CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale………………………3 1.2. Transmisia semnalelor……………………………………………………4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor……………………………………………….7 2.2. Clasificarea senzorilor…………………………………………………….9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii…………………..10 3.2. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei……………………………13 3.3. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii ……………………….13 3.4. Senzori pentru gaz……………………………………………………….14 3.5. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reţelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind “ un dispozitiv care detectează sau măsoară unele condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absoluţi sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (în funcţie de mărimea de ieşire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de ieşire şi nu în ultimul rând de cost. Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

2

Creşterea complexităţii proceselor industriale. 3 .1. conducerea sistemului se face fără intervenţia omului. Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare. având la bază automate programabile. revin sistemului de comandă. Sistemele de conducere a proceselor industriale În cazul unui proces automatizat. În structura sistemelor complexe de automatizare se regăsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare şi comandă. pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor. La nivelul câmpului se găsesc senzorii şi elementele de execuţie (acuatorii). În anumite cazuri este necesar ca acestea să fie aici alimentate cu energie electrică dar. cum ar fi controlul automat. şi nivelul câmpului.. Sarcinile automatizării. nivelul de conectare. de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate în diverse structuri. PC-uri sau calculatoare de proces. alimentarea se face la nivelul de conectare. ca şi aceea a modului de conducere a acestora. decizii în probleme de complexitate sporită etc. Aici este centrul automatizării unde vin toate informaţiile legate de instalaţie. a avut drept efect distribuirea funcţională şi spaţială a funcţiilor de conducere. La nivel de conectare se asigură alimentarea cu energie electrică a diferitelor componente de măsură. control sau acţionare. pentru a evita producerea unor explozii.CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1. în medii periculoase. Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare şi comandă procesul este comandat şi supravegheat.

Deoarece. Transmisia semnalelor analogice în buclă de tensiune În circuitul de mai jos. Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaţial comunică între ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaţie. în funcţie de aplicaţie. Realizarea unor astfel de sisteme necesită soluţionarea unor probleme legate de funcţionarea dispozitivelor şi modulelor electronice în mediu industrial. însă această distanţă poate varia de la zeci de metri până la câteva mii de metri. Utilizând cabluri de legătură ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezistenţă finită.c.Elementele de reglare finală sunt acţionate sau comandate fie direct fie cu componente în sistem de comandă în buclă de reglare închisă. Folosindu-se transmisia digitală a informaţiei se poate alege o plajă de variaţie convenabilă astfel încât să nu se folosească decât un senzor cu rezoluţia dorită. având în vedere faptul că instalaţiile industriale diferă mult una faţă de alta. În cele mai multe cazuri. Cerinţele impuse sistemelor de comunicaţie sunt foarte variate. în instalaţiile complexe se generează câmpuri electrice perturbatoare. în gama 4-20mA. În instalaţii complexe. Impedanţa ridicată a intrării aparatului de 4 . pentru a împiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legătură. În anumite cazuri. când plaja de variaţie a acestei mărimi este foarte mare. pentru a se obţine o precizie bună a măsurătorilor trebuie folosiţi doi senzori a căror domenii de măsură se juxtapun. pe de altă parte realizarea unui sistem de comunicaţie deschis şi flexibil. pe de o parte. 1.transmisia semnalelor analogice În tehnica convenţională. Condiţiile climatice pot să influenţeze şi ele negativ funcţionarea unor blocuri electronice.2. o mărime fizică este preluată prin intermediul unui semnal de c. ceea ce impune ca instrumentul de măsură să aibă impedanţă de intrare ridicată. Viteza de reacţie ridică cerinţe moderate în astfel de instalaţii complexe. Ieşirea punţii este amplificată direct pentru a putea obţine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie. acţiunea mediului industrial poate fi luată în considerare ca o sursă de zgomot de înaltă impedanţă acesta induce în conductorii de legătură un zgomot de ordinul volţilor. se observă că puntea de măsură este plasată la distanţă faţă de camera de control. principala cerinţă o constituie siguranţa în funcţionare. Transmisia semnalelor Bucla de curent .

În acest caz nu este necesară utilizarea cablurilor ecranate. În anii ‘50 sistemele analogice de conducere a proceselor înregistrează o largă răspândire şi s-a stabilit. deoarece căderea de tensiune de-a lungul liniei de legătură nu afectează curentul . din motive de siguranţă (un scurtcircuit datorită 5 . ceea ce dăunează în mod evident calităţii transmisiei. Pentru transmisia semnalelor la indicatoare şi înregistratoare. Semnale de curent continuu în gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice. situaţia este diferită prin aceea că ieşirea amplificatorului comandă o sursă de curent. în locul acestora putând fi folosite cabluri ordinare. Transmisia semnalelor în buclă de curent a început să fie aplicată încă din anii ‘40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distanţe mari. Transmisia semnalelor analogice în buclă de curent Aceaste probleme se pot rezolva utilizând transmisia în curent. PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE («) LINIE APARAT DE MASURA IN Bucla de curent elimină pierderile datorate rezistenţei cablurilor de legătură. care influenţează de asemenea favorabil imunitatea faţă de zgomote. astfel după cum se poate observa în figura de mai jos.măsură face însă ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legătură să crească. valori de până la 50 mA erau considerate suficiente.valoarea lui rămâne constantă. PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE ( ») A P A R A T D E M A S U R A IN LINIE Datorită acestui fapt transmisia în buclă de tensiune poate fi utilizată doar pentru distanţe mici (~ 30m). cu preţ de cost relativ scăzut. Aparatul de măsură poate avea în acest caz o impedanţă de intrare scăzută. Influenţa zgomotului este la fel de ridicată dar este eliminată de imunitatea la zgomot a sursei de curent.

şi eventual suportarea mai multor standarde de comunicaţie. Mai târziu. 6 . 1-5 mA utilizează o putere scăzută dar rezoluţia scade de patru ori. În formă digitală. care realizează şi integrarea sistemelor. este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaţie cât mai cunoscut. în 1960. Deşi crearea unui protocol specific de comunicaţie este o practică comună.50 mA are avantajul de a asigura o precizie în măsurarea semnalelor de două ori şi jumătate mai bună. ele putând fi regenerate de câteva ori pentru a nu se degrada. domeniul 0-20 mA c. înainte de a atinge destinaţia finală. Transmisia digitală a datelor Introducerea tehnicilor digitale în construcţia sistemelor de automatizare implică şi folosirea sistemelor de comunicaţie digitale. domeniul 10. mai ales pentru firmele mari. Majoritatea producătorilor de sisteme şi echipamente de control industrial au aderat la acest standard. informaţia este reprezentată printr-un număr redus (cel mai adesea două) de nivele discrete. Un alt standard vechi. ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice în buclă de curent. cunoscut sub denumirea de SP-50. Pentru a putea detecta uşor o întrerupere a conductorilor de legătură s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals). adoptarea unui protocol răspândit permite integrarea în sistemele existente. Acest comitet. cum există de exemplu pentru comunicaţia analogică. Deoarece în domeniul conectării senzorilor şi controlerelor numerice nu există un standard recunoscut. ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaţiei între elementele sistemelor de control şi monitorizare a proceselor.c. a definit ca standard.atingerii accidentale a conductoarelor de legătură nu produce scântei). O alternativă uzuală. Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode. în 1975.c. respectiv un offset de 4 mA. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse în proiectarea şi realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa întrun sistem numeric de control. domeniul 4-20 mA c. pentru aceleaşi valori ale rezistenţelor de sarcină.

1. La altele. stabilitatea pe termen lung. intrarea minimă a parametrilor fizici care va creea o variaţie a ieşirii. rezoluţia (sensibilitatea . extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale. Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii curbei. La unii senzori. Domeniul dinamic 7 .cel mai mic increment măsurabil al stimulului). sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbării ieşirii. temperatura de operare şi condiţiile de mediu. frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea). un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre –400 si +400 mm Hg. dimensiunile şi masa senzorului. Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii: domeniul de utilizare. De exemplu. costul. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale senzorilor. ea este definită ca tensiunea de ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare. în procente. Alternativ. durata de viaţă (în ore sau număr de cicluri de operare).CAPITOLUL II SENZORII 2. la întreaga scală). Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi măsurate. acurateţea (eroarea de măsurare raportată. Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau.

valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. nivelul acustic de zgomot si umiditatea. Cu alte cuvinte. Rezoluţia Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieşire. Liniaritate dinamică Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării schimbăriile rapide ale parametrilor de intrare. Precizia Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii. Este important de ştiut în ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu furnizează modificări ale liniarităţii. Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu. Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul citit. Să presupunem că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor. Apar astfel câteva probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală. dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori. vibraţiile. Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista atunci când ar trebui să fie zero. Chiar dacă presiunea aplicată este constantă. Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală. atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceaşi valoare de fiecare dată. inclusiv temperatura. acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori absolute. fie in valori absolute. Caracteristicile 8 . Din nou. sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare. Acurateţea Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la ieşirea senzorului.Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la maxim.

o senzori pentru determinarea proprietăţilor fizice ale obiectelor (de forţă. după mediul de culegere a informaţiei: o senzorii pentru mediul extern. Clasificarea senzorilor Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizaţi în sistemele de comandă ale proceselor industriale: dacă intră sau nu în contact cu obiectul a cărui proprietate fizică o măsoară. după distanţa la care sunt culese informaţiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici.2. o senzori fără contact. mecanici. presiune. după proprietăţile pe care le pun în evidenţă: o senzori pentru determinarea formelor şi dimensiunilor (pentru evaluarea în mediu de lucru). magnetici. o senzorii pentru funcţia internă. distingem: o senzori cu contact. va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de timp. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a unui condesator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul de răspuns. de cuplu. de obicei. de concentraţie. de densitate şi elastici). Histerezis-ul Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de intrare indiferent din ce direcţie este facută schimbarea. histerezis-ul fiind măsura a acestei proprietăţi. Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului.distorsiunii amplitudinii. bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman. si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamică. Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de toleranţă a noii valori corecte. termici. pentru radiatii. chimici. o senzori pentru proprietăţi chimice (de compoziţie. în 9 . caracteristicile distorsiunii fazei. analizatoare complexe). 2. Timpul de răspuns Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a parametrului de intrare.

iar celelalte capete 2 si 3. Termocuplul se compune din două fire din metale diferite. numită diferenţă de potenţial de contact. numite capete libere ale termocuplului. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii Termocuplu Se bazează pe efectul termoelectric care spune că la atingerea a două metale cu proprietăţi electrice diferite apare între ele o diferenţă de potenţial. se leagă prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forţei termoelectromotoare. Această diferenţă de potenţial este accentuată de temperaturile la care sunt joncţiunile termocuplului. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura înaltă din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeaşi natură. virtuali. Legăturile dintre capetele libere si conductoarele de legătură constituie sudura rece. inteligenţi. Acesta fiind la temperatură ridicată. numite termoelectrozi.1. deci nu ia naştere forţă termoelectromotoare. Ea variază de la câţiva milivolţi la ordinul volţilor. sudura rece se va găsi totdeauna în apropierea cuptorului. Senzorii sunt conectaţi la circuite de condiţionare si prelucrare a semnalelor furnizate de aceştia. în funcţie de metalele folosite. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formează un termocuplu. degajă căldura si creeaza in jurul lui o temperatură mai ridicată decât a camerei si variabilă in timp. Temperatura sudurilor reci trebuie menţinută la o valoare constantă. sudate la un capăt 1. în general chiar din acelaşi material. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3. Capătul sudat se numeste sudura caldă.general). Deoarece termoelectrozii au o lungime maximă de 200 cm. din care 2/3 intră în cuptorul în care se măsoară temperatura. 10 .

În funcţie de modul de variaţie a rezistivităţii. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare şi cablul de legătură. datorită faptului că atât platina cât şi cuprul au un coeficient termic relativ mare în comparaţie cu celelalte metale. Cr. Tip Rezistenţă Sunt realizate din fire de metal şi se bazează pe variaţia rezistenţei electrice unui conductor odată cu modificarea temperaturii. Sunt realizate din semiconductoare. iar pentru cele cu coeficient pozitiv se foloseşte titanat de bariu (BaTiO3) sau soluţie solidă de titanat de bariu şi titan de stronţiu. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu o temperatura mai constantă. Mn. Ni). Sunt realizate sub formă de plachete. Pentru obţinerea termistoarelor cu coeficient de temperatură negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe.rezistenţa scade cu creşterea temperaturii pozitiv . Rt = Ro(1 + αt ) unde: Rt α Ro rezistenţa firului la t oC este coeficientul termic al rezistenţei rezistenţa firului la 0 oC Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie să fie de o puritate foarte mare. şi pentru temperaturi mai mici şi cuprul. cilindrii. Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţe depind de temperatură.150 oC) variaţia rezistenţei electrice este aproape liniară. legătura executându-se numai la montarea termocuplului.00390. Ca material se foloseşte în special platina.rezistenţa creşte cu temperatura. 11 .00385 – 0. Pentru un interval mic de temperatură (0 . astfel se foloseşte relaţia de mai jos. discuri. cu o valoare a rezistenţei de 100 ohmi la 0 oC şi α cuprins între 0. filamente protejate în tuburi de sticlă.Aceste fire se numesc cabluri de compensare şi sunt complet separate de termocuplu. Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistenţa acestora se schimbă semnificativ în comparaţie cu o modificare mică a temperaturii. termistorii pot fi clasificaţi în termistori cu coeficient de temperatură: negativ .

iar corpul se încălzeşte emiţând lumină vizibilă care trece treptat de la roşu la alb strălucitor.1 – 0. Datorită faptului că radiaţia constituie unul din modurile de propagare a căldurii. la temperaturi mai mici de 525oC.8 μm. lungimea de undă fiind mai mare de 0. iar cealaltă parte pătrunde în corp fiind absorbite într-o mai mare/mică măsură. Pirometrul Principiul de funcţionare constă în măsurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante în energie electrică prin diverse metode fără contact. domeniul de temperatura. Transformarea energiei radiante în energie electrică se realizează cu ajutorul unui termocuplu căruia i se cunoaşte funcţia dependenţei de temperatură a tensiunii faţă de un corp negru (realizat cu negru de platină sau negru de fum). Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0. Tmin si Tmax . puterea disipata maxima. cu o intensitate crescătoare cu temperatura. coeficientul de temperatură al rezistenţei exprimat in %/oC. energia emisă nu mai este vizibilă. Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificată în funcţie de tipul încălzirii: externă cauzată de temperatura ambiantă internă ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-încălzire) combinată (externă + internă). 12 . Pirometrul este aparatul utilizat pentru măsurarea temperaturii corpurilor solide şi a gazelor luminoase calde. Când lumina sau radiaţiile electromagnetice întâlnesc un corp o parte se reflectă pe suprafaţa corpului. Energia absorbită de către corp se transformă în căldură. un corp poate emite emite energie sub formă de radiaţii sau poate primi radiaţii emise de alte corpuri. bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaţii in domeniul vizibil si infraroşu.Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC. Acest tip de senzori sunt fară contact şi se utilizează în special pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. constanta de timp termica.8 μm. raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC). factorul (coeficientul) de disipare.

Peste temperatura Curie substanţa nu mai este feroelectrică. având ca rezultat deformarea cristalului sau apariţia unei forţe (cauza este de natură electrică. Efectul piezoelectric se manifestă în feroelectrici dacă aceştia sunt polarizaţi. Mărimea sarcinii electrice este proportională cu mărimea forţei exercitate. efectul produs este electric). În efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice în volum. substanţe feroelectrice (sub temperatura Curie depenenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este neliniară. deformare). lipit pe un suport de hârtie sau alt material izolant.3. Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natură mecanică. SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune. Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui câmp electric cristalului. Traductoare de forţă tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subţire.3. devine paraelectrică si implicit nu mai prezintă efect piezoelectric. se saturează). Traductorul se lipeşte pe un suport elastic ce se deformează sub acţiunea forţei determinând o modificare a lungimii conductorul şi implicit o modificare a rezistenţei electrice modificare rezistenţei electrice este pusă în evidenţă prin montarea firului într-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forţelor dinamice magnetostrictive funcţionează pe baza variaţiei permeabilităţii magnetice a unor materiale feromagneticce. 3.2. iar sensul polarizării electrice a cristalului depinde de sensul acţiunii mecanice. adică domeniile în care 13 . Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei În principiu forţele pot fi măsurate cu orice traductor de deplasare dacă i se ataşează un element elastic în seri cu forţa ce trebuie măsurată. Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substanţe piezoelectrice liniare (dependenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este liniară). Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care înseamnă "a apăsa". efectul este mecanic). Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii Fraţii Pierre si Jaques Curie au observat în anul 1880 apariţia sarcinilor electrice pe faţa anumitor cristale (cuart. datorită tensiunilor mecanice. rezultând o polarizare electrică volumică si implicit o sarcină electrică indusă pe suprafaţă. peste o anumită valoare a câmpului polarizarea rămâne constantă.

3. H2S.2/. capsula poroasă ce protejează mecanic senzorul. NOx Materiale folosite la senzorii pentru gaz În principiu. un senzor pentru detecţia gazelor este compus din: două terminale pentru rezistenţa de încălzire. NO2.2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2.polarizarea are o orientare bine determinată. rezistenţei lor chimice şi domeniului ridicat de temperatură la care pot fi utilizaţi. evaluează şi monitorizează prezenţa unor gaze prezintă o importanţă deosebită. NO2. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus. direcţia câmpului extern. NH3 O3. senzorii pe bază de materiale oxidice (SMO) ocupă un loc deosebit datorită.4. în special. O2 CO NH3 NO2. CO. lăsând gazul să treacă spre el. Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1. NO2. CH4 H2. sunt orientate după o singură direcţie macroscopică. Studiile asupra unui număr mare de oxizi au demonstrat că variaţia conductivităţii electrice în prezenţa unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor şi nu aparţine unei clase specifice /1.8Ti0. două terminale de la filmul semiconductor (SnO2). În acest context. 14 . Dacă un material oxidic prezintă valori ale rezistivităţii cuprinse în domeniul 10 4-108 Ωcm la 300-400°C. C2H5OH. atunci el va funcţiona ca un senzor de gaze când este încălzit la o temperatură situată în acest domeniu. cele care semnalează.

În momentul în care apare un gaz capabil să se combine cu oxigenul adsorbit. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneţi 15 . va fi sărăcit la suprafaţă de purtători de sarcină mobili şi din această cauză rezistenţa electrică la contactul dintre granule va fi mare. Pe suprafaţa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducţie. fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzisă mare (3. 3. Bioxidul de staniu. giroscopul cu fibră optică si laser. stroposcopul de turaţii. tahometre cu impulsuri. Tahometrele cu curenţi turbionari se construiesc pentru intervale de măsurare 20 ÷10. Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2). Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei Principale aparate care permit măsurarea pe cale electrică a turaţiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenţi turbionari.8eV). fantă care este acoperită cu o reţea(plasă) din oţel pentru a preveni aprinderea gazului. tahogeneratorul.Structura internă a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil. electronii iniţial legaţi de oxigen sunt eliberaţi în banda de conducţie. Rezistenţa de încălzire aduce senzorul la temperatura optimă de funcţionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC).5. iar accesul gazului la elementele senzitive se realizează printr-o fantă în partea superioară. rezistenţa electrică a dispozitivului scăzând mult.000 rot/min.

Se foloseşte inerţia ochiului omenesc. Există tohogeneratoare de c. Frecvenţa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1÷50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. prin care un corp în vibraţie sau rotaţie pare imobil dacă este iluminat cu impulsuri scurte.M a = k1 ⋅ n permanenţi ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. Metoda stroboscopică permite măsurarea celor mai mici turaţii care se întâlnesc în tehnică. a căror frecvenţă de repetiţie este egală cu frecvenţa de vibraţie sau rotaţie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia. şi de c. Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul său între două paliere fiind însă menţinut în poziţia initială datorită unui arc spiral.000 rot/min. la care corespunde turaţia de 60.c. În tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporţionale cu turatia. taie tamburul.este viteza de turaţie unghiulară (turaţia). unde: n N S n M r M a Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaţie şi ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care generează tensiuni electrice proporţionale cu viteza de rotaţie a arborelui cu care sunt cuplate. - Stroboscopul de turaţii permite măsurarea turaţiei fără un contact mecanic cu obiectul aflat în rotaţie.a. Arborele a cărui turaţie se măsoară pune în mişcare de rotaţie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneţi permanenţi. Între curenţii induşi în tambur si fluxul magneţilor permanenţi apare o interacţiune care se manifestă prin apariţia unui cuplu activ: . Arcul spiral are capătul exterior fix si capătul interior solitar cu tamburul. 16 - . dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei.

3. variază lungimea întrefierului.magnet permanent. N - 2 1 S 3 Traductor digital elecromagnetic pentru viteză. de precizia cu care s-a realizat pasul dinţilor şi de precizia cu care se măsoară intervalul de timp. Pentru obţinerea vitezei unghiulare se poate măsura intervalul de timp dintre două impulsuri sau numărul de impulsuri pentru un anumit interval. Precizia depinde de numărul de dinţi. 17 .bobină. 2. ceea ce conduce la o variaţie a fluxului si la generarea unui impuls în bobină. deci reluctanţa circuitului magnetic.Tahometrul de impulsuri Se realizează pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulară ce converteşte turaţia în trenuri de impulsuri. Solitar cu axul a cărei viteză unghiulară se măsoară se află o roată dinţată din material feromagnetic. Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care generează frecvenţe între 10 Hz si 10 kHz. Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termină cu un capăt din material feromagnetic care se află la o foarte mică distanţă de periferia dinţilor. .roată dinţată. . 1. . Când un dinte se aproprie sau se depărtează de magnet.

pe post de interfata de retea.  scalabilitatea. iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. 18 . rutand pachete pentru nodurile vecine. nu este o strructura fixa. Avantajele organizarii de/pe grupuri:  gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global. cu consum de energie mic. Pentru senzorii mici. Fiecare nod din retea se comporta ca un router. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei. Cu alte cuvinte. conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile.CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI 4. un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. arhitectura O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei.1. In fiecare grup. acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). Asemanator cu retelele ad-hoc. trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie. Definitie. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa.

Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei. fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. Cand nodurile (senzorii) – apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat . In următoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila. Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. fie spre o regiune anume a retelei.detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura. aplicatiile cu retele de 19 . protocoale de rutare. viteza etc. nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer). fie intregii retele. noduri conducatoare de grup. pozitie. distribuirea si acumularea datelor.. Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer).  utilizare mai eficienta a resurselor. Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine.  consum mai mic de energie. Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. bateria si puterea de calcul. nodurile sink emit o cerere de tip broadcast. creste robustetea retelei. noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup). in functie de tipul cererii. care pot fi noduri fiu. Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment. printre altele.

retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist. care aduc imense beneficii si totodata provocari.informatia strabate distante mai mici. Probleme deschise ale retelelor de senzori  marirea duratei de functionare a unei retele de senzori  construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor  topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede. mai economice. retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta. a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie. intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste.2.senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile. 4. de asemenea. rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei. Utilizari ale reţelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori. Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc.  senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast. retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin. in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct. detectarea unui incediu intr-o padure). la economiserea energiei . Mai mult. miscarea unui animal in habitatul lui. medicina si aplicatiile casnice. intr-o parcare sau pentru anumite instalatii. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori. agricultura. sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere. cu un timp cat mai mare de viata. costul trebuie minimizat pe cat posibil. 20 . Distanta mica dintre noduri ajuta.

calcul de maxime si minime). sume. senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. uneori urias. in numar mare. pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea. capacitatile de calcul si memoria. sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi.numarul. senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia.avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. 4. Astfel. Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze.In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia. din diverse cauze (fie ca nu mai au energie. Autoorganizarea retelei: . Utilizare eficienta a memoriei reduse: .3. 21 . Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema.  senzorii sunt predispusi la esecuri. de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii.pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. reteaua trebuie.  desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei. retelele de senzori pot contine mii de noduri. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: . Consum mic de energie: . Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare.la construirea unei retele de senzori.  mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei. drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie. iar unele noduri se pot alatura retelei. periodic. Astfel. Acumularea de informatii: . raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei.  senzorii pot fi dispusi compact. fie ca se strica). Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp.

radiatii s. transputer. La un moment dat. o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. adaugând o notiune noua unei terminologii tehnice având o anumita redundanta. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/înregistra de exemplu presiunea. actuator etc. temperatura apei din radiator creste. Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice în semnale electrice. motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari. se utilizeaza termenul de detector (detector în infrarosu.. care trece pe zona periculoasa. ambiguitati si confuzii. cum ar fi cele de microprocesor. CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvântul "senzor".Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei.). Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. fotodetector etc. Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului.a. acceleratia. Prelucrarea de semnale in colaborare: . Astfel. împreună cu alte notiuni de mare impact.inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator. fie prin intermediul 22 . câmpul magnetic. intensitatea sonora. Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei. Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. forta. ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. În unele domenii. umiditatea. în special în sfera dispozitivelor electro-optice. microcontroller. Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii.

a XII-a 4. 2011 2.unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata. Actionari pneumatice in mecatronica. Senzori 5. Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit).ro. Bibliografie 1. http://facultate. Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt. Sistemele care folosesc senzori pot fi împartite în: .informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita. spre exemplu). Matrixrom.Editura de Vest. Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie. dupa caz. afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite. Senzori şi traductoare. Sisteme electronice de actionare . Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata.regielive.unui semnal optic sau sonor de alerta. curs 23 . Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational. temperatura apei este masurata de un senzor. 2009 3.sisteme de control . . Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata. Manual pentru cls. analizata si.sisteme de masura . iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful