P. 1
In Gradina Ghetsemani

In Gradina Ghetsemani

|Views: 159|Likes:
Publicado porLuminita Goiceanu
Gradina Ghetsemani
Gradina Ghetsemani

More info:

Published by: Luminita Goiceanu on Sep 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2014

pdf

text

original

In Gradina Ghetsemani

de Vasile Voiculescu perioada interbelica – poezie lirica traditionalista – poezie religioasa – lirism obiectiv
Date despre autor Manifestarile unei constiinte adancite in meditatia crestina particularizeaza imaginarul poetic transfigurand motivele si istoriile biblice prin functia expresiva si estetica a cuvintelor si simbolurilor religioase. Credinta ortodoxa, bine inradacinata in sufletul poetului prin educatia primita de la parinti si prin structura sa spirituala a carei dominanta este iubirea de oameni, il situeaza pe Vasile Voiculescu in traditionalism, mai ales ca el versifica episoadele biblice fara sa talmaceasca invataturile crestine ori sa tagaduiasca Divinitatea, asemenea lui Tudor Arghezi in “Psalmi” Aparitie si Geneza Poezia “ In Gradina Ghetsemani” face parte din olumul “Parga”, publicat in 1921. Aparitia acestuia marcheaza definirea originalitatii poetului Vasile Voiculescu, prin innoirea modalitatii de a scrie. Scenele si motivele biblice sunt concepute ca alegorii ale nelisnistii omului in aspiratia catrea absolut, dar si ca puncte de plecare pentru meditatiile asupra conditiei umane. Poem iconografic, în Grădina Ghetsemani se inspiră din motivul biblic al Rugăciunii lui Iisus pe Muntele Măslinilor, după Cina cea de taină. Scena este relatată în Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi înfăţişată în icoanele bisericii creştine. Numele de „Gradina Ghetsemani” vine din ebraica si inseamna “gradina unde se presau maslinele”.Ea este un spatiu simbolic al suferintei, al luptei interioare. Tema poeziei o reprezintă ruga lui Iisus. Fiind o poezie de inspiraţie religioasă (iconografică), aparţine lirismului obiectiv, prin absenţa mărcilor lexicale confirmandu-se detasarea eului liric fata de prezentarea in nota autentica a temelor biblice. Gradarea intensităţii suferinţei este marcată prin punctele de suspensie şi propoziţia exclamativă. Poem iconografic, creatia abunda in elemente ale traditionalismului, atat prin sursa de inspiratie din scrierile religioasa, cat si prin amprenta samanatorista a imaginilor poetice, confirmand faptul ca ortodoxismul constituie coordonata fundamentala a spiritualitatii romanesti. Motivul biblic devine la Voiculescu un suport metafizic al nelinistii omului in aspiratia lui spre Dumnezeu. Semnificatia titlului Titlul nu fixează doar cadrul fizic al rugăciunii, ci sugereaza si spaţiul sacru cu semnificaţie al purificării spirituale, prin care Iisus absolva lumea de pacate. Structura si semnificatii Compoziţional, poezia este alcătuită din patru catrene cu caracter descriptiv organizate in jurul simbolului biblic „paharul”. Primele trei strofe surprind planul subiectiv, starea sufletească a lui Iisus, iar ultima amplifică suferinţa care se răsfrânge asupra planului exterior, al naturii. Incipitul poeziei este definit printr-un enunt edificator, care concentreaza esenta duala a lui Iisus, umana si sacra: „Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul”.

cea a grozavei cupe. „ cazut pe branci in iarba”. Mesagerii divini.. Imaginea artistică vizuala „fălcile-ncleştăndu-şi” exprimă gestul de refuz „cu ultima putere”. lupta cu Sine. întăreşte sugestia morţii.". Epitetele cromatice „ de sange” (omenescul) si „alb”( sacrul). Versul „Bătându-se cu moartea. Zbuciumul sufletesc capata proportii hiperbolice. pilda Divina ca mantuirea omenirii prin patimire Il binecuvanteaza cu viata vesnica. care cauzeaza moartea. sugereaza natura duala om-divinitate. ”Paharul” care trebuia primit reprezinta pacatele omenirii pe care Fiul Dumnezeu este nevoit sa Si le asume pentru a absolvi omenirea de pacatul originar. Verbele: „lupta”. Natura preia zbuciumul. in „lupta cu soarta”. ea este „ veninul groaznic” pe care Omul il refuza prin gestul inclestarii falcilor." Imaginea apocaliptică este sugerată prin sintagma „vraiştea grădinii”. In aparenta."). legatura terestru-ceresc fiind sugerata prin versul: Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna". Iisus implora Divinitatea sa-i dea puterea de a indura suferintele la care va fi supus. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica facandu-se proiecţia suferinţei interioare asupra cadrului natural. „nu primea”.Prima secventa lirica reliefeaza natura umana a lui Iisus. „Şi uliii de seară dau roate după pradă". in esenta. Ultimul vers. Gestul îngenuncherii nu este al unui învins. ci al rugăciunii (invocarea divinităţii şi asceza spirituală). nu însoţesc în mod explicit zbaterea omului. prin epitetele „sete uriaşă". atragandu-L pe insetat. framantarile Lui sufletesti conferind dramatism si vigoare tragica versurilor.. aflate in contrast. Rezistenţa la ispitire implică suferinţa în plan fiziologic şi sufletesc: „Şi-o sete uriaşă sta sufletul să~i rupă.In momentul rugii. dar se remarcă metafora „bătăi de aripi” care susţine ambiguitatea limbajului poetic: îngerii mântuirii sau îngerul morţii. amplifica lupta duala a Mantuitorului.. Postura este tragica prin omenescul ei si este redata printr-o imagine picturala deosebit de sugestiva : „Căzut pe brânci în iarbă se-mpotrivea întruna/ Curgeau sudori de sanga pe chipu-i alb ca varul ”.. Desi latura umana este cuprinsa de o „sete uriasa”. „infama băutură". care omite pentru moment. latura Sa umana este accentuata. . se frământau măslinii. îngerii. Oximoronul relevă interiorizarea. bautura pare „de miere” si „dulceata”. „se-mpotrivea” exprimă refuzul asumării unui destin implacabil. continutul cupei pline de pacate fiind dublat de beatitudinea implinirii misiunii Divine (Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă. tragismul sporind in intensitate prin utilizarea personificarii si hiperbolei pentru descrierea elementelor decorului: „Deasupra. calitate specifica oricarui muritor. iar rezistenţa la ispitire (cale a purificării spirituale). Strofa a doua completeaza imaginea vizuala din primul catren : in timp de Iisus./ Păreau că vor să fugă din loc. „grozava cupă". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: „mană nendurată". iar zbuciumul interior al Mantuitorului deriva din frica de ceea ce va urma. framantarile lui Iisus. să nu~l mai vadă... fără tihnă. uitase de viaţă" concentrează sensul luptei lui Iisus. spiritul nu vrea sa accepte „infama bautura”. în clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. Strofa a treia se constituie in jurul aceleiasi metafore ca si strofa a doua. de suferinta si de moarte. „o mana nendurata” coboara din cer pentru a-I oferi „grozava cupa” (metafora care semnifica pacatele omenirii).

ritm iambic. „fără tihnă" . se observă conservarea prozodiei clasice. punctele de suspensie si semnul exclamarii plasate la finalul versurilor amplifica tonul elegiac al poeziei si constituie un indemn la meditatie prinvind suferintele cumplite ale Mantuitorului Registrul stilistic imbina terminologia religioasa ( „Iisus”.intensificarea dramatismului câmpul semantic al paharului: „grozava cupă".susţine ideea împotrivirii. În Grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu este o poezie de tip tradiţionalist prin inspiraţia religioasă (poezie iconografică). deasupra (proiecţie cosmică a suferinţei) conjuncţia adversativă dar.Limbajul si expresivitatea textului poetic Nivelul morfosintactic verbe la timpul imperfect – sugereaza permanenta . măsura versurilor: 14 silabe. La nivel formal. a metaforei-simbol. „pe branci”).relevă ispitirea Nivelul stilistic puternicul imagism realizat prin cultivarea epitetului.”paharul”) cu expersii populare si regionalisme („sterlici”. adjective fără grad de comparaţie („sete uriaşă". expresivitatea adjectivului cu rol de superlativ absolut expresiv (de exemplu:„grozava cupă. adesea în inversiune. rolul expresiv al adverbului: întruna (sens iterativ).dulceaţă . rimă încrucişată. . a oximoronului. a rezistenţei la ispită topica afectivă (inversiuni şi dislocări sintactice) -evidenţiază opţiunea poetică. confirmand apartenenta poeziei la traditionalism. „apa verzuie” etc Nivelul fonetic şi prozodic pauzele marcate de punctele de suspensie -intensificarea suferinţei. coordonantă a spiritualităţii româneşti. „cu ultima putere") Nivelul lexico-semantic prezenţa unor regionalisme: „sterlici. simplitate si concizie o comparatie „ chipu-i alb ca varul” epitete superlative si cromatice „grozava cupa”. expresii populare: „pe brănci. „veninul groaznic). conservarea prozodiei clasice – tehnica traditionalista patru catrene. „apa ei verzuie" opoziţia venin . în strofele a Ii-a şi a IlI-a . „infama băutură". poezia este dominata de sobrietate.

You're Reading a Free Preview

Descarga
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->