ELENA ZAMORA DAN-DRAGO CRCIUN

MASAJ MEDICAL
PROCEDEE, METODIC, INDICAII TERAPEUTICE

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA 2007

ISBN

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Ba e!"Bol#ai $lu%"Na&o'a (a'ultatea de Edu'a)ie (i*i'+ !i S&ort Medi' &ri,ar alneofi*iotera&ie !i re'u&erare ,edi'al+

-e'tor univ. drd. .an ".ra/o! $R$IUN Universitatea Ba e!"Bol#ai $lu%"Na&o'a (a'ultatea de Edu'a)ie (i*i'+ !i S&ort Pre!edintele $o,isiei Antido&in/ (R( Medi' s&e'ialist0 ,aster 1n Medi'in+ s&ortiv+

CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................9

CAP. I :

CONDIII

REGULI

PENTRU

PRACTICAREA

CORECT A MASAJULUI .................................................................................. . 11

-O$U- SI MOBI-IERU- ................................................................................... . 23 AP4I4U.INI-E UNUI BUN MASEUR .............................................................. 25 RE6U-I $E 4REBUIE RESPE$4A4E .E PERSOANA $ARE .ORES4E SA (IE MASA4A ...................................................................................................... 27 SUBS4AN4E (O-OSI4E PEN4RU E8E$U4AREA

CAP. II : EXERCIII DE MOBILIZARE A DEGETELOR I A

MINILOR PREGTITOARE PENTRU MASAJ............................... 20
E8ER$I4II PEN4RU .E6E4E.......................................................................... . 32 E8ER$I4II PEN4RU PUMNI ............................................................................ . 33 E8ER$I4II PEN4RU AN4EBRA4E SI $OA4E ................................................ 33

CAP. III : CONTRAINDICAIILE MASAJULUI .......................... 2 CAP. I! : E"ECTELE "IZIOLOGICE ALE MASAJULUI ............. 39
E(E$4E-E -O$A-E SI 6ENERA-E ................................................................ 39 E(E$4E-E IME.IA4E SI 4AR.I:E ................................................................ 3;

CAP. ! : IN"LUENELE

MASAJULUI

ASUPRA

ORGANISMULUI .....................................................................................27
IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA PIE-II ................................................ 3= IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA 4ESU4U-UI $ON<UN$4I: ...........

IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA APARA4U-UI -O$OMO4OR........ 3> IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA $IR$U-A4IEI SAN6E-UI SI A -IM(EI ....................................................................................................... . 52 IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA SIS4EMU-UI NER:OS ................... 53 IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA 4ESU4URI-OR SI OR6ANE-OR PRO(UN.E ....................................................................................................... . 59

CAP. !I : PROCEDEELE DE MASAJ............................................... #

PRO$E.EE-E PRIN$IPA-E .E MASA< ......................................................... 5= PRO$E.EE-E SE$UN.ARE .E MASA<......................................................... 9= MASA<U- SPE$IA-........................................................................................... . 72 IN.I$A4II-E MASA<U-UI ............................................................................... . ;?

CAP. !II : MASAJUL PAR@IAL I GENERAL $ TE%NIC....... #1

MASA<U- PAR4IA- .......................................................................................... . ;3 o MASA<U- 4RUN$AIU-UI .................................................................. ;3 o o MASA<U- MEMBRE-OR IN(ERIOARE ........................................... ;= MASA<U- MEMBRE-OR SUPERIOARE........................................... =3

MASA<U- 6ENERA- ........................................................................................ . =;

CAP. !III : MASAJUL TESUTURILOR I AL ORGANELOR ... 77

MASA<U- 4ESU4URI-OR................................................................................ . == o o o o MASA<U- PIE-II ................................................................................. . =B MASA<U- 4ESU4U-UI $ON<UN$4I: ............................................. B2 MASA<U- MUS$AI-OR SI 4EN.OANE-OR ................................... B2

MASA<UAR4I$U-A4II-OR ............................................................ MASA<U:ASE-OR ........................................................................................ . B9 B7 MASA<U- NER:I-OR....................................................................................... . B; MASA<U- OR6ANE-OR PRO(UN.E ............................................................. B= MASA<U- $APU-UI.......................................................................................... . BB MASA<U- 6A4U-UI ......................................................................................... . >? MASA<U- 4ORA$E-UI .................................................................................... .

CAP. IX :
o o o

MASAJUL TERAPEUTIC............................................. 99
A(E$4IUNI REUMA4ISMA-E $RONI$E IN(-AMA4ORII ......... 2?9 A(E$4IUNI REUMA4ISMA-E $RONI$E .E6ENERA4I:E ....... 2?7

MASA<U- IN A(E$4IUNI-E REUMA4ISMA-E

A(E$4IUNI A-E 4EN.ONU-UI ...................................................... 2?> A(E$4IUNI 4RAUMA4I$E A-E APARA4U-UI -O$OMO4OR ................ 2?> A(E$4IUNI A-E SIS4EMU-UI NER:OS PERI(ERI$ ................................. 223 PAREZA SI PARA-IZIA .E NEURON ........................................................... 229 A(E$4IUNI $IR$U-A4ORII .......................................................................... . 22; A(E$4IUNI MUS$U-ARE.............................................................................. . 22> MASA<U- IN OBEZI4A4E SI $E-U-I4A ...................................................... 233

CAP. X: MASAJUL "EMEII, PRE I POST PARTUM .................. 129

MASA<U- IN 4IMPU- SAR$INII.................................................................... 23> MASA<U- -AUZEI .......................................................................................... . 25? MASA<U- (EMEII $ARE A-AP4EAZA......................................................... 253

CAP. XI: MASAJUL COPILULUI ..................................................... 1 CAP. XII: PARTICULARITI MOR"O"UNCIONALE NORMALE I PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT "I IN"LUENATE DE MASAJ ................................................................. 1 #
PAR4I$U-ARI4A4I MOR(O(UN$4IONA-E A-E PIE-II .......................... 25=

INTRODUCERE Masa%ul ,edi'al fa'e &arte din fi*iotera&ie. Prin ter,enul de masaj se 1nCele/e o /ru&are siste,ati'+ !i !tiinCifi'+ de ,ani&ul+ri eDe'utate ,anual asu&ra Cesuturilor 'or&ului u,an0 'u s'o&ul de a influenCa Cesutul nervos !i ,us'ular !i 'ir'ulaCia /eneral+. $u eD'e&Cia auto,asa%ului0 ,asa%ul ,edi'al este o ,etod+ tera&euti'+ &asiv+. Masa%ul ,edi'al se &oate fa'e !i &rin &ro'edee ,e'ani'e0 utili*Endu" se diverse a&arate sau a&a. Pro'edeele ,anuale F ,anevre sau ,ani&ul+ri de ,asa% F 'onst+ din ,i!'+ri variate de alune'are a ,Einilor la su&rafa)a 'or&ului !i de &resiune 1n &rofun*i,e0 de strEn/ere !i stoar'ere a )esuturilor0 de lovire rit,i'+ &e &+r)ile '+rnoase0 de s'uturare a se/,entelor et'. Pro'edeele ,anuale sunt 'ele ,ai ve'Gi0 ,ai r+s&Endite !i ,ai efi'a'e for,e de eDe'utare a ,asa%ului0 deoare'e ,Ena o,ului dis&une de ,ulti&le &osi ilit+)i de ada&tare !i de &erfe')ionare a ,i!'+rilor. Masa%ul ,e'ani' se eDe'ut+ 'u instru,ente sau a&arate ,i!'ate fie 'u ,Ena0 fie 'u a%utorul unor surse diverse de ener/ie. EDist+ nu,eroase a&arate 'are 1ns+ nu &ot 1nlo'ui ,Ena o,ului. In &ra'ti'+0 se folose!te nu,ai ,asa%ul vi rator0 'are este ,ai ine eDe'utat 'u a&arate de'Et 'u ,Ena. Pro'edeele de ,asa% se eDe'ut+ 'u o anu,it+ teGni'+0 du&+ re/uli ,etodi'e ine sta ilite0 res&e'tEnd toate 'ondi)iile de i/ien+ !i ur,End 'u stri'te)e indi'a)iile sau 'ontraindi'a)iile ,edi'ale.

4eGni'a !i ,etoda de ,asa% varia*+ 1n ra&ort 'u for,a !i stru'tura )esuturilor sau ale or/anelor &e 'are dori, s+ le ,as+, !i 'u s'o&ul &e 'are 1l ur,+ri,. In ordinea dis&o*i)iei lor anato,i'e0 de la su&rafa)+ s&re &rofun*i,e0 &+r)ile ,oi ale 'or&ului 'are sunt &relu'rate &rin ,asa%0 suntH te/u,entele0 straturile su te/u,entare I)esut 'on%un'tiv !i ,u!'Gii0 vasele !i nervii0 )esuturile !i or/anele &rofunde. Masa%ul &oate fi su&erfi'ial sau &rofund0 &ar)ial sau /eneral0 de durat+ ,ai s'urt+ sau ,ai lun/+0 'al,ant sau sti,ulant. In anu,ite 'a*uri0 atun'i 'End ,asa%ul nu &oate fi eDe'utat de o &ersoan+ &re/+tit+0 a'esta &oate fi 1nlo'uit0 1n &arte0 'u auto,asa%ul. Re*ultatele o )inute &rin ,asa% de&ind 1n ,are ,+sur+ de folosirea unei teGni'i 'ore'te. Masa%ul F &ar)ial sau /eneral F eDe'utat &e )esuturile de la su&rafa)a 'or&ului ,ai este 'unos'ut su nu,ele de ,asa% so,ati'. .u&+ 'e a, tre'ut 1n revist+ teGni'ile !i ,etodele de ,asa%0 a, &re*entat0 1n 'adrul 'a&itolului de ,asa% tera&euti'0 'ele ,ai fre'vente afe')iuni 'are enefi'ia*+0 al+turi de alte for,e de trata,ent0 de efe'tele lo'ale !i /enerale ale ,asa%ului. Masa%ul tera&euti'0 ,edi'al0 re&re*int+ unul din ,i%loa'ele de trata,ent fi*iotera&i' 'are0 'o, inat 'u Kinetotera&ia0 &oate 'ontri ui la vinde'area sau a,eliorarea ,ultor afe')iuni. Aria de a&li'are a ,asa%ului ,edi'al este destul de vast+ !i0 da'+ este indi'at 1n ti,& util !i a&li'at 'ore't0 'ontri uie0 al+turi de 'elelalte ,+suri tera&euti'e la s'urtarea ti,&ului de re'u&erare a &a'ientului. Masa%ul tera&euti' &oate fi indi'at 1n H 10 /r+sosJ0

le*iuni ale &ielii !i ale stru'turilor 'ontinute de a'eastaL le*iuni ale ,u!'Gilor !i ale tendoanelorL le*iuni osoase0 arti'ulare sau se'Gele ale a'estoraL le*iuni ale nervilor &eriferi'iL afe'tiuni neurolo/i'e 'entraleL afe'tiuni ale siste,ului 'ir'ulatorL afe'tiuni or/ani'e et'. A'eastM 'arte se adresea*M 1n &ri,ul rEnd Kinetotera&eutilor0 'are de nenu,Mrate ori au &osi ilitatea de a 1, ina0 1n enefi'iul &a'ientului0 teGni'ile de trata,ent &rin eDer'itiul fi*i' 'u ,asa%ul. .e ase,enea0 eDistM nu,eroase ,i%loa'e !i teGni'i s&e'ifi'e Kinetotera&iei0 'are ne'esitM ,asa%ul 'a !i ,ano&erM &re/Mtitoare.

1. CONDIII I REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECT A MASAJULUI Masa%ul este indi'at !i se a&li'M 'u s'o&ul de a se o tine 'ele ,ai une re*ultate. Pentru a'easta este nevoie deH N N N N N 'unoa!terea te,eini'M a teGni'ii ,asa%uluiL 'unoa!terea influentelor ,asa%ului asu&ra or/anis,uluiL asi/urarea unor 'onditii o&ti,e de lu'ruL res&e'tarea unor 'onditii de i/ienML 'unoa!terea 'ontraindi'atiilor ,asa%ului.

11

1.1.1

LOCUL I MOBILIERUL Masa%ul se &ra'ti'M de &referintM 1ntr"o 1n'M&ere s&e'ialM0 nu,itM salM

sau 'a inet de ,asa%L a'esta va fi a,ena%at &e lEn/M 'a inetul ,edi'al0 sala de du!uri0 1n servi'iile de alneofi*iotera&ie !i de re'u&erare ,edi'alM. In'M&erea tre uie sM 1nde&lineas'M toate 'onditiile de i/ienMH N sM fie s&atioasM0 lu,inoasM0 'MlduroasM !i ine aerisitML N te,&eratura aerului nu tre uie sM 'o oare su 3?O$0 &entru a nu eD&une la rM'eli &e 'ei ,asati0 dar ni'i nu tre uie sM fie &rea ridi'atM &entru a nu o osi &e ,aseurL N 'urMtenia sMlii tre uie sM fie &erfe'tM0 sM se &oatM fa'e !i 1ntretine 'u u!urintML N 1n sala de ,asa% nu tre uie sM eDiste de'Et ,o ilierul si,&lu0 stri't ne'esar &entru eDe'utarea ,asa%uluiL N eDistenta unei 'Giuvete 'u a&M 'urentM &entru s&Mlatul ,EinilorL N alMturi de sala de ,asa% sM eDiste un vestiar0 o salM de a!te&tare0 o 'a,erM de odiGnM0 du!uri !i instalatii sanitare. Mo ilierul ne'esar &entru eDe'utarea ,asa%ului este 'onstituit dinH an'Gete de ,asa%0 s'aune sau ta urete s&e'iale0 o ,MsutM &entru s'ris !i un dula&. Ban'Getele !i s'aunele de ,asa% vor fi astfel dis&use 1n'Et 'ei 'are lu'rea*M sM ai M s&atiu sufi'ient &entru a se &utea ,i!'a !i a se de&lasa 1n voie 1n %urul a'estora. Masa%ul se &oate eDe'uta &e o an'GetM si,&lM de le,n0 vo&sitM 1n al 0 ta&isatM 'u o &En*M tare0 i,&er,ea ilM sau din ,aterial &lasti'0 'are se a'o&erM 'u un 'ear!af al 0 'urat. Ban'Geta are un 'a&0 'are se &oate ridi'a la nevoie. 12

.i,ensiunile o i!nuite ale lMti,e !i =?"=7 ', 1nMlti,e.

an'Getei suntH 3 , lun/i,e0 =? ',

EDistM an'Gete s&e'iale de ,asa%0 de douM ti&uriH 1nalte sau %oaseL la 'ele 1nalte se lu'rea*M din &o*itia stEnd0 la 'ele %oase din &o*itia !e*End &e un ta uret. Planul ori*ontal al a'estor an'Gete este al'Mtuit din douM se/,enteH unul anterior0 ,ai s'urt !i altul &osterior0 ,ai lun/. Se/,entele sunt ,o ile !i se arti'ulea*M 1ntre eleL a'estea se ridi'M !i se 'o oarM0 &er,itEnd 'ul'area !i a!e*area 1n &o*itii foarte variate. Su 'a&Mtul anterior are un se/,ent ,o il I1nainte !i 1na&oiJ 'are serve!te la s&ri%inul &i'ioarelor. Pentru s&ri%inul 'a&ului sau al ,e, relor 1n &o*itii favora ile &entru eDe'utarea ,asa%ului0 se foloses' suluri0 &erne sau sa'i de nisi& de diferite ,Mri,i.

1.1.2

APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR -a a*a &rofesiunii de ,aseur stau a&titudinile fi*i'e !i &siGi'e

naturaleL teGni'a !i ,etodele de ,asa% se 1nvatM !i se desMvEr!es' &rin &ra'ti'M. Un un ,aseur tre uie sM fie sMnMtos !i re*istent la o osealM0 sM ai M o 'onstitutie ro ustM !i o a ilitate ,anualM naturalM. Ori'ine &ra'ti'M ,asa%ul0 dar ,ai ales ,aseurul &rofesionist0 tre uie sM ai M o 1nMlti,e ,edie sau &utin deasu&ra ,ediei0 o ,us'ulaturM ine de*voltatM0 o unM ,o ilitate arti'ularM0 'a&a'itatea de se 1n'orda !i relaDa 'u u!urintM0 de a se ada&ta0 'on'entra !i orienta re&ede 1n ori'e situatie0 de a" !i do*a efortul0 &entru a re*ista 'Et ,ai ,ult la lu'rul ,onoton !i de lun/M 13

duratM. .eoare'e &oate fi &us 1n situatia de a lu'ra ,ai ,ulte ore0 ,aseurul tre uie sM stea !i sM a'tione*e 'u 'al,0 nefortat0 fMrM /ra M !i 'u 'GeltuialM ,ini,M de ener/ieH ,Einile vor fi folosite &e rEnd0 &entru a nu le o osi !i vor fi inter'alate ,i'i &au*e du&M fie'are re/iune sau se/,ent ,asat0 du&M fie'are su ie't !i orM de lu'ru. Printr"o unM &re/Mtire fi*i'M /eneralM !i &rintr"un antrena,ent &rofesional ,etodi'0 ,aseurul va a%un/e sM 'a&ete0 &e lEn/M fortM !i re*istentM0 su&lete !i 1nde,Enare 1n lu'ru. -u'rEnd 'u ,Ena ,oale !i ,o ilM0 rit,i' !i unifor,0 ,aseurul va reu!i sM o tinM re*ultate ,ai 1nde,Enare !i nu &rin fortM. Pentru a re*ista la o osealM0 ,aseurul tre uie sM se asi/ure de una fun'tionare a or/anelor0 1n s&e'ial a 'elor ale a&aratelor res&irator !i 'ardiovas'ular. Maseurului i se 'er un au* fin0 o vedere unM0 dar ,ai ales un si,t &erfe't al &i&Mitului. MEinile ,aseurului tre uie sM ai M o ,Mri,e &otrivitM0 sM fie lar/i !i 'Mrnoase0 &ielea de &e &al,e sM fie 'aldM0 ,oale !i us'atM0 de/etele sM fie su&le !i a ile. MEna ,aseurului tre uie sM fie Pu!oarMQ0 dar &uterni'M la nevoie. Pentru &rofesiunea de ,aseur sunt ne&otrivite o 1nMlti,e a 'or&ului &rea ,are sau &rea ,i'M0 de ilitatea !i ane,ia0 o e*itatea0 insufi'ienta ,us'ularM sau ,us'ulatura de*voltatM 1n eD'es. Sunt contraindicate &entru a'eastM &rofesiune defi'ientele fi*i'e0 or/ani'e sau &siGi'e0 asi,etriile fetei0 defe'tele nasului !i /urii0 defor,atiile 'or&ului0 defi'ientele ,otri'e0 olile a&aratelor res&irator0 'ardiovas'ular0 di/estiv0 renalL le*iunile sau olile 'roni'e ale te/u,entelorH e'*e,e0 ul'ere0 trans&iratie inesteti'e. 14 eDa/eratM a &al,elor0 'i'atri'e0 defe'te une &rin

Maseurul tre uie sM a'orde o atentie deose itM 'urMteniei 'or&ului !i a 1, rM'M,intei sale. Se va 1, rM'a 1ntr"o unifor,M al M lava ilM I&antaloni lun/i !i lu*M lar/M0 'u ,Ene'i s'urteJ. MEinile tre uie s&Mlate 1nainte !i du&M fie'are !edintM0 &entru a evita trans,iterea /er,enilor &ato/eni de la o &ersoanM la altaL un/Giile sunt tMiate foarte s'urtL nu &oartM inele0 rMtMri I1l stEn%enes' 1n ,un'M sau iritM !i le*ea*M &ielea 'elui ,asatJ. Nu va folosi &arfu,uri !i &o,ade 'u ,iros &uterni'L nu va fu,a !i nu va folosi Muturi al'ooli'e. :a evita ,un'ile fi*i'e /rele !i s&orturile 'are"l o oses'0 1i 1nMs&res' sau le*ea*M &ielea &al,elor. Este ne'esar 'a ,aseurul sM"!i 1nsu!eas'M 'uno!tinte de a*M des&re for,a !i stru'tura 'or&ului0 des&re fun'tiile or/anis,ului sMnMtos !i des&re se,nele 'ele ,ai fre'vente !i ,ai 'ara'teristi'e ale unor stMri &atolo/i'e. A'este 'uno!tinte 1l a%utM sM 1ntelea/M i,&ortanta efe'telor &e 'are le &oate o tine &rin ,asa%0 sM lu're*e ,ai si/ur &e sine !i 'u ,ai ,are efi'a'itate. Maseurul tre uie sM &ro'ede*e 'u ,ult ta't !i 1n/MduintM0 'u dis'retie !i 'on!tiin'io*itate0 1n relatiile 'u &ersoanele &e 'are le ,asea*M. 1.1. REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DORETE S "IE MASAT A'easta tre uie sM res&e'te 'Eteva re/uli ele,entare de i/ienM individualM. Una dintre &ri,ele re/uli este 'urMtenia 'or&ului !i a 1, rM'M,intei. In ,a%oritatea 'a*urilor0 ,asa%ul se a&li'M dire't &e &iele. Inaintea !edintei se s'ot Gainele de &e re/iunea 'e ur,ea*M sM fie ,asatM !i 'ele 'are

15

stEn%enes' 'ir'ulatia sEn/elui0 res&iratia !i ,i!'Mrile se/,entelor sau 1l 1,&iedi'M &e ,aseur sM eDe'ute 1n voie ,anevrele ne'esare. Masa%ul nu se &oate a&li'a &e &ielea ne1n/ri%itM sau olnavM0 'u rMni sau infla,atii. Nu,eroase oli de &iele se &ot trans,ite &rin ,asa% de la o &ersoanM olnavM la alta sMnMtoasM. Nu tre uie sM"i de* rM'M,0 &e 'ei &e 'are 1i ,asM,0 ,ai ,ult de'Et este ne'esar0 &entru a nu le eD&une 'or&ul la rM'eli !i &entru a ,ena%a0 &e 'Et &osi il0 senti,entele de &udoare ale fie'Mruia. PMrtile ,asate vor fi a'o&erite 'u un 'ear!af sau &roso& 1nainte de a 'ontinua ,asa%ul. Ori'ine se &re*intM la un ,asa% tre uie sM"!i satisfa'M ,ai 1ntEi nevoile de eva'uare a intestinului !i a ve*i'ii urinare. Orele 'ele ,ai &otrivite &entru ,asa%ul i/ieni' sunt 'ele de di,ineatM. Sedintele de &este *i se fiDea*M la 3"5 ore du&M ,asM sau0 1n a!a fel0 1n'Et sM se ter,ine 'u 'el &utin o %u,Mtate de orM 1naintea ,eselor &rin'i&ale. $el ,asat este sfMtuit sM &Mstre*e 1n ti,&ul !edintei o &o*itie de re&aus0 'u ,us'ulatura relaDatM !i sM evite ori'e 1n'ordare fi*i'M sau &siGi'M. Masa%ul se a&li'M0 1n /eneral0 &e &ortiuni ine deli,itate ale 'or&ului. Pentru a fa'e 'Et ,ai a''esi ile &Mrtile 'e vor fi ,asate !i &entru a a&li'a ,anevrele de ,asa% 1n 'onditii teGni'e 'Et ,ai une0 se vor ale/e &o*itiile 'ele ,ai favora ile atEt &entru 'el 'are va fi ,asat0 'Et !i &entru ,aseur. In &rin'i&iu0 &entru 'el 'are va fi ,asat se 'autM &o*itii de re&aus fi*iolo/i' !i de destindere &siGi'M0 iar &entru eDe'utant &o*itiile de lu'ru 'ele

16

Po*itiile 'ele ,ai odiGnitoare sunt 'ele de de'u it sau !e*End re*e,at0 'u ,e, rele su&erioare !i inferioare 1n u!oarM fleDiune0 'are asi/urM 'or&ului o su&rafatM ,are de s&ri%in0 &er,ite relaDarea ,us'ulaturii !i lasM res&iratia li erM. Maseurul &oate lu'ra din &o*itia stEnd sau !e*End &e un s'aun. -u'rEnd &e un s'aun ,ai 1nalt !i folosind /reutatea trun'Giului sau a ,e, relor su&erioare 1n ti,&ul eDe'utMrii ,anevrelor de ,asa%0 eDe'utantul 1!i e'ono,ise!te ener/ia. $ele ,ai ,asa%. Pentru masajul p+r)ilor anterioare ale 'or&ului este re'o,andatM &o*itia de de'u it dorsal0 'u 'a&ul s&ri%init ,ai sus de'Et trun'Giul !i 'u ratele 1ntinse &e lEn/M 'or&. O &o*itie ,ai 'o,odM este 'ul'at re*e,at &e &lanul 'el lun/ al an'Getei0 ridi'at 1ntr"o &o*itie de 9?O"7?O0 'u ,e, rele inferioare 1n u!oarM fleDiune din !old !i din /enun'Gi0 'u 'oa&sele s&ri%inite &e &lanul 'el s'urt al an'Getei0 ridi'at la 3?O"5?O !i 'u tMl&ile s&ri%inite &e &lanul anterior al an'Getei. Pentru masajul p+r)ilor posterioare ale 'or&ului este indi'atM &o*itia de de'u it ventral0 'u fata 1n %os0 'u 'a&ul 1ntors 1ntr"o &arte. Pentru relaDarea ,u!'Gilor &osteriori ai /a, elor !i 'oa&selor se &oate ridi'a &utin0 'u 3?O"5?O0 &lanul 'el s'urt al an'Getei. Masa%ul capului, gtului !i al membrelor superioare se &oate eDe'uta din de'u it dorsal sau din !e*End re*e,at &e &lanul 'el lun/ al an'Getei0 ridi'at la =?O"B?O. Masa%ul membrelor inferioare se &oate eDe'uta din &o*itia 'ul'at0 'ul'at re*e,at !i !e*End re*e,at. 17 une 'onditii de lu'ru le oferM an'Getele s&e'iale de

Efe'tele ,asa%ului de&ind 1n ,are ,MsurM de felul 1n 'are sunt orEnduite !i 1, inate 1ntre ele diversele &ro'edee teGni'e0 a'estea tre uind sM fie ada&tate 'ara'terelor anato,ofun'tionale ale fie'Mrei &Mrti a 'or&ului !i ne'esitMtilor fie'Mrui 'a*. Masa%ul se 1n'e&e &rin ,anevre a,&le0 su&le !i u!oare0 'u 'ara'ter &re/Mtitor !i &ro/resea*M 1n'et 1n a,&litudine !i fortM0 &EnM 'e atin/ intensitatea ne'esarML a&oi 1n'e& sM s'adM tre&tat0 !edinta 1n'Geindu"se 'u ,anevre lar/i0 lini!titoare. Intensitatea !i durata ,anevrelor de&ind de sensi ilitatea 'elui ,asat. .urerile0 %ena0 'ontra'turile0 se,nele de nelini!te !i de 1n'ordare &e 'are le trMdea*M 'el ,asat sunt 'au*ate fie de eDe'utMri defe'tuoase0 fie de 'ontraindi'atii ale ,asa%ului. Durata !edin)ei de masaj varia*M du&M &referinte !i ne'esitMti. Uneori sunt utile ,anevrele lente !i u!oare0 'are &relun/es' durata ,asa%ului0 alteori sunt &referate ,anevrele s'urte0 intense !i vii0 'are s'urtea*M !edinta. Masa%ul lo'al &oate dura 2?"27 ,inute0 'el re/ional 27"5? ,inute0 iar 'el /eneral 5?";? ,inute. Sedinta de ,asa% nu tre uie sM de&M!eas'M durata de o orM0 deoare'e devine o ositoare atEt &entru ,asor0 'Et !i &entru 'el ,asat. .u&M !edintele lun/i de ,asa%0 ,ai ales du&M 'el /eneral0 a&are uneori nevoia de odiGnM !i de lini!te0 'are &oate sM dure*e de la 2?"27 ,inute &EnM la 5? de ,inute. Efe'tele ,asa%ului se si,t 'Giar du&M &ri,a !edintM0 da'M este ine eDe'utat0 dar efe'tele a'estuia slM es' tre&tat 1n orele 'are ur,ea*M. Pentru a o tine efe'te de duratM este nevoie de un nu,Mr ,ai ,are de !edinte eDe'utate 1n serie. O serie ,ini,M nu &oate fi ,ai ,i'M de 2?"23 !edinte.

18

Num+rul !i frecven)a !edin)elor dintr"o serie este deter,inat de ne'esitMtile individuale. Se re'o,andM 'a !edintele sM fie rMrite s&re sfEr!itul seriei !i eventual0 sM fie 1nlo'uite &rin auto,asa%. Se re'o,andM 'a !edintele de ,asa% dintr"o serie sM fie eDe'utate de a'eea!i &ersoanM0 'are s"a ada&tat la &arti'ularitMtile 'a*ului. Atun'i 'End doi eDe'utanti ,asea*M o sin/urM &ersoanM0 ,anevrele a'estora tre uie sM fie identi'e0 adi'M sM lu're*e si,etri' !i si,ultan0 efe'tuEnd ,anevre e/ale 'a a,&litudine0 sens !i intensitate. Masa%ul se &oate aso'ia 'u ,o ili*area ,etodi'M a arti'ulatiilor0 'u /i,nasti'a res&iratorie0 'u ,i!'Mri de relaDare sau alte eDer'itii fi*i'e. Masa%ul tera&euti' fa'e &arte din 'o,&leDul trata,ent re'u&erator !i se aso'ia*M0 de &referintM0 'u a/enti fi*i'i naturali sau artifi'iali0 'are 'res' efi'a'itatea ,asa%ului. 1.1.& SUBSTANE MASAJULUI Pentru eDe'utarea ,asa%ului se foloses' su stante 'are0 a&li'ate &e &iele0 o fa' ,ai netedM !i ,ai alune'oasM. $ele ,ai utili*ate sunt &ul erile fine0 li'Gidele !i su stantele /rase. Masa%ul eDe'utat 'u a%utorul li'Gidelor se nu,e!te ,asa% Pu,edQ. Su stantele utili*ate se 1ntind atEt &e &al,ele eDe'utantului0 'Et !i &e *ona 'are ur,ea*M a fi ,asatM. Pulberile folosite la ,asa% sunt de ori/ine ani,alM sau ve/etalM. .intre &ul erile ,inerale0 'ea ,ai unM0 ,ai &ra'ti'M !i i/ieni'M este &udra de tal'. 4al'ul nu ata'M tesuturile !i ni'i nu se 'o, inM 'u alte su stante 'Gi,i'eL nu se alterea*M !i &oate fi &Mstrat ,ult ti,&L nu ,urdMre!te &ielea0 19 "OLOSITE PENTRU EXECUTAREA

'i o 'urMtM0 a sor ind se'retiile !i alte i,&uritMti0 'M*End 1,&reunM 'u a'estea. .intre lichide, se foloses'0 ,ai des0 solutii al'ooli*ate0 solutii ,edi'a,entoase sau a&M de sM&un. Substan)ele grase 'ele ,ai utili*ate sunt vaselina &urM0 &arafina li'GidM0 lanolina0 uleiul de 'a'ao sau a,idon0 untdele,nul0 untura. 6li'erina este ,ai rar indi'atM0 deoare'e iritM &ielea. Su stantele /rase sunt 1nde&Mrtate de &e &iele du&M fie'are ,asa%0 &rin s&Mlare 'u a&M 'aldM !i sM&un sau &rin !ter/ere 'u un ta,&on 1, i at 1n al'ool diluat. Pul erile0 solutiile !i uleiurile &ot fi 'o, inate 1ntre ele du&M diferite for,ule. In a'estea sunt 'u&rinse !i su stante ,edi'a,entoaseH antise&ti'e0 antiinfla,atorii0 vasodilatatoare0 eD'itante sau 'al,ante. .a'M &ielea &e 'are o ,asM, este netedM0 us'atM !i ne&MroasM0 este ine sM se renunte la a'este su stante !i sM folosi, un ,asa% denu,it Pus'atQ. -a fel se eDe'utM ,asa%ul atun'i 'End &ielea nu tolerea*M ni'i un fel de ,i%loa'e de alune'are.

20

2.

EXERCIII

DE

MOBILIZARE

PREGTITOARE

DEGETELOR I A MINILOR PENTRU MASAJ Su&letea !i forta ,Einilor !i a de/etelor0 a ilitatea !i ada&ta ilitatea a'estora la ne'esitMtile teGni'e ale ,asa%ului se &ot 1, unMtMti0 ,ai ales la 1n'e&Mtori0 &rin eDer'itii &re/Mtitoare 'onstEnd 1n ,i!'Mri a'tive !i &asive0 eDe'utate a,&lu !i 1n rit, ra&id. Pentru de/ete !i &u,n se fa' fleDiuni !i eDtensiuni0 ,i!'Mri de lateralitate !i ,i!'Mri 1n 'er'L &entru ante rate se fa' eDer'itii de &ronatie !i de su&inatie0 iar &entru 'ot0 fleDiuni !i eDtensiuni. 2.1 EXERCIII PENTRU DEGETE N ndoirea, ntinderea !i dep+rtarea degetelor. .e/etele ,Einilor se fleDea*M toate odatM 1n &u,n strEns0 a&oi se eDtind !i se de&Mrtea*M 1ntre ele0 'u tensiuni a'tive finale. Mi!'area se &oate eDe'uta si,ultan !i alternativ !i se re&etM0 la 1n'e&ut rar0 a&oi din 'e 1n 'e ,ai re&ede. 4ensiunile finale &ot fi a''entuate &rin &resiunea re'i&ro'M a de/etelor a, elor ,Eini. N Mi!c+ri active !i pasive ale fiec+rui deget. (ie'are de/et se ,i!'M a'tiv sau este ,i!'at &asiv 1n toate sensurile0 ur,Mrind sM a,&lifi'M, ,o ilitatea &rin tensiuni finale. Se 1ndoaie 1n &al,M !i a&oi se 1ntinde0 fie'are de/et 1n &arte0 unul du&M altul0 1ntr"o ,i!'are 'ontinuM0 'are 1n'e&e de la de/etul ,i' s&re 'el ,are !i a&oi0 invers. N Cu palma a&li'atM &e o su&rafatM &lanM0 ridi'M, &e rEnd 1n eDtensiune fie'are de/et0 a&oi le ridi'M, &e toate 1,&reunM. Intor'End ,Ena 'u &al,a 1n sus0 fleDM, a'tiv fie'are de/et !i a&oi &e toate 1,&reunM0 strEn/Endu"le 'u &utere 1n &al,M. N Cu degetele ncle!tate se eDe'utM eDtensiuni 'u tensiuni finale. 21

Degetul mare se eDersea*M se&arat &rin ,i!'Mri a'tive0 &asive !i 'u

re*istentM0 1n fleDiune !i eDtensiune0 a du'tie !i addu'tie !i0 ,ai ales0 1n o&o*itie. 2.2 EXERCIII PENTRU PUMNI N Fle iunea !i e tensiunea pumnului se eDe'utM a'tiv0 la 1n'e&ut 'u a,EndouM ,Einile deodatM0 a&oi alternativ0 1ntr"un rit, din 'e 1n 'e ,ai viu0 'u de/etele 1ntinse sau u!or fle'tate. N ! tensiunea accentuat+ a pumnului se eDe'utM din &o*itia 'u &al,ele li&ite una de alta0 tinute 'u de/etele 1n sus0 de&MrtEnd sau a&ro&iind 1ntre ele 'oatele sau du'End ,Einile 1ntr"o &arte !i 1n 'ealaltM. N Din po"i)ia cu minile lipite &e &artea lor dorsalM0 tinute &e ori*ontalM 1n fatM0 se du' 1nainte0 1na&oi sau lateral. N ndoirea lateral+ din pumn, 1n sens ,edial sau lateral0 se eDe'utM 'u &al,ele fatM 1n fatM0 de&Mrtate sau li&iteL ,i!'Mrile se eDe'utM li er !i ra&id0 'u tensiuni finale. Mi!'area se &oate a,&lifi'a0 a%utEnd"o 'u ,Ena 'ealaltM. N Circumduc)ia pumnilor se &oate eDe'uta 'u de/etele 1ntinse sau 1ndoite. Mi!'area se eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a, ele ,Eini0 si,ultan sau alternativ0 1n a, ele sensuri. Se eDe'utM ,i!'area 1n PBQ0 'u o ,EnM sau 'u a, ele0 si,ultan sau alternativ. 2. EXERCIII PENTRU ANTEBRAE I COATE N Prona)ii !i supina)ii active0 eDe'utate si,ultan sau alternativ0 'u de/etele 1ntinse sau strEnse 1n &u,n. N Fle iuni !i e tensiuni din coate0 eDe'utate si,ultan sau alternativ. 22

N In fleDiune se &oate eDe'uta &ronatiaL 1n eDtensiune se eDe'utM su&inatia.

. CONTRAINDICAIILE MASAJULUI $ontraindi'atiile ,asa%ului sunt 'ele /enerale 'are se a&li'M trata,entelor 'u a/enti fi*i'iH olile infe'to'onta/ioase a'ute0 olile veneri'e 1n stadiul a'ut !i 1n fa*a de 'onta/io*itate0 stMrile 'a!e'ti'e indiferent de 'au*a a'estora0 olile &ara*itare0 olile or/ani'e de'o,&ensate sau la li,ita de'o,&ensMrii0 Ge,ora/iile re&etate0 unele &siGo&atii0 nar'o,aniile0 al'oolis,ul 'roni'0 sar'ina. Masa%ul ,ai are 'ontraindi'atii le/ate dire't de *onele su&use ,asa%uluiH N olile &ielii de naturM infla,atorie sau &ara*itarM0 &lM/ile0 su&uratiile0 eru&tiile0 e'*e,ele L N a 'esul0 fle/,onul0 artrita su&uratM0 osteita0 osteo,ielita L N fra/ilitatea vas'ularM0 de diverse etiolo/ii L N tu,orile. In ,asa% ,ai a&ar o serie de restric)ii de naturM teGni'o",etodi'M. Astfel0 la 1n'e&utul !edintelor de ,asa% se &rodu' unele refleDe de a&Mrare0 'are se ,anifestM su for,a unor 1n'ordMri nervoase0 a unor 'ontra'turi ,us'ulare !i a altor se,ne de intolerantM. $End a'este feno,ene sunt &rea intense0 tre uie sM renuntM, la a&li'area ,asa%ului. Masa%ul &oate fi o 'au*M de o osealM !i de enervare &entru &ersoanele 'are nu 'unos' ine teGni'a0 sunt li&site de fortM !i su&lete0 de

23

antrena,ent !i de eD&erientML ,asa%ul &oate deveni o ,etodM &li'tisitoare !i o ositoare &entru 'ei li&siti de rM dare0 &erseverentM0 vointM !i ener/ie. In toate 'a*urile 1n 'are ,asa%ul &rodu'e ,ai ,ult efe'te ne/ative sau in'erte0 de'Et &o*itive !i si/ure0 tre uie sM renuntM, la a&li'area a'estuia. Masa%ul eDe'utat 'ore't !i re&etat 'on!tiin'ios o &erioadM lun/M de ti,&0 dM or/anis,ului o sen*atie de ine0 de sMnMtate0 de vi/oare !i de vioi'iune. &. E"ECTELE "IZIOLOGICE ALE MASAJULUI Efe'tele ,asa%ului asu&ra or/anis,ului sunt ,ulti&le. A'este efe'te &ot fi 'lasifi'ate du&M ,ai ,ulte 'riterii. &.1 E"ECTE LOCALE I GENERALE N Efectele locale sunt 1n /eneral datorate a'tiunii fa'torului

,e'ani'. A'tionEnd asu&ra te/u,entelor !i a /landelor sudori&are0 ,asa%ul 're!te eli,inarea &er,anentM !i i,&ortantM a li'Gidelor de sta*M. Ai&ere,ia &rodusM du'e la o iri/are ,ai unM a &ielii !i a tesuturilor su ia'ente0
3

favori*End astfel !i nutritia tisularM. Prin ,anevrele de ,asa% se des'Gid ,ulte 'a&ilare0 'are a%un/ la 37??R,, 0 fatM de 'ele 3?? des'Gise 1n ,od o i!nuit0 re*ultEnd feno,enul de 'a&ilari*are tisularM. Masa%ul are o a'tiune deose itM asu&ra stru'turilor 'ola/ene !i elasti'e ale te/u,entului0 indu'End a sor tia s&e'ta'uloasM a unor fi ro*e0 ,io/elo*e0 Gi&ertrofii 'utanate sau aderente. Masa%ul ,odifi'M &resiunea intratisularM0 favori*End &ro'esele de difu*iune &rin ,e, ranele 'elulare. 24

Astfel0 1n tesutul su 'utanat a'easta &oate 're!te de la >? ,, A/ la 33? ,, A/L du&M un ,asa% &rofund0 la nivelul vastului lateral al 'oa&sei0 a'eastM &resiune 're!te de la 2?? ,, A/ la 5?? ,, A/0 o servEndu"se !i o 're!tere a te,&eraturii 'utanate 'u 3O$. Nete*irea &rodu'e o s'Mdere a &resiunii intra,us'ulare !i &are a fi ,anevra de ele'tie &entru relaDare. .u&M ,asa% se o servM o ,ai unM utili*are a O3 la nivel tisular !i o e&urare ,ai ener/i'M a 'ata olitilor lo'ali. Eli erarea de Gista,inM !i Ge&arinM &rin de/ranularea ,asto'itarM a'reditea*M ,asa%ul 'a fiind foarte util 1n trata,entul !i &rofilaDia ateros'lero*ei. Su stantele Gista,ini'e &rodu' erite, !i 'res' iri/atia san/uinM0 dar0 1n 'antitMti &rea ,ari indu' &ro'esul de osteo&oro*M. Aista,ina0 Ge&arina !i o serie de alti &rodu!i ai denaturMrii &rotei'e lo'ale sunt res&onsa ile0 1n &arte0 !i de efe'tele /enerale ale ,asa%ului. Masa%ul a''elerea*M &ro'esele de resor tie !i de re/enerare la nivelul tesuturilor infla,ate ase&ti'. $a re*ultat al a'estor a'tiuni 'on%u/ate se a,eliorea*M si,&to,atolo/ia al/i'M0 iar Gi&ertoniile !i 'ontra'turile ,us'ulare s'ad0 indiferent de 'au*a lor. Efectele generale. A'estea au la a*M ,e'anis,ul refleD0 'are se de'lan!ea*M &rin sti,ularea eDtero'e&torilor din te/u,ente !i a &ro&rio'e&torilor din ,u!'Gi0 tendoane0 'a&sule arti'ulare. -a nivelul a'estora iau na!tere &rin sti,ularea 'u diverse intensitMti a re'e&torilor0 i,&ulsuri 'are a%un/0 &e 'Mile as'endente0 la siste,ul nervos 'entralL de ai'i &ornes' i,&ulsuri s&re diverse siste,e !i or/ane0 influentEndu"le fun'tia. Un rol i,&ortant 1n efe'tele /enerale 1l au ,ediatorii 'Gi,i'i eli erati la nivelul te/u,entelor. 25 N

In esentM0 efe'tele /enerale ale ,asa%ului suntH sti,ularea fun'tiilor a&aratelor 'ardiovas'ular !i res&iratorL 're!terea ,eta olis,ului a*alL efe'te favora ile asu&ra stMrii /enerale a olnavului0 'u 1, unMtMtirea so,nului !i 1nde&Mrtarea o oselii ,us'ulareL influentarea fun'tiilor or/anelor interne afe'tate 'are se ,anifestM &rin sen*atii dureroase ale &eretelui tora'i' sau a do,inal I*one AeadJL a'tionEnd &rin ,asa% asu&ra a'estor *one se a'tionea*M refleD asu&ra fun'tiilor or/anelor &rofunde. In ,asa%ul P&eriostalQ se 1ntMre!te tonusul &eretilor or/anelor 'avitare0 're!te &eristaltis,ul !i se sti,ulea*M se'retiile intestinale. In ur,a ,asa%ului vi rator al tora'elui 're!te 'antitativ !i se fluidifi'M se'retia ron!i'M. &.2 E"ECTE IMEDIATE I TARDI!E N Efectele imediate sunt strEns le/ate de natura0 teGni'a !i intensitatea &ro'edeului de ,asa% folosit0 dar !i de natura0 sensi ilitatea !i 1ntinderea tesuturilor ,asate. A'este efe'te se &rodu' !i tin tot ti,&ul 'Et durea*M a'tiunea ,asa%ului0 dar s'ad !i dis&ar destul de re&ede0 du&M 'e a'eastM a'tiune a 1n'etat. N Efectele tardive sunt rea'tii lente 'are se &rodu' 1n'et0 1n ,od se'undar fie 1n re/iunea ,asatM0 fie 1n &rofun*i,e sau la distantM. A&ar du&M 1n'etarea a'tiunii ,e'ani'e0 se ,entin un ti,& ,ai 1ndelun/at !i dis&ar ,ai lent.

26

&. E"ECTE EXCITANTE I CALMANTE Masa%ul &oate eDer'ita asu&ra or/anis,ului efecte excitante0 sti,ulatoare sau inhibitoare0 'al,ante.

'. IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI

'.1 IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masa%ul eDer'itM asu&ra &ielii !i a fun'tiilor a'esteia atEt influente dire'te0 &rin a'tiunea sa ,e'ani'M0 'Et !i efe'te o tinute &e 'ale refleDM. In 'ontinuare0 vM &re*entM, efe'tele ,asa%ului asu&ra &ieliiH N (avori*ea*M &ro'esele de eli,inare a sudorii !i a se'retiilor se a'ee0 a%utEnd detoDifierea or/anis,ului. N (avori*ea*M tre'erea sEn/elui din vasele 'utanate !i su 'utanate 1n torentul 'ir'ulator. N :asodilatatia a'tivM refleDM0 1n 'on'ordantM 'u intensitatea sti,ulilorL se tradu'e &rin Gi&ere,ie lo'alM Iro!eatMJ0 'are deter,inM 're!terea elasti'itMtii &ielii0 &revenind astfel tendinta fi*iolo/i'M de Gi&er,inerali*are a fi relor elasti'e 'are se 1n'ar'M &ro/resiv 'u 'al'iu. Prin 're!terea 'alitMtii stru'turilor 'ola/ene !i elasti'e ale der,ului0 ,asa%ul a%utM resor tia &artialM sau totalM a 'i'atri'elor sau induratiilor 'utanate fi roaseL

27

sti,ularea &enetra ilitMtii 'utanate a unor ,edi'a,enteL ,ai una nutritie a &ielii. N Influentea*M refleD ter,ore/larea. N (avori*ea*M 1ntr"o oare'are ,MsurM fun'tia res&iratorie a &ielii. N (avori*ea*M diferentieri eDfolierea 'elulelor 'ornoase0 sti,ulea*M noi a*ale0 s'urtEnd ti,&ul ne'esar re1nnoirii e&ider,ei !i

a,eliorEnd astfel &ro&rietMtile fi*i'e ale &ielii. N (avori*ea*M li&oli*a0 ,asa%ul du'End la s'Mderea stratului adi&os.

'.2

IN"LUENELE

MASAJULUI

ASUPRA

ESUTULUI

CONJUNCTI! Prin su 'utanatH N 1ntretine su&letea !i ,Mre!te re*istenta fi relor 'on%un'tive !i elasti'eL N a%utM la desfa'erea aderentelor0 de*a/re/M 'elulitele0 nodulii fi ro!i sau s'lero!iL N influentea*M favora il &ro'esul de vinde'are !i de for,are a 'i'atri'elorL N a'tivea*M resor tia infiltratelor &atolo/i'e Iase&ti'eJL Prin ,e'anis, refleDH N a'tivea*M 'ir'ulatia sEn/eluiL N influentea*M ,eta olis,ul0 fun'tiile neurove/etative et'. a'tiunea dire'tM0 ,e'ani'M0 ,asa%ul tesutului 'elular

28

'.

IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI

LOCOMOTOR Masa%ul influentea*M favora il ,u!'Gii0 tendoanele0 fas'iile0 a&onevro*ele0 te'ile sinoviale0 'a&sulele arti'ulare0 tesuturile ,oi &eriarti'ulare !i 'Giar &eriostul. Masajul mu!c#ilor influentea*M atEt dire't0 &rin a'tiunea ,e'ani'M a ,ani&ulMrilor0 'Et !i refleD0 stru'turile a&aratului lo'o,otor. N Prin &resiune !i relaDare se influentea*M tonusul !i elasti'itatea0 eD'ita ilitatea !i 'ontra'tilitatea fi relor ,us'ulare. A'este &ro&rietMti sunt sti,ulate &rin ,anevre ra&ide0 intense0 eDe'utate 1ntr"un rit, viu0 eD'itant. Manevrele de ,asa% eDe'utate lent0 u!or0 lini!titor0 indu' 1n ,u!'Gi o stare de relaDare. N Prin ,anevre de stoar'ere se a'tivea*M 'ir'ulatia 1n 'a&ilarele !i venele ,u!'GiuluiL se des'Gid 'a&ilarele de re*ervM0 're!te de itul 'ir'ulator lo'al. A'easta se datorea*M a'tiunii ,e'ani'e !i refleDe a ,asa%ului. N .u&M efort0 ,asa%ul a''elerea*M 1nde&Mrtarea o oselii ,us'ulare !i refa'erea resurselor ener/eti'e ale ,u!'Gilor. N Masa%ul influentea*M favora il ,u!'Gii atrofi'i0 trau,ati*ati0 &areti'i0 'ontra'turati. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt sti,ulante0 relaDante !i de'on/estive. N Efe'tele sti,ulante se indu' &rin ,anevre s'urte0 'entri&ete0 'u intensitate &ro/resiv 'res'EndM0 a&li'ate ,u!'Gilor Gi&otrofi'i0 atrofi'i sau neantrenati. Se 1n'ear'M P,odelareaQ ,u!'Giului 1n for,a sa0 deta!End fie'are ,u!'Gi sau /ru& de ,u!'Gi de &lanurile &rofunde &rin insinuarea 29

de/etelor 1n interstitiul ,us'ular !i &resarea si,ultanM a ,aselor ,us'ulare 'u fetele &al,are ale ,Einilor. In felul a'esta0 se ru& aderentele 'are deter,inM retra'tura ,u!'Giului !i se 1nlMturM sta*a venoasM !i li,fati'M deter,inate de ina'tivitate. N Efe'tele relaDante se indu' &rin ,anevre lun/i0 lEnde0 ne1nsotite de &resiuni0 du'End la s'Mderea eD'ita ilitMtii !i a 'ontra'tilitMtii ,us'ulare. N Efe'tele de'on/estive se indu' &rin ,anevre lEndeL ,Einile alune'M ra&id0 'entri&et0 du&M 'are se &rind strEns ,asele ,us'ulare 'Mrora li se i,&ri,M o ,i!'are de %os 1n sus. A'este efe'te sunt evidente atun'i 'End se a&li'M &e ,u!'Gii soli'itati de efort0 o oseala ,us'ularM intensM &utEnd fi 1nlMturatM 1n 7 ,inute de ,asa%. Masajul ane elor mu!c#ilor Are 'a s'o& 1ntretinerea su&letei a'estor for,atiuni0 &rin a'tivarea 'ir'ulatiei !i &rin influenta eDer'itatM asu&ra ter,inatiilor nervoase din a'este stru'turi. Masajul articular N 4esuturile ,oi &eriarti'ulare0 sinoviala !i 'artila%ul arti'ular sunt influentate &rin sti,ularea 'ir'ulatiei san/uine !i a ter,inatiilor nervoase din tesuturile &eriarti'ulare. N A%utM la resor tia revMrsMrilor de li'Gide seroase sau sEn/e din 'avitatea arti'ularM sau din ursele seroase &eriarti'ulare0 a%utEnd la &Mstrarea sau re'u&erarea ,o ilitMtii nor,ale. N In trata,entul tul urMrilor de ,o ilitate0 ,asa%ul arti'ular este ne'esar &entru &re/Mtirea arti'ulatiei 1naintea eDer'itiilor de ,o ili*are ,etodi'M. N Prin ,asa% se 'o, at aderentele0 retra'turile0 de&o*itele &atolo/i'e &eriarti'ulare0 'i'atri'ele !i toate se'Gelele artritelor !i &eriartritelor0 30

infla,atiilor !i trau,atis,elor li/a,entelor0 'a&sulei0 'artila%ului arti'ular0 entorselor 0 luDatiilor !i fra'turilor. N Masa%ul Gi&ere,iante. '.& IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAIEI S&eriostalQ &rovoa'M refleD0 rea'tii 'al,ante !i

SNGELUI I A LIM"EI Masa%ul 'ontri uie la a'tivarea 'ir'ulatiei 1n 1ntre/ul 'or& &rin efe'tele &e 'are le &rodu'e. N A%utM la /olirea venelor !i a 'a&ilarelor0 a li,fati'elor !i a s&atiilor inter'elulare. N .i,inuM sta*a !i tensiunea din tesuturi. N U!urea*M 'ir'ulatia sEn/elui 1n artere0 s'M*End efortul 'ordului. N Masa%ul influentea*M 'ir'ulatia arterialM !i arteriolarMH fluDul san/uin 're!te 'a ur,are a 're!terii de itului sistoli'0 se'undarM a'tivMrii 'ir'ulatiei de 1ntoar'ere. N Masa%ul &rofund !i 'el lent0 'entri&et are 'a efe't s'Mderea tensiunii arteriale0 &e 'End 'el vi/uros are efe'te Gi&ertensive. N Manevrele de ,asa% efe'tuate 'entri&et0 1n sensul 'ir'ulatiei de 1ntoar'ere0 u!urea*M travaliul ini,ii stEn/i0 dar su&ra1n'ar'M u!or ini,a drea&tM !i 'ir'ulatia &ul,onarM. .e'i0 se re'o,andM &re'autie 1n 'a*ul &a'ientilor 'u insufi'ientM 'ardia'M drea&tM !i /lo alM. Influenta ,asa%ului asu&ra 'ir'ulatiei este datoratM 1n &ri,ul rEnd a'tiunii ,e'ani'e0 sEn/ele din vase !i li,fa fiind 1,&ins s&re ini,M. Efe'tele de duratM ale ,asa%ului se datores' 1nsM unor ,e'anis,e refleDe !i u,orale. A'este rea'tii0 &e lEn/M efe'tele Gi&ere,i'e lo'ale0 &ot 'ontri ui0 &rin efe'te 31

derivative0 la re&artitia !i la re/larea 'ir'ulatiei sEn/elui 1n or/anis,. Masa%ul &oate interveni 1n ,e'anis,ele de e'Gili rare dintre 'ir'ulatia &eriferi'M !i 'ea &rofundM a 'or&ului. Masa%ul /eneral du'e la 're!terea nu,Mrului Ge,atiilor !i al leu'o'itelor0 la 're!terea 'antitMtii de Ge,o/lo inM0 &rin sti,ularea or/anelor Ge,ato&oeti'e !i &rin ,o ili*area re*ervelor de sEn/e din or/anis,. '.' IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NER!OS Ori'are din &ro'edeele ,asa%ului deter,inM 1n or/anis, rea'tii fi*iolo/i'e 'ores&un*Mtoare0 &e de o &arte0 naturii !i fun'tiei tesutului ,asat0 iar &e de altM &arte0 for,ei0 intensitMtii !i duratei &ro'edeului a&li'at. A'este rea'tii ale or/anis,ului la ,anevrele ,asa%ului se &rodu' &rin inter,ediul siste,ului nervos. A'tiunea ,e'ani'M eD'itM ter,inatiile nervoase ale eDtero" !i &ro&rio'e&torilorL i,&ulsurile a%un/ la 'entrii nervo!i !i a&oi0 &e 'ale refleDM se deter,inM rea'tii ale diverselor or/ane. A'tiunea refleDM a ,asa%ului 'onstituie influentelor a'estuia asu&ra or/anis,ului. Masa%ul a'tionea*M 1n ,od diferit asu&ra ter,inatiilor nervoase &eriferi'e. N EDe'utat ener/i' !i 1ntr"un rit, viu0 ,asa%ul &rodu'e efe'te sti,ulatoare asu&ra siste,ului nervos. Manevrele sti,ulatoare sunt folosite &entru a'tivarea fun'tiilor or/anelor0 a'estea ,Mrind sensi ilitatea0 'ondu'ti ilitatea !i rea'tivitatea stru'turilor nervoase. N EDe'utat lent !i u!or0 ,asa%ul &rodu'e efe'te 'al,ante0 lini!titoare0 s'ade sensi ilitatea0 'ondu'ti ilitatea !i rea'tivitatea ele,entelor nervoase. 32 a*a fi*iolo/i'M a

Manevrele 'al,ante sunt indi'ate 1,&otriva 1n'ordMrilor eD'esive0 a durerilor !i a stMrii de nelini!te. Masa%ul deter,inM rea'tii 'o,&leDe !i 1n do,eniul ,otor0 vaso,otor !i trofi'. Masa%ul &rovoa'M !i o serie de efe'te su ie'tive atun'i 'End se eDe'utM ,asa%ul /eneral. Astfel0 ,asa%ul sti,ulator deter,inM o sen*atie de unM dis&o*itie !i de 're!tere a ener/iei0 &e 'End ,asa%ul lini!titor IsedativJ deter,inM o stare de destindere nervoasM0 de relaDare ,us'ularM !i de odiGnM. Efe'tele ,asa%ului asu&ra siste,ului neuro&siGi' suntH efe'te se/,entare0 efe'te /enerale !i &siGolo/i'e. N !fectele segmentare se eD&li'M &rin interrelatiile dintre diferite re/iuni ,eta,eri'e0 reali*ate &rin 'oneDiuni nervoase. .atoritM a'estora se evitM0 la nivel su 'utanat0 're!teri ale tensiuni tesutului 'on%un'tiv0 res&onsa ile de instalarea retra'turilor. Interrelatia ,eta,eri'M &er,ite &er'e&erea ,ai ,ult sau ,ai &utin a durerii0 fa&t 'e sustine teoria P,asa%ului refleDQ. N !fectele generale se datorea*M relatiilor su&rase/,entare !i i,&li'Mrii siste,ului nervos 'entral. Manevrele de ,asa% deter,inM des'Mr'area0 1n ter,inatiile sen*itive0 de i,&ulsuri nervoase 'Mtre 'entrii0 'are de'lan!ea*M rea'tii diferite0 1n fun'tie de teGni'a utili*atM. Manevrele eDe'utate 'ontinuu0 'u rit, lent !i intensitate s'M*utM indu' efe'te sedative0 anal/e*i'e. Manevrele s'urte0 ener/i'e0 efe'tuate 'u rit, viu !i intensitate 'res'utM indu' efe'te sti,ulante. EDistM &Mreri 'onfor, 'Mrora !i &rin sti,ularea durerii se &ot o tine rea'tii &aradoDale anal/e*i'e. Masa%ul are a'tiune antial/i'M diferitM0 33

'Giar dureroasM &e ,o,ent0 &rin ,anevra 1nsM!i I&rin'i&iul ,asa%ului transversal &rofund a lui $#riaDJ. N !fectele psi#ologice sunt induse tot &rin sti,ularea ter,inatiilor sen*itive 'utanate. Masa%ul0 &rin a&ro&ierea &siGolo/i'M dintre &a'ient !i ,aseur0 deter,inM o stare de relaDare &er'e&utM 'a o stare Sde ineQ. Masa%ul &oate restru'tura i,a/inea stati'M !i 'ine,ati'M a re/iunii olnave 'are !i"a &ierdut &artial sau total fun'tiile ,otoare !i sen*itive0 inte/rEnd se/,entul afe'tat 1n s'Ge,a 'or&oralM /eneralM.

'.# IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA ESUTURILOR I A ORGANELOR PRO"UNDE 4esuturile !i or/anele &rofunde ale 'or&ului nu &ot fi influentate de a'tiunea ,e'ani'M a &ro'edeelor o i!nuite de ,asa%. Pentru a le &utea influenta tre uie folosite teGni'i s&e'iale0 'u a'tiune de &rofun*i,e sau la distantM0 sau sM se utili*e*e a'tiunea siner/i'M a ,anevrelor de ,asa%. Efe'tele siner/i'e se &ot o tine &rin ,asa%ul tesuturilor 'are a'o&erM 'avitMtile 'or&uluiH 'ranianM0 tora'i'M !i a do,inalM. Masajul capului0 &rin &ro'edee s&e'iale0 are un efe't de'on/estionant !i lini!titor asu&ra 'entrilor !i a 'Milor nervoase . Prin masajul spatelui !i al pieptului se o tin efe'te refleDe utile asu&ra or/anelor din tora'e. Res&iratia este a'tivatM &rin refleDe 'u &un't de &le'are 1n &eretele tora'i'0 'are sti,ulea*M0 la distantM0 'entrii auto,atis,ului res&irator. Prin &ro'edee s&e'iale se &oate a''elera sau lini!ti fun'tia 'ardia'M. 34

Se &ot sta ili siner/ii fun'tionale 1ntre 'ir'ulatie !i res&iratie0 1ntre s'Gi, urile /a*oase din &lM,Eni !i tesuturi. Prin masajul abdominal sunt sti,ulate0 ,ai ales0 fun'tiile a&aratului di/estiv. Se 1, unMtMtes' a sor tia !i di/estia &rin a'tivarea 'ir'ulatiei intraa do,inale !i &rin 're!terea se'retiilor di/estive. $re!te &eristaltis,ul tu ului di/estiv !i al 'Milor iliare. $re!te a&etitul. Se nor,ali*ea*M eva'uMrile. Masa%ul influente*M fun'tiile de nutritie0 de eD'retie0 de eli,inare a &rodu!ilor de 'ata olis, I'res' diure*a0 eva'uMrile intestinale !i sudorale 'utanateJ. A'tivitatea /landelor endo'rine este influentatM indire't0 &rin a'tivarea 'ir'ulatiei san/uine la nivelul a'estora. $ndica)iile de aplicare a masajului0 1n s'o& &rofila'ti' sau tera&euti' se vor fa'e nu,ai du&M eDa,enul 'lini' /eneral !i nu,ai du&M sta ilirea dia/nosti'ului. In 'a*ul eDa,enului 'lini' /eneral se va a'orda atentie ur,Mtoarelor stru'turiH N Piele0 tesut 'elular su 'utanat0 ,u!'Gi. Prin ins&e'tie se va o serva &re*enta unor nevi0 &a&ule0 afe'tiuni vas'ulare0 ,i'o*e0 ul'ere vari'oase0 e'*e,e0 ver/eturi0 infe'tii et'. Masa%ul se va indi'a nu,ai 1n ul'ere vari'oase0 es'are0 'i'atri'i0 ver/eturi0 'elelalte situatii 'onstituind 'ontraindi'atii ale ,asa%ului. Prin &al&are se &ot evidentia Gi&otrofii0 Ge&ertrofii0 'ontra'turi0 retra'turi ,us'ulare sau induratii !i infiltrate.

35

N 4endoane. -a &al&are se &ot evidentia dureri ale insertiilor Idureri tendino&eriostaleJ 'au*ate de tensionarea tendoanelor &rin 'ontra'tii i*o,etri'e0 ru&turi ale tendoanelor I,asa%ul este 'ontraindi'atJ. N Arti'ulatii. Se a'ordM atentie atEt ele,entelor arti'ulare0 'Et !i &Mrtilor ,oi &eriarti'ulareL N Siste, 'ir'ulator. Se a'ordM atentie vaselor0 'GestionEnd &a'ientul 1n le/MturM 'u eDistenta ede,elor sau a unei stMri de /reutate0 tensiune0 o osealM la nivelul ,e, relor inferioare. N Siste, nervos. Se 'autM eventualele tul urMri de sensi ilitate !i tul urMri trofi'e 'are &ot fi 'au*ate de afe'tiuni neurolo/i'e. In fun'tie de &arti'ularitMtile su ie'tului se vor sta ili &ro'edeele de ,asa% 'are vor fi efe'tuate !i ,odul de a&li'are al a'estora. Se va fiDa durata !edintei de ,asa%0 rit,i'itatea a'esteia !i lo'ul &e 'are 1l va o'u&a 1n &ro/ra,ul de re'u&erare.

#. PROCEDEELE DE MASAJ

.u&M i,&ortanta efe'telor0 &ro'edeele de ,asa% ,anual 'lasi'0 au fost 1,&Mrtite 1n douM /ru&e. N P()*+,++ -(./*.-01+ ,+ 20304 Ifunda,entaleJH alune'Mrile Inete*irea0 efleura%ulJL fri'tiunileL frM,Entatul !i stoar'erea I&etrisa%ulJL lovirile u!oare !i rit,i'e I aterea0 ta&ota,entulJL 36

vi ratiile. N P()*+,++ 3+*5/,0(+ ,+ 20304 Ia%utMtoareJH 'ernutul !i rulatulL &resiunileL tra'tiunile !i tensiunileL s'uturMrileL 'iu&irile si &ensMrileL alte &ro'edee. #.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele &rin'i&ale nu &ot li&si din a&li'atiile &ra'ti'e ,ai i,&ortante ale ,asa%ului. A'estea reali*ea*M &relu'rarea siste,ati'M !i ,etodi'M a &Mrtilor ,oi ale 'or&ului !i se a&li'M 1n ur,Mtoarea su''esiuneH N nete*ire Iefleura%JL N fri'tiuneL N frM,Entat I&etrisa%JL N atere Ita&ota,entJL N vi ratii. #.1.1. N+6+7.(+0 se adresea*M 1n s&e'ial te/u,entelor !i 'onstM 1n alunec+ri rit,i'e !i u!oare0 a&li'ate 'u diferite &Mrti ale ,Einilor 1n sensul 'ir'ulatiei de 1ntoar'ere. .e a'eea0 &e ,e, re0 alune'Mrile se efe'tuea*M de la eDtre,itatea distalM s&re 'ea &roDi,alM0 &e trun'Gi ur,ea*M sensul 'ir'ulatiei de 1ntoar'ere s&re ini,M0 iar &e /Et !i 'eafM sensul ,anevrelor este dins&re 'a& s&re u,eri !i o,o&lati.

37

Mi!'Mrile sea,MnM 'u ,En/Eierea0 nu,ai 'M se eDe'utM 'u o anu,itM &resiune !i 'u rit, varia il0 1n fun'tie de efe'tele 'are tre uie induse. .in &un't de vedere al modului de aplicare al ,Einilor0 ,anevrele suntH si,ultane0 atun'i 'End se efe'tuea*M 'u a, ele ,Eini 1n a'ela!i ti,& !i 1n a'ela!i sens L alternative0 atun'i 'End se efe'tuea*M 'u ,EnM du&M ,EnM0 1n a'ela!i sens. .in &un't de vedere al direc)iei suntH lon/itudinale Ilun/iJL o li'e I,ediiJL transversale Is'urteJL 1n 'er'L 1n *i/"*a/. .in &un't de vedere metodic nete*irea este initialM !i finalM. Su''esiunea ,anevrelor 1n fun'tie de dire'tia !i ,odul de lu'ru al ,Einilor este ur,MtoareaH N &entru nete*irea initialMH si,ultane lun/i0 ,edii !i s'urteL alternative lun/i0 ,edii !i s'urte. N &entru nete*irea finalMH alternative s'urte0 ,edii !i lun/iL si,ultane s'urte0 ,edii !i lun/i. %itmul de eDe'utie s'ade tre&tat s&re sfEr!itul !edintei. Nete*irea se eDe'utM 'u fata &al,arM sau dorsalM a ,Einilor0 'u de/etele a&ro&iate sau de&Mrtate0 1ntinse sau u!or 1ndoite. Pe su&rafete ,i'i0 nete*irea se &oate eDe'uta 'u o ,EnM0 iar &e su&rafetele ,ari 'u a, ele 38

,Eini. Pe ,e, re0 ,Einile se a!a*M la a'ela!i nivel sau una ,ai sus de'Et 'ealaltM. Pe su&rafetele ,i'i !i rotun%ite0 nete*irea se eDe'utM 'u vErful a douM sau trei de/ete0 'u&rin*End re/iunea 1ntre &oli'e !i 'elelalte de/ete. Pe su&rafetele ,ai 1ntinse !i &lane0 nete*irea se &oate eDe'uta 'u &al,a 1ntrea/M0 'u laturile sau 'u rMdM'ina ,Einii. Presiunea nete"irii este 1n fun'tie de stru'tura &e 'are dori, sM o influentM,H 1n'Gi!i. Alune'Mrile eDe'utate 'u fata dorsalM a ,Einilor !i 'u de/etele strEnse 1n &u,ni au efe'te ,ai &rofunde de'Et 'ele eDe'utate 'u fata &al,arM a ,Einii. nervii !i vasele din &iele sunt influentate de a&Msarea redusML 'ir'ulatia sEn/elui 1n vasele su&erfi'iale este a'tivatM de &resiunile ,ediiL 'ir'ulatia din tesuturile &rofunde este influentatM de ,anevrele vi/uroaseL 'ir'ulatia li,fati'M este a'tivatM de alune'Mrile lente0 dar destul de a&Msate !i efe'tuate sa'adat. $a ntindere0 alune'Mrile se a&li'M de &referintM se/,entar0 &e &ortiuni anato,i'e ine deli,itate. Se distin/ ur,Mtoarele forme speciale de netezireH N nete*ire sa'adatM0 a&li'a ilM se/,entelor 'ir'ulare Iante rat0 rat0 /a, M0 'oa&sMJL 39 alune'Mrile u!oare !i su&erfi'iale a'tionea*M asu&ra &ieliiL tesutul su 'utanat este influentat de alune'Mrile ,ai a&MsateL &entru tesuturile &rofunde se foloses' ,anevre ,ai &uterni'e

eDe'utate 'u rMdM'ina ,Einilor0 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einii sau 'u &u,nii

N nete*ire S1n &erieQ0 folositM 1n re/iunile 'u &Mr 1n eD'esL N nete*ire liniarM0 lon/itudinalM eDe'utatM 'u vErful de/etelor0 utili*atM la nivelul tendoanelor !i al s&atiilor interosoaseL N nete*ire 1n S'le!teQ0 a&li'a ilM la nivelul tendonului lui A'Gile. Nete*irile s'urte !i aso'iate 'u &resiuni sunt indi'ate 1n trata,entul induratiilor !i al nodo*itMtilor fi ros'leroase0 &re'u, !i 1n de*a/re/area !i 1,&rM!tierea infiltratelor din tesuturile &rofunde. !fectele nete"irii suntH N &rin'i&alul efe't al nete*irii este a'tivarea0 &e 'ale refleDM0 a 'ir'ulatieiL N vasodilatatie lo'alM de duratM0 'onse'intM a a'tiunii ,e'ani'e !i refleDelor 'u &un't de &le'are 'utanatL N alune'Mrile lun/i !i u!oare redu' sensi ilitatea0 s'ad durerea !i 'ontra'tura ,us'ularM &e re/iunea ,asatM0 ,otiv &entru 'are nete*irea este folositM 'a ,anevrM &re/Mtitoare 1n ,asa%0 1naintea altor &ro'edee ,ai &uterni'eL N alune'Mrile lun/i !i u!oare sunt 'al,ante0 relaDanteL N ,anevrele ,ai vi/uroase a'tivea*M 'ir'ulatia sEn/elui 1n tesuturile &rofunde0 du'End la o ,ai unM oDi/enare a ,u!'Gilor !i la 1nde&Mrtarea ,ai ra&idM a &rodu!ilor de 'ata olis, I'o, ate o oseala !i a%utM refa'erea fun'tionalM du&M efortJL N ,anevrele s'urte !i vii0 1n rit, ra&id !i ener/i'0 sunt sti,ulante. #.1.2 "(.*).5/+0 se adresea*M 1n s&e'ial tesutului 'elular su 'utanatL 'onstM 1n &resiuni !i de&lasMri ale tesuturilor ,oi su 'utanate &e tesuturile dure sau &e un &lan dur Iosos sau 'artila/inosJ0 1n li,ita elasti'itMtii &ro&rii. 40

.in &un't de vedere teGni'0 fri'tiunea se eDe'utM 'u vErful de/etelor 1n sens liniar Ilon/itudinal sau transversalJ !i 'ir'ular I'on'entri' sau eD'entri'J0 'u ,ar/inea 'u italM0 rMdM'ina ,Einii Ie,inentele Gi&otenarM !i tenarMJ0 &al,a sau &u,nul. Forme specialeH N transversalM0 P1n fierMstrMuQ eDe'utatM 'u ,ar/inea 'u italM a ,Einii0 se a&li'M la nivelul tendonului lui A'GileL N 1n *i/"*a/0 eDe'utatM 'u vErful a 3"5 de/ete IindeD0 ,edius !i inelarJ0 se a&li'M la nivelul 'oloanei verte rale. :Erful de/etelor se a&li'M &e te/u,ent0 'u o anu,itM &resiune !i su anu,ite un/Giuri. Se eDe'utM ,i!'Mri 'ir'ulare 1ntr"un sens !i a&oi 1n sens o&us0 de&lasEnd ,Einile 1n li,ita ,o ilitMtii !i a su&letei nor,ale a tesuturilor ,asate. .u&M un nu,Mr oare'are de ,i!'Mri eDe'utate &e o ,i'M &ortiune a &ielii0 ,Ena se de&lasea*M 1n'et 1n ve'inMtatea lo'ului ,asat0 &EnM 'End este 'u&rinsM toatM re/iunea. Presiunea !i amplitudinea ,i!'Mrilor de fri'tiune va fi la 1n'e&ut ,ai redusM !i de duratM ,ai s'urtM0 ,Mrindu"se &ro/resiv0 du&M ne'esitMti. .u&M intensitatea &resiunilor !i a ,Mri,ii un/Giului0 fri'tiunea &oate a'tiona su&erfi'ial sau &rofund. Astfel0 'u 'Et intensitatea &resiunilor 're!te0 iar un/Giul fatM de &lanul re/iunii res&e'tive s'ade0 'u atEt a'tionea*M ,ai &rofund. !fectele fric)iuniiH N &rin a'tiunea ,e'ani'M ,o ili*ea*M tesuturile ,oi0 le ,Mre!te su&letea !i elasti'itatea0 asu&li*ea*M te/u,entulL

41

N tot &rin a'tiune ,e'ani'M se a'tivea*M 'ir'ulatia lo'alM I1nro!irea &ieliiJ0 sti,ulEnd nutritia tesuturilorL N &e 'ale refleDM are efe'te de duratM0 'ir'ulatorii !i trofi'eL N fri'tiunea &relun/itM0 eDe'utatM 1ntr"un 1n'ordarea nervoasML N rit,ul viu !i ,i!'Mrile s'urte0 dar vi/uroase0 sti,ulea*M siste,ul nervos &eriferi'L N fri'tiunile &revin ru&turile ,us'ulare !i s,ul/erile de fi re0 'are &ot a&Mrea la nivelul %on'tiunii ,iotendinoase. #.1. "(+28/60651 I&etrisa%ulJ re&re*intM &rinderea ,u!'Gilor !i a rit, lent0 s'ade sensi ilitatea lo'alM0 s'ade 'ontra'tura ,us'ularM0 redu'e

altor tesuturi &rofunde0 ridi'area lor0 atEt 'Et &er,ite elasti'itatea &ro&rie !i stoar'erea &rin 'o,&ri,are I1ntre de/ete sau 1ntre de/ete !i &al,MJ sau &rin &resiune &e &lanul &rofund. .in &un't de vedere te#nic se reali*ea*MH N frM,Entat S1n 'utMQ &e lo' sau de&lasa ilM P1n valQ0 'are re&re*intM for,a traditionalM a&li'a ilM tuturor se/,entelor 'or&uluiL N frM,Entat 'ir'ular !i !er&uit0 'are re&re*intM for,a s&e'ialM a&li'a ilM se/,entelor 'ir'ulare sau tron'oni'eL N frM,Entat 1ntre ,ar/inile 'u itale ale ,Einii0 'are re&re*intM for,a s&e'ialM a&li'a ilM la nivelul &eretelui a do,inal et'L N frM,Entat 'u &u,nii0 se a&li'M re/iunilor volu,inoase ale 'or&ului Ifese0 eventual 'oa&seJ. Pe re/iunile 1ntinse !i &late0 frM,Entatul 'onstM 1n ridi'area !i a&u'area 1ntre de/ete !i rMdM'ina ,Einii a unei 'ute de tesuturi0 'are este 42

stoarsM &rin du'erea rMdM'inii ,Einii s&re de/ete !i &rin 'o,&ri,area a'esteia &e &lanul dur0 &rofund. Mi!'area se re&etM de ,ai ,ulte ori &e a'ela!i lo'0 a&oi ,Einile se de&lasea*M din a&roa&e 1n a&roa&e0 1n aDul lun/ al /ru&elor de ,u!'Gi. Pe ,e, re0 frM,Entatul se eDe'utM 'u ,Einile a&li'ate 1n 'er'0 &er&endi'ular &e se/,ent. Mu!'Gii sunt &rin!i 1ntre de/ete !i &al,e !i strEn!i 'u &utereL &resiunea se slM e!te a&oi0 iar ,u!'Gii se relaDea*M. Manevrele se eDe'utM de la rMdM'ina ,e, relor s&re eDtre,itMti0 &resiunile fiind 1nsM orientate s&re sensul 'ir'ulatiei venoase a sEn/elui IdistalT&roDi,alJ. Pe ,asele ,ari de ,u!'Gi0 frM,Entatul se eDe'utM for,End o 'utM lun/M de ,u!'Gi0 'are este &rinsM 1ntre de/ete !i &odul &al,ei !i strEnsM 'a 1ntr"un 'le!teL 'uta este ridi'atM !i a&oi &resatM &e &lanul &rofund0 fMrM a o s'M&a din ,Eini !i fMrM a des&rinde &al,a de &e &iele. -a nivelul a do,enului se frM,EntM tesuturile /rase su 'utanate0 S1n 'utMQ sau S1n valQL se eDe'utM o ,i!'are de ridi'are !i &resare 1ntre ele a tesuturilor0 ori de du'ere 1nainte !i 1na&oi a 'utei &rinse 1ntre de/ete. (rM,Entatul este &ro'edeul 'el ,ai un &entru ,asa%ul tesuturilor &rofunde !i 1n s&e'ial al ,u!'Gilor. !fectele fr+mntatului A'estea se &rodu' ,ai ales &e 'ale refleDM0 'o,&arativ 'u 'ele ,e'ani'eH N ridi'area !i strEn/erea tesuturilor 'Mrnoase de*voltM elasti'itatea0 eD'ita ilitatea !i 'ontra'tilitatea ,u!'GilorL

43

N &rin stoar'ere se 'o,&ri,M vasele &rofunde0 se a'tivea*M 'ir'ulatia0 avEnd un efe't trofi' asu&ra or/anis,uluiL N &rin frM,Entare sunt 1nde&Mrtati &rodu!ii de 'ata olis, din ,u!'GiL N &revine atrofia ,us'ularML N Efe'tele frM,Entatului se datores' sti,ulMrii 'ir'ulatiei !i trofi'itMtii nervilor0 ,ai ales ale 'elor ,otori. .in a'est ,otiv0 se indi'M 1n stMrile de atonie !i atrofie ,us'ularM se'undarM i,o ili*Mrilor &relun/ite ale diferitelor se/,ente ale a&aratului lo'o,otor. N ,anevrele lente0 a&li'ate &e *one aderente !i infiltrate au efe't de'ontra'turantL N ,anevrele eDe'utate ra&id indu' efe'te sti,ulante. #.1.& T0-)602+/651 9:06+(+0; 'onstM 1n a&li'area unor lovituri rit,i'e !i u!oare eDe'utate 'u diferite &Mrti ale ,Einii !i ale ante ratului. .in &un't de vedere te#nic0 &ro'edeele de ta&ota,ent se /ru&ea*M 1nH N ,anevre de to'atH 'u ,ar/inea 'u italM I'u ito"&al,ar sau 'u ito"dorsalJ0 'u 2R5 inferioarM a ante ratului0 'u vErful de/etelor Itan/ential0 S1n ,Mnun'Gi de nuieleQJL N ,anevre de MtMtoritH 'u &al,a 1n 'u&M sau ventu*M !i 'u &u,nul 'u ital sau &al,arL N ,anevre de &les'Mit sau li&MitH 'u fata &al,arM a ,Einii sau a de/etelorL N ,anevre de &er'utatH 'u vErful de/etelor.

44

S4o'atulQ se eDe'utM 'u de/etele a, elor ,Eini0 tinute fatM 1n fatM. .e/etele 1ntinse0 de&Mrtate 1ntre ele !i u!or fle'tate 'ad &er&endi'ular &e &iele0 de la o distantM ,i'M0 1ntr"un rit, foarte viu0 lovind 'u &artea lateralM !i dorsalM sau 'u 'ea lateralM !i &al,arM. S4o'atulQ se &oate fa'e !i 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einilor. $ntensitatea ,anevrelor re*ultM ,ai ,ult din /reutatea de/etelor !i a ,Einilor0 de'Et din 'ontra'tiile ,us'ulare. MEinile 'ad ,oi0 ,i!'Endu"se din arti'ulatiile &u,nilor. Pentru a a,&lifi'a a'este ,anevre se adau/M 1n'linarea lateralM a ,Einilor !i o ,i!'are de rMsu'ire a ante ratelor 1n &ronatie !i su&inatie. Bratele tre uie sM fie a&ro&iate de trun'Gi0 iar ante ratele a&ro&iate de re/iunea ,asatM0 &entru 'a loviturile sM nu 'adM &rea de sus !i sM nu fie intense. Pe re/iunile sensi ile0 intensitatea loviturilor tre uie sM fie ,ai ,i'M0 &e ,ase ,ari de ,u!'Gi0 ,edie sau ,are. %itmul &oate fi foarte viu sau rar !i lent I'a&0 re/iune &re'ordialMJ. SPer'utatulQ este o for,M de atere 'u vErfurile de/etelor u!or 1ndoite. Manevra se eDe'utM 'u a,EndouM ,Einile ,i!'ate din arti'ulatiile &u,nilor0 'u &al,ele orientate s&re re/iunea ,asatM. MEinile se ,i!'M alternativ sau si,ultan0 1ntr"un ritm foarte viu. $ntensitatea loviturii tre uie sM fie uni'M0 re*ultat al /reutMtii ,Einilor. Manevra se &oate eDe'uta 'u vErful unui sin/ur de/et. SPles'MitulQ este o ,anevrM de lovire 'u fata &al,arM a de/etelor !i a ,Einii. Se eDe'utM 'u ,Einile ,oi !i u!oare0 &rin ,i!'Mri su&le !i re&e*i. Mi!'Mrile se eDe'utM a'tiv0 'u o ,EnM sau 'u a,EndouM ,Einile0 nu,ai atEt 'Et este ne'esar sM se ridi'e ante ratele la o 1nMlti,e &otrivitM0 a&oi a'estea 'ad &asiv0 alternativ sau si,ultan &e re/iunea res&e'tivM. Intensitatea 45

loviturii de&inde nu,ai de /reutatea &ro&rie a a'estor se/,ente. -oviturile a'tive sunt ,ai &uterni'e0 dar &ot deveni dureroase. .a'M ,anevrele sunt tan/entiale0 efe'tul lor eD'itant este di,inuat. Se indi'M 1n ,asa%ul eD'itant al unor re/iuni 1ntinse0 'Mrnoase !i &utin sensi ile. SBMtMtoritulQ se deose e!te de S&les'Mit P &rin felul de a lovi 'u &al,ele !i de/etele tinute ine 1ntinse !i foarte a&ro&iate de su&rafata ,asatM. Rit,ul ,i!'Mrilor este foarte viu0 iar loviturile sunt s'urte. Manevra se &oate eDe'uta 1n douM ,oduriH 'u de/etele !i &al,ele strEnse P1n 'Mu!Q" MtMtoritul este ,ai &utin as&ruL 'u &u,nulH este o ,anevrM ,ai &uterni'M0 indi'atM ,ai ales 1n ,asa%ul re/iunilor ,us'uloase !i &utin sensi ile0 la &ersoanele sMnMtoase !i vi/uroase. Se eDe'utM 'u &u,nul in'o,&let 1n'GisL intensitatea ,anevrei 're!te da'M se eDe'utM 'u &u,nul 1n'Gis sau 'u ,ar/inea ulnarM a &u,nului. N !fectele baterii varia*M 1n fun'tie de intensitatea !i rit,ul loviturilor0 de su&letea ,i!'Mrilor !i de sensi ilitatea &ielii !i a tesuturilor ,asate. N A'tiunea s&e'ifi'M este eD'itantM !i se validea*M &rin inter,ediul nervilor &eriferi'i. N 4o'atul0 &les'Mitul !i MtMtoritul eDe'utate 1ntr"un rit, ra&id0 'u intensitate ,ai ,are !i un ti,& ,ai 1ndelun/at0 a'tionea*M asu&ra nervilor vaso,otori !i &rovoa'M0 &rin vasodilatatie0 un afluD 'res'ut de sEn/e 1n re/iunea ,asatM0 'are se 1nro!e!te !i se 1n'Ml*e!te. N Manevrele aterii redu' 1n ti,& sensi ilitatea nervilor sen*itivi.

46

N ED'itarea nervilor ,otori &rodu'e o 're!tere a tonusului ,us'ular !i 'Giar o 'ontra'tie a fi relor ,us'ulare0 fMrM a se &rodu'e un lu'ru ,e'ani'. N Baterea are efe'te sti,ulatoare asu&ra 'ir'ulatiei !i nutritiei tesuturilor &rofunde0 se'undar de*voltEnd &ro&rietMtile fun'tionale ale ,u!'GilorL se indi'M 1n trata,entul atoniei !iRsau atrofiilor ,us'ulare &osttrau,ati'e. Per'utatul0 la nivel tora'i'0 favori*ea*M eli,inarea se'retiilor ronGi'e. Manevrele de atere sunt 'ontraindi'ate 1n trata,entul afe'tiunilor dureroase0 'ontra'turilor ,us'ulare0 s&as,elor0 o oselii ,us'ulare. #.1.' !.:(0)..1+ 'onstau din i,&ri,area 1n tesuturi a unui nu,Mr 'Et ,ai ,are de ,i!'Mri os'ilatorii &e unitatea de ti,&L ele se eDe'utM &e lo' sau 'u de&lasare lateralM. Mi!'Mrile sunt ase,MnMtoare unui tre,urat 'ontinuu !i re*ultM din 'ontra'tiile alternative ale ,u!'Gilor a/oni!ti !i anta/oni!ti ai de/etelor !i ,Einii &e de o &arte0 !i ai ante ratelor !i ratelor0 &e de altM &arte. .in a'eastM 'au*M0 vi ratiile ,anuale sunt o ositoare !i /reu de eDe'utat0 de a'eea se 'o,&letea*M sau se 1nlo'uies' 'u for,e instru,entale. :i ratiile ,anuale se eDe'utM 'u vErful de/etelor sau 'u fata lor &al,arM0 'u &odul &al,ei sau 'u rMdM'ina ,Einii0 'u &al,a !i 'u de/etele 1ntinse sau 'u &u,nul 1n'Gis. .e re/ulM0 vi ratiile se a&li'M &e &ortiuni restrEnse0 dar se &ot efe'tua !i de"a lun/ul unui nerv0 ,u!'Gi0 1n %urul unei arti'ulatii sau &e un se/,ent. Frecven)a !i amplitudinea de&lasMrii ,Einilor sunt varia ile !i indu' efe'te o&use.

47

Manevrele fine !i &relun/ite sunt lini!titoare0 redu' sensi ilitatea &ielii !i a tesuturilor su&erfi'iale0 &rodu'End o sen*atie de a,ortire0 1n'Ml*ire !i relaDare. :i ratiile eDe'utate 'u rit, ra&id !i a,&litudine 'res'utM au efe'te eD'itante asu&ra siste,ului nervos 'entral0 dar !i efe'te esteti'e0 &rin redu'erea stratului adi&os. -a nivelul tora'elui &rodu' eD&ul*ia se'retiilor ron!i'e0 atun'i 'End sunt eDe'utate 'u a,&litudine s'M*utM. :i ratiile ,anuale se 'o, inM 'u nete*irea0 fri'tiunile !i frM,Entatul. Mi!'Mrile vi ratorii0 'are au o a,&litudine !i o intensitate ,ai ,are de'Et vi ratiile o i!nuite0 se nu,es' trepida)ii. A'este &ro'edee au 1n /eneral a'elea!i efe'te !i indi'atii 'a !i vi ratiileL se a&li'M 1ndeose i &e s&ate !i &e tora'e. 4re&idatia tora'elui se aso'ia*M 'u ,i!'Mrile de res&iratie0 a''entuEndu"se s&re sfEr!itul ins&iratiei0 al eD&iratiei !i al &au*ei res&iratorii. A&li'ate &e tora'e !i &e a do,en0 vi ratiile &rodu' efe'te refleDe &rofunde0 de'on/estionante !i 'al,anteL sunt folosite0 du&M indi'atiile ,edi'ului0 1n trata,entul unor afe'tiuni dureroase !i 'on/estive ale or/anelor interne. #.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Intre &ro'edeele sau ,anevrele &rin'i&ale de ,asa% sau du&M efe'tuarea a'estora0 se inter'alea*M sau se adau/M o serie de alte 'Eteva ,anevre nu,ite a%utMtoare sau se'undare0 'are 'o,&letea*M a'tiunea &ro'edeelor funda,entale. 48

Unele dintre a'este ,anevre se'undare derivM din 'ele &rin'i&ale0 &e 'are deseori le !i 1nsotes'0 altele au 'ara'tere teGni'e &ro&rii !i vin sM 1, o/Mteas'M &ro'edeele de a*M ale ,asa%ului. $ele ,ai i,&ortante ,anevre a%utMtoare suntH N 'ernutul !i rulatulL N &resiunileL N tra'tiunile !i tensiunileL N s'uturMrileL N 'iu&irile !i &ensMrile. #. . tron'oni'e. Rulatul 'onstM 1n &rinderea se/,entului res&e'tiv 1ntre fetele &al,are ale ,Einilor 'u ,entinerea de/etelor 1n eDtensie. MEinile se de&lasea*M rit,i'0 alternativ0 de %os 1n sus0 anterior !i &osterior sau invers0 &rin ridi'Mri !i &resiuni alternative. Au a'tiuni relaDante0 de'on/estive asu&ra ,aselor ,us'ulare !i redau su&letea stru'turilor ,asate. #. . P(+3.5/.1+ 'onstau 1n a&MsMri su&erfi'iale sau &rofunde. Se a&li'M 1n diverse ,oduriH N si,&leL N aso'iate 'u ,i!'Mri res&iratorii 1n rit,ul fre'ventei res&iratorii nor,ale I2;"2B res&iratii &e ,inutJL N aso'iate 'u vi ratii0 sunt nu,ite &resiuni vi rate. Presiunile &uterni'e &rodu' asu&ra &ielii o u!oarM is'Ge,ie initialM 'au*atM de s'Mderea afluDului de sEn/e 'Mtre *ona ,asatM0 ur,atM de Gi&ere,ie lo'alM !i s'Mderea sensi ilitMtii &EnM la aneste*ie0 s'Mderea 49 R510651 !. *+(/5651 se a&li'M se/,entelor 'ir'ulare sau

tonusului ,us'ular lo'al !i se'undar0 relaDare ,us'ularM !i s'Mderea sau dis&aritia o oselii. Pe a'est ti& de S&resiune &rofundMQ se a*ea*M teGni'ile ,asa%ului refleD0 'are foloses' fie *onele de inervatie ,eta,eri'M I'e ur,Mres' der,atoa,eleJ des'rise de Aead !i ,odifi'ate de Aensen !i S'GillaK0 fie &un'tele !i ,eridianele din a'u&un'tura traditionalM 'Gine*M. Efe'tele &o*itive asu&ra tesuturilor &eri,us'ulare !i &eriarti'ulare sunt induse &rin 1ntreru&erea ar'urilor refleDe la nivelul der,atoa,elor sau ,iotoa,elor0 1n sens vis'ero",us'ulo"'utanat. #. . T(0*).5/.1+, 6+/3.5/.1+ !. 3*565(+(.1+ a'tionea*M ,ai ales asu&ra arti'ulatiilor !i tesuturilor &eriarti'ulare. 4ra'tiunile se reali*ea*M 1n aDul lon/itudinal al se/,entelor. 4ensiunile sunt ,i!'Mri &asive0 eDe'utate &e aDele de ,i!'are ale fie'Mrei arti'ulatii. S'uturMrile 'onstau 1n ,i!'Mri os'ilatorii a,&le0 eDe'utate rit,i' la nivelul ,e, relor sau ale se/,entelor a'estora. 4ra'tiunile !i tensiunile reali*ea*M 1ntinderea ele,entelor arti'ulare !i &eriarti'ulare0 &re'u, !i s'Mderea &resiunii intraarti'ulare. 4ensiunile 'res' ,o ilitatea arti'ularM0 ,ai ales du&M fra'turi0 'u 'onditia sM fie eDe'utate 'u lEndete lEnd !i sM atin/M a,&litudinea ,aDi,M de ,i!'areL ,i!'area rus'M !i eDa/eratM &oate &rodu'e 'ontra'turM ,us'ularM !i0 se'undar0 redes'Giderea fo'arului de fra'turM. Efe'tele s'uturMrilor de&ind de rit,ul eDe'utiei. Astfel0 rit,ul ra&id va de'lan!a efe'te sti,ulante lo'ale !i /enerale0 1n ti,& 'e rit,ul lent va avea efe'te relaDante. #. . C.5-.(.1+ !. -+/3+(.1+ se a&li'M &e &ortiunile ,us'uloase ale ,e, relor. .iferenta 'onstM 1n &ri*ele 'u 'are se reali*ea*M. Astfel0 'iu&irile se eDe'utM 'u &ri*M ,i'M I1ntre &oli'e !i indeDJ0 'u &ri*M ,edie I1ntre &odul &al,ei !i de/eteJ sau ,are I1ntre vErfurile de/etelor 'elor douM ,EiniJ. 50

A&li'ate 1n rit, ra&id0 au efe'te eD'itante. In /eneral0 ori'e &ro'edeu de ,asa% &oate indu'e efe'te sti,ulante sau relaDante &rin ,odifi'area rit,ului0 a intensitMtii !i a &resiunii.

#. . MASAJUL SPECIAL Masa%ul s&e'ial utili*ea*M0 1n /eneral0 teGni'i 'lasi'e0 res&e'tiv nete*iri0 fri'tiuni0 vi ratii !i &resiuni. Masa%ul s&e'ial in'lude ,ai ,ulte &ro'edee0 dintre 'are vi le &re*entM, &e 'ele ,ai des utili*ate. N Masa%ul refleDo/en. N Masa%ul instru,ental. N Aidro,asa%ul. N Masa%ul 'u /GeatM. N Masa%ul li,fati'. N Masa%ul 'u %et de aer 'ald. N Masa%ul 'u ule /a*oase 1n a&M et'. M030451 (+<1+=)>+/ se a*ea*M &e influenta refleDM a unor ,anevre 'lasi'e a&li'ate &e *onele de &roie'tie dureroasM te/u,entarM sau &eriostalM. A'eastM 'ate/orie in'lude teGni'ileH teGni'a $#riaDL teGni'a :o/lerL teGni'a Una&&L ,aso&un'tura 'Gine*eas'ML 51

,asa%ul tesutului 'on%un'tivL ,asa%ul &e *one refleDo/ene Aead. N &e#nica C'ria nu,itM !i masaj transversal profund se eDe'utM 1n ur,Mtoarele eta&eH 2. Se de&istea*M punctul li/a,entar sau tendinos 'el ,ai dureros0 &rin &al&are dire'tM sau &rin 're!terea tensiunii ,us'ulare o tinutM &rin 'ontra'tie i*o,etri'M. 3. Se a&li'M &e a'est &un't dureros fie &oli'ele0 fie indeDul !i ,ediusul su&ra&use. 5. Se eDe'utM fri'tiuni 'ir'ulare0 'on'entri'e sau eD'entri'e0 de ,i'M a,&litudine0 antrenEnd &ielea &er&endi'ular &e dire'tia fi relor. .urerea &rodusM tre uie sM fie su&orta ilML &resiunea este foarte u!oarM la 1n'e&ut !i se intensifi'M &e ,MsurM 'e durerea s'adeL durata !edintei nu va de&M!i 3? de ,inute. Masa%ul transversal &rofund reali*ea*M 1nlMturarea aderentelor fi roase se'undare trau,atis,elor a&aratului lo'o,otor. Prin ,o ili*area transversalM a tesuturilor ,oi se refa' *onele de 'liva% !i de alune'are fi*iolo/i'M ale ,u!'Gilor !i ale tendoanelor. Are o a'tiune trofi'M lo'alM0 4eGni'a $#riaD se folose!te 1n trata,entul tendinitelor0 &eritendinitelor0 ,iotendinitelor0 le*iunilor ,us'ulare 'i'atri*ate0 1n se'Gelele du&M entorse. Este contraindicat 1n stadiul a'ut al afe'tiunilor a,intite anterior !i 1n afe'tiunile infla,atorii ale a&aratului lo'o,otor. N &e#nica (ogler )masaj periostal* 'onstM 1n de&istarea &un'telor dureroase !i a&li'area de &resiuni la a'est nivelL &resiunile se eDe'utM fie 'u 52

vErfurile de/etelor foarte ine 1ntinse0 fie 'u arti'ulatiile interfalan/iene &roDi,ale ale indeDului !i ,ediusului fle'tate. Intensitatea !i durata &resiunilor se vor ada&ta tolerantei olnavului. .urerea de'lan!atM are ur,Mtoarea evolutieH este destul de intensM la 1n'e&ut0 devine su&orta ilM &e &ar'urs !i dis&are la sfEr!it. Presiunea se eDer'itM ti,& de 3"5 ,inute &e fie'are &un't0 fiind 1nsotitM de fri'tiuni 'ir'ulare. Manevra se &oate re&eta de 3"5 ori &e un &un't0 a&oi se tre'e &e alte &un'te dureroase la &al&are. Sedintele se re&etM de 3"5 ori &e sM&tM,EnM0 &EnM la vinde'are. Masa%ul &eriostal 'o, ate feno,enele 'on/estive0 de 'ontra'turM !i le atenuea*M &e 'ele dureroase0 &rin a&li'are &e *ona de &roie'tie &eriostalM 1nve'inatM *onei afe'tate. .e*avanta%ul ,etodei 'onstM 1n fa&tul 'M &a'ientul are dureri &e toatM durata a&li'Mrii &resiunii. Masa%ul &eriostal &oate fi folosit 1n trata,entul se'Gelelor du&M afe'tiuni trau,ati'e ale a&aratului lo'o,otor0 'are interesea*M tesuturile li/a,entare !i ,us'ulare. N &e#nica +napp re&re*intM &ra'ti' &resiuni &rofunde0 'entri&ete eDe'utate la nivelulH 2. siste,ului venos al ,e, relor inferioare0 &entru &revenirea sta*eiL 3. a do,enului &entru efe'tul anti'onsti&antL 5. &un'telor dureroase 'are 'ores&undH insertiilor ,us'ulare0 tendinoase0 li/a,entare0 *onelor de e,er/entM ale nervilor0 *onelor de fi ro*M. Masa%ul 'onstM 1n &resiuni ,oderate ur,ate de fri'tiuni 'ir'ulare0 'on'entri'e sau eD'entri'e0 re&etate de 9?"7? de ori. 53

N Masopunctura c#ine"easc+ )presopunctura* este o teGni'M derivatM din a'u&un'turML a'easta ne'esitM 'unoa!terea &erfe'tM a lo'ali*Mrii &un'telor asu&ra 'Mrora se a'tionea*M &rin ,asa%. Pun'tele sunt situate &e anu,ite ,eridianeL la nivelul a'estora se eDe'utM fri'tiuni su&erfi'iale0 'u &ul&a de/etelor sau 'Giar 'u un/Gia0 1nlo'uind astfel a'ele. A'est &ro'edeu are 'a efe'te redu'erea durerii0 ,i'!orarea tonusului ,us'ular !i reali*area relaDMrii ,us'ulare. Pro'edeul se folose!te 1n afe'tiuni ,us'ulare0 'u, ar fiH ,io*itele de efort0 'ontra'turile ,us'ulare din artro*e !i &eriartrita s'a&uloGu,eralM0 1n afe'tiuni ale siste,ului nervos &eriferi' de ti& nevral/ie0 1n tendinite !i ente*ite. N Masajul )esutului conjunctiv se a*ea*M &e efe'tul sti,ulMrii nervilor

&eriferi'i0 &rin 1ntinderea tesutului 'on%un'tiv0 'u rMs&unsuri refleDe ve/etative. Se &ro'edea*M astfelH 2. se 1ntinde tesutul 'on%un'tiv &rin &lasarea &oli'elui !i a inelarului &e te/u,entL 3. se de&lasea*M tesutul0 1n li,ita elasti'itMtii ,aDi,e0 &rin tra'tiune &e ,asa tisularM0 1n dire'tia &oli'elui0 'are eDe'utM o addu'tie ,aDi,M. Intinderile se vor do*a 1n fun'tie de &ra/ul durerii0 'are 're!te tre&tat0 'a ur,are a Sde*e'Gili rului ve/etativQ. Se re'o,andM 1nH ,io/elo*e0 'i'atri'i0 &eriartritM s'a&uloGu,eralM0 dureri lo, osa'rate. N Masajul pe "one refle ogene ,ead se a*ea*M &e fa&tul 'M un anu,it neuro,er inervea*M &rin fi re nervoase ve/etative o arie vis'eralM !i 1n

54

a'ela!i ti,&0 &rin fi re nervoase so,ati'e0 o su&rafatM ine deli,itatM a te/u,entelor0 nu,itM der,ato,. .u&M Ma'Ken*ie !i Aead0 1n 'a*ul suferintei unui vis'er0 i,&ulsurile &le'ate de la a'est nivel sunt &roie'tate de 'entrii tala,i'i &e *onele so,ati'e ale &ielii. In a'est fel se eD&li'M sen*atiile de Gi&ereste*ie sau durere &roie'tate &e te/u,entele a do,enului din dre&tul or/anului su ia'ent sau &e *one ale &ielii situate la distantM. Prin'i&alele *one refleDo/ene ale a do,enului &entru ,asa%ul diverselor or/ane sunt ur,MtoareleH e&i/astrul0 &entru sto,a'L Gi&o'ondrul dre&t0 &entru fi'at !i ve*i'ula iliarML flan'ul dre&t0 &entru 'olonul as'endentL flan'ul stEn/0 &entru 'olonul si/,oidL *ona o, ili'alM0 &entru intestinul su tireL Gi&o/astrul0 &entru ve*i'a urinarM. Pentrul ,asa%ul a'estor *one0 &a'ientul stM 1n de'u it dorsal0 'u /enun'Gii de&Mrtati. Masa%ul *onei sto,a'ului se a&li'M 1n e&i/astru !i 1n Gi&o'ondrul stEn/. Se 1n'e&e 'u o ,anevrM 'al,antM0 &rin nete*iri 'ir'ulare0 1n sensul a'elor de 'easorni'0 &e 1ntre/ &eretele a do,inal !i ,ai a&oi 1n *ona e&i/astri'M. Masa%ul *onei fi'atului !i a ve*i'ulei e&i/astru0 tre'e &e su ti,&ul eD&iratiei. iliare 1n'e&e &rin nete*iri 'ir'ulare 1n sens orar la nivelul &eretelui a do,inalL a&oi nete*irea 1n'e&e 1n re ordul 'ostal dre&t &EnM 1n &artea lateralM a Gi&o'ondrului dre&t. Se ,ai &ot efe'tua vi ratii 'u de/etele sau 'u &al,a 1n

55

Masa%ul intestinului su tire se efe'tuea*M 1n *ona o, ili'alM0 'u efe't 'al,antL se 1n'e&e 'u nete*iri 'ir'ulare ale &eretelui a do,inal0 1n sens orar0 'ontinuate 'u nete*iri 'ir'ulare 1n %urul o, ili'ului0 tot 1n sens orar. Masa%ul 'olonului se fa'e 'u s'o&ul de a"l sti,ula &e se/,ente0 1n'e&End din flan'ul dre&t0 tre'End &rin e&i/astru !i a&oi 1n flan'ul stEn/. -a 1n'e&ut se efe'tuea*M un efleura% al &eretelui a do,inal0 du&M 'are se tre'e la eDe'utarea unor nete*iri 'u a, ele ,Eini0 1n sensul a'elor de 'easorni'. Manevrele 1n'e& 1n fosa ilia'M drea&tM0 de la nivelul 'e'ului de"a lun/ul 'olonului as'endent &EnM la un/Giul Ge&ati'0 a&oi s&re stEn/a0 de"a lun/ul 'olonului transvers &EnM la un/Giul s&leni'L a&oi0 nete*irea se fa'e 1n %os0 &e flan'ul stEn/ &EnM la fosa ilia'M stEn/M0 de"a lun/ul 'olonului des'endent !i si/,oid. Se &oate a&li'a !i &er'utarea efe'tuatM 'u vErful de/etelor0 &e a'ela!i traseu !i 1n a'ela!i sens. Masa%ul &e *onele refleDo/ene ale a do,enului favori*ea*M nor,ali*area fun'tiilor ,otorie !i se'retorie ale a&aratului di/estiv0 a sor tia !i eva'uarea 'Milor iliare. Este indi'at 1n dis'Gine*iile iliare0 1n tul urMrile de ,otilitate /astri'M0 1n 'onsti&atii atone !i 1n &to*e vis'erale. %.,()2030451 in'ludeH N ,asa%ul su a'valL N du!",asa%ul. N Masajul subacval (du!ul subacval) se eDe'utM 'u 'or&ul 1n i,ersie totalM sau &artialM folosind %eturi de a&M 'aldM su o &resiune de ?07"; at,osfereL a'tionea*M &rin fa'torul ter,i' !i &rin 'el ,e'ani'. 4eGni'a de eDe'utieH ,asa%ul su a'val este &re'edat de i,ersie 'u o duratM de 7 ,inute &entru a'o,odarea &a'ientului 'u te,&eratura I59"9?O$J !i &resiunea Gidrostati'M. A&oi0 %etul se va diri%a din adEn'i,e s&re 56

su&rafatM0 de la o distantM de 7"2?"27 ', de 'or& 1n linii dre&te0 *i/"*a/0 'er' sau &un'tifor,0 &e *onele dureroase. Se evitM re&erele osoase !i &eriostul. Se 1n'e&e 'u &resiuni ,i'i0 'are vor 're!te tre&tatL se'tiunea du*elor va 're!te de la 9? la 23? ', 0 iar in'identa un/Giului va s'Mdea de la >?O la 5?O. 4e,&eratura a&ei se s'ade tre&tat 'u 5 &EnM la >O$. Sedinta 1n'e&e !i se finali*ea*M 'u ,asa%ul &i'ioarelor. .in 'au*a vasodilatatiei &rofunde eDistM ris'ul Gi&otensiunii ortostati'e0 de a'eea &a'ientul nu va &MrMsi 'ada de'Et du&M eva'uarea a&ei !i efe'tuarea unui du! re'e. Avantajele du!ului su a'valH 2. Per,ite o relaDare o&ti,M a ,us'ulaturii su a'tiunea fa'torului ter,i' !i a &resiunii Gidrostati'e. 3. Reali*ea*M un 'onfort deose it &entru &a'ient0 &resiunea %etului de a&M fiind ,ai a/rea ilM0 deoare'e a'easta este re/la ilM 1n fun'tie de sensi ilitatea *onei tratate. 5. Per,ite un ,asa% ,ai efi'ient0 1n &rofun*i,e0 de'Et &rin ,asa% ,anual0 1n *one ale 'or&ului 'u straturi ,ari de tesut adi&os !i ,us'ularH lo, ele0 fesele0 !oldurile. 9. Este ,ai &utin o ositor &entru &ersoana 'are"l eDe'utM. ezavantajele &ro'edurii sunt ur,MtoareleH ne'esitM o instalare &erfe'tM a 'o,&resorului ele'tri' !i a vanei0 e'Gi&a,ent de &rote'tie &entru &ersoana 'are a&li'M &ro'edura. Masa%ul su a'val are ur,Mtoarele efecteH 2. reali*ea*M o vasodilatatie &rofundM 1n *ona de a&li'are0 favori*End &ro'esele de resor tieL 57
3

3. 5.

&rodu'e relaDare ,us'ularML favori*ea*M inlMturarea afe'tiunilor lo'o,otorL infla,atorii &ro'eselor aderentiale se'undare sau trau,ati'e ale a&aratului

9.

sti,ulea*M a'tivitatea ,otorie a unor or/ane a do,inale.

Pro'edura este indicat+ in trata,entul ede,elor0 al &ro'eselor aderentiale0 al redorilor arti'ulare se'undare trau,atis,elor a&aratului lo'o,otor0 in revenirea su&letei 'i'atri'elor dureroase du&M le*iuni ,us'ulare0 in 'ontra'turile ,us'ulare antal/i'e0 &entru sti,ularea &eristaltis,ului intestinal in 'onsti&atiile atone0 in 'elulitM !i in o e*itate. N Du!-masajul 'onstM in &roie'tarea unor %eturi verti'ale de a&M 'aldM su diverse &resiuni0 la o te,&eraturM de 5BO$L %eturile a'tionea*M de la o inMlti,e de 'ir'a de ;? ',. .urata &ro'edurii este de 7"2? ,inute !i se a&li'M0 de o i'ei0 &e s&ate0 tora'e0 a do,en sau ,e, re. EfecteH vasodilatatie &rofundM0 eDteriori*atM &rin Gi&ere,ie i,&ortantM0 efe't tonifiant !i resor ant0 relaDator !i sedativ. !ndica)iiH ,ial/ii0 se'Gele du&M fra'turi0 entorse0 luDatii0 nevral/ii0 s&ondilo*e0 &ro'ese aderentiale a do,inale &ostinfla,atorii. M030451 *5 >?+0tV 9*(.)6+(0-.0; 'onstM in a&li'area lo'alM de /GeatM0 'on'o,itent 'u efe'tuarea unor ,anevre de &resiune !i fri'tiune. Astfel0 se indu'e ra&id un efe't anal/e*i' de su&rafatM. :aso'onstri'tia initialM este ur,atM de o vasodilatatie a'tivM0 rea'tionalM. $riotera&ia este indicat+ in trata,entul es'arelor0 al afe'tiunilor &osttrau,ati'e a'ute !i nu nu,ai0 re&re*entEnd un ,i%lo' eD'elent de anal/e*ie li/a,entarM0 ,us'ularM0 arti'ularM sau a *onelor de insertie. M030451 ./36(52+/601 in'lude &rintre alteleH 58

N ,asa%ul &neu,ati'L N vi ro,asa%ul. N Masajul pneumatic folose!te a&arate 'u ,an!on /onfla il0 'are reali*ea*M &resiuni lo'ale 'ontinue sau inter,itente0 'u efe't favora il asu&ra 'ir'ulatiei de intoar'ere0 venoasM !i li,fati'M0 de a'eea se re'o,andM in trata,entul ede,elor !i li,fede,elor. N (ibromasajul 'onstM in a&li'area unor ,anevre 'lasi'e de ,asa% Inete*iri0 dar ,ai ales vi ratiiJ 'u a%utorul unor a&arate. AvantajeH 2. Os'ilatiile se &ot re/la 'a a,&litudine !i fre'ventML 3. Nu soli'itM ,aseurul0 de a'eea durata !edintei &oate fi &relun/itM. ezavantajeH 2. Sunt ,ai &utin a/rea ile de'Et ,anevrele ,anuale0 'are se &ot ada&ta 'u u!urintM 'onfi/uratiei anato,i'e a *onei !i sensi ilitMtii lo'aleL 3. OferM o /a,M redusM de ,anevre0 'o,&arativ 'u ,asa%ul ,anual. M030451 03)*.06 *5 *)/6(0*t.0 .7)2+6(.*V este o teGni'M s&e'ialM0 'are fa'ilitea*M relaDarea ,u!'Gilor. M030451 1.2<06.* sti,ulea*M &rin ,anevre lente0 dar fer,e0 eva'uarea li'Gidului interstitial eD'edentar &e 'ale li,fati'M. Pri*ele se orientea*M de"a lun/ul vaselor li,fati'e0 in dire'tia de eva'uare a a'estora. Re/iunile 'or&ului se a ordea*M in ur,Mtoarea su''esiuneH initial 'ele a&ro&iate de 'analele li,fati'e dre&t !i stEn/ !i a&oi 'ele ,ai inde&Mrtate. 59

Sti,ularea eva'uMrii li,fati'e este sustinutM de 're!terea tonusului va/al0 datoratM ,anevrelor lEnde0 lini!titoare. .rena%ul li,fati' ,anual se &oate eDe'uta &rin douM teGni'iH a* &e#nica apelului sau a aspira)iei. Este reali*atM nu,ai la nivelul 'ole'torilor li,fati'i. MEna se de&lasea*M in ,od &ro/resiv din &artea &roDi,alM in 'ea distalM0 dar &resiunea este orientatM in sensul reintoar'erii li,fati'e. Are 'a s'o& /olirea 'ole'torilor 'are drenea*M re/iunea !i sM eDer'ite un a&el sau o as&iratie asu&ra re/iunii infiltrate &ro&riu"*is. b* &e#nica resorb)ieiH ,Ena eDer'itM &resiuni inter,itente0 lEnde0 &e *ona infiltratM0 reali*End o su''esiune de &resiuni ur,ate de relaDarea tisularM. In 'ursul relaDMrii0 tesuturile 'o,&ri,ate reiau for,a initialML in a'est ,o,ent 'a&ilarele li,fati'e se des'Gid &entru a lMsa sM &enetre*e ,ole'ulele eD'edentare din s&atiul interstitial. 4eGni'a &oate fi utili*atM nu,ai atun'i 'End 'a&ilarele eDistM sau 'End sunt 'Mi de inlo'uire a a'estora. Masa%ul 'lasi' !i unele for,e ale ,asa%ului s&e'ial &ot fi eDe'utate 'Giar de su ie't0 su for,a automasajului. Avanta%H intensitatea ,anevrelor este 'el ,ai ine do*atM. .e*avanta%eH se &ot a orda doar 'Eteva re/iuni !i &resu&une 'uno!tinte te,eini'e ,ultidis'i&linare. o INDICA@IILE MASAJULUI In fun'tie de si,&to,ele !i se,nele &re*ente0 se indi'M anu,ite ,anevre de ,asa%. N Ede,ele enefi'ia*M de efleura%0 &resiuni lo'ale0 &rofundeL in insufi'ientele 'ir'ulatorii venoase !iRsau li,fati'e se efe'tuea*M !i fri'tiuni.

60

N In infiltratele su 'utanate !i nodulii ,us'ulari indurati Ia&ar in nevral/ia s'iati'M0 'ruralM0 'ervi'o raGialM0 lo, al/ii0 artro*eJ se efe'tuea*M fri'tiuni su&erfi'iale lo'ale 'ir'ulareL ,anevrele se efe'tuea*M de la &eriferia *onei afe'tate s&re lo'ul dureros. N .urerile li/a,entare !i tendinitele se tratea*M &rin ,asa% transversal &rofund IteGni'a $#riaDJ. N In 'ra,&e !i 'ontra'turi ,us'ulare se indi'M nete*iri lun/i0 'u rit, !i intensitate s'M*utM0 ur,ate de frM,Entatul &rofund Ieste utilM a&li'area de 'MldurM " SoluDJ. In Gi&ertoniile de ori/ine 'entralM se efe'tuea*M nete*iri lun/i &e ,u!'Gii anta/oni!ti0 deoare'e este 'ontraindi'atM ,asarea ,u!'Giului s&asti'0 efe'tele relaDante fiind induse refleD. 4ul urMrile trofi'e !i le*iunile 'utanate enefi'ia*M de ,asa%ul trofi'0 'are 'onstM inH Mo ili*area vi/uroasM a &lanului &rofund 'u a%utorul &lanului su&erfi'ialL $riotera&ie in es'areL (rM,Entat 'u &ri*M ,i'M0 in 'i'atri'ele &ostarsuri sau 'Geloide !i0 'u &ri*M ,are0 in ver/eturi.

7. MASAJUL PAR@IAL I GENERAL $ TE%NIC

In fun'tie de ,Mri,ea su&rafetei 'or&ului &e 'are este a&li'at0 ,asa%ul &oate fi de douM feluri. o Masa% &artialH N N re/ionalL lo'al.

o Masa% /eneral. 61

Masajul par)ial . regional se a&li'M &e su&rafete sau &ortiuni ine deli,itate din &un't de vedere anato,i' !i fun'tionalH &e re/iuni ale trun'Giului0 &e se/,ente ale ,e, relor. Masajul par)ial . local se a&li'M &e &Mrti ,ai ,i'i sau &e anu,ite ele,ente anato,i'eH &e o arti'ulatie0 &e un /ru& de ,u!'Gi0 &e un tendon0 &e un ,Mnun'Gi vas'ular. Masajul general 'onstM din &relu'rarea ,etodi'M a tuturor &Mrtilor ,oi ale 'or&ului0 ,asEnd &e rEnd toate re/iunile !i se/,entele anato,i'e. 7.1 MASAJUL PAR@IAL TeGni'a ,asa%ului &artial este diferitM0 in fun'tie de for,a !i stru'tura fie'Mrei re/iuni. 7.1.1 MASAJUL TRUNC%IULUI. .in &un't de vedere al teGni'ilor de ,asa%0 trun'Giul &re*intM trei re/iuniH s&atele0 &eretele a do,inal !i &eretele tora'i'. 7.1.1.1 MASAJUL SPATELUI Po"i)ia. $el 'e ur,ea*M sM fie ,asat este a!e*at in de'u it ventral0 'u fruntea s&ri%initM &e dosul ,Einilor sau 'u 'a&ul rMsu'it intr"o &arte !i 'u ratele intinse &e lEn/M trun'Gi. Maseurul stM sau !ade &e un s'Munel in stEn/a su ie'tului. Pe s&ate se &ot a&li'a toate &ro'edeele &rin'i&ale de ,asa%. Masa%ul s&atelui se in'e&e &rin nete"iri lun/i !i lente0 in'e&ute in re/iunea sa'ratM !i 'ontinuate in sus &EnM la a*a /Etului. -a in'e&ut0 &al,ele 'u de/etele intinse !i a&ro&iate se indrea&tM in sus de"a lun/ul 'oloanei verte rale0 &EnM in re/iunea 'efei0 du&M 'Eteva ,anevre0 &al,ele se inde&Mrtea*M in'et in sens lateral !i 'u de/etele de&Mrtate intre ele alune'M la in'e&ut &aralel 'u 62

'oloana verte ralM0 a&oi o li'0 &este o,o&lati !i u,MrL a&oi ,Einile se indrea&tM0 &ornind din re/iunea sa'ratM0 &este !olduri0 'oaste0 o,o&lati !i u,eri. .u&M nete*irea 'u a, ele ,Eini0 se efe'tuea*M ,anevre alternative. Rit,ul ,i!'Mrilor 're!te &ro/resiv. In ,asa%ul sti,ulant0 ,anevrele lun/i de alune'are sunt ur,ate de ,anevre s'urte eDe'utate in rit, viu0 ur'End !i 'o orEnd &e intrea/a su&rafatM a s&atelui. Manevrele s'urte0 lo'ale se eDe'utM &e se/,ente0 de o &arte sau de alta a 'oloanei verte raleH &e fese0 &e re/iunea lo, arM0 &e flan'uri0 &e 'oaste0 &e s&atiul inters'a&ular0 &e o,o&lati !i &e u,eri. Manevrele se &ot eDe'uta 'u o sin/urM ,EnM sau 'u a, ele0 si,ultan sau alternativ. Fric)iunea se eDe'utM 'u &al,ele intinse0 &e &ortiuni ,ai reduse 'u de/etele0 iar &e s&atele ,ai ,us'ulos0 'u rMdM'ina ,Einilor0 &odul &al,ei0 ,ar/inea ulnarM a ,Einii sau 'u &u,nul. Manevrele se eDe'utM insistent0 ada&tEndu"se la relieful re/iunii !i la /rosi,ea !i 'onsistenta &Mrtilor ,oi. Fr+mntatul se eDe'utM for,End o 'utM de &iele !i tesuturi intre vErful de/etelor fleDate0 'u &un't de s&ri%in &e &iele !i rMdM'ina ,Einii0 'are &resea*M !i strEn/e 'uta de %os in sus !i dina&oi"inainte. (rM,Entatul se eDe'utM &e toatM intiderea s&atelui0 dar ,ai ales in lun/ul 'oloanei verte rale. (rM,Entatul este ur,at de ,anevra de tocat 'u ,ar/inile ulnare ale de/etelor0 eDe'utat in rit, viu0 de o &arte !i de alta a 'oloanei verte rale !i a&oi &e &Mrtile laterale ale s&atelui. Pe o,o&lati0 u,eri !i &e &Mrtile laterale ale s&atelui0 to'atul se eDe'utM 'u fata &al,arM a de/etelor.

63

In 'ontinuare se eDe'utM b+t+toritul percutat0 nu,ai 'u vErful de/etelor0 'are 'ad a&roa&e &er&endi'ular &e &ieleL ur,ea*M plesc+itul eDe'utat 'u fata &al,arM a de/etelor sau 'u &al,ele intinse0 iar la ur,M MtMtoritul 'u &al,ele intinse sau strEnse Sin 'Mu!Q. -a &ersoanele sensi ile se a&li'M0 la sfEr!it0 o nete*ire vi ratorie sau *i/"*a/ de"a lun/ul 'oloanei verte rale0 ,anevre 'are au efe't lini!titor. -a &ersoanele ro uste0 du&M ta&ota,ent se a&li'M &resiuni as'endente !i des'endente0 de o &arte !i de alta a 'oloanei verte rale0 eDe'utate 'u &al,ele0 si,ultan sau alternativ. Masa%ul s&atelui se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM0 lentM !i &relun/itM0 du&M 'are s&atele se a'o&erM 'u un &roso&. Masa%ul s&atelui este indi'at in trata,entul deviatiilor 'oloanei verte rale0 al olilor de/enerative sau infla,atorii ale 'oloanei verte rale0 in 'o, aterea Gi&otoniei sau atoniei ,us'ulare0 in 'ontra'tura ,us'ularM &araverte ralM. 7.1.1.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC 9re/iunea anterioarM !i lateralM a &ie&tului; Po"i)ia/ $el 'e ur,ea*M a fi ,asat este in de'u it dorsal0 re*e,at &e un &lan u!or in'linat0 'u 'a&ul s&ri%init ,ai sus de'Et trun'Giul. Pentru ,asa%ul &Mrtilor laterale se du' ratele in sus !i se &un ,Einile su 'eafM0 iar la nevoie se rMsu'e!te &utin trun'Giul &e &artea o&usM re/iunii &e 'are dori, sM o ,asM,. Maseurul stM in &i'ioare sau !ade &e un s'aun0 in drea&ta 'elui &e 'are"l ,asea*M. Masa%ul &eretelui tora'i' se in'e&e 'u nete"iri u!oare !i rit,i'e0 eDe'utate 'u o ,EnM sau 'u a,EndouM ,Einile0 'are alune'M si,ultan sau 64

alternativ0 de la

a*a tora'elui s&re re/iunea sternalM !i s&re u,eri.

Alune'Mrile se indrea&tM a&oi &e &Mrtile laterale ale tora'elui de"a lun/ul s&atiilor inter'ostale0 o'olind re/iunea ,a,arM. Nete*irile sunt la in'e&ut lun/i !i lente0 'u&rin*End toatM su&rafata anterioarM !i &Mrtile laterale ale tora'eluiL a&oi nete*irile sunt ,ai s'urte !i ,ai dese !i se a&li'M &e su&rafete ,ai &utin intinseH 'oaste0 stern0 u,eri. Fric)iunea se eDe'utM 'u de/etele0 'u &al,ele0 'u ,ar/inea ulnarM sau 'u rMdM'ina ,Einilor. Manevra se efe'tuea*M &e toatM su&rafata tora'elui0 dar ,ai ales &e &Mrtile ,us'uloase. Fr+mntatul in S'utMQ se eDe'utM la ,ar/inea inferioarM a ,u!'Giului &e'toral0 'are este &rins intre &oli'e !i restul de/etelor. &ocatul !i percutatul se foloses' ,ai &utin0 evitEnd re/iunile &re'ordialM !i ,a,arM. Masa%ul tora'elui se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM0 'al,antM. .u&M ,asa%ul tora'elui se indi'M 'Eteva res&iratii a,&le0 'u &resiuni &e a*a tora'elui0 in eD&iratie. Masa%ul tora'elui este indicat inH atrofiile !i insufi'ientele fun'tionale ale tora'elui0 du&M oli ale a&aratului res&irator0 la de ili0 la 'onvales'enti0 la 'ei 'u oli 'roni'e. 7.1.1. MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL Po"i)ia/ Este a'eea!i 'u 'ea de la ,asa%ul &eretelui tora'i'. Pentru a ,Mri relaDarea ,u!'Gilor a do,inali se re'o,andM 'a su ie'tul sM"!i fle'te*e &utin /enun'Gii !i !oldurile !i sM"!i s&ri%ine &i'ioarele &e tMl&i. Masa%ul se in'e&e 'u o nete"ire orientatM in sensul 'ir'ulatiei venoase. Alune'Mrile se eDe'utM la in'e&ut in re/iunea su&rao, ili'alM0 in 65

sus &EnM &este ar'urile 'ostale0 a&oi lateral s&re flan'uriL se eDe'utM a&oi in re/iunea su o, ili'alM0 in %os !i inMuntru0 s&re si,fi*a &u ianM. Manevrele &ot fi eDe'utate le/ate intre ele &rintr"o ,i!'are de alune'areH &al,ele &ornes' din re/iunea o, ili'alM in sus &EnM la 'oaste0 &e 'are le de&M!es'0 a&oi se rMsu'es' in afarM0 in sensul s&atiilor inter'ostale0 a%un/End in flan'uriL de ai'i 'o oarM inMuntru0 &ar'ur/End re/iunea su o, ili'alM !i fosele ilia'e. Manevrele de nete*ire se eDe'utM lent !i &relun/it0 in'e&End 'u vErful de/etelor !i ter,inEnd 'u rMdM'ina &al,elor0 'End se indrea&tM in sus !i lateral0 !i invers0 atun'i 'End se indrea&tM in %os !i inMuntru. Mi!'Mrile se eDe'utM si,ultan sau alternativ0 de o &arte !i de alta a a do,enului. Alune'Mrile se &ot efe'tua !i &e o &ortiune li,itatMH fosele ilia'e0 flan'uri0 re/iunea e&i/astri'M0 re/iunea su 'ostalML in a'eastM situatie0 ,anevrele sunt ,ai s'urte !i ,ai fre'vente. Fric)iunea este &ro'edeul de a*M in ,asa%ul &eretelui a do,inal. Manevra se eDe'utM 'u &al,a intrea/M0 'u &odul &al,ei sau 'u rMdM'ina ,Einii0 ,ai rar 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einii !i foarte rar 'u de/etele. In situatia in 'are &ersoanele sunt foarte sensi ile Ise /EdilMJ0 ,anevrele se vor eDe'uta fer,0 a,&lu !i intr"un rit, ra&id. Fr+mntatul nu influentea*M &rea ,ult ,us'ulatura &eretelui a do,inal. Pentru influentarea straturilor su 'utanate se a&li'M frM,Entatul Sin 'utMQ. $uta este &rinsM intre de/ete !i &al,e !i &relu'ratM insistentL ,anevra se re&etM0 din a&roa&e in a&roa&e0 &e toatM intinderea &eretelui a do,inal. Se a&li'M in 'ontinuare o for,M de tocat 'u vErful !i &ul&a de/etelor0 eDe'utat u!or !i su&lu0 tan/ential la su&rafata a do,enului.

66

Se ,ai &oate eDe'uta percutatul, 'u fata &al,arM sau dorsalM a de/etelor0 &relun/it 'u o s'urtM alune'are &e &iele. $Giar da'M a do,enul este ,us'ulos !i re*istent0 nu sunt &er,ise alte &ro'edee de atere. Masa%ul &eretelui a do,inal se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM0 su&erfi'ialM0 lini!titoare. .u&M ,asa%0 se re'o,andM 'Eteva res&iratii a,&le. Masa%ul &eretelui a do,inal are efe'te in &ri,ul rEnd asu&ra ele,entelor anato,i'e ale &eretelui0 dar !i asu&ra or/anelor a do,inale. Indi'atiile !i 'ontraindi'atiile ,asa%ului a do,inal se vor sta ili de 'Mtre ,edi'0 in ur,a eDa,inMrii atente a intre/ului a do,en0 atEt a &eretelui0 'Et !i a or/anelor intraa do,inale. 7.1.2 MASAJUL MEMBRELOR IN"ERIOARE Masa%ul ,e, relor inferioare se fa'e de &referintM &e se/,ente. Po"i)ia. Pentru ,asarea fetei &osterioare a ,e, relor inferioare0 &a'ientul va ado&ta &o*itia de de'u it ventral0 iar &entru ,asarea fetei anterioare0 &a'ientul va fi in de'u it dorsal. Pentru ,asa%ul !oldului !i al &Mrtilor laterale ale 'oa&selor se &oate utili*a &o*itia de de'u it lateral. 7.1.2.1 M030451 <+t+. -)36+(.)0(+ 0 2+2:(+1)( ./<+(.)0(+ se in'e&e 'u re/iunea fesierM0 se 'ontinuM 'u 'oa&sa !i se in'Geie 'u /a, a. 2. M030451 (+>.5/.. <+3.+(+ se in'e&e 'u nete"iri eDe'utate 'u a, ele ,Eini0 'are alune'M in sus s&re re/iunea lo, arM0 in %os s&re 'oa&se !i lateral s&re !olduri. Ur,ea*M fric)iuni ener/i'e eDe'utate 'u &odul &al,ei0 'u rMdM'ina ,Einii0 S,EnM &este ,EnMQ0 'u &u,nii in'Gi!i.

67

Fr+mntatul ,u!'Gilor fesieri se eDe'utM folosind rit,i' /reutatea 'or&ului0 &entru a ,Mri &resiunea ,anevrei. (ri'tiunea se &oate 'o, ina 'u frM,Entatul. &ocatul se eDe'utM 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einilor !i a de/etelor. 0+t+toritul se fa'e 'u &u,nul des'Gis sau in'Gis !i 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einilor. Masa%ul se in'Geie 'u nete*ire !i s'uturat vi rator. 3. M030451 *)0-3+. ne'esitM ,ultM vi/oare &entru a &utea influenta ,us'ulatura volu,inoasM a a'estui se/,ent. Nete"irea se eDe'utM 'u a, ele &al,e a&li'ate in 'er' in %urul 'oa&sei. -a in'e&ut0 se eDe'utM alune'Mri lun/i !i lente0 a&oi s'urte0 dar &Mtrun*Mtoare0 Sin &ie&teneQ0 eDe'utate 'u &u,nii in'Gi!i. Fric)iunea se &oate eDe'uta 'u &odul &al,ei0 'u rMdM'ina ,Einii sau S,EnM &este ,EnMQ. Pro'edeul de a*M al ,asa%ului 'oa&sei este fr+mntatul0 Sin 'er'Q0 S!er&uitQ !i0 ,ai ales0 Sin 'utMQ. &ocatul, plesc+itul !i b+t+toritul se eDe'utM 'u &utere0 &e rEnd sau 'o, inate intre ele. Cernutul !i rulatul 'oa&sei ,Mres' su&letea tesuturilor !i 'o, at in'ordarea ,u!'Gilor. Masa%ul 'oa&sei se in'Geie 'u nete"ire u!oarM0 'are se &oate eDe'uta &e toatM intinderea fetei &osterioare a ,e, relor inferioare. 5. M030451 >02:+.. Pentru relaDarea ,u!'Gilor &osteriori ai /a, ei !i in s&e'ial a tri'e&sului sural0 su ie'tul va fi a!e*at in de'u it ventral0 'u /enun'Giul u!or fle'tat !i 'u &i'iorul in u!oarM fleDiune &lantarML /a, a se ,entine in a'eastM &o*itie fie 'u a%utorul unei ,Eini0 fie s&ri%inind"

68

o &e un /enun'Gi al ,aseurului0 &e un o ie't sau &e &lanul in'linat al an'Getei. Masa%ul /a, ei se in'e&e 'u alunec+ri lun/i0 'are &ornes' de la 'Ml'Ei !i de&M!es' in sus arti'ulatia /enun'GiuluiL se 'ontinuM 'u alune'Mri s'urte !i vii0 &rin 'are se &relu'rea*M &e rEnd tendonul lui A'Gile0 ,u!'Gii /astro'ne,ieni !i s&atiul &o&liteu. Pe tendonul lui A'Gile se a&li'M nete*iri liniare0 s'urte0 in lun/ul a'estuia sau transversale0 in SfierMstrMuQ. Pe &artea 'MrnoasM a /a, ei0 alune'Mrile vor fi ,ai a&Msate !i eDe'utate 'ontinuu sau sa'adat0 'u &odul &al,ei0 'u rMdM'ina ,Einii !i 'u de/etele indoite in &u,n0 Sin &ie&teneQ. In s&atiul &o&liteu nete*irile tre uie sM fie ,ai su&erfi'iale. Fric)iunile se a&li'M in'e&End dina&oia ,aleolelor0 in lun/ul tendonului lui A'Gile0 ,er/Endu"se in sus0 &EnM su /enun'Gi. Se fr+mnt+ 'u o ,EnM sau 'u a, ele ,Eini ,asa ,u!'Gilor &osteriori ai /a, ei. Manevrele de batere se a&li'M ,ai ales &e &artea 'MrnoasM0 du&M 'are ur,ea*M rulatul re/iunii. Scuturarea ,e, rului inferior in intre/i,e se eDe'utM in felul ur,MtorH se &rinde &i'iorul 'u o ,EnM sau 'u a, ele !i0 in ti,& 'e se fa'e o u!oarM tra'tiune in sens lon/itudinal0 se eDe'utM ,i!'Mri vii !i s'urte0 in sus0 in %os !i lateral. .a'M se dore!te ,asarea si,ultanM a ,e, relor inferioare0 ,aseurul se a!a*M 'u fata s&re &i'ioarele su ie'tului0 a&li'M ,Einile &e 'ele douM /a, e !i eDe'utM ,anevrele de ,asa% &e intrea/a fatM &osterioarM a ,e, relor inferioare. Me, rele inferioare sunt s'uturate i,&reunM0 &rin*End 'u ,Einile /Etul &i'ioarelor0 &e &artea lateralM !i trM/End u!or de ele in sensul lun/i,ii.

69

1/2/3/3 Masajul fe)ei anterioare a membrelor inferioare se in'e&e 'u &i'iorul !i se 'ontinuM 'u /a, a0 /enun'Giul !i 'oa&sa. 2. M030451 -.*.)(515. se eDe'utM din ur,Mtoarea po"i)ieH 'ul'at sau !e*End re*e,at0 'u ,e, rul inferior intins !i 'u 'El'Eiul s&ri%init &e /enun'Giul ,aseurului 'are !ade &e un s'Munel. Nete"irea 'onstM din alune'Mri s'urte a&li'ate &e tal&M0 'u &odul &al,ei0 rMdM'ina ,Einii sau &u,nul in'Gis0 iar &e fata dorsalM !i lateralM a &i'iorului0 'u de/etele !i 'u &al,ele. Fric)iunea, in sens liniar0 se eDe'utM in lun/ul tendoanelor0 al s&atiilor interosoase !i ,ai ales in %urul ,aleolelor. In 'ontinuare0 se eDe'utM scuturarea s&atiilor interosoase !i a de/etelor. .e/etele &i'ioarelor &ot fi ,asate i,&reunM sau fie'are in &arte0 &rin nete"iri, fric)iuni, tensiuni, trac)iuni !i scutur+ri. Masa%ul &i'iorului se in'Geie 'u nete*irea eDe'utatM &rin ,i!'Mri lente0 'u &al,ele !i de/etele. 3. M030451 >02:+. ne'esitM ur,Mtoarea po"i)ieH /a, a !i &i'iorul de&M!es' su&rafata de s&ri%inL /enun'Giul este intins sau u!or fle'tatL 'Ml'Eiul se s&ri%inM &e /enun'Giul ,aseurului sau este sustinut de a'esta 'u o ,EnM0 in ti,& 'e0 'u 'ealaltM ,EnM0 eDe'utM ,anevrele. Nete"irea se a&li'M &e toatM &artea anterioarM a /a, eiL &e &artea anterointernM0 alune'Mrile &ot fi ,ai a&Msate. Fric)iunea se eDe'utM 'u lEndete &e &artea anterointernM !i 'u intensitate ,edie &e &artea anteroeDternM. Fr+mntatul are o i,&ortantM redusM in ,asa%ul a'estei re/iuni !i se a&li'M 'u o ,EnM0 ,ai ,ult &e &artea eDternM !i &osterioarM. A'ela!i lu'ru &ute, s&une !i des&re ,anevrele de :06+(+, ,+ (5106 sau ,+ *+(/56. 70

Nete*irea de in'Geiere se eDe'utM lent !i u!or0 ur'End &este /enun'Gi. 5. 9. M030451 >+/5/*?.515. 'onstM din nete"iri s'urte !i din fric)iuni M030451 *)0-3+. &e fata sa anterioarM se in'e&e &rin ,anevrele de u!oare. Po"i)ia re'o,andatM &entru ,asa% este 'u /enun'Giul eDtins. alunecare0 lun/i !i lente0 dar ener/i'e0 intMrite &rin &ro'edeul S,EnM du&M ,EnMQ sau &rin a&Msarea 'u /reutatea 'or&ului0 du&M 'are ur,ea*M nete"iri s'urte !i dese sau sa'adate. In'er'ui, 'u &al,ele !i de/etele a, elor ,Eini 'Et &ute, ,ai ,ult din /rosi,ea 'oa&sei !i eDe'utM, ,anevrele de alune'are si,ultan sau alternativ. Pe 'oa&sele ,us'uloase &ute, folosi nete*irea Sin &ie&teneQ. Fric)iunea 'oa&sei se eDe'utM de &referintM 'u &odul &al,ei0 'u rMdM'ina ,Einii !i 'u &u,nul in'Gis. Fr+mntatul &oate fi 'ir'ular0 !er&uit !i0 ,ai ales0 Sin 'utMQL se eDe'utM 'u &utere0 &entru a &Mtrunde in /rosi,ea ,asei ,us'ulare. O atentie deose itM tre uie sM a'ordM, frM,Entatului ,u!'Gilor interni ai 'oa&sei0 'are se ,asea*M ,ai lEnd. (rM,Entatul 'oa&sei &oate fi 'o, inat 'u fri'tiunea. Pute, a&li'a &e 'oa&sM toate for,ele de lovire rit,i'M0 &e 'are le eDe'utM, 'u vi/oare0 evitEnd &e 'Et &osi il fata internM a 'oa&sei0 &entru a nu le*a &a'Getul de vase !i nervi sensi ili la lovire. R510651 !. *+(/5651 se eDe'utM ,ai ine da'M fle'tM, u!or 'oa&sa din !old !i din /enun'Gi. A'eastM ,anevrM ne'esitM un efort destul de ,are0 &entru a invin/e in'ordarea ,u!'Gilor. Nete"irea de in'Geiere a 'oa&sei se &oate intinde &e toatM lun/i,ea ,e, rului inferior.

71

Pentru eDe'utarea scutur+rii intre/ului ,e, ru inferior0 din a'eastM &o*itie0 a&u'M, &i'iorul de 'Ml'Ei sau de deasu&ra /le*nei !i0 eDer'itEnd o trac)iune in sensul lun/i,ii0 il ,i!'M, 'u vioi'iune in toate sensurile. Atun'i 'End nu dis&une, de ti,& &entru eDe'utarea ,asa%ului &e se/,ente0 &ute, a&li'a ,anevrele &e toatM intinderea unuia !i a&oi a 'eluilalt ,e, ru inferior0 lMsEnd la o &arte &i'iorul !i tre'End re&ede &este /enun'Gi. Masa%ul a, elor ,e, re inferioare se &oate eDe'uta dintr"o datM0 lu'rEnd &aralel I'u o ,EnM &e un se/,ent !i 'u alta &e se/,entul &ere'GeJ. 7.1. MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE Po"i)ia. Pentru ,asa%ul ,e, relor su&erioare0 &o*itia varia*M in fun'tie de i,&re%urMri !i de ne'esitMti. Se va 'Muta de fie'are datM &o*itia 'ea ,ai 'o,odM0 ,ai sta ilM !i 'are sM &unM la inde,Ena ,aseurului se/,entul 'are tre uie ,asat. Se indi'M &o*itia 'ul'at re*e,at sau &o*itia !e*End re*e,at sau !e*End &e un s'aun. Maseurul va sta in &i'ioare sau !e*End &e un s'aun0 de &artea 'are tre uie ,asatM. In ,asa%ul &e se/,ente se &relu'rea*M ,ai intEi de/etele !i ,Ena0 a&oi ante ratul0 ratul !i u,Mrul. 1. M030451 ,+>+6+1)( se eDe'utM s&ri%inind &al,a su ie'tului &e &al,a ,aseurului0 de &referintM &e stEn/a0 ,asa%ul eDe'utEndu"se 'u ,Ena drea&tM. S&ri%inul se ,ai &oate fa'e 'u ante ratul &e /enun'Gii ,aseurului0 &e un s'aun sau &e o ,asM. Masa%ul fie'Mrui de/et 'onstM din alunec+ri eDe'utate ,inutios &e intrea/a lun/i,e a de/etului !i a fie'Mrei falan/eL &e dosul de/etelor se &oate a&li'a !i o nete*ire s'urtM transversalM. Fric)iunea se eDe'utM insistent0 ,ai ales &e fata &al,arM a de/etelor. 72

Masa%ul de/etelor se in'Geie 'u trac)iuni !i scutur+ri ale fie'Mrui de/et. 2. M030451 28./.. se in'e&e &rintr"o nete"ire insistentM a fetei

dorsale !i a&oi &al,are0 &e 'are se &oate a&li'a !i &u,nul in'Gis. Masa%ul se 'ontinuM 'u o fric)iune eDe'utatM 'u vErful de/etelor0 &rin ,i!'Mri 'ir'ulare !i &rin ,i!'Mri liniare de"a lun/ul tendoanelor !i al s&atiilor interosoaseL fri'tiunea &al,arM se &oate eDe'uta !i 'u &u,nul in'Gis. In 'ontinuare0 se fr+mnt+ 'u de/etele ,u!'Gii e,inentelor tenarM !i Gi&otenarM. Ur,ea*M scuturarea ,etodi'M a s&atiilor interosoase ale &al,ei. Se s'uturM a&oi intrea/a ,EnM !i de/etele0 &rin ,i!'Mri &asive eDe'utate in rit, viu. Masa%ul se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM !i 'al,antM a&li'atM &e a, ele fete ale de/etelor ,Einii. . M030451 0/6+:(0t515. se eDe'utM din ur,Mtoarea po"i)ieH ante ratul in u!oarM fleDiune este s&ri%init &e un &lan ori*ontal la o inMlti,e &otrivitML ,asa%ul se &oate eDe'uta !i 'u ante ratul verti'al0 'u 'otul s&ri%init &e ,asM sau &e /enun'Gii ,aseurului. Masa%ul se &oate eDe'uta 'u o ,EnM sau 'u a, ele ,Eini. Se in'e&e 'u o serie de alunec+ri lun/i0 'are &ornes' de la nivelul &u,nului !i tre' in sus &este 'ot0 nete*ind ante ratul &e toate fetele. Ur,ea*M ,anevre s'urte !i ,ai a&Msate de nete*ire !i a&oi o nete*ire sa'adatM. Fric)iunea se eDe'utM 'u de/etele !i 'u &al,ele0 'ir'ular &e toatM intinderea se/,entului !i a&oi liniar de"a lun/ul tendoanelor.

73

Fr+mntatul ,u!'Gilor ante ratului se eDe'utM in 'er'0 'u o ,EnM sau a, ele ,Eini. Pe ante rat se a&li'M ,ai rar tocatul !i ,ai des plesc+itul eDe'utat 'u de/etele !i &al,ele ,oi !i a&ro&iate de &iele0 'M*End si,ultan sau alternativ. %ulatul se a&li'M foarte ine &e ante rat !i se eDe'utM in rit, viu0 ur'End !i 'o orEnd in lun/ul se/,entului. Masa%ul ante ratului se in'Geie 'u o nete*ire 'are se fa'e lent !i lini!titor. &. M030451 :(0t515. in'e&e 'u netezirea eDe'utatM 'u a, ele ,Eini0 'are alune'M &e a, ele fete ale ratului. -a in'e&ut se eDe'utM alune'Mri lun/i !i lente0 si,ultane sau alternativeL a'estea sunt ur,ate de o nete*ire s'urtM0 dar insistentM a fie'Mrui /ru& ,us'ular. Fric)iunea se eDe'utM 'u de/etele0 'u &al,ele0 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einii sau 'u re/iunea tenarM. $ea ,ai utilM ,anevrM &entru rat este fr+m"ntatul te,eini' al /ru&elor ,us'ulare. Se &oate eDe'uta frM,Entatul Sin 'er'Q0 'u&rin*End ratul 'u a, ele ,Eini !i strEn/End tesuturile &rin ,anevre ondulatorii. Se 'ontinuM 'u frM,Entatul alternativ sau S!er&uitQ0 'are &er,ite o ,i!'are ,ai a,&lM a ,EinilorL la sfEr!it se folose!te frM,Entatul Sin 'utMQ. &ocatul se eDe'utM 'u fata lateralM !i dorsalM a de/etelor in lun/ul ratului !i 'u fata lor &al,arM &e u,Mr. Plesc+itul, eDe'utat 'u &al,ele !i de/etele se a&li'M &e toate fetele ratului0 eD'e&tEnd"o &e 'ea internM. In 'ontinuare se eDe'utM cernutul !. rulatul ratului. Masa%ul ratului se in'Geie &rin nete*iri u!oare0 'al,ante.

74

'. M030451 52V(515. 'onstM din alunec+ri s'urte !i dese0 a&li'ate &e fata eDternM0 anterioarM !i &osterioarM a re/iunii0 &relun/ite &EnM s&re /Et0 din fric)iuni !. fr+mnt+ri ale ,u!'Giului deltoid !i dintr"un tocat viu0 eDe'utat de &referintM0 'u fata &al,arM a de/etelor. Masa%ul ,e, rului su&erior, eDe'utat &e se/,ente0 se &oate in'Geia &rintr"un scuturat in toate sensurile0 eDe'utat &asiv0 su o u!oarM trac)iune in lun/ul a'estuia. .a'M ti,&ul destinat &entru ,asa%ul ,e, rului su&erior este s'urt0 vo, a&li'a ,anevrele &e toatM lun/i,ea lui !i la nevoie vo, renunta la &relu'rarea de/etelor !i a ,Einii. A'eastM for,M ra&idM de ,asa% se eDe'utM fie 'u o sin/urM ,EnM0 'ealaltM fiDEnd ,Ena &rin a&u'are0 fie 'u douM ,Eini fiDEnd ,Ena 'elui ,asat de 'entura ,aseurului. Nete"irea se fa'e &rin alune'Mri de la nivelul &u,nului &EnM &este u,Mr. Fric)iunea se eDe'utM ada&tEnd &al,ele 'Et ,ai ine &e reliefurile se/,entelor. Fr+mntatul se adresea*M indeose i /ru&elor de ,u!'Gi. Pute, sM renuntM, la ,anevrele de tapotament0 dar cernutul !. rulatul sunt foarte utile !i se a&li'M in sens as'endent !i des'endent &e toatM lun/i,ea ,e, rului su&erior. A'est ,asa% se in'Geie &rin alunec+ri lun/i !i lente0 iar la nevoie &rin u!oare trac)iuni !. scutur+ri. Masa%ul ,e, relor inferioare !i su&erioare este0 alMturi de /i,nasti'a arti'ularM0 un ,i%lo' foarte util de trata,ent al se'Gelelor &osttrau,ati'e !i reu,ati'e0 al atrofiilor !i al tul urMrilor fun'tionale 'onse'utive. Mai este indi'at in &are*e !i &arali*ii de neuron ,otor 'entral !i &eriferi'.

75

7.1.& MASAJUL GENERAL Masa%ul /eneral0 ,asa%ul so,ati' sau al tesuturilor de la su&rafata 'or&ului se &oate efe'tua &relu'rEnd &e rEnd toate re/iunile !i se/,entele anato,i'e0 intr"o anu,itM ordine. $ea ,ai unM ordine in su''esiunea re/iunilor 'e vor fi &relu'rate in 'adrul ,asa%ului /eneral este deter,inatM de 'ele douM &o*itii funda,entale folositeH &o*itia 'ul'at in de'u it ventral si dorsal. Masa%ul /eneral se in'e&e &e &artea &osterioarM0 unde se &relu'rea*M &e rEnd s&atele0 re/iunea fesierM0 'oa&sa !i /a, a stEn/M0 a&oi 'oa&sa !i /a, a drea&tM. .u&M s'Gi, area &o*itiei in de'u it dorsal0 ,asa%ul se 'ontinuM in ur,Mtoarea ordineH &i'iorul0 /a, a0 /enun'Giul !i 'oa&sa drea&tM0 a&oi a'elea!i se/,ente in &artea stEn/ML ur,ea*M ,asa%ul &eretelui a do,inal !i ,asa%ul tora'elui. -a ,e, rele su&erioare ordinea este ur,MtoareaH ,Ena0 ante ratul0 ratul !i u,Mrul dre&t0 a&oi in a'eea!i ordine se/,entele ,e, rului su&erior stEn/. Masa%ul /eneral eDe'utat &e se/,ente este o for,M analiti'M de &relu'rare0 'are &er,ite ,asa%ul ,inutios al tuturor re/iunilor de la su&rafata 'or&ului. A'eastM for,M de ,asa% se nu,e!te masaj extins !i ne'esitM un ti,& ,ai indelun/at &entru efe'tuarea a'estuia. Sunt situatii in 'are ,asa%ul eDtins nu se &oate efe'tua0 fie 'M nu este indi'at0 fie 'M nu eDistM ti,& sufi'ient &entru efe'tuarea a'estuia. A'est ,asa% se nu,e!te masaj restr"ns. .urata ,asa%ului /eneral se &oate redu'e &rin ,ai ,ulte o&tiuni. N Ne,asarea unor re/iuni sau se/,ente0 in s&e'ial de/etele0 ,Ena0 &i'iorul0 a do,enul sau tora'ele.

76

N Renuntarea la unele ,anevre neesentiale de ,asa%H vi ratii0 &resiuni !i tra'tiunii. N Renuntarea la a&li'area unor for,e de !i 'ele ,ai ,ulte arti'ulatii. N $o, inarea Intre ele a ,anevrelor Inrudite de ,asa%H fri'tiunile 'u frM,Entatul0 diferitele for,e de ta&ota,ent. N A&li'area ,anevrelor &rin'i&ale de ,asa% &e toatM Intinderea ,e, relor inferioare0 res&e'tiv su&erioare. N EDe'utarea si,ultanM a ,anevrelor &e se/,entele &ere'Ge. .urata ,asa%ului /eneral eDtins este de 7?"=? ,inuteH 7"; ,inute &e s&ateL B"23 ,inute &entru fie'are ,e, ru inferiorL 7"; ,inute &entru a do,enL 9"; ,inute &entru tora'eL 2?"23 ,inute &entru fie'are ,e, ru su&erior In &arte. .urata ,asa%ului /eneral restrEns este de 5? " 97 ,inute. atere &e re/iunile sensi ile sau li&site de tesuturi 'MrnoaseH fata anterioarM a /a, ei

@. MASAJUL @ESUTURILOR I AL ORGANELOR In afarM de ,asa%ul ele,entelor so,ati'e ale diferitelor re/iuni !i se/,ente ale 'or&ului0 ,ai eDistM !i alte for,e de ,asa%0 deose ite 'a teGni'M !i ,etodM0 &rin 'are se &relu'rea*M se&arat tesuturile !i or/anele. @.1 MASAJUL @ESUTURILOR 4esuturile or/anis,ului se deose es' Intre ele &rin ur,MtoareleH 77

au stru'turi !i fun'tii diferiteL sunt dis&use neunifor, la su&rafata !i In &rofun*i,ea 'or&uluiL /rosi,ea !i 'onsistenta lor varia*M In fun'tie de se/,entL sensi ilitatea !i rea'tiile lor la ,anevrele ,asa%ului sunt ine/aleL 'ir'ulatia sEn/elui !i a li,fei In interiorul lor este variatM !i diferit orientatM. A'este &arti'ularitMti deter,inM anu,ite ,odifi'Mri In teGni'a &ro'edeelor de ,asa%0 &entru a se asi/ura o 'Et ,ai unM &relu'rare a a'estor tesuturiL &ro'edeele de ,asa% tre uie ine ada&tate s'o&ului ur,Mrit.

MASAJUL PIELII In ori'e for,M de ,asa%0 ,Ena ,aseurului vine in 'onta't 'u &ielea. 4oate ,anevrele de ,asa% F u!oare sau vi/uroase0 su&erfi'iale sau &rofunde F influentea*M In &ri,ul rEnd &ielea !i &rin inter,ediul a'esteia se a'tionea*M ,e'ani' sau &e 'ale refleDM asu&ra tesuturilor !i or/anelor &rofunde. .intre &ro'edeele de a*M ale ,asa%ului0 'ele ,ai indi'ate &entru &iele suntH nete*irea !i fri'tiunile I,anevre u!oare !i su&erfi'ialeJ !i aterea I,anevre ,ai &uterni'eJL se &ot folosi !i vi ratiile. Nete"irea. Alune'Mrile vor ur,a dire'tia de s'ur/ere a sEn/elui &rin vene !i a li,fei &rin vasele li,fati'e. #iteza !i ritmul 'u 'are se eDe'utM ,i!'Mrile de alune'are sunt ,ai ,ari &entru 'ir'ulatia venoasML ,anevrele sunt ,ai lente " &entru 'ir'ulatia 'a&ilarM !i foarte lente !i Intreru&te rit,i' " &entru 'ir'ulatia li,fati'M.

78

A&Msarea 'u 'are se eDe'utM nete*irea de&inde de /rosi,ea &ielii !i de &rofun*i,ea retelei vas'ulare. Intinderea alune'Mrilor nu ,ai este stri't deter,inatM de li,itele anato,i'e ale re/iunilor !i ale se/,entelor0 'i de Intinderea su&rafetei &ielii &e 'are dori, sM o ,asM,. urata eDe'utMrii nete*irilor varia*M de la 'Eteva ,inute la 2?"3? de ,inute. Prin nete*irea &ielii se ur,Mre!teH a'tivarea 'ir'ulatiei din &iele0 ,Mrind 'antitatea de sEn/e 'ir'ulant la su&rafatM !i de/a%End 'ir'ulatia &rofundML re/larea 'ir'ulatiei li,feiL sti,ularea s'Gi, urilor la nivelul tesuturilorL influentarea ter,inatiilor nervoase de la nivelul &ielii0 &rin alune'Mri u!oare !i su&erfi'iale sau &uterni'e !i re&e*i. Manevrele de nete*ire 'are influentea*M stru'turile nervoase din &iele se I,&art In eD'itante sau sti,ulatoare !i 'al,ante sau relaDatoare. Manevrele eD'itante sunt ,ai vi/uroase !i au o duratM ,ai s'urtM de eDe'utie. Manevrele relaDatoare sunt ,ai fine !i se &ot &relun/i foarte ,ult0 ,ai ales atun'i 'End nete*irea este sin/urul &ro'edeu indi'at. Frictiunea pielii. Se fa'e 'u vErful !i fata &al,arM a de/etelor &e su&rafetele li,itate !i 'u fata &al,arM a de/etelor !i ,Einilor &e su&rafetele ,ari !i foarte ,ari. (ri'tiunea ,i!'M &ielea In ra&ort 'u straturile &rofunde0 atEt 'Et Ii &er,ite elasti'itatea sa nor,alM. Manevrele de fri'tiune sunt 'ir'ulare0 se,i'ir'ulare sau liniare !i se eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a, ele0 si,ultan sau alternativ0 si,etri' sau asi,etri'L se &ot eDe'uta !i asu&ra &ielii ridi'ate In 'utM.

79

$resiunea ,anevrei tre uie sM fie u!oarM0 &entru a nu de&M!i straturile 'utanate. %itmul ,i!'Mrilor &oate fi lent sau viu. urata fri'tiunii este varia ilM0 &utEndu"se &relun/i foarte ,ult. (ri'tiunea eDer'itM elasti'itatea !i ,o ilitatea &ielii. Atun'i 'End su&letea &ielii este redusM sau se dore!te desfa'erea aderentelor for,ate Intre &iele !i straturile &rofunde0 fri'tiunea a'tionea*M ,e'ani'. Pe 'ale refleDM &ro'edeul sti,ulea*M 'ir'ulatia0 s'Gi, urile !i eD'retia0 In'Ml*e!te &ielea !i Ii s'ade sensi ilitatea. .intre &ro'edeele de tapotament, 'ele ,ai indi'ate sunt percut+rile u!oare 'u vErful de/etelor0 tocatul u!or 'u fata &al,arM a de/etelor !i plesc+itul alune'at la su&rafata &ielii. A'este ,anevre sti,ulea*M ter,inatiile nervoase din &iele deter,inEnd o &uterni'M vasodilatatie !i In'Ml*ire lo'alM. Ai&ere,ia lo'alM se ,entine 'Giar !i du&M In'etarea ,anevrelor. (ibra)iile In'Ml*es' &ielea &rin a'tivarea 'ir'ulatiei !i s'ad &EnM la aneste*ie sensi ilitatea ta'tilM. Ciupirile sunt folosite In ,asa%ul sti,ulant. E(E$4E-E MASA<U-UI ASUPRA PIE-II Prin a'tiunea sa ,e'ani'M0 Inde&Mrtea*M 'elulele ,oarte ale e&ider,ei0 favori*End astfel eD'retia /landelor sudori&are !i se a'ee !i res&iratia 'utanatM. Pe 'ale refleDM &rodu'e vasodilatatie su&erfi'ialM 'u ur,Mtoarele 'onse'inteH intensifi'area nutritiei !i eD'retiei la nivelul &ielii0 're!terea te,&eraturii lo'ale. Su influenta ,asa%ului se for,ea*M In &iele anu,ite su stante de naturM Gor,onalM0 'are &rodu' ,odifi'Mri 'ir'ulatorii de duratM. 80

EDe'utat &e o su&rafatM IntinsM0 &oate influenta re&artitia sEn/elui In or/anis,.

MASAJUL @ESUTULUI CONJUNCTI! 4esutul 'on%un'tiv Inde&line!te In or/anis, nu,eroase fun'tii ,e'ani'e !i fi*iolo/i'e. In ,od ,e'ani'0 a%utM fun'tia de &rote'tie a &ielii !i 'ontri uie la fun'tiile de s&ri%in !i de ,i!'are ale 'or&ului. In tesutul 'on%un'tiv este &re*entM o vastM retea vas'ularM !i nervoasM0 au lo' &ro'ese de a&Mrare0 de re/enerare !i de vinde'areL In a'est tesut se de&o*itea*M /rMsi,ea !i alte su stante de re*ervM ale or/anis,ului. Su&letea tesutului 'on%un'tiv este datM de nu,Mrul ,are de fi re elasti'eL &ierderea elasti'itMtii &rin 'i'atri*are0 s'lero*are sau de/enerare Ii s'ade rolul ,e'ani' !i fi*iolo/i'. Masa%ul tesutului 'on%un'tiv utili*ea*M ur,Mtoarele ,anevreH nete*irea0 fri'tiunea0 frM,Entatul0 ta&ota,entul0 vi ratiile !i &ensMrile. 4lunec+rile/ Sunt ,ai &uterni'e0 &entru a &Mtrunde In &rofun*i,ea tesuturilor !i a s&atiilor dintre ,u!'Gi !i or/ane !i &entru a influenta 'ir'ulatia In vasele &rofunde. Se foloses' ,anevrele de nete*ire In S&ie&teneQ0 eDe'utate 'u &u,nul In'Gis. Pentru 'ir'ulatia li,fati'M se foloses' alune'Mrile a&Msate !i Intreru&te rit,i'. Fric)iunea. Este &ro'edeul s&e'ifi' &entru ,asa%ul tesutului 'on%un'tiv. A%utM la ,entinerea !i de*voltarea elasti'itMtii !i a 'onsistentei tesutului 'on%un'tiv.

81

Manevrele ,ai &uterni'e !i ,ai insistente de fri'tiune se foloses' In 'a* de aderente0 fi ro*Mri0 s'lero*Mri !i 'i'atri'i0 &entru de*a/re/area !i de*or/ani*area a'estor for,atiuni. Fr+mntatul ,ai ales In S'utMQ0 se utili*ea*M &entru influentarea de&o*itelor adi&oase. Pro'edeele de tapotament 'ele ,ai efi'iente sunt to'atul0 &er'utatul !i &les'Mitul0 'are sti,ulea*M fun'tiile ve/etative ale *onei ,asate. (ibra)iile au efe'te 'al,ante0 relaDatoare. Pens+rile/ Au influente ,e'ani'e de eD'itare a nervilor sen*itivi. Masa%ul tesutului 'on%un'tiv Ii de*voltM su&letea0 a%utEnd fun'tia a&aratului lo'o,otor0 &revine !i 'o, ate de&unerile /rMsoase In eD'es su &iele !i0 &rin efe'tul vas'ular0 sti,ulea*M fun'tiile nor,ale !i de a&Mrare ale or/anis,ului. MASAJUL MUC%ILOR I AL TENDOANELOR Mu!'Gii se ,asea*M &rin alune'Mri &uterni'e0 fri'tiuni0 frM,EntMri !i stoar'eriL to'atul !i MtMtoritul 'u &al,a !i 'u &u,nul sunt ,anevre eD'itanteL 'ernutul !i rulatul sunt relaDatoare. 4lunec+rile/ Se eDe'utM In lun/ul fi relor ,us'ulare de la o insertie la alta0 &resEnd ,ai u!or &e &ortiunea tendinoasM !i ,ai tare &e &artea 'MrnoasM a ,u!'GiuluiL 'u vErful de/etelor se &Mtrunde In s&atiile dintre ,u!'Gi !i dintre tendoane. Pentru a &Mtrunde In &rofun*i,ea re/iunii0 alune'area se reali*ea*M 'u &artea dorsalM a de/etelor !i 'u nodo*itMtile arti'ulare ale &u,nului.

82

Fric)iunea/ Se reali*ea*M de"a lun/ul tendoanelor0 eDe'utEnd o a&Msare u!oarM0 liniarM0 &re'u, !i de"a lun/ul &Mrtii 'Mrnoase a ,u!'GiuluiL la nivelul insertiilor se fa'e o fri'tiune lo'alM0 ,ai &Mtrun*Mtoare. Fr+mntatul/ Este &ro'edeul de a*M al ,asa%ului ,u!'Gilor. A'esta se a&li'M In for,M de 'er' sau rMtarM0 !er&uit sau In 'utM0 In fun'tie de ne'esitMti !i re/iune. Prin frM,Entat are lo' !i o a'tiune re&etatM de stoar'ere a ,u!'Gilor0 'are a%utM la /olirea !i u,&lerea alternativM a a'estora 'u sEn/e0 a'tivEnd 'ir'ulatia lo'alM. (rM,Entatul influentea*M toate &ro&rietMtile ,u!'Giului0 dar In s&e'ial 'ontra'tilitatea !i elasti'itatea. $ele ,ai une efe'te se o tin aso'iind frM,Entatul 'u fri'tiunea. (rM,Entatul nu se &oate a&li'a &e re/iunile tendinoase. &ocatul/ Se a&li'M &e ori'e re/iune 'MrnoasM0 fie In lun/ul fi rei ,us'ulare0 fie transversal. 0+t+toritul, 'u &al,ele !i 'u &u,nii0 se a&li'M nu,ai &e ,u!'Gii volu,ino!i din re/iunea fesierM !i de &e 'oa&seL nu se a&li'M &e tendoane. -ovirile rit,i'e &rodu' 'ontra'tii ale fi relor ,us'ulare0 dar fMrM efe't ,e'ani'. Cernutul !i rulatul se/,entelor ,us'uloase ale ,e, relor &rodu' o relaDare a ,u!'Gilor. Efe'te lini!titoare0 ,ai ales &e ,u!'Gii lati ai 'or&ului0 se o tin !i &rin A.:(0t... E<+*6+1+ 20304515. 035-(0 25!*?.1)( sunt ,ai evidente la ,u!'Gii sla i0 neantrenati0 o ositi sau olnaviH 'o, ate atonia !i atrofia ,us'ularML 'o, ate 'ontra'tura ,us'ularML 'o, ate o oseala lo'alM a&MrutM du&M eforturi intense. 83

Masa%ul este indi'at In trata,entul 'ontu*iilor !i 'ra,&elor ,us'ulare0 al se'Gelelor reu,ati'e sau &araliti'e ale ,u!'GilorL se indi'M Inainte !i du&M interventiile 'Girur/i'ale. Masa%ul este indi'at 'u oare'are &rudentM In trata,entul tenosinovitelor. MASAJUL ARTICULA@IILOR Masa%ul arti'ular este o for,M de ,asa% lo'al deose it de util !i efi'a'e In trata,entul 'o,&leD al le*iunilor arti'ulare. $onstM din nete*iri !i fri'tiuni0 la 'are se &ot adMu/a0 la nevoie0 vi ratii0 tra'tiuni !i tensiuni. Nete"irea/ $onstM din alune'Mri s'urte eDe'utate 'u intensitate ,i'M sau ,edie0 In sensul 'ir'ulatiei venoase !i li,fati'e lo'ale. Fric)iunea/ Se eDe'utM a,Mnuntit0 &entru a influenta toate tesuturile ,oi &eriarti'ulare0 li/a,entele !i 'a&sula arti'ularM (ibra)iile manuale ur,Mres' sM influente*e ele,entele &eriarti'ulare0 dar !i &e 'ele arti'ulare. &rac)iunile. Se fa' ,ai ales la arti'ulatiile ,i'i ale de/etelor. &ensiunile/ Se foloses' &e arti'ulatiile ,i'i !i ,i%lo'ii0 ,ai ales 'u s'o&ul ,Mririi ,o ilitMtii arti'ulare. .u&M un nu,Mr sufi'ient de !edinte de ,asa% arti'ular0 se In'e&e ,o ili*area ,etodi'M a arti'ulatiei &rin ,i!'Mri a'tive 'u re*istentM !i a&oi &asive. .u&M eDe'utarea ,o ili*Mrii arti'ulare0 se indi'M un ,asa% lini!titor !i de'on/estionant0 &rin nete*iri !i fri'tiuni u!oare. In anu,ite 'a*uri0 se re'o,andM Inaintea ,asa%ului arti'ular !i a ,o ili*Mrii arti'ulare ,etodi'e0 un ,asa% &re/Mtitor0 'are 'onstM In &relu'rarea re/iunii de deasu&ra arti'ulatiei 'u s'o&ul de a a'tiva 'ir'ulatia. In felul a'esta0 se favori*ea*M resor tia ,ai ra&idM a &roduselor &atolo/i'e din arti'ulatie sau din %urul a'esteia. Masa%ul arti'ular este indi'at In 84

&revenirea !i trata,entul redorilor arti'ulare0 a 'i'atri'elor sau a le*iunilor 'are li,itea*M ,o ilitatea arti'ularML ,ai este indi'at In trata,entul le*iunilor trau,ati'e !i al ,anifestMrilor de su&rasoli'itare. @.2 MASAJUL !ASELOR Masa%ul0 In /eneral0 este o ,etodM de a'tivare a 'ir'ulatiei0 &rin a'tiune ,e'ani'M sau refleDM. Prin ,asa% se ur,Mre!te a'tivarea 'ir'ulatiei &eriferi'e de Intoar'ere. Manevrele de ,asa% au ur,Mtoarele efe'te asu&ra vaselorH Manevrele de alunecare /oles' vasele de sEn/e !i de li,fM &rin a&Msare !i I,&in/ere In sens 'entri&et. Fric)iunea 're!te !i s'ade alternativ &resiunea asu&ra tesuturilor !i a vaselor0 a'tionEnd asu&ra a'estora 'a o &o,&M. Fr+mntatul stoar'e rit,i' 'ontinutul vaselor &rofunde. A'tiunea ,asa%ului asu&ra vaselor a fost eD&li'atM &rin a'tiunea ,e'ani'M a a'estuia. Efe'tele ,asa%ului asu&ra 'ir'ulatiei durea*M ti,& ,ai Indelun/at du&M ter,inarea &ro'edeelor. Persistenta efe'telor a fost eD&li'atM &rin a'tiunile eD'itante sau inGi itoare asu&ra nervilor vaso,otori. Masa%ul &rodu'e la In'e&ut vaso'onstri'tie !i ,ai a&oi vasodilatatie. :asodilatatia su&erfi'ialM are efe'te de'on/estionante !i derivative asu&ra 'ir'ulatiei din tesuturile !i or/anele &rofunde. Prin ,e'anis,e refleDe se &oate a%un/e la re/larea 'ir'ulatiei In tesuturi0 de'i la influentarea &o*itivM a nutritiei0 a 're!terii !i a refa'erii a'estora. Nete*irile a'tivea*M 'ir'ulatia ,ai ales In &iele !i In tesuturile su&erfi'ialeL fri'tiunea influentea*M 'ir'ulatia din tesuturile ,ai &rofunde0 iar frM,Entatul0 &e 'ea din ,u!'Gi. Efe'te 'ir'ulatorii ,ai &rodu' lovirile rit,i'e0 vi ratiile0 'ernutul0 rulatul !i &resiunile. 85

Masa%ul vas'ular 'o, ate sta*a0 dilatatiile vaselor0 ede,eleL sti,ulea*M &ro'esele de vinde'are0 &revine !i tratea*M atrofiile ,us'ulare. @. MASAJUL NER!ILOR Masa%ul nervilor nu este &rea des folosit din 'au*a sen*atiei &uterni'e de durere0 de!i este indi'at In 'o, aterea a'esteia. Masa%ul se &oate a&li'a &e nervi In *onele lor de tre'ere ale a'estora din &rofun*i,e s&re su&rafatM0 &e traie'tul lor In tesuturile su&erfi'iale. In ,asa%ul nervilor se foloses' nete*irea0 fri'tiunile0 &resiunile0 lovirile rit,i'e !i vi ratiile. 4lunec+rile u!oare0 su&erfi'iale !i Intinse &e *ona dureroasM0 de'on/estionea*M tesuturile !i s'ad 'ontra'tura. Se eDe'utM a&oi alune'Mri ,ai a&Msate &e traie'tul nervului0 &entru a a'tiva 'ir'ulatia lo'alM0 a de'on/estiona te'ile nervului !i tesuturile In'on%urMtoare. Fric)iunile se a&li'M fie &e toatM *ona dureroasM0 fie &e traie'tul nervuluiL fri'tiunea este liniarM0 de intensitate ,edie. Presiunile sunt ,anevre s&e'ifi'e &entru ,asa%ul nervilor. Pro'edeul 'el ,ai 'unos'ut 'onstM In &resiuni s'urte !i &uterni'e a&li'ate 'u &ul&a de/etelor sau 'u nodo*itMtile arti'ulare interfalan/iene0 &e traie'tul nervului. Presiunea &e nerv &oate fi 'ontinuM !i unifor,M0 eDer'itatM ,ai ,ulte ,inuteL &resiunea &oate fi variatM 'a intensitate0 avEnd din 'End In 'End un 'ara'ter vi rator. 5ovirile ritmice, su for,a to'atului !i a MtMtoritului0 se a&li'M &e *ona de tre'ere a nervilor sau &e traie'tul a'estora0 a'olo unde sunt a'o&eriti de tesuturi ,oi a undenteL intensitatea &oate fi u!oarM0 ,edie sau ,are. 86

-ovirile rit,i'e influentea*M nervii &eriferi'i sen*itivi. A'tiunea ,e'ani'M &rodu'e o eD'itatie 'are 're!te In ra&ort 'u intensitatea ,anevrelor0 &EnM la un &ra/ su&erior de tolerantM0 du&M 'are0 sensi ilitatea s'ade tre&tat &EnM la dis&aritie. Baterea u!oarM !i de s'urtM duratM &rovoa'M o vaso'onstri'tie lo'alM0 In ti,& 'e ,anevrele &uterni'e !i de lun/M duratM &rodu' vasodilatatie0 &rin a'tiunea &ro'edeului asu&ra nervilor vaso,otori. A&li'at &e nervii ,otori0 to'atul &rovoa'M 'ontra'tii ,us'ulare fMrM efe'te ,e'ani'e0 fiind util In trata,entul atoniilor !i a atrofiilor ,us'ulare !i al &are*elor. (ibra)iile/ A&li'ate &e nerv ti,& ,ai Indelun/at0 s'ad sensi ilitatea a'estuia &EnM la aneste*ie. Re&etate ,etodi'0 vi ratiile a'tivea*M 'ir'ulatia In tea'a nervului0 favori*End nutritia !i refa'erea fun'tionalM a a'estuia. :i ratiile &ot 'onstitui sin/ura ,anevrM de ,asa% &er,isM In trata,entul afe'tiunilor nervoase. Au efi'a'itate ,ai ,are da'M sunt 'o, inate 'u nete*irea !i 'u fri'tiunea. .u&M ,asa%ul nervilor ur,ea*M o nete*ire 'al,antM a re/iunii. Masa%ul nervilor este indi'at &entru 'o, aterea durerilor0 a 'ra,&elor !i a 'ontra'turilor ,us'ulare !i In trata,entul atoniilor !i a atrofiilor ,us'ulare. @.& MASAJUL ORGANELOR PRO"UNDE Asu&ra or/anelor &rofunde se &oate a'tiona indire't0 &rin ,asa%ul de su&rafatM al &eretilor 'avitMtilor In 'are se /Mses' a'este or/ane.

87

Pentru 'a &ro'edeele de ,asa% sM influente*e favora il !i real or/anele &rofunde0 sunt ne'esare ,odifi'Mri In teGni'a0 intensitatea !i durata ,anevrelor. @.' MASAJUL CAPULUI Su nu,ele de ,asa% al 'a&ului se des'riu &ro'edeele a&li'ate asu&ra &ortiunii &Mroase a a'estuia. Masa%ul 'a&ului se &oate a&li'a &e toatM Intinderea sau &artialH &e frunte0 're!tet0 &e &Mrtile laterale !i &e &artea &osterioarM. Uneori este nevoie de ,asa%ul nu,ai a unei %u,MtMti a 'a&ului. Po"i)ia/ Pentru a eDe'uta ,asa%ul &e toatM Intinderea 'a&ului0 su ie'tul se a!a*M &e un s'aun s'und !i I!i s&ri%inM Mr ia &e dosul &al,elor !i 'oatele &e /enun'Gi. Un s&ri%in ,ai un se o tine &e o ,asM sau un s'aun ,ai Inalt. Maseurul stM sau !ade &e un s'aun Inalt0 In fata 'elui &e 'are vrea sM"l ,ase*e. $End se ,asea*M 'a&ul tre uie sM vi*uali*M, Intrea/a re/iune !i sM lu'rM, 'u ,Einile 'o orEte ,ult su nivelul u,erilor. Masa%ul se &oate eDe'uta 'u a, ele ,Eini sau 'u o sin/urM ,EnML 'End se lu'rea*M 'u o sin/urM ,EnM0 'ealaltM ,EnM s&ri%inM &artea o&usM a 'a&ului. In ,asa%ul &artial al fruntii su ie'tul !ade 'u s&atele la eDe'utant !i I!i rea*e,M 'a&ul de &ie&tul ,aseurului. Pentru ,asa%ului 're!tetului !i al re/iunii o''i&itale se indi'M &o*itia !e*End 'u 'a&ul s&ri%init &e ,Eini !i 'u 'oatele s&ri%inite &e /enun'Gii ,aseurului. Pentru ,asa%ul &Mrtilor laterale sau al unei %u,MtMti a 'a&ului0 ,aseurul s&ri%inM 'a&ul 'u o ,EnM de &ie&tul lui0 iar 'u 'ealaltM ,EnM eDe'utM ,anevrele. 88

Masa%ul 'a&ului 'onstM In nete*iri0 fri'tiuni0 ta&otMri u!oare !i vi ratii. Nete"irea se eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a, ele0 alune'End din re/iunea fruntii &este 're!tet0 s&re 'eafM sau &e &Mrtile laterale. Pal,ele se a&li'M &e frunte0 'u de/etele In sus0 de&Mrtate !i u!or Indoite. Manevra 'u&rinde o 'Et ,ai ,are &arte din su&rafata 'a&ului0 &utEnd sM 'o oare s&re 'eafM !i s&re u,eri. Alune'Mrile se fa' lent0 &ro/resEnd In'et &rin ,i!'Mri ,i'i In sens lateral sau de du"te vino !i uneori &rin vi ratii. .u&M fie'are ,anevrM0 ,Einile revin &e frunte. Nete*irea se ,ai &oate eDe'uta In trei sensuriH din ,i%lo'ul fruntii s&re re/iunea &osterioarM0 din 're!tet s&re &Mrtile laterale !i din 're!tet s&re 'eafM. .a'M este ine eDe'utatM0 nete*irea dM o sen*atie &lM'utM0 lini!titoare. Fric)iunea se eDe'utM 'u a,EndouM ,Einile sau 'u o ,EnM0 'ealaltM s&ri%inind 'a&ul In &artea o&usM. .e/etele u!or Indoite !i de&Mrtate se a&li'M I,&reunM 'u &al,ele &e &iele0 si,tind rMdM'ina &Mrului. Prin ,i!'Mri laterale sau 'ir'ulare0 lente !i &rofunde0 se de&lasea*M &ielea &e straturile de dedesu t0 atEt 'Et &er,ite ,o ilitatea sa naturalM. Presiunea &e &lanul osos se fa'e ,oderat. In re/iunile sensi ile0 &resiunea s'ade. .u&M 'Eteva ,i!'Mri0 de/etele se de&lasea*M din a&roa&e In a&roa&e0 &e toatM re/iunea. Pe &ortiuni li,itate0 ,anevra se &oate eDe'uta 'u douM sau 'u trei de/ete. (ri'tiunea vi ratorie este ,ai &lM'utM !i ,ai lini!titoare. Percutatul !i tocatul se a&li'M foarte rar !i 'u o teGni'M s&e'ifi'M.

89

Per'utia se fa'e 'u vErful de/etelor0 ,Ena 'ade lent0 rar !i elasti'0 'u de/etele Indoite !i de&Mrtate u!or Intre ele. Mi!'area se fa'e din arti'ulatia &u,nului0 si,ultan sau alternativ. 4o'atul se a&li'M 'u de/etele Indoite !i de&Mrtate0 'M*End de a&roa&e &e &ielea 'a&ului !i lovindu"se Intre ele. AtEt In &er'utare0 'Et !i In to'at0 du&M 'e de/etele atin/ 'a&ul0 alune'M u!or su for,M de nete*ire0 'are &oate fi vi ratorie. -ovirile sunt re&etate rit,i'0 rar !i unifor,. (ibra)iile &ot Insoti nete*irea !i fri'tiunea sau se &ot a&li'a sin/ure &e &ortiuni ,i'i ,ai sensi ile ale &ielii 'a&ului. A'estea se eDe'utM0 de &referintM0 'u o ,EnM0 'ealaltM ,EnM s&ri%inind 'a&ul. Masa%ul 'a&ului influentea*M atEt &Mrtile ,oi 'are a'o&erM 'raniul0 'Et !i or/anele din 'avitatea 'ranianM. Sti,ulEnd 'ir'ulatia In &iele0 ,asa%ul 'a&ului a,eliorea*M !i nutritia &Mrului. In fun'tie de teGni'a folositM0 ,asa%ul 'a&ului va avea fie efe'te 'al,ante0 fie sti,ulante. Efe'tele &rofunde se &rodu' &e 'ale refleDM. Prin ,e'anis,e vaso,otoare derivative !i de'on/estionante0 re/lea*M 'ir'ulatia endo'ranianM !i I, unMtMte!te fun'tiile ve/etative ale siste,ului nervos 'entral. Produ'e lini!tirea siste,ului nervos 'entral0 redu'e starea de In'ordare !i favori*ea*M so,nul. Masa%ul 'a&ului este indi'at In trata,entul nevral/iilor0 al ,i/renelor0 al o oselii et'. @.@ MASAJUL GTULUI .in &un't de vedere to&o/rafi'0 /Etul &re*intM douM re/iuniH 90

anterolateralM !i &osterioarM. In re/iunea anterolateralM a /Etului se /Mses' or/ane i,&ortanteH larin/ele0 traGeea0 farin/ele !i esofa/ul0 ,Mnun'Giul vas'ulonervos al /Etului0 tiroida !i &aratiroidele et'. In re/iunea &osterioarM a /Etului I'eafaJ se /Mses' ,ai ,ulti ,u!'Gi0 'u rol stati' !i dina,i'0 a!e*ati &e ,ai ,ulte straturi. B Masa%ul re/iunii anterolaterale a /Etului se va fa'e tinEnd sea,M de or/anele i,&ortante &re*ente la a'est nivel. Po"i)ia. Su ie'tul este In de'u it dorsal sau !e*End re*e,at0 'u 'a&ul In u!oarM eDtensiune. Maseurul stM sau !ade In fata sau la drea&ta 'elui &e 'are Il ,asea*M. Nete"irea re/iunii anterolaterale a /Etului se fa'e &rin alune'Mri u!oare0 &ornind de sus In %os0 de la Mr ie !i ,astoidM s&re 'lavi'ule !i stern. Manevra se eDe'utM &ornind 'u rMdM'ina !i ,ar/inea ulnarM a ,Einilor !i ter,inEnd 'u ,ar/inea radialM a a'estora !i 'u vErful de/etelor. Se &oate lu'ra si,etri' sau asi,etri'. Fric)iunea se eDe'utM ,inutios !i insistent0 foarte u!or !i 'u &re'autie0 evitEnd /landa tiroidM. Fr+mntatul se eDe'utM rar0 su for,M de 'utM0 de"a lun/ul ,u!'Gilor sterno'leido,astoidieni !i a ,ar/inii laterale a ,u!'Gilor tra&e*i. (ibra)iile0 eDe'utate nu,ai ,anual0 sunt foarte utile In ,asa%ul a'estei re/iuni. Masa%ul se In'Geie 'u nete*iri lun/i0 lente !i lini!titoare. Masa%ul /Etului &oate fi aso'iat 'u ,o ili*area ,etodi'M a /Etului0 In ti,&ul sau du&M !edinta de ,asa%. Masa%ul este indi'at &entru efe'tul de'on/estionant0 relaDant !i trofi' al tesuturilor !i al or/anelor atEt de la nivelul /Etului0 'Et !i al 'a&ului. Este

91

indi'at In trata,entul 'i'atri'elor 'e se for,ea*M du&M arsuri0 trau,atis,e sau infla,tii lo'ale. Masa%ul &Mrtilor laterale ale /Etului este indis&ensa il In trata,entul 'ore'tiv al deviatiilor 'a&ului !i ale /Etului. N Masa%ul re/iunii &osterioare a /Etului I,asa%ul 'efeiJ Po"i)ia. Su ie'tul este a!e*at In de'u it ventral0 'u 'a&ul u!or fle'tat !i 'u fruntea re*e,atM &e dosul ,Einilor sau &e un sul ,i'0 ,oaleL ,asa%ul se &oate eDe'uta !i In &o*itia !e*End &e un s'aun0 'u fruntea s&ri%initM &e un &lan &otrivit de Inalt. Pe an'Geta %oasM de ,asa%0 &o*itia 'ea ,ai favora ilM este 'Mlare0 !e*End 'u trun'Giul u!or In'linat !i 'u 'a&ul s&ri%init &e &lanul lun/ al an'Getei0 'are este ridi'at &EnM a&roa&e de verti'alM. Manevrele folosite &entru ,asa%ul 'efei0 suntH nete*irea0 fri'tiunea0 frM,Entatul0 &er'utatul !i to'atul. Nete"irea 'onstM din alune'Mri eDe'utate 'u o ,EnM sau 'u a, ele0 &ornind de sus0 de deasu&ra insertiilor ,u!'Gilor 'efei &e o''i&ital !i 'o orEnd &EnM la a*a /Etului0 Intre o,o&lati !i &e u,eri. Manevra In'e&e 'u rMdM'ina ,Einilor !i se ter,inM 'u vErful de/etelor0 'are &e ,MsurM 'e 'o oarM0 se de&Mrtea*M &utin Intre ele . Pentru nete*irea &Mrtilor laterale ale /Etului0 &al,ele se a!a*M 'u ,ar/inea lor ulnarM su ure'Gi !i alune'M In %os &EnM &este u,eri0 ter,inEnd 'u ,ar/inea lor radialM. Alune'Mrile se fa' si,ultan sau alternativ. .u&M 'Eteva ,anevre lun/i0 se eDe'utM un ,asa% sti,ulant 'u alune'Mri s'urte !i dese0 &ornind de la 'a& !i 'o orEnd din a&roa&e In a&roa&e s&re o,o&lati !i u,eri. Alune'Mrile se &ot eDe'uta !i In for,a vi ratorie.

92

Fric)iunea se a&li'M &e toatM Intinderea 'efei. In &artea de sus0 la nivelul insertiei ,u!'Gilor0 se eDe'utM 'u vErful de/etelor ,i!'Mri reduse 'ir'ulare !i liniareL In &artea ,i%lo'ie !i inferioarM a 'efei0 Intre o,o&lati !i &e u,eri0 fri'tiunile se eDe'utM 'u ,i!'Mri ,ai a,&le0 'u &odul &al,ei !i 'u rMdM'ina ,Einilor. Fr+mntatul se a&li'M ,ai ales &e &Mrtile laterale !i inferioarM ale 'efei. Mar/inea lateralM a ,u!'Giului tra&e* se &rinde Intre &oli'e !i 'elelalte &atru de/ete0 !i se frM,EntM de&lasEnd ,Einile In sus !i In %os de"a lun/ul ,ar/inii ,u!'Giului. Se &oate a&li'a !i o variantM de frM,Entat SIn 'utMQH 'u o ,EnM sau 'u a, ele ,Eini0 a&li'ate &er&endi'ular &e lun/i,ea /Etului0 se 'u&rinde 'eafa Intre de/etele ,ari !i vErful 'elorlalte de/eteL se eDe'utM de&lasMri In sus !i In %os0 &rintr"o ,i!'are ondulatorie. (rM,Entatul se &oate 'o, ina 'u fri'tiunea. Percutatul se 'o, inM 'u tocatul. Per'utiile eDe'utate 'u vErful !i &ul&ele de/etelor0 'are 'ad de o &arte !i de alta a liniei ,ediane0 &rin loviri foarte fine In &artea de sus a 'efei0 'res' In intensitate &e ,MsurM 'e 'o oarM0 transfor,Endu"se In to'at0 'are se eDe'utM de &artea 'u un/Gii a de/etelor0 Intre o,o&lati !i 'u &artea lor &al,arM &e u,eri. Masa%ul 'efei se In'Geie &rin ,anevre lun/i !i lente de nete*ire 'al,antM. E<+*6+1+ 20304515. *+<+. Provoa'M o a'tivare a 'ir'ulatiei lo'ale venoase !i li,fati'e. Prin a'tiunea lo'alM se I, unMtMte!te 'ir'ulatia In ,u!'Gii 'efei0 'are sunt &redis&u!i la sta*M 'ir'ulatorie !i la o osealM. Produ'e o de'on/estionare refleDM a 'ir'ulatiei endo'raniene0 'u efe'te lini!titoare asu&ra siste,ului nervos 'entral. 93

.atoritM efe'telor sale0 ,asa%ul 'efei este folosit 'a a't final In ,asa%ul /eneral. Masa%ul 'efei este indi'at In trata,entul nevral/iilor lo'ale0 al durerilor de 'a&0 al 'ontra'turilor ,us'ulare0 al li,itMrii ,o ilitMtii /Etului0 al o oselii nervoase0 al tul urMrilor siste,ului nervos 'entral. Este folosit !i &entru &revenirea sau Inde&Mrtarea de&unerilor lo'ale de /rMsi,e. @.7. MASAJUL TORACELUI Prin ,asa%ul tora'elui se &oate influenta !i fun'tia or/anelor din a'eastM 'avitate0 In s&e'ial 'ele a&artinEnd a&aratului 'ardiovas'ular !i a&aratului res&irator. N M030451 (+>.5/.. -(+*)(,.01+. Influentea*M a'tivitatea ini,ii !i a vaselor ,ari. Po"i)ia/ $ea ,ai unM este de'u itul dorsal0 'u 'a&ul !i trun'Giul u!or ridi'ate0 re*e,ate &e un &lan o li' !i 'u ,e, rele inferioare u!or fle'tate. Maseurul stM sau !ade In drea&ta 'elui ,asat. Pentru a o tine efecte lini!titoare se a&li'MH nete*irea0 fri'tiunea0 to'atul0 MtMtoritul !i vi ratiile ,anuale. Nete"irea de In'e&ut este u!oarM0 'u sens 'ir'ular. Porne!te de la vErful sternului sau din e&i/astru0 ur'M &e fata sternului0 ar'uind ,i!'area &este su&rafata 'ostalM stEn/M0 s&re vErful ini,ii. Pal,a 'u de/etele Intinse0 'ondusM din 'ot !i din u,Mr0 alune'M u!or &e &iele0 a&MsEnd In ,od unifor, nu,ai 'u /reutatea ei &ro&rie. Fric)iunea/ Se eDe'utM la fel 'a nete*irea0 ,i!'End lent0 u!or !i unifor, &ielea !i tesuturile su 'utanate &e &lanul dur al sternului !i al 'oastelor. 94

In 'ontinuare0 se eDe'utM un tocat lent !i rar0 'u de/etele de&Mrtate ,ult Intre ele0 'are 'ad rit,i'0 lovind u!or !i elasti'L du&M 'onta'tul 'u &ielea se 'ontinuM 'u o alune'are. Se &oate a&li'a un b+t+torit eDe'utat 'u ,Ena drea&tM0 'u de/etele u!or Indoite F SIn 'Mu!Q. MEna tre uie sM 'adM s'urt !i elasti' &e &iele. Pro'edeele tre uie eDe'utate 'u 'al,0 In rit, unifor, !i 'u fre'ventM a&ro&iatM de 'ea nor,alM a &ulsului sau de rit,ul In'etinit &e 'are dori, sM"l i,&ri,M, 'ontra'tiilor 'ardia'e. (ibra)iile. Se eDe'utM 'u ,Ena drea&tM0 eDer'itEnd o &resiune ,oderatM !i de&lasEndu"se In sens 'ir'ular &e toatM re/iunea &re'ordialM. .u&M fie'are ,anevrM !i la sfEr!itul !edintei de ,asa%0 se eDe'utM 'Eteva alune'Mri lente !i 'al,ante. .urata !edintei de ,asa% &re'ordial varia*M Intre 2?"27 ,inute !i se &oate re&eta de ,ai ,ulte ori &e *i. Pentru stimularea prin masaj a 'ontra'tiilor 'ardia'e se indi'M &ro'edee ,ai ener/i'e de nete*ire0 fri'tiune0 to'at !i MtMtorit. Nete"irea se eDe'utM &rin ,i!'Mri 'ir'ulare s'urte !i viiL &oate fi ur,atM sau InsotitM de o fric)iune ener/i'M. &ocatul se eDe'utM re&ede0 dar elasti'0 a&li'at a&roa&e tan/ential. 0+t+toritul se fa'e 'u &u,nul des'Gis0 'M*End &e re/iunea &re'ordialM In rit, de =?"B?R ,inut. Masa%ul &re'ordial influentea*M a'tivitatea ini,ii &rin inter,ediul siste,ului nervos. (or,a 'al,antM tinde sM s'adM !i sM re/le*e rit,ul 'ardia'L este indi'atM In taGi'ardie0 &al&itatii0 stMri de o osealM et'. (or,a eD'itantM a''elerea*M rit,ul 'ardia' !i ridi'M tensiunea arterialM 'o orEtM. 95

ATEN@IEB Masa%ul &re'ordial va fi indi'at nu,ai de ,edi' !i va fi efe'tuat nu,ai de &ersoane 'o,&etente. N M030451 *5 +<+*6+ 035-(0 0-0(06515. (+3-.(06)(. PlM,Enii !i 'Mile res&iratorii intratora'i'e &ot fi influentate &rin ,asa%ul a&li'at &e &eretii tora'elui. Po"i)ia/ Su ie'tul este In de'u it dorsal !i re*e,at sau0 &entru ,asa%ul s&atelui0 stM In &o*itia de de'u it ventral. Manevrele de ,asa% utili*ate suntH nete*irea0 fri'tiunea !i frM,Entatul0 'are a'tionea*M refleD0 aso'iate 'u a'tiunea ,e'ani'M a &ro'edeelor &enetranteH to'atul0 &les'Mitul0 MtMtoritul0 &resiunile !i vi ratiile. Sedinta In'e&e &rin a&li'area unui ,asa% al s&atelui !i al tora'elui0 ,anevrele fiind eDe'utate In le/MturM dire'tM 'u fa*ele res&iratiei. Presiunile0 tre&idatiile !i s'uturMrile tora'elui se vor eDe'uta atEt In ins&iratie0 'Et !i In eD&iratie. .in &o*itia de de'u it dorsal !i re*e,at0 su ie'tul ins&irM !i eD&irM0 &rofund !i rit,i'0 fMrM efort. Maseurul0 stEnd la drea&ta su ie'tului0 &Mtrunde 'u ,Einile su rate0 !i a&li'M &al,ele &e re/iunea 'ostalM drea&tM !i stEn/M0 'u de/etele Indre&tate s&re 'oloana verte ralM. .in a'eastM &o*itie0 s&re sfEr!itul ins&iratiei ridi'M tora'ele0 aso'iind ,i!'area 'u tre&idatii sau s'uturMri. In ti,&ul eD&iratiei &al,ele eDe'utantului alune'M In'et s&re &artea anterioarM a 'oastelor !i la sfEr!itul eD&iratiei eDer'itM &resiuni u!oare0 Insotite de vi ratii. Efe'tele ,asa%ului sunt sti,ulante &entru res&iratie. Manevrele su&erfi'iale eDer'itM o a'tiune refleDM de a'tivare !i de de'on/estionare a 'ir'ulatiei0 I, unMtMtind s'Gi, urile nutritive. Manevrele &enetrante a%utM ,ai ,ult fun'tia res&iratorie0 &rinH a'tivarea s'Gi, urilor /a*oase din alveolele &ul,onare0 &rin de/a%area 96

'Milor res&iratorii0 &rin 're!terea a,&litudinii ,i!'Mrilor res&iratorii !i &rin sti,ularea 'ir'ulatiei &rofunde. A'est ti& de ,asa% este foarte util In trata,entul insufi'ientei res&iratorii. @.@. MASAJUL ABDOMENULUI Masa%ul a do,enului0 'are ur,Mre!te sM influente*e fun'tia or/anelor intraa do,inale0 se deose e!te &rin teGni'M !i ,etodi'M de ,asa%ul &eretelui a do,inal. Po"i)ia. Su ie'tul este in de'u it dorsal re*e,at0 'u ,e, rele inferioare u!or fleDate In !old0 'u /enun'Gii !i 'u tMl&ile s&i%inite. N Masa%ul Intre/ului a do,en. Se In'e&e 'u ,anevre de nete"ire !i fric)iune0 'are ,Mres' relaDarea ,u!'Gilor !i s'ad sensi ilitatea ta'tilM eDa/eratM a 'elui ,asat. (rM,Entatul este Inlo'uit 'u o ,anevrM a,&lM de presiune !i alunecare transversal+0 eDe'utate dintr"o &arte In alta0 'u &al,ele a&li'ate &e &Mrtile laterale !i &osterioare ale a do,enului0 Intre 'oaste !i 'restele ilia'e. A&MsEnd unifor, asu&ra 'ontinutului a do,inal0 &al,ele alune'M Inainte0 se In'ru'i!ea*M &e linia ,edianM !i 'ontinuM sM alune'e s&re &artea o&usM. Manevra se re&etM s'Gi, End de fie'are datM nivelul la 'are se a&li'M &al,ele0 &entru a influenta Intre/ul 'ontinut al a do,enului. Percutatul !i tocatul se eDe'utM la fel 'a !i &entru &eretele a do,inal0 ur,End traie'tul 'olonului. (ibra)iile se eDe'utM ,anual0 'u &resiune ,oderatM In e&i/astru0 su 'ostal dre&t !i stEn/ !i su&ra&u ian.

97

Masa%ul *onei sto,a'ului. Manevrele de ,asa% se eDe'utM In

*onele e&i/astri'M0 su&rao, ili'alM !i su 'ostalM stEn/M. 4lunec+rile se eDe'utM de"a lun/ul 'ur urilor sto,a'ului. Fric)iunile se eDe'utM destul de a&Msat0 'u o ,EnM sau 'u ,Einile su&ra&use. (ibra)iile se eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a, ele0 a&MsEnd &e sto,a'0 In sus !i s&re stEn/a0 ,ai ales In ti,&ul eD&iratiei. N Masa%ul *onei intestinului su tire. Se efe'tuea*M o ,i!'are de &resiune 'ir'ularM 'u ,Ena drea&tM a!e*atM 'u &al,a &e a do,en In dre&tul o, ili'ului0 'u rMdM'ina ,Einii su o, ili'al. N Masa%ul 'olonului. Se eDe'utM se/,entar0 In'e&End 'u &ortiunea as'endentM0 'ontinuEnd 'u 'ea transversalM !i ter,inEnd 'u 'ea des'endentM. Manevra &rin'i&alM a ,asa%ului &e 'olon este nete"irea eDe'utatM a&Msat0 ,EnM du&M ,EnM sau 'u ,Einile su&ra&use0 alune'End !i &resEnd In sensul eva'uMrii 'ontinutului intestinal0 de la nivelul 'e'ului In sus s&re un/Giul Ge&ati' al 'olonului0 din a'est &un't In ansM s&re un/Giul s&leni' al 'olonului transvers !i a&oi des'endent0 s&re fosa ilia'M stEn/M0 &EnM la nivelul si,fi*ei &u iene. Fric)iunea 'olonului se eDe'utM 'a !i nete*irea0 'u o ,EnM sau 'u a,EndouM0 'u &al,ele a&li'ate o li' &e &eretele a do,inal0 In'e&End din fosa ilia'M drea&tM !i 'ontinuEnd In tot lun/ul 'olonuluiL se eDe'utM ,i!'Mri 'ir'ulare0 liniare sau In *i/"*a/. Pe 'olon se &oate a&li'a !i un percutat sau tocat u!or0 dar insistent0 eDe'utat 'u vErful de/etelor &e a'ela!i traseu 'a !i ,anevrele &re'edente. N Masa%ul *onei fi'atului !i a 'Milor iliare. Se In'e&e &rintr"o nete"ire u!oarM a re/iunii res&e'tive0 'onstEnd din alune'Mri &ornind de la linia ,edianM a a do,enului0 &e su 'oastele din drea&ta0 s&re s&ate. 98

Pe a'eea!i re/iune se eDe'utM fric)iuni u!oare 'u &odul &al,ei !i 'u ,ar/inea 'u italM a ,Einii. $ele ,ai utile ,anevre &entru fi'at !i 'Mile iliare sunt vibra)iile, eDe'utate 'u de/etele sau 'u &al,a0 ,ai ales In ti,&ul ins&iratiilor &rofunde. N Masa%ul *onei renale. $onstM din nete"iri insistente0 a&li'ate &e re/iunea lo, arM !i &e flan'uri0 din fric)iuni a&Msate0 eDe'utate 'u rMdM'ina !i 'u ,ar/inea 'u italM a ,Einii0 !i din presiuni vibratorii a&li'ate &e a'elea!i *one. N Masa%ul *onei ve*i'ale 'onstM din presiuni vibrate eDe'utate su&ra&u ian0 du&M /olirea 'o,&letM a 'ontinutului ve*i'ii urinare. Masa%ul a do,inal a%utM In ,od ,e'ani' fun'tiile nor,ale de eva'uare ale intestinului0 ale 'Milor iliare !i urinare. Influentele refleDe ale ,asa%ului a do,inal sunt ,ulti&le. Prin a'tivarea 'ir'ulatiei0 sunt sti,ulate fun'tiile di/estive0 de a sor tie !i de eli,inare.

9. MASAJUL TERAPEUTIC

Masa%ul &oate fi folosit In trata,entul unor diverse afe'tiuni0 favori*End &ro'esul de vinde'are !i de re'u&erare. .eoare'e efe'tele ,asa%ului nu se &ot diso'ia 'o,&let0 In al'Mtuirea &ro/ra,ului de ,asa% se vor indi'a &redo,inant ,etodele0 &ro'edeele !i teGni'ile 'are 'ores&und o ie'tivelor &ro&use0 In fun'tie de &a'ientul 'Mruia i se adresea*M. 99

In ale/erea ,etodelor utili*ate In 'adrul unei !edinte de ,asa%0 tre uie sM se tinM sea,a de 'Eteva as&e'teH dia/nosti'L ve'Gi,ea afe'tiuniiL si,&to,atolo/ieL afe'tiuni aso'iateL s'o&ul ur,MritL o servatiile re*ultate In ur,a eDa,inMrii &a'ientuluiL starea &a'ientuluiL re'o,andMrile ,edi'aleL /radul de rea'tivitate a &a'ientuluiL evolutia efe'telor ur,Mrite &rin a&li'area ,asa%ului. Prin'i&alele scopuri ur,Mrite In ti,&ul a&li'Mrii ,asa%ului tera&euti' sunt H 'ir'ulator0 relaDator0 sedativ0 antial/i'0 sti,ulativ. Pentru Into',irea unui protocol al !edintei de ,asa% tre uie avute In vedereH &o*itia su ie'tului0 &o*itia re/iunii sau a se/,entului ,asat !i ordinea In 'are se a&li'M &ro'edeele. Pro'edeele de ,asa% se a&li'M In ur,Mtoarea ordine H &ro'edee !i teGni'i 'u efe'te /enerale asu&ra Intre/ului or/anis,0 &entru ree'Gili rarea neurove/etativML &ro'edee !i teGni'i 'u efe'te &redo,inant refleDe0 a&li'ate la distantM de re/iunea afe'tatML &ro'edee !i teGni'i &re/Mtitoare0 a&li'ate fie la distantM de re/iunea afe'tatM0 fie &e a'eastaL &ro'edee !i teGni'i a&li'ate &e re/iunea afe'tatM 'u s'o& stri't tera&euti'L 100

&ro'edee !i teGni'i a%utMtoare0 de a''entuare a efe'telor ur,Mrite0 &rin a&li'area 'elor s&e'ifi'e afe'tiuniiL &ro'edee !i teGni'i 'al,ante sau de sta ili*are a efe'telor o tinute In ur,a !edintei de ,asa%. C/ <5/*t.+ ,+ +<+*6+1+ 5(2V(.6+, -()6)*)151 5/+. !+,./t+ ,+ 20304 +36+ ,.<+(.6. N Pentru o tinerea unor efe'te predominant circulatorii, de fa'ilitare a 'ir'ulatiei de Intoar'ere sau a 'ir'ulatiei arteriale H &o*itia su ie'tului va fi 'Et ,ai 'o,odM0 'u ,us'ulatura relaDatML &o*itia se/,entului ,asat va fi 'ea de'livM0 da'M se ur,Mre!te fa'ilitarea 'ir'ulatiei de Intoar'ere !i &ro'livM &entru u!urarea 'ir'ulatiei arterialeL su''esiunea &ro'edeelor va fi ur,Mtoarea H " ,asa% refleD al tesutului 'on%un'tiv su 'utanatL " ,asa% Sde a&elQ a do,inal0 &entru ,e, rele inferioare !i tora'al0 &entru ,e, rele su&erioareL " ,asa% se/,entar al ,e, rului res&e'tiv0 In'e&End 'u se/,entul &roDi,al !i 'ontinuEnd &EnM la 'el distalL ,asa%ul se va fa'e 'entri&etL " ,asa%ul refleD al &i'iorului &e *onele 'ores&un*Mtoare siste,ului 'ir'ulator san/uin !i li,fati'L " ,asa% relaDator0 de'ontra'turant al u,erilor !i a 'efeiL " ,asa% ener/i' al trun'Giului. I, unMtatirea 'ir'ulatiei are !i efe'te trofi'e Inse,nateL de a'eea0 se va indi'a !i In &rofilaDia sau trata,entul ul'erelor vari'oase !i al es'arelor0 nu nu,ai In insufi'ienta 'ir'ulatorie venoasM0 arterialM sau li,fati'M. 101

N Pentru o tinerea unor efe'te predominant sedative0 antialgiceH &o*itia su ie'tului va fi 'o,odM0 'u ,us'ulatura relaDatML In sala de ,asa% tre uie asi/urate 'onditii o&ti,e In 'eea 'e &rive!te te,&eratura0 lu,ino*itatea0 lini!teaL &ro'edeele de ,asa% folositeH " sM fie lente0 nu &rea &rofunde0 'u intensitatea ada&tatM sensi ilitMtii su ie'tuluiL " ti,&ul de lu'ru se va ada&ta de ase,enea su ie'tuluiL " efe'tul sedativ !i antial/i' lo'ali*at0 se &oate o tine fie &rin &ro'edee !i teGni'i a&li'ate la distantM de lo'ul dureros I,asa%ul *onelor refleDo/ene re'i&ro'e0 ,asa%ul refleD al &i'ioarelor !i al ,Einilor0 &reso&un'turaJ0 fie &rin a&li'atii &e lo'ul dureros0 folosind 'Giar !i teGni'i 'are &rovoa'M initial durere0 de eDe,&lu ,asa%ul transversal &rofund. N Pentru o tinerea efe'telor predominant stimulante H se &ot utili*a &ro'edee 'are influentea*M dire't0 ,e'ani' sau indire't0 refleD0 se/,entul ,asat0 In fun'tie de s'o&ul ur,MritL &ro'edeele !i teGni'ile utili*ateH " " " dis'ontinue0 'u s'Gi, Mri ra&ide !i dese de rit,L de intensitate ,areL 'u &rofun*i,e ,are.

9.1 MASAJUL CN A"EC@IUNILE REUMATISMALE In afe'tiunile reu,atis,ale0 ,asa%ul se adresea*M In s&e'ial ,odifi'Mrilor ,us'ulare !i te/u,entare deter,inate de a'estea0 !i ,ai &utin arti'ulatiei. 102

-a nivelul articula)iei, ,asa%ul este indi'at &entru drena%ul Gidartro*ei sau &entru 'o, aterea durerii la nivelul insertiilor 'a&sulei arti'ulare !i a li/a,entelor I,asa% transversal &rofundJ. In 'a*ul unei 'a&sulite retra'tile0 se &ot folosi &ro'edee de ,asa% de intensitate ,i'M0 In vederea &re/Mtirii arti'ulatiei &entru Kinetotera&ie. In afe'tiunile reu,atis,ale sunt &re*ente infiltrate dureroase la nivelul )esutului celular subcutanat. $el ,ai indi'at ,od de InlMturare a a'estora este ,asa%ul. Modul de a&li'are a ,asa%ului de&inde de re/iunea interesatMH la 'eafM0 se &ot a&li'a &ro'edee de intensitate relativ ,areL du&M 7"; sedinte0 ,o ilitatea &ielii &e &lanurile su %a'ente se a,eliorea*M0 de ase,enea !i durerea la &rinderea &ielii0 iar infiltratele dis&arL In re/iunea u,Mrului0 se indi'M un ,asa% anal/e*i'0 'u intensitate do*atM &ro/resivL In re/iunea lo, arM se re'o,andM &ro'edee de ,asa% de intensitate ,ai ,are0 durerile dis&MrEnd du&M 9"7 sedinte de ,asa%L la /enun'Gi0 In artro*e0 infiltratele sunt lo'ali*ate ,ai ales &e fata ,edialM a arti'ulatiei !i sunt foarte dureroaseL se va a&li'a un ,asa% lEnd0 &rudent0 fiind ne'esare 2?"27 sedinte &entru I,&rM!tierea &ro/resivM a a'estor infiltrateL la nivelul !oldului0 In 'oDartro*e0 infiltratele sunt lo'ali*ate ,ai ales &e fata lateralM a 'oa&seiL se utili*ea*M ,asa%ul &ro/resiv I2?"27 sedinteJ. lEnd0

103

-a nivelul mu!chilor inervati de trun'Giuri nervoase afe'tate de nevral/ii se &ot de*volta induratii. Se va indi'a un ,asa% ,ai &utin &rofund la In'e&ut In %urul *onei indurate. Initial0 se foloses' &resiuni lo'ale0 ,asa%ul fiind &ro/resiv 'a intensitate !i Intindere I;"= !edinteJ. &ontracturile reu,atis,ale ,us'ulare interesate. %etracturile musculare !i'sau tendinoase &osturMri In &o*itii fun'tionale. Atrofia muscular+ de ina'tivitate 'onstituie o indi'atie a ,asa%ului 'o, inat 'u i*o,etria. 9.1.1 A"EC@IUNI REUMATISMALE CRONICE IN"LAMATORII I. P)1.0(6(.60 (+5206).,V enefi'ia*M de ,asa%0 ,ai &utin In &erioada de &useu evolutiv0 atun'i 'End se indi'M 'u ,ultM &rudentM0 !i ,ai ,ult In fa*ele de re,isiune0 'End0 alMturi de Kinetotera&ie are un rol i,&ortant In &Mstrarea ,o ilitMtii arti'ulare0 In &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare !i In ,entinerea trofi'itMtii /enerale. Masa%ul tera&euti' are 'a obiectiveH &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare0 'e interesea*M ,ai ales ,us'ulatura ,Einilor0 a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii te/u,entelor !i a tesutului su 'utanat. Manevrele de ,asa% se eDe'utM 'u &rudentM0 intensitatea !i rit,ul a'estora fiind ada&tate sensi ilitMtii se/,entelor tratate. Nete"irea/ Se eDe'utM 'u &ul&a de/etelorL se 'ontinuM 'u fric)iuni0 insistEnd la ,Eini asu&ra ,u!'Gilor interoso!i0 folosind &ul&a &oli'elui. 104 enefi'ia*M de ,asa% nu,ai atun'i 'End sunt re'ente !i ,oderateL ,asa%ul va fi aso'iat 'u musculare antal/i'e 'are Insotes' afe'tiunile enefi'ia*M de ,asa%ul de'ontra'turant a&li'at &e /ru&ele

Masa%ul se 'ontinuM 'u fr+mnt+ri 'u douM de/ete !i ciupiri &entru ,u!'Gii e,inentelor tenarM !i Gi&otenarM. Pe se/,entele situate &roDi,al fatM de ,Eini0 se efe'tuea*M !i baterea 'u &ro'edee ,ai lEnde Iplesc+it, percutat*/ II. S-)/,.1.60 0/*?.1)-).+6.*V. .u&M &useul a'ut !i atenuarea durerilor0 se introdu' In &ro/ra,ul re'u&erator Kinetotera&ia !i ,asa%ul &entru ,entinerea ,o ilitMtii 'oloanei !i &revenirea atrofiei ,us'ulaturii &araverte rale. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH di,inuarea durerilor !i a 'ontra'turilor ,us'ulareL I, unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine !i a 'onditiilor trofi'e lo'aleL &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulaturii dorsolo, are. Masa%ul tre uie sM fie 'al,ant !i ,iorelaDant0 utili*End ,anevre ,ai &utin ener/i'e0 ada&tate sensi ilitMtii re/iunii dorsolo, areL In a'ela!i ti,&0 ,asa%ul 'onstituie !i o &ro'edurM de &re/Mtire a Kinetotera&ie. !fleurajul0 &rin redu'erea sensi ilitMtii0 &er,ite eDe'utarea !i a altor ,anevre0 'u, ar fiH fr+mntarea SIn 'utMQ0 'u intensitate ,i'M !i vibra)iile 'u efe'te de'ontra'turante/ In fa*ele de re,isiune a durerilor se re'o,andM ,anevre de sti,ulare a tonusului !i a eD'ita ilitMtii ,us'ulaturii dorsolo, are !i de &revenire a Gi&otrofiei ,us'ulareH fr+mntare ,ai ener/i'M0 tapotamentul su for,M de tocat0 iar &e *ona lo, arM 0 b+t+toritul. 9.1.2 A"EC@IUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATI!E I. A(6()70 *+(A.*01V. Benefi'ia*M de ,asa%ul tera&euti'0 'are are 'a obiective 'al,area durerilor0 relaDarea ,us'ulaturii !i redu'erea 'ontra'turilor. 105 olnavului &entru

Pentru 'a ,asa%ul sM fie 'al,ant !i ,iorelaDant0 se re'o,andM ,anevre u!oare !i lente. Se eDe'utM nete"iri des'endente In re/iunea 'efei0 'ontinuate 'u fric)iuni !i fr+mnt+ri ada&tea*M sensi ilitMtii lo'ale. Pentru de'ontra'turare ,us'ularM se efe'tuea*M vibra)ii 'u vErfurile de/etelor &e ,u!'Gii 'efei. Efe'tele anal/e*i'e !i de relaDare ,us'ularM sunt ,ai une atun'i 'End ,asa%ul se eDe'utM du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie0 eD'e&tie fM'End 'a*urile de nevral/ie 'ervi'o raGialM0 unde a&li'area 'Mldurii este 'ontraindi'atM. II. A(6()70 1)2:0(V. Se &oate ,anifesta 'lini' &rinH lo, al/ie a'utM0 lo, al/ie 'roni'M !i lo, os'iati'M. N In lo, al/ia a'utM ,asa%ul tera&euti' este 'al,ant !i ,iorelaDant0 'u ,anevrele eDe'utate u!or !i lent. Se re'o,andM nete"iri 'u fata &al,arM a ,Einilor0 &entru redu'erea sensi ilitMtii tesuturilor su&erfi'iale0 du&M 'are se a&li'M fr+mnt+ri u!oare !i vibra)ii 'u &al,a0 &entru de'ontra'turare ,us'ularM &araverte ralM. N In lo, al/ia 'roni'M o ie'tivele ,asa%ului tera&euti' suntH di,inuarea durerilor0 ,entinerea elasti'itMtii !i eD'ita ilitMtii ,us'ulaturii lo, are0 &revenirea Gi&otoniei ,us'ulare0 a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale. Se re'o,andM nete"irea 'u &al,a sau 'u de/etele Indoite SIn &ie&teneQ0 'ontinuat 'u fric)iuni 'u fata dorsalM a &u,nului !i 'u fr+mnt+ri SIn 'utMQ. In li&sa 'ontra'turii ,us'ulare0 se &oate a&li'a tapotamentul su for,M de tocat sau b+t+torit. Masa%ul se &oate eDe'uta du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie0 &entru &otentarea efe'telor 'al,ante !i de'ontra'turante. 106 SIn 'utMQ0 a 'Mror intensitate se

Un efe't de &rofun*i,e Il are Gidro,asa%ul su for,M de du!",asa% sau du! su a'val0 'u aso'ierea fa'torului ter,i'. N -o, os'iati'a ,asa%ul nervului s'iati'. III. A(6()70 *)=)<+25(01V. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH di,inuarea durerilor0 de'ontra'turarea ,us'ularM0 &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulaturii din ve'inMtate. Masa%ul este util !i In &re/Mtirea olnavului &entru Kinetotera&ie. Masa%ul tre uie sM fie 'al,ant !i ,iorelaDant0 eDe'utEnd ,anevrele u!or !i lent. Nete"irea se fa'e 'u &al,ele &e re/iunea fesierM0 alune'End lateral s&re re/iunea troGanterianM !i In %os0 s&re 'oa&sM. A&oi0 se eDe'utM fric)iuni !i fr+mnt+ri 'u intensitate ada&tatM sensi ilitMtii lo'ale. $u s'o& ,iorelaDant0 se efe'tuea*M vibra)ii 'u &al,ele. Pentru &revenirea Gi&otoniei !i a Gi&otrofiei ,us'ulaturii Inve'inate se a&li'M ,anevre ,ai ener/i'eH fric)iuni 'u rMdM'ina ,Einii0 tapotament su for,M de tocat !i b+t+torit0 cernut !i rulat. Efe'te ,ai lu,inM sau SoluDJ. Aidro,asa%ul &oate reali*a In &rofun*i,e o I, unMtMtire a 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale !i o relaDare ,us'ularM ,ai unM0 avEnd In vedere fa&tul 'M0 arti'ulatia 'oDofe,uralM este a'o&eritM de un strat volu,inos ,us'ular !i 'eluloadi&os. I:. A(6()70 >+/5/*?.515.. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine !i a 'onditiilor trofi'e lo'ale0 I, unMtMtirea une anal/e*i'e !i de'ontra'turante se o tin &rin efe'tuarea ,asa%ului du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie I aie &artialM de enefi'ia*M de a'elea!i &ro'edee 'al,ante !i de'ontra'turante de ,asa% 'a !i lo, al/ia a'utM0 la 'are se &oate adMu/a

107

tonusului !i a eD'ita ilitMtii ,us'ulare0 &re/Mtirea Kinetotera&ie.

olnavului &entru

Masa%ul 'are se a&li'M la 'oa&sM 'onstM In nete"ire 'u &al,ele0 fric)iuni 'u rMdM'ina ,Einii0 fr+mnt+ri SIn 'utMQ0 cernut, rulat !i tapotament ener/i' su for,M de tocat sau b+t+torit. Se insistM &e ,u!'Giul 'vadri'e&s fe,ural0 &entru &revenirea sau di,inuarea Gi&otrofiei a'estuia. In re/iunea &osterioarM a 'oa&sei0 &e ,u!'Gii is'Gio/a, ieri se a&li'M ,asa% ,iorelaDant. Masa%ul arti'ular al /enun'Giului 'onstM In nete"iri, fric)iuni, trac)iuni, &ro'edee 'are I, unMtMtes' 'ir'ulatia lo'alM0 su&letea for,atiunilor 'a&suloli/a,entare !i ,o ilitatea arti'ularM. ATEN@IEB Masa%ul este 'ontraindi'at atun'i 'End eDistM feno,ene 'on/estive sau Gidartro*M. :. P+(.0(6(.60 3*0-51)?52+(01V. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH di,inuarea durerilor0 redu'erea 'ontra'turilor ,us'ulare0 I, unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale. Masa%ul este sedativ !i ,iorelaDant0 folosind ,anevre 'u intensitate ,i'M !i lente. Nete"irea se eDe'utM &e fata anterioarM !i &osterioarM a u,Mrului0 &EnM In re/iunile su&ra'lavi'ularM !i su&ras&inoasM0 de'ontra'turant. .u&M 'edarea durerilor0 ,asa%ul va 'onsta din ,anevre de sti,ulare !i de tonifiere ,us'ularM &entru &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare0 !i anu,eH fric)iuni 'u de/etele !i tapotament su for,M de b+t+torit SIn ventu*MQ sau tocat/ ur,atM de fr+mnt+ri u!oare0 ada&tate sensi ilitMtii lo'ale !i de vibra)ii fine efe'tuate 'u &al,a0 In s'o&

108

Masa%ul arti'ulatiei s'a&uloGu,erale se fa'e a&li'End fric)iuni 'u vErfurile de/etelorH &e fata anterioarM a 'a&sulei0 du&M retrofleDiunea ratului !i &e fata &osterioarM a 'a&sulei0 du&M antefleDiunea arti'ularML &re/Mte!te arti'ulatia &entru Kinetotera&ie. Sunt indi'ate0 'u a'elea!i efe'te0 &ro'edurile de Gidro,asa%. 9.1. A"EC@IUNI ALE TENDONULUI Benefi'ia*M de efe'tele ,asa%ului 6+/,./.60, 6+/)3./)A.60 !. +/6+7.60. In stadiul a'ut0 se eDe'utM masaj cu g#ea)+0 &rin nete*irea 'u o u'atM de /GeatM a tendonului afe'tatL &ro'edeul are efe'te anal/e*i'e0 antiinfla,atoare !i de &revenire a tu,efierii. .u&M redu'erea durerilor !i a feno,enelor infla,atoare0 se &ot a&li'a unele ,anevre de ,asa%H nete"iri !i fric)iuni 'u s'o&ul a,eliorMrii 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale0 Inde&MrtMrii eventualelor aderente !i resta ilirii 'onditiilor de alune'are fi*iolo/i'M a tendonului. 9.2 I. A"EC@IUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI ratului. Masa%ul asu&li*ea*M 'a&sula !i li/a,entele !i a,eliorea*M ,o ilitatea

LOCOMOTOR C)/657.0. In stadiul a'ut0 se &oate eDe'uta atEt ,asa%ul 'u /GeatM0 'Et Masajul cu g#ea)+ se &oate a&li'a &e *ona afe'tatM0 efe'tuEnd nete*iri 'u o u'atM de /GeatM0 'u efe'te anal/e*i'e lo'ale0 de'ontra'turante !i de &revenire a ede,ului. !i ,asa%ul ,anual.

109

Masajul manual se &oate a&li'a la distantM0 &roDi,al !i distal fatM de *ona afe'tatM. (biectivele suntH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine0 redu'erea tul urMrilor vas'ulotrofi'e0 favori*area resor tiei ede,elor0 asi/urarea unei une trofi'itMti0 ,entinerea tonusului ,us'ulaturii Inve'inate. Se eDe'utM nete"iri 'u &al,a0 fric)iuni, fr+mnt+ri, tapotament SIn ventu*MQ sau to'at !i vibra)ii. II. E/6)(30. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH redu'erea durerii0 'ir'ulatiei san/uine0 redu'erea ede,elor0 ,entinerea I, unMtMtirea

elasti'itMtii !i a tonusului ,us'ular !i &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare. Pro'edeele de ,asa% indi'ate la distantM suntH nete"irea, fric)iunile !i fr+mntatul ener/i'0 rulatul, cernutul, tocatul !i tapotamentul SIn ventu*MQ. Pe arti'ulatia afe'tatM se a&li'M masajul cu g#ea)+ 'u efe'te anal/e*i'e0 de resor tie !i de &revenire a tul urMrilor vas'ulotrofi'e. III. S+*?+1+1+ ,5-V +/6)(3V. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH I, unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine0 redu'erea di,inuarea durerilor0

tul urMrilor vas'ulotrofi'e0 asu&li*area for,atiunilor 'a&suloli/a,entare0 a,eliorarea ,o ilitMtii arti'ulare !i redu'erea Gi&otrofiei ,us'ulare. Masa%ul arti'ular 'onstM In nete"ire 'u efe't sedativ !i fric)iuni0 'are ,o ili*ea*M !i asu&li*ea*M 'a&sula !i li/a,entele. Pe se/,entele Inve'inate arti'ulatiei se eDe'utM un ,asa% de sti,ulare !i de tonifiere a ,u!'Gilor0 de redu'ere a tul urMrilor vas'ulotrofi'eH nete"iri, fric)iuni ener/i'e 'u &al,a sau 'u &u,nul0 fr+mnt+ri SIn 'utMQ0 rulat, tapotament SIn ventu*MQ0 tocat sau b+t+torit/ I:. L5=0t.0. 4rata,entul luDatiei este orto&edi'. In situatia In 'are enefi'ia*M !i de efe'tele ,asa%ului0 'are are rM,En se'Gele0 a'estea

ur,Mtoarele obiectiveH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale0 110

redu'erea

tul urMrilor

vas'ulotrofi'e0

tonifierea

for,atiunilor

'a&suloli/a,entare0 I, unMtMtirea tonusului ,us'ulaturii Inve'inate. Pentru ,asa%ul arti'ular se re'o,andM nete"irea 'u &al,a, ur,atM de fric)iuni 'u vErfurile de/etelor. Pe se/,entele Inve'inate arti'ulatiei afe'tate se eDe'utM fr+mnt+ri, rulat !i tapotament SIn ventu*MQ0 tocat sau b+t+torit, ,anevre 'are 'o, at Gi&otonia !i Gi&otrofia ,us'ularM. A&li'area du!ului su a'val este un ,i%lo' efi'a'e In redu'erea &ro'eselor aderentiale !i In a,eliorarea ,o ilitMtii arti'ulare. :. S+*?+1+1+ ,5-V <(0*65(V. (biectivele ,asa%ului suntH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine0 InlMturarea tul urMrilor vas'ulotrofi'e0 ,o ili*area !i asi/urarea su&letei for,atiunilor 'a&suloli/a,entare &entru a,eliorarea ,o ilitMtii arti'ulare0 I, unMtMtirea elasti'itMtii !i a toni'itMtii ,us'ulare. Masa%ul reali*ea*M o &re/Mtire a se/,entului afe'tat &entru Kinetotera&ie. Se eDe'utM un ,asa% arti'ular 'u nete"iri !i fric)iuni0 &entru Inde&Mrtarea &ro'eselor aderentiale !i asu&li*area 'a&sulei arti'ulare. Pe se/,entele Inve'inate *onei le*ate0 se a&li'M o /+6+7.(+ 'u &al,a0 ur,atM de fric)iuni 'u de/etele sau 'u &al,a0 &ro'edee 'are favori*ea*M 'ir'ulatia san/uinM !i resor tia ede,elor. Se 'ontinuM 'u fr+mntare0 rulat0 cernut !i tapotament 6In ventu*MQ sau tocat0 ,anevre 'e sti,ulea*M tonusul ,us'ular. A&li'area ,asa%ului du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie0 ,Mre!te efi'ienta tera&euti'M. :I. R5-65(0 253*510(V. In fun'tie de Intinderea le*iunii0 ru&tura ,us'ularM este de trei feluriH fi rilarM0 fas'i'ularM !i totalM. Nu,ai ru&tura fi rilarM enefi'ia*M de trata,ent 'onservator din 'are fa'e &arte !i ,asa%ul tera&euti'. 111

Masa%ul se fa'e la distantM0 de lo'ul unde este situatM le*iunea !i are efe't 'al,ant !i ,iorelaDant. Pro'edeele sunt lEnde !i se efe'tuea*M lent. Se eDe'utM nete"iri 'u &al,a0 &entru efe't sedativ0 du&M 'are se a&li'M fric)iuni !i fr+mnt+ri u!oare &entru I, unMtMtirea 'ir'ulatiei !i a trofi'itMtii lo'ale0 vibra)ii 'u efe'te de relaDare ,us'ularM. Ru&tura ,us'ularM &oate lMsa 'a se'GelM o 'i'atri'e dureroasM0 'are este &er'e&utM ,ai ales In ti,&ul su&rasoli'itMrii ,u!'Giului. 4rata,entul 'i'atri'ei al/i'e &rin ,asa% tera&euti' ur,Mre!te revenirea su&letei la nivelul 'i'atri'ei0 ,o ili*area a'esteia &e straturile ,ai &rofunde0 a'tivarea 'ir'ulatiei san/uine 'u a,eliorarea ,eta olis,ului lo'al. Se efe'tuea*M nete"iri 'u a'tiune sedativM0 fric)iuni la nivelul 'i'atri'ei !i In %urul ei !i fr+mnt+ri 'u douM de/ete I&oli'e !i indeDJ. O &ro'edurM efi'ientM In ru&tura ,us'ularM este ,asa%ul su for,M de du! su a'val &e ,u!'Giul afe'tat. A"EC@IUNI ALE SISTEMULUI NER!OS PERI"ERIC I. P)1./+A(.6+1+. Benefi'ia*M de efe'tele ,asa%ului In fa*a de

'onvales'entM. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH I, unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine !i li,fati'e 'u a'tivarea &ro'eselor ,eta oli'e In ,e, rele afe'tate0 ,entinerea unor 'onditii trofi'e une0 a elasti'itMtii !i a eD'ita ilitMtii ,u!'Gilor0 'o, aterea ede,elor !i &revenirea tul urMrilor trofi'e ale te/u,entelor !i ale tesutului 'elular su 'utanat. Masa%ul este sti,ulant0 'u ,anevre ener/i'e0 In'e&End 'u se/,entul distal al ,e, rului !i 'ontinuEnd s&re &roDi,al.

112

Nete"irea se efe'tuea*M 'u a, ele ,Eini0 alternativ !i este 'ontinuat 'u fric)iuniL ,anevrele se adresea*M &ielii0 tesutului su 'utanat !i 'ir'ulatiei lo'ale. Pe ,us'ulatura Gi&otrofi'M se eDe'utM fr+mntarea SIn 'utMQ0 cernutul, rulatul, tapotamentul II. SIn ventu*MQ0 In fun'tie de volu,ul ,aselor ,us'ulare !i de /radul de sensi ilitate. P0(01.7.0 <0*.01V -+(.<+(.*V. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine la nivelul ,us'ulaturii afe'tate0 ,entinerea elasti'itMtii !i a eD'ita ilitMtii fi relor ,us'ulare !i &revenirea a,iotrofiei. Se folose!te un ,asa% sti,ulant eDe'utat Intr"un rit, viu. Nete"irile se fa' 'u vErfurile de/etelor0 In'e&End de la linia ,edianM a fetei !i a%un/End &e fata lateralM a a'esteiaL ,asa%ul se 'ontinuM 'u fric)iuni, ciupiri !i batere, su for,M de &er'utat. III. P0(+7+ !. -0(01.7.. -)36(05206.*+ 01+ /+(A.1)( -+(.<+(.*.. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH I, unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine lo'ale0 ,entinerea elasti'itMtii !i a eD'ita ilitMtii ,us'ulaturii denervate0 &revenirea tul urMrilor su 'utanate. Masa%ul este sti,ulant0 'u ,anevre ener/i'e eDe'utate In rit, viu. Nete"irile se efe'tuea*M au a, ele ,Eini0 alternativ0 iar fric)iunile se eDe'utM 'u &al,ele sau 'u fata dorsalM a &u,nului. In afarM de a'tivarea 'ir'ulatiei lo'ale0 fri'tiunile0 I,&reunM 'u ciupirile &rodu' eD'itarea ,e'ani'M a &ielii situatM deasu&ra ,u!'Gilor afe'tati0 fiind utilM &re/Mtirii ,u!'Giului &entru ,o ili*area &asivM Ifa'ilitea*M 'ontra'tia ,us'ularM &e 'ale refleDMJ. Fr+mntarea SIn 'utMQ0 rulatul, tocatul !i b+t+toritul sunt ,anevre 'are influentea*M favora il tonusul !i eD'ita ilitatea ,u!'Gilor Gi&otrofi'i. 113 trofi'e ale te/u,entelor !i ale tesuturilor

9.&. PAREZA I PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masa%ul tera&euti' are o i,&ortantM deose itM In re'u&erarea neuro,otorie a olnavilor 'u le*iuni de neuron ,otor 'entral. Si In a'eastM situatie sunt eD&loatate 'ele douM ,odalitMti de a'tiune ale ,asa%uluiH ,e'ani'0 'u a'tiune lo'alM0 !i refleD0 'u a'tiune /eneralM. In re'u&erarea olnavilor neuro,otori se folose!te 'el ,ai ,ult ,asa%ul re/ional sau se/,entar0 ,asa%ul /eneral avEnd indi'atii restrEnse. Se &referM &ro'edee de sla M intensitate0 'are dau re*ultate su&erioare &ro'edeelor ,ai dure0 de sti,ulare In &rofun*i,eL &ro'edeele ,ai dure0 din 'au*a a'tiunii destru'tive asu&ra ,asto'itelor0 deter,inM o eli erare 'res'utM de Gista,inM0 'u vasodilatatie !i der,o/rafis, &ronuntat0 efe'te 'are nu adu' enefi'ii tera&euti'e. MASAJUL PAR@IAL E<+*6+1+ >+/+(01+, ):t./56+ -+ *01+ (+<1+=V, suntH 'ir'ulatorii0 neuro,us'ulare0 ve/etative !i &siGi'e. N Efe'tele 'ir'ulatorii F 're!terea fluDului san/uin datoritM a,eliorMrii tonusului vas'ular !i a s'Mderii re*istentei 'a&ilare &eriferi'e F au un rol i,&ortant In ,ai tesutului su 'utanat. N ED'ita ilitatea neuro,us'ularM &oate fi /lo al a,elioratM a'tionEnd &e arii 'utanate ,ai lar/i0 In s&e'ial &araverte ral 'ervi'odorsal0 In &erioada de &arali*ie flas'M. .u&M instalarea &arali*iei s&asti'e0 efe'tele de'ontra'turante se o tin a'tionEnd asu&ra ariei lo, osa'rate. 114 una GrMnire a tesuturilor0 dar !i In u!urarea a'tivitMtii 'ordului0 &rin derivatia sEn/elui la nivelul ,asei ,us'ulare !i a

N Efe'tele ve/etative sunt nu,eroase0 dar &e &ri,ul &lan se situea*M di,inuarea stMrii de o osealM. Efe'tele !edintei de ,asa% se &relun/es' ,ulte ore favori*End Ss&MlareaQ or/anis,ului de de!eurile a'u,ulate In ti,&ul efortului. A'est lu'ru este util olnavilor neuro,otori0 In s&e'ial In &erioada initialM a reluMrii ,i!'Mrilor a'tive0 atun'i 'End0 din 'au*a nediso'ierii sin'ine*iilor0 efortul are un 'ara'ter /lo al0 'u ,are 'onsu, ener/eti'. N Influenta asu&ra &siGi'ului &oate fi eD'itantM sau sedativM0 In fun'tie de &ro'edeele de ,asa% eDe'utate. $a *onM refleDo/enM de ele'tie se folose!te re/iunea s&atelui. A*t.5/+0 1)*01V I!i /Mse!te indi'atie ,a%orM In ,anifestMrile al/oneurodistrofi'e0 di,inuEnd durerea !i &areste*iile. Masa%ul lo'al !i 'el se/,entar sunt indi'ate !i 'a &ro'edurM &re/Mtitoare0 Inainte de ,o ili*Mrile &asive ale ,e, relor0 datoritM a'tiunii sale de 're!tere a &ra/ului de sensi ilitate dureroasM arti'ularM. :i*End a'tiunea lo'alM0 ,asa%ul este re'o,andat !i 'u s'o&ul Stre*iriiQ neuro,us'ulare In &erioada de &arali*ie flas'MH se indi'M &ro'edee ,ai ener/i'e0 sti,ulante0 'are aso'ia*M frM,EntMri ,us'ulare &rofunde 'u ta&ota,entul su&erfi'ial. .urata unei !edinte nu tre uie sM de&M!eas'M 5"7 ,inute. Efe'tul 'ir'ulator lo'al &re/Mte!te ,us'ulatura &entru efort0 dar Ii u!urea*M !i refa'erea0 s'Mderea ,ai ra&idM a o oselii0 du&M In'etarea ,i!'Mrilor. .e ase,enea0 a,eliorea*M 'ir'ulatia arterialM de la nivelul arti'ulatiei s'a&uloGu,erale0 In 'a*urile de lo'a% ale a'esteia.

115

MASAJUL GENERAL Se re'o,andM nu,ai In 'a*uri s&e'iale !i nu,ai du&M 'e &a'ientul a tre'ut &e la sala de Kinetotera&ie !i este an/a%at /lo al In efort. A'tiunea /eneralM a ,asa%ului ur,Mre!te0 &e lEn/M efe'tele neuro,otorii !i rea ilitarea &siGi'ului olnavului0 'Mruia Ii readu'e sen*atia de ,ai ine de'Et a fost !i In'rederea In &osi ilitMtile de a fi re'u&erat. $a ,i%lo' aso'iat de trata,ent0 ,asa%ul a de,onstrat 'alitMti in'ontesta ile In re'u&erarea olnavilor neuro,otori. Re*ultatele une sunt 'onditionate de res&e'tarea stri'tM a indi'atiilor !i a 'ontraindi'atiilor ,edi'ale.

9.' A"EC@IUNI CIRCULATORII I. I/35<.*.+/t0 A+/)03V *()/.*V $ A0(.*+ (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH I, unMtMtirea 'ir'ulatiei venoase de Intoar'ereL ,i'!orarea sta*ei san/uine0 'u redu'erea ede,elorL a,eliorarea 'onditiilor trofi'e lo'ale0 'u ,entinerea elasti'itMtii te/u,entelorL &revenirea &ro'eselor de der,atos'lero*M !i a indurativM In tesuturile su 'utanate. Se folose!te nete"irea &e /a, e !i 'oa&se0 In sens 'entri&et0 &entru u!urarea Intoar'erii venoase. Se a&li'M fric)iunea, utilM ,ai ales In &revenirea tul urMrilor vas'ulotrofi'e ale &ielii !i ale tesutului su 'utanat. Se 'ontinuM 'u tapotamentul percutat0 &ro'edurM 'are tonifi'M &eretii veno!i. 116 'elor de 'elulitM

O for,M tera&euti'M efi'ientM o 'onstituie ,asa%ul subacval al ,e, relor inferioare afe'tate de vari'e0 aso'iat 'u ,o ili*area arti'ulatiilor. Se re'o,andM a&a la o te,&eraturM de 53O"55O $0 la ter,inarea !edintei folosindu"se stro&irea 'u a&M re'e0 te,&eratura s'M*End tre&tat &EnM la 2?O $. )echnica masajului Se In'e&e 'u un ,asa% de SapelQ la nivelul a do,enului0 &entru u!urarea 'ir'ulatiei venoase. Masa% de drena% la nivelul ,e, relor inferioareH nete"ire, presiuni alunecate profunde, nedureroase. Masa% decontracturant &e addu'tori. Presiuni 6n br+)ar+7 din a&roa&e In a&roa&e0 &entru 'o, aterea ede,ului. D5-V 6(0602+/651 *?.(5(>.*01 01 A0(.*+1)( se indi'M ur,Mtoarele for,e de ,asa% H Intre a 7"a *i !i a 2?"a *i de la interventie se a&li'M un masaj superficial al Intre/ului ,e, ru inferior0 evitEnd rMnileL du&M s'oaterea firelor !i &EnM la dis&aritia Ge,atoa,elor se efe'tuea*M nete"iri !i presiuni alunecate profunde0 evitEnd 'i'atri'ile0 &e fetele anterioarM !i &osterioarM a ,e, rului inferiorL In 'ontinuare 0 se a&li'M un ,asa% venos centripet !i tonifiant al ,e, relor inferioare !i ,asa%ul 'i'atri'ilor. Masa%ul este contraindicat In fle ite0 tro, ofle ite !i fle otro, o*e. II. S6070 1.2<06.*V 117

Sta*a li,fati'M0 In 'are ,asa%ul tera&euti' are efe'te favora ile0 este 'ea &re*entM In li,fede,ul &ri,ar. -i,fede,ul &ri,ar0 afe'tiune 'u 'ara'ter ereditar0 se ,anifestM &rin ede,e0 In s&e'ial la ,e, rele inferioareL 'u ti,&ul a&ar ,odifi'Mri trofi'e la nivelul &ielii !i al tesutului su 'utanat 'ara'teri*ate &rin atrofie0 fi ro*M !i 'elulitM. Masa%ul tera&euti' are 'a o ie'tive favori*area 'ir'ulatiei li,fati'e 'u redu'erea ede,elorL ,entinerea elasti'itMtii &ielii !i a su&letei tesutului su 'utanatL I, unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine &entru &revenirea tul urMrilor trofi'e lo'ale. Se eDe'utM nete"iri &rofunde &e /a, e !i &e 'oa&se0 In sens 'ir'ular !i 'entri&et0 &entru a reali*a ,o ilitatea &ielii !i a tesutului su 'utanat !i &entru u!urarea 'ir'ulatiei li,fati'e. Se 'ontinuM 'u fric)iuni 'u a, ele ,Eini &entru a I, unMtMti 'ir'ulatia san/uinM0 &entru a favori*a resor tia ede,elor !i &entru I, unMtMtirea 'onditiilor trofi'e lo'ale. III. A<+*t.5/. 01+ *.(*510t.+. 0(6+(.01+ (biective H I, unMtMtirea 'onditiilor Ge,odina,i'e lo'aleL sti,ularea 'ir'ulatiei /eneraleL a,eliorarea sau I,&iedi'area a&aritiei tul urMrilor trofi'e. In arteritele 'roni'e ale ,e, relor inferioare0 In stadiul ,ediu de evolutie0 eDistM douM ,odalitMti de ,asa%H In sens 'entri&et !i In sens 'entrifu/. (M'End 'o,&aratie Intre efe'tele o tinute &rin 'ele douM ,odalitMti de ,asa%0 Mer'ier0 :alette !i :anneville0 ,MsurEnd os'ilatiile arteriale0 au 118

a%uns la 'on'lu*ia 'M SIn arterio&atiile &eriferi'e 'roni'e0 'a !i In 'elelalte afe'tiuni0 ,asa%ul tre uie a&li'at In sens 'entri&etQ. Masa%ul 'entri&et favori*ea*M ,ai ales 'ir'ulatia de Intoar'ere0 influentEnd indire't !i 'ir'ulatia arterialML 'o, ate sta*a !i tul urMrile trofi'e ,oderate aso'iate arterio&atiilor 'roni'e. $reoperator ,asa%ul se indi'M &entru sti,ularea 'ir'ulatiei /enerale a ,e, rului inferior !i 'onstM In ,asa% Sde apel7 a do,inal0 ,asa% al 'oa&sei0 /a, ei !i &i'iorului. Se insistM0 ,ai ales0 &e olta &lantarM. Pentru a,&lifi'area efe'telor0 se &ot aso'ia e erci)ii de respira)ie de a,&litudine ,are. $ostoperator, ,asa%ul se va fa'e In ur,Mtoarea ordine H se In'e&e 'u ,asa% 6de apel7 la nivel a do,inalL nete"iri, presiuni alunecate profunde, fr+mntat u!or0 lon/itudinal0 de"a lun/ul ,e, rului inferior0 In'e&End de la &i'ior !i ur'End s&re *ona in/GinalM0 &entru 'o, aterea sta*ei venoaseL 6presiuni etajate7 I&resiuni din a&roa&e In a&roa&e0 ,Ena 'are efe'tuea*M &resiunea nu se ridi'M &EnM 'End 'ealaltM nu &reia In Intre/i,e a'tiunea de &resareJ0 s&re rMdM'ina ,e, rului0 &entru 'o, aterea ede,ului. 4eGni'ile de ,asa% tre uie sM fie nea/resive0 deoare'e tesuturile ,oi sunt fra/ile din 'au*a iri/atiei arteriale defi'itare. 9.# A"EC@IUNI MUSCULARE M.)7.6+1+ ,+ +<)(6 Mio*itele de efort sunt afe'tiuni ale siste,ului ,us'ular0 'e a&ar fre'vent la &ersoanele 'are &ra'ti'M s&ortul de &erfor,antML sunt lo'ali*ate &e /ru&ele ,us'ulare ,ai intens soli'itate.

119

Pre*intM ur,Mtoarea si,&to,atolo/ieH dureri difu*e In /ru&ul ,us'ular0 Gi&ertonie sau 'ontra'turM ,us'ularM. Masa%ul tera&euti' are 'a obiectiveH 'edarea durerilor0 ,i'!orarea Gi&ertoniei sau a 'ontra'turii ,us'ulare0 I, unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine lo'ale !i a'tivarea Inde&MrtMrii fa'torilor ,eta oli'i din /ru&ul ,us'ular afe'tat. Se eDe'utM un ,asa% 'u efe't 'al,ant !i ,iorelaDant0 folosindu"se ,anevre lEnde0 de intensitate ,i'M !i 'u rit, lent de eDe'utie. Masa%ul 'onstM In nete"iri ale /ru&ului ,us'ular afe'tat0 ur,ate de fric)iuni u!oare !i0 ,ai ales0 de vibra)ii0 'u efe't ,iorelaDant. 4re uie eD'lusM eDistenta unei rupturi musculare0 'are 'onstituie o contraindica)ie a ,asa%ului &e /ru&ul ,us'ular res&e'tiv. II. T)(6.*)1.3 D <(.>)(+ 4orti'olisul W fri/ore este o afe'tiune 'e interesea*M ,us'ulatura 'efei0 ,ai ales ,u!'Giul tra&e*0 !i ,u!'Giul sterno'leido,astoidianL a&are du&M o eD&unere la fri/ sau la un 'urent de aer re'e. Se ,anifestM &rin dureri 'ervi'ale s&ontane sau In le/MturM 'u ,i!'Mrile 'a&ului0 li,itate de eDistenta unei 'ontra'turi ,us'ulare. (biectivele ,asa%ului tera&euti'H di,inuarea durerilor !i relaDarea ,us'ulaturii interesate. Se utili*ea*M ,anevre u!oare !i In rit, lent0 'u efe't 'al,ant !i ,iorelaDant. Se eDe'utM nete"iri In sens des'endent0 de la insertiile &e o''i&ital ale ,us'ulaturii 'efei &EnM la nivelul foselor su&ras&inoase. Se 'ontinuM 'u fric)iuni u!oare fM'ute 'u &rudentM0 du&M 'are se tre'e la vibra)ii 'u de/etele. Nu se foloses' In stadiul a'ut &ro'edee de ta&ota,ent0 'are a''entuea*M durerea !i 'ontra'tura ,us'ularM.

120

Efe'tele ,asa%ului sunt &otentate da'M se efe'tuea*M du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie. III. L)2:01>.0 ,+ +<)(6 -o, al/ia de efort este o afe'tiune lo'ali*atM &e ,us'ulatura lo, arM !i deter,inatM de soli'itMri ,ari !i de duratM ,ai lun/M a /ru&elor ,us'ulare res&e'tive. Se ,anifestM &rin dureri s&ontane0 a''entuate de ,i!'Mrile trun'Giului0 'are sunt li,itate de 'ontra'tura ,us'ulaturii lo, are. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH di,inuarea durerilor !i a 'ontra'turii ,us'ulare. Este un ,asa% 'al,ant !i ,iorelaDant0 utili*End ,anevre ,ai &utin ener/i'e !i 'u un rit, ,ai lent. Nete"irea se eDe'utM 'u &al,ele a, elor ,Eini0 &entru a o tine o 'al,are a durerilorL se 'ontinuM 'u o fric)iune u!oarM !i fr+mntare SIn 'utMQ0 evitEndu"se eDa'er area durerilor. (ibra)iile se a&li'M &e *ona unde este &re*entM 'ontra'tura ,us'ularM0 'u s'o& ,iorelaDant. Masa%ul se &oate eDe'uta !i 'u a&arate de vi ro,asa%. Efe'te une le are !i du!ul subacval/ I:. %.-)6()<..1+ 253*510(+ ,+ ./0*6.A.606+ In re'u&erarea Gi&otrofiilor ,us'ulare de ina'tivitate ,asa%ul tera&euti' se aso'ia*M si,ultan 'u Kinetotera&ia s&e'ifi'M 're!terii tonusului !i a volu,ului ,us'ular. Masa%ul are 'a obiective sti,ularea tonusului ,us'ular0 I, unMtMtirea eD'ita ilitMtii0 a 'ontra'tilitMtii !i a elasti'itMtii fi relor ,us'ulare0 I, unMtMtirea 'onditiilor de nutritie0 &rin a'tivarea 'ir'ulatiei san/uine la nivelul ,u!'Gilor. Masa%ul tera&euti' va fi sti,ulant0 folosind ,anevre ra&ide !i intense. 121

Nete"irea se fa'e 'u alune'Mri 'entri&eteL fric)iunea se eDe'utM 'u rMdM'ina ,Einii sau 'u fata dorsalM a &u,nului In'Gis. Manevre s&e'ifi'e trata,entului Gi&otrofiei ,us'ulare sunt fr+mntarea !i baterea. Fr+mntarea folose!te &ro'edeul SIn 'utMQ sau SIn rMtarMQ0 'ontinuatM 'u rulatul !i cernutul. &apotamentul se a&li'M su for,M de to'at sau MtMtorit0 'u &artea ulnarM a &u,nului.

9.7 MASAJUL CN OBEZITATE I CELULIT I. Masa%ul In ):+7.606+ nu tre uie sM fie a/resiv !i dureros. Se re'o,andM &ro'edee de ridicare, stoarcere !i presare a stratului adi&os0 ur,ate de presiuni alunecate profunde !i lente In s'o& sedativ. Masa%ul se a&li'M atEt &e a do,en0 'Et !i &e tora'eL se re'o,andM 2?"27 !edinte a 5?"9? de ,inute I3? de ,inute &e tora'eJ. II. C+151.60 nu tre uie 'onfundatM 'u 're!terea /rosi,ii tesutului adi&os su 'utanat din o e*itate. 4esutul su 'utanat afe'tat de 'elulitM este distrofi' !i dureros la &al&are. EDistM douM ti&uri de 'elulitMH 'elulita" oalM0 aso'iatM o e*itMtii !i 'elulita"si,&to,0 'a eD&ri,are refleDM a afe'tiunii unui or/an. Pentru a nu fi dureros0 ne&lM'ut0 !i a nu deteriora !i ,ai ,ult stru'tura tesutului su 'utanat0 ,asa%ul tre uie sM fie lEnd0 iar intensitatea &ro'edeelor 'res'utM &ro/resiv0 In fun'tie de &ra/ul de sensi ilitate al &a'ientului. -a In'e&ut0 ,asa%ul va 'onsta din mobili"area global+, profund+ a tesutului In toate sensurile0 folosind o su&rafatM ,are de 'onta't. Se indi'M nete"iri, fric)iuni, compresiuni blnde eDe'utate 'u &al,a0 In'er'Mri de 122

ridicare a pielii, fMrM 'iu&ire0 'u vErfurile de/etelor0 fr+mntat 'u &ri*M ,are0 Intre ,ar/inile ulnare ale a, elor ,Eini. Pe *onele Inve'inate ,ai &utin dureroase0 se &ot eDe'uta ciupiri 'u vErfurile de/etelor. .u&M 'e tesuturile !i"au re'u&erat o oare'are su&lete !i sunt ,ai &utin dureroase0 se &ot a&li'a ur,Mtoarele &ro'edeeH ciupiri de intensitate varia ilM &e *onele 'u noduli sau fi ro*M0 rulare a pliurilor cutanate, masaj 8atter9ald I'iu&ire0 rulare0 Intindere !i 'o,&ri,are a &liului 'utanatJ. Masa%ul tre uie aso'iat 'u antrena,entul siste,ati' al ,u!'Gilor su %a'enti !i 'u Gidrotera&ia.

9.@.

MASAJUL CN A"EC@IUNI RESPIRATORII A&aratul res&irator este influentat de ,asa%ul a&li'at &e &eretii

tora'elui0 &e s&ate !i 'eafM. Se In'e&e 'u ,asa%ul s&atelui0 a&oi al 'efei !i la ur,M0 se eDe'utM ,asa%ul &eretilor anterior !i laterali ai tora'elui. S&e'ifi'e afe'tiunilor a&aratului res&irator sunt ur,Mtoarele &ro'edeeH vibra)ii, scutur+ri I,aseurul fa'e &ri*a su aDile0 ridi'M !i s'uturM tora'eleJ. S6.2510(+0 ./3-.(0t.+. este o tinutM &e 'ale refleDM0 &rin a&li'area ,asa%ului &e re/iunea 'a&ului0 /Etului !i &e ,e, rele su&erioare. Se re'o,andMH po"i)ia pacientuluiH a!e*at0 'u fruntea s&ri%initM &e ante rate sau 'u ,Einile s&ri%inite &e 'oa&seL nete"iri, presiuni statice, presiuni alunecate, fr+mntat, a&li'ate la nivelul 'efei !i al u,erilorL presiuni, ale tora'elui0 In 'on'ordantM 'u fa*ele res&iratorii

123

presiuni asociate cu vibra)ii eDe'utate 'u &al,a a!e*atM la nivelul 'oloanei 'ervi'ale !i &e tora'ele su&eriorL &ro'edee calmante &e *ona de &roie'tie a ini,ii &e &eretele &osterior al tora'elui Ire/iunea laterodorsalM stEn/MJ. S6.2510(+0 +=-.(0t.+. se o tine tot &e 'ale refleDM0 &rin a&li'area &ro'edeelor de ,asa% &e &eretele anterior al trun'Giului0 de la 'lavi'ule &EnM la &u is. Se re'o,andMH po"i)ia pacientului* In de'u it dorsal0 'u ,e, rele inferioare u!or fle'tateL nete"iri, presiuni statice, presiuni alunecate, a&li'ate la nivelul sternului !i al &leDului 'elia'L fric)iuni, presiuni statice, presiuni alunecate, la nivelul s&atiilor inter'ostaleL nete"iri, presiuni statice !i presiuni alunecate &e tora'ele inferior. R+3)(:t.0 3+*(+t..1)( -1+5(01+ este a%utatM de Gi&ere,ia &ielii de la nivelul s&atiilor inter'ostale. Pentru 2):.1.70(+0 3+*(+t..1)( se a&li'M presiuni vibrate, &e ti,&ul eD&irator al res&iratiei0 &e tora'ele inferior atEt anterior0 'Et !i &osterior. Pentru +1.2./0(+0 3+*(+t..1)( se foloses' &ro'edee 'are &rovoa'M tuseaH u!oare lovituri In s&ate0 eDe'utate 'u fata &al,arM a de/etelor sau 'u &al,a SIn 'Mu!Q0 la nivelul &ri,elor &atru verte re tora'aleL presiuni vibrate la nivelul ,anu riului sternalL

124

presiuni u!oare0 'u fata &al,arM a indeDului !i a ,ediusului de la a, ele ,Eini0 de o &arte !i de alta a &ortiunii 'ervi'ale a traGeei0 'o orEnd &EnM la un/Giul sternal.

9.9 MASAJUL CN A"EC@IUNI ALE PIELII In a'est 'a&itol vo, &re*enta nu,ai a'ele le*iuni ale &ielii 'are nu fa' &arte din olile Sder,atolo/i'eQ. .intre le*iunile &ielii 'are 'onstituie indi'atii ale ,asa%ului tera&euti'0 vo, de*volta H 'i'atri'ile0 es'arele !i ver/eturile. Masa%ul &ielii are contraindica)ii temporare H e'*e,e0 &soria*is0 unele for,e de &rurit0 dar !i contraindicatii definitiveH 'an'ere 'utanate0 disKerato*e ,ali/ne0 tu er'ulo*M 'utanatM0 Ge,atoder,ii0 der,ato*e uloase0 infe'tii lo'ali*ate la nivelul &ielii. I. M030451 *.*06(.*.1)(. $i'atri'ile sunt de douM feluriH 'Giru/i'ale !i &osttrau,ati'e. Indiferent de ori/inea 'i'atri'ilor0 obiectivele ,asa%ului sunt asi/urarea su&letei0 a elasti'itMtii !i a finetei 'i'atri'ilor. In fun'tie de evolutia 'i'atri*Mrii0 ,asa%ul 'i'atri'ilor se va fa'e In ur,Mtoarea su''esiuneH ,o ili*area &lanului 'utanat 'u fata &al,arM a de/etelor ali&iteL ,Einile se a!a*M de o &arte !i de alta a 'i'atri'ii !i se a'tionea*M In sens o&us0 dEnd a'esteia o for,M sinusoidalML tre&tat0 &ro'edeul va deveni ,ai &rofund0 a'tionEndu"se 'u su&rafata de 'onta't din 'e In 'e ,ai ,i'M0 &EnM se a%un/e 'a &ro'edeul sM fie eDe'utat 'u 'Ete un de/et de la fie'are ,EnML ur,ea*M 'iu&iri u!oare ale ridelor 'i'atri'ii0 eDe'utate 'u &oli'ele !i 'u indeDul &e a'eea!i &arte a 'i'atri'iiL 125

,o ili*Mri ale 'i'atri'ii &e &lanul su %a'ent0 In sensul lon/itudinal0 'u fata &al,arM a de/etelor unei ,Eini0 alune'End In sens o&us 'eleilalte ,EiniL ridi'Mri ale 'i'atri'ii de &e &lanul &rofundL Intinderi lon/itudinale eD'entri'e ale 'i'atri'ii0 &rin alune'area de/etelor0 &ornind din &artea 'entralM s&re eDtre,itMtiL Intinderi transversale0 'u &rudentM0 dar nu Inainte de 5"9 sM&tM,Eni. M030451 E/ *.*06(.*.1+ *?.(5>.*01+ are 'a !i obiective* &revenirea for,Mrii tesutului fi ros0 retra'til !i a &roliferMrii 'Geloidelor Gi&ertrofi'e. Se re'o,andM 'a ,asa%ul In 'i'atri'ile 'Girur/i'ale sM fie In'e&ut &re'o'e !i eDe'utat *ilni'. Se indi'M ur,Mtoarele &ro'edeeH se In'e&e 'u &ro'edee teGni'e de di,inuarea sensi ilitMtiiL a&oi0 ,asa%ul0 se va eDe'uta s&re *onele dureroase0 ,ai aderente de &lanurile su %a'enteL &entru re'u&erarea ,o ilitMtii tesuturilor se a&li'M presiuni, rularea cutelor de piele, vibra)ii 'u intensitate !i su&rafatM de a'tiune lent &ro/resiveL du&M 'e ,o ilitatea este re'u&eratM0 se &ot a&li'a &e 'i'atri'i &ro'edee de ntindere In sens diver/ent0 In toate sensurile0 eDe'utate din 'e In 'e ,ai ra&id !i re&etate de ,ai ,ulte ori. M030451 E/ *.*06(.*.1+ -)366(05206.*+. .e 'ele ,ai ,ulte ori0 &lM/ile &osttrau,ati'e au ,ar/inile fran%urate0 sunt su&rainfe'tate !i0 'Giar da'M au fost tratate 'ore't0 'i'atri*area !i vinde'area a'estora este Indelun/atM !i inesteti'M. 126 alunecare foarte u!oare0 &entru

4rata,entul &rin ,asa% al 'i'atri'ilor &osttrau,ati'e se va fa'e du&M a'ela!i &roto'ol 'a !i al 'elor 'Girur/i'ale0 dar tinEndu"se 'ont de as&e'tul esteti' al re/iunii. C.*06(.*.1+ -)360(35(.. Arsurile 'are afe'tea*M !i der,ul se vinde'M &rin 'i'atri*are. $onduita tera&euti'M a ,aseurului va fi In fun'tie de lo'ali*area0 de su&rafata afe'tatM !i de eDistenta unei &osi ile su&rainfe'tii a arsurii. Masa%ul 'i'atri'ii se va fa'e du&M ur,Mtorul &roto'olH asu&ra ridelor !i a induratiilor se vor eDe'uta presiuni mobili"+ri 'u ale intensitate &ro/resiv 'res'Mtoare0 aso'iate 'u 'i'atri'ii &e &lanurile su %a'enteL &e ,Msura a,eliorMrii se indi'M0 'u &rudentM0 ntinderi ale 'i'atri'ii !i fr+mntat, eDe'utate 'u &oli'ele !i indeDul a, elor ,EiniL In 'ontinuare0 se indi'M ntinderi ritmice0 ,etoda XatterYaldL foarte i,&ortant este ,asa%ul *onei de /ranitM dintre tesutul sMnMtos !i 'el afe'tat0 &entru resta ilirea le/Mturilor fun'tionale dintre a'esteaL ,asa%ul tre uie eDe'utat siste,ati'0 re'o,andEndu"se douM !edinte &e *iL In fun'tie de starea tesuturilor0 ,asa%ul se &oate efe'tua 'u un un/uent 'i'atri*ant. II. M030451 +3*0(+1)(. Es'arele sunt le*iuni trofi'e ale &Mrtilor ,oi la nivelul &un'telor de 'onta't ale or/anis,ului 'u su&rafata de s&ri%in. $rofilaxia escarelor se fa'e &rin alternarea &o*itiilor !i &rin ,asa% trofi' al *onelor &redis&use la es'are. .u&M R.:ilian0 ,asa%ul &rofila'ti' tre uie a&li'at *ilni'0 ti,& de 3? de ,inute0 dar fre'venta !i durata 127

!edintelor de ,asa% &ot fi 'res'ute0 da'M ris'ul a&aritiei es'arelor este foarte ,are. Se re'o,andMH ,asa%ul sM fie eDtins din'olo de *ona &redis&usM la es'areL &ro'edee 'u efe't Gi&ere,iantH fr+mntatul &ielii0 al tesutului 'elular su 'utanat !i al ,aselor ,us'ulareL ,o ili*Mri !i 'ontra'tii ,us'ulare i*o,etri'e siste,ati'eL masajul trofic, &re"!i &osto&erator0 In 'a*ul su ie'tilor0 ,ai ales la 'ei In vErstM0 la 'are i,o ili*area &osto&eratorie va fi Indelun/atM. Masajul escarei constituite se efe'tuea*M du&M ur,Mtoarele re/uliH &ro'edeele vor de&a!i 'u ,ult *ona afe'tatML la &eriferia es'arei se va a&li'a un masaj profund0 &entru sti,ularea trofi'itMtii lo'aleL In i,ediata a&ro&iere a rMnii se va eDe'uta o &relu'rare ,etodi'M a tesuturilor0 &rinH fric)iuni locali"ate fine0 ciupiri de ,i'M a,&litudine0 re&etate &EnM la o tinerea unei rea'tii Gi&ere,i'e0 vibra)ii ,anuale sau ,e'ani'eL &e es'arM se &oate eDe'uta ,asa% folosind intru,ente sterileL se &oate a'tiona dire't0 &rin presiuni alunecate u!or ,o ili*atoareL se &ot efe'tua fric)iuni foarte u!oare 'u un 'u de /GeatM steril.

III.

M030451

A+(>+65(.1)(.

:er/eturile

sunt

*one

liniare0

de&i/,entate0 deter,inate de ,odifi'Mri ale stru'turii !i ale arGite'turii fi relor de elastinM !i de 'ola/en din &iele0 ,odifi'Mri 'au*ate de 're!terea

128

rus'M a /rosi,ii Gi&oder,uluiH o e*itate0 sindro, adi&oso/enital0 're!tere rus'M In /reutate0 sar'inM et'. Masa%ul ver/eturilor 'onstM din H nete"iri a&li'ate &e su&rafatM ,areL vibra)ii, ,anuale sau ,e'ani'eL plisare, rulare, mobili"+ri fine !i foarte lo'ali*ate ale &ielii &e &lanurile su %a'ente0 re&etate siste,ati'. Pentru a se o tine re*ultate une0 ,asa%ul tre uie a&li'at &re'o'e sau &reventiv Isar'inMJ. 10. MASAJUL "EMEII, PRE-I POST PARTUM 10.1 MASAJUL CN TIMPUL SARCINII In ,od 'lasi'0 ,asa%ul la /ravide 'onstituie una din 'ontraindi'atiile /enerale0 din 'au*a tul urMrilor &e 'are le"ar &rodu'e a'esta In or/anis,ul /ravidei. (biectivele ,asa%ului In 'a*ul fe,eii InsMr'inate sunt H ,entinerea tonusului fi*i' !i &siGi' /eneralL ,entinerea sau I, unMtMtirea &ro&rietMtilor &ielii0 ,ai ales a trofi'itMtii !i a elasti'itMtii a'esteia0 &entru &revenirea a&aritiei ver/eturilorL ,entinerea /reutMtii 'or&orale In li,ite fi*iolo/i'e0 &rin a&li'area ,asa%ului asu&ra tesutului adi&osL &revenirea sau InlMturarea tul urMrilor 'ir'ulatorii de Intoar'ere venoasM !i li,fati'M la nivelul ,e, relor inferioareL Intretinerea sau tonifierea ,us'ulaturii su&rasoli'itate !i 'o, aterea durerilor 'are a&ar din 'au*a &osturii s&e'ifi'e a /ravidei. 129

Masajul general este &er,is nu,ai In &ri,ele luni de sar'inM0 'u s'o& de relaDare !i lini!tire a fe,eii. Sunt indi'ate ,anevrele lente !i lun/i de nete"ire, fric)iune, fr+mnt+rile u!oare !i vibra)iile. 4re uie evitate lovirile0 &resiunile0 s'uturMrile0 &re'u, !i toate 'elelalte ,anevre eD'itante. Masajul par)ial se &oate re'o,anda ,ai des de'Et ,asa%ul /eneral. In ulti,ele luni ale sar'inii se &oate indi'a ,asa%ul 'efei !i al &Mrtilor su&erioare ale s&atelui. Masa%ul u,erilor !i al ,e, relor su&erioare &oate fi indi'at &e tot &ar'ursul sar'inii. Masa%ul ,e, relor inferioare &oate fi folosit &entru folosirea sau 'o, aterea tul urMrilor 'ir'ulatorii0 a sta*ei venoase !iRsau li,fati'e0 a 'ontra'turilor ,us'ulare. Masa%ul tora'elui tre uie evitat din 'au*a /landelor ,a,are. Masa%ul a do,enului este 'ontraindi'at &e toatM &erioada sar'inii. 10.2 MASAJUL LUZEI In &ri,ele *ile du&M na!tere se re'o,andM for,e s&e'iale de ,asa%0 'are se eDe'utM du&M teGni'i deose ite de 'ele 'o,une de ,asa%. A'este teGni'i tre uie a&li'ate nu,ai de &ersonal ,edi'al s&e'iali*at. Masajul uterului. I,ediat du&M na!tere0 ,edi'ul sau ,oa!a eDer'itM asu&ra uterului ,ani&ulMri s&e'iale 'u s'o&ul de a"i sti,ula 'ontra'tiile !i a"i /rM i involutia. $onstM In ,anevre u!oare0 dar fer,e0 de ap+sare, fric)iune !i stoarcere, eDe'utate 'u de/etele ,Einii !i 'u &al,a0 &rin inter,ediul &eretelui a do,inal. Manevrele se eDe'utM In dire'tia ,i'ului a*in.

130

Manevrele se eDe'utM ti,& de 'Eteva ,inute0 destul de des In &ri,a *i0 iar In *ilele ur,Mtoare nu,ai di,ineata !i seara. Masa%ul uterului se 'ontinuM *ilni'0 &EnM 'End uterul 'a&MtM for,a0 ,Mri,ea !i lo'ul sMu In &elvis. Masa%ul uterului 'onstituie !i un 'ontrol si/ur al &ro'esului de involutie al a'estuia. In ,od nor,al0 fundul uterului a%un/e la nivelul si,fi*ei &u iene du&M 2? *ile de la na!tere. Masajul abdomenului este &er,is nu,ai du&M &ri,a sM&tM,EnM de lMu*ie. Masa%ul 'onstM In ,anevrele u!oare de nete"ire, fric)iuni !i fr+mnt+ri lar/i0 dintr"o &arte In alta. $u s'o& lini!titor0 ,asa%ul a do,enului &oate fi In'Geiat 'u vibra)ia. In a'eastM &erioadM sunt *)/6(0./,.*06+ presiunile !i percut+rile de ori'e intensitate. Masa%ul a do,inal &oate fi eDe'utat *ilni'0 ,ai ales da'M &arturienta &re*intM tonus s'M*ut al ,us'ulaturii &eretelui a do,inal. Masajul s"nilor este indi'at In &ri,ele *ile de alM&tare &entru des'Giderea 'analelor /landelor ,a,are. Se a&li'M nu,ai la indi'atia !i su su&rave/Gerea ,edi'ului0 atun'i 'End sEnii se ,Mres' &este ,MsurM0 se IntMres' !i devin durero!i. Masa%ul sEnilor 'onstM din nete"iri eDe'utate de la a*M s&re vErful sEnului I,a,elonJ. Masajul general !i par)ial clasic &oate fi In'e&ut0 la nevoie0 du&M 3"5 sM&tM,Eni de la na!tere. Masa%ul este folosit In s'o& i/ieni'0 &entru lini!tirea In stMrile de a/itatie0 &entru a'tivarea 'ir'ulatiei !i 'a sti,ulant al ,eta olis,ului. Masa%ul se &oate a&li'a &e 'a&0 &e /Et !i &e ,e, rele su&erioare0 din &o*itia !e*End0 iar &e ,e, rele inferioare0 din de'u it dorsal.

131

10. MASAJUL "EMEII CARE ALPTEAZ Masajul general &oate fi a&li'at atEt 'u s'o&ul de a lini!ti !i destinde fe,eia a/itatM0 folosindu"se ,anevre lini!titoare0 'Et !i 'u s'o&ul de sti,ulare a or/anis,ului0 atun'i 'End fe,eia este o ositM. Masajul par)ial este indi'at atEt In s'o& i/ieni'0 'Et !i tera&euti'. Se re'o,andM ,ai ales H &entru 'o, aterea o oselii0 ,asa%ul 'efei0 al u,erilor !i al s&atelui L &entru sti,ularea refleDM a or/anelor din &elvis0 ,asa%ul re/iunii lo, areL &entru 'o, aterea tul urMrilor 'ir'ulatorii0 ,asa%ul ,e, relor inferioare. In trata,entul unor afe'tiuni li,itate ale tesuturilor !i or/anelor0 se &oate indi'a ,asa%ul lo'al. .a'M este ne'esar0 se re'o,anda !i forme speciale de ,asa%. Masajul s"nilor se indi'M atEt &entru sti,ularea se'retiei la'tate0 'Et !i &entru &Mstrarea for,ei !i a tonusului sEnilor. Masajul abdominal este indi'at In ur,Mtoarele situatii H insufi'ienta ,us'ulaturii &eretelui a do,inal0 &to*a unor or/ane a do,inale0 tul urMri fun'tionale ale or/anelor din a do,en. O ie'tivele ,asa%ului a do,inal sunt tonifierea ,us'ulaturii a do,inale !i sti,ularea fun'tiei or/anelor a do,inale0 a'tivarea 'ir'ulatiei. Sedintele de ,asa% se fa' *ilni' sau de 3"5 ori &e sM&tM,EnM. Masajul perineului se folose!te ,ai ales In s'o& tera&euti'.

132

11. MASAJUL COPILULUI aJ MASAJUL PN LA !RSTA DE TREI LUNI In &ri,ele sM&tM,Eni0 ,asa%ul 'o&ilului se aso'ia*M 'u aia !i

durea*M 'Eteva ,inute. Se eDe'utM nete"iri u!oare !i rit,i'e de"a lun/ul ,e, relor su&erioare !i inferioare0 In re/iunea s&atelui0 a tora'elui !i a a do,enului. Pe a do,en se a&li'M o nete*ire 'ir'ularM &ornind de la !antul in/Ginal dre&t s&re 'el stEn/0 avEnd /ri%M sM fie o'olitM 'i'atri'ea o, ili'alM. -a vErsta de 2"5 luni0 ,asa%ul se &oate aso'ia 'u /i,nasti'a. -a a'easta vErsta0 su/arul &re*intM o u!oara Gi&ertonie ,us'ularM0 ,ai a''entuatM la nivelul fleDorilor ,e, relor. Pentru 'o, aterea &o*itiei de u!oarM fleDiune a ,e, relor se indi'a ,anevre relaDatoare de nete"ire !i fric)iune, eDe'utate &e <0t0 0/6+(.)0(V 0 2+2:(515. 35-+(.)( !. -+ ,+16).,0 iar la 2+2:(51 ./<+(.)(, &e fata ,edialM !i &osterioarM a 'oa&sei. Masajul piciorului este i,&ortant0 ,ai ales atun'i 'End 'o&ilul &re*intM ,odifi'Mri de for,M0 de &o*itiei !i de fun'tionalitate ,otorie ale a'estuia. Se a&li'M o nete"ire insistentM &e fata &lantarM !i &e 'ea dorsalM a &i'iorului0 &ornind de la de/ete s&re 'Ml'Ei !i /le*nM. Nete*irea va fi ur,ata de o fric)iune u!oarM 'u vErful de/etelor &e a, ele fete !i ,ar/ini ale &i'iorului0 &relun/itM !i &e /a, M. In ti,&ul eDe'utMrii ,asa%ului0 &i'iorului va fi tinut In &o*itia 'ea ,ai 'ore'tM0 iar In 'a*ul &i'iorului strE, 0 ,asa%ul va fi aso'iat 'u ,i!'Mri 'ore'tive. Masajul trunchiului 'onstM din ,anevre de nete"ire, ur,ate de fric)iuni u!oare eDe'utate 'u &Mrtile ,oi ale de/etelor !i ale &al,elor. 133

J MASAJUL SUGARULUI CNTRE

I # LUNI !i

Masa%ul 'o&ilului va fi ,ai Intins. Manevrele de alunecare fric)iune se eDe'utM In a'ela!i ,od 'a !i In &erioada &re'edentM. In re/iunea 3-06+15. se &ot eDe'uta !i alunec+ri

lun/i0 lente0

lini!titoare sau s'urte0 dese !i InviorMtoare. .u&M fric)iune se &oate a&li'a &e s&ate !i &e re/iunile 'Mrnoase un percutat u!or !i rit,i'0 eDe'utat 'u vErful de/etelor. 'J MASAJUL SUGARULUI CNTRE # I 9 LUNI -a a'eastM vErsta0 la ,anevrele &re'edente se &ot adMu/a fr+mntatul 'ir'ular sau In 'utM la nivelul ,e, relor0 rulatul ,e, relor0 iar ,anevrele de percutat &e s&ate0 fese !i &e &Mrtile laterale ale 'oa&selor0 &ot fi IntMrite. .eoare'e sunt a/reate de 'o&il0 se indi'M ,anevrele sti,ulante0 InviorMtoare. dJ MASAJUL SUGARULUI CNTRE 9 I 12 LUNI In a'eastM &erioadM se eDe'utM a'elea!i ,anevre de ,asa% 'a la vErstele anterioare0 aso'iate 'u /i,nasti'a. .u&M ne'esitMti0 se &ot folosi ,anevre lini!titoare sau sti,ulante. eJ MASAJUL COPILULUI MIC 91- ANI;

Masa%ul 'onstituie un ,i%lo' i,&ortant de In/ri%ire a 'o&iilor0 folosindu"se In s'o& i/ieni'0 dar !i tera&euti'. 134

Masajul igienic este utili*at In s'o&ul &MstrMrii !i I, unMtMtirii sMnMtMtii0 sti,ulMrii 're!terii !i de*voltMrii or/anis,ului 'o&ilului. A'est ti& de ,asa% influentea*M siste,ul nervos0 a'tivea*M 'ir'ulatia sEn/elui !i a li,fei0 sti,ulea*M s'Gi, urile nutritive. -a 'o&ilul ,i'0 ,asa%ul &oate fi a&li'at aso'iat 'u /i,nasti'a0 'u aia sau In !edinte s&e'iale. Pentru ,asa%ul 'o&ilului ,i' se foloses' &ro'edee si,&le !i u!oare0 dar In'e&End de la vErsta de 3"5 ani0 ,asa%ul 'a&MtM ase,MnMri 'u 'el a&li'at la adulti. .u&M o !edintM de ,asa% a&li'at 'ore't0 'o&ilul doar,e ,ai lini!tit0 iar fun'tiile ve/etative devin ,ai e'Gili rate. Pro'edeele folosite la ,asa%ul 'o&ilului ,i' sunt ,ai reduse 'a nu,Mr !i au o teGni'M ,ai si,&lM de'Et In ,asa%ul adultului. .intre &ro'edeele &rin'i&ale de ,asa% se indi'MH nete*irea0 fri'tiuneaL ,ai &utin frM,Entatul tesuturilor su &er'utatul0 &les'Mitul0 rulatul !i vi ratiile. Sunt *)/6(0./,.*06.A+ &ro'edeele dure de frM,Entare0 lovire0 &resiunile &uterni'e !i s'uturMrile 'or&ului0 deoare'e a'esteia &ot trau,ati*a0 o osi sau Ins&Mi,Enta 'o&ilul. Nete"irea se a&li'a u!or !i rit,i' &e &iele0 &relun/ si lent &e s&ate si ,e, re0 dar s'urt !i vioi &e &ortiuni ,i'i ale trun'Giului !i ,e, relor. Pe a do,en0 nete*irea se efe'tuea*M 'ir'ular0 In sens orar. Fric)iunile se eDe'utM 'u vErful0 'u &ul&a de/etelor !i 'u &artea ,oale a &al,ei. .eoare'e &ielea 'o&iilor este finM0 sensi ilM !i vulnera ilM0 se va evita ori'e &ro'edeu as&ru !i rutal. Fr+mntatul va 'onsta Intr"o strEn/ere !i stoar'ere u!oarM Intre de/ete !i &al,M a tesuturilor 'Mrnoase. Manevra se &oate eDe'uta In S'utMQ0 135 &iele !i al ,u!'Gilor L ,ai rar0

In lun/ul ,u!'Gilor0 In'er'uind ,e, rele sau &rintr"o ,i!'are !er&uitM. (iind o &ro'edurM ,ai &uterni'M0 frM,Entatul &oate li&si din ,asa%ul 'o&iilor ,ai ,i'i de ;"B luni0 al 'o&iilor de ili0 atrofi'i !i irita ili. Percut+rile u!oare !i rit,i'e sau -1+3*V.651 &ot fi a&li'ate la 'o&iii ,i'i su for,a unor atin/eri rit,i'e &e a do,en &entru a &rovo'a 'ontra'tii ,us'ulare sau 'u vErful de/etelor &e s&ate !i &e &Mrtile 'Mrnoase ale ,e, relor. A'este ,anevre sunt 'ontraindi'ate la 'o&iii s&erio!i0 irita ili sau sensi ili. %ulatul &e ,e, re se &oate efe'tua Intr"un rit, viu0 &entru Inviorare sau lent0 'a ,anevrM lini!titoare. (ibra)iile se &ot folosi 'a ,anevre a%utMtoare &entru ,Mrirea

efi'a'itMtii ,asa%ului.

12. PARTICULARIT@I MOR"O"UNC@IONALE NORMALE I PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT "I

IN"LUEN@ATE DE MASAJ

4oate ,anevrele de ,asa% atEt 'ele funda,entale0 'Et !i 'ele se'undare0 eDer'itM influente diferite asu&ra &ielii0 a&aratului lo'o,otor0 a&aratului 'ir'ulator !i a siste,ului nervos. Pentru Intele/erea i,&ortantei individuali*Mrii diferitelor &ro'eduri de ,asa% In fun'tie de o ie'tivele tera&euti'e ur,Mrite0 a, 'onsiderat ne'esar sM &re*int su''int &rin'i&alele &arti'ularitMti ,orfofun'tionale nor,ale !i &atolo/i'e ale stru'turilor influentate de ,asa%.

136

23.2. P0(6.*510(.6Vt. 2)(<)<5/*t.)/01+ 01+ -.+1.. Pielea este 'el ,ai ,are or/an al 'or&ului u,an. Are o /reutate de 9"; K/ !i o su&rafatM de 20=?"20=7 ,etri &Mtrati. Este for,atM din trei straturi0 'are de la su&rafatM s&re &rofun*i,e suntH e&ider,ul" e&iteliuL der,ul" ,atri'e 'on%un'tivML Gi&oder,ul" tesut /rMsos. In stru'tura &ielii ,ai eDistM !i alte tesuturi0 'u eD'e&tia tesuturilor osos !i 'artila/inos. E&ider,ul este un e&iteliu stratifi'at !i 'ornifi'at. AlMturi de ele,entul stru'tural re&re*entat de Keratino'it0 e&ider,ul ,ai 'ontine o serie de 'elule 'u &relun/iri0 'u, ar fi ,elano'itul0 'elula -an/erGans0 'elula MerKel et'. din &rofun*i,e s&re su&rafatM0 e&ider,ul este 'onstituit din 'in'i straturiH a*al0 s&inos0 /ranulos0 lu'ios !i 'ornos. E&ider,ul este se&arat de der, &rin ,e, rana a*alM der,o"e&ider,i'M. .er,ul este un tesut 'on%un'tiv for,at din su stantM funda,entalM0 'elule !i fi reL ,ai 'ontine vase de sEn/e0 nervi0 unitMti &ilo"se a'ee0 /lande sudori&are0 ,u!'Gi. Ai&oder,ul este for,at din lo uli /rMso!i se&arati &rin travee de tesut 'on%un'tiv0 'are 'ontin vase !i nervi. Pielea &re*intM fun'tii ,ulti&le ,ai ,ult sau ,ai &utin s&e'ifi'e. In 'ele 'e ur,ea*M voi insista asu&ra a'elora 'are sunt influentate de diversele ,etode de ,asa% !i 'are0 Intr"o for,M sau alta0 sunt res&onsa ile de efe'tele lo'ale sau /enerale0 deter,inate ,e'ani' sau refleD0 ale ,asa%ului.

137

1. "5/*t.0 ,+ -()6+*t.+. E&iteliul 'ornos al e&ider,ului o/at In KeratinM reali*ea*M &rote'tia ,e'ani'M0 'Gi,i'M0 ter,i'M0 fi*i'M0 anti,i'ro ianM0 dar !i i,&er,ea ilitatea &ielii la a&M. aJ Pro'esul de Keratini*are. Ueratini*area e&ider,ului este o for,M de diferentiere a Keratino'itelor e&ider,i'e0 a'est &ro'es 'u&rin*End feno,ene de/enerative aso'iate 'u &ro'ese de sinte*M. (eno,enele de/enerative sunt re&re*entate de alterMri stru'turale ale Keratino'itelor0 ur,ate de ru&erea le/Mturilor dintre a'estea0 'eea 'e du'e la se&ararea 'elulelor 'ornoase. Sinte*a Keratinei are lo' In 'elulele a*ale ale e&ider,ului0 &rin &ro'ese 'o,&leDe. Ueratina are o stru'turM &oli&e&tidi'M0 este insolu ilM In solutii a&oase a'ide0 al'aline !i solventi or/ani'i0 dar &oate fi solu ili*atM de su stante denaturante 'on'entrate. Uerato/ene*a este 'ontrolatM /eneti'L este a''entuatM de estro/eni0 'orti'osteroi*i0 eDtra'te ti,i'e0 &resiune ,e'ani'M0 radiatii solare !i inGi atM de vita,ina A !i Gor,onii tiroidieni. J Melano/ene*a este &ro'esul fi*iolo/i' de la nivelul &ielii0 In ur,a 'Mruia se &rodu'e ,elanina sau &i/,entul ,elani'. Melanina este sinteti*atM de ,elano'iteL a'estea sunt 'elule 'u &relun/iri situate Intre Keratino'itele a*ale In ,atri'ea foli'ulului &ilos din der,. (ie'are ,elano'it 'edea*M &i/,entul ,elani' la 5; de Keratino'ite din %ur. Melano'itele 'ontin or/anite s&e'iali*ate In sinte*a ,elaninei0 !i anu,e ,elano*o,ii. .iferentele de 'uloare Intre &ielea al M !i 'ea nea/rM se datores' ,elano'itelor !i ,elano*o,ilor. Intre 'ele douM ti&uri de &iele nu eDistM diferente de densitate a ,elano'itelor0 &e o anu,itM *onML dar0 In 138

&ielea nea/rM0 ,elano'itele sunt ,ai ,ari0 au &relun/iri ,ai nu,eroase0 o &ro&ortie ,are dintre ele 'ontin ,elaninM0 iar ,elano*o,ii sunt ,ai ,ari0 ,ai nu,ero!i !i 'ontin ,ai ,ultM ,ela,inM. Melano/ene*a este sti,ulatM de ,elanotro&ine IMSAJ se'retate de adenoGi&ofi*M0 de radiatiile ultraviolete0 de estro/eni0 &ro/esteron0 A$4A0 &rosta/landine et'. dintre fa'torii 'are inGi M ,elano/ene*a0 a,inti,H tia,ina0 a'idul as'or i'0 A/0 A/ et'. 2. "5/*t..1+ ,+ 3+*(+t.+ !. ,+ +=*(+t.+ 01+ -.+1.. A'este aJ douM fun'tii sunt asi/urate de /landele se a'ee !i sudori&are situate In &iele. Se'retia se a'ee. Se u,ul este &rodusul de se'retie al /landelor se a'ee ata!ate foli'ulului &ilos. A'este /lande sunt situate ,ai ales In anu,ite *one ale &ieliiH frontalM0 la ,ar/inea *onei &iloase a s'al&ului0 s&rEn'enoasM0 na*o/enianM0 ,etonierM0 &resternalM0 inters'a&ularM. Se u,ul este for,at dintr"un a,este' de li&ide. -a o,0 Inde&line!te ur,Mtoarele roluriH arierM de &rote'tie0 a sor tia &er'utanatM0 antifun/i'0 &re'ursor al vita,inei . et'. J Se'retia sudoralM este &rodusul /landelor sudori&are. A'estea sunt for,ate dintr"un /lo,erul se'retor situat &rofund der,o"Gi&oder,i' !i un 'ondu't sudorifer 'are traversea*M der,ul0 e&ider,ul !i se des'Gide la su&rafata &ielii &rintr"un orifi'iu nu,it &or. 6landele sudori&are sunt rMs&Endite neunifor, &e su&rafata &ieliiL au densitatea 'ea ,ai ,are &e &al,e !i tMl&i0 fiind ,ai nu,eroase la Mr ati. Sudoarea este o solutie in'olorM0 Gi&otonM0 ,irositoare0 'u &A"ul de 907"707. 'ontine >> Z a&M !i 2 Z su stante di*olvate. .intre 'o,&u!ii ,inerali a,inti,H Na0 $l0 U0 $a0 P0 M/0 I0 i'ar onat0 sulfat0 (e et'. 139

$o,&u!ii or/ani'i a*otati suntH &roteine !i su stante re*ultate din de/radarea a'estora Iuree0 a'id uri'0 'reatininM0 a,onia'0 a,inoa'i*iJ0 iar 'ei nea*otati sunt re&re*entati de a'idul la'ti'0 /lu'o*M0 vita,ine $0 B30 B;L de ase,enea0 sudoarea ,ai 'ontine i,uno/lo uline0 Gista,inM0 &rosta/landine0 en*i,e &roteoliti'e et'. Rata sudoratiei influentea*M 'on'entratia diferitelor su stante din sudoareH o ratM 'res'utM &rodu'e o eli,inare ,are de Na !i $l !i ,ai redusM de U0 la'tat !i uree. Se'retia sudoralM este 'ontrolatM de fa'tori eDtrinse'i !i intrinse'i. .intre fa'torii intrinse'i a,inti,H fa'tori nervo!i0 'u rol i,&ortantL /landele sudori&are de &e &al,e0 tMl&i0 frunte !i aDile rMs&und &redo,inant la sti,uli e,otionaliL fa'tori Gor,onaliH aldosteronul !i Gor,onul antidiureti' deter,inM rea sor tia Na la nivelul 'analului sudoriferL 'ate'ola,inele 'res' se'retia sudoralM In ti,&ul eDer'itiului fi*i'L Gor,onii tiroidieni favori*ea*M rea sor tia ele'trolitilor. (a'torii eDtrinse'i ,ai i,&ortanti 'are 'ontrolea*M se'retia sudoralM sunt stresul 'alori' !i eDer'itiul fi*i'. Stresul 'alori' sti,ulea*M se'retia sudoralM. Prin eva&orarea a&ei eD'retate la su&rafata &ielii se I,&iedi'M su&raIn'Ml*irea 'or&uluiH eva&orarea unui litru de sudoare du'e la &ierderea a 7B7 de Kilo'alorii. EDer'itiul fi*i' deter,inM o 're!tere !i ,ai ,are a sudoratiei ,aDi,ale In ,ediul 'ald. 5. "5/*t.0 ,+ 0-V(0(+ 0 -.+1.. este reali*atM de toate 'ele trei straturi ale a'esteia. Pielea are rol atEt In &rote'tia or/anis,ului fatM de fa'tori ,e'ani'i0 fi*i'i0 'Gi,i'i0 ioti'i din ,ediul eDtern0 'Et !i In reali*area fun'tiei de a&Mrarea 'ontri uie ,ai ,ulte ele,enteH 140 radiKininM0

inte/ritatea stru'turalM a &ieliiL &re*enta stratului 'ornos 'are reali*ea*M &rote'tie fatM de fa'torii ,e'ani'i !i fi*i'i0 iar des'ua,area 'ontinua a &ortiunii su&erfi'iale a a'estuia du'e la Inde&Mrtarea ,e'ani'M a su stantelor 'Gi,i'e0 ,i'ro ilor0 fun/ilor et'L Sfil,ul Gidroli&idi' su&erfi'ialQ Ifor,at din e,ulsionarea 'o,&onetelor li&idi'e !i a&oase &roduse de /landele se a'ee !i sudori&areJ are 'a roluriH lu rifierea &ielii0 fM'End"o re*istentM la a'tiunea fa'torilor fi*i'i !i 'Gi,i'i0 'ontrolea*M eva&orarea a&ei0 a'tiune anti,i'ro ianM !i antifun/i'ML S,antaua a'idMQ a &ielii0 re&re*entatM de ,ediul a'id de la su&rafatM I&A Intre 9 !i =J0 are a'tiune anti,i'ro ianM !i a'tiune de neutrali*are a a*elor !i a'i*ilor &rin siste,e ta,&onH a'id 'ar oni'" i'ar onati0 a'id la'ti'" la'tatiL stru'tura der,ului 'onferM &ielii re*istentM la fa'tori ,e'ani'iL Gi&oder,ul0 for,at din tesut adi&os0 are rol i*olant ter,i' !i ,e'ani' !i 'onstituie re*erva ener/eti'M a or/anis,ului. &. R)151 -.+1.. E/ 2+/t./+(+0 ?)2+)3607.+. )(>0/.32515. Pielea are rol se'undar In ,entinerea 'onstantM a volu,ului a&ei din or/anis,0 &arti'i&End0 alMturi de rini'Gi0 la eli,inarea a&ei din or/anis,. Prin se'retia sudoralM se eli,inM a&roDi,ativ 2??? ,l a&MR*i0 iar &rin &ers&iratie insensi ilM In'M 5?? ,l. Pielea are rol i,&ortant In ,e'anis,ele de re/lare Ge,odina,i'M. In 'onditiile unei vasodilatatii &eriferi'e /enerali*ate0 In &leDurile vas'ulare o/ate ale &ielii &ot sta/na &EnM la 5?Z din volu,ul san/uin 'ir'ulant.

141

Pielea are un rol i,&ortant In ,eta oli*area unor Gor,oniH testosteron0 estro/eni0 &ro/esteron0 'orti*ol. '. "5/*t.0 .25/)1)>.*V 0 -.+1.. In afarM de fa&tul de rolul de arierM de ti& ,e'ani' fatM de ,ediul In'on%urMtor0 &ielea are !i un rol dina,i' In a&Mrare0 'elule din stru'tura a'esteia %u'End un rol i,&ortant In 'adrul siste,ului i,unitar. SIS ISKin I,,une S#ste,J intervine 'u &re'Mdere In re'atiile de Gi&ersensi ilitate. Ur,Mtoarele 'elule fa' &arte din SISH li,fo'itele 4 &MrMses' siste,ul 'ir'ulator !i se infiltrea*M In &ielea sMnMtoasML 'elulele dendriti'e &re*entatoare de anti/en0 unele au 'a&a'itate redusM de fa/o'itare0 altele sunt 'elule i,uno'o,&etente et'L ,asto'itele 'ontin In 'ito&las,M a,ine vasoa'tive0 'are se eli erea*M In &re*enta anti/enelor s&e'ifi'eL Keratino'itele0 'elule i,uno'o,&etente se'retM ,ediatori 'are ,odulea*M rea'tiile i,unitare !i infla,atorii. #. "5/*t.0 3+/7)(.01V 0 -.+1.. -a nivelul &ielii0 In toate straturile a'esteia0 se /Mses' nu,ero!i eDtero'e&tori0 fie su for,M de ter,inatii nervoase li ere a,ielini'e0 fie su for,M de 'or&us'uli. Sti,ularea re'e&torilor 'utanati &oate /enera sen*atii de atin/ere0 vi ratie0 variatie ter,i'M0 durere. "5/*t.0 ,+ -+/+6(0:.1.606+ 0 -.+1.. Pielea este un Inveli! &rote'tor0 i,&er,ea ile0 'are li,itea*M &ierderea de a&M din or/anis,0 dar 'are &er,ite intrarea sele'tivM a unor su stante 'Gi,i'e. $Mile de a sor tie &er'utanatM sunt re&re*entate de stratul 'ornos al &ielii" &rin'i&ala 'ale de a sor tie0 dar !i de foli'ulul &ilo"se a'eu !i du'tul sudori&ar. 4ransferul su stantelor 'Gi,i'e a sor ite se fa'e In 'ir'ulatia 142

7.

san/uinM. A sor tia &er'utanatM este influentatM de te,&eratura !i Gidratarea &ielii0 're!terea a'estora fa'ilitEnd a sor tia unor su stante. -i&idele !i su stantele li&osolu ile tre' ,ai u!or0 'o,&arativ 'u su stantele or/ani'e 'u /ru&Mri Gidrofile. Mole'ulele ,ai ,i'i0 solu ile atEt In a&M0 'Et !i In li&ide0 sunt a sor ite 'el ,ai u!or. 23.3. S6(5*65(0 !. )(>0/.70(+0 <5/*t.)/01V 0 25!*?.515. 3*?+1+6.* Mu!'Giul s'Geleti'0 'a or/an0 este 'onstituit din douM &ortiuniH &Ente'ele ,us'ular I'or&ul ,us'ularJ !i tendoanele aferente &rin inter,ediul 'Mrora a'esta se inserM. &orpul muscular al fie'Mrui ,u!'Gi este al'Mtuit dintr"un nu,Mr varia il de fi re ,us'ulare !i din tesut 'on%un'tiv0 I,&reunM 'u 'are a%un/ &EnM la nivelul fi relor ,us'ulare0 ele,entele vas'ulonervoase. (ie'are 'or& ,us'ular este Invelit de un ,an!on de tesut 'on%un'tiv0 nu,it &eri,isiu, eDtern sau e&i,isiu,0 'are are atEt rol &rote'tor0 ne&er,itEnd o Intindere &rea ,are a ,u!'Giului0 'Et !i rol ,e'ani'0 &er,itEnd alune'area ,u!'Giului In ti,&ul 'ontra'tiei sau ,o ili*Mrii se/,entelor. Intre e&i,isiu,ul unor ,u!'Gi !i al a'elora ve'ini se &ot &rodu'e aderente0 'are lo'Gea*M alune'area ,u!'Gilor In ti,&ul 'ontra'tiei. .in e&i,isiu, &ornes' In interiorul 'o&ului ,us'ular se&te 'on%un'tive0 'are deli,itea*M fas'i'ulele ,us'ulare &ri,are0 se'undare0 tertiareJL totalitatea a'estor se&te for,ea*M &eri,isiu,ul intern. (i rele 'on%un'tive ale &eri,isiu,ului intern sunt elasti'e !i dis&use In s&iralM !i o li'0 asi/urEnd ada&tarea ,an!onului 'on%un'tiv la variatia de lun/i,e a fas'i'ulelor ,us'ulare. (ie'are fi rM ,us'ularM este InvelitM de endo,isiu,0 'are"!i are ori/inea In &eri,isiu,ul intern. Mai ,ulti ,u!'Gi se /ru&ea*M0 de o i'ei 'ei siner/i!ti. Un astfel de /ru& ,us'ular este Invelit de o fas'ie 'on%un'tivM 'o,unM. 6ru&urile ,us'ulare sunt a!e*ate In 'adrul unui se/,ent al 'or&ului In lo%M0 deli,itate 143

de se&te inter,us'ulare &le'ate din fas'ia se/,entului !i 'are se inserM &e s'Geletul re/iunii res&e'tive. Mu!'Giul este un or/an foarte ine vas'ulari*at. Astfel0 2 ,, &Mtrat de su&rafatM ,us'ularM are 3??? de 'a&ilare. In 'onditii de re&aus0 ,a%oritatea 'a&ilarelor este In'GisM0 a'estea des'Gi*Endu"se In ,u!'Giul In a'tivitate0 In fun'tie de nevoile ener/eti'e de ,o,ent. 4endonul este or/ani*at du&M a'ela!i &rin'i&iu 'a !i 'or&ul ,us'ular. (i rele tendinoase sunt fi re de 'ola/en !i de elastinM. (i rele de 'ola/en sunt dis&use &aralel 'u aDul lun/ al tendonului0 'eea 'e eD&li'M re*istenta fMrM defor,are la fortele de tra'tiune In aD0 dar se defor,ea*M re&ede la fortele de forfe'are sau de 'o,&resiune. (i ra tendonului &lea'M din &eri,isiu,ul ,u!'Giului !i a%un/e In stru'turile osoase &rofunde. Stru'tura inti,M a tendonului eD&li'M &ro&rietMtile fi*i'e de 'are de&ind fun'tiile a'estuia. .in &un't de vedere stru'tural0 ,ole'ulele de 'ola/en se or/ani*ea*M In felul ur,MtorH trei ,ole'ule 'ola/eni'e se a!a*M s&iralat0 for,End un Ssno&QL trei Ssno&uriQ se a!a*M In &aralel0 for,End S,i'rofi rilaQ. Un /ru& de ,i'rofi rile0 le/ate Intre ele &rin &unti transversale0 for,ea*M fi rila tendonului. Re*istenta tendonului de&inde de nu,Mrul !i de starea a'estor &unti transversale 'are unes' ,ole'ulele 'ola/eni'e. 4endonul ,ai este 'onstituit0 In afarM de fi re de 'ola/en !i elastinM0 !i din a&M !i &roteo/li'ani I,atri'ea eDtra'elularMJ. .in 'o, inatia &roteo/li'anilor 'u a&M re*ultM un /el0 'u vEs'o*itate varia ilM0 In fun'tie de a'tivitatea fi*i'ML ,i!'area s'ade vEs'o*itatea tiDotro&ie0 'are eD&li'M re*istenta unui tesut la Intinderea a'estuia0 'u o anu,itM vite*M. .a'M se fortea*M Intinderea unui tendon 'u vis'o*itate 'res'utM I redoareJ0 'u o vite*M ,are0 eDistM &eri'olul ru&erii a'estuia. .in &un't de vedere fun'tional0 tendonul Inde&line!te trei roluriH trans,ite forta de 'ontra'tie a ,u!'Giului0 ,odulea*M 'ontra'tiile ,us'ulare rutale0 a,&lifi'M 'ontra'tia a ia &er'e&ti ilM.

144

Inervatia ,u!'Giului este asi/uratM de nervul ,u!'Giului0 ,iDt0 'are for,ea*M In interiorul ,u!'Giului un &leD intra,us'ular. -a nivelul 'or&ului ,us'ular eDistM or/ane re'e&toare s&e'iali*ateH ter,inatii nervoase li ere0 fusuri neuro,us'ulare. .e ase,enea !i tendonul este o/at inervatL ,entionM, a&aratul 6ol/i0 re'e&tor s&e'iali*at In re/larea 'ontra'tiei ,us'ulare. 23.5. C0-3510 0(6.*510(V, ,an!onul 'are &arti'i&M la ,entinerea su&rafetelor arti'ulare In 'onta't0 este al'MtuitM dintr"un strat fi ros0 eDtern0 'M&tu!it de ,e, rana sinovialM. In anu,ite *one0 'a&sula fi roasM este IntMritM de li/a,ente. In unele *one0 'a&sula &re*intM orifi'ii &rin 'are sinoviala se inva/inea*M su ,us'ulatura &eriarti'ularM0 for,End funduri de sa'0 urse sinoviale0 'are u!urea*M alune'area tendoanelor !i a ,u!'Gilor In ti,&ul ,i!'Mrilor. AtEt 'a&sula fi roasM0 'Et !i sinoviala sunt o/at vas'ulari*ate !i inervate. -a nivelul a'estor stru'turi se /Mses' al/o'e&tori0 ,e'ano'e&tori0 dar !i &ro&rio'e&tori0 'u rol i,&ortant In ,e'anis,ul de feed" a'K al 'ontrolului ,otor. Stru'tura 'a&sulei arti'ulare !i a li/a,entelor este a&roa&e identi'M. -a nivelul li/a,entelor0 fi rele 'ola/eni'e sunt a!e*ate &aralel0 o li' !i s&iralat. A'eastM arGite'turM Ii asi/urM li/a,entului rolul de sta ili*ator al arti'ulatiei In diversele dire'tii de ,o ili*are ale a'esteiaL astfel0 li/a,entul nu este defor,at de a'tiunea ni'iunei forte Iforfe'are0 tra'tiune0 'o,&resieJ. O tinerea efe'telor favora ile ale ,asa%ului tera&euti' ne'esitM0 atEt o anu,itM ordonare a &ro'edeelor sale0 'Et !i 'ore'titudine In eDe'utia a'estora. Efe'tele tera&euti'e sunt de ne'ontestat0 iar &ra'ti'a i,&une anu,ite ri/ori In eDe'utarea lui !i In 'eea 'e &rive!te sta ilirea Plo'uluiQ ,asa%ului In &ro/ra,ul 'o,&leD de re'u&erare.

145

BIBLIOGRAFIE SELECTIV 2. Arias0 (.0 2>>50 $ractical +uide to $regnanc, and [ear BooK0 -ondra. eliver,0 Mos #

3. $M&rariu0 E.0 $M&rariu0 Aerta 0 3???0 Mama !i copilul, Editura Medi'alM0 $lu%"Na&o'a. 5. $ordun0 Mariana0 2>>70 Masajul - tehnici !i aplica)ii n sport, Editura 4eGni'M, Bu'ure!ti. 9. $ordun0 Mariana0 2>>>0 .inetologie medical+0 Editura ADa0 Bu'ure!ti. 7. $ordun0 Mariana0 2>>70 Mijloace /inetoterapeutice n afec)iunile abdomino-ginecologice0 Editura $aritas0 Bu'ure!ti. ;. .rM/an0 I.0 2>B20 &ultura fizic+ medical+0 Editura S&ort"4uris,0 Bu'ure!ti. =. .rM/an0 I.0 Petres'u0 Bu'ure!ti. O.0 2>>50 Masaj0 Automasaj, Editura A\uila0

@. .rM/an0 I. !i 'ola .0 2>>50 Masaj 0 Automasaj 0 %efacere 0 %ecuperare, Editura $u'uteni0 Bu'ure!ti. >. .elaGa#e0 Marie"$laude0 3??50 &artea viitoarei mame0 Editura 4eora0 Bu'ure!ti. 2?. (o**a0 $ristina0 Ni'olaes'u0 :.0 2>B?0 +imnastica corectiv+ !i masaj, I.E.(.S.0 Bu'ure!ti. 22. AMuli'M0 I.0 2>B?0 1iziologie uman+, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 12. Iones'u0 A.0 2>;50 Masajul cu aplica)ii n sport, Editura .ida'ti'M !i Peda/o/i'M0 Bu'ure!ti. 25. Iones'u0 A.0 2>;90 1emeia !i cultura fizic+, Bu'ure!ti0 Editura Uniunii de $ulturM (i*i'M !i S&ort0 Bu'ure!ti. 29. Iones'u0 A.0 2>;>0 &ultura fizica a mamei si copilului mic, Editura $onsiliului National &entru Edu'atie (i*i'M !i S&ort0 Bu'ure!ti. 23. Iones'u0 A.0 2>>90 Masajul 0 procedee tehnice, metod+, efecte, aplica)ii n sport, Editura All, Bu'ure!ti. 2;. Is&as0 $.0 2>>B0 4o)iuni de semiologie medical+ pentru /inetoterapeu)i, Editura Art .esi/n0 Bu'ure!ti. 2=. Ivan0 S.0 2>>90 5+n+tate f+r+ medicamente, Editura Medi'alM 0 Bu'ure!ti. 146

2B. Uiss0 I.0 2>>B0 %ecuperarea neuromotorie prin mijloace /inetice, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 26. Uor#"Mer'ea0 Marilena0 Za,ora0 Elena0 $rM'iun0 ..0 3??50 1iziologia efortului fizic sportiv, Editura $asa $Mrtii de StiintM0 $lu%"Na&o'a. 3?. Mar'u0 :.0 $o&il0 $.0 2>>70 Masaj !i tehnici complementare, Editura UniversitMtii0 Oradea. 21. Mar'u0 :.0 2>>90 Masaj !i .inetoterapie, Editura S&ortF4uris,0 Bu'ure!ti. 33. MEr*a0 .oina0 3??30 Masajul terapeutic, Editura Plu, 0 Ba'Mu. 35. Motet0 ..0 2>>=0 7ndrum+tor terminologic pentru studen)ii sec)iilor de /inetoterapie, Editura .e!te&tarea0 Ba'Mu. 39. Ni o#et0 <. E. A.0 2>;B0 8a prati9ue de la Medicine manuelle, Editura Saint"Ruffine, Maisonneuve. 37. O ra!'u0 $.0 Ove*ea0 A.0 2>>50 &orectarea coloanei vertebrale, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 3;. Pa&ilian0 :.0 3??50 Anatomia omului, #ol. Bu'ure!ti. !, !!0 Editura Bi' All0

3=. Po&0 -.0 2>>9, &urs de :alneofizioterapie !i %ecuperare medical+0 4i&o/rafia UM(0 $lu%"Na&o'a. 3B. Po&es'u0 E. ..0 Iones'u0 R.02>>50 &ompendiu de reumatologie0 Editura 4eGni'M0 Bu'ure!ti. 3>. Porter0 A.0 2>B70 8e massage0 Editura Ro ert -affont0 Paris. 5?. Pri!'u0 Al.0 2>>70 &hirurgie #ol !.0 Editura .ida'ti'M !i Peda/o/i'M0 Bu'ure!ti. 52. Radovi'i0 I.0 Radovi'i0 P.0 2>>=0 +imnastica abdominal+0 Editura Bi' All0 Bu'ure!ti. 53. Ro Mnes'u0 N.0 2>>30 %eeducarea neuromotorie0 Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 55. SMlM/ean0 :.0 4itieni0 ..0 $ostin0 N.0 2>>B0 (bstetric+ fiziologic+, Editura .ida'ti'M !i Peda/o/i'M0 Bu'ure!ti. 59. S en/Ge0 4.0 2>B2, %ecuperarea medical+ a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.

147

57. S en/Ge0 4.0 2>B50 %ecuperarea medicala a bolnavilor respiratori, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 5;. S en/Ge0 4.0 2>B=0 .inetologie profilactic+, terapeutic+ !i de recuperare, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 5=. S en/Ge0 4.0 2>>;, %ecuperarea medical+ la domiciliul bolnavului0 Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 5B. S en/Ge0 4.0 2>>>0 :azele teoretice si practice ale /inetoterapiei, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 5>. S'G,it*0 <.0 2>>B0 Enciclopedie 8a %ousse pentru p+rin)i, Editura A\villa >5, Oradea. 9?. Sel #0 Anna0 +imnastica $ilates pentru gravide0 Editura Bi' All0 Bu'ure!ti. 92. So otta02>>90 Az ember anatomiajana/ atlasza0 Se,,elYeis Kiado0 Buda&est. 93. Stroes'u0 I.!i 'ola .0 2>=>0 %ecuperarea func)ional+ n practica reumatologic+, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti. 95. :Erte%0 Petra'Ge02>>=0 (bstetric+ fiziologic+ !i patologic+0 Editura .ida'ti'M !i Peda/o/i'M0 Bu'ure!ti. :lad0 4.0 Pentenfunda0 -.0 2>>3, %ecuperarea bolnavului hemiplegic, #ol !., Editura Riso&rint0 $lu%"Na&o'a. 97. Za,ora0 Elena0 3??30 Anatomie func)ional+, #ol !!, Editura Media 6rou& All0 $lu%"Na&o'a. 9;. Za,ora0 Elena0 3??30 Masaj medical,0 Editura UBB0 $lu%"Na&o'a. 9=. Za,ora0 Elena0 Uor#"Mer'ea0 Marilena, $rM'iun0 .." ..0 ;<<<, Anatomie func)ional+, #ol. !, 0 Editura Riso&rint0 $lu%"Na&o'a.

148