CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale………………………3 1.2. Transmisia semnalelor……………………………………………………4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor……………………………………………….7 2.2. Clasificarea senzorilor…………………………………………………….9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii…………………..10 3.2. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei……………………………13 3.3. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii ……………………….13 3.4. Senzori pentru gaz……………………………………………………….14 3.5. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reţelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind “ un dispozitiv care detectează sau măsoară unele condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absoluţi sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (în funcţie de mărimea de ieşire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de ieşire şi nu în ultimul rând de cost. Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

2

Aici este centrul automatizării unde vin toate informaţiile legate de instalaţie. cum ar fi controlul automat. control sau acţionare. PC-uri sau calculatoare de proces. alimentarea se face la nivelul de conectare. La nivel de conectare se asigură alimentarea cu energie electrică a diferitelor componente de măsură. Sarcinile automatizării. În structura sistemelor complexe de automatizare se regăsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare şi comandă. 3 . şi nivelul câmpului. La nivelul câmpului se găsesc senzorii şi elementele de execuţie (acuatorii). Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare şi comandă procesul este comandat şi supravegheat. ca şi aceea a modului de conducere a acestora. a avut drept efect distribuirea funcţională şi spaţială a funcţiilor de conducere. de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate în diverse structuri. În anumite cazuri este necesar ca acestea să fie aici alimentate cu energie electrică dar. având la bază automate programabile. conducerea sistemului se face fără intervenţia omului. nivelul de conectare.. decizii în probleme de complexitate sporită etc. Creşterea complexităţii proceselor industriale. pentru a evita producerea unor explozii. Sistemele de conducere a proceselor industriale În cazul unui proces automatizat. pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor.1. în medii periculoase. Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare. revin sistemului de comandă.CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.

ceea ce impune ca instrumentul de măsură să aibă impedanţă de intrare ridicată. însă această distanţă poate varia de la zeci de metri până la câteva mii de metri. Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaţial comunică între ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaţie. principala cerinţă o constituie siguranţa în funcţionare. În instalaţii complexe. 1. în funcţie de aplicaţie. pentru a împiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legătură. având în vedere faptul că instalaţiile industriale diferă mult una faţă de alta. Impedanţa ridicată a intrării aparatului de 4 . o mărime fizică este preluată prin intermediul unui semnal de c. când plaja de variaţie a acestei mărimi este foarte mare.transmisia semnalelor analogice În tehnica convenţională.2.c.Elementele de reglare finală sunt acţionate sau comandate fie direct fie cu componente în sistem de comandă în buclă de reglare închisă. acţiunea mediului industrial poate fi luată în considerare ca o sursă de zgomot de înaltă impedanţă acesta induce în conductorii de legătură un zgomot de ordinul volţilor. pe de o parte. Transmisia semnalelor Bucla de curent . pe de altă parte realizarea unui sistem de comunicaţie deschis şi flexibil. Viteza de reacţie ridică cerinţe moderate în astfel de instalaţii complexe. Condiţiile climatice pot să influenţeze şi ele negativ funcţionarea unor blocuri electronice. Deoarece. Folosindu-se transmisia digitală a informaţiei se poate alege o plajă de variaţie convenabilă astfel încât să nu se folosească decât un senzor cu rezoluţia dorită. se observă că puntea de măsură este plasată la distanţă faţă de camera de control. În anumite cazuri. În cele mai multe cazuri. în instalaţiile complexe se generează câmpuri electrice perturbatoare. în gama 4-20mA. Realizarea unor astfel de sisteme necesită soluţionarea unor probleme legate de funcţionarea dispozitivelor şi modulelor electronice în mediu industrial. Transmisia semnalelor analogice în buclă de tensiune În circuitul de mai jos. Ieşirea punţii este amplificată direct pentru a putea obţine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie. Utilizând cabluri de legătură ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezistenţă finită. pentru a se obţine o precizie bună a măsurătorilor trebuie folosiţi doi senzori a căror domenii de măsură se juxtapun. Cerinţele impuse sistemelor de comunicaţie sunt foarte variate.

situaţia este diferită prin aceea că ieşirea amplificatorului comandă o sursă de curent. în locul acestora putând fi folosite cabluri ordinare. Semnale de curent continuu în gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice. cu preţ de cost relativ scăzut. din motive de siguranţă (un scurtcircuit datorită 5 . Aparatul de măsură poate avea în acest caz o impedanţă de intrare scăzută. care influenţează de asemenea favorabil imunitatea faţă de zgomote. astfel după cum se poate observa în figura de mai jos.măsură face însă ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legătură să crească. deoarece căderea de tensiune de-a lungul liniei de legătură nu afectează curentul . Influenţa zgomotului este la fel de ridicată dar este eliminată de imunitatea la zgomot a sursei de curent. În acest caz nu este necesară utilizarea cablurilor ecranate. Pentru transmisia semnalelor la indicatoare şi înregistratoare.valoarea lui rămâne constantă. ceea ce dăunează în mod evident calităţii transmisiei. PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE ( ») A P A R A T D E M A S U R A IN LINIE Datorită acestui fapt transmisia în buclă de tensiune poate fi utilizată doar pentru distanţe mici (~ 30m). Transmisia semnalelor analogice în buclă de curent Aceaste probleme se pot rezolva utilizând transmisia în curent. valori de până la 50 mA erau considerate suficiente. Transmisia semnalelor în buclă de curent a început să fie aplicată încă din anii ‘40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distanţe mari. În anii ‘50 sistemele analogice de conducere a proceselor înregistrează o largă răspândire şi s-a stabilit. PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE («) LINIE APARAT DE MASURA IN Bucla de curent elimină pierderile datorate rezistenţei cablurilor de legătură.

este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaţie cât mai cunoscut. ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice în buclă de curent. şi eventual suportarea mai multor standarde de comunicaţie. în 1960. domeniul 10.c. 1-5 mA utilizează o putere scăzută dar rezoluţia scade de patru ori. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse în proiectarea şi realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa întrun sistem numeric de control.atingerii accidentale a conductoarelor de legătură nu produce scântei). Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode. pentru aceleaşi valori ale rezistenţelor de sarcină. în 1975. cunoscut sub denumirea de SP-50. În formă digitală. O alternativă uzuală. Deşi crearea unui protocol specific de comunicaţie este o practică comună. informaţia este reprezentată printr-un număr redus (cel mai adesea două) de nivele discrete.c. Acest comitet. respectiv un offset de 4 mA.50 mA are avantajul de a asigura o precizie în măsurarea semnalelor de două ori şi jumătate mai bună. cum există de exemplu pentru comunicaţia analogică. Pentru a putea detecta uşor o întrerupere a conductorilor de legătură s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals). Un alt standard vechi. a definit ca standard. domeniul 4-20 mA c. Majoritatea producătorilor de sisteme şi echipamente de control industrial au aderat la acest standard. mai ales pentru firmele mari. Transmisia digitală a datelor Introducerea tehnicilor digitale în construcţia sistemelor de automatizare implică şi folosirea sistemelor de comunicaţie digitale. Mai târziu. ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaţiei între elementele sistemelor de control şi monitorizare a proceselor. care realizează şi integrarea sistemelor. adoptarea unui protocol răspândit permite integrarea în sistemele existente. Deoarece în domeniul conectării senzorilor şi controlerelor numerice nu există un standard recunoscut. înainte de a atinge destinaţia finală. ele putând fi regenerate de câteva ori pentru a nu se degrada. domeniul 0-20 mA c. 6 .

ea este definită ca tensiunea de ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare. Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii: domeniul de utilizare. frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea).1. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale senzorilor. De exemplu.cel mai mic increment măsurabil al stimulului). în procente. Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau. La unii senzori. un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre –400 si +400 mm Hg. acurateţea (eroarea de măsurare raportată. La altele. stabilitatea pe termen lung. sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbării ieşirii. temperatura de operare şi condiţiile de mediu. costul. Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii curbei. durata de viaţă (în ore sau număr de cicluri de operare).CAPITOLUL II SENZORII 2. dimensiunile şi masa senzorului. la întreaga scală). extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale. Alternativ. Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi măsurate. rezoluţia (sensibilitatea . Domeniul dinamic 7 . intrarea minimă a parametrilor fizici care va creea o variaţie a ieşirii.

Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul citit. Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista atunci când ar trebui să fie zero. valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. Liniaritate dinamică Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării schimbăriile rapide ale parametrilor de intrare. Chiar dacă presiunea aplicată este constantă. inclusiv temperatura. dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori. vibraţiile. nivelul acustic de zgomot si umiditatea. fie in valori absolute. Rezoluţia Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieşire.Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la maxim. Să presupunem că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor. Acurateţea Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la ieşirea senzorului. Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu. acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori absolute. Cu alte cuvinte. sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare. Caracteristicile 8 . Apar astfel câteva probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală. Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală. Precizia Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii. atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceaşi valoare de fiecare dată. Este important de ştiut în ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu furnizează modificări ale liniarităţii. Din nou.

o senzori pentru determinarea proprietăţilor fizice ale obiectelor (de forţă. va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de timp. histerezis-ul fiind măsura a acestei proprietăţi. după distanţa la care sunt culese informaţiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici. presiune. de obicei. analizatoare complexe). Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de toleranţă a noii valori corecte. Timpul de răspuns Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a parametrului de intrare. mecanici. de cuplu. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a unui condesator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul de răspuns. bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman. o senzori pentru proprietăţi chimice (de compoziţie. Histerezis-ul Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de intrare indiferent din ce direcţie este facută schimbarea. după mediul de culegere a informaţiei: o senzorii pentru mediul extern. o senzorii pentru funcţia internă. si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamică. de densitate şi elastici). caracteristicile distorsiunii fazei. în 9 . chimici. de concentraţie. Clasificarea senzorilor Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizaţi în sistemele de comandă ale proceselor industriale: dacă intră sau nu în contact cu obiectul a cărui proprietate fizică o măsoară. distingem: o senzori cu contact. pentru radiatii. după proprietăţile pe care le pun în evidenţă: o senzori pentru determinarea formelor şi dimensiunilor (pentru evaluarea în mediu de lucru). o senzori fără contact. termici. magnetici. 2. Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului.distorsiunii amplitudinii.2.

din care 2/3 intră în cuptorul în care se măsoară temperatura. Termocuplul se compune din două fire din metale diferite.1. Ea variază de la câţiva milivolţi la ordinul volţilor. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura înaltă din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeaşi natură. în funcţie de metalele folosite. Deoarece termoelectrozii au o lungime maximă de 200 cm. sudura rece se va găsi totdeauna în apropierea cuptorului. Legăturile dintre capetele libere si conductoarele de legătură constituie sudura rece. virtuali. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formează un termocuplu. se leagă prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forţei termoelectromotoare. numite capete libere ale termocuplului. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii Termocuplu Se bazează pe efectul termoelectric care spune că la atingerea a două metale cu proprietăţi electrice diferite apare între ele o diferenţă de potenţial. Acesta fiind la temperatură ridicată. deci nu ia naştere forţă termoelectromotoare.general). inteligenţi. în general chiar din acelaşi material. iar celelalte capete 2 si 3. sudate la un capăt 1. Temperatura sudurilor reci trebuie menţinută la o valoare constantă. numite termoelectrozi. Senzorii sunt conectaţi la circuite de condiţionare si prelucrare a semnalelor furnizate de aceştia. 10 . Capătul sudat se numeste sudura caldă. numită diferenţă de potenţial de contact. degajă căldura si creeaza in jurul lui o temperatură mai ridicată decât a camerei si variabilă in timp. Această diferenţă de potenţial este accentuată de temperaturile la care sunt joncţiunile termocuplului.

00385 – 0. Tip Rezistenţă Sunt realizate din fire de metal şi se bazează pe variaţia rezistenţei electrice unui conductor odată cu modificarea temperaturii. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare şi cablul de legătură. Mn.150 oC) variaţia rezistenţei electrice este aproape liniară. Sunt realizate sub formă de plachete. 11 . Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţe depind de temperatură. cilindrii. Ca material se foloseşte în special platina. Cr. Rt = Ro(1 + αt ) unde: Rt α Ro rezistenţa firului la t oC este coeficientul termic al rezistenţei rezistenţa firului la 0 oC Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie să fie de o puritate foarte mare. discuri. Sunt realizate din semiconductoare.Aceste fire se numesc cabluri de compensare şi sunt complet separate de termocuplu. datorită faptului că atât platina cât şi cuprul au un coeficient termic relativ mare în comparaţie cu celelalte metale. Pentru obţinerea termistoarelor cu coeficient de temperatură negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe. Ni). astfel se foloseşte relaţia de mai jos. iar pentru cele cu coeficient pozitiv se foloseşte titanat de bariu (BaTiO3) sau soluţie solidă de titanat de bariu şi titan de stronţiu. legătura executându-se numai la montarea termocuplului. filamente protejate în tuburi de sticlă. cu o valoare a rezistenţei de 100 ohmi la 0 oC şi α cuprins între 0. Pentru un interval mic de temperatură (0 . termistorii pot fi clasificaţi în termistori cu coeficient de temperatură: negativ . Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu o temperatura mai constantă.rezistenţa scade cu creşterea temperaturii pozitiv . În funcţie de modul de variaţie a rezistivităţii. şi pentru temperaturi mai mici şi cuprul.rezistenţa creşte cu temperatura.00390. Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistenţa acestora se schimbă semnificativ în comparaţie cu o modificare mică a temperaturii.

8 μm. factorul (coeficientul) de disipare. iar cealaltă parte pătrunde în corp fiind absorbite într-o mai mare/mică măsură. Acest tip de senzori sunt fară contact şi se utilizează în special pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. constanta de timp termica. Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0. bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaţii in domeniul vizibil si infraroşu.1 – 0.Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC. Energia absorbită de către corp se transformă în căldură. Tmin si Tmax . cu o intensitate crescătoare cu temperatura. lungimea de undă fiind mai mare de 0. Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificată în funcţie de tipul încălzirii: externă cauzată de temperatura ambiantă internă ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-încălzire) combinată (externă + internă). un corp poate emite emite energie sub formă de radiaţii sau poate primi radiaţii emise de alte corpuri. Pirometrul Principiul de funcţionare constă în măsurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante în energie electrică prin diverse metode fără contact. Când lumina sau radiaţiile electromagnetice întâlnesc un corp o parte se reflectă pe suprafaţa corpului. Pirometrul este aparatul utilizat pentru măsurarea temperaturii corpurilor solide şi a gazelor luminoase calde. la temperaturi mai mici de 525oC. energia emisă nu mai este vizibilă. Datorită faptului că radiaţia constituie unul din modurile de propagare a căldurii. 12 .8 μm. coeficientul de temperatură al rezistenţei exprimat in %/oC. Transformarea energiei radiante în energie electrică se realizează cu ajutorul unui termocuplu căruia i se cunoaşte funcţia dependenţei de temperatură a tensiunii faţă de un corp negru (realizat cu negru de platină sau negru de fum). raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC). domeniul de temperatura. puterea disipata maxima. iar corpul se încălzeşte emiţând lumină vizibilă care trece treptat de la roşu la alb strălucitor.

Traductoare de forţă tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subţire. se saturează). Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substanţe piezoelectrice liniare (dependenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este liniară).3. 3. substanţe feroelectrice (sub temperatura Curie depenenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este neliniară. lipit pe un suport de hârtie sau alt material izolant. rezultând o polarizare electrică volumică si implicit o sarcină electrică indusă pe suprafaţă. Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care înseamnă "a apăsa". Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natură mecanică. efectul produs este electric). Efectul piezoelectric se manifestă în feroelectrici dacă aceştia sunt polarizaţi. Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui câmp electric cristalului. deformare). efectul este mecanic). având ca rezultat deformarea cristalului sau apariţia unei forţe (cauza este de natură electrică. iar sensul polarizării electrice a cristalului depinde de sensul acţiunii mecanice. peste o anumită valoare a câmpului polarizarea rămâne constantă.2. În efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice în volum.3. adică domeniile în care 13 . Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii Fraţii Pierre si Jaques Curie au observat în anul 1880 apariţia sarcinilor electrice pe faţa anumitor cristale (cuart. datorită tensiunilor mecanice. Mărimea sarcinii electrice este proportională cu mărimea forţei exercitate. devine paraelectrică si implicit nu mai prezintă efect piezoelectric. SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei În principiu forţele pot fi măsurate cu orice traductor de deplasare dacă i se ataşează un element elastic în seri cu forţa ce trebuie măsurată. Peste temperatura Curie substanţa nu mai este feroelectrică. Traductorul se lipeşte pe un suport elastic ce se deformează sub acţiunea forţei determinând o modificare a lungimii conductorul şi implicit o modificare a rezistenţei electrice modificare rezistenţei electrice este pusă în evidenţă prin montarea firului într-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forţelor dinamice magnetostrictive funcţionează pe baza variaţiei permeabilităţii magnetice a unor materiale feromagneticce.

CO. două terminale de la filmul semiconductor (SnO2).2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2. Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1.8Ti0. 3. O2 CO NH3 NO2. un senzor pentru detecţia gazelor este compus din: două terminale pentru rezistenţa de încălzire.4. în special. lăsând gazul să treacă spre el. C2H5OH. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus. În acest context. NO2.polarizarea are o orientare bine determinată. Dacă un material oxidic prezintă valori ale rezistivităţii cuprinse în domeniul 10 4-108 Ωcm la 300-400°C. 14 . Studiile asupra unui număr mare de oxizi au demonstrat că variaţia conductivităţii electrice în prezenţa unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor şi nu aparţine unei clase specifice /1. H2S. evaluează şi monitorizează prezenţa unor gaze prezintă o importanţă deosebită. NO2. sunt orientate după o singură direcţie macroscopică. NH3 O3.2/. cele care semnalează. capsula poroasă ce protejează mecanic senzorul. NO2. direcţia câmpului extern. rezistenţei lor chimice şi domeniului ridicat de temperatură la care pot fi utilizaţi. senzorii pe bază de materiale oxidice (SMO) ocupă un loc deosebit datorită. NOx Materiale folosite la senzorii pentru gaz În principiu. atunci el va funcţiona ca un senzor de gaze când este încălzit la o temperatură situată în acest domeniu. CH4 H2.

8eV).5. Rezistenţa de încălzire aduce senzorul la temperatura optimă de funcţionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC).000 rot/min. fantă care este acoperită cu o reţea(plasă) din oţel pentru a preveni aprinderea gazului. giroscopul cu fibră optică si laser. Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2). Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei Principale aparate care permit măsurarea pe cale electrică a turaţiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenţi turbionari. tahogeneratorul. fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzisă mare (3. electronii iniţial legaţi de oxigen sunt eliberaţi în banda de conducţie. stroposcopul de turaţii. rezistenţa electrică a dispozitivului scăzând mult. Tahometrele cu curenţi turbionari se construiesc pentru intervale de măsurare 20 ÷10. tahometre cu impulsuri. iar accesul gazului la elementele senzitive se realizează printr-o fantă în partea superioară. Pe suprafaţa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducţie. 3. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneţi 15 . În momentul în care apare un gaz capabil să se combine cu oxigenul adsorbit.Structura internă a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil. va fi sărăcit la suprafaţă de purtători de sarcină mobili şi din această cauză rezistenţa electrică la contactul dintre granule va fi mare. Bioxidul de staniu.

16 - . - Stroboscopul de turaţii permite măsurarea turaţiei fără un contact mecanic cu obiectul aflat în rotaţie. Există tohogeneratoare de c. dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei.a. unde: n N S n M r M a Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaţie şi ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care generează tensiuni electrice proporţionale cu viteza de rotaţie a arborelui cu care sunt cuplate. În tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporţionale cu turatia. prin care un corp în vibraţie sau rotaţie pare imobil dacă este iluminat cu impulsuri scurte. şi de c.c.000 rot/min.este viteza de turaţie unghiulară (turaţia). taie tamburul. a căror frecvenţă de repetiţie este egală cu frecvenţa de vibraţie sau rotaţie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia. Se foloseşte inerţia ochiului omenesc. Între curenţii induşi în tambur si fluxul magneţilor permanenţi apare o interacţiune care se manifestă prin apariţia unui cuplu activ: . Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul său între două paliere fiind însă menţinut în poziţia initială datorită unui arc spiral.M a = k1 ⋅ n permanenţi ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. la care corespunde turaţia de 60. Frecvenţa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz. Arborele a cărui turaţie se măsoară pune în mişcare de rotaţie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneţi permanenţi. Metoda stroboscopică permite măsurarea celor mai mici turaţii care se întâlnesc în tehnică. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1÷50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. Arcul spiral are capătul exterior fix si capătul interior solitar cu tamburul.

variază lungimea întrefierului.Tahometrul de impulsuri Se realizează pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulară ce converteşte turaţia în trenuri de impulsuri. 17 . ceea ce conduce la o variaţie a fluxului si la generarea unui impuls în bobină. .bobină. de precizia cu care s-a realizat pasul dinţilor şi de precizia cu care se măsoară intervalul de timp. Precizia depinde de numărul de dinţi. Solitar cu axul a cărei viteză unghiulară se măsoară se află o roată dinţată din material feromagnetic. .magnet permanent. N - 2 1 S 3 Traductor digital elecromagnetic pentru viteză. 2. Pentru obţinerea vitezei unghiulare se poate măsura intervalul de timp dintre două impulsuri sau numărul de impulsuri pentru un anumit interval. 1.roată dinţată. 3. deci reluctanţa circuitului magnetic. Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care generează frecvenţe între 10 Hz si 10 kHz. Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termină cu un capăt din material feromagnetic care se află la o foarte mică distanţă de periferia dinţilor. Când un dinte se aproprie sau se depărtează de magnet. .

un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. rutand pachete pentru nodurile vecine.1.  scalabilitatea. acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). pe post de interfata de retea. Cu alte cuvinte. conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile. iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. In fiecare grup. Pentru senzorii mici. Definitie.CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI 4. Avantajele organizarii de/pe grupuri:  gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global. Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei. Asemanator cu retelele ad-hoc. arhitectura O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa. nu este o strructura fixa. Fiecare nod din retea se comporta ca un router. 18 . trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie. cu consum de energie mic. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei.

Cand nodurile (senzorii) – apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat . Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer). creste robustetea retelei. nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer). pozitie. viteza etc. aplicatiile cu retele de 19 . In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila. nodurile sink emit o cerere de tip broadcast.  utilizare mai eficienta a resurselor.. care pot fi noduri fiu. noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup). fie spre o regiune anume a retelei. bateria si puterea de calcul. fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment. Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine. protocoale de rutare.  consum mai mic de energie. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei. fie intregii retele. distribuirea si acumularea datelor. In următoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. printre altele.detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura. noduri conducatoare de grup. Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ. in functie de tipul cererii.

informatia strabate distante mai mici. care aduc imense beneficii si totodata provocari. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile. in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct. retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin. Mai mult. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie.  senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast. mai economice. sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere. costul trebuie minimizat pe cat posibil. intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii. a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici.senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori. Probleme deschise ale retelelor de senzori  marirea duratei de functionare a unei retele de senzori  construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor  topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea. cu un timp cat mai mare de viata. rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei. de asemenea. Utilizari ale reţelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori.2. retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta. miscarea unui animal in habitatul lui. medicina si aplicatiile casnice. intr-o parcare sau pentru anumite instalatii. 20 . Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. detectarea unui incediu intr-o padure). retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist. agricultura. la economiserea energiei . 4. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste. Distanta mica dintre noduri ajuta.

Utilizare eficienta a memoriei reduse: .In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia. 4. trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare. pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea. Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii. de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii. 21 . Acumularea de informatii: . Autoorganizarea retelei: .  desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. periodic.  mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei. Astfel.  senzorii sunt predispusi la esecuri. raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei. senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia. sume. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: . reteaua trebuie. sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi.3. uneori urias. retelele de senzori pot contine mii de noduri. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp. drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie. iar unele noduri se pot alatura retelei. fie ca se strica).pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor. este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze. Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie.numarul. senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. Astfel.avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile. calcul de maxime si minime).  senzorii pot fi dispusi compact. din diverse cauze (fie ca nu mai au energie. capacitatile de calcul si memoria. Consum mic de energie: .la construirea unei retele de senzori. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia. in numar mare.

a. CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvântul "senzor". se utilizeaza termenul de detector (detector în infrarosu. Prelucrarea de semnale in colaborare: . Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator. ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. ambiguitati si confuzii. microcontroller. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/înregistra de exemplu presiunea. forta. Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice în semnale electrice. Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. actuator etc. Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului.Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei. Astfel. Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei.). Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. umiditatea. fotodetector etc. acceleratia. Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii. temperatura apei din radiator creste. câmpul magnetic.. fie prin intermediul 22 . transputer.inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari. împreună cu alte notiuni de mare impact. radiatii s. intensitatea sonora. care trece pe zona periculoasa. adaugând o notiune noua unei terminologii tehnice având o anumita redundanta. La un moment dat. cum ar fi cele de microprocesor. în special în sfera dispozitivelor electro-optice. o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. În unele domenii.

sisteme de masura .Editura de Vest. Matrixrom.ro.sisteme de control . mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu). Sisteme electronice de actionare . temperatura apei este masurata de un senzor. a XII-a 4. Bibliografie 1. Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata. 2011 2. . Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie. Manual pentru cls. dupa caz. Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt. curs 23 . Sistemele care folosesc senzori pot fi împartite în: .regielive. Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational. iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit). Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata.informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita. Senzori 5. http://facultate.unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata.unui semnal optic sau sonor de alerta. afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite. 2009 3. Actionari pneumatice in mecatronica. analizata si. Senzori şi traductoare. spre exemplu).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful