Actul de la 23 august 1944 devenise o necesitate absolut n situatia n care Armata R osie intrase deja pe teritoriul Romniei (n nord-est)

din luna martie 1944. El a fo st realizat de ctre o coalitie format din regele Mihai I, partidele democratice in terbelice (liberal, trnist si social-democrat, aliate n Blocul National Democrat) s i mai multi ofiteri superiori ai armatei, precum generalul Constantin Sntescu. Sco pul principal al nlturrii guvernului Antonescu de la putere era trecerea imediat a tr ii de partea Aliatilor si ncetarea rzboiului mpotriva acestora. Lovitura de stat a avut loc n seara zilei de 23 august 1944.

n urma loviturii de stat de la 23 August 1944, Romnia a iesit din alianta cu Puter ile Axei, a declarat ncetarea unilateral a rzboiului mpotriva Aliatilor si a declara t rzboi Germaniei si Ungariei. Acordul de Armistitiu ntre guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit si URSS-ului, pe de o parte si guvernul Romniei, pe de alt parte, nu a fost ns semnat, la Moscova, dect pe 12 septembrie 1944, astfel c timp de trei sptmni, Romnia a fost nc socotit ca un inamic de ctre Aliati, desi deven deja un inamic pentru Puterile Axei. n cadrul Acordului de Armistitiu de la 12 s eptembrie 1944, au fost stabilite modalittile politice de guvernare a Romniei prec um si plata de despgubiri materiale URSS-ului n valoare de 300 milioane de dolari sub form de bunuri, timp de 6 ani. Alte rezultate ale loviturii de stat de la 23 August 1944 au fost retrocedarea Transilvaniei de Nord Romniei, a Basarabiei si B ucovinei de Nord Uniunii Sovietice. n perioada comunist, denumirea actului de la 23 august 1944 a suferit diferite tra nsformri n propaganda oficial, acesta fiind ns permanent promovat ca o mare realizare comunist. Insurectia armat din 23 August 1944 a devenit ziua national a Romniei n ti mpul dictaturii comuniste. Spre sfrsitul acestei perioade, la propunerea lui Nico lae Ceausescu, titulatura s-a transformat n Revolutia de Eliberare Social si Nation al, Antifascist si Antiimperialist . Dup cderea regimului comunist, istoricii romni au putut analiza necenzurat lovitura de stat de la 23 august 1944. Regele Mihai a acceptat s acorde interviuri mai mu ltor jurnalisti si istorici romni, iar acestea au aprut n presa si n publicistica di n Romnia, aducnd o nou lumin asupra evenimentelor de atunci. Ulterior, s-a relevat s i rolul loviturii de stat de la 23 august n revenirea Transilvaniei de Nord n gran itele Romniei. Forurile politice, ns, n acea perioad n care ziua de 23 august nu mai p utea fi ziua national, si n care au existat numeroase tentative de a l reabilita pe Ion Antonescu, au socotit oportun s scoat sfrsitul regimului Antonescu dintre come morrile oficiale ale Romniei, astfel c 23 august a ncetat a mai fi o zi comemorativ.