In fiecare epoca a lumii ce se distinge printr-o activitate elevata, la punctul ei culminant si printre agentii conducand spre acest punct

culminant se afla o conceptie cosmologica aprofundata, implicit acceptata, menita sa-si impuna propriul caracter izvoarelor curente ale actiunii. ( A. N. Whitehead ) Orasul medieval . De ce am ales acest subiect de dezbatut in urmatoarele randuri ? Pentru ca de la inceputul mileniului al II lea salturile demografice si inteligenta omului au dus la o dezvoltare continua a civilizatiei, dezvoltare care, iata, continua si astazi. Am considerat ca este unul dintre cele mai importante subiecte pentru omenire si am vrut sa-mi aprofundez, pe cat mi-a fost cu putinta in acest timp scurt, cunostintele despre avantul acestei dezvoltari ce astazi se desfasoara fugar si aproape imperceptibil sub ochii nostrii. Mi-am dat seama ca totul a inceput greu, dar frumos, insa in perioada noastra s-a ajuns la un haos din care se naste urmatoarea intrebare : Unde se va ajunge? . In urmatoarele paragrafe voi prezenta inceputul lumii de astazi. Inceputurile Evului Mediu Aspecte demografice Configuratia oraselor. Relatii urbane Nasterea unei civilizatii inseamna trecerea de la o conditie statica la o activitate dinamica, o dinamica a creatiei, nicidecum a repetitiei. Istoricii au stabilit ca debut al Evului Mediu anul 476, moment al caderii ultimului imparat roman din Occident; dar in Bizant va mai trai inca zece secole. Aceasta reprezinta insa, asa cum se observa, o data simbolica. Un punct important al dezvoltarii este avantul notabil al cresterii demografice din secolul al X lea. Unii cercetatori atribuie aceasta crestere reculului inregistrat de maladiile care secerau oamenii: ciuma, malaria etc. Stim cat de importanta este hrana si factorii psihologici in declansarea maladiilor. De asemenea se observa o ameliorare a tehnicilor de cultivare a pamantului. Daca adaugam si imensele spatii disponibile, vom obtine un sistem cu propria sa dinamica. Inmultirea initiativelor individuale, dar si colective, reprezinta un alt factor semnificativ ce determina acest dinamism si pune capat inertiei secolelor precedente.

Voi prezenta trei dintre conditiile ce reunite sunt propice inventiei, experimentarii si expansiunii: individualismul, spiritul de asociere si absenta franei statului. Despre religie putem mentiona ca in aceasta perioada papalitatea se degradeaza in acelasi timp cu imperiul si se afunda in intuneric pentru doua secole. In secolele XI si XII, tendintele secolului al X lea se confirma, se precizeaza si se fixeaza. Pe plan politico-social asistam la o stabilire definitiva a regulilor feudalitatii pentru multa vreme. Ca urmare a cresterii demografice, Europa s-a transformat vizibil in doar cateva secole. Peisajul a fost schimbat de defrisari, iar campiile sunt din ce in ce mai bine populate. Aceasta abundenta permite avantul oraselor. Ca exemplu putem da orasul Milano care in anul 1288 avea 200 000 de locuitori, 12 000 de case, 1 000 pravalii, 120 de doctori in drept, 200 medici, 25 spitale etc. Probabil era orasul cel mai bine populat din Europa la acel moment. In tabelele alaturate sunt evidentiate densitatea medie a populatiei intre anii 1000 1340 si, respectiv, populatia Europei intre anii 1340 1450.
Densitatea medie a populatiei (loc/km) Populatia Europei (milioane loc.)

Anul Zona Italia Franta Germania Polonia Tarile Balcanice Spatiul romanesc Rusia Tarile nordice 1000 16 10 7 5 9 3,5 2 1 1340 33 30 20 10 11 5 2 2

Anul Zona Sudul Europei Europa Occidentala si Centrala Italia Peninsula Iberica Franta si Tarile de Jos Germania si Tarile Scandinave Europa orientala, din care spatiul romanesc

1340 25 35,5 10 9 19 11.5 13 1,5

1450 19 22,5 7,5 7 12 7,5 9,5 2

Orasele epocii merovingiene, chiar daca erau putin intinse si cu o populatie numeric redusa, totusi nu erau deloc niste orase moarte. In aceste mici orase-fortarete se fondau manastiri si se construiau edificii religioase si palate episcopale.
Rothenburg ob der Taauber ( Bavaria)

Un oras era rareori situat departe de un rau. Aspectul sau era impresionant prin dimensiunile zidurilor sale de aparare care erau in acelasi timp si un simbol al puterii si o aparitie estetica. Pe masura ce populatia crestea, orasul era silit sa-si construiasca un al doilea, al treilea, al patrulea zid de aparare dispuse concentric. Nu intotdeauna un oras se dezvolta

concentric. Exemple de astfel de orase sunt: Toulouse ( avea castelul senioral in centru, iar catedrala la periferie ), Cracovia ( s-a dezvoltat in jurul a doua nuclee ), Lubeck (s-a dezvoltat in jurul a trei sau patru nuclee, ficare avand intariri proprii, cuprinse apoi in zidul de aparare al intregului oras ). Planul cel mai simplu si armonios pe baza unui nucleu unic sau unificat il prezentau, insa, orasele: Bruges, Florenta, Aachen. Datorita acestei concentrari , casele trebuiau zidite cat mai inghesuit si mai mult in inaltime. Astfel densitatea populatiei devenea extrema : orase ca Geneva, Napoli, Milano, Florenta sau Venetia se aglomerau pe suprafete de110 ha cu mai mult de 100 000 de locuitori. Strazile erau inguste, sinuase,intortochiate, rau pietruite si chiar noroioase; pe strazi cainii, pasarile de curte, porcii, circulau liber.
Orasul Carcassonne, Franta

Intr-un oras se tinea de obicei, periodic, si un mic targ, alimentat de taranii din imprejurimi si de negustori, pentru locuitorii orasului si ai celor din satele vecine. Orasele de resedinta ale episcopilor erau centrele de administrare ele respectivelor dioceze ( circumscriptie ecleziastica condusa de un episcop ). In jurul episcopului erau numerosi preoti, diaconi, canonici, ai catedralei si bisericilor din orase. Configuratia oraselor din regiunile mediteraneene ale Occidentului, ramase din timpul Imperiului roman, se poate rezuma astfel: asezari fortificate si centre administrative, fara populatie activa de negustori si mestesugari si fara a avea personalitate juridica, institutii proprii, organizare municipala. Un oras nu se definea numai prin aspectul sau exterior sau prin felul de viata al populatiei sale, ci, intr-o mai mare masura, prin statutul locuitorilor, prin dreptul lor, care ii diferentia din punct de vedere juridic de sociatatea supusa unei ordini traditionale.
Sibiu, secolele XIV - XV

Orasele din sudul Europei Occidentale erau conduse de consuli alesi de burghezi, in numar de doi, de sase sau chiar de doisprezece. Uneori, toate sarcinile de conducere ii reveneau unei singure persoane ( deoarece populatia unor orase foarte mici nu trecea de 300-400 de locuitori ). Aceasta persoana, primarul, era ales de locuitori si, uneori, era asistat de un reprezentant al seniorului. In curand, puterea a fost acaparata de o oligarhie burgheza, care s-a dovedit a fi mai dura fata de staturile cele mai umile ale populatiei ; de unde, au rezultat frecvente revolte populare si o rapida decadenta a regimului politic al oraselor.

Orasele europene mai importante din secolele XIII si XIV

Din marturii si documente, din drumul de glorii si tragedii parcurs de-a lungul veacurilor, din eforturile care au dovedit o uriasa capacitate creativa de cultura si civilizatie, se constituie imaginea unui mileniu extrem de divers, colorat, complex si contradictoriu. Sunt umbrele Evului Mediu, umbre ale toamnei unui ev mult prea bogat in lumini!

 Vahe Zartarian , Traducere Margarita Vavi Petrescu, Marile civilizatii, Editura Lider, Editura Cartea pentru toti, Bucuresti 2003. Ovidiu Drimba, Istoria culturii si civilizatiei, Editura Saeculum I.O. , Editura Vestala , Bucuresti 1998. Alexandru Barnea, Vasile Aurel Manea, Mihai Stamatescu, Bogdan Teodorescu, Istorie, manual pentru clasa a IX a, Editura Corint, Bucuresti 2004. Nicoleta Dumitrescu, Mihai Manea, Ovidiu Catalin Bojica, Istorie, manual pentru clasa a IX a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2004.

Colegiul Naional Ion C. Brtianu

Dobrin Emilia Alexandra Clasa a IX-a D

Metode de redactare a textului:

naratiunea; descrierea; comparatia; enumerarea; interogativa - problematizarea