"ea" re"ultatele aciunilor,gradul de implementare @i decide modificrile necesare .n bun manager de ca" trebuie s aib curajul intelectual @i moral An luarea deci"iilor &entru evaluarea performanelor,managerul de ca" trebuie s transforme itemii de evaluare ai copilului, An itemi ai instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor propuse 'ndicatorii de evaluare @i performan trebuie s fie accesibili,inteligibili,adecvai,relevani,acceptai dar mai ales msurabili ,(nd intr An funciune un manager ce ca" 0 Dup evaluarea iniial,constat(ndu-se necesitatea interveniei speciali"ate multiple,in(nd cont de comple#itatea ca"ului,managerul de ca" Antocme@te planul de intervenie personali"at )cest plan este documentul care st la ba"a tuturor programelor specifice de intervenie ce trebuie reali"ate An interesul copilului )cesta se detalia" apoi pe arii particulare de intervenie,toate fiind parte a planului de intervenie personali"at Date de identificare ! =,-biat , nscut An <ucure@ti,la 5J iunie 3JJ? Diagnosticul$)utism infantil cu Ant(r"iere An de"voltarea psi%ic @i limbaj Anamne*6 personal6 Na@trea la J luni prin ce"arianB6 Kg ,opilul a primit o#igen dup na@tere,familia suspect(nd influiena acestuia asupra de"voltrii psi%ice ulterioare >(nguritul $normal,de"voltare normal An primul an de via /ersul $dupa v(rsta de un an &rimele cuvinte$ dup 6ani

De"voltarea somatic ,statural @i toracal An limitele normalului$aspect atrgtor , corp proporionat ,e#presie inteligent Anamne*a familial6 2ste al doilea din cei doi copii ai familiei,legal constituit &rimul copil este normal, fr probleme de de"voltare 4a na@terea lui =, mama avea 6E ani @i tatl 63 /ama este medic,tata este inginer ,(t au fost mici ambii copii au fost crescui de bunicii materni,ambii prini fiind prin@i de slujbele pe care le aveau /ama nu a acceptat s fie populari"at e#istena copilului cu tulburare din spectrul autist,consider(nd c imaginea ei de medic este periclitat &ersoana care se ocup cel mai mult de copil este sora lui,dar fiind superprotectiv,de cele mai multe ori nu acionea" An interesul lui = Dup diagnosticarea copilului autist @i dep@irea @ocului iniial,copii au rmas An continuare mai mult An grija bunicilor,de care, copilul,=, este puternic legat :ecomandrile medicului au fost$

tratament cu neuroleptice ,:ispolept , 2ncefabol ,=itamine integrarea An colectivitatea pre@colar @i instituirea unui program educaional recuperatoriu

De-a lungul timpului a urmat mai multe programe de pre@colari,apoi de @coal,reevalurile de"voltrii @i comportamentului relev(nd evoluie minim dar,favorabil De trei ani este prins Antr-un program de lucru intensiv, individual @i de grup,care continu @i An pre"ent )cesta urmre@te abilitarea @i de"voltarea copilului pe toate ariile de de"voltare,cu intenia introducerii din anul urmtor An Anvm(ntul de mas Nn pre"ent nu urmea" nici un tratament cu medicamente

Scurt6 caracteri*are
0a 7nceputul interven8iei terapeutice &re"int puternice tulburri ale afectivitii$nu este ata@at de mam (face confu"ii Antre mam @i alte femei Bnu reacionea" c(nd mama se Andeprtea" r(sul ,pl(nsul , "(mbetul neadecvate situaiei An care e pus copilulB reacii coleroase Andreptate asupra obiectelor @i asupra propriei persoane Bopo"iionism, labilitate , neurovegetativ cu predominarea e#citaiei , atenie labil, slab putere de concentrare +e constat o mare de#teritate An mi@cri , sereotipii (se poate juca la infinit cu acela@i tip de joc ) Nu suport s fie atins , nu-l interesea" jucriile care Antruc%ipea" oameni , animale Bare mi@cri graioase , manipulea" cu u@urin obiectele , fascinat de obiectele mecanice =orbirea este aproape ine#istent , fr participarea emoional +e remarc caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) @i nu cel de comunicare al limbajului 2colaliile sunt imediate sau Ant(r"iate B folose@te neadecvat pronumele personal (vorbe@te despre sine la persoane a '''a ) Nu este atent la ce i se spune B d impresia c nu aude , nu-@i fi#ea" privirea asupra persoanelor din jur , nu caut contactul vi"ual cu acestea Ai place mu"ica /anifest o mare abilitate An a-i manevra pe ceilali pentru a-@i satisface necesitile ,evit contactul cu ceilali copii 0imbajul 9i posibilit68ile de articulare

cunoa@te c(teva cuvinte An limba rom(n dar @i An engle" (re"ultatul statului Andelungat An faa televi"orului la desene animate)B nu se constat anomalii buco-linguo-facialeB

vocea este normalB imaginile fonematice sunt labile @i difu"e B stereotipul dinamic articulator tulburat B

discrepan Antre posibilitile intelectuale @i vorbire (An sfera limbajului e#presiv) De e# este capabil s se joace cu jocuri tip Gpu""lesaranj(nd imgini care pentru copiii cu 5-6 ani mai mari ca el pre"int dificulti 2valuarea a fost foarte dificil &entru o corect evaluare a comportamentului, datorit imposibilitii de testare prin teste standardi"ate,s-au folosit interviul familiei @i observarea )m folosit An stabilirea nivelului de de"voltare psi%omotorie +cara &ortage pentru educaie timpurie 'nterviul familiei a fost prima form de evaluare /etoda de ba" a fost Ans,observarea, Anregistr(ndu-se de"voltarea motric fin @i grosier, ,cunoa@trea prilor corpului , recunoa@tera formelor , culorilor , orintarea spaial ,sortri, , rspunsuri la comen"i ,numratul , folosirea creionului ,de"voltarea @i folosirea tuturor anali"atorilor Nnregistrarea comportamentului s-a fcut ,pe c(t posibil, An timp @i An medii diferite &rincipiul de ba" An terapie a fost construirea unui program pornind de la ce poate copilul, folosind c%iar stereotipurile @i preferinele &entru comunicare @i limbaj s-au parcurs o serie de programe Ancep(nd de la cel de imitare oral,de e#erciii de gimnastic facial @i respiratorie,continuAnd cu multe e#erciii de promovare a limbajului,continuAnd apoi cu imitarea verbal )m urmrit reducerea treptat a ajutorului acordat copilului , stimularea @i recompensarea reali"rilor @i a iniiativelor ce vin din partea acestuia &rogramul a fost foarte fle#ibil pentru a asigura adaptarea la situaii noi,neprev"ute An program sau la dispo"iia An care s-a aflat copilul @i la posibilele lui progrese &rogramul educaional stabilit are o serie de obiective pentru aria de de"voltare cognitiv verbal 2ste scos din programul "ilei televi"orul @i calculatorul,care sunt considerai factori disturbatori =or fi folosite ca recompens dup un program bine stabilit 8biectivul fundamental al terapiei este $formarea @i de"voltarea abilitilor de comunicare &entru reali"area acestui scop au fost folosite programe de la cele mai simple spre comple#,prev"ute de terapia )<) ,omen"ile sunt simple,clare,An concordan cu stimulii folosii, imaginile folosite,rspunsul a@teptat 8biectivul urmtor este$ formarea unei repre"entri generale despre lume @i mediul An care ea se desf@oar ,perceperea succsesiunii momentelor "ilei , formarea motivaiei ,de"voltarea capacitii de a Anelege c te poi face Aneles , dob(ndirea unei e#periene An legtur cu ceea ce este la un moment dat semnificativ

