E D G A R

t -

A .

P O E

cAnAnu$ul DE AUR

t-I
EDITURA
10N

CREANGA

CARABLSUI- l)il .lt lt l;ze.t, pizeaI I'elJrriiul ,tfi."i:i1!i

.4. tost mu;{ at de ul1 l)iiiiniet !en1
' i o l l I

'lti1'Lrt,,{NAl'ODA

Acunt vreo ciliva ani am }cgat o prii'terie stl'insli cu un domn, antlm. Willianr l,cgrand Sc tres'a '.itrtr-o vcche familie dc hughcnoli qi fuscse b*gat p"r vrerurrli; clal utt 5ir tle nt'nolociri il adusr'g:r'i la .sapi de lcmn. V|incl sd scapr-' de rimilirrteli' pr51;ugirii, plccasc din Ncrv-Orleans, cctalca -strirl)unilr)r s5i,9i sr,'dusesc sd locuiasce pe insula Sullivan, iingi e. Charlt-ston, in Cafolinaide Sud E o instrlir cit se poate cle ciudali. Alc-iltriti aploape numai clin Irisipul mirii, alc tl lrtngitne catr.: dc trei milc. Niciricli nu () mai 1pt[ de Lrn sfcrt.ie mi]i' ' mic bra{ ile printr-un de contincnt E clcspf,rliti mar!, calL'abia sc vccle Ei carc iqi taic calea str':curintlu-sc plintr-o pustietate de parpuril si nimol'-rrj, se rdsfalil .qiinllqL'L:-cL:-baltir. (-'tln'I iesne Ee undc
1 Citirlj din rroDledia 'l'ol?11 aiqPoila- r dr3nralrlrJjlrlrri 'ln_ g\ez Arl&t' ,\{t) ph?/ (1717-l8ll5). , Stat din sudrrl S_U.A

,}

poaac i--r'.supiinc.\'r.Ect.?Iia r.sar.aciigi incleobqtepitici. Alboli mi',i mar.i ;rri s; r'iril. Aploapc clc capltul apusoan. rlr(1,-.\r ri(li!i i.ir.i.rij \loullfic qi sc a{li Ei cilcva dii{ji.t rii ,..1:rr sarir( ir( ioarr,. irrc.hilialt pi.stt: r-aliL dtr ct,i r,r irr rh Dr.aful si fi ig..rlilc dc balt.i clin Chat lt'sl0ir, si \rai ii-:se \i:,. ,:r-i rh.i,pt, un s,ri clc,pal_ rricl pipir...i(ii ; ahiti. i:rtt.L,a!ainsuii. afal.i dc p:rit.ra accasta apu!.ana 5i clc o fi;ic clc plaji stca|pii qi aibir rir:-a lungul firr.it.rrrlui ilirr-ii t_. acopclitir cle stuitili;u1 dcs si binc miloqitor.al rriltuiui. alit cle cirutat ,:!r,horticulolii cnglczi. Aclsi alllrsl aiiirgc aclesca aic.i o inaltimc de ci nr,i_.plezcc erpirrir la dor:izcci clc picioar.e fi alciiuielte o sihli aproap.. dc ncpitr.uns, ajt, cirr.ci mirosute grtlc umplu intlcg vilzrhthul. In pa|tea cta rlai rcir.asiL a r{t,sisLrlui. nn clcparl(] clc capitul r':isiritr.an. car.c .o ;i col rlai inaintal (.apit a r i r t s l i l , ' ii ., . r f a l , l r ) i ( l , r , l ,i . - i r t , , r . r , , o l i l , ,u ,rrdc locuia a,lLlnci cincl. pt'ntr-iL illtiia oalil cLr totul ciin 5i intimplare, l-an crinoscLrt.in cru.irtrl, acc.astai siillplil cuno;tinfii sc plcsririmbi it.]tf-o arlcviiralij pr ictr.r.ric. cdci in felLll cLea fj al accstui pltstlti(r cr-air multc lrisitLrri in starf -qti trczoascit intcr.csLll$i pr.cluir.c:rc..riya. Mi-am clat seama ci sc llltcut,asc air. o clcitel.e ?lcasd, cA avr'a o mintc ncobirsnrrit clc binc ir.rzcs_ tratii, dar bintuitit de mizantropic, ;i cti crtr, riurl pe rin(1, prada uoor. ci'izc (ic mclancolio si ct.rtuzia,<m. lsi luasc tlirite chr.ti cu ci, clar nu lc folosca tlccit afarcod. Inrlt lltnicililc lui dc cirpetrr.ric er,au r.ind-

sa: hoinlreala de-a ltrngul plajei si gsl:i:-.jl ri:-e :-ri{ie de EL"t. L.r ciutare de scoici gi de tot :--:i: {i.3 esemplare pentru insectar; colectiile lui .:;orookgice ar fi putui stirni gelozia lui Swammerlam t- ln plimbdrile acstea era de obicei insotit de --:n negn bikin, pe nur:re Jupiter, care fusese eli-Frat i*c; dinainte de restriqtile abetutc asupra fa:rrilici, dar nu putuse fi induplecat nici prin amenini*i, nici prin fdgdduieii sA rcnuntre Ia ceea ce el :ocotea ci cste un drept aI seu: adicl de a-I insoli ? ,*- tinerul siu rnassc Wil1, pas cu pas. Se prea poate, de alffel, ca ludelc lui Lcgland, sor(r:ind ce 4i-r pr.a ela cu mintea intreagd, si fi cdu?t sa-1 incurajeze pe Jupitel in indlritnicia lui, nadijduind c; ar putea; prin el, sd supraveqheze 9i ra ,,'rloteascd pe pribeag. Icrniie sint rareori asprc la latitudinea lnsirlei Sullivan si. rareori se intimpli ca spre sfirqitul anului sI fie nevoie de foc. Cam pe la miilocul lui octomblic I8... s-a intimplat totuEi sE fie o zi deosel;it dc ' triguroasd. Cu pulin inainte de apusul soarehii, mi-am croit tlrum prin stufdriqul purulca ver:de pind ia coliba prietenului.meu, pc ]a cale nu mai fusesem -ljor._-sut;*-""aam olcn(1637-ldBu), medicti enlornolog

'.larea

dez. aJtorul unei vestite rrnatomii comparalc a inse'tclot' i'rorma stilcita tn care nc8rii dirl sudul SU A obisnuiesc sA pronunle apelalivul englezescmoster - clomnule'

de ciier.i.rsiptimini. Locuiam pe atunci la Clufleston, la t clrpirrtar.er de r.ioui mile cle insuli, qi posibilitilile rie treccre, la dus qi la intors, crau mult mai tnir-i.:iecltin zina de azi. Ajuns la colibii, am bitut in. la, ala cum obiqnuiam, qi neprimind nici un ris_ pllnj, am ciiLrtatchcia acolo unde o qtiam ascunsi, am ciescriat li am intrat. Un foc zdrarrln strtllucea in

iJosira putin dupi ce se iDtunecase $i imi fdcur; (l ptimirt dir.; cele mai cdlduroase.Rinjind cu gura Finii la urechi, Jnpitcr se zorea si giteascl nilte giin ui'-de-l)alte pcntrLl cil.)i. l,cgrand era intr_una ain r:r"r-,!* sale ..- cum oare lc-ag pulca nrn:ri altfcl ? * ('ntuziasm. Clirsisenn bivalv 1, necunoscut pini 11r-r .jtir.1ci, car.e aLcdtuia ut gen nou. Si, pe deasupra, nra'.doborise 9i prinsese.cu ajutorul lui Jupiter,,un ' ' c r a b c c u s e c r i l o t u l t ) c c u n o q c u li . n pri!inta c6ruia ,lor':a st'r a{ir-'9i pdlcrea mea in dimineata urmitoare, .. 5t dt cc. nu cliat. asti-scari ? intrcbai cu, frecin.i Lr-tlli miinile-la para focuiui dind naibii tn ;i riir){i tot, nealnul scaraboe?rs-ilor.
I Nloitliicil lddposljtii !al!e. E Inse.ii din ordinul (Scarcb4p21.5 .qaaat';.

iulr'o

s( oi( a

atcetuitd

din doud

(oleoptcrelor. inruditA (rr ciriibugul

- Da.a a; fi qtiut, vai, cd egti aici, zi.se Legrarrd" dal e a=-ade mult de cind nu te-am vizut ! 9i de ;nde '-:a si gl.riccsccd ai sf, vii la mine tocmai in sala a:ia ? in clmm sp|e casi, I-aln intilnit pe loeo:enenrul G., de la folt, $i am ficut nerozia sd-i ir,rprumut cdrdbuirul; aQaci n-ai sd-1 poti vedea decit rnjine dimineatd. Rimii la noaptc aici, Ei il irimit pe .Iup dupd el La risiritr-r1 soarelni. E cel mai tninunat ;u, rrr dc pe lumt'. - Ce ? Rdsiritul soalehti ? - Ei. asta-i ! Ciliil;Lis,.rl ! E ca aurul dc slriiluti1or si e de mirimea lurei nuci americanL',c::r tlor;5 pete de url ne'gr,l dc citrltitue la una din nrarginiia spinirii qi inca rina, ccva mai lungi, la ccalali"ii.Pe a n t e n ec i r i a r . . . - Tenecbea ? Dal n-ale tcneclte'a dt: irtc, rttc,l.ra rvlll. fac prinsoare cu dumneata ! ii tdie vorba Jupt 'drdbuq cu totul qi cD tot[] ter. j\rebu$u Asta i-un ' de aur, qi pin'niuntm, gi pe afare ; afar'' d.r alipi, n-am vdzut niciodatd un'iribug nici pe jrlmate a9a de glcu. -- Irie li cum zici, Jup, rispunse l,egrund, parrii eeva mai aspru decit s-ar fi cuvenit, dar pentru asts , nu tiebuie sd laqi sE ti se ardd friptura. E adeveri; c:i dupi culoare, adduge el, qi spunind ace-cteas'-' intoarse sprc mine, ideca lui Jupiter e indcaiuns d..' tndrcptilit[. Nici n-ai vizut luciu mela]ic rnai st}pitor tlerit cel rdslrint de elitrele cirrdbrl5rlliri Dal

n-ai se-ti pati da scama de asla dccit miinc. pin.i atunci am si-{i clescriu intr-o oar.ecar.c misur6 ir-r{ii{iprea 1ui. Spnninti accstca,sc aqczi la o misule, pc care se afla o pani Si o cdlinari. I)ar nlr cra hir.tic. Ciut5 pr.in sertai' 5i r.ru girsi. - Nu f,acc rrimic, zisc el intr-un tirzirr. c ilruir qi a s l a ,q i s c o r c e dirrlruzrrr, rn r lr\ ( . t u i l n ; l ' . 1 i , r,.rni pirca sc a fi o hirtie groasir.foaltc nnu.dari. 6chi{ir cu pana Lnt clcscnsitmar'.Pc <:inct -scintlcictnicca cu accst lnc| , anl stat pc locul r.r.rc Lrclelingir foc, fiindcd clan inci lcbcgit Cincl iqi isprirvi rtrsc, nu1, mi-1 inmina ffu,ii sti sc scoalc. Tocmai i{1 ('1ipa cind ii hlan], sc aLrzi LrrrnriCit gr.os,ul.ntat clc un riciit la trqi- JLrpilc'r'o clischisc. gi ciinclc iui Lc, grand, un 1'cna Nota1 lrlia;. nir;ir1i in odaic, ili puse lal-iclepe Lntrclii lrci si n.lii copicqi cLrlingusiri. cici ii lii-cfirlascm foalt.-r nult in timpul vizilelor mcie dinaintc. Cinrl isprdvi cu saltur.ilc. rrri Lritai la bucata dc l-rirlie qi, ca sA spun ch'ept, rtu nticar nri-a Iost milarca in fa{a rlescnului priclcrlului meu. - Fili inck.riaid, aln splrs er-rdupir o ccrcctarc cle citelra rninLltc,trcbuic si miltruisesc ( i-rc L1nsc&robaeas ciudal, cu totul norl peninr mir.rc,;r.ricioclalir l]-a]r-r rnai |irzr-rtceva ascmir|iirtor', afalil nr-rlnaiclacd
I (lii.Le n1|r(., cu ll:rrul mitalsos. originar dir Telra Noya , ,o.r'rc, fi.irj sau NewfoLnr(iian(l ( i L s r , l ; ri r , r r l i ' i r ' l , ' : i " . r tene a Canadeil

a.i c o l-lirca sall un cap de mort, cu care seamEnd[lai :rult decit cu orice mi-a fost dat sA ved. - Lin cap dc mort ! md ingind Legrand. Ah, ba, ::: ce se pcatc, cam aduce cu asta, pe hirtie, f5t'i in-.,iai6.Cele doul pete negre din pa|tca dc sus sca::ira cil nigtc ochi, nu ? ;Si pata cc6 lungi din parr:a de jos, cu o gurS; de*altfcl, toatd forma cste c'iaIi. - A5a o fi, spusci eu, dar team6 mi-e, Leglancl,cir ::u p1'caerstimcgter. llai bine agtept pinf, vdd 9i cu scama de fclul cum aratii' -;nqania. ca sd-ni claLr - De. :r PIca poate. zisc cl cam intcpat, cu toate :i dcsrn:r l,ir:i;ot', :au ce1 pufin aga cr frebzi, si .:.::a:-..:,i]a- tia:rlc cc arTI aYlrt mac;tri bnni qi mi : , 1 : - . r :a . .r r ( a n u s : n t l o c m a ia g c a m i t l . - Pqenrr.rc ca glurngti, dragi prietene, zisei eu. E c hi"cn foalte rcugitd, dupd toate regulile anatomiei, Ei scaraboeus-ul dumitale ar fi cel mai nizdr5r-an scarcbcetrs din lume daci scamlni intr-adcvir c'r ea. Am putca, chiar, pe acest temei, sI niscocim ce1'a infioretor', vreo istofioar5 cu supcrstilii. Socot ceput cd ai cle gind s5.'{i botezi cirlbuqul scaraL)aeus hr,minist, sau ceva de soiul acesta - i1l c6rtile de qtiin{e r.ratuaie sint multe denumid ascm[ndtoare. de care ai vorbit ? Dar uncle sint o?Lte[no-]e
1 Scaiaberl cu hirca de om (lat).

Antennae-le ! zise Legrantl, carc penta din cale-afar.idc prins de acest subiect. Sint siqur.cd nu se poato sa nu vezi antenele.Le-am descnatrk:sluqit. ala cum siDt in rcalitate, fi socot cI asta e (lc ajuns. -- I3ine, bine, incuviil.r{air.rr,sti zicem cil le_ai dt_ \inat, (u toaic cd nrr l(. vad $i ii intinsei hil.tia Idrir s{ mai aclaugnimic, rcvrinri si-l intdrit; dar eram foatle uimit dc intor.situra r:arc o luascri luclurile; nu Etiam ce sd.cred de slt_ pArareaiui, Cit despredcscnLrl cu giugania, (-l.anciniloios cd nu cup|indca Dici un fel de antr:ndvjzibili, i i i n i n l r o 4 r d i u i a v e a o m a r r , a s e m e n a r ,r. l t " r f a l i galea binecunoscutd a unui cap de mort. !'oarte imlttdlrat, iqi luf, in primire peticul de hir'tic Si era cit pc-aci si-I facir motoiol, ciesigrrr' ca si-l alunco in foc, cind, deodatti, o privir.c in ti mpli.rtoar:e asupra {.lcscr1llluiparru cd ii fixi:azd aten!ia. Intr-rt clipd se inroii la fald peste m;isr.rrd,apoi se ficu nespus de palid. Timp de citcva minute rlnrase lo* cului, cer.ct'tind desenul cu de-aminuntul. ln cele din ulmi se liclicd, Iud de pc mase o luminarc ii sc. dusc cle se agezi pe un cnfir in col{ul cel mai depar^ tat al incip{]l'ii. Acolo incopu clin nou si cerlreteze !''r inco|clare pcticul de hirtie, intorcindu-l in toatc lir'{il,. Nrr spusc totugi nici un cuvint, $i pnrtarea .,,rimi uinrca din ce in ce mai mult; .laf am socotit .i nu c cur.ninte se-i atit p.in 1,Teun con1,:t]tarilr

i0

. - f--g:.a iji r]iai mal.,de care ela cuprins. Dupd :-::rj -i: .:oase din brizunarul hainei un portvizli, ,-- . - -rij; ftraia de hirlie in el qi lc inchise pe , ' - r., r -sel'tarul unui pupitm, pc care i1 incuie, :- -:., .. ar'ata iarisi mai stlpin pe sine, clar insui.-;::.a t,t. la inceput ii pierise cu totul, $i nici ntr -'--: pr.:';'a atit de irnl)ufnat, cit mai alcs absorbit. ?: :'-i!i,-i|a ce sa insera, se adincea tot mai mr"rlt in :.',. r-a i li. din cere gl'.rmele mcle nu izbutir.I cLr ' ,. - :r -- iirip sai-l..smulgti. Vetrisem cu gindul sd ri' , - . : : ' 1 .r " n o a p r c i n c o l i l ) d ,a l a r ' r r m m e i - t i c r r s c n l ;i.;;:o. t.::', \az.nCu-l pc am{ih'ion in toane reler, -.:.:rri'r i-- t :r:.r :,i::c-sa-mi iau :'r-lmasbun. N-a sti' .:'- '. ..-. i. :r-iir (d ri.nlin. dar Ia plc< are mi-a .::--:.. -:- j 3 c-. mai mui'la ciklura ca dc obicei. r-:::-- ; t, l.rna dupa aca-steintimplare (rastimp - .r;-' ':..i i-am mai iirtilnit pe Legrand), primii Ia Cna::..to:-, rizits r)muhli slu, Jupiter. Niciodati nu-l :r!a: \azusem pe bunnl gi crcclinciosul negru atit cle airj: i: ll-am ten.lut si nu i se fi intimplat prieteii:,: :t nleli \l'eo nenotocirc.

- Hii. Jup. ii spusei,ce rnai veste ? Crrm li mcrge .taDinului tiu ? Hm l Ca sii spun drept, ?)ldssa.nu chiar a$a r'.rrn ar 1reDu1. - \ri se simte bine ? | lmi pare foarte rtiu sI au<tr aia c{.\i1 l)at cle ce se piinge ?

II

* PIi, aici e-aici ! Nu se plingc niciodatd de nimic, da' c rau bolnav, totugi I - Riu bolnav, Jupiter ! De cc nu ni-ai spus-o mai lepcdc I D bolnav la pat ? - Nu, nu-i la pat ! Nu se simte ltir.renicdierca.., tocmai asta cste... mi cloareinima pentru bietul mosso Will ! * Jupitcr, tare aq doli sd inteleg ceva din tot ce povcstcqti. Imi spui cd stApinul tri-c bolnav. Dar nu !i-a spus ce-l doarc ? * Vai, ntassa, poli sd gi inr.rebune'ritidin asta. Dornr.ruWill zice ci nu-l doare nimic, dar atunci de cc tot umblir cle colo pind colo cu ochii in pdmint, cu capu-n jos, cu spinat'ca inccvoiati 9i alb Ia fali c a o s t a l j t . ? $ i r l c c e f a c c i a l i l r c t o t m c r c r r? - Cc zici ci facc, Jupitc'r'? - Facc tifrc ai semne pi o tibliti, niqte semne cru'ioasc cLlm n-am mai vdzut. I\Ii-e chiar foarte frici, si qtii... Tlebuie si fiu meleu cu ochii pd el, numai p[ el. Alaltlieri mi-a sclpat dilr minl nainte dc rdslritul soarclui si q lipsit cit e ziua de male. lmi pregllisem o bitl groas[ s6-i trag o bdtaie zdravf,nd Ia inapoiere ; dar sint aqa de blcg, cA nu m-a rdbdat inima ; prca arati prdpddit. - Cum ? Ce ? Ah, da, la urrna urmei, ai ficut mai binc cd n-ai fost prea asplu cu bietul bbiat... nu trebuie sd-l bati, Jupiter, poate ci nu-i face bine bftaia. Dar nu cumva iti poii da scama de unde ii

12

vine boala asta, sau, mai binc zis, accasti schimbare ln purt6ri ? Sd i se fi {ntimplat oare ceva foarte nepldcut de ciud nu v-am mai vt"rzut? - Nu, rnasso, nu s-a intimplat (le-atunci itlcoa nimic nepl5cut, dar inainte de as1,a,cred ci da... chiar in ziua in care erai acolo. * Cum ? Ce vrei sE zici ! ? - PIi, vlcau sd zic, mossa, cd gindacul Ile, el e dc vlrra. - Carc dla ? * 'AribuqLr...$tiu foarte bine, nzassa WilI a fost 'iribugu 51a_de mugcat undeva, la cap, de aur. - $i ce te face, Jl.rpiter, sd crezi nna ca asta ? - Apui alc clegti dcstule. massa, gi ale 5i gut'i'' Niciodatd n-am mai vizut.un 'irribuq aqa de indricit, apuci 9i muqcd tot ce se apropie de el. lllossa Will l-a plins, clar crede-me ci a trebuit sd'i dea drumu dcgrab', qi chiar atr:nci trebui cI J-o fi muqcat. Nr.r-mi plScea cum arita 'dr'6buqu cu gura aia a lul, d-aia n-am vrut s5-1 apuc cu degetele, dar l-am apgcat cu o bucatl de 'irtie pe care m gasit-o. L-am acoperit cu 'irtia Si i-am astupat botul cu o buc6{icd de 'iilie, aga-m facut. - Aqadar, crezi cd stipinr"rl tdu a fost intr-adcvbr muscat de cingania asta gi s-a imbcilnivit din mugfarura I

I3

- Nu cred nimic, eu qtiu bine. Pii de ce tot viseaza el numai aur, daci nu d-aia, ci ]-a mu$cat 'er6br.Eu de aur ? A.rn rnai auzit io desprc ,irribulii Sqtia de aur... - Dar de unde qtii c5 liseazd aur ? - De unde giiu ? Pentru c;i despre asta lorbc$ts jn somn, uite de unde qtiu ! - Bine, Jup, poate cd ai dreptate ; dar spur.)e-mi, .-irei fericite imprejurdrri datorz cinstca viziiri t,ale de azi ? - Ce vrei sd spui, mossa ? - ivli-aduci cumva un,mesaj din partea domnuhti I cerand ? -- Nu, mosso, ti-aduc scrisoarea asta. $i Jup imi inmind..un reval care suna astfcl ; . Dragul meu, De ce |}u te-am mai vdzut de atita vreme ? Sper ti n-ai fost atit de copildros si tc fi sripirat din pricina purtdrii mele nifel cam r.epezite; nr-r, desigur, asta nu mi se pare cu putinfi. De cind nu ne-am mai vdzut, am avut cuv jnte ,qd fiu foarte ingrijorat. Am ceva si-!i spun, dar nici rru $tiu cum sd-{i spun qi daci ifi voi spune sau nu. De citeva zile incoace nu plea mi-e bine, qi bietul rneu Jup md plictiseqte peste mdsur.ecu binevoitoarcle Jui ingrijiri. N-ai sA me crezi Sind iti vol spune e; deundzi 5i-a pregdtit un b51 marc se mi pedepseasce,

I4

r'x.ntrlrcari-anl sc:aipat dirr miini,;i mi-am petrecut pe uscat, colindind peste deaiuri. ioali ziua soz&s1 (:led intr-a{levir cd numai in{I{iqarea mea jalnicrn-a slirpat de cir-,mirgea1d. I)e r'incl nu ne-am vizut, n-am nlai acliiugat nimic ]a (:r,lec1ia rreu. poli Dac;r fi lrn tri-e cu supirart'.,vino aici cu Jupiter. \iino, te rog, Trebuie sd te viLcl chiar astSsr'ari, pentrlr o chestiune importantii. Crecie-mi ci r. Li:rlncrrr (le cea mai mare' iust'mrritait'. Al rlumilal e <a totclt'auna

w. t,_
.[';tain tonlrl acestui r'5vaFceva care mir neliniSti nespLis cie mult. Stih.rl lui lse aleoscbcacrt totttl cle al lui Legrand. l,a ce-o Ii risiitcl ? Cc altit rtizdrS'r" ar"iico fi pus stipinirc pc minlt'a lui infierbir.rlatir ? Ce fi'l drr.,lirclLr rle cca rrai ntare inscmnetatel ar pulr.a (..1 ,ciiprnir la calc ? l,irmnlirile lui Jupiter nu l)rc|cstr,au nimic bun. l\la ulnplca dc g1r'oazir.qindul (.-i, sLrlr1o\:itLrrile necontenite ak' neDolocului, priein('u, in ccle din urm5, iii pierduse min{ile. tir.r!r1 Firi o clipi dc Aoviire. mir prcgartiisi-] insolesr:1x
r 1a.qIfLl.

Aj'.urgind pr. chci, diclui cu o<'hii dc' (, coasl Si tr(.i ('armale, toalc decpolrilti dt noi, tlintite pc f . : n L i L rb L i r r c i i i n c a r c u t m a s i - rn t c , t i m
I SirgLrr' (lai).

15

- Ce lost au toate acestea. Jup ? intrcbai eu. -- E o coas5,mosso,gi nigte cazmalc. - Ifoar.te adevert; dar care e fostul lor aici ? - Sint niqtc cazmale qi o coas5 pc care ?losso Will mi-a spus su i lc cunlpjr din oias, si m_au costat sr'ump ai dt.acului. i- Dar, in numele tuturor tainelor rlin iume, ce-are dc gincl ,,mcs'soWiIl( al tiu cu coasa caz_ Si ma.lele astea ? - Asta nu pot s-o ftiu, 9i si mi ia l)aiba dace o 9ti Si mossd \\/i11. Dar. toatc astca tot dc la 'ird_ bug vin. VSzind ci nu puteam afla nimic alta dt la Jupiter. a cdrui minte p;r.ca pc rl^-a-ntrc.qul absor.bitdr.le ,,'irdbug', mI suii irr barci qi inrinsci pirrz:. Un vint rScoros qi puternic ne purtd fdri zirbav[ in micu] .golf de la nold de fortul l\Ioultrie,5i, dupa o piirn_ bare de r,r'eo doud mitc, ajunserdm la coliM. Sd tot fi fost 3 dupE-amiazd cind am sosit. Legrand ne aS_ tepta cu vie nerdlrdare. lmi strinse, mina cu o grabd intriguratd,, carc md ingriji:rl bdnuielile $i intlri

ncntul G, i-a restituit, in sfirqit, scarabaeus-ul. - Ah, da, imi rispunsc, rogindu-sc ca para focului, l-am Jual incilrit chiar in dimineata urmltoarc.

t6

lrrme n-are sir mi despartS d acest scor4Nimic pe "Afla ci Jupiter are dreptale in privinta lui' oJrt. -'-de Si ur,.rnt. curn ? intrei:ai, cu i;lima strinsi

J,-rpitcr',aclu-mi scat'obaezs-ulI 'driLbulul ? Nu ri|cau s[ am de-a - Cum, l.r,assa,

17

1B

- Sint foalte .lornic sd tc ajut oric'ind Si oricum' ginganu rirspunst'i en, clar nu cltmva vrei se spui ce rcasasta afulisitii are vreo leqdturi cu e:pcditia l t i P t ' r l l a l ' r l i?
-

rlu pot sii iau Palie ]. o - l)aci t' a9a, Lr-'glatrd, int|cpliDde|e atit de nesocotit[. --'lrni parc rlu, foatie riu, cici va trebui a1'u:!(i si rcclcdm qi sillgun. Si irlcerc:ali. Ei singuri I Rictul om ! E fiebur' desigur ! Dar stai ! Cit vrei se lipseqli ? - ' Poatc cI toati noaptea' Pornim numaid!-rit Di'

{11..

ilm intorci acasd 9i ai sd-mi urmezi sfatrtrile' ca:l ? medicul dumitale sl : si acum sd portrim' rA n-am Da, iti Jdgdduiesc rl t . vt"'mc tlc Pir'rd Cu inima indoiti, mi-am insofit pr:ietenul tsorujrem pc la ceasulile 4, Le.qr:and,Jupiter, zevodul :ii eu. Jupiter' ]uase cazmalele $i coasa, pe cara stade ruise sd le clucd sirlgr.rr, Pare-mi-se ce mai mlrlt nrila in tlnclte aceslc dintrc frica de a vedea vrettna stipinului clccii (lin prca mar(r zel sau bunlvoin{6" E1a Ela in toa,rc cit sc poate cle rt'lc, 9i ,'afuris'itul 'iir':illu.1'r tenit cale i-au au fost singrilclc cr'lvillte dc

19

I
I

mdsuri mai str.agnice. Am incer_ cat, pind una-alta, sd-l iscode,qc in privin[a "*,p"iri expeCifiei noastre. Zadafnic insi ! Dtrpd ce iznutise sa md facd.se-l insotesc,pir.ea prea pulin dornic sE stea de.tt,r'1., rA L , m i r r e( | , s p r c . c \ - a a l i t ( l c n c i n . : m _ n a r , i t l a l o a l F i n t l . c l r a r i l (m o l , n L i n { . \ o i a, . i r i s pundd decit pr.inir.-iln: ,,Vecicm noi 1,. Strdbdturdm intr_o barcd irrgusti blalul de mare . d_ela-capdtui insulei, apoi. suind anevoie colinele lilmului coniinental. ne incfu.eptardm spre nord_vest ej.r.n:lgte meleaguri din cale-afari Ae pustii Si d; sdlbatice, in care nu z5reai nici urm5 cle orr. f,"gra:d_.mergea in frLrnte, cu hotdrire. S" "p;; ;;_ mai cite o clipd, si cercetezc ici ;i colo "rr"li ;;;;, pe care se pare ci el le {iicuse cu ali prilej. Am rners astfcl vreo cloui ccasnn, soarele toc_ mai asfintea, einil am intrat intr._un li cri mult m a i - g r o a z n i cd , , ( i r t o l ( e v d z u s e n l linut pirrii alrrn cri;.E '* i;ra urr rel .lo prrli;, in pleajma rrrrrri'pi." l;,

n"ty. g"ocamdata, pini cc voi prt* "J't"", l1i-1"1. cu so4i de izbindi,

buz-e de-a lungut acestei cdldtorii. Cit despre ry mine, duceam doud felinare oarbe, pe "i"O f,egr;rrj se multumise cu scarabaet, de capdtul unei buci-ti de s incoace Ei incoio, cu ifol acra-ct5ultimd dot acld de n tcnrrlui meu, cle-abia mi_am stipit.rit lacrirnile. Anr socotit totugi ci e mai bine sa m5 supun fanleziei

20

aproapc cu neputinl;d de urcat, acoperit din poale pinl in vilf dc lrn codru des li presirat cu stinci uriaqc, ce pSreau aproapc desplinsc tle pdmint, Multe dir]lrc ele erad impicdicatc si sc lostogolcasci la vale numai de trunchittrile clt' care se sprijincau' Ripc adinci, care sc intinrlc'au in toatc pit{ile, dncleau acestci privcligti o infiti5alc de posomoritl mereiie. Pocliqul inalt pe carc nc cifitrascm tra cu totul tlc mSrdcini qi ne-am dat rcpcdc soelma cd fdrd o coasf, ne-al fi fost cu ncputintri sii nc croim drum printrc t'i. La po|unca stdpintrlui. Jupiter se apucir sd ne taie o poteci ingusti pini ia un uriaS magnolia cc se inllla dintr'-un pilc dc Yr:co zece stcjari, intrccindu-i, ca qi pe toti ceilalti albori vtlzu{i vreoclatd, prin flumuse'{ca flunzisului qi a folmci, prin larga dcsff,Eurare a ci:engilor qi prin mirctria intrcgii salc infir{igtiri. Cincl am ajuns lingd copac, Legrand se intoalsc citrc .Iupitcr 9i il intrebf, claci se crede in stale si sc suie in cl. Bltrinul p5rca cam incurcat dc accasti intlcbare', gi timp de citcva clipe nu clidu r.rici un rlspuns. In cele din urmil sc apropie de trunchiul uliaq, ii ditdu ocol firi grabl gi-J cerce'td cu de-aminuntnl. Cind igi slirgi cercetarca, spusc numai atit: - Da, massa, Jup n-a vdzut incl in !-iata lui un Dom in cale si nu se poali sui.

'

2t

.-1

:)

- Atunci sus cu tine, cit poli mai iutir, ca sc lnt,rnecd $i n-o s6 mai vedem ce-avem de ficut. - Cit de *sus trebuie sI md sui, znassa? intrebi Jupiter. Cal6r{-te mai intii pe trunchi, 9i pe rrrmd arn '6e-ti spun eu incotro si aprrci. Dar. stai. Ia gingania asia cu tine. - 'Ar.ibugu, unassaWill, 'tilibr.rgu de aur ! strigd betrinul negru. Sd-l iau cu minc-n pon ? Alurisit si fiu dac5-l iau !

I -,{
t I

i I

Cu bdgale cle seamd, luar capitul sforii in mini 5qi, tininrl gingania clepartc de fdptura sa, atit cii ii ingrduiau imprejurdrile, se pregiti si se suie in copac. Nlagnolia (Liriodelxd.ron tutpif en), cel mai {alnic copac rlin pichrrile Americii, afe. cind e tindr, un trunchi deosebit,de neted qi ajunge aclescala o mare inil{ime, fEr:d s:i dea crengi pe . de Lituri. Dar, la

22

maturita;e, scoarfa lui se face aspr.d gi Doduroasil, qi o multime de ramuri scurte ii rasar pe tl.unchlAstfel ci, in imprjurarea de fa{i, a te suj. in e1 nu era atit de greu in Japt pe cit pdrea sd fie. Cuprinzind cit mai strins cu putinld uria$ul cilindru lr bralAle qi gcnunchii, ag5lindu-se cu miinile cle unelt ieqituri gi sprijinindu-se de altelc cu picioar(.lr goale, Jupiter,'dupd ce fu cit pe-aci sd caili o datir sau de doui ori, se coco{d, in cele din ufmi, pL. rra dintii frrrcd mare gi pdrrr atunci cd socoatc r.oai! treaba ca qi fictrtd. Primejdia $i greul a.ccstei i ".rprivi erau de fapt inlatulate, cu toate cii ncgrul sc alla ]a vlco gaizeci-gaptezeci cle picioare dt'asripra pamintului. - - Incotro s-o 'ian acum, rnassa WiIl ? r'Dtrebi:t,, - Ia-o pe craca cea mai mare din partca a$ia, zise Lcgran<I. NegrLrl il ascultii numaidecit $i pare-se firE rili o greutate. Se sui tot mai sus, pinl ee nici o piltl t-ici tlin tlupul lui chircit nu se mai zdri prin frunziqul cies care-l acoperea. Clasul i sd au7,i acum !a din depdrtdri : .- Pind unde s6 md mai sui ? -- La cc ineliime egti ? intrebf, Legland. -- Aqa de sus, rispunse negrul, ci pot si ved ." rul pxiti virful copacului.

i ,
1

1
l,

ll

il
i i
i
I l

1, l,

23

Lasi cerul $i ia seama la ce_fi spun eu. _Ui_ _-td-tc-in josul tIunchiului gi numlra cracite clc sut-_, u n e r n p a r l c a a s l a . C i t e c r e ( . ia i s u i t ? Urul doui. trei, patru,-sin$i. Am suit singi _: crici mar.i, mos-sc,eu, pe partea asta. - Atunci mai suie_te una.

zulam ce r.'ra mai bino de t6cut, glasul lui Jupiter se auzi din nou : - Mi-e fricd si mai. merg pe craca asta, e o crace ,. i tare lungi .si uscatd de tot. . - Zici ci b o cracd uscat5, Jupiter ? strigd Leirand cu un glas care tremura de emotie_ Da, mlssa, e moarta de_a binelea. S_a zis cu 'ea u mai ar.e pic de viaie. * Ce tlebuie sA {ac, Dufrnezeule ? intr.ebd Le_ grand, cale p:irea An culmea deznidejdii.
q,t

- Ce si laci ? zisei eu, bucuros cd am prilejul sd spun un cuvint. Si mergem acase fi sd te bagi in pat. Haide, fii bdiat bun. Se f,ace tirziu $i, afar5 de asta, adu-ti aminte ce mi-ai fdgdduit. - Jupiter, stdgd el fdri sl-mi dea cituqi de pufin ascultare, m-auzi ? - Da. rnzssa Wi1l. te aud foarte bine. - Incearcd lemnul cu cu{itr-rl qi vezi dace e putred de tot. - Putrcd, masso, destul de putred, rdspunse negrul dupi o clipd, dar nu atit de putred cit ar putea sd fie. Aq pr.rtea si mai inaintcz nitel pe crac5, dar numai eu singur, rrezi bine ! - Tu _singnr! Ce vrei s[ zici ? - Vleau sd zic cle 'drdbuq. Tarc greu, 'drdbugul. Eu zic si-i ciau drumul intii, qi atunci claca n-o sd se mai rupd numa c-un biEt negru. - Ticdlosul dracului ! strigd Legrand, care pirea cd se inseninase. Cum ifi vine sd.-mi spui astfel de prostii ? Sd gtii ci dacd-i dai drumul clribugului, ili rup gitul I Bagd de seam5, Jupiter, mi auzi ? - Da, mnssa, nu face sd te porti aqa cu un biet negru. - Bine, bine, acum ascultd ! Daci mergi pe craca asta cit mai depade crezi cd se poate, Si fErd se scapi cirdbuqul din min5, i{i dau un dolar de argint indatd ce te-ai dat jos.

25

- Iate-m5, mcssa WiIl, sint gata, rdspurse ne_ grul flrd zdbavd, sint aproape de capf,t- La capaltI str.igd Legr.and imbunat. Vrei sE spui ci egti chiai' la capitul acestei crdci ? - Uitc c6 ajung acu Ei la capit, mas.sa,oh, oh, oh ! Doamnc, dumnezeule : Ce-o fi asta aici pe pom ? - Hai, spune, strigf, Legrand in culmt_.a bucu_ rici, ce-i acolo ? - Pdi nu-i decit o hircd cineva gi_ofi.,tdsat ; capul aici pe pom, gi ciorile au mincat toatd.carnea elepe el. --- O hirci, zici ? Foartc bine ! Cum e prin si dc cracd ? in ce se {ine ? - Std l)ine de tot, nlosso Will trebuie sd vdcl. ; E tarc ciuclat, pe iegea mea, vid in ea un cui marc cu care e pironiti in pom. - Bine, Jupiter, Iar acurn fd intocmai ce_ti spun e r r ,m - a u z i? -- Da, mosso l -.Ia seama, deci I Gds$te_mi ochiul sting al . hircii. - Hm ! i)oamnc.'! Asta-i bund : Uite ce n_are ochiu sting de loc. * A naibii prostie I $tii catle ti-e mina dreapti _ ?i carc sunga ? - Da, gtiu... $tiu asta...mina stingd, aia care taie Iemnele. - Da, fireqte ! Cd doar. eSti stingaci; 9i oehiul sting ii-e pe aceeagi parte cu mina stinge. Cred

26

. ''

acum ce poli gAsi ochitd sting al hilcii' a(licA hcu! in care a fost oclliuL sting. L-ai g'isit'l Un listimp cle ticere. intr--tLn tirziu, negrul ltrttebe : -- Ochir-r sting aL hir(ii o fi $i e1 pc acccali part( cu mina stingir a hilc ii ? Dar hilca asta n-are miit1l cie loc-.. cr'-alc a facc I Acu am glsit oc hir'ti sting aici <' ochittl sting, ce sii fac <.tt el ? und'i - Di ciribr'rqului pril el pini ch tlmul sloala scipa nu seami, de bagd dar, ajunge sfoara, - S-a fircut, mclsso Wil1, rlu cra mal (' lltcl'u sii 'ilSltu;r-tl r.titc-l cum sc iasd in jcs ! plin gaLLrai.. tr'ec Cit tinuse acest schimb tlc ctLvintc, fitptura ltrr .ltpitcr nll se' zil'ise de loc. Dal' cdt'ibuqlLl pe carc-r s(ol.rora !f vi'cl<'a acttm la capiittll slorii Strirlttcor' ca un glob cle aur vcchi in rrllitntle laze ale asfinpe initliitLriui, cc mal atLrncau o lumini p16pinc1d in cobolirt' limca pc c'alc ne ;rflam. .Scoraboe?rs-r-11 i-ar fi tlaci pliutlc l'an.iLIli atiina neimPic{iicat 9i, l'('noastretlar cllLrmrrl, ar fi cdzttt la picioalele grancl lirir tlcglab[ coas,a Ei cr.rr'a{5 cu ea un loc t'otuntl, cu un diamelt t-r dc tlti-patru ialzi, chiar dcdesubiul insectei, apoi ii polunci 1ui JLrpitcr sE dea tj|umul qi sd coboare clin copac. Plietcnul metl infipsc cu marc luale-aminte un {tirul in pdmint, chial in locul uncle cezuse .gingania, sforii

'"'

gi stoast' clin buzunar o lu1et5. Legind cu Lrn capart'

panglica clc tlunchiul

copacului, il

prur{.tul ccl n]ai

,t
fi,

r1

I
l , l r t a b i l i r ' . l , r ' q r . a r r irn l f i p s , , a l , l o j l , , a, i r . L r y I r i r r li, tlu-l ca ccntt'u, clescrise in jur.LIl iui, cu trisituri

clc sctipale gi mi umplea dc gr.oazl gindul. putcam si trrlltr.rr printr,-un refuz scniitlltatL.a suIlctcascih a slrmanului mcu plictcr.r_ DacI m_ag fi pul,ut bizui pe ajutor.rf lui Jupiter, n_a, fi ,oYiril sd incct'c sd-l aduc cu folta pe nebun acasi. Dirr prca cunoqtcarn binc sentimentclc bil.r.inului ncgr.r ca sd trag niclejdea cir rn_ar fi splijinit daci ar fi {ost ncvoic si mi iau la trintf, cu stapinr.rl siru. Nu m5 ,indoiam cd in mintca tui Lcgrancl se incuibasc, ea o boald molipsitoare, una elintrc accle ncnumi_ c

mijloc

; t

rI
I

23

] j j j* I l*,-. I :'-

rate sup:r-'.iiii tlin suti clcsple' (olll()ti ingropatc i,r cle gisir.ea pimint g.i cir ilcliipLri|ta ii cl'a iniiritati i'.ri.sau pcatc chia| cle irrcipetinarea cli .sccra bc: ir-r-.: .car'a s!is!i1'.:aJupitcr cii ,,qingania estc tlc aLt| atlelilal . O rnintc predispLlsit la u,:lrrtitie pLLita Ii rt;or tl:ili aia a,lcmenea lndcmntll i, nai aLc,. ciil(l cl(' st an-l p"t.i"ea* cu anrlmr iLl.i plr'conccpuic: 5i 'ii rnai anriiltit ap{ri dc r ot'lr'ic' sit ntarlLrllri nlcl p('r-itrLt (ri t.,,1 cinrl sl;.r:..rracli,ilrtt, rrilibri;. t i-i I ]].lill .,.selnr-,.i, ln.r:rogtiiirii , Pcsto acs1ca toalc, l l r t t nril. p i n i r eram $i indLl|erat si nctlrtm|ril, rlcr. m-an: :-raiiil':i si-rfac iraz t{c ri'caz, sii ml-r apLrc tli' -l a.jtit asi{ci pe a.rcst .sipai din ioiitiL inir.na 5i luratic s5-Si vada cLr ochii qi cit nrai (i('grabi. (lr sirliiol r < . : : - . . 1 ' r r 1 r ia

=
;;.*F I if *ji " '-r.

..siuinte -vrodtiee de o cauzi mai brurir. Si, ci nri ptltcrnic asupri-ne $i asuprai hrnira s- r'l-rsfi'in-se
neitelol'r-r,i-:.'i::-, r. i nr:rnl D'.ltLri r)pli si't cllgct cif r,. pitoresc era gr-rrpu. c,:-i aLc:itLrian.r ;i cit dc cilrclati :;, :... slrlpecti ar fi p5l.Lrt incleletnicirea noastf;. r..,,-r.iiii crur. ll ii rt:i inlimpiartof pestc noi. Atn s5pat cir ;nalir-.iire r r.co clor.riL ccasur.i. Ntr s-:r vorbit rnai de loc. Ne stinghe|ca ioalte ntult ldtratul oricirui

;, :rh- nccontenit al ciinclrri, pc cat.c tr-ebur'ile rroastre il interesau peste mirstn".'irie mult. Cu incetul, sc flcu '.: aiii d., g:jliigios fi ncastimpil.at, cir ne cLrprinsc

29

lafia ca nll crlrnva st atr.aga atetllia \t euitor.halimanalc alLate prin vccinitate; accastaera nrai aics 'cnt 'r'<'a I ' r i I n g I a n r l . C i l , - l c s p r .m , ' j : ) ,, u r i c c i r r t r . , ' r"upcrLr care mi-ar fi ingaduit sii-l .i.,c. pc l.roinar acas5. m-ar fi ltunuat ncspus. In :t-.-, tlin rrrmJ, . arma a fost cu toiul in61)u,cir;iie .;r,r' Jupitcr', , at'c, icqind din groapir c',i D -:ii.:lsar'-, r-,orruitir5|
inttiritatii, ficu duhiuiui o r),rl:i:!.r 111 ,-113ilin 1-r1,.:lelcle salc qi cu trn rinjr'r cie l-.ir'.-j:.,1J se intoa!se la l raalla iui. DLtpi trt'ct.l ('a r'ai.timprrl:.i a:.:iiai. a]:rn-.r':,,trria at-iirr..*l adincime dc rilci picioal't. ii niai urma nu se ziiIca clc v|r.o c'rnrirara. Nc op|ildm cu to{ii si. risujclc ci-i sc isprilr'isc ,:ir fldm. Triige;,n ar'.r:l n;"rck,
pdcileala, DaI L!'qia:r11. r i',r.1., -a pA|oa tii11

descumpAnir,. i..i i:.: re fruntea, dus pc. r .pa- rir . i r. lrrttlrtri. ;i sc apucd ia|i;i .i, I |t'gim. cr.rcul de pai|u picioare in diamct}u, ;i :rfar'5 de -ilm s:rpind alte cloud picioart-. in a(iinrinlo. l)ar nic nr i.-1i incr-r li,r ivcali. l.r sfir';it, ceiutdtorltl clc
.JJ| Itc a -l ,itip;linr,anl .u adL'varat i'\i i'1 -

' anrm ii lirgirdm ni{e] marginile, qi apoi inainlar

'.ioiedin groap:. P. ':lrip'-rilrri str iniipirri'i' i't,a mai '. i male dezamigill. \ltn. ..i rn 5jlil ifi imbrdci ha)rar . ,ql.pe eare gi-o scoase la :nc!'p'.ttul lucrulni. I ir tot acest rdstimp nu i-am sptls un singur crt\illt. l,a un Jlrpit('! se apucir s:i-ii stringi semn aI slipinului,

30

copacului. Vino incoacc. Cum er.apl.,lr!iiit llir.ca aia p,3 cract-r ! Cu fafa in afali, sau cu lata i:spre er.acd ? - Cu fa{a in afari, mcssal a5a i.: r.:l le_a fost grcu corbil.)t. sA ajungi pin' la ochi. - Bir.re.Atunci cum i_ai dat tu dlumul " Einga: : nici ? Prin ochirrl dsta, sau pr-in celdlalt ? $i zicind acr:stca, I_cqrancl arinse cu mina pe I.ird amindoi otirii lui Jupiter. - Pr.in ocfrirrl ista, rncssrr... prin ochiul sting, intocmai r-um rr:i-ai spr-r_s. si 2it.i ;rr.lr..rl i;i ardt"i totuti ochiul dr.ept. 'o -&Ji!F-= - S-a fdcut ! Tr.ebuie si mai incercdm Atunci plictenul mcu, in a c;ir.ui nr,i;i;i:j.-. vcijcam

_l :.--

tt'unciligipina1atdrug,agacuin.[ircus.:5inaiina. inte, 1i continuind s.'i o rlrsfrigoar.i' :r .inie drcap'ft la dcpdrtalc dr: 6,ir't.tr."t (jr pirjioarc, insemnir un alt punct, ia ciliva cofi dc iocul unde siipasen. ln jurul accstui norr pLil.t(-t trasc Lllt .!,tlc ceva mqi lalg dccit ccl dintii gi nc prrscr)im iardti pe lucru cu cazmalcle. Eran'r rupt dr. oltoseali. Dar., fird si-mi dau seama cc anrLme pricintrisc o schimbale in felul meu de a gindi, nu mai slmiearn o atit de

32

nlare sile fatii dc munca ce mi sc impuscse. Incepuse sd m;l intcresezc nespus dc mult, ba chiar me simteam plins cle-a l;inciea. Poate cf,, pe lingi aceasu purtarc D[zdrivani a lui Ltgrancl, mai era ccva in inf;liqar-ca lui, un amestec de hotdrire gi de pleqtiinld cale mI impresiona. Sipam cu indirjire, qi clin cin(l in cind mi pomencam uitindu-mi cu un simlemiut ciudat, carc semina foarte mult a alteptarc, dupi comoara inchipuiti, a cirei imagine il fdcuse pe bietul meu tovarAq s5-gi piartld min!i]e. Intr-un rdstimp in carc acestc gindtrri ndstruil]icc l'nii stipincau mai cu puterc, cam dupd ceas gi jumitate cle lucr.rr, am fost din nou f--__-relq lntrempli de urletele indirjite ale ciinelui. l!r.a , r arlit <.iinclir.riqltra lui dintii fuscse pricinuitd numai de o star'i, dc voiogie jucirilir. Dc .lafa asia insi lA_ tra mai dspit|qi mai intlritat. Cncl Jupiter se stit_ ^ Cui ialirqi sir-i puni botni{d, e1 se impotrivi cu in_ qi, sdlir.rd in gfoapar, ir-rccpu si z.giriic jin ldsputeri plmintul cu ghcarelc. In citeva clipe . scoasc Ia ivcald o gdmad5 de oseminte omenesti. . alcdtuind doui scltclcte intregi amcstecate cu niste nasluri dc metal Ei cu ccva (,(, mi sc pdru a fi scamd pr.ifuitd de lind putredi. O loviturd sau doud de cazma ficuli sd sald tiigul unui cutit mare, spaniol, qi, in vrcme ce sipam inainte, ie6iri la lumj.nd trei sau pairu moncrlc de aur Si argint riSipite.
qa

L,tt ',,Lr:rt:L ilc(,stora, jri1tii,.: -. --. st lti-trt staprni l , l L rl r l i i . l i a t ' p r . c l _ r l p u l s l i l p t n i . , , . i , ..r. /Lllrlil\-i a, ii ,,.\|1r.r]it: (!I]t]llitir. Nc lirgti ti,i..,: -., ,,Lrtrr. 0ptine ir . l'iir'.., 1i itu-si sfirSisc, ltinc roi.rrir, I ,11 nta po_ ir '.:: :t rirzLri inairrlr, \ir,fLrL gltr,t(,i mi ., ,r,.j,trr,*r.:., l],:r., (l' ii.r. pr.,i 16;.1;.,. . . . 1. { . _ '',. r':ija ri,r::r ()ii1 ' il: .L(Ullt clr, uor Nir.ioclaiar r],aDt nlai 11.(il .:r I i t . r i t l I t i a l l l r r . n t i ti in f f i g r l t . t i l i i c a i r r a t c , t c , zt.C,cr ._ . . : , , ' l i l , ! 1 i l I l ) C i r ,, l r r , , ; i i l t i i t r l , , A_n, it, ' a i a . . t t , , r r : . . - ,, r . . , I : r t t : r : - . i t r i r1 . . t , : t ' t.,,-r c l i s i ! L | l s u r ] U s i J . r ,l j t i D , ( ) (| t t , .; : l : : : : r : 7 a r i - ,i ) r \ t j t . ( itj L j t | t L t , . tt l t ll r.tLLr. / r . . . - :L ' , l r l : i n t i i \ u t . i L { , 1 ( . l r a i p i ( i o a r ( , i n l L l l . r g i n - t ($ , '.rr. ,ir.l. .L (io(1:lpicioa|t si i r n t , ,iLrn-ritltrt,, . , . l l : . / i i l i L , . i l (i i! l ) i r , i ( 1 . i i.. ii. -r:.i;l(, '.r .:,. , . , . i r r l r rc ii |)r. : ; - , : ; , a r L r i i i t r i l t l i . l l l t e a r ( ) i t i l ( . , { , j . i rj . r i . r ,' t i , , t . i t i l r ) l l r i s i l \ r , . ( L t a j | l t l ) , : 1 . r , i , ] i ip u t ( , i i r i 1 i ( l j (i L l ( i r s a \ ( 1 t rj ! r ) i ! ] ] { , l ' ( , a 1 1 ,s i r | t i L r ' l ; . .

i:i:l .rJtLlt:11( i r - r o l i t i l i ln izl)Ulitil (l(\,ji s.-lI { iini i . - , , i i i 1 i r r t . r r ii t t i \ L i l I l r l i r t \ 1 t L r I t i L i , r ( l : r 1 ac ,l(. ltr.-r :. i., t ! r i ' \ l l i t { i i . i i i r r , , i I i . i , , , , ! l L t r t e t ( ,a 1 l l ( i ( (, : t l r t , t . a p L i I s ( l ( , i . l t ( . i . tlt;,i, l : r l ( t i ( l l t . ( i i i : l : lr (l.r'.' j,!,.Li' l , ( . - i r n t l r i r - t t . ( . n t | | r . i t -s id i gifiind t1': .r ( !iiittii'rir ni l:lrirtr it-iir (, { iillii. 0 coriroat.if til. r,

:i]

ce clrpr'in(loa, ;i

nLrmai aga an] izl)utit. (.Ll oar.,carp l

tlcschi{lar gtLi;1 lMii pi

.l-^^i --.! ',, p,d- .r: , r''r < i 1 l , oL | l p t p ; r . t ) , ,

1a itrtoal ccr.t,a rnoastrtj. rudiLrd. 1\c Ne.in_ ltl:

rit,.,, l t .r lXrlt, c.

noi. Am a,iLrnscu binc, clal cu trral,e trudi; ia co1ib5. la ct,asiu'itr: i dupi miezul noptii. Slciti tle

anl a\-Llt ll()llr(L1l cii-i

(ir-it-n it-l lnagazir.

la g|oapa :riiei i!Lainte tie ora 4. qi iie=;mp,,i,i,,,m

intrc noi, cit mai egal cu putin{I, cc nrai remdscsc din pradri. Si, f.lri se rnai asLupdmgropile, no-am incL'eptat apc.ri sple coiibi, pnde,, pentr.l a clona
oalA, ne-am descer.catpovata dc alti. to(,mai in cintl cclc cliniii tlungi alt' z:o|ilor. strariLiccaula 1asilrit pcslc vilhrl copacilor'.

Eram acum zd|obi(i clc a binelea. Dar stalea cle cut'npliti frarmintarc in car.ene gdseam nn ne l6sa'
.Jli

I
I

' sd dolmim. Dupi un somn chinuit tle trci sau patlu ol-c, nc-am sculat cu tolii, ca qi cum ne-am fi in{eles, ca si ne cercetim cofiroara, i Cufdml fusese plin pini Ia malgini gi nc-am petrecut toatd ziua gi aproapc toat; noaptea unmatoale aminunfindu-i cuprinsul. Nu era nici un fcl de rinduiali sau aqezalc. Totul fuscsc gdmedit ric-a valma. Dup[ ce am ales gi categolisit cu glijir ficce lucrn, nc-am gisit ln stiipinirca unor bogirfii cu mult mai mali decit ne inchiprrisem la incepr,rt. Elau moncdc de peste patru sute ci.ncizcci dc mii clc dolali, socotindu-lc la prc{ul cii mai plccis crr puiinli, la cu';sul zilei. Nici o firimi dc argint plintlc clc. Era numai aur vechi $i de tot felul - monccle fi'anceze, spa- rriol: Ei .qclmanc, citcva guinec cnciczcgti gi citeva medalii. tle carc r-ru mai vizuscm niciodatS. Erau '$i . mai multe monede foartc mari li grclc, atii cle :u?atc, incit n-an izbntit dc loc si le tlesluqim ins, criplia. Bani americani nu se girscau. Ns-a fost inci .,qi mai glcu sd pretruim valoalea bijutcriilor. Gdsil{m diamat]tc, unele clintrc clc ncmaipomcnit dc niari qi de frumoasc - in total vrlo sntd zecc -'$l nici unul nu ela mirunt; optspfilzccJ rul:ine dc ''-6'itr5lucilc crr totul deoseJriii; trei sutc zecc sma'ialde, toatc loartc frun.loase; douizeci 5i unu tle Ja.fire Si un opal. Toatc acestc ncstemate fuseseri Lgi.u1scdin legdturile 1or' gi aluncate la intimplare .

37
F

I t--

t:., cufir. Aurul in carc fusosori ferecalc Ai pe care' l-am ales cle celrilalt pirlea si fi fost zdr.otrit cu cio|arr:l, ca se nu i se mai-poati da tlc tr|mi. pc ling:i inat acest, imai cra ii o canlitatc u|ialir dc por. doai,}e cle aur masiv ; aproape (louii srlte dc ccrcei qi: . c l r . e l c : r r t o l r c i z t c i d c . l a n q r r r . i g r . ( , 1 ( .( l a ( i r tin . , : - a m i n l c : o p t r e ( i s i t . o i d c c | i r , j f i x o f o a r . i ( .n , a r i lilgle-le:cincicirdeirri|edcaurrlcmarcprei;rrnbol i.,lra: oe aur', pelttrll puncl.r, impoclobit ct ft.unzc de r'!t;-a.-vie 5i <.hipru'i de ba..anl(,, bogait (.izr.L:it!,i o.]Lu-i minere de saltie minrutat luclate Ei o mullime c.- alie hicfuri rle care tlL-mi amintesc. C;r.ctrtatea ;ccstor lngir{ii ela cie pestc tlci sutc c.it.rcizc,i,i cle pfrrnzi. N-am pomcDit in,accast:i pr'et[ilc rle, o suti r:oir;zeci ;i gapte cle ceasolnice dc aur dcosebit dc ifllmoase. tlei clin ele \'alorind ficcar! c.iirrc.irrr.isLite ii,-. oi'i.r1i. Nltrllc' insir c|atr 5i foartc \-ccl]i a.: $i f6ti.t !r.,a: r irroare ca ma$inijrie, cici fuseseri mai mult j -;ri mai putrin vdtlmate cle rugini, daf to:tr.c L)osat 1 iqr-podobite, iar cutiilc 1or cratr cle nale pre{. .ln : .rtlegrLi o.oaptca aceea an pleluit .:,{, cup|ins al cufd-

p-..d pl' lin comoara. Cind, ir.r cele din ulmi,

i anr isprevit ct, "c.cutaii ;

|,rcruri1or, qi cumplita noastra {rrimintal.c s_a

,i

potolit lntrucitva" Legrand, care vedea cd mor de nerlbdare sd aflu dedegarea aeestei prea minunate taine, mi-o istorisi cu o mul{ime de amEnunte. -- lli aminte$ti, desigur, zise el, de seara in care ti-am dat acea schila, fdcutl Ia repczeall, a caribugului, Tii minte, de asemeni, am fost oarecum jig, nit cind ai sustinut mo$iq ci desenul meu semina cu un cap de mort. Cind ai ficut pentru intlia oar5 aceastd afirmalie, am crezut cI g]umeEti. Pe urmi, insi, mi-am adus aminte de aeele pete ciudate de pe spinarea insectei qi am fecunoscut, in sinea mea" ci observalia dumitale era intrucitva intemeiat5. Ironia dumitale, totu$i, cu privire ia indeminarea mea la desen, md cam scosesedin sirite, fiindc5 trec drept un artist dcstul de pxiceput. Agadar, in elipa in care ml-ai. inminat peticul de pergament era *it pe-aci sd-l mototolesc gi s5-l arunc cu furie in for, . - Vrei sd spui : peticul de hirtie, zisei eu. - Nu. Semdna foarte bine a hirtie, $i la ineepui am luat-o ca atare. Dar cind md apucai sd desenez pe ea, blgai numaidecit de seamd cA e o bucatA dF pergament foarte sub{ire. -Ti-aduci aminte cE era destul de murdar. In clipa chiar in eare era si-l mototolesc, privirea mea cdzu pe schi{a la care te uitasdgi, qi-ti po{i inchipui mirarea care m-a cuprins cind am zirit imaginea unui eap de mort, gi parca tocmai pe locul unde desenasem gingania. trimp de

39

I
o clipi am fost pr.ea uluit ca sir pot gincli cum trebuie. Imi dam scama cd, in amenunt, clcsenul meu se dcosebea foartc mult de acesta, cu toatc cii, in pdvinta conttimlui, era oarccar.c asemanale intre cle. Luai atunci o luminare, gi, agezinclu_miIa celilalt capat al oddii m6 apucai si cercetcz petga_ , mentul mai cu bdgare cle scami. intorcindu_l, v6zui pe partea cealalti propria mea schili, intocmai cum .t
t

\i t

prin

contul', ciar. qi ca mlrime. Spun cir citrcli_ Ienia acestei coincidcnfc md buimicisc cu cleslvirtire pentru o clipi. E obignuitul efcct al coinciclcn_ {eior.de accst fcl; mintea sc strdcluicqtc sd gdscascA un raport, o legdtur.[ de cauzd li efect gi, r_refiindin

nu era nimic clesenat pe foaia de pergament cind am sclrifat pe ea scarabaeus_ul.Am fost pe cleplin incredinfat (le acest lucru, fiindae mi-am tdus

40

amlnte cunt am intors-o cind pe c, partc, cind pe alta, in ci-iutaleaunui loc;ol mai clirat. Desigur ci, dacl hirca ar fi fost atunci acolo, nlr s_ar fi putut si n-o vid. F6r:1 indoiali ciir aici ela o taini pe ! a r c n u m l s i m l r ' a mj n , . t a r ( . <-o patr n(|.Da| inci (lin aceasti ciipe simtii licitincl slios pini in celc nai ascunsetaini{e ale mintii mcle, asemenea unui licurici, acea ltinuiairl de adel.if carc, in avcntura noastri cie asti-noapt{r, s-a a(lcvcrit intr._un chip atit de strilucit" M-am ridicat cleodati Ei, punind pergamentul ie,.loc sigur, am aminat oi-icealtir ccrcetare pinai cind voi fi sir.rgur.. DupA ce ai plec:rt qi d upt-rcc.Iupilcr a ador.n.rit adinc, m-am cledat la o mai ntctoclici cclcetalc a ploblemei. A]| c:rutat saia. n inai ir.rtii fciul iri care pergamentul a ajLins il stitpinii.ca n]ea. Am giisit scnrabaets-.ul pe coasta continentulLri. canl la o mil5 spre risitril cle insLrli, rlar la o mici clepdgtarc de - - n i a - t l u r u r l ; .C i n d a r r r p t r . m - h a p c , , 1 . n 1 i _ a tfas o mufciituri zclravini, cArc m-a facut si_i rlau d|u_ rrul numaidecii. Jupiter.. ci1 obi;nuita sa pr,,rrlenli, inaintc dc a ptinclt ilsc<ta care zlturase spre el, ciiuta in j ur"r.r-io fruuzd saLl cc\? cu calc s_o poati apuca. Tocmai ir.r clipa aceea. privililc lui, ca gi ale ilele, cizuli pe pcticul de pergancnt despre care am' presupus airLncj cii e o hi].tie. Era pe jos, pe jirmitate ingr.opat ir, r.risip, cu un colt iesit in afaf6"

ln apropiere de locul unde l-6un gdsit, zirii niqte rimiqife care plreau sI rsprezirnte carcna. unei birr:i rnai me.ri. Sf5l imlturile acestea dintr-un naufregiii erau, pesemne, acolo de foarte multir vlenre, clci cheresteaua de-abia daci se mai deslugea. A$adar, Jupiter, lud de jos pelgamentul, infdgur.d in el cdrlbuqul gi mi-l dddu. Ceva mai tirziu, ne-am indreptat spre casi. Pe drum ne-am intilnit cu locolenentul G. Ii ardta-i insecta $i md rugi sd-i ingldui s-o ia cu el la fort. Am consimfit, iar eI i-a Ei dat rlrumu-l in buzunarul vestei, dar firi prc'rgamcntul i c-o inff,gula gi pc care I-am tinut in min[ in tot tirnpul cit a corcetat cdribuqul. Poate cE i-a fost fricd sd nu mi rdzginrlesc Ai a socotit ci c mai irintr \d-qi pune pr:ada la addpost. Stii cit e dc impatimit de tot ce {ine de qtiintele naturale. Se vedc cb ln acela$i timp am pus eu pergamentul in buzurarul meu, fdrl sd bag de seane. Tii minte cd i.n clipa cind m-am aqezat la masi eu gindul s; schitez cdrtbuEul n-am e{isit hirtio acolo unde o tin rle obicei. NI-am ciutat prin buzrrnar.c, ndddjduind cd voi gasi vreo scrisoarc' vuilc, rii am dat peste bucala dc pergament. Ili i-"torisesc i'u cle-amanuntul cum a intrat in stlpinirea mea, ciici imprL'iuririle acelea mi s-au intipiirit adinc in rninte. Fdrd indoial[ ce mi vei lua drept un nebrrn, der stabilisem inci de pe atunci un fel de lirgetuli ;ntre

42

fapte. GAsisem doue vrigi dinir-un lnt mare. lci, . corabie sJirimati pe un Fr:rn de firare, 9i nu dei:arte de ea, o bucate de pergament - nu o hirtie pe care se afla desenat un craniu. Ai sd me intrebi, ciesigur: ,,unde e legitura ?* Am si-{i rdspund cA hirca, sau capul de mort, este emblerna binecunoscuti a piratilor. ln toate b6teliile ei inal!6 flamltra cu cap de mort. Am spus ci era vorba de o bucate de pergament, lu de hirtie. Pergamentril e ceva trainic, aproape nepieritor.9i nurnai rareori e folosit pentru Lucruri de mica insemnEtate. cdci nu se potrive$te bine nevoilor zilnice ale sclisului qi ale desenului. Aceasta irni dddr,r de gindit. Blnuiam cd in desenul capului c1emort trebuia sd mai fie vreo legdturb sau vreulr inteles mai deosebit. N-am pierdut din r.edere nici lbrma bucS{ii de per.gament.Cu toate ce intimpl;tor cra rupt de-a binelea la unul din colturi, se putea vedea cd trainceput fusese de formi dreptur-Lghiularl. Cra o {i9ie-.dintre cele ce se intrebuinleazd La scrier:a documentelor sau pentru a insemna utt lucru Yrednic de q fi tinut minte qi pistlat cu griid. - Dar ai spus, intrerupsei, cd n-irca nu era pe pergament cind ai desenat .insecta. 9i atunci crrn puteai sd stabileqti o legeture htre corabie qi craniu, de weme ce acest, dupd chiar spusa d-umitale, trebuie si fi fost desenat (numai Dumnezeu qtie-curn

43

gi de cdtre cine) abla dupd ce ai schitat dumncata x:arabaeus-u.I? - Aici e cheia intregii enigmt, deqi, cintirind luclurile, am intimpinat mai prrtine greutdti cu dezlegarea acestei pirtri a tainci. lnaintam cu paqi siguri qi nu puteam ajunge decit la un singur rezultat. Iat5, de pildd, cum jwlc'cam : cind am desenat scarabaeus-1J|, nu se veclca. pe pergn1ent nici un craniu. Dupi ce am isprivit cu desenul, ti l-am dat clumitale, .,sinu te-am sl[bit din ochi pini ce nu mi l-ai rstituit. Apadar, nu dumneata ai desenat craniu] acela, qi nimeni aitul r.ru era de fati ca sd-l fi pritut facc. Deci nu fuscse fircui de milre omencasci. $i tolu$i frrsPsc facut. In acc.st popas al gindurilor: mcle, m-am strdduit sd-mi amintesc, Si mi-am anintit loarlc dcsluqit, ficce intimplarc ivitd in aeest anurnit listimp. Vremca era friguroasi (ce rard qi fericitf, intimplare !) qi in w.tri aldea fscul. Eram inciizit de dnrm qi ;edeam ]a masi, iar dumneata 1i-ai rras un scaun chiar lingi r.atli. Tocmai cind i{i inmir-rasem pergamentul qi inccpuseSi si-1 cc|cetozi, a intmt Wolf, ciinele de Terra Nova, 1i 1i-a silit t'u labele pe umcri. 11 mingiiai ii-l tincai la distani;i cu mina stingl, pe cind dreapta, in care avtai pergamentul, {i-o 15sa-i in voie intre gnunchi, foartc aproape de foc, A fost o clipd in care m-am iemut cd-l ajunge

44

E-

ihcara Fi era cit pe-aci s5-!i spun sA iei seama; dar: n-am apucat sd-ti vorbesc, cd l:ai qi tras inapoi gi ai incpub sd-l cercetezi. Dupd ce cinterii bine tbate aceste amdnu nte, nu mi mai indoii nici o clipd cd "|urnai cd,Id,?Lra fusese pricii.m ce scosese 1a iveal5 pe pergament craniul pe care-l vedeam desenat. $tii bine cI existe - si au existat din timpuri imemoIabile - feluriloe preparate chimice, cu ajutorul cdrora se putca scrie in aqa fel, pe hirtie sau pergarnent, incit semnele sd nu se poati vedea clecit dupd ce au fost supusc celdudi focului. Uneoli se intre1 buinteaz6 6ofiranul, dizolvat in aqua regis Fi subtiat cu ap6, de patru ori cit greutatea lui, ccea ce cl6 o culoare vercle. Cobaltul dizolvat in spirt cle silitrl di o cernealir i'ogie. Dupb un rastimp mai mare sau mai mic, cir-rtl s-a rdcii materialul cu care s-a scris, aceste culori dispar. I)ar ies iar5gi la Lr-rinindcit'td sin'. din nou tinute la cdlduli. Cercgtai acrrm capul de mort cu cea lnai ma1 q|ijri. Contumrile lui e.tterioarc, qi anume contururile cele mai apropiate de marginile pefgamenclescnuli.ri tului,'erau mult mai desluqitc decit celelalte Era limpede ci ac{iunea cEldulii fusese neindcstulltoare 5i inegal6. Fdcui degrabd focrtl qi expusei fiece pdrticicd din pergamellt unlri foc intelit. X'Iai intii IuI ADe reaala (lat.): ameslec de ocid azotic $i acid clor:.;dri,r numit asLlel penlru cil dizolva toale melalele. inalusir'aurul..

45

cr'L acesta n-a slujit clecit la intd.r'i|ca liniilor: ral}r tterse ale c[aniului, Stdrui.nd in expclicn{a n]ea, \'dzui ivindu-se in coltul perganentuhri, diagorral opus relui unde era conturat capul dc rnolt, o figuri desple caLc arn pres,upus la iDccput ci c un t'ap dr: i:apli. Dar, dup;l o cercetarc mai atoltar, nr-tun irr{ledintat c'd trebuie sii fie un cap dc ied. - Ha ! ha ! ficui eu- N-am nici un drcpi. cir'siqur:. sI lid de dumneata - un milion qi jumetalc dc !bllari e un lucru prea de seaini ca se-l iei in glumi dar n-ai sd-mi faci acum o a trcia vcligi la Janlut d,umitalc, n-ai si-mi spui ce gdscqti o anumiti kgdturd intre pira{ii dumitaLe $i capri... p ratii, stii dun.lneata, n-ar-r nimic a facc cu caprelc, ite sillt trcaba femricfilor. - Dar anr mai spug cd figtrra dt cale r;orbjm nu inf5liqa o capri. ' I)a, da, fic qi rrn ied, e aploapt: acc-laqiluclu. '- Aproape acelaEi,dal r.ruciriar acc'Iaqi, zise ]le-. grEnd. Poate cf, ai auzit de un oalecar.e cdpidaz Kidd t. Am socotit din capul locului cd accl chip d animal e un fel de semniturt simbolici sau hieroglificS. Am zis semndturd, fiindc5 Iocul pe care-l ocupa pe foaia de Frgament itri trezea in rnintc. aeeastd idee. Tot astfel, Si capul de molt din colttil
L t\,tilliam Iiidd (16{5-1?0r), vestit pirat englez, spinzrrrat pentlu fdridclegile sale. Kidd, in limba englezii, inseamrii ied.

16

b-.

riiagorrai opus pate a fi, dlrpi infS{iEare. o pecete .au un si.iiliu. I)ar am fost amrarxric dezamegit ci rps(a restul, ce ]ipsea irlsuqi cor?ul plesupusului lerr document. - Socot cI le a;tcplai si gese$ti o scfisoare intre 5e(.,tc Di semnituri. - (iam afa ce!-a. Cleca cc c sigLu c cA ine simleam 'ub apdsarea unei plesim{iri covillitoare c; pc cu'un mare noroc mI afteapti. Nu ti-a$ putea irlid :p,.inc tle ce- Poate cd, la ulma urmei, era mai de:rabI o dofintd a mca decit o convingcrc aalevilate. Dar n-ai s:i mi clczi cA pini si nerozia lui .Inpiter, ai-rrespun de cirdbug cd e dc alrr masiv, a a\:nt o :ieosc'lriti inr'5ru'ire asupl a inchipuirii melc. Unde qi coinc'i:nai plri ce acea in5i|ui|c dc intimpliri :icn{e era irltr'-adeviil rrcmaipomcnit ii. Ili dai oare ieama ('c minunate intimplare a fost faptul ca 1oale :,ceste e'venimente s-au pctrecut iD acea singnr'd zr ., anului in care a fost sau poate fi dcstul de frig c,a .:1 'Iaccm foc, Ei cd firl foc sau fir6 amestccul ciir,t'iui, tocmai in clipa aceea oincl am intrat. eu n-.a$ li rtat cLr.roFlint5 rlc capul dc morl qi, prin urmare, :--ir5 fi ajuns nicioclati in stipinirea comolii ? . l)ar spune odati, ar.clde ner'Sbclarc I -- tsine. Ai auzit;i clnmneata, dcsigru', poveEjtile .:i: 1ot fclul, miile dc zr.onrri rdspindite pretutin'itni. privitoare la o comoarE irrgropatd undeva pe !,ilnuL Atlanticulr"ri de citre Kidd ;i tovardEii sdi.

47

Fdlii indoiali cd aceste zvonur.i trcbuic sA fi avut oarecare tcmc'i. $i dacd clc ddinuiau fdre iiltrcrupcre ;i clc o vlemc atit dc inclelungatd, accst ilcnr, pentr"u rninc, se.datora numai faptului ci tezaur:,,rliJlgt'opat oclinioar'[ se mai afla inci inmolyninlat il plmint. Daci accst I{idd qi-ar: Ii ascuns prada iruitai pentr.u Lrn timp gi pc ru.m5 ar fi ridicat-o, acestc zvonuri n-ar mai fi ajuns pini la noi in forna lirr" tic-. a."1ifzi. Tc ro{ sd bagi clc scamir cir ioatc poveltilc rlc accst fcl spun numai clc cimtirlolii, jar nir dr. gisilor.ii de comoli. Daci piratul qi-ar' {i luat banii ir:apoi povc'stca s-al fi sfirlit aici. I)al mie mi se pale ch vreo anumc iniimplar:c, cle pildd picrdt.rca irsemnirii calc ii arhta locul cn plicina. il iipsisc dt'.rr.ice mijloc dc a-l lc.qisi. Ac:t'asti intimplar.o ajuris,: cicsigur la ulcchea inso{itorilor siri, iar.c alttriiri,:i:i r-aI fi pritut auzi niciodati cb o conroalii ascrinsa. I;r r-adar'nica 1or tluclir clc a o gasi lirii reiiiiru,: ,"i iJri indltptar', ci au fost cci diniii ..art air .llai laltere accstui zvor] c-- umltlir prctutiD(lcJti 1i a.-,:sio| povciti atit dc l.rine cunrxcute azi. Ai arrzit rrr'eodat5 clc vr-co comoar'5 dc malc pr.r,{ calc sE fj fust clczgropatd undcva pe lirDr ? - Niciodatd. - Sc stie insi bine ci pii'arul iii<id st;irlses,.:avulii uriapc. Eram dcci incr.iliDlat crd p)iaintul le pistl'eazir inci. Si nu te mili cind am sa-ii spuD ci md sinlieam plin clc nddc.jcle,carc cra aproape o

4B

e-

p c l g a r ) r ' r ' l 1 t rq l asil irr 'hip alit de tiudat \jquranle, caL ia )ocrtl .;;tr,J; o iidi"cari" piardura cu plivire .;ndc se afli comoat.

semnclc ce ulntcazi

49
i l
I I

- fid insa. spusei eu inapoinclu,i foaia dc pergament, ce tot nel5murit am rimas. Sint sigur c6 { l:, mi s-ar <ia ca risplatil toatc ltcstematcle Golconriei 1, ca pret a.L clczlegirii acestei cnigme, si tot n.-ag .li iii stare sd 1c cigtig. Si. lotusi. zisc Lcgrancl,clezlegarea nrr c dc loc .riit dt. grca cum !i,ai putea inchipui dupir o primd :ri arillitar (erc{'tarc a scmnelor. Aga cu1n uFor se Fnatc:glrici, cle alcdtuicsc r-ur cifm, cu alxc crrvint; .ilr lin til( :rsctLns. I)ar. atunci, judecind dupi ceea ce Ge stii.ri('spfc Kidcl. ctL |u-l puteant socoti iit stare |.e-li conrpun:l ueo sc|ier.e sccrctl mai greu clc pric{'pdt l\m ajuns ciin capul locului la creclinta ci era vc'rtp cir' o <.r-iptograficdintrc cr,lc mai simplc, dar caf. tot,.tiii putea se pari, pcntru o tnintc greoaie de lr-arinar. ca fiind cu totul cle ncdezlegat fiir.ir cheie. - Si ai dezicgat-o intf-aclevet'? - Foafir, rrsor-. Am nrai rlczlegat eu Ei altcle cle ' rnie (le ori mai grelt'. impr.ejur.tirilc $i () anlnritd i.,ciinafe a minlii rn-au fd{ul $r piind g{st de astfel de enrglr(,, qi nc putem indoi pe clrcpt cnvir-rt cd rsaosinla omului ar putea nf,scoci o enigmi a.lcituitd in aqa fel incit tot accask"riscusinlir si n-o poati dezlega dac5 st:iruie. Dc fapt, dupi cc arn stabilit rrn gir ric .scrrne.lcsnc'de citit. aproapc ci nici nu
I Numele d'n \eclljme atl oraiului jnditrn llyderabad. r,_emtrri iaimo' (enlr ftl :lellritorilof de diam;nle De

OU

1
m-anr rnai gindit la greutatea ce-)ni mai I il]l;sL'se, aceL de a le da tlc rost. In imprejuralea de fa!i, 9i totdeauna cind t vorba de o scriere socrctd, cca dintii intlebarc ce si: pl-ilt'-' e in privin{a limbii in carc,e redactat cifful. Ce j regulite de ciezlega|t:,mai cu seame cind sint folosit{' la cifrulile cele mai sin-rple,depind de spiritul ficc;ilei limb-r gi suleld schimbeli ilr leg:rturd cu aceasta. Indeobqle, pentlu ccl cc caulf, o dezle.qalc nrr r-xlst.l alt mijloc dccit sA il]cerce pe rir"rd (c5lduzit dc pl:obabilititi) fiecc liml;d pe care o cunoaEtc, pin6 cincl ' o va gilsi pc ct'a adevirati. in cifrr'r1,insd, pe rar"-l avem acutn dinaintea noastri, toate greut6tile erau inlituratc datoritir isciliturii. Jocul de cuvinle in jurul vor'bci I{icltl'nu e cu putinld decit in llrr:ba englcz5. Dar dacii rt-a}. fi fost aga, a9 fi ince|cat mat intii spaniola 5i francc'za, ca fiind limllile in c;li r 'ar nimcrit ca un pirat aI partilo;" spafi fost t.r.rai 1 niole si,qi fi pistrat secl'etril. Aga cum Stateau l..lcrurilc, am presupus din capul loculni cd e o crip1ogramd cnglczea"sci. eltPlecum r.czi, cuvintele nu sint desperiilo if,l.r1r Ji mi-ar sarclna dcspbrlituri, Dacir erau sctise cu ag ii lost mai uqoard. ln asemcnca implcjurarc inceput plin a compara fi a ccrceta cuvinldle':le -liil-ii de Mexic'ilrri. nu de {;olr'Lrl
eentrale $i ole Ameri(lii de Sud, li de i gor, care er.lu stApinite de spanioli.

5I

mai scurte, $i (laci-rag fl gtsit un cuvint dintr-o singurir liieri, aie curn se intimplS mai adesea- c sair 11, cle pikie -- a; fi socotit dczlegareaca siguri. I)e l.leme ce nLr esistau despEr{ituri intre cuvinte, grija mea dintii a fost si scot semnele prcdominante Si totodatd pe celc ce se intilneau mai rar. Dupd ce le-am nllm5rat, am aicEtuit tabellrl acesta : Serinul I se gdscste de 33 dc ori
10

,, 16 ,, ,,
lc 19 1 l R 6 5 4 q

Dal litela care in engleze$te sc intilnegte cel mal des e,cfee, cclola.lte urmcazir astfol: o, o, i, d, h, n, r, s, t, u, A; c, f,5,,1, m. u:, Ii, k, p, q,4 z. E predomini-r ir .,liip alit dc v[clit, cI rarcoli irrtilneqti o
l Lia s.lu er ill limba englezi. qq

.--

precunrpdimzi de sine stlt5toare in care si llu

DJ

'

prezint5'litera e, aceasta din urmd fiind temeinic adeverite. Iate deci un trare pas inainte. .'Degi nu am gesit un singur cuvint. sintem in mE_ s{rre sd stabilim un punct de o muli rnai mare insemnitate : adice se putm gdsi unele loceputuri si ierminalii ale celorlaltc cuvintc. S, cclcetdm. buni_

mai pulin de cinci. SA pr.rrem deci in locul acestr $emne literele pe car.e le repr.e.zintd.lesind un spa'tiu liber pentru cea .necunoscuti" : . t eeth Putem acum si-l inlitur5m de indatd pe ,r?, ca nefirind .partc dirr cu\.inlul car.c incepe cu primui', t r fiindci incereind tol altabetul p"n,.,l " po_ trivi o Utere in locul celei ce iip-ceg1s, ne ddrn seama re nu putem alcitui un cuvint care s6,l cuprildd Fe aceet th. SE ne mArginim a$adar la: ' tee ' gi parcurgind ca mai i ainte tot \alfabetul, dac6 mai e aevoie, ajungem la cuvintul free ca .tiirrd sinsura talmdcire cu putintS. cepaHm astfel inci o liierd,

54

r, reprezentatd pfin semnul (, Si doue cuv!n1,eaJAxurate, th'e tree (copacul), Privind nilel rnai departe, gdsim din no'.i al.cetuirca i 4 8, pe care o folosirn ca o terrujndtie la {'eea ce se afld imediat inainte. Avem asifFl urm;toaxea orindlrire : r pt'!"ar'.r le ir!lpritr liter:ele sau, inlocuind scmnele noa$tem, citim : the tree tlt'r ': ! 3 h the lesarrl Acum, dacd in locul se'mnelor nccullos('lr1,e : puncte, citim punem sau despdrlituri the. tree tllr :...h tlle ln L?r'e cuvintul through (prin) se desprinde Ce la sine. Dar aceastd descoperire ne duce la ounoaqterta a trei alte litere, o, ti, Fi 9, I'eprczL'ntatc ]"espa.tjv prin smrnele :!, ?, qi 3. Iar acum, ccrcetind cifrul mai de aproapr:,ca sEgasim alcdtuili de semne Etiute, nu pr(]a d('paat. dq ineeput, d[m peste urmdtoarea orinduire : 8.3 (88, ?gree
irale, se vede bine, c' sfirsitul cuvintul\ti degree igrad) fi care rle Llii incd o liliele, rprezentat5

the tree ; 4( \;,/ !)4 the

pr;n +.

La patru litere ma! departe de cu,vintul degree, i:tri alcdtuir-ca : ; 46 (; 88, Preschimbind in litere semnele cunoscutc qi reprt'zentind pe cel necunoscnt printr-x[ punct, avem th.rtee .ilinduire care ne sugereazd numaidecit cuvintul flziri"en (tfeisprezece) qi ne ntai imbog;te$te cu inci cloui noi litere, i qi n,, r.epl.ezentateprin 6 qi 'r Luind acum inceputul cliptogramei, gdsim alcitnirEa: 53r'r lraducind. ca ii mai inaintc, ciobindim: . good, priil care ne incredinfim cA prima literi este un a; ia!- cele do'-rd dilitii cu\,inte sint : -,1 good (rLn bun, o brn6). A venit vremea! sprc a ne feli de incurciturS, si ne alcituim o cheie in cbip cle taibel. Va fi acesta: 5 reprezintl
_i_

a e

6 rcprezinti
t r r

1
n

I 3 4

"

',
,,

tx

+ + i

r ,

' , t

^ ,

56

cele Avem, astfel, nu mai putrin cle zecc dintre mai urmai de seamd litere qi nu mai e ncvoie sI ei' mdrim <lezlegaleaproblemci in toate aminuntele de Ti-am spus clcstul ca s; te conving ci astIel strucinleiegi gi ca sf, cifruri sint ugor de dczlegat

din ochiul stir.rg al Eaptea creangi partca est las5 capului de rnolt o linie cle albinir prin gtonte cinci zeci de picioalc in lat.) - Dar mi se parc. splrsci cn. ci ghicitoarea asta e tot atit de inculcatd ca 9i n.rai inaiutc Cum e cu putinti sb scofi vreuu in{eles clin pis;rcasca a-stacu epis.,sca,rnulclraculni((,,,capul cie moltr' ;i ,,casa . oPr lui' ? - 1\{6:rturisesc, risptmsc Legrand, ce problema e cicstul cle grea dacd o pri\ic$ti i1l trcacit' lnliia mea

57

I
grijd a fost sd despart fr.aza in propoziliruli fireriti, a$a cum au fost in mintea criptogtufului. - Vrei sd zici, si-i pui punctua{ia ? * Cam aqa ceva, - Dar cum ai plrtnt s-o faci ? - M-am gindit cd cel care a scris-o .)-i_o r/os erl giird sj in;ire cuvintele ldrd a le dnspartipentr.u a face dezlogarea lor cit rnai grea. qi, inlr-adever, un om nu prea istet, in cautarea unei dezlegd.ri.va fi aproape cu siArlrantd ispitit sa inrr.cara misura. El va fi totdeauna gata si gr;mideasce semnr.le ma.i mu-lt decit e nevoie, ori de cite ori va intilni, in decursul lucrdrii sale, o intrerupere a intelesului, si care ar cere, fireqte, o oprire sau un punct. ln cazul de fatd, daci cercetezi manusclisu), foarte lesne vei glsi cinci asemenea cazuri de ingrdmdcleali neobi* nuiti de litere. Luinclu-mi clLrpi acest incliciu, am ficut impirtirea urmitoale : O sticld bund i.n casa episcopului, itL staunul rlraeului, patruzeci ,i unu gra(Ie $i treisprez(e minute nord,est, stert d.e nord, principala tulpind. a $aptea cremtgd,, Ttartea est, lasii din ochiul sting al capulu,i <le mort, o lbtie de albind, din arbore pr,n glonte, cincazeci. d.e picioare in lat. * Chiar qi cu impirfirea dllmita]e. i-am spus eu. eu tot neldmurit rdmin. * $i eu am rdmas citcva zilc ntlinur.it, r5sDunse Legrand. M-am strdduit, un rdstimp, -sdaflu in ve_

58

/-in6tatoa insulei Sullivan cite cev6 desprc o cildire rere. dupi mine, tlcbuia sX poartc numele de Eisltrtp's Hostel (casa episcopului), cici nu n-am sin. cirisit, desigur. dc iDvechitul cirvini lrostel. Necipiitind nici un fel tle informa{ic in aceastd privinti, ffam gata si lirgesc sfem cercetdrilor mele, gi inci intr-un fel rrr:ult rnai sistematic. cir:rd. inlt'-o blni {lirrineat6, pe ncafteptate. mi-a dat prin minle ci .lceaste .,cas6 a cpiscopuluiu poate avca vreo leSiirird cu o veche larrilie cu rumele de Ressopr, rarc, p|in vrcmuri rlitate, supinise ut1 castel cam.la !a11u 'mile la nord de insuli. l\{-am dus prin unnare ia acea plantatie qi mi-am inceput din nou cerceterilc plintre negrii cei mai bltrini din partea locului. Lr cele din urma. ura dintre cele mai bitrine femei imi spusesecd auzise de un astfel de lbc dcnumit fJessop'sCostte (castelul lui Bessop) qi credc cir ml pcat.e cil5uzi pini acolo, dar ci nu er:a nici caste!" . . i ti l r a n .c i d o a r o s t l l r c ai n a l l i . I-am firgiduit o plate buna pentfu ostenealit li, ll,.rpi o oarecalc govAile, sc indupicci sd mi insoteas(.ii :a fala locului. ll gasirAm fdra multd greutate Ei, dupi . e d d d u i d r r r m u l f c m c i i , i r r c c p i s A c e r c e l o zl o c u l . .,C:astelul:'sc alcetrlia dintr-o erdmadi de hlovani
I ln anumite dialecte ale limbii engleze, proluntarqa cuinlelof Bishop $i Be.ssop stc in asa nisurd aseminitoare. i'rcil conftrzin intre ele este intru lotul Dlauzibili.

59

uriagi qi de stinci, una dintre acestea din urnrd d, oscbindu-se cu totul prin indlfimea, ca $i prin inflliqarea ei stinghc.rt ;i nefircascd. Ntl-am cdfirat pini pe pisc Ei, ajuns acolo, am ldmas foarte nedumcrjt in privinfa cclor ce avcam cle fdcut. Pe cind elam cufuntiat in qinduri, privirilc imi cdzull pe o it'situr:i ingnstir de pe suprafala de la risir:it a stincii, cam la un iard n.tai jos de culmea pc cale md aflam. IeSitura inainla cu vrto optsprezccc qchioapc qi nu era rnai lati de un picior, pe cind o firicld scobiti tocmai deasupra ei in per.etc'le dc piatrd ii cla o ascm.inare slingacc cu unul clir.r acclc scaune cu spctcazir rotunjiti de carc se foloscau strilnotii noqtr.i. Nu m[ mai puteam indoi cI acolo era ,,scaunul dracului'r, dc carc se vclbette in manusclis, qi, de data aceasta, mi sc pf,rca ce sir.]t slipin pc sccrcttd onigmci. $tian1 ci ,,o sticld bunI" nu putea sir insemne altccva decit un ochean, cir.ci cuvintul sticld e rarcori intrcl;uinfai in alt scns de cdt|e ma|inari. lar. aici, cun intelesei indati, trebuia sA foloscsc un tc'lcscop. qi si-l folosesc numai dintr-un loc anumit, care ttzr, irzgdcluienici o schinzbat'e. N-am qovlit cituii clc pu{in si cr.cdcI frazcle ,,patruzeci Fi unu dc grade qi lrcisplezcce minr-rtc qi nord-est sfert nord'r trebuie sii dea dir.cc{ia pcntm a alinti ochcanul. Adinc rdscr-rlitde aceste descopcriri, m-am dus in rnale glabir acasi, mi-am f6cut lost de-un ochcan qi m-an rcintors la stincir.

60

rr*._--

cc anttmc cla inceput n-atn idrutit sil clcosclresc m-an uilat din Potrivinclu-mi focalul ocheanului' binc scama ca el'a notr, Si de data aceasta mi-am dat i:ri ctanitt olrtellcsc. incit Aceastar dcscopcri|c rni-a dat atita itlcte'tlerc'

61

ceput cd trelluie sd las si c-ac,id un glonlc diJ] rjehiu-l sting al crnirLlui, ;i cd o linit de albinii, crr altc cuvintc o linic. drcapLi, trasi clin punctul cel mai apropiat al copacu]i.ri, tl,cind pr'in ,.prLnctul de iur_ pact.t (adicd prin locul unclc a c.dzLrt g.lontelt,), fi dusd de aici plnir la o dep6rtar.o cle cinciz_tci de picioare, ar.alita un anu.nit purrct, 1i ci-rc oar.ecum cu putinld, am socotit eu, ca sub acost punct -!a zafi a s (u n L , . l u c r u t i d c m a r . , .p t i . { . Totul e limpedc c.a luntina zilci, spusci ileqi ; pa|e ineenios, e totrrli simplu gi uqor c.leinltlcs. Dar i1l-ai fdcut clupd ce ai pi|dsit .,casa cpiscopului,,? -- Nli-am insemnat cu grijri forma $i aiozarea (:1)_ paclrlui. $i m-am int(xs sp|c. casi, Da| in clipa in !fc am pirr.irsit ,,scaunul drcului,,, iatj cA llorlr r0tuncli a picrit si, oliir]cotro !i oricit rri into),cea)r. q-o mal putcanl zdri. Ccca cc nri se pare a fi {) culn1. a naicstrici in toate ir'('aba actasta esle fuptul tcaci rcpetird expelienla m-am incfe(lintat ci Jcpf rslt:) cI deschizatura rrttunclir dc carc c, vorl)a nu -sr,p,)a!,., v o d c a { l { . c i l r r r n a i r l i r r t r . - u rL r i n t r . i J r l { . 1 .. r f l a l p , . ' h c n a r . r r li n q u . l d c p , r f a l a ,tirr,iiIn dlumul accsta Ia ,,casa t piscopului,i fusi,scnr lnsotit de Jupitcr, car.e fdrd incloialir cir ltigast: .irr seani de citeva sdptirtrini cit etam cir: inginrhirat ;i avca nralc gr.ijir sd nu mi lase singur.- l)trr in zjua !rrn'ldtoar.', sculindu-mi foalte dr.vrcmc, an.l ;zbIti!

62

S.*'.

sa scap de el gi rn-am dus pe dealuri in ciiuiarea copacuhri- Dupe multE osteneala, l-am gdsit. Noaptea, 1a intors acase, slujitorlll meu cra gata sI me (iomAgeasc:1. Cit desp|c cele ce s-au mai intimplat, {red ce cqti tot atit de lAmurit ca qi minc. -- Presupun, spusei eu, cd ai gre$it locul cind am sipat dintii qi asta din pricina nelr:rziei lui Jupiter, (at(.a dat drumul c5rlbuqului prin ochiul drept, iar nu prin ochiul sting al cr.aniutui. * Tocmai. Gleqeala asta a fost o ditercntd de doui. degcto Si jumf,tate fatd de punctul de c6dere al glontelui, adicd de pozitia tirugului lingd copac. llecA tezauxul s-ar fi aJlat sub punclul glontelLli, grergealan-ar mrai fi avut nici o inscmnitate, dar punctul de cddere aI glonteh.ti, dimpreuni cu punctul cel mai apropiat al arborelui. nu erau tlecit doul sinrple puncte ce stabileau o linie ile direcfie. Desigur ci gr.egeala,foarte neinsemnatd la inceptt, sporea pe.rnisurd ce lungeam linia, gi dupi ce am ajurs ia o depeftare de cincizeci de picioare, se abituse cu desdvirqire din drum. Daf f6r5 adinca mea incredinlare c; pe aici, pe undcv-a. se mai g5sea in-gropati pini gi in zilele noastre o comoard, toatl truda n@strd ar fi fost poate in zadar. - Dar ingimfarea dumitale, fanfalonada, ifosele cu care iti legdrrai cirdbuEul erau atit de ndzdr6vare ! Eram sigul cir egti nebun. Si de ce ai tinut

63

morfig in loc de glonte s6 dai dlumul ginganiei .ca prin ochiul crauiului ?

urmi idee cind ai vorbit despre neobisuuita lui grcrrtato. - Inleleg pree Dar mai e rrn singur lucru cale md tulbule. zici de scheletcle gisite in groape ?

e cel ce a dosit comoara, luclu pe carr eu nu-l pun la indoiali - e sigur ci trebuie si li avut ajutoare. Dar o datE treaba ispriviti, se poatc ea e1 si se fi gindit cd e mai bine sd se dezbarc de toti eci ce e au pdrtagi Ia taina lui. poate ci vreo dou; lovituri dc cazma sI fi fnst de ajuns, in vreme ce ajutoarele lui lucrau inci in groapd. poate ci a fost n o v o i c c h i a r . r l cm a i m u l t c . . .c i n e o a r . c n ( . _ a rp u j ^ a _ o spune ?

F *...I

E D I I U R AI O N C N E A N G I

L e i1 , 5 0