Está en la página 1de 81

A.

CELULA SI TESUTURILE
A.I. CELULA
ntregul nostru organism este alcatuit din celule. Celulele pot exista singure (exemplu: globulele albe din snge), sau grupate, formnd tesuturi (exemplu: tesutul nervos, alcatuit prin gruparea neuronilor). Fiecare celula este alcatuita dintr-o membrana , o citoplasma si un nucleu .

Dar forma, alcatuirea si functia este diferita, legat de locul n care este plasata, de tesutul din care face parte, de rolul pe care l are. De exemplu, celula musculara este fusiforma, neuronul are forma stelata, iar globulele albe au forma rotunda.

A.I.1. Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si lipide, legate ntre ele, dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana are permeabilitate selectiva. A.I.2. Citoplasma celulei este un mediu lichid n care se afla organitele celulare. Organitele celulare sunt de doua feluri : - comune (le ntlnim la toate tipurile de celulele); - specifice (necesare doar anumitor tipuri de celule). Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul Golgi, mitocondriile si centrozomul (centrul celular). Organitele specifice sunt: miofibrilele (le gasim doar n fibra musculara), neurofibrilele si corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase). A.I.2.1. Reticulul endoplasmic apare ca un sistem care face legatura ntre exteriorul celulei si nucleu (este un sistem de transport). A.I.2.2. Ribozomii sunt formatiuni sferice cu rol n sinteza proteinelor. Ei se gasesc fie liberi n citoplasma, fie atasati canaliculelor reticulului endoplasmatic, formnd reticulul endoplasmic rugos. A.I.2.3. Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule care contin enzime. Au rol n digestia intracelulara si fagocitoza. Fagocitoza este procesul prin care o celula ncorporeaza microbi sau corpuri straine, pe care le distruge (prin digestie). A.I.2.4. Aparatul Golgi se afla n apropierea nucleului, avnd rol n elaborarea produsilor de secretie ai celulei. A.I.2.5. Mitocondriile produc energie prin ardere celulara. Membrana interna este pliata sub forma unor creste. A.I.2.6. Centrozomul (centrul celular) formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica). Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide. A.I.3. Nucleul celulei este alcatuit la rndul lui din: - membrana nucleara, care se numeste cariolema; - citoplasma nucleara, numita carioplasma, care contine o retea de filamente subtiri numita cromatina; cromatina contine molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic), care formeaza cromozomii. Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar foarte mare de gene - materialul nostru genetic. Nucleul contine unul sau mai multi nucleoli.

A.I. Evaluare: 1. Rolul mitocondriei este de a: a). elabora produsi de secretie b). produce energie c). forma fusul de diviziune d). fagocita resturi celulare e). transporta substante n nucleu. 2. n nucleu se afla: a). ribozomi b). centrozomi c). cromatina d). lizozomi e). neurofibrile 3. Organite comune sunt: a). ribozomii b). lizozomii c). neurofibrilele d). centrozomul e). miofibrilele 4. Ribozomii au rolul de a: a). distruge microbii b). produce energie c). elabora produsi de secretie d). sintetiza proteine e). transporta substante n nucleu 5. Organite specifice sunt: a). ribozomii b). lizozomii c). neurofibrilele d). centrozomul e). miofibrilele. 6. Membrana celulara: a). este selectiva b). nu este selectiva c). inveleste citoplasma
3

d).inveleste nucleolul e). contine proteine si lipide 7. Cromatina : a). este alcatuita din ribozomi b). se afla in nucleu c). se afla libera in citoplasma d). contine cromozomi e). contine centrozomi 8. Miofibrilele se gasesc : a). in toate celulele b). numai in neuroni c). numai in fibrele musculare d). sunt organite comune e). sunt organite specifice

A.II. TESUTURILE
Tesuturile se formeaza prin gruparea mai multor celule de acelasi fel, care ndeplinesc o anume functie. Principalele tipuri de tesuturi din organism sunt: - tesutul epitelial (exemplu: primul strat al pielii); - tesutul conjunctiv (fasciile care nvelesc muschii); - tesutul muscular (muschii corpului); - tesutul nervos (creierul, maduva spinarii). A.II.1. Tesutul epitelial Este format din celule de diferite forme: cubice, prismatice, cilindrice, pavimentoase (turtite), conice strns legate ntre ele, aranjate ntr-unul sau mai multe straturi. Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala, care le separa de tesutul conjunctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial. Dupa functie, epiteliile se clasifica n epitelii de: acoperire, glandulare si senzoriale. A.II.1.1. Epiteliile de acoperire formeaza epiderma, primul strat al pielii, si mucoasa care tapeteaza organele interne cavitare. n functie de numarul de straturi, aceste epitelii se clasifica n: - epiteliu unistratificat - un singur strat de celule asezat pe o membrana bazala; - epiteliu pseudostratificat cu celule asezate pe membrana bazala ntr-un singur strat, dar cu naltimi diferite, fapt ce creeaza aparenta de falsa stratificare;

- pluristratificate - mai multe straturi suprapuse, cu stratul cel mai profund asezat pe o membrana bazala. Dupa forma celulelor din ultimul strat (cel superficial), aceste epitelii se numesc: pavimentoase, cubice, cilindrice, conice. Exemple: ? epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos, deoarece are cinci straturi, iar ultimul strat are celule turtite, pavimentoase; ? mucoasa traheei este un tesut epitelial pseudostratificat cilindric, deoarece are un singur strat, dar celulele au naltimi diferite, de forma cilindrica; ? foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase, deoarece au un singur strat de celule turtite, asezate pe o membrana bazala. A.II.1.2. Epiteliile glandulare sunt formate din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secretie. Epiteliile secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv, vase si nervi, formnd glande. Exista trei tipuri de glande : - exocrine - produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal n exteriorul organismului (exemplu: glandele sudoripare); - endocrine - produsii lor de secretie hormonii sunt eliminati direct n sange (exemplu: glanda tiroida); - mixte - au secretie att exocrina, ct si endocrina (exemplu: pancreasul). A.II.1.3. Epiteliile senzoriale sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului. Fiecare stimul este transformat n influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pna la centrii nervosi si transformat n senzatii. Exemple: senzatia de frig, de tact, presiune, durere.
5

A.II.2. Tesutul conjunctiv Acest tesut leaga diferite organe ntre ele, intra n alcatuirea oaselor, are rol trofic (de hranire), depoziteaza grasimi, intervine n apararea organismului, n fagocitoza. Este un tesut care asigura rezistenta organismului. Este alcatuit dintr-o substanta gelatinoasa numita substanta fundamentala, in care se afla celule si fibre. Fibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului, si pot fi de colagen, reticulina sau elastina. Substanta fundamentala poate fi: moale, semidura, dura . Dupa consistenta acesteia, tesutul conjunctiv se clasifica n: tesut moale, semidur si dur.

A.II.2.1. Tesutul conjunctiv moale are mai multe variante: - lax: contine n proportii relativ egale celule, substanta fundamentala si fibre (exemplu: dermul, al doilea strat al pielii); - reticulat: format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea, n ochiurile careia se afla substanta fundamentala si celulele (exemplu: maduva hematogena din oase, care produce globulele albe, globulele rosii si trombocitele); - adipos: contine celule rotunde care acumuleaza grasime, ce mpinge nucleul la periferie (exemplu: hipodermul, stratul profund al pielii); - fibros : contine predominant fibre colagene si elastice, putine celule si substanta fundamentala (exemplu: fasciile care nvelesc muschii); - elastic : contine numeroase fibre de elastina, anastomozate n retele, cu putine celule si substanta fundamentala (exemplu: tunica mijlocie a vaselor de snge).

A.II.2.2. Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic, dar si rezistent. Se mai numeste tesut cartilaginos si contine fibre n cantitate mare, putine celule si substanta fundamentala. Se clasifica n: - hialin : fibrele sunt elastice si foarte dense (exemplu: cartilajele costale); - elastic : fibre elastice mai putin dense (exemplu: pavilionul urechii, epiglota, vrful nasului) - fibros : predomina fibrele de colagen (exemplu: discurile intervertebrale). A.II.2.3. Tesutul conjunctiv dur intra n alcatuirea oaselor. Acestea pot fi lungi (cu o diafiza si doua epifize), late sau scurte. Oasele se formeaza prin impregnarea substantei fundamentale cu saruri minerale (de fosfor si calciu). Substanta fundamentala este aranjata sub forma unor lamele osoase.

Dupa cum sunt aranjate lamelele, tesutul osos se clasifica n: - compact - format din lamele osoase dispuse concentric n jurul unor canale subtiri, numite canale Havers; n aceste canale se afla vase, nervi si tesut conjunctiv lax, cu rol de nutritie; canalele Havers, impreuna cu lamelele din jur, formeaza sisteme Havers. Prin mijlocul osului compact trece canalul medular, care contine maduva osoasa rosie (la fat) sau galbena (la adult); acest tip de tesut intra n alcatuirea diafizelor oaselor lungi; - spongios - cu lamele osoase ntretaiate, alcatuind areole, de marimi si forme diferite, care dau aspectul de burete; osul contine n areole maduva osoasa rosie, hematogena (aici se formeaza globulele rosii, globulele albe si trombocitele); tesutul spongios intra n alcatuirea oaselor late si scurte si a epifizelor oaselor lungi. Oasele sunt invelite la exterior de periost, o lama subtire cu rol de protectie si hrana.

A.II.3. Tesutul muscular Este alcatuit din celule musculare fusiforme, legate n fascicule prin tesut conjunctiv. Fiecare celula are o membrana numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma . n citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si organitele celulare, comune si specifice. Miofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare, alcatuite din microfilamente subtiri, contractile, care se numesc actina si miozina. n timpul contractiei
8

musculare, acestea se ntrepatrund, alunecnd unele peste altele si scurtnd celula musculara. n timpul relaxarii, miofibrilele se departeaza unele de altele, alungind celula. n functie de aspect si de functia pe care o ndeplineste, tesutul muscular poate fi: - striat - formeaza muschii scheletici (care se prind de oase); - neted - intra n alcatuirea peretilor organelor interne; - striat de tip cardiac (muschiul inimii). A.II.4. Tesutul nervos Este alcatuit din doua tipuri de celule: neuronul si celula gliala. Neuronul asigura functia de conducere a informatiei, iar celulele gliale sustin si hranesc neuronul. Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjunctiv, vase si nervi, cu rol de sustinere si nutritie.

A.II. Evaluare : 1. Tesutul epitelial poate fi: a). de acoperire b). elastic c). semidur d). glandular e). senzorial 2. Tesutul conjunctiv moale poate fi: a). cartilaginos b). elastic c). reticular d). adipos e). dur (osos) 3. Epiderma este un tesut: a). elastic b). epitelial c). conjunctiv d). nervos e). muscular 4. Cartilajele costale sunt alcatuite din tesut: a). conjunctiv semidur b). osos c). epitelial d). conjunctiv moale e). nervos 5. Tesutul osos poate fi: a). compact b). cartilaginos c). spongios d). reticular e). adipos 6. Maduva osoasa rosie se afla n: a). diafiza oaselor lungi b). epifizele oaselor lungi c). oasele late d). muschi e). epiderm 7. Tesutul conjunctiv semidur intra n alcatuirea: a). oaselor b). muschilor c). pavilionului urechii d). creierului e). epidermului 8. Maduva spinarii este alcatuita din: a). tesut conjunctiv moale reticulat b). tesut conjunctiv semidur c). tesut nervos d). tesut muscular e). tesut epitelial

10

B. SISTEMUL NERVOS
Dupa cum am vazut n capitolul anterior, tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale. Celulele gliale, n numar de peste zece ori mai mare dect cel al neuronilor, se afla printre acestia si indeplinesc mai multe roluri: de sustinere, fagocitoza, aparare si troficitate (hranire). Celulele gliale se pot divide, ocupnd locul neuronilor distrusi. Ele secreta o substanta de culoare alba, numita mielina.

B.I. NEURONUL
Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. Este o celula de forma stelata (corpul celular), care prezinta mai multe prelungiri. B.I.1. Corpul celular are o membrana - neurilema si o citoplasma - neuroplasma . n citoplasma se afla organite celulare si un nucleu, de obicei central, cu unul sau mai multi nucleoli. (Vezi plansa I )

11

Unele organite celulare (mitocondrii, lizozomi) sunt prezente si n alte celule, iar altele sunt specifice neuronului: corpusculii Nissl si neurofibrilele. Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide. B.I.1.1. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos. B.I.1.2. Neurofibrilele reprezinta o retea de fibre care traverseaza ntreaga citoplasma, cu rol n transportul substantelor din celula si de sustinere. B.I.2. Prelungirile neuronale sunt: dendritele si axonul. B.I.2.1. Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate, care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular. B.I.2.2. Axonul este o prelungire unica, lunga, care se ramifica n portiunea terminala, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni terminali). Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. Butonii terminali contin mediatori chimici, substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci: - Teaca Schwann: este formata din celule gliale, care nconjura axonii. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina, care formeaza: -Teaca de mielina: din loc n loc, aceasta teaca prezinta ntreruperi numite strangulatii Ranvier. Mielina se comporta ca un izolator electric, motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati. - Teaca Henle: este o teaca continua, care nsoteste ramificatiile axonice pna la terminarea lor. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann, cu rol de nutritie si protectie.

12

reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza ntre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de-al doilea. ntre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica . Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici n fanta sinaptica, de unde ajung la dendrite, fenomen numit transmitere sinaptica. Astfel, un neuron preia informatia prin dendrite, o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon, altui neuron. n sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni, legati ntre ei prin sinapse.

B.I.3.

Sinapsa

B.I.4. Nervii
Neuronii, n traseul lor, se grupeaza, formnd nervi. Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv. n functie de informatia pe care o transmit, nervii pot fi: senzitivi, motori, somatici sau vegetativi. Nervii senzitiv i: transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) si pna la centrii nervosi, unde informatiile sunt transformate n senzatii (exemplu : senzatia de tact, vaz). Nervii motori : transmit informatiile de la centrii nervosi si pna la organele efectoare (muschi sau glande), unde informatiile sunt transformate n comenzi (exemplu: contractia musculara). Nervii somatici : sunt cei care fac legatura ntre centrii nervosi si soma. Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici. Nervii somatici pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii scheletici). Nervii vegetativi : fac legatura ntre organele interne (viscere) si centrii nervosi. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pna la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande).

13

B.I.5. Organizarea sistemului nervos


Sistemul nervos este mpartit n: - sistem nervos periferic sau nervi periferici, care pot fi: - senzitivi, - motori, - somatici sau - vegetativi si se ntind de la periferie pna la centrii nervosi; - sistem nervos central (SNC) sau nevrax - alcatuit din centrii nervosi, adapostiti n: - maduva spinarii, - trunchiul cerebral, - diencefal, - cerebel si - emisferele cerebrale. Segmentele sistemului nervos central sunt nvelite de meninge, format din trei membrane: - piamater, - arahnoida si - duramater. ntre arahnoida si piamater exista un spatiu n care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate. (Vezi plansa III)

14

B.I. Evaluare: 1. Prelungirile neuronale sunt: a). neurofibrilele b). mielina c). axonii d). dendritele e). neurilema 2. Organitele specifice ale neuronului sunt: a). ribozomii b). lizozomii c). corpusculii Niss d). centrozomii e). neurofibrilele 3. Tecile axonului sunt: a). Schwann b). Nissl c). Henle d). Golgi e). Neurilema 4. Dendritele conduc informatia: a). centrifug b). centripet c). aferent d). eferent e). centrilateral 5. Sinapsa se realizeaza: a). ntre butonii terminali si dendrite b). n fanta sinaptica c). prin mediatori chimici d). ntre nucleu si citoplasma e). ntre celulele gliale si neuroni.

15

B.II. MADUVA SPINARII


Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre; acestea au n mijlocul lor cte o gaura vertebrala. Cnd vertebrele se suprapun, n interior se formeaza canalul vertebral, care adaposteste maduva spinarii. Vertebrele se numesc: cervicale (7), toracale (12), lombare (5), sacrate (5) si coccigiene (4 sau 5). (Vezi plansa XVII) Maduva spinarii ncepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare, de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminale. Nervii periferici intra n maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali, toracali, lombari, sacrali si coccigieni. Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza, mpreuna cu filum terminale, coada de cal. Maduva spinarii are forma unui cilindru. n sectiune transversala observam, n interior, substanta cenusie, n forma de fluture, cu doua coarne anterioare, doua coarne laterale si doua coarne posterioare. nconjurnd substanta cenusie, la exterior se afla substanta alba , organizata n doua cordoane anterioare, doua laterale si doua posterioare.

16

Substanta cenusie este formata n mare parte din corpi neuronali, dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati, dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali, dendrite sau axoni fara mielina. B.II.1. Substanta cenusie n coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate, determinnd contractia acesteia. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). n jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori - care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. n jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi, care primesc informatii de la organele interne (exemplu : durerea de stomac). n coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi, care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele). B.II.2. Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase, si se grupeaza n tracturi si fascicule, care se mpart n: - fascicule ascendente (senzitive) - care aduc informatii de la periferie (organele receptoare) pna la centrii nervosi; - fascicule descendente (motorii) - care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosi pna la periferie (organele efectoare). B.II.3. Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrati si 1 coccigian. Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive, somatice si vegetative. (Vezi plansa V) Fiecare nerv spinal este alcatuit din: radacini, trunchi si ramuri periferice. B.II.3.1. Radacina posterioara este alcatuita din neuroni senzitivi, care si grupeaza corpii neuronali aproape de maduva spinarii ntr-un ganglion spinal. Acesti neuroni aduc informatii de la receptorii somativi si vegetativi, pna la maduva spinarii. Axonii intra n substanta cenusie, n coarnele posterioare ale maduvei (neuroni somatosenzitivi) sau n jumatatea posterioara a coarnelor laterale (neuroni viscerosenzitivi), unde fac sinapsa cu alt neuron. Unii axoni trec direct n substanta alba a maduvei si au traseu ascendent spre centrii superiori. B.II.3.2. Radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare si ai neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Fibrele somatomotorii transmit informatii musculaturii striate, iar fibrele visceromotorii se distribuie musculaturii netede a organelor interne si glandelor. B.II.3.3. Trunchiul nervilor spinali rezulta din alaturarea celor doua radacini (anterioara si posterioara).
17

B.II.3.4. Ramurile periferice ale nervului spinal rezulta n urma ramificarii trunchiului nervului spinal. Aceste ramuri se distribuie tuturor organelor si tesuturilor din organism, alcatuind plexuri nervoase: plexul cervical (nervii de la cap si gt), plexul brahial (de la membrul superior), plexul lombar (rinichi si alte organe interne).

B.IV.4. Functiile maduvei spinarii Maduva spinarii ndeplineste doua functii importante: functia reflexa si aceea de conducere. B.II.4.1.Functia reflexa Reflexul este procesul prin care organismul raspunde la un stimul. Nervii senzitivi conduc impulsul nervos declansat de stimul pana la centrul reflex, care se afla n substanta cenusie a maduvei spinarii si care primeste informatiile, le analizeaza, genernd apoi raspunsul. Nervii motori conduc acest raspuns pana la efectori (muschi). Exemple: reflexul rotulian, ahilean.

18

B.II.4.2. Functia de conducere Conducerea impulsurilor nervoase prin maduva se face pe cai lungi sau pe cai scurte. Caile scurte fac legatura ntre diferite segmente ale maduvei spinarii, iar cele lungi fac legatura ntre maduva si celelalte etaje ale sistemului nervos central: emisferele cerebrale, cerebelul. Atunci cnd informatiile conduse sunt senzitive, caile lungi se numesc senzitive sau ascendente, iar cnd informatiile sunt motorii, caile lungi poarta numele de motorii sau descendente. Sensibilitatea este de mai multe feluri: exteroceptiva (din exteriorul corpului - si anume termica, dureroasa, tactila-grosiera si tactila-fina), proprioceptiva (de la propriul corp - si anume de la muschi, oase si articulatii) si visceroceptiva (de la organele interne). B.II.4.2.1. Caile lungi ascendente transmit informatii culese de la receptori pna la nivelul centrilor nervosi. Sensibilitatea proprioceptiva poate fi constienta (ajunge la emisferele cerebrale) sau inconstienta (ajunge la cerebel).

19

Fiecare sensibilitate este condusa pe cai specifice, care au un anume traseu. Aceste cai sunt formate din doi sau trei neuroni care fac sinapsa ntre ei, conducnd informatia de la receptor si pna la centrii superiori.

? Sensibilitatea exteroceptiva termica si dureroasa are primul neuron n ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal, al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei spinarii si al III-lea neuron n talamus, o formatiune a diencefalului. Axonii neuronilor din coarnele posterioare ale maduvei trec n cordoanele laterale ale maduvei si au traseu ascendent spre talamus, formnd fasciculele spinotalamice laterale. ? Sensibilitatea exteroceptiva tactila-grosiera are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei, al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei si al III-lea neuron n talamus. Axonii neuronilor din coarnele posterioare trec n cordoanele anterioare ale maduvei si au traseu ascendent spre talamus, formnd fasciculele spinotalamice anterioare.

20

? Sensibilitatea exteroceptiva tactila-fina si sensibilitatea proprioceptiva constienta au acelasi traseu: I neuron n ganglionul spinal al maduvei, al II-lea neuron n bulbul rahidian (primul segment al trunchiului cerebral) si al treilea n talamus. Axonii neuronilor din ganglionii spinali trec direct n cordoanele posterioare ale maduvei si au traseu ascendent spre bulb, formnd fasciculele spinobulbare (Goll-Burdach). ? Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei si al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei. Axonii neuronilor din coarnele posterioare trec n cordoanele laterale ale maduvei, formnd fasciculele spinocerebeloase Flechsig si Gowers. ? Sensibilitatea vegetativa are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei, iar al IIlea n jumatatea posterioara a coarnelor laterale ale maduvei. Axonii neuronilor din coarnele laterale trec n cordoanele laterale ale maduvei si au traseu ascendent spre hipotalamus, o alta formatiune a diencefalului.
21

B.II.4.2.2. Caile lungi descendente Miscarea voluntara este declansata din centrii motori aflati n emisferele cerebrale. Informatia nervoasa are traseu descendent prin trunchiul cerebral si ajunge la motoneuronii somatici medulari pe caile piramidale (cortico-spinale). Caile care pornesc din emisfera cerebrala stnga controleaza jumatatea dreapta a corpului, iar cele din emisfera dreapta controleaza jumatatea stnga a corpului. Asa nct acestea se ncruciseaza: - la nivelul maduvei spinarii, formnd fasciculul piramidal direct, cu traseu prin cordoanele anterioare; - la nivelul trunchiului cerebral, formnd fasciculul piramidal ncrucisat, cu traseu prin cordoanele laterale. Axonii din aceste fascicule, dupa ce au ajuns n portiunea corespunzatoare organelor efectoare, intra n coarnele anterioare ale maduvei si fac sinapsa cu motoneuronii medulari. Prin radacina anterioara a nervilor spinali axonii motoneuronilor se distribuie spre musculatura striata,declansnd contractia comandatade emisfere. O parte din fibrele fasciculelor piramidale se opresc n trunchiul cerebral (fasciculul corticobulbar) la centrii motori ai nervilor cranieni, determinnd contractia muschilor capului si gtului. Impulsurile conduse prin caile piramidale determina miscari voluntare, fine, precise, care tin de ndemnare. Miscarile involuntare (stereotipurile) se refera la automatisme asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, mbracarea, alimentarea, unele stari emotionale, tonus postural. Aceste miscari sunt comandate de diferiti centri din emisferele cerebrale, dar mai ales din trunchiul cerebral. Neuronii au traseu descendent prin maduva spinarii, formeaza fascicule extrapiramidale si fac sinapsa, ca si cei din caile piramidale, cu motoneuronii din coarnele anterioare ale maduvei.

22

B.II. Evaluare: 1. Maduva spinarii este alcatuita din: a). neuroni b). celule gliale c). celule epiteliale d). celule conjunctive e). celule musculare 2. Nervul spinal este alcatuit din: a). trunchi b). radacina anterioara c). radacina posterioara d). radacina laterala e). ramuri periferice 3. Substanta cenusie este mpartita n: a). cordoane anterioare b). coarne posterioare c). cordoane posterioare d). coarne anterioare e). coarne laterale 4. Prin cordoanele laterale trec fasciculele: a). spinotalamice laterale b). spinocerebeloase c). spinotalamice anterioare d). spinobulbare e). piramidale ncrucisate 5. Al doilea neuron al caii sensibilitatii tactile fine se afla n: a). ganglionul spinal b). cornul posterior al maduvei c). bulb d). talamus e). emisferele cerebrale

23

B.III. TRUNCHIUL CEREBRAL


Este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba, ca toate formatiunile din nevrax. Substanta cenusie se afla n interiorul trunchiului, sub forma de nuclei, iar substanta alba printre nuclei si la exterior. B.III.1. Organizare Trunchiul cerebral este mpartit n trei etaje: bulbul rahidian, punte si mezencefal.

B.III.1.1. Bulbul rahidian Este alcatuit din: - piramidele bulbare, care continua cordoanele anterioare ale maduvei; - cordoanele laterale bulbare - continua cordoanele laterale ale maduvei; - cordoanele posterioare bulbare - continua cordoanele posterioare ale maduvei.
24

n partea superioara a cordoanelor laterale se gasesc olivele bulbare. ntre piramidele bulbare se observa decusatia piramidala , formata prin ncrucisarea fasciculelor piramidale. De pe cordoanele laterale si posterioare ale bulbilor se desprind fascicule care fac legatura ntre bulb si cerebel, numite pedunculi cerebelosi inferiori. B.III.1.2. Puntea lui Varolio Continua formatiunile de la nivelul bulbului. Lateral si posterior puntea se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii, care fac legatura ntre punte si cerebel. B.III.1.3. Mezencefalul Este alcatuit din pedunculii cerebrali, care continua formatiunile de la nivelul puntii. Superior se afla diencefalul. Pe fata posterioara se afla patru coliculi (coliculii cvadrigemeni), doi superiori si doi inferiori. Lateral si posterior, mezencefalul se continua cu pedunculii cerebelosi superiori, care ajung la cerebel. Ca si celelalte formatiuni ale nevraxului, trunchiul cerebral este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este organizata in nuclei (alcatuiti din corpi neuronali), iar substanta alba se afla prinrte acesti nuclei si la exteriorul trunchiului (fiind alcatuita din prelungiri neuronale). B.III.2. Nervii cranieni Nervii cranieni inerveaza organele capului si gatului. Sunt n numar de 12 perechi (I - XII) si pot fi senzitivi, motori sau micsti. n traiectul lor spre sau de la celelalte etaje ale nevraxului, trec prin trunchiul cerebral, participnd la formarea substantei albe a trunchiului. Cu exceptia nervilor I si II, toti nervii cranieni fac sinapsa in trunchiul cerebral. I. Nervii olfactivi - sunt nervi senzitivi; conduc impulsurile nervoase declansate de miros pna la emisferele cerebrale. II. Nervii optici - nervi senzitivi - conduc impulsuri declansate de stimuli luminosi pna la emisferele cerebrale. III. Nervii oculomotori - motori - conduc impulsuri la o parte din muschii globilor oculari: drept superior, drept inferior, drept intern si oblic inferior. (Vezi plansa VIII) IV. Nervii trohleari - motori - controleaza muschiul oblic superior al globului ocular. V. Nervii trigemeni - nervi micsti - inerveaza tegumentul si musculatura fetei (prin fibre senzitive) si muschii masticatori (prin fibre senzitive si motorii). VI. Nervii abducens - motori - controleaza muschiul drept extern al globului ocular. VII. Nervii faciali - micsti - asigura sensibilitatea gustativa si controleaza musculatura mimicii. VIII. Nervii vestibulo-cohleari - nervi senzitivi - conduc impulsuri legate de auz (ramul cohlear) si de echilibru (ramul vestibular). IX. Nervii glosofaringieni - nervi micsti - asigura sensibilitatea limbii si controleaza muschii faringelui, laringelui.
25

X. Nervii vagi - nervi micsti - asigura sensibilitatea si controleaza activitatea organelor interne (inima, plamn, stomac, intestin etc.) XI. Nervii accesori - motori - controleaza muschii sternocleidomastoidieni si muschii trapezi. XII. Nervii hipoglosi - motori - inerveaza musculatura limbii (intervin n masticatie si deglutitie). Nervii cranieni senzitivi fac sinapsa n nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral, de unde informatia receptoare este transmisa mai departe spre emisferele cerebrale. Nervii cranieni motori sunt alcatuiti din axoni ai neuronilor aflati n nucleii motori ai trunchiului cerebral si duc informatia legata de comanda la efectorii capului si gtului.

26

B.III.3. Substanta cenusie a trunchiului cerebral este formata din nuclei senzitivi si motori, somatici si vegetativi. B.III.3.1. Nuclei bulbari sunt: - motori: glosofaringian IX, vag X, accesor XI, hipoglos XII - senzitivi: glosofaringieni IX, vag X, trigemen V, facial VII, vestibular VIII - vegetativi: vagul X. B.III.3.2. Nucleii pontini : - motori: trigemen V, abducens VI, facial VII - senzitivi: cohleari VIII, trigemen V. n bulb si punte se afla centrii respiratori (inspirator si expirator) si cardio-vasculari, dotati cu capacitatea de automatism, care controleaza frecventa respiratiei si inimii toata viata. B.III.3.3. Nuclei mezencefalici : - motori: oculomotor III si trohlear IV - senzitiv: trigemen V. n mezencefal se mai afla nucleii: substanta neagra (intervine n mecanismul somnveghe); nucleul rosu (rol inhibitor al tonusului muscular), coliculii cvadrigemeni (coordoneaza miscarile reflexe ale ochilor si capului n directia excitantului). (Vezi plansa VI) B.III.4. Substanta alba ndeplineste functia de conducere a trunchiului cerebral. Este alcatuita din: - fibre ascendente, continuarea celor medulare, la care se adauga fibre de la nucleii senzitivi din trunchiul cerebral; - fibre descendente, provenite din centrii nervosi superiori (caile descendente piramidale) sau cu origine n trunchiul cerebral (caile extrapiramidale). Majoritatea cailor extrapiramidale pornesc din diferiti nuclei ai trunchiului cerebral, formnd fasciculele: - tectospinal (din coliculii cvadrigemeni); - rubrospinal (din nucleul rosu); - nigrospinal (din substanta neagra); - olivospinal (din olivele bulbare); - vestibulospinal (din nucleii vestibulari). n substanta alba se mai afla si fibrele pedunculilor cerebelosi care fac legatura ntre trunchiul cerebral si cerebel.

27

B.III. Evaluare: 1. Nervii cranieni pur senzitivi sunt: a). trohlear IV b). glosofaringian IX c). optici II d). oculomotori III e). vestibulo-cohleari VIII 2. La nivelul bulbului rahidian se afla: a). olivele bulbare b). coliculii cvadrigemeni c). pedunculii cerebrali d). piramidele bulbare e). substanta neagra 3. Nervii cranieni pur motori sunt: a). abducens VI b). vag X c). accesor XI d). olfactiv I e). hipoglos XII 4. n mezencefal se afla: a). olivele bulbare b). coliculii cvadrigemeni c). pedunculii cerebrali d). piramidele bulbare e). substanta neagra 5. Substanta alba a trunchiului cerebral este alcatuita din: a). cai ascendente b). cai descendente c). pedunculi cerebrali d). pedunculi cerebelosi e). prelungiri ale nucleilor din trunchiul cerebral.

28

B.IV. CEREBELUL
B.IV.1. Organizare Cerebelul se afla n spatele trunchiului cerebral si este alcatuit din doua emisfere cerebeloase conectate printr-o portiune centrala numita vermis. Ca si celelalte segmente ale SNC, cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba. B.IV.1.1. Substanta cenusie este prezenta att la suprafata, formnd scoarta cerebeloasa , ct si n interior, formnd nucleii cerebelosi. Este formata din corpi neuronali care primesc informatii senzitive (de la aparatul vestibular, de la muschi, oase si articulatii), le analizeaza si genereaza raspunsuri motorii (trimise catre muschii somatici). B.IV.1.2. Substanta alba se afla ntre scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelosi. Este formata din fibre nervoase care fac legatura ntre cerebel si celelalte formatiuni nervoase ale nevraxului, sau ntre diferite segmente ale cerebelului. Cerebelul are trei lobi: - paleocerebel (lobul anterior); - neocerebel (lobul posterior); - arhicerebel (lobul inferior, legat de vermis, numit si lobul floculonodular). B.IV.2. Functiile B.IV.2.1. Arhicerebelul primeste informatii de la aparatul vestibular (legate de echilibru). B.IV.2.2. Paleocerebelul este legat n special de sensibilitatea proprioceptiva (aici sunt proiectate fasciculele sensibilitatii proprioceptive inconstiente) si are rol important n reglarea tonusului muscular si a echilibrului. B.IV.2.3. Neocerebelul participa la reglarea, modularea miscarilor fine comandate de scoarta cerebrala.

29

B.V. DIENCEFALUL
Diencefalul (creierul intermediar) este situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale. Este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus. B.V.1. Talamusul Este cea mai voluminoasa formatiune diencefalica. Contine mai multi nuclei ce realizeaza conexiuni ntre diferite segmente ale nevraxului. La acest nivel se afla al IIIlea neuron al sensibilitatii exteroceptive , proprioceptive constiente, vestibulare si gustative. B.V.2. Metatalamusul Este format din patru corpi geniculati, doi mediali si doi laterali. n corpii geniculati laterali se afla al III-lea neuron al caii vizuale, iar n corpii geniculati mediali - al III-lea neuron al caii auditive. B.V.3. Epitalamusul Este legat de glanda epifiza si un nucleu n care se nchid reflexele olfactivosomatice (miscarile capului si corpului ate de miros). B.V.4. Hipotalamusul Este situat la baza diencefalului, chiar deasupra trunchiului cerebral si legat de glanda hipofiza. Hipotalamusul detine rolul principal n reglarea sistemului vegetativ. De asemenea intervine n: termoreglare, aportul de alimente si lichide, diureza, reglarea functiilor sexuale, somn si anumite stari emotionale (frica, furia).
30

B.IV-V. Evaluare: 1. Formatiunile diencefalului sunt: a). talamusul b). cerebelul c). trunchiul cerebral d). hipotalamusul e). epitalamusul 2. Lobii cerebelului sunt: a). monocerebelul b). arhicerebelul c). neocerebelul d). paleocerebelul e). policerebelul 3. Metatalamusul contine cel de-al III-lea neuron al caii: a). vizuale b). olfactive c). gustative d). auditive e). vestibulare 4. Hipotalamusul are functii legate de: a). echilibru b). foame-sete c). senzatii exteroceptive d). motilitate a musculaturii striate e). vaz 5. Talamusul contine al III-lea neuron al caii: a). vizuale b). exteroceptive tactile c). proprioceptive inconstiente d). proprioceptive constiente e). auditive.

31

B.VI. EMISFERELE CEREBRALE


B.VI.1. Alcatuire Sunt n numar de doua si reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Emisferele sunt legate ntre ele prin substanta alba : corpul calos. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate doua santuri mai adanci: santul lateral Sylvius si santul central Rolando, si de santuri mai superficiale, care marginesc girusuri (circumvolutii cerebrale).

Lobii unei emisfere sunt: frontal, temporal, parietal si occipital. ntre lobul frontal si cel parietal se afla santul central Rolando, iar ntre lobul parietal si cel temporal - santul lateral Sylvius. Santurile superficiale mpart lobii n girusuri; exemple : girusul precentral (n lobul frontal), girusul postcentral (n lobul parietal). Emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie, prezenta la suprafata si alcatuind scoarta cerebrala (cortexul), si substanta alba - la interior, formata din: - fasciculele ascendente (senzitive) de la nivelul maduvei spinarii si celorlalte formatiuni ale nevraxului; - fasciculele descendente (piramidale si extrapiramidale); -fibre de asociatie (ntre diferite arii corticale); -fibre comisurale (corpul calos).

32

B.VI.2. Functii Scoarta cerebrala este cel mai dezvoltat segment al SNC. La nivel cortical ajung toate informatiile si de aici pornesc comenzile pentru activitatea motorie. Are doua componente: B.VI.2.1. Paleocortexul (lobul sau sistemul limbic) este alcatuit dintr-un inel de tesut nervos care nconjura hilul fiecarei emisfere cerebrale si n care se gasesc formatiuni legate de simtul mirosului. Este n stransa legatura cu hipotalamusul, fiind centrul miscarilor de masticatie, deglutitie, supt; regleaza foamea si satietatea (prin legatura cu hipotalamusul), functia sexuala; mentine atentia. B.VI.2.2. Neocortexul, portiunea cea mai recenta filogenetic, cuprinde restul tesutului cortical, atingnd la om o dezvoltare si o organizare incomparabila cu ale oricarui animal. Anumite zone corticale receptioneaza informatiile aferente senzitive (neocortexul receptor sau senzitiv), altele controleaza motilitatea voluntara (neocortexul motor sau efector), iar altele asociaza aceste functii (neocortexul de asociatie). B.VI.2.2.1. Neocortexul senzitiv (receptor) n girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica I) se afla locul n care ajung caile sensibilitatii exteroceptive cutanate (termice, tactile - fine, dureroase) si proprioceptive constiente, fiecare zona a corpului avnd un spatiu special din aria somestezica. Cele mai ntinse spatii din scoarta corespund zonelor din corp cu sensibilitatea cea mai mare (buzele, limba, mna etc.) Aria corticala senzitiva a ntregului
33

corp reprezinta un fel de om homunculus senzitiv care are segmentele deformate din cauza ca reprezentarea diferitelor regiuni ale corpului nu este proportionala cu suprafata, ci cu sensibilitatea lor. Aria somestezica I este conectata functional cu aria motorie nvecinata printr-o arie de asociatie. n peretele superior al santului lateral se afla o zona unde se face proiectia sensibilitatii tactile - grosiere, numita aria somestezica II. Alte arii ale neocortexului receptor sunt: - aria optica situata n lobul occipital, primeste aferente de la analizatorul vizual; - ariile auditive se afla n lobul temporal; - aria gustativa se afla n apropierea zonei de proiectie somestezica a fetei; - aria olfactiva este localizata pe fata mediala a emisferelor cerebrale (n girusul hipocampic); - aria de proiectie a echilibrului se afla n partea posterioara a primei circumvolutii temporale si primeste aferente de la aparatul vestibular. B.VI.2.2.2. Neocortexul motor (efector) Cuprinde ariile corticale de unde pornesc axonii cailor motorii piramidale si unii axoni ai cailor extrapiramidale. Aria motorie principala se afla n peretele anterior al santului central n girusul precentral din lobul frontal. Neuronii din aria motorie principala controleaza motilitatea voluntara rapida, precisa si coordonata a musculaturii scheletice din partea opusa a corpului. Reprezentarea corticala n aria motorie este la fel ca cea senzitiva homunculus motor. Musculatura implicata n efectuarea unor miscari mai fine (mna, limba) este mult mai larg reprezentata comparativ cu musculatura altor regiuni (trunchiul sau piciorul). B.VI.2.2.3. Neocortexul de asociatie Este alcatuit din zone mai nou aparute. Exemple: - ariile de asociatie din lobul frontal, care primesc proiectii de la talamus, la rndul sau legat de hipotalamus, si au o functie de sinteza, legata de determinarea personalitatii,inteligenta, emotii; - arii de asociatie temporale, care au legatura cu functia vizuala si cea olfactiva, legate de anumite stari emotionale si de activitatea sexuala; - arii de asociatie n lobul parietal, care leaga functia vizuala de cea a scrisului, cititului, echilibrului etc; - arii de asociatie ntre functia motorie si cea senzitiva, cu reglarea raspunsurilor la stimuli. (Vezi plansa VII)
34

B.VII. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV


Sistemul nervos vegetativ (SNV) este alcatuit din nervi care coordoneaza activitatea viscerala, inconstienta. Este mpartit n doua categorii: simpaticul si parasimpaticul. Cele mai multe organe interne primesc inervatie de la ambele segmente. De exemplu, inima primeste att inervatie simpatica, cu efecte stimulatoare, cat si inervatie parasimpatica, cu efecte inhibitoare. n alte organe, simpaticul si parasimpaticul exercita efecte de acelasi tip, dar diferite calitativ. De exemplu: stimularea glandelor salivare, cnd simpaticul stimuleaza secretia vscoasa, iar parasimpaticul secretia apoasa. Nervii senzitivi aduc informatii de la receptorii din organele interne pna la centrii nervosi prin cai aferente. Centrii vegetativi primesc informatiile, le analizeaza si genereaza raspunsuri. Nervii motori coordoneaza activitatea muschilor netezi si a glandelor prin cai eferente. B.VII.1. Calea aferenta Nervii senzitivi alcatuiesc caile aferente ale SNV, care conduc informatii vegetative de la receptori. n functie de natura agentului care le stimuleaza, acesti receptori sunt numiti: baroreceptori (pentru presiune), mecanoreceptori, receptori pentru durere, termoreceptori (pentru cald sau frig). Durerea viscerala are receptori putini la numar, ceea ce explica dificultatile de localizare. Primul neuron de pe caile aferente se afla n ganglionii spinali de pe radacina posterioara a nervilor spinali si n unii ganglionii din trunchiul cerebral (nucleul vag X, centrii respiratori si cardiovasculari). Al II-lea neuron se afla n jumatatea posterioara a coarnelor laterale ale maduvei spinarii sau la diferite etaje superioare (trunchiul cerebral, diencefal), de unde informatia este condusa spre centrii nervosi. B.VII.2. Centrii vegetativi Se afla la nivelul maduvei spinarii (coarnele laterale), hipotalamusului, paleocortexului si neocortexului (unele arii de asociatie). Hipotalamusul este considerat centrul superior de integrare a stimulilor viscerali: exista centri vegetativi hipotalamici simpatici (posteriori) si parasimpatici (mijlocii). Sistemul limbic si diferite arii din neocortex participa la reglarea multor activitati vegetative: stari emotionale, functia sexuala. B.VII.3. Calea eferenta Se realizeaza prin doi neuroni. Primul neuron, numit preganglionar, se gaseste n nevrax: - la nivelul coloanei medulare toraco-lombare pentru simpatic, - n segmentele sacrate si n trunchiul cerebral pentru parasimpatic.

35

Paralel cu maduva spinarii, n zona toraco-lombara se afla un lant de ganglioni nervosi, legati ntre ei prin tracturi nervoase, care se numeste lantul simpatic paravertebral. Acest lant este format din aproximativ 22 ganglioni: 3 cervicali, 10-12 toracali, 4-5 lombari si 4-5 sacrati.

Al II-lea neuron, numit postganglionar, se afla: - pentru simpatic - n ganglionii lantului paravertebral, - pentru parasimpatic - n apropiere de organele interne (ganglioni previscerali) sau chiar n peretii acestora. Fibrele postganglionare (axoni ai neuronilor din ganglionii vegetativi unde s-a facut sinapsa) sunt subtiri, amielinice, scurte n cazul parasimpaticului si mai lungi n cazul simpaticului. Ele se distribuie organelor efectoare, controlnd activitatea fibrelor musculare netede si glandelor. Aceste efecte se datoresc eliberarii unor mediatori chimici specifici la
36

nivelul zonelor de contact cu fibrele musculare netede sau cu celulele glandulare. Acesti mediatori sunt: noradrenalina si adrenalina n cazul simpaticului si acetilcolina n cazul parasimpaticului. Sistemul nervos simpatic intervine n mentinerea tonusului muschilor din organele interne (vase de snge, tubul digestiv, vezica urinara). Dar rolul cel mai important se evidentiaza n situatii neobisnuite, periculoase, cnd pregateste organismul pentru fuga sau lupta. De exemplu, n conditii de stres, simpaticul creste tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si respiratorie. Sistemul nervos parasimpatic exercita actiuni mai discrete, dar mult mai extinse comparativ cu cele ale simpaticului si intervine n reglarea activitatii vegetative n conditii obisnuite de viata. Principalele efecte exercitate de cele doua segmente vegetative sunt: Organul inervat Efectele simpaticului dilatarea pupilei, aplatizarea cristalinului inhibarea secretiei Efectele parasimpaticului micsorarea pupilei, bombarea cristalinului stimularea secretiei

muschii ochilor glandele lacrimale glandele salivare

secretie vscoasa

secretie apoasa

caile respiratorii inima si vasele de snge

bronhodilatatie tahicardie vasodilatatie n muschi, inima si creier; vasoconstrictie n piele scaderea tonusului si a motilitatii constrictia sfincterelor inhibarea secretiei glandelor digestive: ficat, pancreas

bronhoconstrictie bradicardie vasodilatatie n piele cresterea tonusului si a motilitatii relaxarea sfincterelor stimularea secretiei glandelor digestive: ficat, pancreas contractia muschiului vezical relaxarea sfincterului vezical intern

tubul digestiv

vezica urinara

relaxarea muschiului vezical contractia sfincterului vezical intern


37

B.I-VII. Evaluare: 1. Componentele sistemului nervos central sunt: a). nervii periferici b). cerebelul c). ganglionii spinali d). maduva spinarii e). emisferele cerebrale 2. Radacina anterioara a nervului spinal este alcatuita din: a). nervi motori b). nervi senzitivi c). nervi vegetativi d). nervi somatici e). nervi nervosi 3. Primul neuron al caii ascendente se afla: a). n cornul posterior al maduvei spinarii b). n cornul anterior al maduvei spinarii c). n cornul lateral al maduvei spinarii d). n ganglionul spinal de pe radacina posterioara e). n ganglionul spinal de pe radacina anterioara 4. Reglarea echilibrului are loc la nivelul: a). talamusului b). hipotalamusului c). cerebelului d). trunchiului cerebral e). nervilor periferici 5. Cerebelul este alcatuit din: a). arhicerebel b). neocortex
38

c). neocerebel d). paleocerebel e). paleocortex 6. Maduva spinarii este alcatuita din substanta: a). alba b). cenusie c). neagra d). verde e). maro 7. Emisferele cerebrale sunt alcatuite din a). substanta cenusie b). neocortex de asociatie c). neocortex receptor d). neocortex neefector e). substanta neagra 8. Componentele neuronului sunt: a). dendrite b). axon c). radacina posterioara d). plexuri nervoase e). corp neuronal 9. Nervul cranian VII: a). reprezinta nervul trigemen b). reprezinta nervul facial c). este un nerv mixt d). reprezinta nervul hipoglos e). inerveaza gatul 10. Nucleii trunchiului cerebral: a). sunt alcatuiti din substanta alba b). sunt alcatuiti din substanta cenusie c). sunt alcatuiti din corpi neuronali d). sunt alcatuiti din fibre mielinizate e). se afla n cerebel

11. Meningele este alcatuit din: a). piamater b). duramater c). arahnoida d). fibre mielinice e). corpi neuronali 12. Nervul motor transmite informatia: a). de la centrii nervosi spre periferie b). de la periferie spre centrii nervosi c). pna la organele efectoare d). pna la organele receptoare e). legata de comenzi 13. Substanta cenusie a maduvei spinarii: a). se afla la interior b). se afla la exterior c). este alcatuita din corpi neuronali d). este alcatuita din fibre mielinice e). are forma de fluture 14. Caile de conducere descendente: a). se mai numesc si piramidale sau extrapiramidale b). conduc informatia de la centrii nervosi pna la organele efectoare c). conduc informatia de la receptori pna la centrii nervosi d). se mai numesc si bicuspide e). intra n alcatuirea substantei albe a maduvei spinarii 15. Trunchiul cerebral este alcatuit din: a). bulbul rahidian b). puntea lui Varolio c). mezencefal d). metencefal e). telencefal

39

C. ANALIZATORII
Analizatorii reprezinta sisteme care culeg informatii din mediul extern sau intern. Fiecare analizator este alcatuit din trei segmente: - periferic - intermediar - central. Segmentul periferic este reprezentat de receptor. Acesta este alcatuit din celule epiteliale specializate care transforma informatiile senzoriale n potentiale electrice si le transmite neuronilor cu care se afla n contact. Receptorii sunt specifici fiecarui analizator n parte si sunt clasificati n: - exteroceptori (auditivi, vizuali, tactili, olfactivi) - proprioceptori (din muschi, oase si articulatii) - visceroceptori (interoceptori, de la organele interne). Uneori receptorii sunt reprezentati de dendrite ale neuronilor senzitivi, care culeg informatiile senzoriale. Se numesc terminatii nervoase libere. Segmentul intermediar este alcatuit din nervi senzitivi care transporta informatia de la receptori si pna la centrii nervosi. Nervii se grupeaza n fascicule, formnd caile ascendente din substanta alba a maduvei si a structurilor nervoase superioare. Segmentul central este reprezentat de zona corticala n care se face analiza si sinteza informatiilor primite de la nivelul receptorilor, care sunt transformate n senzatii specifice.

40

C.I. ANALIZATORUL CUTANAT


Pielea este alcatuita din trei straturi principale: epidermul, dermul si hipodermul.

Epidermul este stratul superficial al pielii si este format dintr-un epiteliu cornos. Se numeste asa deoarece ultimul strat de celule contine keratina, o substanta care protejeaza pielea de agentii nocivi din mediul exterior. n acest strat se afla nervi senzitivi si canale de excretie ale glandelor aflate n derm: sebacee, sudoripare. Epidermul nu este vascularizat, primind nutritie de la derm, prin difuziune.

41

Dermul , situat sub epiderm, este format din tesut conjunctiv lax. Contine glande sebacee si sudoripare, foliculi pilosi, vase de snge si nervi. Foliculii pilosi reprezinta radacinile firelor de par. Hipodermul , stratul profund al pielii, este format din tesut conjunctiv adipos, bogat n grasimi. Reprezinta un depozit de lipide al organismului si contribuie la termoreglare. C.I.1. Segmentul periferic (receptorii) : Pielea prezinta mai multe tipuri de sensibilitate: tactila , termica si dureroasa . Receptorii tactili sunt: - terminatii nervoase libere, aflate n derm si epiderm, care receptioneaza tactul, presiunea, durerea si temperaturile scazute; sunt mult mai numeroase la nivelul fetei, buzelor, limbii si degetelor; - corpusculii Meissner, prezenti n derm, sunt sensibili n special la atingeri foarte fine; se afla n numar mare la nivelul degetelor si buzelor si sunt rari la nivelul trunchiului; receptioneaza sensibilitatea tactila fina;

42

- discurile Merkel, stimulate de atingeri puternice, receptioneaza sensibilitatea tactila grosiera; - corpusculii Pacini, situati n derm, muschi si articulatii, sunt stimulati de atingeri usoare si rapide; receptioneaza sensibilitatea tactila grosiera, dar si pe cea proprioceptiva. Receptorii termici: - corpusculii Ruffini - pentru cald; - corpusculii Krause si terminatiile nervoase libere - pentru rece. Receptorii termici sunt mult mai numerosi la nivelul fetei si minii si n numar mai mic la nivelul membrelor inferioare. Receptorii durerosi: - terminatii nervoase libere, prezente n tegumente, tendoane, muschi, periost, adventicea vaselor de snge, submucoasa viscerelor. Stimulii care declanseaza durerea sunt agenti mecanici, termici, electrici, chimici, durerea putnd fi declansata de orice stimul care produce leziuni celulare. Cu alte cuvinte, nu avem receptori specifici, iar adaptarea la durere este foarte slaba. Durerea se nsoteste constant de un raspuns afectiv neplacut si de o serie de reactii vegetative (roseata, transpiratie, lacrimare). Receptorii durerosi sunt mult mai numerosi la nivelul tegumentelor si mai putini n viscere, motiv pentru care putem localiza mult mai precis durerea cutanata dect pe cea viscerala. C.I.2. Segmentul intermediar (calea de conducere) Primul neuron se afla pe radacina posterioara a nervului spinal, n ganglionul spinal. Fibrele sensibilitatii termice, dureroase si tactile fac sinapsa cu cel de-al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei spinarii, al carui axon trece n cordoanele laterale, formand fasciculele spinotalamic lateral, termic-dureros si spinotalamic anterior, tactil. Cel de-al treilea neuron se afla n talamus, iar axonul acestuia proiecteaza informatia n cortex. C.I.3. Segmentul central Este reprezentat de neocortexul receptor, aflat n girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica I). Fiecare zona a corpului are o proiectie corticala. Aria corticala senzitiva reprezinta un fel de om - homunculus senzitiv. Cele mai ntinse reprezentari corticale o au zonele corporale cu sensibilitatea cea mai mare: buzele, limba, mna. n peretele superior al santului lateral se afla aria somestezica II, unde se face proiectia sensibilitatii tactile grosiere.

43

C.II. ANALIZATORUL OLFACTIV


Ca si ceilalti analizatori, este alcatuit din cele trei segmente: periferic, de conducere (intermediar) si de proiectie (central). C.II.1. Segmentul periferic Receptorii olfactivi se afla n mucoasa nazala, pe calea directa a curentului de aer. Substantele odorante, pentru a putea sensibiliza receptorii, trebuie sa se dizolve mai inti n stratul subtire de mucus de la suprafata mucoasei nazale. Celulele receptoare sunt reprezentate de neuroni. Dendritele acestora sunt scurte, groase si se termina cu o umflatura numita buton olfactiv. Fiecare buton are un numar de cili (10-12 pentru fiecare neuron), care culeg informatiile odorante. C.II.2. Segmentul intermediar Primul neuron se afla n mucoasa nazala si este reprezentat chiar de receptor. Cavitatile nazale sunt separate de substanta nervoasa printr-un os numit etmoid. Acest os este alcatuit din doua lame osoase care se ntretaie: o lama orizontala si una verticala. Lama verticala separa fosele nazale, iar lama orizontala prezinta un numar de orificii. Prin aceste orificii, axonii neuronilor olfactivi parasesc cavitatile nazale si intra n nevrax, unde fac sinapsa cu al II-lea neuron, aflat n bulbul olfactiv. Axonii neuronilor receptori formeaza nervii olfactivi, iar de la bulbul olfactiv porneste tractul olfactiv, cu proiectie n emisferele cerebrale. C.II.3. Segmentul central Pe fata bazala a emisferelor cerebrale se afla girusul hipocampic, n care se gaseste aria olfactiva. Aici ajung si sunt analizate informatiile transportate de tractul olfactiv.

44

C.III. ANALIZATORUL VIZUAL


Globul ocular gazduieste receptorii pentru vedere. Este alcatuit din trei nvelisuri si mai multe medii transparente, prin care lumina ajunge la acesti receptori. nvelisurile sunt: sclerotica, coroida si retina.

Sclerotica este nvelisul extern si are rol protector. La exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern, drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior si oblic superior. (Vezi plansa VIII) . La polul anterior al globului, sclerotica se bombeaza si devine transparenta, lund numele de cornee.
45

Coroida este nvelisul care asigura nutritia globului ocular, continnd vase, nervi si pigmenti. Spre partea anterioara prezinta o ngrosare numita corp ciliar, alcatuit din muschi ciliari si din vase de snge ghemuite numite procese ciliare. Muschii ciliari sunt muschi netezi, orientati radiar si circular. Procesele ciliare au rolul de a produce o substanta numita umoare apoasa. n prelungirea corpului ciliar, la polul anterior al globului, se afla un diafragm numit iris, care are un orificiu central - pupila . n alcatuirea irisului se afla muschi netezi circulari si radiari. Contractia muschilor circulari duce la micsorarea pupilei, iar contractia muschilor radiari - la dilatarea pupilei. Retina , nvelisul intern, acopera doar 2/3 posterioare ale coroidei. Este alcatuita din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule, care transmit informatia spre centrii nervosi. Spre coroida, retina contine un strat de pigmenti de culoare bruna, care formeaza o camera obscura n jurul celulelor receptoare. La polul posterior al retinei se afla: - o pata galbena numita macula lutea , cu o depresiune n centru - fovea centralis si - o pata oarba, numita asa deoarece nu contine receptori pentru lumina. (Vezi plansa IX)
46

C.III.1. Segmentul periferic Celulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase. Celulele cu bastonas (125-130 de milioane) sunt foarte sensibile la lumina. Sunt receptorii vederii nocturne, dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile. Aceste celule se afla n cantitate mare la periferia retinei si sunt absente n foveea centralis. Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai nalt. Sunt raspunzatoare de vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor. Aceste celule ocupa n exclusivitate foveea centralis si se afla n numar redus la periferia retinei. Pentru a ajunge la celulele receptoare, lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea, camera anterioara, cristalinul si camera posterioara. Corneea nu contine vase, dar este bogat inervata, fiind sensibila la stimuli externi (durerosi, tactili). Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, care desparte camera anterioara de cea posterioara. Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. Muschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cnd se contracta muschii circulari, cristalinul se bombeaza, iar cnd se contracta muschii radiari - cristalinul se aplatizeaza. Camera anterioara se afla ntre cornee si cristalin, iar camera posterioara: ntre cristalin si retina. n camera anterioara se afla umoare apoasa, iar n camera posterioara - umoare vitroasa (corpul vitros). C.III.2. Segmentul intermediar Neuronii care intra n alcatuirea retinei reprezinta primul si al II-lea neuron al caii vizuale. Primul neuron este conectat la celulele receptoare, iar cel de-al II-lea - la primul neuron. Axonii celui de-al II-lea neuron se grupeaza, formnd nervul optic, si parasesc ochiul prin pata oarba. Al III-lea neuron al caii vizuale se afla n metatalamus, de unde informatia este proiectata n emisferele cerebrale. C.III.3. Segmentul central Este reprezentat de aria vizuala primara, aflata n lobul occipital. n vecinatate se afla mai multe arii de asociatie, conectate cu lobii frontali si parietali, implicate n procese psihovizuale complexe.

47

Formarea imaginii Razele luminoase, n drumul lor spre retina, traverseaza mediile transparente din globul ocular: corneea, umoarea apoasa, cristalinul si umoarea vitroasa. Aceste medii au densitate diferita, ceea ce duce la refractia (schimbarea directiei) razelor. Biconcavitatea cristalinului si lungimea diametrului antero-posterior al ochiului sanatos focalizeaza razele luminoase pe retina, ceea ce determina formarea clara a imaginii. La miopi, axul ocular este prea lung sau cristalinul este prea bombat, razele luminoase focalizndu-se naintea retinei. Imaginea devine neclara. Apropierea obiectelor de ochi sau purtarea unor lentile divergente (biconcave) permit vederea clara. La hipermetropi, axul ocular este prea scurt sau cristalinul prea aplatizat, razele focalizndu-se n spatele retinei. Departarea obiectelor de ochi sau purtarea lentilelor convergente (biconvexe) corecteaza defectul. La astigmatici, curbura corneei sau cristalinului nu este uniforma si de aceea razele luminoase sunt focalizate n mai multe puncte de pe retina. Imaginea este dubla sau neclara. Corectia se face cu lentile cilindrice. Acomodarea pentru vederea de aproape se realizeaza prin contractia muschilor circulari ai corpului ciliar, care duce la relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului. n felul acesta lentila se bombeaza si determina vederea clara a imaginii. Acomodarea ncepe de la 6 metri si se continua pna este atinsa capacitatea maxima a cristalinului de a-si mari curbura. Aceasta capacitate scade o data cu vrsta, ca urmare a scaderii elasticitatii cristalinului.

48

C.IV. ANALIZATORUL AUDITIV (ACUSTIC)


Urechea se mparte n: urechea externa, urechea medie si urechea interna. Receptorii se afla la nivelul urechii interne.

Urechea externa este alcatuita din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. Pavilionul capteaza undele sonore, iar conductul le transmite timpanului. Timpanul, alcatuit din cartilaj de tip elastic, separa urechea externa de cea medie si vibreaza la modificarile de presiune din conduct. Urechea medie se formeaza ntr-o cavitate a osului temporal care comunica cu nasofaringele printr-un canal numit trompa lui Eustachio. n cavitate se afla aer la presiune atmosferica si un lant de trei oscioare: ciocanul, nicovala si scarita. ntre urechea medie si cea interna se afla fereastra ovala, prevazuta cu o membrana subtire pe care se sprijina scarita. Astfel, vibratiile timpanului sunt transmise ciocanului, nicovalei, scaritei si, prin fereastra ovala, urechii interne.
49

Urechea interna , aflata ntr-o scobitura a osului temporal, are o alcatuire mai complexa: - trei canale semicirculare - doua vezicule numite utricula si sacula - o formatiune rotita de doua ori si jumatate n jurul unui ax, numita melc sau cohlee. Canalele semicirculare, utricula si sacula contin receptori pentru echilibru, iar cohleea receptori pentru auz.

C.IV.1. Segmentul periferic Cohleea este un canal spiralat, rasucit de doua ori si jumatate n jurul unui ax numit columela . Lumenul cohleei este mpartit de o lama osoasa spiralata n doua rampe: timpanica si vestibulara. Pe lama osoasa se afla o foita subtire - membrana bazilara . Cele doua rampe comunica la vrful melcului printr-o deschidere numita helicotrema. Rampa vestibulara (superioara) este mpartita, la rndul ei, de o lama de tesut conjunctiv membrana Reissner. Astfel ca, n interiorul melcului se formeaza trei spatii: rampa timpanica (inferior), canalul cohlear (ntre membrana bazilara si membrana Reissner) si rampa vestibulara (superior). Canalul cohlear contine endolimfa, iar rampele contin perilimfa.

50

n canalul cohlear se afla receptorii pentru auz. Pe membrana bazilara se afla celule ciliate (prevazute cu cili) si celule de sustinere. Acestea din urma secreta o substanta mai consistenta care pluteste prin endolimfa sub forma unei pelicule subtiri, formnd membrana reticulara . Cilii receptorilor se afla n contact cu aceasta membrana subtire. Fereastra ovala, prevazuta cu o membrana subtire, face legatura ntre urechea medie si rampa vestibulara din cohlee. Vibratiile timpanului sunt transmise, prin scarita, perilimfei din aceasta rampa, se propaga pna n vrful melcului si, la nivelul helicotremei, sunt transmise rampei vestibulare. Membrana Reissner primeste vibratiile si le transmite endolimfei din canalul cohleear, determinnd miscari ale membranei reticulare. n felul acesta, cilii celulelor receptoare primesc informatiile auditive si le transmit neuronilor care se gasesc la baza acestor celule. C.IV.2. Segmentul intermediar n columela (axul central al melcului) se afla un numar mare de corpi neuronali care alcatuiesc ganglionul Corti. Dendritele acestor neuroni sunt conectate cu celulele ciliate receptoare, iar axonii parasesc melcul si formeaza ramul cohlear al nervului cranian vestibulo-cohlear VIII. Primul neuron al caii auditive se afla n ganglionul Corti. Cel de-al II-lea neuron se gaseste n nucleii vestibulo-cohleari din trunchiul cerebral, iar al III-lea neuron se afla n metatalamus, n corpii geniculati mediali. C.IV.3. Segmentul central Axonii neuronilor din corpii geniculati mediali proiecteaza informatia la nivelul emisferelor cerebrale, n aria auditiva, aflata n lobul temporal. Ariile de asociatie, aflate n lobul parietal, au rolul, prin conexiunile cu alte arii din cortex (aria memoriei, aria scrisului, aria vizuala), de a interpreta semnificatia complexa a cuvintelor.

51

C.V. ANALIZATORUL VESTIBULAR


Acest analizator are rolul de a da informatii legate de pozitia corpului n spatiu, schimbarile de pozitie, echilibru. Receptorii se afla n formatiunile din urechea interna descrise n capitolul anterior: canalele semicirculare, utricula si sacula. Toate aceste formatiuni comunica ntre ele si contin endolimfa. C.V.1. Segmentul receptor Canalele semicirculare sunt orientate n cele trei planuri ale spatiului: unul orizontal si doua verticale, perpendiculare ntre ele. Fiecare canal prezinta la baze cte o dilatatie numita ampula, n care se afla receptorii pentru echilibru. Pe peretii ampulei sunt asezate celule receptoare ciliate si celule de sustinere. Acestea din urma secreta o membrana subtire, gelatinoasa, numita cupula , care pluteste n endolimfa. Miscarile endolimfei determina deplasari ale cupulei, care stimuleaza cilii receptorilor. Utricula si sacula contin, ca si ampulele, celule receptoare ciliate si celule de sustinere. n endolimfa se afla o membrana subtire reticulara, n ochiurile careia plutesc cristale de carbonat de calciu - otolitii. Membrana, fiind mai grea, apasa cilii receptorilor la miscarile endolimfei. C.V.2. Segmentul intermediar De la baza celulelor receptoare din ampule, utricula si sacula pornesc dendritele ganglionului Scarpa, unde se afla primul neuron al caii vestibulare. Axonii acestor neuroni parasesc urechea interna, formnd ramul vestibular al nervului vestibulo-cohlear VIII si fac sinapsa cu al II-lea neuron n bulb. Al III-lea neuron se afla n talamus.

52

C.V.3. Segmentul central Este reprezentat de aria vestibulara din lobul temporal. Ariile de asociatie conecteaza ariile: auditiva, vizuala, senzitiva, motorie, cu scopul mentinerii echilibrului corpului uman, la care participa si informatiile vizuale, auditive sau tactile.

53

C.VI. ANALIZATORUL GUSTATIV


Omul percepe patru gusturi fundamentale: amar, acru, dulce si sarat. (Vezi plansa XI) Receptorii gustativi, aflati la nivelul limbii, palatului, faringelui si epiglotei, sunt stimulati de substantele din alimente, dupa dizolvarea n apa si saliva. Gustul amar este perceput pe fata dorsala a limbii, cel acru pe margini, cel dulce la vrf si cel sa rat n partea anterioara a limbii. Palatul percepe gusturile amar si acid, iar faringele si epiglota - toate gusturile fundamentale. Cei mai multi receptori pentru gust se afla la nivelul limbii. n mucoasa (alcatuita din tesut epitelial) care nveleste limba se afla papilele gustative, de forma rotunjita (circumvalate) sau alungita (fungiforme). Papilele circumvalate se afla n numar mare la vrful limbii, iar cele fungiforme - spre baza limbii, dispuse n V. C.VI.1. Segmentul periferic n peretii papilelor se afla mugurii gustativi, alcatuiti din celule receptoare ciliate si celule de sustinere. La suprafata limbii se deschid porii gustativi, prin care ies cilii receptori, iar la baza mugurilor se afla dendrite ale neuronilor ce vor conduce informatia nervoasa spre centrii nervosi. C.VI.2. Segmentul intermediar Primul neuron al caii gustative se afla pe traseul nervilor cranieni facial VII si glosofaringian IX. Dendritele pornesc de la treimea posterioara a limbii (nervul glosofaringian) si din cele doua treimi anterioare ale limbii (nervul facial), iar axonii intra n trunchiul cerebral si fac sinapsa cu cel de-al II-lea neuron n nucleii senzitivi (facial si glosofaringian) din bulb. Cel de-al IIIlea neuron se afla n talamus. C.VI.3. Segmentul central Axonii neuronilor din talamus proiecteaza informatia n aria gustativa, care se afla n lobul parietal, aproape de aria senzitiva (somestezica) a fetei.

54

C.VII. ANALIZATORUL KINESTEZIC (MOTOR)


Acest analizator informeaza permanent nevraxul asupra tonusului muscular si a pozitiei corpului n spatiu. C.VII.1. Segmentul periferic Receptorii se afla n muschi, tendoane si articulatii (proprioceptorii) si sunt reprezentati de organele Golgi si fusurile neuromusculare. Organele Golgi se afla n tendoanele muschilor si au forma unor butoni de la care pornesc dendrite ale neuronilor senzitivi. Atunci cnd muschii se contracta, tendoanele devin tensionate si stimuleaza receptorii. Fusul neuromuscular se afla printre fibrele musculare scheletice, paralel cu acestea. Are forma alungita si contine fibre musculare modificate, printre care se gasesc dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali. Aceste dendrite au forma spiralata sau n buchet si trimit permanent informatii spre centrii nervosi superiori. C.VII.2. Segmentul intermediar Primul neuron se afla n ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal. Al II-lea neuron se afla n: - cornul posterior al maduvei, pentru sensibilitatea proprioceptiva inconstienta - bulb, pentru sensibilitatea proprioceptiva constienta. Al III-lea neuron se afla n talamus, pentru sensibilitatea constienta, care va fi proiectata n emisferele cerebrale. C.VII.3. Segmentul central Sensibilitatea constienta este condusa n lobul parietal, aria somestezica I. n felul acesta noi suntem constienti de pozitia n care se afla fiecare segment din corpul nostru. Sensibilitatea inconstienta este proiectata la nivelul paleocerebelului, care declanseaza raspunsuri motorii raspunzatoare de tonusul muscular si de echilibrarea permanenta a corpului n spatiu.
55

C. Evaluare: 1. n urechea interna se afla: a). receptori b). scarita c). ciocan d). nicovala e). trompa lui Eustachio 2. Tunicile globului ocular sunt: a). sclerotica b). cristalinul c). coroida d). retina e). corpul vitros 3. Receptorii analizatorului cutanat se afla n: a). piele b). muschi c). oase d). tendoane e). sistemul nervos central 4. Receptorii analizatorului vestibular se afla n: a). canalul cohlear b). utricula c). sacula d). canalele semicirculare e). fereastra ovala 5. Receptorii analizatorului kinestezic se afla n: a). tendoane b). muschi c). piele d). nas e). nevrax 6. Prin lama ciuruita a etmoidului trec nervii: a). optici b). olfactivi c). vestibulari d). cohleari e). gustativi 7. Gustul dulce se percepe la nivelul: a). bazei limbii b). vrfului limbii c). partile laterale ale limbii d). fata posterioara a limbii e). pe toata suprafata limbii 8. n urechea medie se afla: a). ciocanul b). melcul c). nicovala d). utricula e). scarita 9. Retina contine: a). celule cu conuri b). neuroni c). corpi ciliari d). umoare apoasa e). celule cu bastonase 10. Aria vizuala se afla n: a). lobul parietal b). cerebel c). lobul occipital d). lobul frontal e). lobul temporal.

56

D. APARATUL LOCOMOTOR
Totalitatea oaselor din corp (208 la numar), legate ntre ele prin articulatii, formeaza scheletul corpului. Muschii se prind de oase prin tendoane si, cnd se contracta, determina miscari ale oaselor, deci ale segmentelor din care fac parte. Scheletul reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor, iar sistemul muscular - partea activa. (Vezi plansa XII)

D.I. SISTEMUL OSOS


D.I.1. Scheletul capului Este mpartit n: -neurocraniu, care adaposteste nevraxul: osul frontal, etmoid, sfenoid, occipitalul, temporalele si parietalele; -viscerocraniu (oasele fetei): maxila, zigomaticul, mandibula, nazalul,vomerul, palatinul, lacrimalul - care dau forma si trasaturile particulare ale fetei. (Vezi plansele XIII, XIV, XV, XVI). D.I.1.1. Neurocraniul Osul frontal este un os situat n partea anterioara a craniului. Este format dintro portiune verticala (solzoasa), corespunzatoare fruntii, si dintr-o portiune orizontala, care formeaza peretele superior al orbitelor si nasului. De portiunea orizontala se articuleaza osul etmoid si osul nazal.

57

Etmoidul este format din: - o lama verticala foarte subtire, care coboara n cavitatea nazala, formand septul nazal; - o lama orizontala (ciuruita, gaurita) dreptunghiulara, care ntretaie lama vericala, prin gaurile careia trec nervii olfactivi n drum spre nevrax; - doua mase laterale si cubice, ce atrna de marginile lamei orizontale, care se prind de osul frontal. Osul sfenoid este comparat cu o viespe n zbor. Este alcatuit dintr-un corp si din trei perechi de aripi. Corpul sfenoidului are, pe fata superioara, o adncitura n care se afla glanda hipofiza, numita saua turceasca . Fata inferioara participa la formarea peretelui faringelui, iar fata anterioara - la formarea peretelui cavitatii nazale. Fata posterioara se articuleaza cu portiunea bazilara a osului occipital. De fetele laterale ale sfenoidului se prind aripile acestuia: aripile mici nspre osul frontal, aripile mari n lateral, iar procesele pterigoidiene - n jos. Aripile
58

mari se articuleaza cu oasele frontal, parietale si temporale. Osul occipital prezinta o gaura mare gaura occipitala si patru portiuni: - portiunea bazilara - formeaza bolta faringelui; pe fata superioara prezinta un sant numit clivus, care adaposteste bulbul si puntea trunchiului cerebral; se articuleaza cu sfenoidul; - solzul occipitalului se articuleaza cu oasele parietale si temporale, formnd sutura lambdoida; - doua portiuni laterale pe care se observa condilii occipitali, care se articuleaza cu prima vertebra atlas. Osul parietal este asezat ntre parietal si frontal. Marginile osului se articuleaza cu: - osul occipital, formnd sutura lambdoida; - osul frontal, formand sutura coronara; - temporalul, formnd sutura solzoasa; - parietalul de partea opusa, formnd sutura sagitala. Osul temporal, situat pe laturile scheletului capului este alcatuit din: - portiunea solzoasa - portiunea timpanica portiunea pietroasa (stnca temporalului) - mastoida - procesul zigomatic care formeaza, impreuna cu osul zigomatic, arcada cu acelasi nume. Portiunea solzoasa se articuleaza cu osul parietal, formnd sutura solzoasa, dar si cu aripile mari ale sfenoidului. Prin portiunea timpanica trece conductul auditiv extern. Portiunea pietroasa (stnca temporalului) adaposteste n interior urechea interna. si se uneste cu mastoida.

59

D.I.1.2. Viscerocraniul Maxila este un os situat n centrul fetei. Superior, maxila se articuleaza cu osul frontal, iar lateral - cu osul zigomatic. Inferior, prezinta procesele alveolare (cu dinti implantati). Osul zigomatic este situat pe partea laterala a fetei si formeaza pometii. Antero-inferior se articuleaza cu maxila, iar lateral - cu osul temporal, formnd arcada zigomatica . Mandibula are forma de potcoava si prezinta superior procesul alveolar, n care sunt implantati dintii. Pe fata anterioara prezinta o proeminenta numita protuberanta mentoniera (ce corespunde barbiei). Lateral se articuleaza cu temporalul, formnd articulatia temporo-mandibulara. D.I.2. Scheletul trunchiului D.I.2.1. Coloana vertebrala se formeaza prin suprapunerea celor 33-34 vertebre. Vertebrele sunt denumite dupa regiunile topografice ale corpului: - vertebre cervicale (C1-C7) n numar de sapte, ce corespund gtului; - vertebrele toracale (T1-T12) corespunzatoare toracelui; - vertebrele lombare (L1-L5) corespund peretelui posterior al abdomenului (regiunea lombara) si sunt n numar de cinci; - vertebrele sacrale, n numar de cinci; - vertebrele coccigiene, patru cinci la numar. (Vezi plansa XVII) Fiecare vertebra este alcatuita din: corp vertebral, arc vertebral, doi pediculi vertebrali si gaura vertebrala . Pediculii vertebrali fac legatura ntre corpul si arcul vertebral. Din arcul vertebral se desprind trei procese: doua transversale si unul spinos. Prin suprapunerea gaurilor vertebrale ia nastere canalul vertebral, prin care trece maduva spinarii.
60

Primele doua vertebre cervicale se numesc atlasul (prima) si axisul (a doua). Atlasul nu are corp vertebral si se articuleaza cu occipitalul la nivelul condililor acestuia. Axisul prezinta pe fata superioara a corpului o proeminenta verticala numita dintele axusului, prin care se articuleaza cu atlasul. Vertebrele toracale prezinta pe corpul acestora niste scobituri (fosetele costale) de care se prind coastele. Vertebrele sacrate se unesc, formand osul sacrat; prin gaurile sacrate intra si ies nervii spinali din maduva lombara si sacrata. Coccigele se formeaza prin unirea vertebrelor coccigiene si se ataseaza sacrumului. D.I.2.2. Sternul este alcatuit din manubriu sternal, corp si apendice xifoid , care este cartilaginos si se osifica la batrni. D.I.2.3. Coastele Fiecare coasta este alcatuita din doua parti: coasta osoasa (ncepe la nivelul coloanei vertebrale, cu care se articuleaza si se continua pna n jumatatea anterioara a toracelui) si cartilajul osos, care continua anterior coasta osoasa.

Primele sapte perechi de coaste ajung pna la stern, cu care se articuleaza. A VIII-a, a IX-a si a X-a coasta se articuleaza cu unul din cartilajele costale situate superior, iar a XIa si aXII-a sunt nearticulate anterior (se numesc flotante) si se pierd n musculatura peretelui abdominal.
61

D.I.3. Oasele membrului superior Membrul superior este alcatuit din patru segmente: umar, brat, antebrat, mna. D.I.3.1. Centura scapulara formeaza scheletul umarului si este alcatuita din doua oase: clavicula si scapula. Clavicula este cuprinsa ntre manubriul sternului (cu care se articuleaza) si spina scapulei (o portiune din scapula cu care se articuleaza lateral). Scapula (omoplatul) este un os de forma triunghiulara, situat pe partea superoposterioara a toracelui. Pe schelet acest os se ntinde ntre primul spatiu intercostal si coasta a VIII-a. Fata dorsala (posterioara) prezinta o lama transversala numita spina scapulei, care se articuleaza cu clavicula. Spina scapulei se poate palpa sub piele. Unghiul lateral al scapulei prezinta cavitatea glenoidala , n care se fixeaza humerusul.

62

D.I.3.2. Oasele bratului Humerusul formeaza scheletul bratului. Capul humerusului este suprafata prin care osul se articuleaza cu scapula, la nivelul suprafetei glenoidiene. Prin epifiza inferioara humerusul se articuleaza cu oasele antebratului: cubitus si radius. D.I.3.3. Oasele antebratului sunt doua oase paralele: radius si cubitus (ulna). Ulna este situata n partea mediala a antebratului, n prelungirea degetului mic. Epifiza superioara prezinta olecranul, care se palpeaza cu usurinta la nivelul cotului. Acest os se articuleaza superior cu humerusul si cu radiusul, iar inferior cu oasele carpului. Radiusul este situat n partea laterala a antebratului, n prelungirea policelui. Superior se articuleaza cu humerusul si cu ulna, iar inferior cu oasele carpului. D.I.3.4. Oasele minii sunt grupate n: carp , metacarp si falange. (Vezi plansa XVIII) Carpul este format din 8 oase dispuse n doua rnduri: I: de la police spre degetul mic: scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul; II: n aceeasi ordine: trapezul, trapezoidul, capitatul, osul cu crlig.

Metacarpul este format din 5 oase, metacarpienele, numerotate de la I la V. Falangele, n numar de 14 la fiecare mna, se grupeaza astfel: doua la degetul mare si cte trei la celelalte degete. Degetele minii sunt: policele (degetul mare), indexul,
63

mediusul, inelarul si degetul mic. La fiecare deget (cu exceptia policelui, care are doua) vom avea trei falange: de la baza spre vrful degetului: falanga proximala, mijlocie, distala. Falanga distala se termina cu o tuberozitate ca o potcoava ce corespunde unghiei. D.I.4. Oasele membrului inferior Segmentele membrului inferior sunt: soldul, coapsa, genunchiul, gamba si piciorul. D.I.4.1. Oasele soldului formeaza centura pelviana - alcatuita din doua oase coxale. Acestea se unesc ntre ele anterior, formnd simfiza pubiana si se articuleaza posterior cu sacrumul, formnd peretele osos al pelvisului. Coxalul este un os voluminos si neregulat, ntors ca o elice. Este format din trei piese distincte : - ilionul superior, -pubele antero-inferior -ischionul postero-inferior, care se sudeaza definitiv ntre ele abia la vrsta de 12-18 ani. (Vezi plansa XIX) Fata laterala a coxalului prezinta superior suprafata gluteala, pe care se insera muschii fesieri. n portiunea mijlocie se afla cavitatea cotiloidiana (acetabulul) care se articuleaza cu femurul. Marginea superioara formeaza creasta iliaca, ce poate fi palpata n ntregime sub piele. Pe marginea anterioara se afla doua spine: spina iliaca antero-superioara (ce se palpeaza sub piele) si spina iliaca anteroinferioara. Marginea posterioara prezinta spina ischiatica. Inferior se afla tuberozitatea ischiatica. D.I.4.2. Oasele coapsei Femurul este cel mai lung os al corpului si formeaza singur scheletul coapsei. Superior femurul se articuleaza cu osul coxal la nivelul cavitatii cotiloidiene. Anterior si inferior se gaseste fata patelara pe care se prinde patela (rotula). Patela este un os turtit situat pe fata anterioara si inferioara a femurului, cu care se articuleaza. Se afla la nivelul genunchiului.
64

D.I.4.3. Oasele gambei sunt tibia si peroneul (fibula) . Tibia se articuleaza superior cu femurul si cu fibula. Inferior osul se articuleaza cu talusul, un os al piciorului. Inferior si medial se afla o prelungire numita maleola mediala , vizibila si palpabila sub piele. Fibula (peroneul) se articuleaza superior cu tibia si inferior cu talusul. Inferior si lateral se afla maleola laterala , care se palpeaza sub piele. D.I.4.4. Oasele piciorului Sunt n numar de 26, grupate n: tars, metatars, falange. (Vezi plansa XX) Tarsul este format din 7 oase dispuse n doua rnduri: - un rnd posterior cu doua oase suprapuse: talusul (sus) si calcaneul (jos); - un rnd anterior cu 5 oase: navicularul, cuboidul, cuneiformul medial, cuneiformul intermediar si cuneiformul lateral. Talusul (astragalul) se gaseste dedesubtul oaselor gambei, cu care se articuleaza. Inferior se articuleaza cu calcaneul, iar anterior cu navicularul. Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului. Se articuleaza n sus cu talusul, iar n jos prezinta tuberozitatea calcaneana ce da forma si rezistenta calciului. Metatarsul este format din 5 oase, metatarsienele, numerotate de la I (n dreptul degetului mare halucele) la V (n dreptul degetului mic). Falangele sunt n numar de 14 pentru fiecare picior: halucele are doua falange, iar celelalte degete cte trei: proximala, mijlocie, distala.
65

D.I. Evaluare: 1. Humerusul se articuleaza cu: a). femurul b). coxalul c). scapula d). clavicula e). tibia 2. Coxalul se articuleaza cu: a). tibia b). femurul c). peroneul (fibula) d). talusul e). coccigele 3. Occipitalul se articuleaza cu: a). atlasul b). axisul c). parietalul d). frontalul e). etmoidul 4. Sternul se articuleaza cu: a). clavicula b). vertebrele toracale c). vertebrele lombare d). humerusul e). cubitusul 5. Oasele carpiene sunt: a). cubitus b). semilunar c). cuboid d). piramidal e). pisiform 6. Oasele antebratului sunt: a). humerus b). tibie
66

c). radius d). femur e). cubitus (ulna) 7. Femurul se articuleaza cu: a). coxalul b). coccigele c). tibia d). rotula e). scapula 8. Oasele tarsiene sunt: a). navicularul b). cuboidul c). semilunarul d). calcaneul e). trapezul 9. Tibia se articuleaza cu: a). coxalul b). femurul c). peroneul d). navicularul e). talusul 10. Vertebra cervicala C7 se articuleaza cu: a). vertebra C6 b). vertebra L1 c). vertebra T1 d). vertebra T12 e). vertebra C1

D.II. SISTEMUL MUSCULAR


Muschii scheletici se prind (se insera) de oase sau direct de piele prin tendoane sau aponevroze, formatiuni alcatuite din tesut conjunctiv fibros, rezistent. (Vezi plansele XXI si XXII) D.II.1. Muschii capului Se mpart n: muschii masticatori si muschii mimicii (muschii pielosi).

D.II.1.1. Muschii pielosi sunt numiti astfel pentru ca una din cele doua insertii este cutanata. Sunt dispusi n jurul orificiilor fetei: gura, fose nazale, ureche. Prin definitivarea unor cute ale mimicii n cursul vietii, muschii intervin si n modelarea fizionomiei. La nivelul boltii craniene se afla muschiul occipito-frontal, format din doua portiuni musculare, ntre care se ntinde aponevroza epicraniana (ca un fel de tendon intermediar
67

foarte lat). Portiunea musculara occipitala se insera pe occipital, iar portiunea frontala se termina pe pielea regiunii sprncenoase de la nivelul fruntii. Muschiul orbicular al ochiului se afla situat n grosimea pleoapei si pe circumferinta orbitei, inserndu-se pe osul zigomatic. Are rol n mimica, aparare, drenarea lichidului lacrimal. D.II.1.2. Muschii masticatori Muschiul buccinator reprezinta suportul muscular al obrajilor. Se insera pe maxila (superior) si pe mandibula (inferior), iar posterior ajunge la nivelul proceselor pterigoidiene (dupa ce nconjura maxila). Rol: masticatie, fluierat. Muschiul maseter, situat pe fata laterala a ramurii mandibulei, se insera pe arcada zigomatica si coboara pe fata laterala a ramurii mandibulei, pe care se insera inferior. Rolul: produce presiune masticatoare. D.II.2. Muschii gtului Cel mai important este muschiul sternocleidomastoidian , care se insera inferior pe stern si pe clavicula, iar superior pe mastoida si pe occipital. Rol: nclina capul de aceeasi parte si roteste fata spre partea opusa. Cnd se contracta bilateral flecteaza capul si gtul (daca punctul fix este pe stern) si determina extensia capului (daca punctul fix este pe occipital).

68

D.II.3. Muschii trunchiului D.II.3.1. Muschii regiunii spatelui si a cefei Cei mai importanti sunt: trapez si latissim . Muschiul trapez are forma triunghiulara (cu baza la coloana vertebrala si vrful la humerus). Ocupa regiunea cefei si partea superioara a spatelui. Medial se insera pe occipital si pe vertebrele cervicale si toracale, iar lateral - pe clavicula si pe scapula. Muschiul participa la formarea conturului cefei. Rol: ridica umarul sil trage nauntru. Fibrele fixate pe occipital ridica umarul, iar cele de pe coloana vertebrala il trag nauntru. Daca punctul fix este pe scapula nclina capul de aceeasi parte si ntoarce fata de partea opusa. Muschiul ridica corpul n ntregime (n catarare, de exemplu) si mentine umarul la naltimea normala (n paralizia acestui muschi umarul cade n jos si nainte). Muschiul latisim (muschiul dorsal mare) este cel mai lat muschi al corpului si se afla situat n partea postero-laterala a trunchiului. Se insera pe: - ultimele coaste - creasta iliaca a coxalului - vertebrele toracale, lombare si sacrate, de unde urca spre axila si se insera pe humerus. Rol: cnd punctul fix este pe coloana vertebrala coboara bratul ridicat, iar cnd punctul fix este pe humerus ridica toracele si este muschi inspirator. Acest muschi este mai ngrosat la persoanele care tusesc mult (bronsiticii).

69

D.II.3.2. Muschii regiunii anterolaterale: pectoralii, dintatul anterior. Muschiul pectoral mare este situat n portiunea anterioara a toracelui si se insera pe: - clavicula - stern - cartilajele coastelor, de unde converg spre un tendon comun si se insera pe humerus. Rol: cnd punctul fix este pe torace, coboara bratul ridicat si l roteste spre interior, facnd parte din grupul muschilor pronatori. Daca punctul fix este pe humerus, intervine n actiunea de catarare si devine muschi inspirator. Muschiul pectoral mic este situat sub cel mare. Se insera pe coaste si pe scapula. Rol: cnd punctul fix este pe torace coboara umarul n jos si nainte. Daca punctul fix este pe scapula ridica coastele, intervenind n inspiratie. Muschiul dintat anterior ocupa cea mai mare parte a regiunii anterolaterale a toracelui si se ntinde de la primele zece coaste, pe care se insera, pna la scapula, de care se prinde. Rol: cnd punctul fix este pe torace trage scapula nainte si lateral. Participa la fixarea scapulei pe torace. Cnd punctul fix este pe scapula devine muschi inspirator.

70

D.II.4. Muschii abdominali : drepti abdominali, oblici externi si oblici interni, diafragma. Muschiul drept abdominal se ntinde de la simfiza pubiana pna la cartilajele costale inferioare si procesul xifoid al sternului. Rol: cu punctul fix pe pube flecteaza toracele pe bazin si coboara coastele. Este un muschi expirator. Cu punctul fix pe coaste flecteaza bazinul pe torace. Muschiul oblic extern este un muschi lat, situat pe fata antero laterala a peretelui abdominal si toracelui inferior. Are insertia pe coastele inferioare, pe simfiza pubiana si pe creasta iliaca a coxalului. n contractie unilaterala produce nclinarea si rotatia trunchiului spre acea parte; n contractie bilaterala produce flexia abdomenului pe bazin. Muschiul oblic intern este situat sub oblicul extern. Originea sa este pe creasta iliaca, de unde fibrele pleaca catre ultimele trei coaste si pe simfiza pubiana. Are actiune similara muschiului oblic extern. Diafragma (muschiul diafragmatic) desparte cavitatea toracica de cea abdominala. Diafragma are doua portiuni: centrala (aponevrotica) si periferica (musculoasa). Componenta centrala, aponevrotica, are forma de trifoi. Centrul este strabatut de esofag, de vena cava inferioara, de aorta si de ductul toracic (care contine limfa). Componenta musculara (periferica) se insera pe vertebrele lombare, pe coaste si pe stern, la nivelul apendicelui xifoid.
71

Rol: este principalul muschi inspirator. Prin contractia lui mareste cele trei diametre ale toracelui: antero-posterior, transversal si vertical, cobornd centrul tendinos si ridicnd coastele si sternul. Totodata mpinge viscerele n jos si nainte, astfel ca peretii abdomenului se destind la fiecare inspiratie. n expir diafragma se relaxeaza si urca spre cavitatea toracica. D.II.5. Muschii membrului superior D.II.5.1. Muschii umarului acopera articulatia scapulo-humerala si da forma umarului. Cel mai important este muschiul deltoid. Deltoidul se insera pe clavicula, scapula, dupa care coboara pentru a se prinde de humerus. Rol: - rotatie interna a bratului (prin insertia pe clavicula si pe humerus) - rotatie externa si proiectie napoi a bratului (prin insertia pe scapula) - abductor al bratului. D.II.5.2. Muschii bratului Regiunea anterioara: muschiul biceps brahial. Se insera pe scapula, pe humerus, dupa care coboara si se prinde de radius. Rol: - flecteaza antebratul pe brat si bratul pe antebrat (de exemplu n flotari) - supinatia antebratului. Regiunea posterioara: muschiul triceps brahial. Se insera pe scapula si pe fata posterioara a humerusului de unde, printr-un tendon comun, coboara si se prinde de cubitus (pe olecran). Rol: - extensor al antebratului - extensor si adductor al bratului.

72

D.II.5.3. Muschii antebratului Regiunea anterioara - muschii: rotund pronator, flexor superficial al degetelor, patrat pronator. Muschiul rotund pronator - se insera pe humerus si ulna, apoi coboara pe fata laterala a radiusului. Rol: pronator al minii si flexor al antebratului pe brat.

Muschiul flexor superficial al degetelor - se insera pe humerus, ulna, radius (superior), apoi coboara si, la nivelul palmei, se mparte n patru tendoane, pentru cele patru degete II V. Rol: - flecteaza falanga medie pe cea proximala, degetele pe mna, mna pe antebrat si antebratul pe brat - adductor al minii - apropie degetele ndepartate.

73

Muschiul patrat pronator - se insera pe ulna si radius, n partea inferioara si anterioara. Rol: pronator al minii si al antebratului.

Regiunea posterioara - muschiul extensor al degetelor. Muschiul extensor al degetelor - se insera pe humerus, de unde coboara si se mparte n patru tendoane pentru degetele II V, care se insera pe falanga distala a fiecarui deget. Rol: - extensor al falangei distale pe cea medie, al falangei medii pe cea proximala, al falangei proximale pe mna, al minii pe antebrat, al antebratului pe brat - adductor al minii - abductor al degetelor. D.II.5.4. Muschii minii Pe fata dorsala se afla doar tendoanele muschilor posteriori ai antebratului (muschii extensori). Pe fata palmara se afla 19 muschi, grupati n trei regiuni: - regiunea laterala formeaza eminenta tenara si contine muschi care deservesc degetul mare; - regiunea mediala formeaza eminenta hipotenara si contine muschi care deservesc degetul mic; - regiunea mijlocie.
74

D.II.6. Muschii membrului inferior D.II.6.1. Muschii bazinului Muschiul gluteu mare unul dintre cei mai puternici muschi ai corpului - se insera pe: - coxal - partile laterale ale sacrului si coccigelui, de unde coboara pe femur. Rol: - extensor, abductor al coapsei - are rolul de a ridica trunchiul n pozitie verticala (este un muschi antigravitational). Muschiul gluteu mijlociu acoperit de muschiul gluteu mare, se insera pe coxal si pe creasta iliaca, de unde coboara pe femur. Rol: abductia coapsei; are rol important n mers. Muschiul gluteu mic are aceleasi insertii ca si gluteul mijlociu si aceeasi actiune. D.II.6.2. Muschii coapsei Grupul anterior (muschii extensori): muschiul croitor si muschiul cvadriceps. Muschiul croitor este cel mai lung muschi al corpului (aproximativ 50 cm) - se insera pe coxal si pe tibie (pe fata mediala). Rol: - flecteaza coapsa pe bazin si gamba pe coapsa - roteste gamba nauntru. Muschiul cvadriceps femural se numeste asa pentru ca are patru capete de insertie, fiecare cu denumirea lui: vastul medial, vastul lateral, vastul intermediar, dreptul femural. Acest muschi este cel mai puternic si mai voluminos muschi al corpului (cntareste aproximativ 2 Kg).
75

Insertii: - dreptul femural pe coxal, - vastul lateral, vastul medial si - vastul intermediar pe femur. Tendoanele terminale ale celor 4 portiuni se alipesc si formeaza un tendon unic ce nglobeaza rotula, o depasesc si se continua cu ligamentul patelar care se insera pe tibie. Rol: - extensia gambei pe coapsa; - are rol n mers si antigravitational.

76

Grupul posterior (muschii flexori): muschiul biceps femural. Muschiul biceps femural este format din doua portiuni: - o portiune lunga, care se insera pe coxal - o portiune mai scurta, cu origine pe femur; cele doua portiuni merg n jos si lateral si se insera pe tibie. Rol: - prin portiunea lunga este extensor al coapsei pe pelvis - prin ambele portiuni: flexori ai genunchiului.

77

D.II.6.3. Muschii gambei Grupul anterior (muschii extensori): muschiul tibial anterior, muschiul extensor al degetelor. Muschiul tibial anterior - se insera pe tibie, de unde coboara si se prinde de primul cuneiform si de primul metatarsian. Rol: - cel mai puternic flexor dorsal al piciorului - supinator si adductor al piciorului - extensor al gambei pe coapsa (trage gamba nainte). Muschiul extensor al degetelor - se insera pe tibie, de unde coboara si se mparte n patru tendoane, pentru cele patru degete II - V, prinzandu-se de a doua si de a treia falanga a fiecarui deget. Rol: - extensor al degetelor II V - flexor dorsal al piciorului, pronator si abductor al piciorului - rol n mers. Grupul posterior - muschiul triceps sural, flexor lung al degetelor. Muschiul triceps sural este format din doi muschi: - muschiul gastrocnemian - muschiul solear. Muschiul gastrocnemian se insera pe femur prin doua capete: unul lateral si altul medial; n jos cele doua capete se unesc ntr-un tendon comun - tendonul lui Ahile, care se insera pe calcaneu. Muschiul solear se insera pe tibie si fibula, iar n jos se uneste cu muschiul gastrocnemian si intra n alcatuirea tendonului lui Ahile. Rol: - cel mai puternic flexor plantar - supinator si adductor al piciorului - importanta deosebita n ortostatism.

78

Muschiul flexor lung al degetelor, situat mai profund, se insera pe fata posterioara a tibiei si pe fibula, de unde coboara si se mparte n patru tendoane pentru degetele II V, inserndu-se pe a treia falanga a fiecarui deget. Rol: - flexia degetelor si plantei - supinator si adductor al piciorului - intervine n mers. D.II.6.4. Muschii piciorului - se mpart n trei grupuri: medial, lateral si mijlociu. Sunt muschi flexori si extensori, abductori si adductori ai degetelor.

79

D.II. Evaluare: 1. Muschiul trapez se afla la nivelul: a). fetei b). piciorului c). antebratului d). gtului e). spatelui 2. Muschiul buccinator se afla la nivelul: a). fetei b). piciorului c). antebratului d). gtului e). spatelui 3. Muschiul flexor superficial al degetelor se afla: a). pe fata anterioara a antebratului b). pe fata posterioara a toracelui c). pe fata posterioara a bratului d). pe fata anterioara a bratului e). pe fata anterioara a toracelui 4. Muschiul tibial anterior se afla la nivelul: a). coapsei b). gambei c). piciorului d). soldului e). gtului 5. Muschiul deltoid se prinde de: a). humerus b). scapula c). coaste d). clavicula e). vertebrele cervicale 6. Muschiul mare pectoral se afla la nivelul: a). toracelui anterior
80

b). toracelui posterior c). bratului d). antebratului e). minii 7. Muschiul latisim se insera pe: a). coaste b). coxal c). stern d). femur e). vertebre 8. Muschiul occipito-frontal se insera pe: a). frontal b). temporal c). parietal d). occipital e). atlas 9. Muschiul tibial anterior se insera pe: a). tibie b). vertebre c). stern d). coxal e). femur 10. Muschiul croitor: a). este cel mai lung muschi b). este cel mai mare muschi c). se prinde de femur d). se prinde de coxal e). se prinde de tibie 11. Muschiul sternocleidomastoidian se insera pe: a). clavicula b). stern c). temporal d). occipital e). atlas.

81