Judeul Durostor

Capitole

Geografie

Asezare. Judetul Durostor este asezat n coltul S-V al Dobrogei, la cotul pe care-l face Dunarea spre N. Suprafata. 3.226 km Vegetatie. Judetul D. este judetul Deliormanului, adica al padurei nclcite formata din stejari n asociatie cu artari, tei, carpeni, frasini si o serie de arbori, arbusti si ierburi de origina mediteranee. Padurea se pastreaza mai bine nchegata, nsa numai n partile inferioare ale vailor, n sus si pe podis ea lund din ce n ce mai mult aspectul tufisurilor din regiunea Mediteranei rasaritene. Pe lnga aceasta, colonizarile turcesti, si, mai trziu, bulgaresti, au creat ntinse poiene nauntrul acestei paduri nebune. Bogatii minerale. Afara de calcarul din care e cladit podisul, nu se pot cita alte bogatii minerale vrednice de semnalat.

Istoriesus
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul D. si-a luat numele de la vechea cetate celtica , apoi romana, Durostorum, asezata pe malul drept al Dunarii, pe locul Silistrei de azi. Tinutul facea parte din Dacia Pontica, si a fost domnit de regii barbari de pe malul stng pna la cucerirea romana. Pe lnga Durostorum, el cuprindea si o alta asezare importanta, Transmarisca, (Turtucaia de azi) ar carei nume romanizat, poate fi pus n legatura cu numele stravechi al Muresului, Maris, Marisia : radicalul mar nseamna n limba tracica, apa. Durostorul a fost pna la Iustinian, sediul legiunii XI Claudia ; cohorta a V-a a legiunii salasluia la Tansmarisca. Legatar al imperiului, Mircea cel Batrn a primit Drstorul mpreuna cu ntreaga Dobroge, de la ultimul ei duce bizantin Dobrotici, probabil romn de origine, fiu al lui Dobrota. El si urmasii lui au tinut Drstorul pna la batalia de la Varna (1444), cnd Vlad Dracul, domnul Tarii Romnesti, Ioan Corvinul, voevodul Transilvaniei si armatele crestine, pornite la cruciada, fura nfrnti de Turci. Drstorul reveni Romniei abia n 1913, dupa pacea de la Bucuresti. Pe teritoriul lui s-a dat n 1916 sngeroasa batalie de la Turtucaia.

Populaiesus
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul D. numara 211.439 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi dupa sex

Unitati administrative Total

Numarul locuitorilor Barbati Femei

Total judet Total urban Orasul Silistra Orasul Ostrov Orasul Turtucaia Total rural Plasa Plasa Accadnalar Plasa Curtbunar Plasa Silistra Plasa Turtucaia

211.439 106.262 105.178 31.645 17.415 3.127 11.103 179.794 44.517 41.252 51.759 24.266 16.069 9.037 1.438 5.549 90.192 15.576 8.378 1.644 5.554 89.602

22.569 21.948 20.671 20.581 25.583 26.176 21.369 20.897

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Toate vrstele 0-9 ani 10-29 ani 211.439 30-49 ani 61.806 79.744 50-69 ani 70 ani si peste Vrsta nedeclarata

Locuitori 42.990 22.490 3.880 529

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul D., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romnei n perioada 1931-1936 sunt urmatoarele :

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la Cifre absolute 1 iulie n fiecare an

Proportii la 1.000 locuitori

Excedent Nascuti Excedent Excedent Morti Morti natural vii natural natural 19301935 (medie anuala) 8.742 5.849 2.893 40,0 26,8 13,2

1931 1932 1933 1934 1935 1936

212.013 214.937 218.313 222.029 224.391 227.960

7.370 9.852 9.315 9.469 7.706 7.849

6.221 5.899 5.710 6311 5.106 4.569

1.149 34,8 3.953 45,8 3.605 42,7 3.158 42,6 2.600 34,3 3.280 34,4

29,3 27,4 26,2 28,4 22,8 20,0

5,5 18,4 16,5 14,2 11,5 14,4

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei jud. D. a fost de 230.309 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 211.439 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 18.870 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, adica o crestere de 8,9 %.

Economiasus
Economia jud. D este mai ales agricultura. ntinse suprafete sunt cultivate cu fasole, pepeni si bumbac. In privinta celei dinti, judetul detine ca suprafata cultivata recordul printre judetele tarii. n privinta pepenilor, el este clasificat al doilea. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 322.600 ha. Suprafata arabila este de 209.172 ha., adica 64,83 % din suprafata judetului si 0.71 % din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 8.632 ha, adica 14,13 %, iar mica proprietate 200.540 ha, adica 95,87 %. Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 166.014 ha, astfel repartizate: Porumbul ocupa 59.917 ha cu o productie de 671.676 chintale (prod. medie 11,2 chint la ha). Secara ocupa 57.101 ha cu o productie de 516.140 chint. ( adica 9 chint. prod . medie la ha). Grul ocupa 223.241 ha cu o productie de 188.120 chint. ( prod medie la ha 8,1 chint.)

Orzul ocupa 14.414 ha cu o productie de 107.288 chint ( prod. medie la ha de 7,4 chint). Meiul ocupa 7.727 ha, cu o productie de 33.531 chint (prod. medie la ha de 4,3 chint.) Ovazul ocupa 3570 ha cu o prductie de 23.166 chint, (adica o productie medie la ha de 6,5 chint.) Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8.250 ha. Plantele alimentare ocupa 27.000 ha din care fasolea ocupa 22.429 ha (cu o productie de 8,6 chint. la ha) iar pepenii verzi si galbeni ocupa 2.960 ha cu o productie medie de 63,3 chint la ha. Dovlecii printre porumb dau o productie de 426.158 chintale. Plantele industriale ocupa 4.688 ha din care soia 1.943 ha cu o productie de 13.024 chint., tutunul ocupa 1.274 ha, cu o productie de 5.967 chintale, iar bumbacul 118 ha cu o productie de 1.007 chintale. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului ogoarele sterpe ocupa 3.220 ha. Fnetele naturale ocupa 228 ha cu o productie de 4.697 chintale. Pasunile ocupa 15.873 ha. Padurile ocupa 72.057 ha. Pomii fructiferi ocupa 598 ha. Vita de vie ocupa 3.167 ha, din care viile pe rod 2.575 ha cu o productie de 92.131 hl.

Cresterea animalelor. n judetul D. se aflau n 1935 36.136 cai, 31.489 boi, 11.615 bivoli, 213.363 oi, 13.469 capre, 16.583 porci, 1375 stupi sistematici si 5.262 stupi primitivi. La acest capitol judetul este caracterizat printr-un mare numar de bivoli si oi, reprezentnd un procent ridicat al acestor animale fata de alte judete. Industrie. 6 mori ( 2 la Silistra si cte una la Lipnita , Alfatar, Ghiurghencii si Hadjichioi), o fabrica de pnzeturi de bumbac, una de pielarie, una de lumnari, una de sapun, (toate la Silistra). Drumuri . Jud. D. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.614 km repartizate astfel : Drumuri nationale 150,94 km ( pietruiti n ntregime) din care 148,656 km sunt ntretinuti de Directia Generala a Drumurilor, iar restul de 2,284 km de comunele urbane. Drumuri judetene 407,928 km, din care o retea pietruita de 313,629 km, este ntretinuta de administratia judetului. Drumuri comunale 1.056,097 km. Prin judet trec doua drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : 1. Oltenita Silistra - Constanta (Silistra Turtucaia 66 km ; Silistra- Ostrov =9 km) 2. Calarasi Silistra Bazargic. Cale ferata. Prin judet nu trece nici o cale ferata. Navigatie fluviala. Vapoarele societatii N.F.R. fac curse regulate pe liniile : a) Galati Braila Cernavoda Silistra - Oltenita Giurgiu Rusciuc Corabia Turnu Severin, fiind n legatura cu vapoarele care merg de la Turnu Severin spre Bazias; b) Ostrov Silistra Calarasi ( zilnic) c) Galati Braila Cernavoda Silistra

d) Turtucaia Oltenita (zilnic)

Culturasus
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului de la 7 ani n sus este de 165.354 locuitori din care 38,5 % sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 51,5% barbati stiutori de carte si 25,4 % femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie n procente este urmatoarea:

Gradul de instructie scolara Totalul stiutorilor de carte Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare

Mediu urban Mediu rural 100,0 1,5 71,9 20,6 3,7 1,8 0,5 100,0 1,1 93,4 4,4 1,0 0,1 0,0

nvatamnt. Populatia scolara a judetului ( ntre 5 si 8 ani) a fost n 1934 de 55.139 locuitori ( 6.105 mediul urban si 49.034 mediu rural) Scoli secundare : 2 licee romnesti ( 1 de baieti si 1 de fete) ; 2 licee bulgare ( 1 de baieti si 1 de fete) ; 1 gimnaziu mixt ; 1 liceu comercial romn ; 1 scoala de ucenici. Scoli primare: 205 (202 scoli de stat si 3 confesionale) din care 190 rurale si 15 urbane, cu un numar total de 29.825 elevi si 645 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii: 95 dintre care 86 rurale si 9 urbane, toate de stat, cu un numar total de 5.597 copii si cu 103 conducatoare. Institutii culturale. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine 8 camine culturale si o societate muzicala, adica n total 9 organizatii culturale dintre care 6 au personalitate juridica.

n Silistra activeaza: Societatea de studii psihice si metapsihice din Romnia, Muzeul Pericle Papahagi , un ateneu popular, 2 cinematografe si 3 societati sportive.

Religiesus
Confesiuni . Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului populatiei din 1930, din totalul locuitorilor judetului 54,0 % sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. 58 de biserici ortodoxe, o biserica armeneasca, 2 case de rugaciune adventiste, 145 geamii musulmane si 2 sinagogi.

Administraiesus
Organizare administrativa. Capitala jud. D. este orasul Silistra. Judetul are 3 orase (Silistra, Ostrov Si Turtucaia) si 195 de sate mpartite astfel: I. Plasa Accadnlar, 48 de sate. II. Plasa Curtbunar 41 de sate. III. Plasa Doimuslar 33 de sate. IV. Plasa Ostrov, 30 de sate. V. Plasa Turtucaia, 43 de sate. Organizare sanitara. Spitale de stat la Silistra ( Spital judetean si Spitalul Militar) si Turtucaia ; 1 sanatoriu particular la Silistra ; 10 dispensare de stat ; 1 dispensar comunal si 1 dispensar al Socetatii Principele Mircea . Asistenta si prevedere sociala. n Silistra mai activeaza Societatea Crucea Rosie , Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Societea Principele Mircea si Societea bulgara Binefacatoarea.

Principalele aezrisus

Silistra - capitala judetului

Vezi Monografiile oraselor resedinta.

Ostrov - comuna urbana

Un mic port asezat pe malul drept al Dunarii, la 9 km de capitala judetului, 127 km de Constanta si 128 km de Bucuresti. Statia cea mai apropiata de cale ferata este Calarasi, unde merg zilnic vapoarele N.F.R.. Are 3.350 locuitori ( cifra probabila la 1 iulie 1936).

Turtucaia - comuna urbana

Asezata la 66 km de capitala judetului, 197 km de Constanta si 58 km de Bucuresti. Port pe malul drept al Dunarii. Statia de cale ferata cea mai apropiata este Oltenita, la 7 km. Are 11.693 locuitori (cifra probabila la 1 iulie 1936). Cteva mori, fabrici de caramizi, cherestea, etc.. Comert de cereale, vite, produse animale, peste, vin etc.. Un cerc cultural, o corporatie a meseriasilor, un sindicat al comerciantilor de cereale, Cercul demobilizatilor, 2 biserici ortodoxe si 3 moschei, un spital comunal, Casa asigurarilor sociale, un dispensar, un azil de batrni si un orfelinat.

Fotografiisus
Nu exist fotografii pentru moment. [ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]