&rogramul educa8ional
) fost alctuit An conformitate cu aceste obiective , An vederea acionrii pe diferite paliere $articulatoriu, limbaj, memorie , atenie, g(ndire , afectivitate )m urmrit iniial tre"irea interesului @i crearea unei atmosfere de lucru rela#ant )m Anceput cu limbajul receptiv,apoi cel e#presiv prin emiterea onomatopeelor (i"olat, An c(ntec , poe"ii ), iniierea unor jocuri $umflat baloane ,suflat An lum(nri , trece trenul,etc) 'n activitate au fost antrenai toi anali"atorii 'nvarea cuvintelor @i propo"iiilor s-a reali"at dup modelul descris An literatura de specialitate pentru alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din natur , stri afective , cuvinte monosilabice , bi @i trisilabice ,etc ) &entru tre"irea interesului , de"voltarea proceselor psi%ice cognitive , s-a apelat la procedee nonverbale$cuburi,inele,sortri de obiecte,pu""les, reproducerea gesturilor,c(ntece, formarea deprinderii de a asculta

pove@ti &entru a Anelege , a participa ,s-au efectuat jocuri de tipul $,um face0,ine face0 De ce face0,u ce face0 .nde face0 +-a lucrat mult cu setul de imagini &2,+ , cu care s-a urmrit formarea noiunilor de mrime, form , culoare, po"iie , succesiune spaial @i temporal ,denumire de aciuni -ormarea @i de"voltarea vocabularului folosind noiuni ca psri,animale, familie, fructe,legume,Ambrcminte,mobilier,mijloace de transport,ocupaii, ,locaii,camere &ermanent cuvintele Ansu@ite au fost legate de obiecte, imagini,aciuni, , demonstraii &ropo"iiile au fost fost reluate , repetate de mai multae ori &entru reali"area generali"rii o cerin absolut necesar este integritatea de percepie @i de atenie Dac copilul este obi@nuit s rspund la un anume ton al vocii,sau la anumite mi@cri ale m(inilor,sau intr-un anume mediu,generali"area nu are @ansa de a se produce >enerali"area de cele mai multe ori se verific sau se reali"ea" cu oca"ia programelor de sociali"are &entru memorarea , Anelegerea , compararea noiunilor , folosirea propo"iilor @i orintarea spaial @i temporal am folosit mult material intuitiv @i demonstraiv ,opilul este cel care ne arat An fiecare moment dac ceea ce folosim ca material este bun sau trebuie Anlocuit sau modificat 9ocurile folosite au fost de tipul G>%ice@te ce am ascuns, G 2u Antreb, tu rspun"iB Dup ce cuvintele din dou sunete au fost generali"ate,am trecut la cele cu trei sunete,@ a m d )m Anceput apoi construirea propo"iiilor simple,ba"ate pe aciuni u"uale,pe situaii concrete momentului An care se desf@ura programul 1reptat am trecut la e#tensia propo"iiei de la 5,6 la 7,? cuvinte )m folosit noiunile Anvate pentru a face propo"iii ,de la simplu la de"voltat )v(nd An vedere pregtirea pentru integrarea An @coala de mas am pus din ce An ce mai mult accent pe anali"a @i sinte"a fonematic la nivel de propo"iie,cuv(nt,silab &e ba" de imgini am trecut la Ansu@irea unor momente semnificative din poveste )re An fa o imagine din poveste,trebuie s spun momentul anterior c(t @i cel care urmea" &rogresele au fost semnificative, referitor la numrul de cuvinte Ansu@ite corect, c(t @i capacitatea de fle#ionare dup numr @i genB a Ansu@it @i mimimica @i gesticulaia , orientarea An sc%ema corporal proprie @i a altuia , An spaiu @i timp ,opilul este cuprins Antr-un amplu program de sociali"are,cu ie@iri An afara spaiului cunoscut,fr familie,An mediu nerestrictiv,cu efect benefic pentru desf@urarea Antregului program psi%oeducativ -iind vorba de un copil autist a fcut salturi semnificative @i pe linia sociali"rii 2voluia a fost de la ignorarea iniial a celor din jur p(n la dorina de a coopera @i de a fi remarcat Nn pre"ent se simta bine An grup, comunic , cooperea" :elaia afectiv cu terapeutul a evoluat e#celent +imte dorina de a fi luat An brae ,m(ng(iat,Ai place s fie ludat @i evideniat Nn cea mai mare parte, stereotipiile au disprut Nu-l deranjea" dac ceva se modific An mediul ambiant 1otdeauna i se e#plic ce se Ant(mpl,de ce se Ant(mpl @i lucrurile sunt An ordine )v(nd o evoluie at(t de favorabil copilul poate merge An @coala de mas Nn pre"ent este Anscris An @coala special,lucr(nd individual cu terapeut propriu O-Dore pe "i 2ste evideniat,nu a pus probleme deosebite , copilul situ(du- se printre primii din clas(manifest aptitudini deosebite la activitile matematice) +e lucrea" An continuare pentru probleme de vocabular, e#presivitatea citirii @i povestirii ct @i pentru di"ortografia manifestat An redarea formei grafice a literelor,mici gre@eli An scrierea dup dictare ,etc fiind supus unui program de terapie specific continuat la domiciliu de familie

)v(nd reale caliti mu"icale ,are An program @i ore de mu"ic structurate pe o Anvare a notelor mu"icale,pentru a citi o partitur,c(nt(nd notele la org @i vocal :e"ultatele sunt spectaculoase ) sustinut si mici concerte &rogramul de de"voltarea limbajului,pentru = ! ,continu ,a @i celelalte programe este unul de lung durat &rogramul de mu"ic continu @i el,ritmul este acum de 7 ore pe sptm(n,urm(nd s creasc,dac evoluia va fi cea programat &rogresele fcute p(n acum ne Andreptesc credina c,=,va reu@i s performe"e pe aceast direcie

ST D$

D" CA( =

,opilul care va fi pre"entat este un e#emplu de management de ca" e#trem de fle#ibil .n copil cu o multitudine de comportamente de"aptative,a crui evaluare,structurare de program @i evoluie a fcut rabat de la orice regul ) intrat An program la v(rsta de P ani,dup ce vreme de 5 ani fusese integrat Antr-un program la o grdini special unde a fost un mic tiran,iar toat lumea i se supunea 1rei luni de "ile a fost doar asistat de la distan,neaccept(nd s se apropie nimeni de ea,manifest(nd tot repertoriul de comportamente problem$autoagresivitate(mu@cat,lovit,tr(ntit),de agresivitate(lovit,aruncat obiectele din jur,lovit cu picioarele,ipat) 0n tot acest timp ceilali copii erau la masa de lucru,cu spatele la ea e#ecut(nd diferitele activiti din program

Date de identificare
, / ,nscut An <ucure@ti,la 3E octombrie 3JJD Diagnostic$+indrom autist,0nt(r"iere An de"voltarea psi%ic,,ri"e de auto @i %eteroagresivitate,+indrom %iperKinetic major cu tulburri de atenie, int(r"iere An de"voltarea limbajului e#pesiv @i receptiv

Anamne*6 personal6
Na@terea$&rin ce"arian,la termen ,opilul a avut 6,O Kg ,opilul a avut circular de cordon,s-a nscut cianotic, a avut nevoie de o#igen >(nguritul nu a e#istat /ersul la 3E luni &rimele cuvinte An jurul v(rstei de D ani De"voltarea somatic ,statural @i toracal An limitele normalului$aspect atrgtor , corp proporionat ,e#presie inteligent

Anamne*a familial6
, este singurul copil al familiei legal constituite 4a na@tere lui , ,mama avea 5? de ani,iar tatl 5J /ama este asistent medical,tata @ofer 4ocuie@te cu familia,fiind foarte apropiat de bunicii materni 2ste %iperprotejat de toat lumea &rinii au fost at(t de protectivi Anc(t au tot am(nat Anceperea unui program ferm pe motiv c este prea mic :ecomandrile medicului au fost$

tratament cu neuroleptice ,:ispolept , 2ncefabol ,=itamine ) urmat mai multe formule de tratament cu medicamente,fr a se fi evideniat ameliorri ) luat +trarera @i a fcut cri" de epilepsie integrarea An colectivitatea pre@colar @i instituirea unui program educaional recuperatoriu

De-a lungul timpului a urmat un program de pre@colari,evalurile @i reevalurile de"voltrii @i comportamentului relev(nd evoluie minim dar,favorabil

De trei ani este prins Antr-un program de lucru intensiv, individual @i de grup,care continu @i An pre"ent )cesta urmre@te abilitarea @i de"voltarea copilului pe toate ariile de de"voltare,cu accent deosebit pe managementul comportamentelor de cri" 'n timp au fost Ancercate multe alte formule de tratament, care n-au avut eficien,0n pre"ent nu urmea" nici un tratament cu medicamente

"valuarea
2valuarea a fost e#trem de dificil De ba" a fost observaia pe o period foarte lung de timp Datorit comportamentelor de"aptative,nu a putut fi verificate nici una din ariile de de"voltare 'nterviul cu familia a avut rolul de a ne introduce An lumea ei de acas )u fost remarcate abilitile de autoservire(Ambrcat,de"brcat,folosirea Q , -ului,splat pe m(ini @i dini,m(ncatul,folosirea lingurei,Anclat,desclat) /otricitatea fin @i grosier $m("gle@te cu creionul,folose@te pensa digital,rsuce@te butoane,introduce obiecte mici An tabla cu orificii,urc @i coboar treptele,se d An leagn,pe topogan,merge cu spatele,love@te mingea,despac%etea" obiecte mari @i mici,construie@te din cuburi +ociali"are$capacitate de imitare foarte bine de"voltat,se implic An activiti fi"ice care-i fac plcere,dar numai cu persoane acceptate @i pentru c(teva minute,e#plorea" mediul foarte bine,caut contactul vi"ual spontan atunci c(nd urmre@te o activitate 4imbajul$repet o silab de mai multe ori An jocul vocal,vocali"ea" ca rspuns la vorbirea altei pesoane,poate s dea,s aduc sau s duc cteva obiecte u"uale la cerere ,ognitiv$construie@te un turn din?,O piese,m("gle@te,caut un obiect ascuns sub privirea sa 9oc$pre"int atracie pentru jucriile cu stimulare vi"ual,joac cu persoanele din familie cucu-bau @i g(dilatul,particip la jocul cu mingea,prive@te la jocurile de grup )gresivitatea @i autoagresivitatea, a fost observat fiind comportamente la care recurge pentru a-@i ma#imi"a c(@tigurile,An dauna victimilor )proape Antotdeauna prin violen Ancearc s obin avantaje -iind comportamente de"aptative,a fost elaborat planul de intervenie corespun"tor de modificare a consecinelor,uneori @i a antecedentelor 8biectivul de prim urgen a programului a fost aducerea la masa de lucru @i managementul comportamenteor de"aptative ) fost i"olat Antr-un spaiu al clasei protejat,cu faa spre colegii ei, care erau la masa de lucru cu spatele la ea,complet ignorat Dup ce comportamentul de"aptativ Anceta( se oprea din ipat,lovit @i tot ce mai fcea),sttea @i privea la copii, care lucrau ,(nd avea nevoie de ap sau s mearg la Q , venea @i trgea de m(n o persoan adult cunoscut,dar nu accepta ca ea s fie atins de cineva 4a mas nu m(nca niciodat Dup o lun @i jumtate de privit,a venit singur @i s-a a@e"at la masa de lucru 8biectivul urmtor a fost Anceperea unui program comple#,dar An pa@i mici,dup terapia )<),urmrit @i modificat din mers,An funcie de necesiti &rimul pas a fost programul de instrucie @i cel de reali"are a contactului vi"ual )u urmat apoi programul de imitaie grosir @i fin,programul de aciuni cu obiecte Dup ce timpul de lucru a crescut,a sc"ut intensitarea @i frecvena comportamentelor de"aptative,a Anceput s accepte pre"ena terapeutului An imediata apropiere,a fost introdus programul de imitarea motricitii orale ,absolut necesar pentru a trece la programele de de"voltare a limbajului receptiv @i e#presiv &rogramele au curs firesc unele din altele,cu poticniri,cu evaluri @i reluri modificate,An ritm destul de lent,dar ceea ce a c(@tigat arat c(t de mult se poate ajunge cu un bun management @i cu un ritm de lucru constant @i coerent &rinii au trebuit cuprin@i Antr-un program de consiliere,pentru a-@i sc%imba atitudinea @i comportamentul fa de copii ,onsecvena comportamental este determinant An lucrul cu ace@ti copii &rinii trebuie s con@tienti"e"e @i

s pun An balan costurile @i avantajele (c@tigul pe termen lung cu satisfacerea unor plceri aparent benefice copilului) , , acum cunoa@te,scrie @i cite@te literele @i cifrele +crie cuvinte @i propo"iii dup model @i dup dictare,cite@te cuvinte de 5,6 litere @i din 5 silabe ) fcut mari progrese An limbajul receptiv @i e#presiv, domeniul cognitiv(cunoa@te psri,animale,culori,prile corpului,forme geometrice,po"iii spaiale,adunri @i scderi cu numere p(n la 3E,adunri @i scderi cu "eci p(n la3EE,cantiti, aciuni) +-a re"olvat programul de mas,jocul cu copii,interacionea" cu persoane diferite de cele cunoscute , patinea" singur,fr Ansoitor pe patinuar,se joac cu copii An parc,joac la mas cu ali copii jocuri de construcie sau pu""le -ace pu""le de 3EE-57E de piese ,olorea" An contur,desenea" la cerere figurile geometrice,pom,cas,steag,scar,gard,corpul omenesc )c%i"itiile sunt lente,dar sigure 8pune re"isten la tot ce este nou ,ri"e de afect Anc e#ist,dar foarte rare,ma#im una pe sptm(n ,ontinu programul pentru decelarea complet a comportamentelor de"aptative Din pcate mediul social influenea" negativ &rogramul lui , / ,continu,cu un program intensiv de 7 ore pe "i De dou ori pe sptm(n merge la @coala special,cu Ansoitor,pentru adaptarea An mediu @colar Dup amia"a are un program de activiti ludice riguros ( parc,patinaj,mers pe role) &articip alturi de ceilali copii la programul de sociali"are,pe perioada vacanelor(tabere la munte @i mare, ateliere de pictur,vi"ionri de spectacole,vi"ite la grdina "oologic @i botanic,etc ) Nn ultimul an a devenit un alt copil ,ri"ele au incetat definitiv inpre"enta terapeutilor rare cre"e de afect are acasa ,ooperanta,linistita un model de copil

&reterapia la copilul cu autism

&reterapia la intervenia An autism are caracter obligatoriu Nu vom avea c(stig An interaciunea @i lucrul cu acest copil dac nu am reu@it An preterapie s luam controlul asupra copilului

$nterac8iunea cu copilul
&rima misiune a terapeutului este aceea de a gasi modalitatea de a interaciona direct cu copilul Nu pornim niciodat cu idei preconcepute @i facem tot posibilul s nu cream o icoan a copilului cu autism, fiecare individ este unic @i abordarea este diferit dup fiecare ca" /etodele de lucru sunt acelea@i dar ele trebuie corelate cu potenialul copilului @i c(t de grav este afectat An sensul comportamentelor de"aptative Deci prima etap este cea de observare a copilului An mediu, cum interacionea" la diver@i stimuli, @i An special ce reacie are fa de terapeut &rima @edin este de observaie @i provocare a copilului 1erapeutul trebuie s aiba rolul de observator @i s nu intervin dec(t atunci c(nd este ca"ul 'mitarea copilului An diverse aciuni sau sunete este necesar pentru a afla reacia lui @i va pregti teren pentru programele de imitaie 1erapeutul trebuie s foloseasc c(t mai puine cuvinte, dac se poate deloc, fac(ndu-se apel doar la limbajul gestual, acest lucru nu va bulversa copilul iar mesajul ctre copil este clar @i pe inelesul lui &o"iia va fi ferma, vocea va fi modelata An funcie de reaciile copilului(adic dac avem un comportament deviant vocea @i gesturile noastre vor arta de"acordul, prin ignorare sau voce ferm, dac copilul are un comportament aproape de normal Al incurajam la fel cu vocea @i gesturile noastre) )ceast @edin v va ajuta mai t(r"iu s anticipai anumite reacii negative ale copilului 'nteracionai prin joc, antrenai copilul An joc, a@a vei capta puin atenie @i copilul v va reine figura @i vocea) )ceasta este partea fericit a situaiei,dar ce facem c(nd avem un copil cu multiple comportamente de"aptative 0 1rebuie s anali"am comportamentele ,s le urmarim,s gsim metodele cele mai bune pentru a le transforma fie An activiti utile,fie s gsim comportamente cu care s le inlocuim

)ici intervine patrea de anali" comportamental

Stabilirea rela8iei copil.terapeut

Nn urmatoarea etap deja ne luam rolul An serios, @i Ancepem s stabilim regulile jocului ,opilul va fi pus An scaun la masa de lucru( este bine ca la Anceput s nu folosii masa Antre dumneavoastr @i copil, a@e"ai-o Antr-o parte ca dvs s avei controlul fi"ic asupra copilului ,e Anvm copilul acum, ca dvs suntei terapeutul @i cel care deine controlul ,opilul va fi inut An scaun forat sau nu dupa ca", pre de c(teva momente An funcie de copil, dup care i se va da pau" Dac copilul refu" sa stea An scaun continum a@a p(n avem re"ultatul dorit, adic copilul s stea An scaun pre de 3? min De fiecare dat, gradual mrim timpul de @edere An scaun, Ancep(nd cu c(teva secunde ,opilul fuge din scaun doar c(nd Ai dm pau" dar nu pleac din camer :eaciile noastre sunt An funcie de ce face copilul, este agresiv, pl(nge, ip, etc ;ignoram complet(anticipai reaciile copilului agresiv), copilul s-a potolit pre de o secund , suntem pe fa" @i recompensm cu vocea( 8aaa, ce cuminte *) ne oprim imediat ce copilul a Anceput s pl(ng din nou )ici copilul va Anva cele doua fee ale terapeutului @i le va asocia cu reaciile lui, c(nd sunt cuminte se bucur @i m laud, c(nd fac ur(t nu este de acord cu mine )@a am stabilit relaia terapeut-copil, nu trecem mai departe p(n copilul nu a Anvat c dvs suntei cel care conduce

1b8inerea controlului asupra copilului

,um obinem controlul asupra copilului 0 &rin atitudine ferm @i constant, nu neglijm faptul c va specula orice gest al nostru, care iese din tiparul de terapeut )ceste prime etape sunt printre cele mai de pre An terapia care urmea", acum vei modela copilul comportamental @i a@a va lucra de acum Ancolo )cum trebuie Antrit comportamentul po"itiv, mai t(r"iu nu se mai poate sc%imba mare lucru De acum putem vorbi de introducerea recompensei la masa de lucru >sirea recompensei este o sarcin major pentru terapeut, oferind o motivaie puternic copilului vei avea re"ultate imediate Nu e#ist copil autist cu care sa nu se poata lucra, e#ist doar terapeut care nu a gsit recompensa bun pentru motivarea copilului Deci gsirea recompensei @i diversificarea ei este de mare pre An stabilirea regulilor de R joc I

Cum ob8inem contactul vi*ual

Dup ce am stabilit primele reguli @i suntem siguri c le- a Anvat @i rspunde la gesturile noastre, iar recompensa o avem la Andeman, @i d re"ultate, avem de facut primii pa@i An re"olvarea problemei de atenie ,opilul @tie deja c trebuie s stea An scaun, este obi@nuit cu timpul pe care trebuie s ;l petreac cu terapeutul )cum folosim recompensa imediat pentru obinerea contactului vi"ual &rimele e#erciii sunt e@uate din start dar nu ne lasam cople@ii de autism si perseverm )cest aspect va da re"ultate intr-un final ,um facem(aici se va e#emplifica cu cineva din sala), avand recompensa la indemana, o plimbam prin faa copilullui, atenia lui va fi asupra recompensei c(nd ajungem cu ea An dreptul feei noastre o mutAm in spatele capului nostru avnd pre de o secund atenia copilului An oc%ii notrii, vom recompensa imediat, afectiv i primar 8 alt abordare este imobili"area feei copilului @i captarea ateniei pre de o secund ,@i recompensat imediat &entru Anceput vom striga copilul pe nume simplu, @i recompensat verbal <ravooo, te-ai uitat la mine *, pregtind teren pentru sarcina de mai t(r"iu c(nd vom trece de ? secunde, R .ita-te la mine * I

Cum 7nv686m copilul c6 e/ist6 consecin8e pl6cute 9i mai pu8in pl6cute

2ste foarte important de reinut c indiferent de v(rsta copilului @i gardul de afeciune copilul trebuie Anvat c orice aciune a lui va suporta o consecin bun sau rea An funcie de ce a facut copilul Nn primele etape de Anvare, spre e#emplu An programul de imitaie sau receptiv obiecte le folosim numai pentru a Antri un comportament bun, adic, nu Anvm copilul ca acela este un cub ci ne folosim de comanda R ,.< * I doar pentru a ajuta copilul s asocie"e e#ecutarea comen"ii cu primirea recompensei 'l ajutm An acela@i timp s Aneleag c nee#ecutarea sarcinii duce la de"acordul meu verbal @i gestual prin R N. I @i c mai t(r"iu va trebui s e#ecute sarcina forat(un lucru neplacut pentru el) +arcina trebuie dus p(na la capt indiferent de situaie ,opilul

va alege cu timpul doar partea An care el e#ecut @i prime@te recompensa +arcinile vor fi u@oare pentru Anceput, la Andemana copilului ,onsecinele neplacute vor fi aplicate numai atunci c(nd copilul are un comportament deviant @i cel mai bine atunci c(nd vrea un lucru pe care il dore@te sau face o activitate placut Dac vom aplica aceast pedeaps c(nd el lucrea"(face o activitate mai puin placut) vom intri un comportament problem , dac o vom aplica c(nd el face o activitate placut pentru el aceasta va avea efectul dorit

Cand putem spune ca avem controlul asupra copilului :

atunci c(nd copilul este adus la mas @i meninut acolo pentru a lucra c(nd managementul comportamentelor de"aptative (problem) funcionea" c(nd contactul vi"ual se obine la cerere

c(nd copilul indepline@te o comand de fiecare dat c(nd cerei ca o sarcin s fie indeplinit S sau mcar An noua ca"uri din "ece copilul indepline@te sarcina @i nu doar din c(nd An c(nd atunci c(nd vrea el

Cum comunica persoana cu autism?

)utistii au o maniera diferita, specifica de a face totul 2i gandesc, percep, simt si comunica altfel &ersoanele afectate de aceasta tulburare, manifesta, din perspectiva comunicarii, urmatoarele$

le lipseste initiativa comunicarii &ot raspunde la intrebari daca sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care incep convorbirea nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal e#presiile faciale ce insotesc vorbirea sunt sarace tonul, intonatia, ritmul, debitul verbal sunt CaltfelC, particulare, bi"are intelegerea mesajului este afectata limbajul este marcat de intar"ieri severe, iar daca este ac%i"itionat, are o forma devianta

)cesta aduna trasaturi ce atrag atentia asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism 1rasaturile ce fac din limbajul autistilor unul diferit, sunt$

forme$

ecolalia/a vorbi papagaliceste ; inseamna a repeta fara sens cuvinte/propo"itii )ceasta imbraca mai multe 3 ecolalia imediata ; sunt repetate cele au"ite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau in timp ce aceasta vorbeste (4a intrebarea$ =rei sa mananci dulceata0 copilul raspunde$ =rei sa mananci dulceata*/ /ananci dulceata*)

>. :. ?.

ecolalia intar"iata/tardiva ; este repetat un cuvant/propo"itie au"ita in alt moment si c%iar in alt loc (4a florarie mama intreaba$ ,at e buc%etul de crini0 )casa, intr-o conversatie fara legatura cu florile sau floraria, copilul repeta intrebarea pe care mama a adresat-o van"atoarei ) ecolalia care porneste de la cuvinte c%eie ; se atasea"a unui enunt un cuvant ce nu se potriveste cu restul (/ama spune$ ,at e Kilogramul de rosii0, iar copilul manifestandu-si ecolalia va "ice$ ,at e Kilogramul de creioane0, ,at e Kilogramul de cuburi0, ,at e Kilogramul de S ) &ersoanele cu autism pot incepe sa vorbeasca imitand ceea ce rostesc cei din jur .nele dintre ele se opresc aici folosind limbajul ecolalic 2#ista autori ce vad dincolo de ecolalie si afirma ca aceasta modalitate de e#primare denota o puternica dorinta de a interactiona si comunica inversiunea pronumelui ; in loc sa foloseasca persoana ' (vreau, scriu) utili"ea"a persoana a ''-a referinduse la el (vrei, scrii) &reluand prin imitatie vorbirea celor din jur, se e#prima la persoana a ''-a (Nu va spune$ =reau la toaleta*/=reau toaleta* ci =rei la toaleta*/=rei toaleta*)

stereotipii verbale ; rosteste aceleasi sunete/propo"itii in diverse situatii$ cand este agitat, cand lucrurile nu sunt suficient de clare, cand se produc sc%imbari si este asaltat de stimuli noi sau fara un motiv anume (unul dintre copii are o stereotipie al carei final este Li five*)

nu pot generali"a )ceasta incapacitate de a face generali"ari, de a e#tinde ce a invatat si la alte situatii asemanatoare, e#plica de ce autistii$

=.

nu inteleg sarcinile date in forma negativa Noi ne asteptam sa-si corecte"e comportamentul fara sa le spunem concret ce sa faca, ci doar ce sa nu faca (Nu alerga asa*) 5 nu inteleg notiuni abstracte (vis, ideal, speranta) si nici cuvinte/e#presii cu sens figurat (2sti atat de frumos, ca imi vine sa te mananc*) 6 7 ? nu inteleg fra"e lungi desi cunosc sensul fiecarui cuvant ce o alcatuieste nu vad ansamblul, intregul raspund gresit la intrebari (i se arata un catel$ ,e este acesta0, raspunde$ Lam, %am*)

intampina probleme in invatarea spatialitatii (pe/sub, in/langa, fata/spate, stanga/dreapta)

folosesc asocieri, legaturi absolute intre$ persoane si obiecte, o sarcina si un moment fi#, cuvinte si o persoana/o situatie )ceasta legatura este, in oc%ii nostri de persoane non-autiste, rigida si ciudata (,odita este numele dat de un copil terapeutului sau in urma unei astfel de legaturi - intre persoana si modul in care aceasta are parul aranjat)

vocea poate suna plictisitor, fiindca nu inteleg ce inseamna intonatia

continutul e#primat este afectat de modul autist de gandire Nu pot face fra"e bune, nu le spun fluent, se balbaie oarecum, lipesc lucrurile gresit, fara logica (,raciun de brad, lup de foame) &ovestea spusa de un autist poate parea %aotica -ara inceput si/sau fara sfarsit, cu multe detalii 8 parte din ei cand sunt intrerupti o iau de la capat Nu pot povesti pe scurt 4e vin in minte lucruri ce nu sunt importante

Sindromul altruistului > Terapeutul neajutorat

&erspectiv6 psi)analitic6
<: Scurt6 descriere /ulti terapeuti care lucrea"a cu copii cu autism sufera de sindromul atltruistului sau sindromul ajutatorului neajutorat +indromul altruistului este o Anlnuire de caracteristici ale personalitii prin care ajutorul social este transformat Antrun mod de via &roblematica de ba" a individului care sufer de sindromul altruistului este faada social rigid orientat spre un eu ideal tot a@a de rigid, ale crui funcii sunt p"ite de un supraeu rutcios &ropriile slbiciuni @i nevoia de ajutor sunt negateB se evit reciprocitatea @i intimitatea relaional Nevoile orale @i narcisistice ale ajuttorului sunt mari dar total sau parial incon@tiente Deoarerce forma lor de e#primare nu a putut fi de"voltat @i difereniat, ele funcionea" pe nivelul iniial )ceasta se manifest prin capacitatea crescut de e#primare a dorinelor afective Dorinele sunt adunate @i e#primte sub forma unor repro@uri e#primate mediului (nu @tiu cum s le mai vorbesc ca s ia An consideraie cuvintele meleB nu vor s aplice nici mcar lucrurile simple ce le spun c trebuie s le facB cate nu am fcut pentru voi @i uite care Ami e rsplataB am spus prinilor copilului cu autism de 3EE de ori ce rebuie s fac @i ei tot nu fac nimic etc) An ca"ul An care nu prevalea" e#primri indirecte (Ambolnviri psi%osomatice etc ) ca apel autodistructiv pentru alii pentru a obine ata@amentul afectiv @i ajutor din partea lor Nn perioada oral, cu cat protecia sen"orial este mai des, mai brutal @i mai Andelungat penetrat, cu atat mai Anclinat va fi copilul s rup parial sau total relaia fa de obiect @i s se Antoarc la starea narcisistic primar sau la un surogat al acesteia -iindc sugarul nu este capabil s se sustrag e#perienelor neplcute, durerea, sentimentul de prsire @i neputin vor aparine tririlor primordiale ale individului De aceea, copilul caut soluii de adaptare -iindc, Anc din copilrie, el nu a fost iubit pentru sentimentele sale din acel pre"ent sau pentru ce era el atunci, ci pentru atitudinele manifeste prin care s-a adaptat la imaginile ideali"ate ale persoanelor sale relaionale, el crede c este iubit pentru ceea ce face @i nu pentru ceea ce este De aici @i un sentiment incon@tient de nesiguran An relaionare ce se va manifesta @i An perioada adult

)stfel, An cadrul sindromului altruistului, respectivul este doar rareori capabil ca dup Anc%eierea interaciunii de ajutorare , s-@i spun$ am fcut un lucru bunB de multe ori el se Antreab$ a fost prea puin ce am trecut cu vederea0 ce n-am fcut bine0 -r s o recunoasc, el este flmand s perceap privirile sau cuvintele recunosctoare ale pacienilor Dar ele nu-l satur cu adevrat cu toate c sunt singura %ran narcisistic pe care o poate primi 2venimentele formatoare de structure ale altruistului se repet @i An cariera profesional a ajuttorului ,opilul a cutat s dep@easc o perioad evolutiv amenintoare pentru sentimentul de sine An identificarea cu elemente ale unor prersoane relaionale cu probleme de empati"are -iindc era singur @i avea sentimentul c nimeni nu este cu adevrat interesat de dorinele sale, el a preluat rolul unui ajuttor puternic care se implic total pentru alii Ti-a uitat propriile dorine Nn mod asemntor, deseori un ajuttor care dorea s fie ajutat @i care a urmat , de e#emplu o psi%oterapie sau a participat la un grup de de autotraining, devine el Ansu@i terapeut sau moderator de grup 2l este a@a de fascinat de retrirea @i Andeplinirea parial a nevoilor sale infantile de apropiere afectiv @i protecie, Ancat vrea s preia rolul terapeutului sau a moderatorului de grup Nncepand de aici, procesul terapeutic devine propriul su punct de re"isten &rocesul de sc%imbare a ajuttorului care caut ajutor se Anc%eie prin Anc%eierea @i fi#area sindromului altruistului pe alt plan &e de alt parte, nici terapeutul sau conductorul grupului nu s-a putut elibera total de supranecesitile sale narcisistice 2l are nevoie de discipoli, de susintori, care s duc mai departe modul su de a privi lumea @i prin aceasta s diminue"e nesigurana proprie referitoare la propria capacitate de a aciona raional )pare un parado# Numai cel care a urmat, de e#emplu, o terapie , sau a fcut parte dintr-un grup de formare poate decide dac vrea s foloseasc aceste procedee Nn acela@i timp, prin aceasta, deci"ia sa este falsificat )ceast dilem nu poate fi re"olvat )stfel, acest interes pentru speciali"are ofer pentru muli ajuttori cu sindromul altrustului, o posibilitate de a face ceva pentru ei An@i@i acceptat de supraeu ; singura care justific o preluare temporar a rolului de protejat, ajutat &e de alt parte, legarea de perfecionare Angustea" calea posibilitii unei eliberri reale + ne amintim de ma#ima rutcioas conform creia nevroticul vine la terapie pentru a-@i desvAr@i nevro"a )9.1U18:.4 ,):2 =:2) +U )9.12 )9.1U18:' N2)9.18:)V' 1:2<.'2 +U +2 -2:2)+,U D2 :2&21):2) &2 .N )41 &4)N ) &:8<42/)1','' +)42 D2 <)!U &2N1:. &:),1',) &2:-2,V'8NU:'' )9.1U18:'48:, ),2)+1) NN+2)/NU ,U +,L'/<):2) +'ND:8/.4.' )41:.'+1.4.' +2 )-4U NN181D2).N) 4) 4'/'1) D'N1:2 &2:-2,V'8N):2) -8:/248: D2 )&U:):2 D29) 2W'+12N12 T' 8 D2!=841):2 :2)4U =: Tr6s6turile fundamentale ale sindromului altruistului din punct de vedere al contratransferului sau pericole 9i solu8ii 7n lucrul cu terapeutul neajutorat =:<: Copilul respins > 7n randurile de pan6 cum s.a vorbit despre aceast6 caracteristic6: &roblemele de contratransfer An acest domeniu se refer An primul rand la sindromul altruistului propriu terapeutului @i la propria sa relaie cu copilul respins din el Dac el nu poate suporta s se confrunte cu aceast latur a personalitii, Ai va determina @i pe clieni s rman fi#ai pe identificarea cu supraeul =:=: $dentificarea cu supraeul: Din cau"a acesteia apar cele mai multe dintre problemele legate de contratransfer ,ine vrea s ajute ajuttorii este An pericol de a intra Antr-o rivalitate inco@tient pentru rolul de ajuttor care Al determin s nu sprijine pacientul, ci s Al atace, s nu-i fac posibil con@tienti"area propriei probleme ci s-l Ancurce An iele unui proces de aprare &e de alt parte, este cu mult mai greu s Ai determine pe ajuttorii care sufer de sindromul altruistului la o perceie distanat a comportamentului propriu @i la Anelegerea, An conte#t psi%odinamic, a legturii care e#ist Antre sindromul altruistului @i anumite caracteristici comportamentale ale clienilor de care se ocup ace@tia 'dentificarea cu supraeul face ca recunoa@terea propriilor dificulti s fie o aciune care amenin sentimentul de sine D'N ),2+1 /81'= , 18)12 ),.!242 )D.+2 NN1:-.N 4'/<)9 =)48:'!)N1 1:2<.'2 2='1)12 ,. +1:',12V2 =:?: !evoia narcisistic6 camuflat6: )juttorul care sufer de sindromul altruistului este puternic dependent de confirmarea narcisistic Nns, capacitatea sa de a reine asemenea confirmri @i de a-@i stabili"a prin acestea sentimentul de sine, este redus De aici deriv @i tendina sa de a se suprasolicita pentru a corespunde unui

supraeu ; ideal e#acerbate -iindc dialogul dintre faada de ajuttor, foarte puternic, @i copilul avid de confirmare care se gse@te An fundal a amuit, An ca"ul ajuttorului cu sindromul altruistului, el A@i reprim dorinele narcisistice cu ajutorul faadei, de cele mai multe ori neinteligibil sau Antr-o form care nu va putea stura copilul (de e# este admirat pentru dedicarea @i performanele sale profesionale) De multe ori dorinele sunt e#primate doar atunci cand Andeplinirea lor a fost barat (iat cate fac @i n-am parte de nici un pic de recuno@tin etc), cand au devenit repro@uri sau cand se e#prim prin manifestri psi%osomatice =:@: "vitarea reciprocit68ii 7n rela8ii: ,and se afl Antr-o terapie sau Antr-un grup de de"voltare, ajuttorul cu sindromul altruistului d impresia terapeutului c nu se poate stabili o relaie lucrativ conform cu realitatea )jutorul psi%oterapeutic este posibil acolo unde sunt acceptai pa@i limitai An cadrul Anvrii Dar, ajuttorul cu sindromul altruistului, atunci cand se supune unei terapii, dore@te incon@tient un ajutor general, An timp ce con@tient este deosebit de sceptic a@teptandu-se la o e#perien neplcut (nu m a@tept la nimic, a@ vrea s @tiu ce cusur am, a@ vrea s Anv s lucre" mai bine cu alii) Nn acest domeniu contratransferul tipic este resemnarea terapeutului 2l observ c ceea ce ofer nu este acceptat, c este atacat pentru aceasta indirect de ctre cel cu sindromul altruistului (prin pasivitate, raionali"ri, repro@uri) )stfel, terapeutul se retrage An spatele propriului supraeu, al te%nicii aplicate corect pentru a nu-@i putea repro@a nimic 1erapeutul Al poate confrunta pe ajuttorul neajutorat cu rigiditatea @i cu golul su de sentimente aparent 1erapeutul A@i pre"int bunele intenii, face raionamente intelectuali"ate despre cum s-ar putea aciona mai bine, dar nu se Antampl nimic =:A Agresiunea indirect6: 1erapeutul, consilierul ajuttorului neajutorat trebuie s Ancuraje"e manifestrile agresive ale clientului su pentru c astfel se desc%id larg premi"ele unei relaii terapeutice eficiente ,ine este incapabil s manifeste agresivitate, cel care nu poate refu"a nimic, cel care vede un nu %otrat ca pe manifestarea unei agresiviti inter"ise, trebuie sa nege Antreaga via domeniile vieii relaionale 2ste logic ca, An cadrul psi%oterapiei, consilierii, clienii s fie stimulai, c%iar forai, s e#prime sentimente negative, desc%i"andu-se astfel drumul sentimentelor po"itive ?: 'ecunoa9terea terapeutului neajutorat 7n grupurile terapeutice: - /i-e foame, foarte foame, te rog d-mi ceva de mancareB singur n-am s-mi pot face rost * - &oftim ni@te paine - Da dar eu nu vreau paine De la paine ma constip - &ot s-i dau bran" @i vin -Da, dar vinul nu-mi prie@te @i de la bran" am dureri de stomac -)tunci am s-i fac o fiertur de ov" care este bun pentru stomacurile sensibile - Da, dar nu mai sunt bebelu@, ce prere ai tu despre mine *0 )m @tiut de la bun Anceput c n-am s re"olv nimic cu tine )ceast situaie de da, dar este, probabil, problema cea mai important @i cea mai dificil An ca"ul terapeuilor cu sindromul altruistului sau al terapeutului neajutorat 2a are dou aspecte ; da-ul @i dar-ul ajuttorului, aspecte care in de a vrea @i de agresivitate Nntr-un anumit fel, ele sunt intersc%imbabile 2#periena arat c ajuttorul cu sindromul altruistului care face o e#perien terapeutic proprie An cadrul unei calificri sau An alt conjunctur, este deosebit de Anclinat Anspre un joc de da, dar desc%is sau camuflat -uria juctorului de da, dar nu se manifest direct, ci indirect, din po"iia acelui aparent neajutorat @i prin suprarea pe care o provoac altora )stfel, An secret (camuflat) el obine putere prin faptul c-@i cunoa@te propria situaie mult mai bine decat cel care-l ajut ,ine va observa atitudinea de da, dar An cadrul cuplurilor terapeutice, va constata c juctorii de da, dar sunt, la randul lor, Anclinai s dea altora sfaturi bune sau interpretri la obiect @:Caracteristici ale terapeutului neajutorat sau simptomatologie clinic6 7n sindromul altruismului @:<: Salvatorul absolut: &rin identificarea cu supraeul, ajuttorul cu sindromul altruistului este Anclinat s ia o atitudine An care afirm despre sine c poate ajuta fiindc are o anumit calificare &rin aceasta poate intra Antr-un scenariu An care preia asupra sa Antrega responsabilitate pentru soluionarea problemelor clientului fcandu-l pe acesta fie dependent @i slab, fie pasiv (a@a cum se AntAmpl An ca"ul multor familii An care e#ist un copil cu autism), a@a cum face o mam supraposesiv cu copilul ei

-iindc ajuttorul cu sindromul altruistului este condiionat de tendina sa de a ajuta @i de orgoliul su referitor la aceasta, la Anceput, el se ofer ca salvator, face ore terapeutice gratuite, A@i prime@te clientul la domiciliu, bea cafea cu clientul An afara orelor de terapie pentru a-i mai asculta din neca"uri @i pentru a repeta a 3EE-a oar sfaturile sale, mobili"ea" autoritile @i rudele @:=: !umai sc)imb6rile po*itive mi se datorea*6: 1oi cei care ajut sunt Anclinai s-@i atribuie sc%imbrile favorabile ale clientului, propriei lor influene, An timp ce pe cele nefavorabile le pun pe seama altor influene, de e#emplu a membrilor familiei, instituiei, societii, masoc%ismului neAnfranat s a m d @:?:Terapeutul neajutorat manifest6 scepticism de multe ori atunci cand clientul (familia copilului cu autism) semnalea*6 progrese: Dup micile progrese relatate de familia copilului cu autism, terapeutul neajutorat va "ice sau va gandi$ cu o floare nu se face primvar, nu contea" c a fcut progrese pe un plan copilul dumneavoastr, nu pe toate planurile va evolua la fel de bine, ai lucrat foarte bine An primele dou luni de terapie, dar trebuie s putei continua An ritmul acesta @i An anii urmtori @:@:Caracterul oral.progresiv: identificarea cu func8iile materne: &erioada de evoluie oral infantil este folosit ca model de ba" pentru de"voltarea sindromului altruistului de mai tar"iu De multe ori relaia mam ; sugar se Ambunte@te dup vArsta de 6 ; O sptmani, cand apare surasul social Andreptat spre persoana relaional @i primit de aceasta cu mare bucurie &erioadele An care mamele se joac @i glumesc cu copii cresc e#ponenial cu apriia primului "ambet )cest dialog satisface pe ambii$ pe adult @i pe copil Nn cadrul su, An mod normal, treptat se de"volt @i capacitatea de a a@tepta, de a amana necesitile de satisfacere, copilul dobandind prin e#perient Ancrederea c, la momentul potrivit, va fi cu siguran %rnit @i luat An brae )ceast Ancredere dispare atunci cand certitudinile referitoare la mam sunt puse, An mod serios, sub semnul Antrebrii )ceasta se poate Antampla cu oca"ia unei despriri pe care copilul nu o poate Anelege ; de e#emplu cu oca"ia internrii mamei An spital atunci cand coplilul este Anc foarte mic Durerea despririi este acut, urmat de apatie @i depresie 4a reAntalnire sunt posibile dou modele comportamentale aparent opuse$ este posibil refu"ul @i fuga fa de apropierea afectiv a mamei, sau copilul se poate aga de mam fr s o lase o clip din oc%i, s intre An panic @i s reacione"e cu furie impulsiv )mbele modele comportamentale pot fi regsite An comportamentul adulilor care, fie c se apr de orice contacte afective afi@and rceal @i o ironie mi@ctoare, fie se aga de obiectul odat gsit transferand asupra sa an#ieti majore @i agresivitate manifest 4a maturitate vom avea astfel o persoan cu sindromul altruistului, cu caracteristici oral - progresive ,aracterul oral-progresiv Ancearc s se desprind dintr-o relaie nesatisfctoare cu mama identificandu-se cu funciile materne -iindc mama, respectiv grupul primar nu l-au acceptat niciodat cu adevrat, el este An permanen An cutarea acestei acceptri &ierderea ocrotirii materne este compensat prin identificarea idealului acestei ocrotiri Nntr-o anumit msur, ajuttorul preia rolul mamei care a e@uat @i Ancearc s-i atrate"e pe alii a@a cum @i-ar dori s fie tratat el Ansu@i Nu el este cel care trebuie satisfcut ; aceast pretenie ar duce la retrirea durereii cau"ate de primele e@ecuri ; ci un obiect neajutorat care s fie recunosctor ,aracterul oral-progresiv nu crede c poate obine apropierea afectiv prin propria persoan, ci c trebuie s @i-o ca@tige An permanen prin servicii aduse altora Nn mod asemntor, caracterul oral ; regresiv presupune c nu poate obine apropierea afectiv pentru propria persoan, ci c trebuie s o cer@easc sau s o fore"e prin maniere regresive (comportament infantil, Ambolnviri psi%osomatice, e#primarea e#%ibiionist a necesitilor) @:A: ,iindc6 ajut6torul cu sindromul altruistului 79i refulea*6 propriile nevoi, nefiind An consecin capabil s ia An considerare, de la Anceput, ideea recompensrii adecvate a muncii @i ec%ilibrul necesar An dirijarea propriei viei, el devine manipulabil, de e#emplu prin instituii care cer o implicare deplin @i altruist @:B: Clien8ii preiau func8iile celorlaltor rela8ii: -iindc are nevoie de recuno@tina lor @i de sentimentul c face ceva pentru ei, avand, pe de alt parte, dificulti An a obine confirmri An afara muncii sale de ajuttor (de e# $ onorar, interes @tiinific, empatie spontan), An curand, clienii vor deveni pentru el totul$ copii, prieteni @i Anlocuitorii prinilor