1. Ce este abandonul scolar? Natura problemei.

Abandonul colar reprezint conduita de evaziune definitiv ce const n ncetarea frecventrii colii, prsirea sistemului educativ , indiferent de nivelul la care s-a ajuns , naintea obinerii unei calificri sau pregtiri profesionale complete sau naintea ncheierii ciclului de studiu nceput. Din punct de vedere economic, abandonul colar reprezint un indicator al eficienei sistemului colar astfel nct, dac indicele de abandon este mai mare atunci sistemul colar respectiv este inefficient. Numrul copiilor care abandoneaz coala crete de la an la an. Pe durata unui ciclu colar de opt ani, din 100 de elevi care intr n clasa I, aproape 20 se pierd pe parcurs, conform datelor Institutului de tiinte ale Educaiei. Fenomenul se nregistreaz n special la sate i n comunitile de rromi,unde copiii sunt folosii ca surs de venit sau vzuti ca indivizi cu responsabiliti n gospodrie. Situaia a nceput s se nrutaeasc din 2001, cnd rata abandonului s-a dublat brusc, iar de atunci continuat s urce. n general cei care abandoneaz coala nu mai sunt reprimii ulterior n aceeai instituie educativ i nu sunt nscrii ntr-un program de colarizare alternative. Rata abandonului colar se stabilete ca raport procentual ntre numrul elevilor nscrii i numrul absolvenilor. Dac pn n anul 1990 n Romnia nu s-a vorbit despre abandon colar sau necolarizare, sistemul neacceptnd eecul colar ca pe o realitate, nu acelai lucru s-a ntmplat dup cderea sistemului comunist. Din pcate aceast problem nu a constituit o prioritate dup 1990. Abandonul colar creaz condiiile eecului integrrii sociale, n sensul c reduce semnificativ ansele autorelizrii n domeniile de activitate legitime. Eecul n a-i realiza o educaie colar complet se asociaz cu perspectivele ocupaionale i economice limitate, detaarea de valorile societii i de instituiile ei i cu o scadere a venitului personal de-a lungul ntregii viei. Situatia privind parasirea timpurie a scolii de catre tinerii cu varsta intre 18 si 24 de ani este insa cu adevarat foarte proasta daca ne raportam la tarile care au devenit in ultimul timp membre in Uniunea Europeana, tara noastra avand cel mai ridicat procent. In ultimii noua ani, situatia se prezinta astfel: - 19,7% in 1997 - 19,1% in 1998 - 21,5% in

1999 - 22,3% in 2000 - 21,3% in 2001 - 23,2% in 2002 si 2003 - 23,6% in 2004 - 20,8% in 2005. Comparativ cu celelalte tari, in perioada 2002-2005 Romania a avut cea mai ridicata rata de parasire timpurie a studiilor, clasandu-ne in top si fiind cu mai mult de 5% fata de media europeana, care in perioada 2002-2005 a avut urmatoarele valori: 16,4% in 2002, 15,9% in 2003, 15,1% in 2004 si 14,9% in 2005. Dintre cele zece tari (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria si Romania) incluse in situatia comparativa, slovenii, slovacii si cehii au cea mai mica rata de parasire, in jur de 5-6%, foarte apropiati de noi, deci cu aceleasi procente ridicate fiind si bulgarii (20% in 2005). Abandonul scolar este in Romania o problema sociala din ce in ce mai grava si mai des intalnita. De la an la an rata abandonului scolar creste simtitor si la acest fenomen se ajunge din cauza mirajului occidentului ce atrage tinerii spre un castig mai substantial decat cel pe care ar putea sa il castige in tara daca ar ramane sa isi continuie studiile pana la cel mai ridicat nivel.

2. Cauzele abandonului scolar

Cauzele abandonului colar sunt multiple, acesta reprezentnd o expresie i o rezultant a unei duble situaii de inadaptare. Este vorba, pe de o parte, despre inadaptarea elevului la activitatea de nvare realizat n mediul colar dar i extracolar i, pe de alt parte, despre inadaptarea colii la factorii interni (biologici,psihologici) i externi (socio-economici,socio-culturali). Fiecare abandon are o istorie personal i social legat de modul cum se aplic difereniat principiul dezvoltrii. Abandonul este produsul mai multor factori cauzali aflai ntr-o anumit configuraie pedagogic, psihologic i social care determin la rndul ei mai multe consecine imediate dar i de durat. 1. Cauze ce in de condiia socio- economic a) situaia material- De cele mai multe ori principalul motiv al abandonului colar este srcia.Copiii care triesc n familii srace au anse mici de a-i nsui o educaie colar complet, deoarece datorit situaiei materiale precare, prinii

nu pot asigura copiilor cele necesare pentru coal : caiete, cri, ghiozdane, pixuri dar i mbrcminte sau hran. Potrivit Comisiei Naionale de Statistic n Romnia, copiii ntre 7- 16 ani care au cea mai mare rat de abandon colar provin din familii defavorizate, afectate de srcie. b) relatiile n familie- Muli dintre copii sunt victime nu doar ale srciei, ci i ale abuzurilor de tot felul : bti, exploatare fizic prin punere la munci grele sau trimiterea la cerit sau furat. c) dezinteresul prinilor- De multe ori printii nu sunt interesai la ce fel de scoal merg copiii lor, ce nva, dac nva sau nu, sau dac se integreaz n colectivul de copii din clasa sau din coal. d) nivelul de educaie sczut al prinilor- De cele mai multe ori populaiile defavorizate au un nivel foarte sczt de educaie.Unii dintre parini nu au terminat nici cele 8 clase i nu consider necesar ca i copiii lor s termine coala sau s mearga mai departe la liceu i facultate. 2. Cauze ce in de coal a) organizarea i metodele didactice- Datorit faptului c profesorii desfoar n fiecare zi aceeai activitate, exist riscul de a interveni rutina.nvtorul trebuie s foloseasc metode active cu ajutorul crora s i influeneze pe elevi n direcia dorit, metode care s dea rezultatele ateptate. b) atitudinea necorespunztoare a cadrelor didactice- Prea muli ani de nvtmnt duc la o erodare a sistemului nervos iar unii dascli mai nvrst nu mai au rbdarea cuvenit, reacioneaz greit, se enerveaz, ip la copiii i manifest violen fat de acetia. c) asigurarea material a colii- Lipsa materialelor didactice n coli reprezint un alt risc de abandon colar. Chiar dac cadrele didactice sun bine pregtite lipsa materialelor i impiedic s i desfoare activitatea n condiii optime.

3. Cauze ce in de elev a) starea lui psihologic- Se refer la reacia fiecrui elev la apariia insuccesului colar i a conflictelor cu autoritile colare. n astfel de situaii elevii care nu au

resursele necesare penrtu a se mobiliza n vederea depirii dificultilor vor cuta s-i satisfac nevoia de valorizare personal n afara colii, eventual prin abandon. b) caracteristicile de personalitate- Se ntmpl foarte des ca aceleai msuri educative s aib efecte diferite la copii diferiti. Aceasta se explic prin faptul c elevul reacioneaz diferit n funcie de trsturile personalitii lui care i determin o anumit conduit. c) atitudinea elevilor fa de procesul educativ- pe de o parte dezinteres elevul nu depune eforturile necesare i dovedete lips de rspundere fat de activitatea colar, pe de alt parte elevul poate ntmpina dificulti n suirea cunotinelor care se predau .

3. Politici si programe sociale

Pentru a incuraja terminarea studiilor, MEC prin anumite programe aloca sume substantiale pentru renovarea scolilor si schimbarea mobilierului precum si dotarea laboratoarelor de fizica, chimie, biologie, geografie, infiintarea unor cabinete dotate cu calculatoare de ultima performanta la care sa aiba acces toti elevii scolilor, construirea salilor in care tinerii sa faca orele de educatie fizica si sport. S-au mai implementat programe ce asigura inca de la invatamantul pre-scolar pana la cel primar inclusiv, un strict necesar ce constituie pachetul pentru timpul petrecut in salile de curs. Acest program a fost numit Cornul si laptele si a fost intampinat cu indignare de catre parlamentari si deputati, insa de copii prescolari si scolari,dar si de parintii acestora, mai ales acei nevoiasi, la care era o problema asa numitul pachet zilnic, accest program a venit ca o binecuvantare de sus. - Hotararea de Guvern nr. 932 din 29.august.2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I - IV din invatamantul de stat - Hotararea de Guvern nr. 882 din 04.august.2005 privind actualizarea limitei valorii zilnice pentru produsele lactate si de panificatie acordate pentru elevii din clasele I - IV din invatamantul de stat si pentru copiii prescolari din gradinitele de stat cu program

normal de 4 ore, precum si pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I - IV din invatamantul de stat, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 932/2002

Acestor proiecte li s-au mai alaturat si altele cum ar fi: bursele pentru rezultate deosebite pe parcursul unui an de studiu, banii de liceu, sau mai oferit ajutoare banesti si pentru achizitionarea de calculatoare personale pentru elevii cu un venit modest. De asemenea li s-a mai pus la dispozitie mijloace de transport pentru a nu mai fi un impediment distanta dintre scoala si locuintele lor. Un alt fel de sprijin pentru a continua studiile este si oferirea gratuita de manuale si rechizite scolare. Programul Bani de liceu: - Hotararea de Guvern nr. 1488 din 09.septembrie.2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acorda elevilor in cadrul Programului national de protectie sociala "Bani de liceu" MO nr.860 din 21 septembrie 2004 - Ordinul nr. 4975 din 19.septembrie.2005 privind desemnarea membrilor Comisiei pentru aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acorda elevilor in cadrul Programului national de protectie sociala "Bani de liceu" Programul referitor la Achizitia de calculatoare elevi: - Legea nr. 269 din 16.iunie.2004 privind acordarea unui ajutor financiar in vederea stimularii achizitionarii de calculatoare - Ordonanta de Urgenta nr. 28 din 14.aprilie.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar in vederea stimularii achizitionarii de calculatoare

4. Scopul si obiectivele programelor

Scopul acestor nenumarate proiecte este de a diminua rata acestui fenomen de abandon scolar si de a incuraja tinerii de a-si continua studiile, pentru a-i ajuta sa se realizeze pe plan profesional si apoi pe plan financiar. Obiective: asigurarea pachetului zilnic pentru elevii din clasele I-IV din nvmntul de stat; implicarea autoritilor locale prin supravegherea procesului de aprovizionare i distribuire a produselor de panificaie i a laptelui ; sprijinirea prinilor, ca beneficiari inditeci, asigurarea pachetului zilnic nemaifiind o problem pentru ei; asigurarea resurselor necesare imbuntirii metodelor de invatare ( asigurarea de fonduri pentru calculatoare ); sprijinirea prinilor din punct de vedere financiar; imbuntirea relatiei de colaborare dintre parinti si scoala ; transformarea colii i a familiei n resurse active necesare bunei dezvoltri a copilului ;

Tipuri de interventii: Programele : Cornul i laptele , Banii de liceu , Achiziie calculatoare elevi prin legislaia in vigoare, dar si unele programme initiate de anumite O.N.G.-uri. Metode posibile de interventie in rezolvarea, diminuarea problemei abandonului scolar: responsabilizarea parintilor prin implicarea in activitatile scolare astfel incat dezinteresul unor parinti sa fie diminuat ; imbunatatirea metodelor de predare prin introducerea unora mult mai interactive si atractive pentru elevi ; crearea in cadrul institutiilor de invatamant a programelor de tip after schoolde care sa poata beneficia elevii ai caror parinti nu acorda atentia necesara timpului alocat pentru efectuarea temelor si petrecerea timpului liber cu copii ;

conturarea unei personalitati independente si responsabile a elevului prin implicarea sa in activitati educative de grup care sa ii stimuleze abilitatile : sociale, emotionale si cognitive ;

creearea unor cursuri si traininguri pentru cadrele didactice in vederea imbunatitirii metodelor de predare invatare , si tot odata a atitudinii fata de elevi ;

dotarea scolilor cu materiale didactice adecvate; asigurarea de meditatii gratuite la obiectele scolare de baza pentru elevii care intampina dificultati.

Concluzii
Abandonul colar este o problem social care se afla sub incidena unor factori de natur: individual, familial i social. Astefel nct pentru reducerea ratei abandonului colar trebuie lucrat atat cu elevul ct i cu familia i cadrele didactice. Trebuie deci pornit o campanie de informare i responsabilizare e repezentanilor legali ai copiilor privind riscul la care se supun n cazul n care copilul nu frecventeaz coala ct i informarea cu privire la necesitatea asigurarii unei baze educative care va avea efecte atat pe termen scurt, mediu ct i lung. Gndindu-ne pe termen lung nefrecventarea cursurilor colare la timp poate avea repercursiuni n ceea ce privete asigurarea unei meserii i a unei stabiliti economice i sociale. Pentru crearea i impementarea eficient a unor programe i politici care s duc la diminuarea acestui fenomen trebuie luate n considerare nevoile pe care le au personale care fac parte din grupul int att beneficiari direci ct i cei indireci, deci trebuie facut o conexiune intre nevoi, resurse, politici i metode de implementare.

Bibliografie
Cojocaru, tefan., Designul propunerilor de finanare. Metodologie, modele de proiecte, comentarii, Lumen, Iai, 2004; Neamu, C., Deviana colar, Polirom, Iai, 2003; POEDE,George, Politici sociale, abordare politologic, Editura TipoMoldova, Iai, 2002; POP, Luana coord., Dicionar de politici sociale, Editura Expert, Bucureti, 2002; www.abandonscolar; http://sas.mmssf.ro ; http://articole.famouswhy.ro/abandonul_scolar__un_fenomen_care_ia_amploare/