CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale………………………3 1.2. Transmisia semnalelor……………………………………………………4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor……………………………………………….7 2.2. Clasificarea senzorilor…………………………………………………….9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii…………………..10 3.2. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei……………………………13 3.3. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii ……………………….13 3.4. Senzori pentru gaz……………………………………………………….14 3.5. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reţelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind “ un dispozitiv care detectează sau măsoară unele condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absoluţi sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (în funcţie de mărimea de ieşire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de ieşire şi nu în ultimul rând de cost. Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

2

decizii în probleme de complexitate sporită etc. a avut drept efect distribuirea funcţională şi spaţială a funcţiilor de conducere. La nivel de conectare se asigură alimentarea cu energie electrică a diferitelor componente de măsură. control sau acţionare. PC-uri sau calculatoare de proces. În anumite cazuri este necesar ca acestea să fie aici alimentate cu energie electrică dar. în medii periculoase. revin sistemului de comandă.. pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor. Sarcinile automatizării. La nivelul câmpului se găsesc senzorii şi elementele de execuţie (acuatorii). Sistemele de conducere a proceselor industriale În cazul unui proces automatizat. având la bază automate programabile. de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate în diverse structuri. şi nivelul câmpului.1. Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare. Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare şi comandă procesul este comandat şi supravegheat. alimentarea se face la nivelul de conectare. 3 . nivelul de conectare.CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1. conducerea sistemului se face fără intervenţia omului. Creşterea complexităţii proceselor industriale. Aici este centrul automatizării unde vin toate informaţiile legate de instalaţie. În structura sistemelor complexe de automatizare se regăsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare şi comandă. ca şi aceea a modului de conducere a acestora. pentru a evita producerea unor explozii. cum ar fi controlul automat.

2. Condiţiile climatice pot să influenţeze şi ele negativ funcţionarea unor blocuri electronice. se observă că puntea de măsură este plasată la distanţă faţă de camera de control. 1. În anumite cazuri. Deoarece. Cerinţele impuse sistemelor de comunicaţie sunt foarte variate. principala cerinţă o constituie siguranţa în funcţionare. Impedanţa ridicată a intrării aparatului de 4 . în gama 4-20mA. pe de altă parte realizarea unui sistem de comunicaţie deschis şi flexibil. Folosindu-se transmisia digitală a informaţiei se poate alege o plajă de variaţie convenabilă astfel încât să nu se folosească decât un senzor cu rezoluţia dorită. Transmisia semnalelor Bucla de curent . în instalaţiile complexe se generează câmpuri electrice perturbatoare. Realizarea unor astfel de sisteme necesită soluţionarea unor probleme legate de funcţionarea dispozitivelor şi modulelor electronice în mediu industrial. când plaja de variaţie a acestei mărimi este foarte mare. Utilizând cabluri de legătură ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezistenţă finită. acţiunea mediului industrial poate fi luată în considerare ca o sursă de zgomot de înaltă impedanţă acesta induce în conductorii de legătură un zgomot de ordinul volţilor.transmisia semnalelor analogice În tehnica convenţională. În instalaţii complexe. pe de o parte. Transmisia semnalelor analogice în buclă de tensiune În circuitul de mai jos. În cele mai multe cazuri. având în vedere faptul că instalaţiile industriale diferă mult una faţă de alta. însă această distanţă poate varia de la zeci de metri până la câteva mii de metri. Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaţial comunică între ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaţie.c. Ieşirea punţii este amplificată direct pentru a putea obţine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie.Elementele de reglare finală sunt acţionate sau comandate fie direct fie cu componente în sistem de comandă în buclă de reglare închisă. pentru a împiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legătură. în funcţie de aplicaţie. o mărime fizică este preluată prin intermediul unui semnal de c. pentru a se obţine o precizie bună a măsurătorilor trebuie folosiţi doi senzori a căror domenii de măsură se juxtapun. ceea ce impune ca instrumentul de măsură să aibă impedanţă de intrare ridicată. Viteza de reacţie ridică cerinţe moderate în astfel de instalaţii complexe.

PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE ( ») A P A R A T D E M A S U R A IN LINIE Datorită acestui fapt transmisia în buclă de tensiune poate fi utilizată doar pentru distanţe mici (~ 30m). Pentru transmisia semnalelor la indicatoare şi înregistratoare. Transmisia semnalelor analogice în buclă de curent Aceaste probleme se pot rezolva utilizând transmisia în curent. situaţia este diferită prin aceea că ieşirea amplificatorului comandă o sursă de curent. deoarece căderea de tensiune de-a lungul liniei de legătură nu afectează curentul . Influenţa zgomotului este la fel de ridicată dar este eliminată de imunitatea la zgomot a sursei de curent.măsură face însă ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legătură să crească. În anii ‘50 sistemele analogice de conducere a proceselor înregistrează o largă răspândire şi s-a stabilit. care influenţează de asemenea favorabil imunitatea faţă de zgomote. PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE («) LINIE APARAT DE MASURA IN Bucla de curent elimină pierderile datorate rezistenţei cablurilor de legătură. valori de până la 50 mA erau considerate suficiente. astfel după cum se poate observa în figura de mai jos.valoarea lui rămâne constantă. În acest caz nu este necesară utilizarea cablurilor ecranate. în locul acestora putând fi folosite cabluri ordinare. Aparatul de măsură poate avea în acest caz o impedanţă de intrare scăzută. Semnale de curent continuu în gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice. din motive de siguranţă (un scurtcircuit datorită 5 . Transmisia semnalelor în buclă de curent a început să fie aplicată încă din anii ‘40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distanţe mari. ceea ce dăunează în mod evident calităţii transmisiei. cu preţ de cost relativ scăzut.

şi eventual suportarea mai multor standarde de comunicaţie. respectiv un offset de 4 mA.50 mA are avantajul de a asigura o precizie în măsurarea semnalelor de două ori şi jumătate mai bună.c. cunoscut sub denumirea de SP-50. Deoarece în domeniul conectării senzorilor şi controlerelor numerice nu există un standard recunoscut. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse în proiectarea şi realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa întrun sistem numeric de control. ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaţiei între elementele sistemelor de control şi monitorizare a proceselor. informaţia este reprezentată printr-un număr redus (cel mai adesea două) de nivele discrete. 6 . care realizează şi integrarea sistemelor.atingerii accidentale a conductoarelor de legătură nu produce scântei). Acest comitet. Un alt standard vechi. înainte de a atinge destinaţia finală. În formă digitală. ele putând fi regenerate de câteva ori pentru a nu se degrada. Mai târziu. 1-5 mA utilizează o putere scăzută dar rezoluţia scade de patru ori. O alternativă uzuală. Majoritatea producătorilor de sisteme şi echipamente de control industrial au aderat la acest standard. a definit ca standard. Pentru a putea detecta uşor o întrerupere a conductorilor de legătură s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals). Deşi crearea unui protocol specific de comunicaţie este o practică comună. adoptarea unui protocol răspândit permite integrarea în sistemele existente. cum există de exemplu pentru comunicaţia analogică. este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaţie cât mai cunoscut. domeniul 0-20 mA c. pentru aceleaşi valori ale rezistenţelor de sarcină. Transmisia digitală a datelor Introducerea tehnicilor digitale în construcţia sistemelor de automatizare implică şi folosirea sistemelor de comunicaţie digitale. Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode. domeniul 4-20 mA c.c. domeniul 10. în 1975. ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice în buclă de curent. mai ales pentru firmele mari. în 1960.

La unii senzori. stabilitatea pe termen lung. frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea). Domeniul dinamic 7 . dimensiunile şi masa senzorului. La altele. sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbării ieşirii. în procente. la întreaga scală). extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale. acurateţea (eroarea de măsurare raportată.CAPITOLUL II SENZORII 2. Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii: domeniul de utilizare.cel mai mic increment măsurabil al stimulului). De exemplu. Alternativ. Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii curbei.1. durata de viaţă (în ore sau număr de cicluri de operare). Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi măsurate. costul. un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre –400 si +400 mm Hg. intrarea minimă a parametrilor fizici care va creea o variaţie a ieşirii. ea este definită ca tensiunea de ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale senzorilor. rezoluţia (sensibilitatea . Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau. temperatura de operare şi condiţiile de mediu.

Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la maxim. Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală. Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu. nivelul acustic de zgomot si umiditatea. Din nou. Acurateţea Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la ieşirea senzorului. Este important de ştiut în ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu furnizează modificări ale liniarităţii. acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori absolute. Liniaritate dinamică Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării schimbăriile rapide ale parametrilor de intrare. Să presupunem că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor. Rezoluţia Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieşire. Caracteristicile 8 . Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista atunci când ar trebui să fie zero. fie in valori absolute. inclusiv temperatura. Precizia Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii. atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceaşi valoare de fiecare dată. valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. vibraţiile. sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare. Chiar dacă presiunea aplicată este constantă. Apar astfel câteva probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală. Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul citit. Cu alte cuvinte. dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori.

după proprietăţile pe care le pun în evidenţă: o senzori pentru determinarea formelor şi dimensiunilor (pentru evaluarea în mediu de lucru). de cuplu. analizatoare complexe). de obicei. Clasificarea senzorilor Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizaţi în sistemele de comandă ale proceselor industriale: dacă intră sau nu în contact cu obiectul a cărui proprietate fizică o măsoară. caracteristicile distorsiunii fazei. în 9 . histerezis-ul fiind măsura a acestei proprietăţi. bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman. mecanici. pentru radiatii. termici. Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de toleranţă a noii valori corecte. după distanţa la care sunt culese informaţiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici. o senzori pentru proprietăţi chimice (de compoziţie. o senzori pentru determinarea proprietăţilor fizice ale obiectelor (de forţă.2. si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamică.distorsiunii amplitudinii. de concentraţie. Histerezis-ul Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de intrare indiferent din ce direcţie este facută schimbarea. distingem: o senzori cu contact. Timpul de răspuns Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a parametrului de intrare. de densitate şi elastici). chimici. 2. o senzorii pentru funcţia internă. Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului. presiune. magnetici. o senzori fără contact. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a unui condesator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul de răspuns. va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de timp. după mediul de culegere a informaţiei: o senzorii pentru mediul extern.

Ea variază de la câţiva milivolţi la ordinul volţilor. Capătul sudat se numeste sudura caldă.1.general). numite termoelectrozi. Acesta fiind la temperatură ridicată. din care 2/3 intră în cuptorul în care se măsoară temperatura. Temperatura sudurilor reci trebuie menţinută la o valoare constantă. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura înaltă din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeaşi natură. Această diferenţă de potenţial este accentuată de temperaturile la care sunt joncţiunile termocuplului. sudate la un capăt 1. sudura rece se va găsi totdeauna în apropierea cuptorului. Termocuplul se compune din două fire din metale diferite. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3. 10 . deci nu ia naştere forţă termoelectromotoare. Deoarece termoelectrozii au o lungime maximă de 200 cm. în general chiar din acelaşi material. se leagă prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forţei termoelectromotoare. în funcţie de metalele folosite. virtuali. numite capete libere ale termocuplului. iar celelalte capete 2 si 3. Senzorii sunt conectaţi la circuite de condiţionare si prelucrare a semnalelor furnizate de aceştia. inteligenţi. numită diferenţă de potenţial de contact. degajă căldura si creeaza in jurul lui o temperatură mai ridicată decât a camerei si variabilă in timp. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii Termocuplu Se bazează pe efectul termoelectric care spune că la atingerea a două metale cu proprietăţi electrice diferite apare între ele o diferenţă de potenţial. Legăturile dintre capetele libere si conductoarele de legătură constituie sudura rece. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formează un termocuplu.

şi pentru temperaturi mai mici şi cuprul.rezistenţa creşte cu temperatura. cilindrii. Ni). cu o valoare a rezistenţei de 100 ohmi la 0 oC şi α cuprins între 0. Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţe depind de temperatură. Sunt realizate sub formă de plachete.00385 – 0. legătura executându-se numai la montarea termocuplului. Rt = Ro(1 + αt ) unde: Rt α Ro rezistenţa firului la t oC este coeficientul termic al rezistenţei rezistenţa firului la 0 oC Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie să fie de o puritate foarte mare. Pentru un interval mic de temperatură (0 . Pentru obţinerea termistoarelor cu coeficient de temperatură negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe. datorită faptului că atât platina cât şi cuprul au un coeficient termic relativ mare în comparaţie cu celelalte metale. discuri. Tip Rezistenţă Sunt realizate din fire de metal şi se bazează pe variaţia rezistenţei electrice unui conductor odată cu modificarea temperaturii.rezistenţa scade cu creşterea temperaturii pozitiv . Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistenţa acestora se schimbă semnificativ în comparaţie cu o modificare mică a temperaturii.150 oC) variaţia rezistenţei electrice este aproape liniară. Sunt realizate din semiconductoare. iar pentru cele cu coeficient pozitiv se foloseşte titanat de bariu (BaTiO3) sau soluţie solidă de titanat de bariu şi titan de stronţiu. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu o temperatura mai constantă. filamente protejate în tuburi de sticlă. Mn. termistorii pot fi clasificaţi în termistori cu coeficient de temperatură: negativ .00390. Ca material se foloseşte în special platina. Cr. 11 . În funcţie de modul de variaţie a rezistivităţii. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare şi cablul de legătură.Aceste fire se numesc cabluri de compensare şi sunt complet separate de termocuplu. astfel se foloseşte relaţia de mai jos.

iar cealaltă parte pătrunde în corp fiind absorbite într-o mai mare/mică măsură. raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC). iar corpul se încălzeşte emiţând lumină vizibilă care trece treptat de la roşu la alb strălucitor.1 – 0. Acest tip de senzori sunt fară contact şi se utilizează în special pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. constanta de timp termica.8 μm. energia emisă nu mai este vizibilă.8 μm. bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaţii in domeniul vizibil si infraroşu. coeficientul de temperatură al rezistenţei exprimat in %/oC. cu o intensitate crescătoare cu temperatura. un corp poate emite emite energie sub formă de radiaţii sau poate primi radiaţii emise de alte corpuri. 12 . domeniul de temperatura. Datorită faptului că radiaţia constituie unul din modurile de propagare a căldurii.Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC. Pirometrul este aparatul utilizat pentru măsurarea temperaturii corpurilor solide şi a gazelor luminoase calde. Energia absorbită de către corp se transformă în căldură. Când lumina sau radiaţiile electromagnetice întâlnesc un corp o parte se reflectă pe suprafaţa corpului. Tmin si Tmax . Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificată în funcţie de tipul încălzirii: externă cauzată de temperatura ambiantă internă ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-încălzire) combinată (externă + internă). Transformarea energiei radiante în energie electrică se realizează cu ajutorul unui termocuplu căruia i se cunoaşte funcţia dependenţei de temperatură a tensiunii faţă de un corp negru (realizat cu negru de platină sau negru de fum). Pirometrul Principiul de funcţionare constă în măsurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante în energie electrică prin diverse metode fără contact. lungimea de undă fiind mai mare de 0. Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0. la temperaturi mai mici de 525oC. factorul (coeficientul) de disipare. puterea disipata maxima.

rezultând o polarizare electrică volumică si implicit o sarcină electrică indusă pe suprafaţă. având ca rezultat deformarea cristalului sau apariţia unei forţe (cauza este de natură electrică. efectul produs este electric). Efectul piezoelectric se manifestă în feroelectrici dacă aceştia sunt polarizaţi. adică domeniile în care 13 . devine paraelectrică si implicit nu mai prezintă efect piezoelectric. Traductorul se lipeşte pe un suport elastic ce se deformează sub acţiunea forţei determinând o modificare a lungimii conductorul şi implicit o modificare a rezistenţei electrice modificare rezistenţei electrice este pusă în evidenţă prin montarea firului într-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forţelor dinamice magnetostrictive funcţionează pe baza variaţiei permeabilităţii magnetice a unor materiale feromagneticce. 3. substanţe feroelectrice (sub temperatura Curie depenenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este neliniară. se saturează). SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune.3. iar sensul polarizării electrice a cristalului depinde de sensul acţiunii mecanice.3. Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substanţe piezoelectrice liniare (dependenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este liniară). deformare). efectul este mecanic). Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui câmp electric cristalului. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei În principiu forţele pot fi măsurate cu orice traductor de deplasare dacă i se ataşează un element elastic în seri cu forţa ce trebuie măsurată. peste o anumită valoare a câmpului polarizarea rămâne constantă. Traductoare de forţă tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subţire. În efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice în volum.2. Peste temperatura Curie substanţa nu mai este feroelectrică. datorită tensiunilor mecanice. lipit pe un suport de hârtie sau alt material izolant. Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natură mecanică. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii Fraţii Pierre si Jaques Curie au observat în anul 1880 apariţia sarcinilor electrice pe faţa anumitor cristale (cuart. Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care înseamnă "a apăsa". Mărimea sarcinii electrice este proportională cu mărimea forţei exercitate.

CH4 H2. NO2. C2H5OH. cele care semnalează. Dacă un material oxidic prezintă valori ale rezistivităţii cuprinse în domeniul 10 4-108 Ωcm la 300-400°C.polarizarea are o orientare bine determinată.2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus. capsula poroasă ce protejează mecanic senzorul. În acest context. direcţia câmpului extern. 3. evaluează şi monitorizează prezenţa unor gaze prezintă o importanţă deosebită. NO2. rezistenţei lor chimice şi domeniului ridicat de temperatură la care pot fi utilizaţi. atunci el va funcţiona ca un senzor de gaze când este încălzit la o temperatură situată în acest domeniu.4. Studiile asupra unui număr mare de oxizi au demonstrat că variaţia conductivităţii electrice în prezenţa unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor şi nu aparţine unei clase specifice /1. CO. în special. 14 . sunt orientate după o singură direcţie macroscopică. NH3 O3. O2 CO NH3 NO2. H2S. Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1. lăsând gazul să treacă spre el. senzorii pe bază de materiale oxidice (SMO) ocupă un loc deosebit datorită. NOx Materiale folosite la senzorii pentru gaz În principiu. două terminale de la filmul semiconductor (SnO2). un senzor pentru detecţia gazelor este compus din: două terminale pentru rezistenţa de încălzire. NO2.2/.8Ti0.

electronii iniţial legaţi de oxigen sunt eliberaţi în banda de conducţie. iar accesul gazului la elementele senzitive se realizează printr-o fantă în partea superioară. Bioxidul de staniu. giroscopul cu fibră optică si laser. tahometre cu impulsuri. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneţi 15 . 3. Rezistenţa de încălzire aduce senzorul la temperatura optimă de funcţionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC). Tahometrele cu curenţi turbionari se construiesc pentru intervale de măsurare 20 ÷10.8eV).000 rot/min. rezistenţa electrică a dispozitivului scăzând mult. fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzisă mare (3.Structura internă a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil. În momentul în care apare un gaz capabil să se combine cu oxigenul adsorbit. stroposcopul de turaţii. Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2). fantă care este acoperită cu o reţea(plasă) din oţel pentru a preveni aprinderea gazului. tahogeneratorul. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei Principale aparate care permit măsurarea pe cale electrică a turaţiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenţi turbionari. va fi sărăcit la suprafaţă de purtători de sarcină mobili şi din această cauză rezistenţa electrică la contactul dintre granule va fi mare.5. Pe suprafaţa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducţie.

Există tohogeneratoare de c. şi de c. Arborele a cărui turaţie se măsoară pune în mişcare de rotaţie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneţi permanenţi.c. Arcul spiral are capătul exterior fix si capătul interior solitar cu tamburul. 16 - . la care corespunde turaţia de 60. Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul său între două paliere fiind însă menţinut în poziţia initială datorită unui arc spiral. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1÷50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. Se foloseşte inerţia ochiului omenesc. Metoda stroboscopică permite măsurarea celor mai mici turaţii care se întâlnesc în tehnică. taie tamburul.este viteza de turaţie unghiulară (turaţia).M a = k1 ⋅ n permanenţi ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. unde: n N S n M r M a Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaţie şi ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care generează tensiuni electrice proporţionale cu viteza de rotaţie a arborelui cu care sunt cuplate. a căror frecvenţă de repetiţie este egală cu frecvenţa de vibraţie sau rotaţie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia. dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei. - Stroboscopul de turaţii permite măsurarea turaţiei fără un contact mecanic cu obiectul aflat în rotaţie.000 rot/min. Frecvenţa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz. În tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporţionale cu turatia.a. prin care un corp în vibraţie sau rotaţie pare imobil dacă este iluminat cu impulsuri scurte. Între curenţii induşi în tambur si fluxul magneţilor permanenţi apare o interacţiune care se manifestă prin apariţia unui cuplu activ: .

17 . Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care generează frecvenţe între 10 Hz si 10 kHz. Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termină cu un capăt din material feromagnetic care se află la o foarte mică distanţă de periferia dinţilor. ceea ce conduce la o variaţie a fluxului si la generarea unui impuls în bobină.magnet permanent.bobină. Când un dinte se aproprie sau se depărtează de magnet. . . 2.Tahometrul de impulsuri Se realizează pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulară ce converteşte turaţia în trenuri de impulsuri. N - 2 1 S 3 Traductor digital elecromagnetic pentru viteză. variază lungimea întrefierului. 3. Precizia depinde de numărul de dinţi. . de precizia cu care s-a realizat pasul dinţilor şi de precizia cu care se măsoară intervalul de timp. 1. Solitar cu axul a cărei viteză unghiulară se măsoară se află o roată dinţată din material feromagnetic. Pentru obţinerea vitezei unghiulare se poate măsura intervalul de timp dintre două impulsuri sau numărul de impulsuri pentru un anumit interval. deci reluctanţa circuitului magnetic.roată dinţată.

Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei.CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI 4. Avantajele organizarii de/pe grupuri:  gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei. acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). Definitie. trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa. un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. arhitectura O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. In fiecare grup. conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile.  scalabilitatea. Asemanator cu retelele ad-hoc. 18 . nu este o strructura fixa.1. Pentru senzorii mici. pe post de interfata de retea. cu consum de energie mic. rutand pachete pentru nodurile vecine. Fiecare nod din retea se comporta ca un router. Cu alte cuvinte.

noduri conducatoare de grup.  consum mai mic de energie. viteza etc.  utilizare mai eficienta a resurselor. care pot fi noduri fiu. Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila. in functie de tipul cererii. nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer). Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine. Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei. fie intregii retele. nodurile sink emit o cerere de tip broadcast. protocoale de rutare. noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup).detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. Cand nodurile (senzorii) – apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat . bateria si puterea de calcul. Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. pozitie.. distribuirea si acumularea datelor. creste robustetea retelei. Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment. fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. printre altele. In următoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. aplicatiile cu retele de 19 . Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer). fie spre o regiune anume a retelei.

detectarea unui incediu intr-o padure). a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea. miscarea unui animal in habitatul lui. retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta. la economiserea energiei . Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. care aduc imense beneficii si totodata provocari. medicina si aplicatiile casnice. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile.2. agricultura. de asemenea. retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist. in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct. intr-o parcare sau pentru anumite instalatii. retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin. Utilizari ale reţelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori.  senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast. intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori. Mai mult. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie. sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere. cu un timp cat mai mare de viata. 20 . Distanta mica dintre noduri ajuta. rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei.senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. costul trebuie minimizat pe cat posibil. Probleme deschise ale retelelor de senzori  marirea duratei de functionare a unei retele de senzori  construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor  topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede.informatia strabate distante mai mici. mai economice. 4.

reteaua trebuie. raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei.numarul. Utilizare eficienta a memoriei reduse: . periodic. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii. senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia.  desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei.  senzorii pot fi dispusi compact. sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi. 4. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp. in numar mare. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia. capacitatile de calcul si memoria. 21 . Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze. senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. Astfel.avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile. sume. pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea.  senzorii sunt predispusi la esecuri. calcul de maxime si minime). uneori urias. iar unele noduri se pot alatura retelei. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. fie ca se strica). Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii.3. Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema.  mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei.In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia. din diverse cauze (fie ca nu mai au energie. Acumularea de informatii: . Consum mic de energie: . Astfel. Autoorganizarea retelei: . retelele de senzori pot contine mii de noduri. trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare.la construirea unei retele de senzori. drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie.pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: .

temperatura apei din radiator creste. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/înregistra de exemplu presiunea.).. Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului. Prelucrarea de semnale in colaborare: . împreună cu alte notiuni de mare impact. Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator.Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei. umiditatea. Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice în semnale electrice. CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvântul "senzor". Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. intensitatea sonora. fotodetector etc. microcontroller. ambiguitati si confuzii. se utilizeaza termenul de detector (detector în infrarosu. câmpul magnetic.inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. actuator etc. Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii.a. La un moment dat. Astfel. cum ar fi cele de microprocesor. ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. transputer. Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei. o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. forta. Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. fie prin intermediul 22 . care trece pe zona periculoasa. radiatii s. adaugând o notiune noua unei terminologii tehnice având o anumita redundanta. acceleratia. În unele domenii. motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari. în special în sfera dispozitivelor electro-optice.

Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata. a XII-a 4. 2011 2.ro. spre exemplu).informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita. Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational. 2009 3. Matrixrom.sisteme de control . Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata.sisteme de masura . Sisteme electronice de actionare .Editura de Vest. Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt.unui semnal optic sau sonor de alerta.unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata. Actionari pneumatice in mecatronica. http://facultate. Manual pentru cls.regielive. Sistemele care folosesc senzori pot fi împartite în: . Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit). . Senzori şi traductoare. Bibliografie 1. Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie. afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite. dupa caz. analizata si. Senzori 5. curs 23 . mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu). iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. temperatura apei este masurata de un senzor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful