I

Un generator RF, modulat n ampli-

tudine, se totdeauna util,
atit pentru reglajele receptoarelor M.A.
ct pentru alte rn cele
ce vom prezenta o
de amatori care, n
general, a dat rezultate deosebit de
bune. Este vorba de un generator
echipat cu 3 tranzistoare de tip cu-
rent. de procurat. Acest generator
poate lucra in banda 100 kHz-;-20 MHz
pe 5 game, anume: 1-100-:-300 kHz;
11-250-;-650 kHz; 111-600-;-1600 kHz;
IV-4,8-:-10 MHz; V-9,5-;-20 MHz. Asa
cum se vede, este vorba de un oscila-
tor cu prin
folosind tranzistorul Tj' Circuitul a-
cordat este montat n Ilaza tranzisto-
rului, acordul lui realizndu-se cu un
condensator variabil Cv cu 2 sectiuni
montate n paralel, fiecare
avnd valoarea de 400 pF.
Se poate folosi, de exemplu, conden-
satorul variabil cu dielectric din re-
ceptoarele radio. Polarizarea tranzis-
torului TI se face prin Rz.
iar Ra este pentru a rea-
liza o ce stabi-
regimul de al os-
cilatorului. Cu
de intrare in este
mai greu de ndeplinit. De aceea ip
gamele 4 5 se exclude re-
decuplnd rezistenta R} de con-
densatorul Ca' In cadrul
unei game, pentru a
amplitudinea se
n paralel, pe bobina din colector, o
de amortizare, cum ar fi
R, in gama II. Oscilatorul RF este
aflmentat cu tensiune pen-
tru a avea o stabilitate a frecven-
tei. n acest scop, tensiunea se stabi-
cu o Zener, cu tensiunea
de lucru de 7 V, cum ar fi, de exemplu,
DZ 307. Oscilatorul cu tranzistorul TI
este modulat in amplitudine cu un
semnal sinusoidal, provenind de la un
oscilator AF cu tranzistorul T
3
Sem-
nalul de se pe emitor,
modificind polarizarea tranzistorului
T
1
, ceea ce ca in colector
semnalul RF fie modulat n ampli-
tudine. Practic, este vorba de o mo-
pe cum am mai
tat, oscilatorul RF are 5 game, ce se
schimbind perechi de bo-
bine. n acest sens, se va folosi un
comutator cu 4 cu 5 con-
tacte pe Se poate folosi
orice tip de comutator, indiferent
este rotativ sau cu clape. Datele con-
structive ale bobinelor oscilatorului
RFsnt:
- Gama 1.(100-;-300 kHz). Se folo-
perechea de bobine Lg-L10'
care se pe o de
cu diametrul exterior de 28-30 mm.
Bobina Lg va avea 110 spire, iar Lu,- 55
de spire cu Cu-Em cu ({) =0,1
mm;
- Gama II kHz)
perechea de bobine tr-L8' care se
tot pe o de cu
diametru ca n gama 1. Bobina
Li are 60 de spire, iar L, - 30 de spire
cu Cu-Em cu (/) = 0,1 mm;
- Gama III (600";-'1600 kHz) folo-
"LTRE
II IIIZIII
SPRE
TIAIIIITIIII
tot o de pentru pere-
chea de bobine L
s
- L
G
Ls are 26 de
spire, iar Li. - 14 spire cu de
Cu-Em cu VJ = 0,3 mm;
- Gama IV (4,8-:-10 MHz). Pere-
chea de bobine La-L
4
se
pe o din material plastic sau
de carton cu diametrul de 14-15 mm.
Pe se
bobina L:t (6 spire) cu
Cu.-'Em cu (/) = O,:> mm L.{. - 14
spire cu de Cu-Em cu (/) = 0,2
mm. Se prevede ca bobina L
4
se
deplasa pe pentru a
putea realiza cuplajul necesar
in
- Gama V (9,5-:-20 MHz). Perechea
de bobine L. -J, se tot
pe o din material plastic cu
diametrul de 14-15 mm. Bobina L,
are 5 spire Cu-Em cu (/) = 0,6
mm), iar J, - 11 spire cu de
Cu-Em cu (/) =0,2 mm.
OscUatorul RF un tran-
zistor P-N-P cuJ3' = 30+100 putere
de 50-100 mW. Se
a se folosi tranzistoare de tip AF 109,
AF 106, EFT 317,1T 401, 11402 etc. Tx
este un transformator de la
aparatele de cu tranzis-
toare, cum ar fi transformatorul -dri-
ver de la un etaj final n contratimp.
Tranzistorul T 3 este de tip EFT 353,
1T16, AC 75, ac 75,AC 151, AC 122 etc.
Tensiunea AF are
-valoarea de circa 1 V poate fi
(in timp gradul de
m al semnalului RF modulat) cu
ajutorul P 2' montat
D
ca o re-
pe
etaj, deci tensiunea AF
AF depinde de
transformatorul Tr utilizat de con-
densatoarele C
4
, C
9
C
12
.
Semnalul RF modulat este aplicat
unui etaj repetor pe emitor, pentru a
realiza un generator de tensiune con-
Ca urmare, tensiunea la
generatorului este practic in
amplitudine cu tensiunea de ge-
neratorul cu tranzistorul Ti' Nivelul
semnalului la se poate regla
folosi nd P l' Cind curso-
rul P
1
este in
tensiunea la ate-
nuatorului este de ordinul 100 mV sau
1 mV, de borna la care ne-am
conectat.
Ultima este etalonarea ge-
neratorului. pe care o preconi-
nu este prea
este, n general, la indemina amatori-
lor. Pentru etalonare, propunem a se
utiliza un receptor de trafic, ca cele
utilizate la radiocluburi, care snt bine
etalonate. Se n dife-
rite puncte ale receptorului genera-
torul construit se face etalonarea.
Se face remarca fim la erorile
ce pot interveni
imagine a receptorului.
Sintem acest generator
va satisface pe amatorii

M. BAGHIUS
-244V

SPRE
----lIJro'- <-
SARCINA

1,',,:, ....,,

')
arrlpllticatc)r se co-
tip
240.fi cu
alimentarea ampli-
ficatorului. de alimentare se
compune din 3 fire: 220 V; 6,3 V
masa trebuie
bine eventual blindat. In acest
caz, se poate folosi ca

Tubul folosit, ECC 88 (6 H 23 11)
sau eventual PCC 88, n acest
montaj o amplificare de 16-18 dB
(6-7 ori).
S-a ales acest tub intrucit se pre-
cel mai bine scopului; nu se re-
inlocuirea cu ah tub. Tubul
PCC 88 are tensiunea de filament 7 V n
loc de 6,3 V, altfel este identic cu ECC
88 (6 H 23 Tf). filamentului se
fie de la un
transformator de sonerie, iar tensiunea
de + 220 V se poate lua chiar
din televizor. Liniile de alimentare se
cu fuzibile
Schema de principiu este in
fig. 1. R.z se ajus-
in jurul valorii date, tot
condensatorul trimer CI' in vederea
unei imagini optime. Acest ajustaj se
acordarea
n ceea ce se prin nde-
sau apropierea spirelor de la
bobinele respectiv (modi-
ficarea pasului), iar reglajul fin prin
N.
suruburile de folosite ca miez.
. Piesele trebuie fie de cali-
tate se pe o
de pertinax sau
poate avea o
sau de-
de ecranul metalic (cutia)
care-I avem la sau care
COlnTe,clloniElt de amator. Cutia poate
aIU""'III.I, fier galvanizat
cu succes
folosite la
etc. Cutia
cu cositor sau
pentru a infiltrarea apei.
de cablu se
dopuri ceruite sau,
sau mufe de cauciuc.
tubului, se
in cutie citeva orificii de
n fel nCt nu intre apa de
ploaie prin aceste orificii. 1n fig. 2 se
amplasarea a pieselor.
Montajul trebuie fie rigid, lipiturile
corecte cit mai scurte.
linia E este un ecran din
de cupru sau de 1 mm,
cositorit, care desparte piesele le-
gate la cele triode ale tubului.
De se lipesc toate
turile de Tabelul datele
necesare pentru bobi-
nelor.
Bobinele se pe carcase
de hirtie in lac de bache-
sau pofistiren, int.= 3,1 mm,
q, ext.= 3,4 mm, lungime = 30 mm.
rn interior se pune de reglaj
din M 3, lungimea 12 mm. Fixa-
rea se cu o
de ca la blocul de canale.
Bobinele se astfel: bobina
se pe iar
bobina 1, <4> deasupra lui sau,
se pas (p = ), se bobi-
ntre spirele lui
reglaj, spirele se cu lac de
polistiren.
DIIPOIIIII IllelRDlIlC
PIIIRU
HlAUlIRIA
Ing. G. MORARU
C!nd nivelul apei este mai mic dect nivelul de fixare a celor doieiectrozi, circuitu:
redresorului Rd de la transformatorul TR este ntrerupt, In
Situatie, pe baza tranzistorului TI nu se tensiune, asigurindu-se astfel starea
de bloc::re. 1;
fn momentul n care nivelul apei atinge cei doielectrozi, circuitul de alimenareal
redres,0rului f!d
1
se inChide.! iar tensunea de cu polaritate con-
venabllaleasa, deblocheaza tranzistorul T prin aceasta l'eleului
electromagnetic R. 1
cc:;tacteie sale se pot ndeplini de semnalizare sau
a unui nivel prestabilit sau de re, ca, de oprirea
al care umple un rezervor.
lichid trecnd un curent alternativ, fenomenul de polarizare a elecrozilor
este
i,
240B:
....n. I
I ----4111-.
6)V
rv
TR
DE MATERIALE
ELEMENTE
CONSTRUCTIVE
R-releu elecbomagneiic24V
T .. -EFT 125
R
1
-100.n
R
2
-2 kD.
R
3
-1-2kll
IRd .. - 4 x EFD 103
Rd
2
-4 x DR 301
D
1
- DR301
C
1
- 100)1 f/5fJ V
- 2680 de spirejO, ,23 mm
Rd
1
- 78 de spire/O,09 mm
- 325 de spire/O,285 mm
3
gent), in focarul s-a plasat
o ce
trece prin orifidul discului, fas-
ciculu! cade pe unei
fotocelule sau (5).
Este evident fasciculul va fi
obturat cind orificiul nu se va
pe axa
Considerind diametrul orifi-
ciului ar corespunde unei divi-
unghiulare in 23 de
unui alfabet
simplificat: A. B. C. D. E. F. G.
H. 1. K. L. M. N. O. P. R. S. T.
U. V. x. Y. Z.), probabilitatea de a
se este de
4,34%. n loc de un singur
disc vom utiliza probabili-
tatea ca lumina pe foto-
scade la 0,18%. Se pro-
pune o din
punct de vedere al raportului
dintre de
discuri, care com-
6 discuri. posibi-
de a celor
discuri este foarte mare,
valoarea de 8,6 x 10
9
,
Teoretic, fasciculul de raze
trebuie fie paralel egal cu
diametrul orificiului. Practic, a-
cest lucru se folosind
o de dimen-
siuni foarte. mici in focarul unui
unui alt
revista s-au publi-
cat multe circuite de tip fotoreleu
care corespund" noas-
tre. vom utiliza o construc-
de mare sensibilitate, va fi
suficient un bec mic de
cu focalizatoare. O astfel
de in
11/1911 sau n 1/1912
(articoJul Tir i:!lectronic). Pen-
tru varianta din 1/1972
trebuie avut n vedere se re-
la multivibrator.
Desigur, se pot folosi
montaje din cele publicate,
cum s-a mai spus, se va
utiliza un bec de putere ceva
mai mare.
Sistemul de discuri se
intre piese de fixare
invirtirea discurilor se face
intermedtul inelelor (6), care se
scot prin a-
decvate (fig. 2). Butonul (9) ser-
punerii in a
tii electronice ce s-a
mat cifrului.EI este
de tip sonerie inchide circui-
tul de alimentare a montajului
electronic.
in desenul de ansamblu (fig.
3) se o modalitate .de
fixare a sistemului
prin plasarea acestora in-
tr-un tub ce se introduce
presat (sau lipit) in placa de
fixare din stinga.
Nu se poate prezenta un sis-
tem de prindere a lentilei
becului universal, deoarece "di-
ce intervin (diame-
al becului, focarul
tipul becului) vor nece-
variante aparte. De aceea,
n ca-
constructor, imagi-
o constructie n
de piesele ce le la

Cum se o com-
de deschidere? Se ob-
intre
discuri ini:!le se poate modifica
fixa cu ajutorul a trei stifturi
mici (M
2
) dispuse la 120, ca
urmare, problema devine

Pentru buna a sis-
temului trebuie citeva pre-

1. discurilor, cu
interioare a
orificiului, se vopsesc n negru
mat.
2. intre discuri se
(2-3 intre
discuri) din materialplas-
tic, a grosime
fie aproximativ de 0,5 mm.
de con-


5
structiv, astfel incit montajul cu
discuri nu posibilitate
de
3. Discurile snt deplasate
de inele cu 1-1,5 mm (vezi de-
senul de ansamblu), astfel lncit
fasciculu11uminos nu se poa-
din
4. Placa de fixare (7) din stinga
va avea o
toare liniei gau-
de diametru minim" 4. Pe
desenul de (fig. 7) s-a
reprezentat punctat, deoarece ea
poate fi la 90 sau la 180
de partea (de ac-
tionare). Cota I = 40 mm se va
convenabil, se alege
varianta de plasare a sursei
fotocelulei la

de partea

n figurile 4, 5, 6, 1 sint date
de executie a elemente-
lor mecanice. fie se fac din orice
metal, preferabil, evident, unul
neoxidabil.
va da
celor ce vor purcede la
realizarea ei, dealtmin-
teri, le
9
[
1IIII LA ... ;
Redarea discurilor o preocupare
a multor
de de calitate.
Cu att mai mare este
atunci Cnd o parte a agregatului de redare
este chiar cu minile lor.
Celor care procurat din
partea a unui picup le pro-
punem unui amplificator
cu tuburi deosebit de simplu
cu pentru sono-
rizarea unei
Primul etaj, echipat cu pentoda
6m1 TT sau 6 k 4 TT, n regim
de amplificare de tensiune, cu o
de zgomot distor-
siuni minime.
Etajul final tubul electronic
111111111111
EL 84 sau 6 TT 14 TT, debitnd pe o sar-
de 4 il o putere de 2 W.
Amplificatorul este cu un
reglaj al montat n grila
primului tub se cu un
de 500 k.n. cu un
reglaj al tonului tot cu un
metru de 500 k.n. (R
s
)' Transformato-
rul de se pe un miez de
fier cu de 4 crw, la care pen-
tru primar se 2000 de spire
Cu-Em cu q, = 0,2 mm, iar n secun-
J
dar 82 de spire Cu-Em cu q, = 0,8 mm.
a se utiliza un difuzor
eliptic de la televizorul
Se pot utiliza transformatoare de
de la radioreceptoarele Tomis
sau Oarclee. Transformatorul de
se pe un miez de 8 cm2
avind in primar 1 380 de spire Cu-Em
cu q, = 0,2 mm, iar n secundar 1 200
de spire Cu-Em cu q, = 0,15-0,2 mm
pentru tensiunea 35 de spire
din Cu-Em cu q, = 0,6 mm pentru ten-
siunea de filament.
Montajul se pe o
de se in cutia picupului.
lateral in cutie se difuzorul,
,iar pe picupului se mon-
becul de con-
trol.
Trebuie avut ca transformato-
rul de fie ct mai d.eparte de
dozei primul etaj.
In cutia picupului se vor practica
cteva pentru

1.;4
tn
A 4'lnF _.
__ /
;:/8.1
17r.S,PINE TIPtIL JIHIfEJ
8Q(J
j
1200 0,08 2
1 #p.).]


{), {} (J
2000 o, OS ali'
n de cu semnale modu-
late apar diverse generatoare de in cele
ce ne propunem cteva tipuri de
asemenea generatoare de caracteristicile lor.
Generatoarele de ale semnale snt
sinusoidale au avantajul nu armonici care
ar conduce la comenzi false n sectoarele de
G.A. 1 ca l (fig. 1) o confec-
pe o tip la mediile
ale radioreceptoarelor Oberon). Gama de a frec-
este
G.A. 2 (fig. 2) un oscilator R.e. echipat cu un
tranzistor n.p.n. (M P 35), de executat ca subansamblu
pe anumite game de cuplarea cu restul
montajului executndu-se cu conectoare.
G.A. 3 este un multivibrafor (fig. 3) echipat cu tran-
zistoare, cu posibilitatea de variere a A-
cest generator are dezavantajul nu unde
sinusoidale are un gabarit relativ mare de celelalte
oscilatoare.
G.A. 4. n fig. 4 este prezentat un oscilator de semnale
de echipat cu un tranzistor
avnd o de prin modificarea valorii
P, un gabarit redus.
c
.in mu!tiple cind lipsa unui microfon ;nlo-
mlcrofonulUi prmtr-o sau un difuzor, rezultatele mediocre.
la descris mai jos se un difuzor (permanent dinamic),
legat mr-o de preamplificator speCial, adaptat ca Oin
acest motiv, preampltflcatorul se la folosirea microfoanelor dinamice
transformator de adaptare, asigurind o preamplificare suficient
de mare.
unui microfon de dimensiuni mici se folosirea
unUi dinamic, de felul celor utilizate la aparatele de buzunar
tranzistori. se ntr-o cutie cu preamplificatorul
sursa de Ca consumul fiind redus, se poate folosi o
de acumulator mchel-cadmiu sau o baterie de 1,5 V.

C .KI&
11111;:

23'1lF
f
50nF
2
C{71F) R (KJ2) KH.c
5 20 3
1{} 20 1-2
C (n;=) P(kSG) kll.;z
50 10 07--7,5
3[] 25 1-{]
25 4-7

;=/61
..
01>$.: Intrarea MAGNETOFON
este eomufaf&
PREAMPLlflCATOR
o"'l;5-9-f2V
f
mli
,.. tOOmA
__ o __ ._. _____ -- ______ .-.J
Simetria tensiunii de se de
majoritatea transformatoarelor numai ntr-un
singur regim de respectiv n
un.ei anume puteri, ale unui anume curent etc.
n parametri se n
limite foarte largi. n de momentul pe
tipul motoare lor.
In principiu, se poate asigura o schimbare
a parametrilor schemei n de
caracterul sarcinii. Dar aceasta com-
costul dispozitivului de
transformare reduce n
o a doua alegem astfel
structura parametrii schemei nCt simetria
tensiunilor fie pentru orice regim
de lucru. E trebuie n
acest caz o oarecare abatere a tensiunii trifazice
(o astfel de abatere este ntre 5-15%
pentru motoarele asincrone), precum
unei active suplimentare. care n con-
unor sarcini mici un consum im-
portant de putere.
Pentru unui astfel de !"ontaj snt
necesare condensatoare, In le
unei alegeri corecte a lui R C a unui anume
raport de spire al (a unui anumit
raport de transformare), un astfel de transfor-
mator o alimentare nor-
a sau mai multor motoare, indepen-
de caracteristica si de
,
la o
folosi un transformator n trepte cu comu-
tator (fig. 2). Tensiunea a condensatoa-
relor este Puterea - mai
(n jurul a 600 W).
n 1 a comutatorului P schema
(fig. 1).
Pe se poate lucra de la O la
0,6 kW, iar pentru puteri ntre 0,6 1 kW va
trebui trecem P pe 2.
transformatorul este numai pentru
un motor, putem folosi schema trepte; a doua
(n regiunile de ne-
simetriile motorului nli snt periculoase
cel mai mare curent pe nu cu-
rentul normal al motorului).
Recalcularea parametrilor transformatorului
la o putere se face sistemul curent.
De exemplu, pentru un transformator cu o
(fig. 1) putem utiliza formulele:
C
l
= 40 P;
140 110
C
2
=80P;R
1
= -;X
L
=-; S=16VP;
P P
600
d=1.4VP; W =--
P
Pentru trans formatorul cu trepte:
CI = 25 P;
C
_ . - 112. 176
2-50 p. RI-Rz=-, X
L
=-;
p P
S, d, W
Pentru transformatorul cu o
alimenteze un singur motor,
56
schema treptei a doua, R = -, cei parametri
P

n aceste formule, P - puterea a
transformatorului n - este
din puterile solicitate de motoare, considernd
puterea a motorului este cu
sarcina pe ax.
Pm
1
Deaici,P=( +---+ ... )100%.
1'1 mot
1
1\ motz
unde ll.m - randamentul motorului n
procente, nu este indicat, poate fi conside-
rat n medie intre 75-+-80%.
nu este trebuie
doar a ampla-
sarea lor de celelalte ele-
mente a nu radia n special de
conductorii electrici.
n cazul folosirii unui metalic este nece-
pu nerea la a
Aparatul pe carevi-I propunem se poate utiliza cu succes
la sudarea diferitelor mase plastice: polistirol,
viniplast Ct orice polimeri care au o de
topire relativ Sudarea se produce cu ajutorul curen-
tului de aer fierbinte care iese din Temperatura
de topire a maselor plastice se la circa 105-120
o
C
pentru pentru polistirol, 110-11SOC
pentru sticla 112-1200C pentru viniplast;
prin acest gen de se n plus mai
dect orice alt mod de mbinare a diferitelor piese
din material plastic.
Aparatul, ndeajuns de simplu, poate fi realizat n orice ate-
lier scolar. Curentul de aer sub presiune cu ajutorul
unei' pompe) este trecut prmcorpul propriu-zis al
rului n care se o
pe un tub ceramic. Temperatura aerului se cu aju-
torul unei suplimentare n circuitul electric.
curentului de aer sub presiune nu de
asemenea, nici un fel de probleme. O auto o
rezervor (eventual o minge de fotbal) pot constitui o
de aer pentru acest tip de
Partea a se compune din: transfor-
mator, (pe care propunem s-o
dv. Se ca tensiune de lucru 120 V, putere
300-400 W, din
Asamblarea cum din
nu probleme deosebite. (De doar
necesitatea unui mner din lemn, care, nchiznd conexiunea
securitatea n timpul n-
Capul va fi spre interior
cu azbest. Suflaiul se pe corp prin filet.
simultan cu Cu-Em (() = 0,45 mm,
cuprinznd 275 de spire.
Secundarul principal are 90 de spire
Cu-Em = 1,1 mm, iar ce! al alimen-
tatorului auxiliar 30 de spire fj) = 0,2 mm
Cu-Em.
ntre primar secundar s-a bobinat
un strat cu conductor de 2j = 0,2 mm,
care constituie ecranul electrostatic,
de la care s-a scos un singur cel
conectat la
Condensatoarele de filtraj ale blocu-
rilor de alimentare (e ,C ,C ,C ,.,)
au fost realizate
IPRA de 500 jlF/70 V.
Drept comutator de intrare. s-a folosit
un comutator tip Mamaia, celelalte
fiind de la comutatorul UHF din televi-
zoarele Miraj, ca mufa de teleco-
de altfel, repere care se
n
de reglaj
Pentru punerea n snt ne-
cesare
1. Amplificaorul realizat si ca-
blat, se va trece la o verificare extrem
de a tuturor
turilor a corectitudinii lor. Insist asu-
pra acestui lucru, deoarece complexI-
tatea schemei de
montaj.
Este recomandat ca la realizarea veri-
n afara constructorului, mai
asiste o
2. Se va cupla o
de 50.0. /50W la bornele stabilizatoarelor
Isfrsfo

.,
I.!)

Q
Q
30
125
135
.. _____ 5_8_0-


(decupll'ndu-se S2 a canalu
lui respectiv) se va regla P 9 pentru
unei tensiuni de 36 V la
de asemenea, prin modificarea suc-
a de a
P
10
(reglat pe
o pozitie se declan-
la un curent de 1-1,1 A.
3. Se P 7 P 8 n me-
Se 1n locul sigu-
S2 un miliampermetru se re-
din P
7
valoarea sa la cca 60 mA.
Se din P 8 valoarea de 18 V
a tensiunii de c.c. ntre boma plus a
C
28

4. Se P 6' spre a pe Rg
9


'8 . -J
tensiunea de 0,7 V.
5. Se prin R
81

R83' pentru a avea pe Ras o tensiune de
4V. Se aleg valorile R86' R87 T 88
T 89 pentru a la 6, 7,5,9
respectiV, 12 V pe cele 4 ale com.u-
tatorului K. terminate aceste
amplificatoruf este gata de

Autorul articolului Termostat
pentru acvarii precum tova-
Spiroiu Nicolaie G. EHi-
mescu snt a ne comunica
adresele lor in vederea viitoa-
releu'
9
r iti un
TABEL DE MATERIALE
-
lor
Suc. Materiale Dimensiuni
n delt
Const
4 de brad 40x40x349
12 !dem 30x70x510
4 Idem 40x40x51O
6 Idem 18x45x510
2
Placaj
380 x 590
1=5-6 mm
4
Idem
380 x 3495
t
1
=5+6 mm
2
Idem
590 x 3755
gros 5+-6 mm
4 de brad 40x40x240
1
de
250x500x25
brad

fier:t;.....--f+"g'5.uri c; a ,conform detaliului B, pe partea
_ . se . inte' se prind cu (13) piese de
psesc cu vop i. e __ .imbtnar (12) formate dintr-o de
pe partea s rllor \' J se (30 X O X 4 mm) avnd n centru o Ma
o se e conform j}g..--l;-- prin
pentru a Pentru rigidizare pentru a
Pentru a fi (detaliul D), ntr de drum a pe
este de . v A COPt n partea a flotoarelor se Cte
lonjeronii superiori (1) ai se nervuri (11).
la cotele indicate n Cte un de Pentru montare-demontare, ntruCt
Ing. v. lAURIC
10. 2

lung. 660
5x25
11, 4 de brad 30 x50 x 2750
12. de prindere 56
4 mm
30x60x10

13. pentru lemn 112
moale
f/) 6x25
bronz
14. cu cap moale
hexagonal 60 bronz 8x110
15. cu moale
8 bronz 6x40
16. de punte 35 de brad 40x40x420
17. Montant de 4 Idem 40x 120 x 750
18. brute 60
moale
t/J15xt/J8x1
sau
...
19. pentru punte 14
Placaj gros
500 x 2400
5-6mm
riie (14) snt ngropate n elementele se va
folosi o cheie (de 14 sau 13 mm).
Oglinda (9) se prinde de punte, cu ajutorul a
platbenzi (10) a patru ru buri M6 (13),
conform detaliul.ui C.
in ncheiere Cteva variante de
amenajare a suprastructurii:
I-FLAT BOAT
II-RIVIERA
III-HOUSE BOAT
--
--

",," ti I
"" \
"\ \
\ I
,1 1 \
,;' \ \
,;' \ \
I( \ \
\ \
\ \
\
\
\ \
\ \
\ \
\ \
\ \
\ \
\ \
\ \
, \
\ \
\ \
\ \
\ ,
\ \
\ \
\ \
\
\
\
CORNIER
L.ZSX2$XJ
1.
2.
3.
4.
AI doilea
obiectiv
utilizate n mod curent pentru agrement sau pescuit,
zisele universal(!l>, snt foarte incomode atunci cnd se necesitatea
de a le ridica pe ponton sau debarcader, ntruct greutatea este relativ
mare, iar forma nu permite o deci dispozi-
tivuL din fotografie, care permite ca un singur om ndeplini cu
succes de ridicare-lansare.
UST DE MATERIALE
Denumire


cornier


Frnghie
lungimea
dispoziti-
vului de
extensie,
inclusiv
inelul II
(mm)
Dimensiuni Cantitate
caracteristice (mm)
1/2 in 4500
1 in 2000
L 25x25x3 2500
gros. 4 150x1000
M6 17 buc.
5000
AI doilea
obiectiv
lungimea
dispoziti-
vului de
,
1
I
I
Ing. L.VIRGIL
Prelucrarea hirtiei fotografice FOMACOLOR
de Fabrica Fotochema din Hradec Kralove - R.S.C.
Procesul de prelucrare se la
hrtia FOMACOLOR PN
copierii prin a cli-
executate pe filme negative color
(de exemplu, ORWOCO-
LOR NC 16).
Prelucrarea se ntr-un set
de 4 la lumina unei de labora-
tor de maximum 15 W la o
de 0.75 m. Filtrul de labo-
rator trebuie fie de prove-
tip FOMA 590 sau
ORWO 166, ultimul fiind procurabil in
mod curent din comert. Se
ca iluminarea astfel nu de-
10 minute.
Verificarea streifurilor de este
recomandabil a se executa la
de zi, intrucit la lumina poate
o oarecare debalansare a culo-
rilQJ.
revista Fotografie din R.S.C.
termenul de al hir-
tiei FOMACOLOR poate fi
cu la un .an, nu
riscati. Deci hirtia va fi cit mai
de indicat pe exteriorul
ambalajului va fi cit mai apropiat de
zero - respectiv de 00 00 OO!
Tabelul 1. Schema de prelucrare a hrtiei FOMACOLOR PN
Developare
n
Stop fi xare
n
Albire fixare
n
Stabilizare
Uscare lustruire
TIMP TOTAL DE PRELUCRARE
5
5
15
5
39,5
16-20
19-22
16-20
19-22
max.80
1. Dispozitiv pentru luat vederi stereoscopice.
2. Dispozitiv pentru vizionarea lor
esigur, nu este necesar
reamintim imaginea stereo-
- in limbaj
mai tehnic - imaginea n relief.
Probabil mecanismul vederii
stereoscopice este necunoscut
pentru unii dintre cititori.
Pe scurt: fiecare ochi percepe cte o
imagine a obiectelor. Aceste i-
magini intrucit fiecare ochi
din alt punct (vezi fig. 1).
Imaginea ! este de ochiul
sting, iar II de cel drept.
in creier cele imagini se supra-
pun, astfel nct punctul privit coincide.
Celelalte puncte apar distincte,
crelnd de relief.
Imaginea de un aparat de foto-
grafiat normal fiind este in mod
evident Deci pentru realizarea
stereoscopiei foto este necesar un apa-
rat care ia simultan imagini din
puncte la cca 70 mm intre
ele (distanta medie intre ochii omului).
S-au construit in acest sens un mare
de dispozitive, aparate cu
obiective etc.
Dar cele imagini
realizate, nu pot fi privite - tn mod nor-
mal - cu cite un ochi fiecare pentru a
realiza sinteza (relieful). Apare deci
necesitatea unui alt aparat care
acest lucru.
Cele dispozitive recomandate
mai jos, extrem de simple, vor
oferi putind fi uti-
lizate chiar cu cel mai putin preten-
aparat fotografic. Folosirea diapo-
zitivelor drept imagini permite
realizarea stereoscopiei n culori cu
un minimum de cheltuieli.
1. DISPOZITIV PENTRU LUAT VEDERI STEREOSCOPICE
1.1. Lista de piese materiale
Subansamblu Poz. Denumirea
1 de
Suport :2 Reazem
3 Ghidaj
4 Opriter
5
Sanie 6
1
8 Arc
9
1. 2.
Asamblarea se face
Orificiul din placa de
16
Suc.
1
2
2
1
1
2
1
:2
Material dimensiuni
principale
PFL 15 x 50 x 250
Placaj 5 x 12 x 250
Placaj 5 x 11 x 250
Placaj 5 x 10 x 26
Placaj 3 x 25 x 80
P F L. 15 x 16 x 20
Placaj 5x 2.5x80
Otel sau
0,2 x 3 x 30
operatia nr. 3 (baia de stop-
fixare), copiiie color se pot examina la
lumina de laborator. Pentru
a reduce la minimum efectul de debalan-
sare a culorilor provocat de lumina
se ca de
de laborator utilizarea unui
bec opal de calitate, de exemplu:
Tungsram-Largiphot, Tungsram sau Os-
ram-Krypton etc, amplasat la o
(de exemplu, in plafon)
peretilor laboratorului cu var
sau vinacetalb sau chiar placarea cu

n ceea ce aparatul de
acesta va fi cu o lumi-
cu cele indicate mai sus,
cu un obiectiv corectat cromatic (de
chiar un obiectiv foto cu dis-
mic de
lentile, de exemplu: Tessar, Elmar, In-
dustar).
Setul de filtre de utilizat va fj
de fil-
trele de amatori din gela-
nefiind recomandabile. E-
vident, procesul de se simpli-
mult avem posibilitatea mate-
de a un obiectiv spe-
cial cu filtre incorporate de
R.P.P. -lampolcolor. .
Hrtia FOMACOLOR culori de
calitate, cu care
nu prea curat, cu pre-
n originale prezentate
mai jos n variante. Se pot utiliza
seturi gata preparate procurabile din
comert: TRICOLOR BiCOLOR, pro-
duse de Reanal-R.P.U., rezul-
tatele snt net inferioare, aceste seturi,
universal, fiind
puse la punct pentru hrtia Fortecolor-
R.P.U.
Tabelul 2. Revelatorul cromogen FL 101 sau FL 104)
A
1. 5.55 ........................................ ..
2. T.32 .......................................... .
3. la ............................ ..
B
4. A. 901 sau Calgon .................. .
5. Carbonat de potasiu anhidru .. ..
6. Sulfit de sodiu anhidru
1. de potasiu ................ .
8. Apa pina la ............................. ..
Indice de aciditate pH
.. nlocuibil cu CHElATON III
cum se din tabel, re-
velatorul FL 101 se din so-
A B, care se di-
zolvarea a ultimilor compo-
Se maturarea 24 de
ore. Revelatorul FL 104 se compun.e
lelismul ntre cele -1 11-
trebuie fie perfect.)
dintre prima a doua po-
va fi mai mare dect medie
ochi, pentru a accentua efectul.
V:PIlol'll"""l'I ei se alege din tabelul
obiect
D la 5 m 5-10 m peste 10 m
d 100 130 160
Fig.1
SURUBUL DE
FIXARE DIN
rOCUL APARATULUI
APARATUL
FOro
1 J[
FL 101
2,0
4,5
500 mi
2,0
15,0
0,5
0,5
50()loml
10,70,1
FL 104
4,0
15,0
2,0'"
6,0
0,5
1000 mi
10,80,1
ordinea de
dizolvare
III
IV
V
II
dintr-o la ordi-
nea de dizolvare a componentilor indi-
cu cifre romane!
Utilizarea revelatorului cromogen tip
FL 104 are avantajul de a permite scurta-
rea timpului de prelucrare prin ridicarea
d se prin introduce-
rea unui de chibrit n orificiul 2)
din placa de Con-
poate fi din de
aluminiu. ceea ce i suplete
un aspect mai Gele ima-
gini nu se pot lua simultan, fapt care
nu permite fotografierea
a obiectelor n miscare.
I
temperaturii solutiei cum
Temperatura no C 20 24 26
Timpul de prelucrare n minute 5,0 3,0
TABELUL 3. Stop-fixare FL 131 FL 133)
1. Tiosulfat de sodiltcris-
talizat 200 200
2. Sulfit de sodiu anhidru 10 II 10 II
3. Pirosulfit de potasiu'" 25
4. Acid acetic glacial 9 mi III
5. Borax 20 IV
6. Alaun de potasiu 15 V
7. la 1000 mi 1000 mi
Indice de aciditate pH 4,60,2 5,50,2
* Se poate nlocui cu pirosulfit de sodiu.
Utiliznd baia FL 133, timpul de prelucrare se lJoate reduce de la 41a 3 minute.
TABELUL 4. Albirefixare FL 150 FL 153)
1. Chelaton ferosodic 50,0
2. Chelaton II 35,0*
3. Chelaton III
5,0 II
4. feri cristali-
23,0** II
2. DISPOZITiV
2.1. Materiai-
28
2,5
5. Carbonat de sodiu anni
dru
6. Tiosulfat de sodiu cris-
talizat 150,0
7. Sulfit de sodiu anhidru 15,0
8. Tiouree 2,5
9. la 1000 mi
Indice de aciditate pH 6,80,1
" dizolvare, i se amoniac '----
** dizolvare, se cu a
Utilizarea solutiei FL 153 are avan-
tajul de a n mod automat va-
:::tie sI
loarea n ah a/ca/in;
1iceJ.,
'-'/ PH
TABELUL 5. Stabilizare Fl180
Acetat de sodiu crista-
lizat
40% 40 mI 30 mI
Benzosulfinat de sodiu 1,0
sau p-toluen sulfinat de
sodiu
5. 10 mi
6. la 1000 mi
Indice de aciditate pH
Din procesul de prelucrare a hrtiei
FOMACOLOR, baia de stabilizare poate
lipsi. Scopul ei este de a ridica indi-
cele de alb al copiei fotografice color
II
III
1000 mi
7,4
de a de
de degradare n timp l'itla
mina
(Continuare n pag.).
SE VA AJUSTA
(PENrRIJA
___ ._-"-,,,R;:E_;A :.'1 ZA
REA
cu Joc MI/fIlM
h.


ITI
LOR Nl
Preluc.
de 4
tor de m
c
rator treb
inc.
ORWO 16,
mod curen
ca iluminarI
Ta
1
2.

3.
4.
5. A
6. S,
7. St
8. Uf
........
cIi
% ql)t
/q,

tat antena
bazei tranzistorului
itui colectorului.
L
12V/03A
)
CU!i!Umllill, eventual inlocuirea
ta ruptoruiul
avans ului ta producerea
- verificarea eVEmtllJal. schimbarea unor
conducton electrici uzat!;
ca presunea n
pe cea Iar ver'ifil.::l:irE*l
rece. Presiunea n
cu citeva zecimi cea a
spate. cazul unei de este DrefEmillbll
ca pe presiunea prin delmr1nfliUS
numai cU . .pompa.
ECH8PAMENTUl ELECTRIC: Se va verifica,
tn find, starea bateriei de
eledroUtului nu va
in nici un caz valoarea de
verlfietJtr. intelnsi1tifii lUlTlino,ase
cazul
ceda inlocuirea be<:ul'llor.
chiar a oglinzllor.
incheiere, ne vom completa ect\lpc:!ml:mtul auto-
turismului cu articole de camping, de
etc.
PENTRU ALBUMUL DV.:
fotografii
de juriul concursului
Supuse juriului, fotografiile - practic - au demonstrat, naintea ori-
defecte, un ndelungat semnele unei anume - nsumnd-
o pasiune. rn al doilea rnd, acesta este faptul cel mai aproape nu a existat fotogra-
fie care nu fie din cel un unghi de vedere. Mai mult de din material
este constituit astfel din fotografii evident fotografii n care autorul a intervenit .
cu mijloace tehnice de prelucrare a imaginii ca gravuri, uneori chiar la ...
aparatul de fotografiat. Rare au fost cazurile n care juriul s-a aflat in de a acuza gratuitatea
procedeului aplicat.
rn al treilea rnd - mai - s-a remarcat un anumit dezinteres pentru portret
pentru fotografia cu actiune, pentru fotografia relateze un fapt, interesant n sine,
nesolicitnd sublinieri efecte speciale prin intermediul procedeelor trucajelor fotografice.
s-au primit cteva portrete mici instantanee, dar ceea ce a dat tonul ntregului material
a fost n principal fotografia n valoare tehnic.
Ar mai fi de amntit foarte fowgrafii s-au dovedit perfecte din punct de vedere tehnic,
multe dintre ele avnd fie o fie zgirieturi, fie urme ale de n laborator.
Aceste defecte au fost cu att mai evidente cu ct formatul a fost mai mare. (De subliniat foto-
grafiile format 9 x 12 cm au fost supuse ele unei analize ma pentru a nu beneficia
de avantajul nu se vede, deci nu
acum cteva comentarii pe marginea unora dintre fotografiile premiate:
Tablou de (publicat n precedent), autor Amarandei Puiu, ne o
solarizare, cu o subtilitate o fotografie care una din
cele mai banale imagini ale ntr-o Se pare un aport
n realizarea efectului l are prin tratarea fondului n negru dens.
autor a trimis un portret suprapus pe o a fi dificil de din punct
de vedere tehnic, este foarte realizat ca portret n sine.
Reflexele nocturne ale lui BaJasz Romulus au retinut atentia
lupta pentru pentru redarea materialului. Este o reali-
zare. autor a trimis fotografia a patru copaci desfrunziti,
n care fiecare are o expresie Titlul: La laifas.
petele galbene care au rezultat in urma incorecte in labo-
rator. Este de remarcat capacitatea autorului de a construi fotografii
cu idee.
Balini Imre ne-a trimis fo-
tografia unui jocheu ajutin-
calul. Este unul din
momentele la care speciato-
rul din nu are acces.
pentru a fi mai con-
intreaga foiogra-
este Omul ca-
proprii de
la
Calificativul:
Zurbagiul lui SCHWAB FREDERIC prea
elemente de fotografie, dar interventia pune n
liniile cele mai expresive ale subiectului.
in una din cele mai interesante
este de Balini Imre. Aspectul foarte grafic
contururile foarte precise ale urmei unei lingu-
rite pe diferitele linii ale unui portativ
ne-a trimis grila cu care realizat
permit cele mai
n timp un echilibru formal
vedere tehnic,
fotografie.
Gaal Terezia - un exemplu de utilizare a fil-
- este sumbru. inclinarea orizontale; este
cOllsll
i
enl de aulor. orice rezultatul final este
simplu peisaj in tehnica siluetei.
n seria fotogra-
fiilor de valoare ale acestui concurs,
o lucrare a inginerului Albu Mircea.
un negativ alb-negru, a-
fotografie a dobindit o valoare spe-
n laborator (tehnica
unor astfel de fotografii a fost pre-
de noi ntr-un precedent al
revistei). De remarcat n functie de inspi-
ratia a autorului, cadrul initial
alb-negru poate deveni o compozitie cvasi-
de o mare frumusete.
21
electronice au fost
create de om pentru a fi utilizate ia
rezolvarea problemelor. Dar n cadrul
unei snt o serie de
care intr-o ordine 10-
care trebuie
n functie anumite decizii,
trebuie alte
Astfe! s-a ajuns la folosirea schemei
operatie care
punct
acest
ntre
nu pot dect
tive posibile: Da sau Nu.
Exemplu: A este mai mare dect B?
ne sensul de
a intr-o succesiune
un exemplu foarte simplu
care ilustreze modul de construire
a unei scheme logice.
Presupunem nainte de
a pleca la serviciu,
toarele deschidem ne
ICIIPIIII1
II IATllllll IICIIAII
Tinuta de antrenament (karai:egi)
este din pantaloni
(fig. 1). Vesta pantalonii snt
dintr..o de
culoare Vesta se cu
o (obi) de aproximativ
2 m de 4 cm. Culoarea centurii
nivelul progresului atins de
22
Ing. G. BIALOKUR
karateka. o
apoi centurile
portocalie, verde, maro
Pe axa a centurii
este aplicat un fir Corect, centura
se cum este n
fig. 2. Pe sub pantaloni karateka
un slip sau suspensor. Karate se prac-
de plecare. In acest moment
avem timpul este fru-
mos sau timpul nu este frumos. n
de aceste alternative, avem

timpul e timpul nu e (ru-
frumos ple- mos nu
la serviciu ne impermeabi-
sint, se
sint,
unei bile.
lui la servi-
ciu. ne
umbrela, ne
impermeabilul
la serviciu.
la alternativa Da de la decizie
avem o care ne duce la
nea 2.
propunem acum o ase-
celei anterioare, solicitfndu-
schema
Problema nr. 1
Avem o care \
in picioarele goale. Desigur,
un slip un chilot de sint
suficiente pentru antrenamentul coti-
dian.
MATERIALE NECESARE:
a) Makiwara este dintr-o
de solid
n sol (fig. 3), de perete (fig. 4) sau de
un copac (fig. 5) care are la partea sa
prins un de paie
de orez, strins legate cu o de
rafie (fig. 6) sau o de
cauciuc dintr-o de
automobil (fig. 7). Piesa de lemn poate
fi dintr-un schi rupt sau
dintr-o de brad noduri
La makiwara se pot antrena
att membrele superioare cit cele
inferioare. Antrenamentul la makiwara
armele naturale,
loviturilor permite coordonarea prin-
cipiilorfundamentale ale karateului, con-

hikite, kime etc.
la o cte o n magazia
avem bile albe, precum
de alte culori.
la comanda ALIMENTEAZA O
O o
care trebuie astfel:
- este la R-1;
- este la R-2;
- este de culoare, la R-3.
trebuie atunci cnd:
- Nu mai snt bile in magazia
- R-3 este plin cu bile.
Pentru schema lo-
va fi n
F/6
b) Makiwara suspendati (fig. 8)
este dintr-un cilindru de lemn
lung de 50 cm cu diametrul de 10--15
cm, pe care este un
de paie de orez sau orice alt material
elastic (cauciuc, abex).
c) Saci de diferite forme dimensiuni,
de cu
orez, griu, de cal etc. (fig. 9).
d) Punching-ball suspendat sau fixat
la unui resort (fig. 10).
e) la ca-
pului (fig. 11) pentru
preciziei loviturilor la
f) Scripete (fig. 12) utilizat pentru
articulatiilor mem-
brelor inferioare. .
g) Gantere de 2-3 kg .. (fig. 13) folosite
pentru ncheieturilor miinilor
pentru puterii tehnicilor e-
fectuate cu membrele superioare.
h) Sandale de de 2-3 kg (fig. 14)
folosite pentru dezvoltarea puterii teh-
nicilor efectuate cu membrele inferioare.
i) de 20-30 kg (fig. 15).
ACTUAli TAHA
cel de-al doilea Simpozion interna-
tional studentesc n domeniul astro-
nauticii, anul precedent de fede-
de specialitate.
N.A.S.A. a propus lansarea n anul
19n a aparate cosmice similare
celor de tip Mariner spre Jupiter Sa-
turn. Folosind reactia
a Jupiter, se vor a-
vnta spre Saturn, unde vor cerceta
satelitul acestuia, Titan, singurul din
sistemul nostru solar care are o at-

.. Satelitul de tehnologice
botezat ERTS-A, care urma fie lansat
n lunile iunie sau iulie a.c., a fost am-
nat pentru anului, ca urmare a
descoperirii la Western Test Range a
unor la unele subsisteme.
EI este planificat fie plasat pe
cu altitudinea medie de 870 km.
n ipoteza robotul Pio-
neer-10 va fi interceptat de inteli-
gente n patrulare prin sistemul nostru
solar, pe el a fogt o care
plasarea n galaxie
este locuit de
inteligente. In imagine apar cteva linii
n de raze: ele permit reprezen-
tarea celor patrusprezece stele de tip
pulsar care pot localiza Soarele nos-
tru; simbolurile binare ale acestor di-
de emisie
la momentul robotului,
la cea a hidrogenului atomic, ca un fel
de cheie pentru descifrarea drumului
parcurs de aparatul Pentru sta-
bilirea medii a umane,
reprezentate liniar pe acea s-a
folosit ca simbol lungimea de a
hidrogen ului atomic (cca 20 cm). n
partea de jos a snt figurate sis-
temul solar, locul traseul
ce a fi parcurs de sonda Pio-
neer .
Recent N.A.S.A. a tinut uimeas-
cercurile de specialitate
una din variantele destul de sigure
pentru vehiculul lansator al sistemului
navetei va fi de mo-
cu combustibil solid! Pen-
tru prima asemenea motoare vor
fi folosite pe rachete cu echipaj; ele
vor dezvolta 11 100 kN si vor trebui ter-
minate pentru primul 'zbor suborbital
(1976), motiv pentru care contractele
trebuie demarate n jurul datei de 15
iulie a.c.
e Cu ocazia celui de-al 23-lea Con-
gres de (Vi-
ena, 8-15 octombrie 1972) se va
la lunii mai a.c. s-au
la San Francisco conferintei
dedicate americano-europe-
ne n domeniul a
sub semnul temei
fundamentale cosmic n ser-
viciul avnd trei
Omul cosmosul; Exemple de activi-
terestre majore care pot fi facilitate
de cosmice; Propuneri pentru
sisteme de colaborare euro-americane
pentru satisfacerea unor eco-
nomice .
ntruct proiectul zborurilor nspre
sistemului nostru solar,
cunoscut sub numele de marele tur-
neu, au fost aproape sigur abandonate.
lansat la 30 aprilie 1973, primul la-
borator sateliza! american S kylab
va primi echipajul la 1 mai an;
acesta va fi format din Charles Con rad,
Paul Weitz dr. Joseph Kerwin.
tia vor face 53 de tipuri de experimente
pe o cu a!titudinea
medie de 432 km. AI doilea Skylab
va fi lansat la 30 iulie 1973, iar al treilea
la 28 octombrie 1973. Prima
va dura 28 de zile, pe cnd celelalte vor
fi ambele de 56 de zile!
CUVINTE NCRUCISATE
acestuia cu plumbul; 4.
din 26 oct. 1632 de la Plumbuita - pe margini! -
Erbiu; 5. Alese - Plumburii (fig.); 6. Vuiet (pop.) -
Georgescu Costel - Plombare la 7. Oxid de
plumb prin trecerea unui curent de aer peste
plumb topit la 184C; 8. Numele popular al ctorva specii
de tecoma - de din
plumb (pl.); 9. Invitat, poftit (pop.); 10. uci-
de plumb - A face un bine; 11. Carbonat na-
tural de plumb din antichitate la
prepararea tencuielilor, a diferitelor alif!i, la
etc. - Aluminiu.
Amestecarea plumoului cu alte metale n scopul ob-
utilizcye de tinichigerii tipografii -
Sunet de '11. Fac un cerplumburiu (fig. po-
- Plumbul de exemplu.
LELO,IPE, ... GABJA
CORNEL DUMITRESCU
ORIZONTAL: 1. Varietate de imitnd dia-
mantul, oxizilor de plumb din
acesteia -Element chimic aflat n cu
plumbul ale metalice snt mai
2. Sistem fibros asupra plumbul
inhibindu-i activitatea - Denumirea unui
joc cu mingea gruzin; 3. 1632, cnd a avut
loc de la Plumbuita - naturalist roman
care a dat staniului denumirea de plumbum album,
1) Baston de lemn, lung de 1 ,5 m,
destinat abdominali
a bratelor (fig. 16).
k) cu (fig. 17)
pentru ncheieturilor
minilor.
1) cu nisip (fig. 18) pentru
rirea degetelor .
..... '" .. ,0-
" \,J(.JGi
n) - foiosta pentr:' ;;,j{oob-
servarea corectitudinii
o) - de-
suflului etc.
VERTICAL: 1. cu care se obi-
ectele ceramice pe de oxizi de plumb
(pl.) - 2. Arme de care
nau in evul mediu cu proiectile avnd la plumbul
- Acumulatoarele descoperite de Plante, care produc
curent pe baza dintre doi electrozi de plumb
de acid sulfuric; 3. Curs! - Tesut protector
al corpului atacat de pulberile fine de plumb, pe care
apar greu vindecabile - Iridiu; 4. Sare
de plumb din acid acetic,
la vopsirea ca de plumb in
(pl.) - in. acest moment (pop.).; Horia-
Astatiniu - Trg (abr.) -la 6.,lod fosfor (simb.)
- De talie (fig.); 7. Din plumb! - Sare de plumb
bivalent de culoare n industria colo-
rantilor; 8. Domn al Moldovei (Radu) invins n lupta
de la Plumbuita din 1632 de Matei Basarab, care
asigurat n acest fel tronul - (mold.); 9, -
Element radioactiv a gama este ecra-
de exclusiv din plumb; 1().
1 2 3
( URMARE PAG,17)
TABELUL 6., Decodificarea de componente ale de prelucrare
Ca preparat de clari'ficare se
din serie de sub-
codificate, destul de greu de
procurat: Tinopal 2 B, Rylux, UVitex,
Leukophor, Blankophor, Optinol, Ultra-
phor, Alb-direct-Relux, Whideshener
etc.
n locul acestei se poate folosi o
de 10 g la litru ORWO C 203 sau,
n un preparat pen-
tru ... rufelor, Slunik, de pro-
R.S.C. Preparatul similar de
nu se poate utiliza
ntruct nu este inert din punct de ve-
dere chimic. Cu rezultate foarte bune
folosi, numai pentru
Denumirea de
Nr. cod sau

1. S.55
2. T.32
Denumirea a
compusului sau inlocuitorului
Sulfat de
Sulfatul de

Alte denumiri
de cod sau
comerciale
4-amino-N, N-etiloxie-
tilanilin sultat

3. Calgon
4. Chf'iaton
ferosodic
Chelalol"!
Hexametafosfat de sodiu
Sare de fier sodiu
a acidului etilendiamino-
tetraacetic
ORWO A. 901,
M.19
Feriseiecton
-'
Tov. Mindru - Tau
Gheorghe - 8rlad, Neacsu Va-
sile - Baia Mare, Grasu Ion - Bucu-

Radioreceptorul pentru automobile
A T -66 complet tranzistorizat destinat
a gama undelor medii, lungi
U.K.W. (65.8-73 MHz) sau U.K.W.
(88-104 MHz) este prezentat in scnema

A fost conceput ca o a radio-
receptorului A-18 destinat pentru auto-
turismul Volga. Ia care partea de
si
a fost complet retinindu-se
doar amplificatorul de
La montarea noului radioreceptor AT-
66 trebuie cont de polaritatea
T
z
_JT3226
sursei de alimentare, anume minusul
bateriei la Acest fapt este im-
portant, ntruct tranzistorii din etajul
final audio, de tip P 216 B, ca
radiator chiar carcasa radioreceptoru-
lui. La autoturismele care au plusul la
radioreceptorul se va monta in-
tr-o cutie, electric,alimentarea
cu energie prin fire.
Tranzistorii din etajul final se pot
inlocui cu tipul ac 26 sau EFT 212, sin-
gura dificultate o constituie modul de
fixare - in fond se dau alte in

Transformatorul de are pri-
marul construit din a
cite 120 de spire fiecare, din cu
diametrul 0,3 mm, iar secundarul con-
67 de spire cu diametrul 0,8 mm.
N. Galambos:
1. Mihiescu;
M. Schmon.
Inainte de refacerea transformato-
rului de a veri-
fica starea difuzorului (bobina
cablul de si. n special. mufa
de cuplare a cablUiui (orice aeformare
intrerupe
Arderea a nu
scurtcircuit in tranzistorii finali,
mai curindclacarea condensatorilar C1-
56, C1-55 sau a atingere
a firelor.
Pentru reglaje mai corecte, ghida-
T
r
,.{T3226
flnomo CB,D.-fll./
Tm 1JI'f-m
tensiunile indicate in
Aparatul fiind destul de sensibil nu
amplificator suplimentar de
Piriiturile ce insotesc
n timpul mersului,
cum ne scrieti, se datoresc unor con-
tacte imperfecte la mufa de (par-
tea a receptorului) sau unui joc
intre segmentele antenei telescopice.
In ceea ce inlocuirea gamei
de unde lungi in unde scurte, nu

Tov. FlORESCU TIEODOR
Tranzistorul EFT este
Datele
U
cbo
=
=130 mW.
catalogul LP,R.S .. :
\/; V; k=250 .';''', Pd=
Prezentarea ADRIAN MATEESCU
ARCA.DIE DANELIUC
Tov. RUS VASILE, com. Taga-Cluj
Datele constructive ale antenelor de televiziune au
fost publicate deja n revista Tehnium.
Tiparul executat ia Combinatul pollgrafie Casa Scinteii
Ct oatele suplimentare ale cimpului elec-
tromagnetic n localitatea dv., Directiei de
radio televiziune Clu].