CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale………………………3 1.2. Transmisia semnalelor……………………………………………………4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor……………………………………………….7 2.2. Clasificarea senzorilor…………………………………………………….9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii…………………..10 3.2. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei……………………………13 3.3. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii ……………………….13 3.4. Senzori pentru gaz……………………………………………………….14 3.5. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reţelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind “ un dispozitiv care detectează sau măsoară unele condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absoluţi sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (în funcţie de mărimea de ieşire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de ieşire şi nu în ultimul rând de cost. Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

2

3 . a avut drept efect distribuirea funcţională şi spaţială a funcţiilor de conducere. Aici este centrul automatizării unde vin toate informaţiile legate de instalaţie. nivelul de conectare. cum ar fi controlul automat. având la bază automate programabile. conducerea sistemului se face fără intervenţia omului. La nivelul câmpului se găsesc senzorii şi elementele de execuţie (acuatorii). şi nivelul câmpului. Sarcinile automatizării. pentru a evita producerea unor explozii. În structura sistemelor complexe de automatizare se regăsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare şi comandă. Creşterea complexităţii proceselor industriale. revin sistemului de comandă.CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1. La nivel de conectare se asigură alimentarea cu energie electrică a diferitelor componente de măsură.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale În cazul unui proces automatizat. în medii periculoase. pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor. control sau acţionare. de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate în diverse structuri. PC-uri sau calculatoare de proces.. ca şi aceea a modului de conducere a acestora. decizii în probleme de complexitate sporită etc. Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare. alimentarea se face la nivelul de conectare. Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare şi comandă procesul este comandat şi supravegheat. În anumite cazuri este necesar ca acestea să fie aici alimentate cu energie electrică dar.

în gama 4-20mA.c. principala cerinţă o constituie siguranţa în funcţionare. o mărime fizică este preluată prin intermediul unui semnal de c. În cele mai multe cazuri. În anumite cazuri. Folosindu-se transmisia digitală a informaţiei se poate alege o plajă de variaţie convenabilă astfel încât să nu se folosească decât un senzor cu rezoluţia dorită. pentru a împiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legătură. ceea ce impune ca instrumentul de măsură să aibă impedanţă de intrare ridicată. Deoarece. 1. acţiunea mediului industrial poate fi luată în considerare ca o sursă de zgomot de înaltă impedanţă acesta induce în conductorii de legătură un zgomot de ordinul volţilor. pe de o parte. Ieşirea punţii este amplificată direct pentru a putea obţine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie. pe de altă parte realizarea unui sistem de comunicaţie deschis şi flexibil. în instalaţiile complexe se generează câmpuri electrice perturbatoare. Condiţiile climatice pot să influenţeze şi ele negativ funcţionarea unor blocuri electronice. Realizarea unor astfel de sisteme necesită soluţionarea unor probleme legate de funcţionarea dispozitivelor şi modulelor electronice în mediu industrial. Impedanţa ridicată a intrării aparatului de 4 . pentru a se obţine o precizie bună a măsurătorilor trebuie folosiţi doi senzori a căror domenii de măsură se juxtapun. Transmisia semnalelor analogice în buclă de tensiune În circuitul de mai jos. În instalaţii complexe. Transmisia semnalelor Bucla de curent . Utilizând cabluri de legătură ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezistenţă finită. când plaja de variaţie a acestei mărimi este foarte mare. însă această distanţă poate varia de la zeci de metri până la câteva mii de metri.Elementele de reglare finală sunt acţionate sau comandate fie direct fie cu componente în sistem de comandă în buclă de reglare închisă. Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaţial comunică între ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaţie.transmisia semnalelor analogice În tehnica convenţională. având în vedere faptul că instalaţiile industriale diferă mult una faţă de alta.2. în funcţie de aplicaţie. Viteza de reacţie ridică cerinţe moderate în astfel de instalaţii complexe. se observă că puntea de măsură este plasată la distanţă faţă de camera de control. Cerinţele impuse sistemelor de comunicaţie sunt foarte variate.

