CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale………………………3 1.2. Transmisia semnalelor……………………………………………………4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor……………………………………………….7 2.2. Clasificarea senzorilor…………………………………………………….9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii…………………..10 3.2. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei……………………………13 3.3. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii ……………………….13 3.4. Senzori pentru gaz……………………………………………………….14 3.5. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reţelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind “ un dispozitiv care detectează sau măsoară unele condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absoluţi sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (în funcţie de mărimea de ieşire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de ieşire şi nu în ultimul rând de cost. Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

2

revin sistemului de comandă. În anumite cazuri este necesar ca acestea să fie aici alimentate cu energie electrică dar. a avut drept efect distribuirea funcţională şi spaţială a funcţiilor de conducere. cum ar fi controlul automat. Sistemele de conducere a proceselor industriale În cazul unui proces automatizat. Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare. La nivel de conectare se asigură alimentarea cu energie electrică a diferitelor componente de măsură.CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1. de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate în diverse structuri. alimentarea se face la nivelul de conectare. pentru a evita producerea unor explozii. 3 . ca şi aceea a modului de conducere a acestora. în medii periculoase. şi nivelul câmpului. Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare şi comandă procesul este comandat şi supravegheat. La nivelul câmpului se găsesc senzorii şi elementele de execuţie (acuatorii). conducerea sistemului se face fără intervenţia omului. nivelul de conectare. decizii în probleme de complexitate sporită etc. pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor. În structura sistemelor complexe de automatizare se regăsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare şi comandă..1. având la bază automate programabile. Aici este centrul automatizării unde vin toate informaţiile legate de instalaţie. Sarcinile automatizării. PC-uri sau calculatoare de proces. Creşterea complexităţii proceselor industriale. control sau acţionare.

pentru a împiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legătură. pe de altă parte realizarea unui sistem de comunicaţie deschis şi flexibil. se observă că puntea de măsură este plasată la distanţă faţă de camera de control. având în vedere faptul că instalaţiile industriale diferă mult una faţă de alta. Utilizând cabluri de legătură ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezistenţă finită. Deoarece. în gama 4-20mA.transmisia semnalelor analogice În tehnica convenţională. Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaţial comunică între ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaţie. în instalaţiile complexe se generează câmpuri electrice perturbatoare. 1. însă această distanţă poate varia de la zeci de metri până la câteva mii de metri. Transmisia semnalelor analogice în buclă de tensiune În circuitul de mai jos. În instalaţii complexe. Realizarea unor astfel de sisteme necesită soluţionarea unor probleme legate de funcţionarea dispozitivelor şi modulelor electronice în mediu industrial. pentru a se obţine o precizie bună a măsurătorilor trebuie folosiţi doi senzori a căror domenii de măsură se juxtapun.Elementele de reglare finală sunt acţionate sau comandate fie direct fie cu componente în sistem de comandă în buclă de reglare închisă. pe de o parte. Cerinţele impuse sistemelor de comunicaţie sunt foarte variate.2. Transmisia semnalelor Bucla de curent . Ieşirea punţii este amplificată direct pentru a putea obţine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie. în funcţie de aplicaţie. o mărime fizică este preluată prin intermediul unui semnal de c.c. Folosindu-se transmisia digitală a informaţiei se poate alege o plajă de variaţie convenabilă astfel încât să nu se folosească decât un senzor cu rezoluţia dorită. Impedanţa ridicată a intrării aparatului de 4 . ceea ce impune ca instrumentul de măsură să aibă impedanţă de intrare ridicată. principala cerinţă o constituie siguranţa în funcţionare. acţiunea mediului industrial poate fi luată în considerare ca o sursă de zgomot de înaltă impedanţă acesta induce în conductorii de legătură un zgomot de ordinul volţilor. când plaja de variaţie a acestei mărimi este foarte mare. Viteza de reacţie ridică cerinţe moderate în astfel de instalaţii complexe. În anumite cazuri. În cele mai multe cazuri. Condiţiile climatice pot să influenţeze şi ele negativ funcţionarea unor blocuri electronice.

în locul acestora putând fi folosite cabluri ordinare. În anii ‘50 sistemele analogice de conducere a proceselor înregistrează o largă răspândire şi s-a stabilit. cu preţ de cost relativ scăzut. PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE («) LINIE APARAT DE MASURA IN Bucla de curent elimină pierderile datorate rezistenţei cablurilor de legătură. Transmisia semnalelor analogice în buclă de curent Aceaste probleme se pot rezolva utilizând transmisia în curent. situaţia este diferită prin aceea că ieşirea amplificatorului comandă o sursă de curent. din motive de siguranţă (un scurtcircuit datorită 5 . Transmisia semnalelor în buclă de curent a început să fie aplicată încă din anii ‘40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distanţe mari.măsură face însă ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legătură să crească. care influenţează de asemenea favorabil imunitatea faţă de zgomote. Semnale de curent continuu în gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice. Aparatul de măsură poate avea în acest caz o impedanţă de intrare scăzută. PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE ( ») A P A R A T D E M A S U R A IN LINIE Datorită acestui fapt transmisia în buclă de tensiune poate fi utilizată doar pentru distanţe mici (~ 30m). astfel după cum se poate observa în figura de mai jos.valoarea lui rămâne constantă. valori de până la 50 mA erau considerate suficiente. ceea ce dăunează în mod evident calităţii transmisiei. În acest caz nu este necesară utilizarea cablurilor ecranate. deoarece căderea de tensiune de-a lungul liniei de legătură nu afectează curentul . Pentru transmisia semnalelor la indicatoare şi înregistratoare. Influenţa zgomotului este la fel de ridicată dar este eliminată de imunitatea la zgomot a sursei de curent.

c.c. înainte de a atinge destinaţia finală. Mai târziu. Pentru a putea detecta uşor o întrerupere a conductorilor de legătură s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals). respectiv un offset de 4 mA. Un alt standard vechi. ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaţiei între elementele sistemelor de control şi monitorizare a proceselor. este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaţie cât mai cunoscut. în 1975. domeniul 10. în 1960. domeniul 4-20 mA c. Majoritatea producătorilor de sisteme şi echipamente de control industrial au aderat la acest standard. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse în proiectarea şi realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa întrun sistem numeric de control. Deoarece în domeniul conectării senzorilor şi controlerelor numerice nu există un standard recunoscut. 6 . mai ales pentru firmele mari. O alternativă uzuală. ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice în buclă de curent. a definit ca standard.atingerii accidentale a conductoarelor de legătură nu produce scântei). cum există de exemplu pentru comunicaţia analogică. domeniul 0-20 mA c. cunoscut sub denumirea de SP-50. Acest comitet. 1-5 mA utilizează o putere scăzută dar rezoluţia scade de patru ori. informaţia este reprezentată printr-un număr redus (cel mai adesea două) de nivele discrete. adoptarea unui protocol răspândit permite integrarea în sistemele existente. Deşi crearea unui protocol specific de comunicaţie este o practică comună. ele putând fi regenerate de câteva ori pentru a nu se degrada. Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode. În formă digitală. pentru aceleaşi valori ale rezistenţelor de sarcină. şi eventual suportarea mai multor standarde de comunicaţie.50 mA are avantajul de a asigura o precizie în măsurarea semnalelor de două ori şi jumătate mai bună. Transmisia digitală a datelor Introducerea tehnicilor digitale în construcţia sistemelor de automatizare implică şi folosirea sistemelor de comunicaţie digitale. care realizează şi integrarea sistemelor.

rezoluţia (sensibilitatea .1. un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre –400 si +400 mm Hg. Domeniul dinamic 7 . extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale. Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii curbei. La altele.cel mai mic increment măsurabil al stimulului). în procente. acurateţea (eroarea de măsurare raportată. intrarea minimă a parametrilor fizici care va creea o variaţie a ieşirii. la întreaga scală). Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii: domeniul de utilizare. Alternativ. Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi măsurate. ea este definită ca tensiunea de ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare. La unii senzori. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale senzorilor. frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea).CAPITOLUL II SENZORII 2. sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbării ieşirii. durata de viaţă (în ore sau număr de cicluri de operare). temperatura de operare şi condiţiile de mediu. stabilitatea pe termen lung. costul. dimensiunile şi masa senzorului. De exemplu. Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau.

Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista atunci când ar trebui să fie zero. Liniaritate dinamică Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării schimbăriile rapide ale parametrilor de intrare. dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori. sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală. Precizia Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii. acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori absolute. Cu alte cuvinte. Caracteristicile 8 .Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la maxim. Chiar dacă presiunea aplicată este constantă. Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul citit. Este important de ştiut în ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu furnizează modificări ale liniarităţii. Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu. Rezoluţia Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieşire. Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală. inclusiv temperatura. vibraţiile. nivelul acustic de zgomot si umiditatea. atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceaşi valoare de fiecare dată. Din nou. valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. Acurateţea Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la ieşirea senzorului. fie in valori absolute. Să presupunem că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor. Apar astfel câteva probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele.

2. o senzorii pentru funcţia internă. o senzori pentru determinarea proprietăţilor fizice ale obiectelor (de forţă. de concentraţie. caracteristicile distorsiunii fazei. 2. Histerezis-ul Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de intrare indiferent din ce direcţie este facută schimbarea. de obicei. de cuplu. de densitate şi elastici). în 9 . chimici. histerezis-ul fiind măsura a acestei proprietăţi. după distanţa la care sunt culese informaţiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a unui condesator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul de răspuns. presiune. o senzori pentru proprietăţi chimice (de compoziţie. Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de toleranţă a noii valori corecte. Clasificarea senzorilor Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizaţi în sistemele de comandă ale proceselor industriale: dacă intră sau nu în contact cu obiectul a cărui proprietate fizică o măsoară. Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului. o senzori fără contact. si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamică. va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de timp. pentru radiatii. mecanici. distingem: o senzori cu contact. după mediul de culegere a informaţiei: o senzorii pentru mediul extern. magnetici. bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman. după proprietăţile pe care le pun în evidenţă: o senzori pentru determinarea formelor şi dimensiunilor (pentru evaluarea în mediu de lucru). Timpul de răspuns Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a parametrului de intrare. analizatoare complexe).distorsiunii amplitudinii. termici.

general). în general chiar din acelaşi material. Deoarece termoelectrozii au o lungime maximă de 200 cm. Temperatura sudurilor reci trebuie menţinută la o valoare constantă. deci nu ia naştere forţă termoelectromotoare. din care 2/3 intră în cuptorul în care se măsoară temperatura. Termocuplul se compune din două fire din metale diferite. numite capete libere ale termocuplului. sudate la un capăt 1. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formează un termocuplu. virtuali. Senzorii sunt conectaţi la circuite de condiţionare si prelucrare a semnalelor furnizate de aceştia. în funcţie de metalele folosite.1. Ea variază de la câţiva milivolţi la ordinul volţilor. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii Termocuplu Se bazează pe efectul termoelectric care spune că la atingerea a două metale cu proprietăţi electrice diferite apare între ele o diferenţă de potenţial. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura înaltă din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeaşi natură. Acesta fiind la temperatură ridicată. iar celelalte capete 2 si 3. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3. Această diferenţă de potenţial este accentuată de temperaturile la care sunt joncţiunile termocuplului. Legăturile dintre capetele libere si conductoarele de legătură constituie sudura rece. sudura rece se va găsi totdeauna în apropierea cuptorului. degajă căldura si creeaza in jurul lui o temperatură mai ridicată decât a camerei si variabilă in timp. numite termoelectrozi. numită diferenţă de potenţial de contact. Capătul sudat se numeste sudura caldă. se leagă prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forţei termoelectromotoare. inteligenţi. 10 .

cilindrii. şi pentru temperaturi mai mici şi cuprul. cu o valoare a rezistenţei de 100 ohmi la 0 oC şi α cuprins între 0. Sunt realizate sub formă de plachete.00390. iar pentru cele cu coeficient pozitiv se foloseşte titanat de bariu (BaTiO3) sau soluţie solidă de titanat de bariu şi titan de stronţiu. termistorii pot fi clasificaţi în termistori cu coeficient de temperatură: negativ . Pentru obţinerea termistoarelor cu coeficient de temperatură negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe. Rt = Ro(1 + αt ) unde: Rt α Ro rezistenţa firului la t oC este coeficientul termic al rezistenţei rezistenţa firului la 0 oC Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie să fie de o puritate foarte mare. Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistenţa acestora se schimbă semnificativ în comparaţie cu o modificare mică a temperaturii. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare şi cablul de legătură. Tip Rezistenţă Sunt realizate din fire de metal şi se bazează pe variaţia rezistenţei electrice unui conductor odată cu modificarea temperaturii.150 oC) variaţia rezistenţei electrice este aproape liniară. Cr.rezistenţa scade cu creşterea temperaturii pozitiv .rezistenţa creşte cu temperatura. filamente protejate în tuburi de sticlă. Pentru un interval mic de temperatură (0 . astfel se foloseşte relaţia de mai jos. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu o temperatura mai constantă. Mn. Sunt realizate din semiconductoare. Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţe depind de temperatură. Ca material se foloseşte în special platina.00385 – 0. datorită faptului că atât platina cât şi cuprul au un coeficient termic relativ mare în comparaţie cu celelalte metale. Ni).Aceste fire se numesc cabluri de compensare şi sunt complet separate de termocuplu. 11 . În funcţie de modul de variaţie a rezistivităţii. legătura executându-se numai la montarea termocuplului. discuri.

Acest tip de senzori sunt fară contact şi se utilizează în special pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte.1 – 0. Energia absorbită de către corp se transformă în căldură. Pirometrul Principiul de funcţionare constă în măsurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante în energie electrică prin diverse metode fără contact. lungimea de undă fiind mai mare de 0. constanta de timp termica. Tmin si Tmax . cu o intensitate crescătoare cu temperatura. un corp poate emite emite energie sub formă de radiaţii sau poate primi radiaţii emise de alte corpuri. iar cealaltă parte pătrunde în corp fiind absorbite într-o mai mare/mică măsură. Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificată în funcţie de tipul încălzirii: externă cauzată de temperatura ambiantă internă ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-încălzire) combinată (externă + internă). 12 . la temperaturi mai mici de 525oC. puterea disipata maxima. Datorită faptului că radiaţia constituie unul din modurile de propagare a căldurii. Când lumina sau radiaţiile electromagnetice întâlnesc un corp o parte se reflectă pe suprafaţa corpului. raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC). bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaţii in domeniul vizibil si infraroşu. Pirometrul este aparatul utilizat pentru măsurarea temperaturii corpurilor solide şi a gazelor luminoase calde. Transformarea energiei radiante în energie electrică se realizează cu ajutorul unui termocuplu căruia i se cunoaşte funcţia dependenţei de temperatură a tensiunii faţă de un corp negru (realizat cu negru de platină sau negru de fum). factorul (coeficientul) de disipare.8 μm. Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0. domeniul de temperatura. energia emisă nu mai este vizibilă.Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC. coeficientul de temperatură al rezistenţei exprimat in %/oC. iar corpul se încălzeşte emiţând lumină vizibilă care trece treptat de la roşu la alb strălucitor.8 μm.

devine paraelectrică si implicit nu mai prezintă efect piezoelectric. efectul este mecanic). adică domeniile în care 13 . În efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice în volum. Peste temperatura Curie substanţa nu mai este feroelectrică. SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune.2. datorită tensiunilor mecanice. având ca rezultat deformarea cristalului sau apariţia unei forţe (cauza este de natură electrică. Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui câmp electric cristalului. deformare).3. Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substanţe piezoelectrice liniare (dependenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este liniară). peste o anumită valoare a câmpului polarizarea rămâne constantă. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei În principiu forţele pot fi măsurate cu orice traductor de deplasare dacă i se ataşează un element elastic în seri cu forţa ce trebuie măsurată. Mărimea sarcinii electrice este proportională cu mărimea forţei exercitate. rezultând o polarizare electrică volumică si implicit o sarcină electrică indusă pe suprafaţă. substanţe feroelectrice (sub temperatura Curie depenenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este neliniară. Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natură mecanică. Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care înseamnă "a apăsa". Traductoare de forţă tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subţire.3. iar sensul polarizării electrice a cristalului depinde de sensul acţiunii mecanice. se saturează). Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii Fraţii Pierre si Jaques Curie au observat în anul 1880 apariţia sarcinilor electrice pe faţa anumitor cristale (cuart. Traductorul se lipeşte pe un suport elastic ce se deformează sub acţiunea forţei determinând o modificare a lungimii conductorul şi implicit o modificare a rezistenţei electrice modificare rezistenţei electrice este pusă în evidenţă prin montarea firului într-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forţelor dinamice magnetostrictive funcţionează pe baza variaţiei permeabilităţii magnetice a unor materiale feromagneticce. 3. efectul produs este electric). lipit pe un suport de hârtie sau alt material izolant. Efectul piezoelectric se manifestă în feroelectrici dacă aceştia sunt polarizaţi.

4. 14 . În acest context. senzorii pe bază de materiale oxidice (SMO) ocupă un loc deosebit datorită. cele care semnalează. capsula poroasă ce protejează mecanic senzorul. Studiile asupra unui număr mare de oxizi au demonstrat că variaţia conductivităţii electrice în prezenţa unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor şi nu aparţine unei clase specifice /1. O2 CO NH3 NO2. H2S. în special. rezistenţei lor chimice şi domeniului ridicat de temperatură la care pot fi utilizaţi. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus.2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2. un senzor pentru detecţia gazelor este compus din: două terminale pentru rezistenţa de încălzire. NO2. CO. sunt orientate după o singură direcţie macroscopică. NO2.polarizarea are o orientare bine determinată.2/. evaluează şi monitorizează prezenţa unor gaze prezintă o importanţă deosebită.8Ti0. NH3 O3. lăsând gazul să treacă spre el. Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1. 3. atunci el va funcţiona ca un senzor de gaze când este încălzit la o temperatură situată în acest domeniu. CH4 H2. Dacă un material oxidic prezintă valori ale rezistivităţii cuprinse în domeniul 10 4-108 Ωcm la 300-400°C. două terminale de la filmul semiconductor (SnO2). NO2. C2H5OH. direcţia câmpului extern. NOx Materiale folosite la senzorii pentru gaz În principiu.

Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei Principale aparate care permit măsurarea pe cale electrică a turaţiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenţi turbionari. În momentul în care apare un gaz capabil să se combine cu oxigenul adsorbit.5.Structura internă a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil. Rezistenţa de încălzire aduce senzorul la temperatura optimă de funcţionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC).000 rot/min. fantă care este acoperită cu o reţea(plasă) din oţel pentru a preveni aprinderea gazului. stroposcopul de turaţii. rezistenţa electrică a dispozitivului scăzând mult. iar accesul gazului la elementele senzitive se realizează printr-o fantă în partea superioară. tahogeneratorul. fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzisă mare (3. 3.8eV). Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2). Bioxidul de staniu. giroscopul cu fibră optică si laser. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneţi 15 . Pe suprafaţa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducţie. electronii iniţial legaţi de oxigen sunt eliberaţi în banda de conducţie. va fi sărăcit la suprafaţă de purtători de sarcină mobili şi din această cauză rezistenţa electrică la contactul dintre granule va fi mare. tahometre cu impulsuri. Tahometrele cu curenţi turbionari se construiesc pentru intervale de măsurare 20 ÷10.

c. Arborele a cărui turaţie se măsoară pune în mişcare de rotaţie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneţi permanenţi. 16 - . Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul său între două paliere fiind însă menţinut în poziţia initială datorită unui arc spiral. Arcul spiral are capătul exterior fix si capătul interior solitar cu tamburul. Frecvenţa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz.M a = k1 ⋅ n permanenţi ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. În tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporţionale cu turatia. taie tamburul. Metoda stroboscopică permite măsurarea celor mai mici turaţii care se întâlnesc în tehnică. Între curenţii induşi în tambur si fluxul magneţilor permanenţi apare o interacţiune care se manifestă prin apariţia unui cuplu activ: . unde: n N S n M r M a Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaţie şi ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care generează tensiuni electrice proporţionale cu viteza de rotaţie a arborelui cu care sunt cuplate. şi de c. a căror frecvenţă de repetiţie este egală cu frecvenţa de vibraţie sau rotaţie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia.este viteza de turaţie unghiulară (turaţia).a. - Stroboscopul de turaţii permite măsurarea turaţiei fără un contact mecanic cu obiectul aflat în rotaţie. dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei. la care corespunde turaţia de 60. Se foloseşte inerţia ochiului omenesc.000 rot/min. Există tohogeneratoare de c. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1÷50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. prin care un corp în vibraţie sau rotaţie pare imobil dacă este iluminat cu impulsuri scurte.

Precizia depinde de numărul de dinţi. .Tahometrul de impulsuri Se realizează pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulară ce converteşte turaţia în trenuri de impulsuri. Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termină cu un capăt din material feromagnetic care se află la o foarte mică distanţă de periferia dinţilor. deci reluctanţa circuitului magnetic.bobină. . 1.roată dinţată. 17 . 2. ceea ce conduce la o variaţie a fluxului si la generarea unui impuls în bobină. 3. Când un dinte se aproprie sau se depărtează de magnet. N - 2 1 S 3 Traductor digital elecromagnetic pentru viteză. Pentru obţinerea vitezei unghiulare se poate măsura intervalul de timp dintre două impulsuri sau numărul de impulsuri pentru un anumit interval. .magnet permanent. de precizia cu care s-a realizat pasul dinţilor şi de precizia cu care se măsoară intervalul de timp. Solitar cu axul a cărei viteză unghiulară se măsoară se află o roată dinţată din material feromagnetic. variază lungimea întrefierului. Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care generează frecvenţe între 10 Hz si 10 kHz.

CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI 4. pe post de interfata de retea. 18 . trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie. Pentru senzorii mici. cu consum de energie mic. In fiecare grup. acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei. rutand pachete pentru nodurile vecine. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa. Cu alte cuvinte. iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. Asemanator cu retelele ad-hoc. Fiecare nod din retea se comporta ca un router. conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile. Avantajele organizarii de/pe grupuri:  gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global. Definitie.1. un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei. nu este o strructura fixa.  scalabilitatea. arhitectura O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii.

pozitie. protocoale de rutare. Cand nodurile (senzorii) – apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat . bateria si puterea de calcul. nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer). care pot fi noduri fiu. Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment. Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ. in functie de tipul cererii. aplicatiile cu retele de 19 .. Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. viteza etc. distribuirea si acumularea datelor. nodurile sink emit o cerere de tip broadcast. fie intregii retele. Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine. fie spre o regiune anume a retelei. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. printre altele. In următoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. noduri conducatoare de grup. fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine.detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura. creste robustetea retelei. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila. Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer). noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup).  consum mai mic de energie. Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei.  utilizare mai eficienta a resurselor.

intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii.  senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast. mai economice.2. Utilizari ale reţelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori. miscarea unui animal in habitatul lui. medicina si aplicatiile casnice. retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile. 20 .senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. la economiserea energiei . costul trebuie minimizat pe cat posibil. a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici. intr-o parcare sau pentru anumite instalatii. retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist. in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct. care aduc imense beneficii si totodata provocari. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste. Distanta mica dintre noduri ajuta. Probleme deschise ale retelelor de senzori  marirea duratei de functionare a unei retele de senzori  construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor  topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie. Mai mult. cu un timp cat mai mare de viata. agricultura. 4. retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta. rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei. Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea.informatia strabate distante mai mici. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori. de asemenea. detectarea unui incediu intr-o padure). sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere.

la construirea unei retele de senzori. Utilizare eficienta a memoriei reduse: . Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: .  mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei.avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile. calcul de maxime si minime). fie ca se strica). este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi.  senzorii sunt predispusi la esecuri. Consum mic de energie: . Autoorganizarea retelei: . uneori urias. sume. 4. din diverse cauze (fie ca nu mai au energie. capacitatile de calcul si memoria. Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii. 21 .In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia. Astfel. trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare.pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor.  desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei. drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie. reteaua trebuie. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp. Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema. Acumularea de informatii: .  senzorii pot fi dispusi compact. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia. senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. in numar mare. Astfel. iar unele noduri se pot alatura retelei. pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea. de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii.3. raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei. periodic. retelele de senzori pot contine mii de noduri.numarul. senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora.

fotodetector etc.. ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. radiatii s.inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator. CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvântul "senzor". Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii. împreună cu alte notiuni de mare impact. Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice în semnale electrice.Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei. Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei.). se utilizeaza termenul de detector (detector în infrarosu. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/înregistra de exemplu presiunea. o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor.a. transputer. temperatura apei din radiator creste. fie prin intermediul 22 . Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. umiditatea. câmpul magnetic. adaugând o notiune noua unei terminologii tehnice având o anumita redundanta. care trece pe zona periculoasa. Astfel. forta. microcontroller. acceleratia. în special în sfera dispozitivelor electro-optice. Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. intensitatea sonora. În unele domenii. Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului. ambiguitati si confuzii. Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. cum ar fi cele de microprocesor. motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari. Prelucrarea de semnale in colaborare: . La un moment dat. actuator etc.

mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu).unui semnal optic sau sonor de alerta. Bibliografie 1.unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata. Matrixrom. Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit).sisteme de masura . . dupa caz. Sisteme electronice de actionare . 2009 3. Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata. spre exemplu). Actionari pneumatice in mecatronica. temperatura apei este masurata de un senzor. Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata.sisteme de control . Sistemele care folosesc senzori pot fi împartite în: . afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite. Manual pentru cls.informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita. Senzori 5.regielive. a XII-a 4.Editura de Vest. Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie. curs 23 .ro. Senzori şi traductoare. iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. http://facultate. 2011 2. analizata si. Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt. Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful