rentelor Soetice Anul Il, Nr. 9/ 21.02.2009 Publicatie cutturala tiparita in 4000 de exemplare distribuite gratuit. "Sunt iarba, mai simplu nu pot fi." Grigore Vieru Palaria de fetru i - pagi .Grigore s-a dus pana la Eminescu sa fi ceard un sfat. * Evenimente marca ADSUM - pagina 4 4277 cous postul Adam Puslojc, Marele Vuitur cum ram Clipa de folk - Karma - pagina 5 poreclit Impreuna cu Radomir Andric —Vulpea , despre Breasla Cuvantarilor Zboral in infin a ui rigre Vie. Am fst iva ta - recomandarea fratelui intru iubire de Nichita Laurian Floarea Necsoiu - pagina 7 Stanchescu, poetul siprietenul si mul Laurian—s8 petrec Black Jack - heavy metal - pagina 9 dou zite alaturi de frumosii ca clipele, trafi sarb: Adam, izzeria “ i Andric, Viktor si Nicola, Pizzeria “La Strada” = pagina 9 Putine sunt cuvintele care ar putea s zugraveasca Cine, ce?. frumusetea timisorenilor care ne-au primit cu bratele deschise, care ne-au imbiat la poezie, care ne-au provocat, la dialog's care au plans langa noi pentru ca s-a dus Grigore la Dumnezeu, dar s-au si bucurat lang nol pentru cd au avut parle sa ilvada, c&ndva, pe marele poet, roman Grigore Vieru scriind poeme pentrumama sipentru fara Am fost Impreuna cu poetul Radomir Andric Vicepresedinte al Uniunii scritorlor din Serbia la liceul Dosite} Obradovic din Timisoara si am recitat poezie in amintirea lui Grigore. In acelasi timp la Liceul Pedagogic, ‘Adam Puslojic, acest atlet al fratiel sarbo-romane , Impreund cu sensibilul post Viktor B. Secerovsky fceau la fel pentru ca s& auda Grigore cat il iubim si cat fi duce dorul dar mai ales ca sa stie si Dumnezeu cat suntem de gelogi pe El pentru cd i-alual prea devreme pe Eminescu $i peLabis, pe Nichita sipe Grigore! Adoua zi, [a filala Timisoara a Uniunii Scritorilor din Romania, alaturi de spuma intelectualilor din orag, in frumte cu postul Crigu Dascalu si eritiiiliterari Corel Ungureanu si Adrian Dinu Rachieru, am vorbit iar despre poezie, despre proiecte de vitor dar si despre Grigore cel fugit pana la Nichitas& povesteasea Impreuna despre pietre siiarba. da Ti minoara si Nu pot sa nu amintesc de calda si atenta sotie a poetului Crisu Dascalu, care ne-a fost gazda primitoare si a avut, y, fs gra $8 nu simlim c& n-am fi la noi acasd. Sarutmana And 4-0 neseut pode Doamnai 4a; Si bineinjeles c Tnainte de a pleca ne-am adus aminte z Pentru totdeauna pe spatele fotografiei lui Grigore, Batre Stei ca, fotografie adusa din Serbia ca dovada de iubire si pe care ‘ 3 eu am primit-o cadou de la Adam, Marele Vultur, cum IS Ap INjnj9euA9 Je ae0d jeuN{ ap af} “eueo! spuneam, ne-am adus aminte pentru totdeauna ca : “Azi suntem aici la Timisoara cAnd s-a nascut poetul Petre Stoica, iar maine s-a nascut poetul Grigore Vierul” Ade maine d-a mineat joetad Doamne, ia-ne painea, ia-ne apa, dar, te rugam, nune mai lua poetil lon Gabriel Pugcd - Lupigor loteria | Ws romana gwOPINII MANDRIA DE AFI DAC, ,,RUSINEA” DE A Fl ROMAN rmasitele unei temelii daco-romane, Insugi muzeul este constrult pe o veche ferma fortificata. Soldatii adusi din Dacia " si urmasii lor au ramas dupa caderea (} Imperiului Roman pe dealurile Britaniei, s-au Impamantenit acolo, ocupandu-se cucieritul precum locuitorii Daciei Ghizii nu prea stiu multe detalii, desi sunt pusi s8 aduca informati millor bdo turisti ce le trec pragul. Se poate afia totusi_c& fortéreata a fost ridicata si AAP ‘ocuité de 1.000 de soldati din Cohors rer too WEG mg Daca ai posibilitatea de a ajunge in Marea Britanie, dupa ce ai trecut print-o Europa impanzta de romani, i Scopul calétorie tale este cel tuistio, ar trebui sa faci tot posibilul sa ajunc Northumbria, unde un zid de peste 100 km desparte Scotia de Anglia. Zidul a fost construit pe timpul imparatulul roman Hadrian ca o pavaza impotriva barbarilor din nordulcontinentului, serpuind odala cu vaile dintre dealurile pe care pasuneaza mide oi Intrebarea fireascd in acest moment ar fi: ce legatura avem noi, Tomani, cu acest zid de la capatul Europei, incat ar putea deveni un punct de atractie deosebit de important?! Raspunsl a fel de fresc, desi incredibil pentru mulfi, este urmatorul in acel capaitvestic de Europa a existat 0 Cetate antic locuita de daci: Banat De-a lungul celor 120 km de zid roman au existat 16 fortur, iar Banna a fost cel mai mare si mai bine pastrat, singurul locuit si dupa destramarea Imperiului Roman de. catre urmagi soldatilor adusi din indepartata Dacie. Englezii au denumit acest fort Birdoswald, toate agezarile din zond purtand numele forturilor antice Rudchester, Halton Chester, Ebchester, Great Chester, Rochester, etc., acest mereu chester inscris pe table, iar in paranteza avand denumirea deva (provenind din dacicul dava, cu sensul de cetate). In literatura de specialtate, Banna este fortul dacilor de pe zidul lui ._ Hadrian. Locajitatea este construita pe Primae Aelia Dacorum, recrutati de Hadrian intre 120-125 pentru a lupta impotriva scotilor, iufior si pictior din nord. Erau cunoscuti ca cei mai viteji si mai buni luptatori dintre toate natile imperiului. De asemenea, se mai stic oa ei au construit cetatea Banna cu niste tehnici mai ciudate, dar si mai ingenioase, bucurndu'se de ‘onoruri mmilitare, S-au impacat cu locainicii celti, cu care aveau unele asemanari de cultura, sand multe urme. In brogura oferita de ghizi poate fi citité urmatoarea informatie: ,Cohors Primae Aelia Dacorum, the Dacians from modem Romania ...” sau sunt amintite trupele venite, precum: Cohors | thraoum, Cohors ill thracum, Gohors Iv Thracum, ete, Istoricul englez Derek Williams, pasionat de cercetarea zidului_ lui Hadrian, spune intruna din lucrérile sale: .Mai ales in ce priveste cresterea animalelor, romanii au fost mai degraba invataceli, decat profesorii dacilor. ‘Superioritatea tehnologica a romanilor a fostintotdeauna supra evaluata...” Urme ale dacilor sunt peste tot in Banna: o cladire unicd in fostul Imperiu Roman, basilica exercitatoria, rica de exerci miltare, 0 clédire cu fata spre rasarit la fel cu bisericile crestine, clddire care vine in contradictie directd ‘cu structura tip a_castrelor romane. Niciunde in Imperiu nu se gasea un loc in care ostasii sé. se pregateasca din punct de vedere militar sub protectie divin, Pentru dacii aflati atat de departe de tara lor, lupta si moartea erau sfinte. O dovada de netagaduit a trecerii dacilor prin {inuturile scofjene este 0 inscriptie incrustata_in. zidul sanctuarului, datand din 219 e.n. Inscriptia este dedicat marelui tribun dac Menander, rang atribuit extrem de rar unui strain, acesta avand puterea de a adopta legile Rome’ si drept de veto in Senatul roman. Acest tribun dac a avut idea sa-si decoreze piatra de mormant oy 0 sica, Sabie curbata, tipica Zona Interferentelor Poetice luptatorilor danubieni. A incrusta in piatra ce-i va aminti mereu numele o astfel de pecete, nu poate arata decat mandria de. apartine neamului dac. Columna lui Traian este pling de asemenea sabii, arma de temut a antichitajiiromane. La Banna au mai fost gasite vreo 20 de inscripti ,cu. sica si frunza palmata” lasate in urma de cohortele dacice. Pa astfel de placi de piatra, dacii marturiseau zellor c& si-au indeplinit cum se cuvine jurdmantul de luptator Vestigii antice romane se gaseso peste tot, desi unele te fac sd exclami cu uimire: -Astea sunt de-ale noastre!", dupa cum exclamiin fata unor exponate din parcul-muzou de la Vindolanda: 0 pereche de opinci veritabile, cu gurgui si nojite pentru ‘nfasuratul obieletor. Impresionabilé este mandria dacilor de a se sti si de a face si lumii cunoscut faptul c& apartin acestui neam neinfricat. Ei, soldat ai_ Imperiului Roman, proveniti din Dacia care ou greu se ldsase Infranta, erau mandi de umele lor, de cultura lor, azi nestiuta aproape de nimeni, luptand sub juramant pe pamanturi strdine. Ei, strémosii nostri, erau decisi s& se lase i numele lor. lar noi? Noi, urmasii_ dacilor neinfricati in fata carora tremura vechea Europa, cine mai suntem noi? In unele locuri ni se spune ,scursurile Europe’. In altele, ,popor de figani’. A trebuit s8 ne Zbatem sa ,intram” In Europa, de parca noi nu am fi existat aici din totdeauna...$i_nici aga nu suntem recunoscuti la adevarata noastra valoare. Cine poarta vina? O purtém din plin noi, romani, pentru c& scoatem in fata non-valori, privim umili pe aif si nu vem curajul sa ne afirmam intotdeauna proprille principii tradiile, cultura. La fel de vinovaji suntem si pentru faptul c& deseori afirmam, fara a ne asuma responsabilitatea vorbelor, c& ne este rusine ca suntem romani. Cum pofi sa te impui cand tu singur, ca popor, nu faci himic pentru a mai buna percepere sau iieste rusine de originea ta?! Atheologul Robin Birley spunea la un moment dat: . Dacii? Au fost strlucitori. Att ca luptatori, ca Ioialitate, dar sica civilizatie.” Cine va spune la fel si despre noi, romani? Prof. Mariana Sava * Asociatia ADSUM * Cont IBAN RO57RNCBO722099169100001 * * BCR Agentia Tudor Viadimirescu, Bucuresti, Sector 6 * ae * ACEASTA PUBLICATIE POATE Fl SPONSORIZATA I DE TINE!" aiMotto: “ti spun, nu stiu care viorul meu. Nici macar nu sta ce imi dlorosc de la viafal" (Biff Loman, Actul 1 “Moartea unui comis-voiajor’) Arthur Miller s-a nascut la New York, in 1915. Tatal sau, care era austriac, a venit th Statele Unite, “fara tuturor posibilitaijilor’, si a dus o viata prospera lucrand ca producator de Imbrécaminte. Din cauza crizei financiare din 1929, Miller a trebuit sa tsi plateasca singur studiile superioare, Pentru ca familia fusese ruinata. Printre cele mai de succes piese de teatru_scrise de Arthur Miller se numara “Toti fii mei” ("All My Sons’ 1947), "Moartea unui comis-voiajor’ (‘Death of a Salesman’-1949), “Vrajtoarele din Salem” ("The Crucible’ 1953) si "Vedere de pe pod’ ("A View from the Bridge"-1955), Desi drama ‘Moartea unui comis-voiajor" a avut premiera in 1949, Miller a inceput lucrul la piesa la varsta de 17 ani, Autorul a trait si a facut cunostinté. cu lumea_personajului principal, Willy Loman, in anii 1920, cand familia sa a fost nevoita s se mute din apartamentul lor spatios de langa Central Park intr-o casula saracacioasa din Midwood. Se pare c& personajul Willy este inspiral dintr-o persoand real © ruda a familiei Miller, Many Newman, un comis-voiajor tipic, aflat intr-o competitie continua, uneori chiar si cu cei doi fi ai sai, Buddy si Abby. De aici probabil autorul s-a_inspirat_ pentru creearea celor doi fii ai lui Willy, Biff si Happy. In stagiunea 2007-2008, Teatrul Bulandra a readus in atentia publicului bucurestean una din capodoperele teatrului american contemporan. *Moartea unui comis-voiajor" de Arthur Miller. Pentru acest proiect, Alexandru (Ducu) Darie, directorul teatrului, a apelat la o echipa artisticd de prima calitate. Vorbim aici de Felix Alexa, care semneaza regia, lighting design-ul si ilustrafia muzicala a spectacolului, Doina Levintza, ale carui costume le imbrac actorii-personaje si, bineinjoles, trupa de artisticare au dat viata dramei milleriene. In dificlul rol al lui Willy Loman, fl regasim pe Victor Rebengiuc, care, Jcu multi ani in urma, a interpretat in aceeasi piesa rolul lui Biff Loman, fiul lui Willy. Domnul Rebengiuc reuseste 4 redea foarte bine intreaga suferinta a comis-voiajorului macinat de ani de Wenn) ine Zona Interferentelor Poetice Invitatie la realitate cAlatorie gi de insuccesele cauzate de inaintarea in varstd. Prin jocul lui Victor Rebengiuc, descoperim un om chinuitde proprile amintiri mai fericite sau mai Putin fericite, un om ajuns la varsta de 60 de ani fara sa fi realizat nimic important In viat&. Jocul actorului confera personajului dramatism, dar giumor, mal ales in scenele cu personajul Femeia, cea cu care sia ingelat sofia intro cAlatorie de afacer Mariana Mihul, partenera de Vial a lui Victor Rebengluc, Ti da viata Lindei Loman, sofia lui Willy. Linda este 0 femeie docild, I-a fost si Ti este credincioas& [ui Willy. Mariana Mihut este o doamna a scenei romanesti si stie 8 arate acest lucru in creionarea rolulul Lindei. Avem in fata ochilor nu numai o solie sio mama, ci sio femeie constienta A solul ei se prabugeste incet si care se vede neputincioasé in fata destinului barbatului pe care Ml iubeste. Mariana Mihut reda toate aceste stari contradictori, de iubire de mama, de neincredere si neputint’, cu finete si talent. Ca orice spectacol, si “Moartea unui comis-voiajor’ are céteva puncte slabe. Nu putem pretinde niciunel montari sa atinga perfectiunea, caci asa, cum am mai exista noi, criticl teatrali? in rolul lui Biff Loman a fost distribuit anarul Serban Pavlu, Actorul se achité de datorie acceptabil. Ins momentele de tensiune dintre Biff si Willy devin, din cauza exagerdrilor si urletelor lui Serban Pavlu, simple scene, artistul nereusind sd creioneze foarte bine starile interioare ale personajului sau. Marius Chivu este celdlalt fu al comis-voiajorului. Rolul poate fiofertant pentru un actor tana, un rol capabil sa fi puna in valoare calittile dramatice. Ins nici Marius Chivu nu duce pana la capat jocul. Happy Loman este un barbat ajuns la 30 de ani, obsedat de femei, crede ca a realizat ceva in viaté, In realitate fiind doar un ralat. Marius Chivu nu reugeste s& puna in valoare decat latura comica si de Don Juan a personajului. Nu vedem, ins, la el acel dramatism, cAnd trebuie s& realizoze ca s-aratal De remarcat sunt Claudiu ‘St4nescu, In rolulfratelul Instarit gi plecat ‘nAfrica al lui Willy, Dana Dogaru in rolul Femeii, rol comic, pe care actria il realizeaza cu constiinciozitate si talent, precum si Dan Astilean, care il interpreteaza pe Howard, seful lipsit de scrupule al comis-voiajorulu. * ACEASTA PUBLICATIE POATE Fl SPONSORIZATA $1 DE TINE! * *Asociatia ADSUM * Cont IBAN RO57RNCBO722099169100001 * * BCR Agentia Tudor Viadimirescu, Bucuresti, Sector 6 * CRONICA “TEATRALA” Regia spectacolului este interesanta. Felix Alexa respecta, in init ‘mari, spafiul indicat de Miller, cu cateva modificari. Scenografia, apartinand lui Mihai Pacurar, este simpla, dar sugestiva, recreand o casuta saracacioasa dintr-o mahala new- yorkeza. Privit in ansamblu, spectacolul ‘Moartea unui comis-voiajor” de la sala lzvor a Teatrului Bulandra este unul reusit. $i sa nu uit&m c8 aduce in prim- pian probleme social valabile si atunci si acum si intotdeauna: realizarea in viata a unui om, mass-media si publicitatea carene sufocd, urbanismul care distruge traditile, diferenta de clase, precum si vesnicul conflict dintre generat Trebuie, de asemenea sA Ti fim recunoscatori lui Alexandru Darie cd a adus in atenfia publicului una dintre marile plese ale teatrului contemporan, avandu-iin distributie pe doi actori demni de toata stima si lauda: Victor Rebengiue siMariana Minut, Semneaza pentru public, Tudor Sicomas. Va invit la teatru, TARA TRISTA Ce trista e jara aceasta Care ined mai nagte poeti Naivi, sentimentaii si nepragmaticl, Traindu-sitalentul in lacrimi, In afara inifiatelor aga-zise Elite inchise. Ce trista e fara aceasta Incé neparasita de toti $i inca nedetot ‘Stapanita de hoti Nepretuindu-si poeti, Tara aceasta devine din trista mai trista, Mai instrainata si mai insingurata, Pentru c& aga se simt si poet Nascut} fara vreun motiv important In aceasta tara Tara aceasta si-atrimis departe poefi Mai intai in uzine, ‘poi nicaieri, pentru nimeni Mereu nicaieri sunt poet, aici Mereu nicdieri ' $i someri Costache Popescu