Semnale de curent continuu în gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice. În acest caz nu este necesară utilizarea cablurilor ecranate. În anii ‘50 sistemele analogice de conducere a proceselor înregistrează o largă răspândire şi s-a stabilit. Transmisia semnalelor în buclă de curent a început să fie aplicată încă din anii ‘40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distanţe mari. care influenţează de asemenea favorabil imunitatea faţă de zgomote. ceea ce dăunează în mod evident calităţii transmisiei. situaţia este diferită prin aceea că ieşirea amplificatorului comandă o sursă de curent. PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE ( ») A P A R A T D E M A S U R A IN LINIE Datorită acestui fapt transmisia în buclă de tensiune poate fi utilizată doar pentru distanţe mici (~ 30m). din motive de siguranţă (un scurtcircuit datorită 5 . cu preţ de cost relativ scăzut.valoarea lui rămâne constantă. astfel după cum se poate observa în figura de mai jos. PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE («) LINIE APARAT DE MASURA IN Bucla de curent elimină pierderile datorate rezistenţei cablurilor de legătură. Transmisia semnalelor analogice în buclă de curent Aceaste probleme se pot rezolva utilizând transmisia în curent. Pentru transmisia semnalelor la indicatoare şi înregistratoare. Aparatul de măsură poate avea în acest caz o impedanţă de intrare scăzută. Influenţa zgomotului este la fel de ridicată dar este eliminată de imunitatea la zgomot a sursei de curent. deoarece căderea de tensiune de-a lungul liniei de legătură nu afectează curentul . în locul acestora putând fi folosite cabluri ordinare.măsură face însă ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legătură să crească. valori de până la 50 mA erau considerate suficiente.

50 mA are avantajul de a asigura o precizie în măsurarea semnalelor de două ori şi jumătate mai bună. ele putând fi regenerate de câteva ori pentru a nu se degrada. O alternativă uzuală. în 1975. domeniul 4-20 mA c.atingerii accidentale a conductoarelor de legătură nu produce scântei). Deoarece în domeniul conectării senzorilor şi controlerelor numerice nu există un standard recunoscut. Pentru a putea detecta uşor o întrerupere a conductorilor de legătură s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals). informaţia este reprezentată printr-un număr redus (cel mai adesea două) de nivele discrete. şi eventual suportarea mai multor standarde de comunicaţie. ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaţiei între elementele sistemelor de control şi monitorizare a proceselor. cunoscut sub denumirea de SP-50. care realizează şi integrarea sistemelor. domeniul 0-20 mA c. mai ales pentru firmele mari.c. 1-5 mA utilizează o putere scăzută dar rezoluţia scade de patru ori. Mai târziu. Deşi crearea unui protocol specific de comunicaţie este o practică comună. înainte de a atinge destinaţia finală. Un alt standard vechi. Acest comitet. domeniul 10. respectiv un offset de 4 mA. a definit ca standard. cum există de exemplu pentru comunicaţia analogică. Majoritatea producătorilor de sisteme şi echipamente de control industrial au aderat la acest standard. Transmisia digitală a datelor Introducerea tehnicilor digitale în construcţia sistemelor de automatizare implică şi folosirea sistemelor de comunicaţie digitale. este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaţie cât mai cunoscut. ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice în buclă de curent. În formă digitală. adoptarea unui protocol răspândit permite integrarea în sistemele existente. Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse în proiectarea şi realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa întrun sistem numeric de control. pentru aceleaşi valori ale rezistenţelor de sarcină. 6 . în 1960.c.

Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii curbei. extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale. costul. acurateţea (eroarea de măsurare raportată. la întreaga scală). frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea). La unii senzori. stabilitatea pe termen lung. rezoluţia (sensibilitatea . ea este definită ca tensiunea de ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare. Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau. în procente. De exemplu. Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii: domeniul de utilizare. La altele.cel mai mic increment măsurabil al stimulului).CAPITOLUL II SENZORII 2.1. Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi măsurate. un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre –400 si +400 mm Hg. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale senzorilor. sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbării ieşirii. durata de viaţă (în ore sau număr de cicluri de operare). temperatura de operare şi condiţiile de mediu. Domeniul dinamic 7 . dimensiunile şi masa senzorului. Alternativ. intrarea minimă a parametrilor fizici care va creea o variaţie a ieşirii.

Din nou. Acurateţea Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la ieşirea senzorului. Să presupunem că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor. Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu. Este important de ştiut în ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu furnizează modificări ale liniarităţii. Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista atunci când ar trebui să fie zero. vibraţiile. Apar astfel câteva probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele. Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul citit. acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori absolute. Cu alte cuvinte. nivelul acustic de zgomot si umiditatea. inclusiv temperatura. sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare. atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceaşi valoare de fiecare dată. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală. Precizia Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii. dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori. fie in valori absolute. Rezoluţia Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieşire. Liniaritate dinamică Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării schimbăriile rapide ale parametrilor de intrare. Caracteristicile 8 .Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la maxim. Chiar dacă presiunea aplicată este constantă. valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală.

de densitate şi elastici). de concentraţie. după proprietăţile pe care le pun în evidenţă: o senzori pentru determinarea formelor şi dimensiunilor (pentru evaluarea în mediu de lucru). presiune. distingem: o senzori cu contact. Clasificarea senzorilor Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizaţi în sistemele de comandă ale proceselor industriale: dacă intră sau nu în contact cu obiectul a cărui proprietate fizică o măsoară. Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului. caracteristicile distorsiunii fazei. o senzorii pentru funcţia internă.distorsiunii amplitudinii. Timpul de răspuns Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a parametrului de intrare. va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de timp. de cuplu. histerezis-ul fiind măsura a acestei proprietăţi. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a unui condesator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul de răspuns. analizatoare complexe). mecanici. Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de toleranţă a noii valori corecte. termici. în 9 . după distanţa la care sunt culese informaţiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici. după mediul de culegere a informaţiei: o senzorii pentru mediul extern. o senzori pentru determinarea proprietăţilor fizice ale obiectelor (de forţă. bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman. pentru radiatii. si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamică.2. magnetici. chimici. Histerezis-ul Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de intrare indiferent din ce direcţie este facută schimbarea. o senzori pentru proprietăţi chimice (de compoziţie. o senzori fără contact. 2. de obicei.

Legăturile dintre capetele libere si conductoarele de legătură constituie sudura rece. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii Termocuplu Se bazează pe efectul termoelectric care spune că la atingerea a două metale cu proprietăţi electrice diferite apare între ele o diferenţă de potenţial. deci nu ia naştere forţă termoelectromotoare. Temperatura sudurilor reci trebuie menţinută la o valoare constantă. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3. sudate la un capăt 1. Capătul sudat se numeste sudura caldă. în funcţie de metalele folosite. Deoarece termoelectrozii au o lungime maximă de 200 cm. virtuali. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formează un termocuplu. Acesta fiind la temperatură ridicată.general). în general chiar din acelaşi material. Senzorii sunt conectaţi la circuite de condiţionare si prelucrare a semnalelor furnizate de aceştia. numite termoelectrozi. inteligenţi. Ea variază de la câţiva milivolţi la ordinul volţilor. iar celelalte capete 2 si 3. din care 2/3 intră în cuptorul în care se măsoară temperatura. se leagă prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forţei termoelectromotoare. sudura rece se va găsi totdeauna în apropierea cuptorului.1. 10 . Termocuplul se compune din două fire din metale diferite. degajă căldura si creeaza in jurul lui o temperatură mai ridicată decât a camerei si variabilă in timp. Această diferenţă de potenţial este accentuată de temperaturile la care sunt joncţiunile termocuplului. numită diferenţă de potenţial de contact. numite capete libere ale termocuplului. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura înaltă din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeaşi natură.

150 oC) variaţia rezistenţei electrice este aproape liniară. filamente protejate în tuburi de sticlă. astfel se foloseşte relaţia de mai jos. termistorii pot fi clasificaţi în termistori cu coeficient de temperatură: negativ . Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistenţa acestora se schimbă semnificativ în comparaţie cu o modificare mică a temperaturii. În funcţie de modul de variaţie a rezistivităţii.00385 – 0. legătura executându-se numai la montarea termocuplului. Tip Rezistenţă Sunt realizate din fire de metal şi se bazează pe variaţia rezistenţei electrice unui conductor odată cu modificarea temperaturii. iar pentru cele cu coeficient pozitiv se foloseşte titanat de bariu (BaTiO3) sau soluţie solidă de titanat de bariu şi titan de stronţiu. Ca material se foloseşte în special platina. 11 .rezistenţa creşte cu temperatura. şi pentru temperaturi mai mici şi cuprul.rezistenţa scade cu creşterea temperaturii pozitiv .Aceste fire se numesc cabluri de compensare şi sunt complet separate de termocuplu. discuri. Pentru un interval mic de temperatură (0 . cilindrii. datorită faptului că atât platina cât şi cuprul au un coeficient termic relativ mare în comparaţie cu celelalte metale. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare şi cablul de legătură. cu o valoare a rezistenţei de 100 ohmi la 0 oC şi α cuprins între 0. Rt = Ro(1 + αt ) unde: Rt α Ro rezistenţa firului la t oC este coeficientul termic al rezistenţei rezistenţa firului la 0 oC Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie să fie de o puritate foarte mare. Cr. Ni). Pentru obţinerea termistoarelor cu coeficient de temperatură negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe.00390. Sunt realizate sub formă de plachete. Sunt realizate din semiconductoare. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu o temperatura mai constantă. Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţe depind de temperatură. Mn.

puterea disipata maxima. la temperaturi mai mici de 525oC. Pirometrul Principiul de funcţionare constă în măsurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante în energie electrică prin diverse metode fără contact. coeficientul de temperatură al rezistenţei exprimat in %/oC. lungimea de undă fiind mai mare de 0. Acest tip de senzori sunt fară contact şi se utilizează în special pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC). 12 . Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificată în funcţie de tipul încălzirii: externă cauzată de temperatura ambiantă internă ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-încălzire) combinată (externă + internă).8 μm. Tmin si Tmax . factorul (coeficientul) de disipare. bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaţii in domeniul vizibil si infraroşu. Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0. un corp poate emite emite energie sub formă de radiaţii sau poate primi radiaţii emise de alte corpuri. iar cealaltă parte pătrunde în corp fiind absorbite într-o mai mare/mică măsură.Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC. domeniul de temperatura.8 μm. cu o intensitate crescătoare cu temperatura. Transformarea energiei radiante în energie electrică se realizează cu ajutorul unui termocuplu căruia i se cunoaşte funcţia dependenţei de temperatură a tensiunii faţă de un corp negru (realizat cu negru de platină sau negru de fum).1 – 0. Pirometrul este aparatul utilizat pentru măsurarea temperaturii corpurilor solide şi a gazelor luminoase calde. constanta de timp termica. Când lumina sau radiaţiile electromagnetice întâlnesc un corp o parte se reflectă pe suprafaţa corpului. Energia absorbită de către corp se transformă în căldură. energia emisă nu mai este vizibilă. Datorită faptului că radiaţia constituie unul din modurile de propagare a căldurii. iar corpul se încălzeşte emiţând lumină vizibilă care trece treptat de la roşu la alb strălucitor.

3. având ca rezultat deformarea cristalului sau apariţia unei forţe (cauza este de natură electrică.2.3. efectul este mecanic). Traductorul se lipeşte pe un suport elastic ce se deformează sub acţiunea forţei determinând o modificare a lungimii conductorul şi implicit o modificare a rezistenţei electrice modificare rezistenţei electrice este pusă în evidenţă prin montarea firului într-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forţelor dinamice magnetostrictive funcţionează pe baza variaţiei permeabilităţii magnetice a unor materiale feromagneticce. Peste temperatura Curie substanţa nu mai este feroelectrică. iar sensul polarizării electrice a cristalului depinde de sensul acţiunii mecanice. Mărimea sarcinii electrice este proportională cu mărimea forţei exercitate. SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii Fraţii Pierre si Jaques Curie au observat în anul 1880 apariţia sarcinilor electrice pe faţa anumitor cristale (cuart. Efectul piezoelectric se manifestă în feroelectrici dacă aceştia sunt polarizaţi. substanţe feroelectrice (sub temperatura Curie depenenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este neliniară. peste o anumită valoare a câmpului polarizarea rămâne constantă. devine paraelectrică si implicit nu mai prezintă efect piezoelectric. rezultând o polarizare electrică volumică si implicit o sarcină electrică indusă pe suprafaţă. Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care înseamnă "a apăsa". În efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice în volum.3. adică domeniile în care 13 . Traductoare de forţă tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subţire. deformare). Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natură mecanică. Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui câmp electric cristalului. se saturează). efectul produs este electric). lipit pe un suport de hârtie sau alt material izolant. Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substanţe piezoelectrice liniare (dependenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este liniară). datorită tensiunilor mecanice. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei În principiu forţele pot fi măsurate cu orice traductor de deplasare dacă i se ataşează un element elastic în seri cu forţa ce trebuie măsurată.

două terminale de la filmul semiconductor (SnO2). NO2. sunt orientate după o singură direcţie macroscopică. C2H5OH. H2S. Dacă un material oxidic prezintă valori ale rezistivităţii cuprinse în domeniul 10 4-108 Ωcm la 300-400°C. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus. NOx Materiale folosite la senzorii pentru gaz În principiu.8Ti0. evaluează şi monitorizează prezenţa unor gaze prezintă o importanţă deosebită. O2 CO NH3 NO2. capsula poroasă ce protejează mecanic senzorul. NO2. un senzor pentru detecţia gazelor este compus din: două terminale pentru rezistenţa de încălzire.4. CO. Studiile asupra unui număr mare de oxizi au demonstrat că variaţia conductivităţii electrice în prezenţa unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor şi nu aparţine unei clase specifice /1. CH4 H2. NO2. în special.2/. 14 . lăsând gazul să treacă spre el. 3.polarizarea are o orientare bine determinată. cele care semnalează. Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1.2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2. direcţia câmpului extern. rezistenţei lor chimice şi domeniului ridicat de temperatură la care pot fi utilizaţi. NH3 O3. În acest context. senzorii pe bază de materiale oxidice (SMO) ocupă un loc deosebit datorită. atunci el va funcţiona ca un senzor de gaze când este încălzit la o temperatură situată în acest domeniu.

rezistenţa electrică a dispozitivului scăzând mult. giroscopul cu fibră optică si laser.5.000 rot/min. În momentul în care apare un gaz capabil să se combine cu oxigenul adsorbit.Structura internă a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil. Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2).8eV). va fi sărăcit la suprafaţă de purtători de sarcină mobili şi din această cauză rezistenţa electrică la contactul dintre granule va fi mare. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei Principale aparate care permit măsurarea pe cale electrică a turaţiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenţi turbionari. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneţi 15 . tahometre cu impulsuri. fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzisă mare (3. Rezistenţa de încălzire aduce senzorul la temperatura optimă de funcţionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC). Pe suprafaţa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducţie. tahogeneratorul. electronii iniţial legaţi de oxigen sunt eliberaţi în banda de conducţie. Tahometrele cu curenţi turbionari se construiesc pentru intervale de măsurare 20 ÷10. stroposcopul de turaţii. fantă care este acoperită cu o reţea(plasă) din oţel pentru a preveni aprinderea gazului. Bioxidul de staniu. iar accesul gazului la elementele senzitive se realizează printr-o fantă în partea superioară. 3.

Arborele a cărui turaţie se măsoară pune în mişcare de rotaţie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneţi permanenţi. - Stroboscopul de turaţii permite măsurarea turaţiei fără un contact mecanic cu obiectul aflat în rotaţie.M a = k1 ⋅ n permanenţi ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. Există tohogeneratoare de c. Se foloseşte inerţia ochiului omenesc. şi de c. 16 - .este viteza de turaţie unghiulară (turaţia). Frecvenţa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz.c.a. unde: n N S n M r M a Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaţie şi ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care generează tensiuni electrice proporţionale cu viteza de rotaţie a arborelui cu care sunt cuplate. a căror frecvenţă de repetiţie este egală cu frecvenţa de vibraţie sau rotaţie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia. taie tamburul. Metoda stroboscopică permite măsurarea celor mai mici turaţii care se întâlnesc în tehnică. Arcul spiral are capătul exterior fix si capătul interior solitar cu tamburul. dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei. În tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporţionale cu turatia. prin care un corp în vibraţie sau rotaţie pare imobil dacă este iluminat cu impulsuri scurte. Între curenţii induşi în tambur si fluxul magneţilor permanenţi apare o interacţiune care se manifestă prin apariţia unui cuplu activ: .000 rot/min. Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul său între două paliere fiind însă menţinut în poziţia initială datorită unui arc spiral. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1÷50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. la care corespunde turaţia de 60.

. Pentru obţinerea vitezei unghiulare se poate măsura intervalul de timp dintre două impulsuri sau numărul de impulsuri pentru un anumit interval. . deci reluctanţa circuitului magnetic.roată dinţată. de precizia cu care s-a realizat pasul dinţilor şi de precizia cu care se măsoară intervalul de timp. Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termină cu un capăt din material feromagnetic care se află la o foarte mică distanţă de periferia dinţilor. 17 . Precizia depinde de numărul de dinţi. 1. ceea ce conduce la o variaţie a fluxului si la generarea unui impuls în bobină.bobină.magnet permanent. variază lungimea întrefierului. Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care generează frecvenţe între 10 Hz si 10 kHz. Solitar cu axul a cărei viteză unghiulară se măsoară se află o roată dinţată din material feromagnetic. 3.Tahometrul de impulsuri Se realizează pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulară ce converteşte turaţia în trenuri de impulsuri. N - 2 1 S 3 Traductor digital elecromagnetic pentru viteză. Când un dinte se aproprie sau se depărtează de magnet. . 2.

rutand pachete pentru nodurile vecine. un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. Asemanator cu retelele ad-hoc. arhitectura O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa. Fiecare nod din retea se comporta ca un router. acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). nu este o strructura fixa. conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile. Pentru senzorii mici. trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie.1. Definitie.CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI 4. 18 . Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei. Avantajele organizarii de/pe grupuri:  gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global.  scalabilitatea. In fiecare grup. cu consum de energie mic. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei. pe post de interfata de retea. Cu alte cuvinte.

Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. viteza etc. In următoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori.detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. distribuirea si acumularea datelor.  consum mai mic de energie. nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer). Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment.  utilizare mai eficienta a resurselor. Cand nodurile (senzorii) – apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat . fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila. aplicatiile cu retele de 19 . printre altele. Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine. Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ. care pot fi noduri fiu. noduri conducatoare de grup. pozitie. fie spre o regiune anume a retelei. creste robustetea retelei. noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup). Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer).. in functie de tipul cererii. nodurile sink emit o cerere de tip broadcast. fie intregii retele. bateria si puterea de calcul. protocoale de rutare. Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei.

cu un timp cat mai mare de viata. intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii. 4. Utilizari ale reţelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori. Mai mult. medicina si aplicatiile casnice. detectarea unui incediu intr-o padure). de asemenea. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea. care aduc imense beneficii si totodata provocari. retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin.  senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast. a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici.2. retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile. miscarea unui animal in habitatul lui. intr-o parcare sau pentru anumite instalatii. Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct. Probleme deschise ale retelelor de senzori  marirea duratei de functionare a unei retele de senzori  construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor  topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie. Distanta mica dintre noduri ajuta.informatia strabate distante mai mici. sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste.senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. costul trebuie minimizat pe cat posibil. agricultura. retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta. mai economice. 20 . la economiserea energiei . rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei.

sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp. drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie. senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. periodic.3. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze. Consum mic de energie: .numarul. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei. Autoorganizarea retelei: . iar unele noduri se pot alatura retelei. uneori urias.avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia. trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare. Acumularea de informatii: . Astfel.  senzorii pot fi dispusi compact.  senzorii sunt predispusi la esecuri. in numar mare. 4. senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. capacitatile de calcul si memoria.In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia.  mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. 21 . reteaua trebuie. de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii. fie ca se strica). Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii. Utilizare eficienta a memoriei reduse: . retelele de senzori pot contine mii de noduri. Astfel. din diverse cauze (fie ca nu mai au energie. pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea.la construirea unei retele de senzori. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: . Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema.pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor. este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. calcul de maxime si minime).  desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei. sume.

). Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. adaugând o notiune noua unei terminologii tehnice având o anumita redundanta. Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii. fie prin intermediul 22 .inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. ambiguitati si confuzii. Prelucrarea de semnale in colaborare: . împreună cu alte notiuni de mare impact. temperatura apei din radiator creste. câmpul magnetic. În unele domenii. Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei. cum ar fi cele de microprocesor. o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului. Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice în semnale electrice. motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari. intensitatea sonora. microcontroller. forta. actuator etc. care trece pe zona periculoasa.Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei.a. se utilizeaza termenul de detector (detector în infrarosu. Astfel. transputer. umiditatea. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/înregistra de exemplu presiunea. Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator.. CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvântul "senzor". radiatii s. în special în sfera dispozitivelor electro-optice. ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. La un moment dat. fotodetector etc. acceleratia.

regielive. 2009 3. Bibliografie 1. dupa caz. Manual pentru cls.unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata. Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie. Senzori 5. analizata si. http://facultate. afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite.ro. temperatura apei este masurata de un senzor. Senzori şi traductoare. Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit). Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata.sisteme de masura . iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. Matrixrom. Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt.sisteme de control .Editura de Vest. Sisteme electronice de actionare . a XII-a 4. Sistemele care folosesc senzori pot fi împartite în: . spre exemplu). Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata.unui semnal optic sau sonor de alerta. .informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita. 2011 2. curs 23 . mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu). Actionari pneumatice in mecatronica. Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational.