CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale3 1.2. Transmisia semnalelor4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor.7 2.2. Clasificarea senzorilor.9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru msurarea temperaturii..10 3.2. Sisteme de senzori pentru msurarea forei13 3.3. Sisteme de senzori pentru msurarea presiunii .13 3.4. Senzori pentru gaz.14 3.5. Sisteme de senzori pentru msurarea turaiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind un dispozitiv care detecteaz sau msoar unele condiii sau proprieti i nregistreaz, indic sau uneori rspunde la informaia primit. Astfel, senzorii au funcia de a converti un stimul ntr-un semnal msurabil, cuprinznd att traductorul, care transform mrimea de intrare n semnal electric util, ct i circuite pentru adaptarea i conversia semnalelor, i eventual pentru prelucrarea i evaluarea informaiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, n timp ce semnalul msurabil este tipic de natur electric, dei pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. n gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii i traductoarele elemente eseniale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile i industriale i se bazeaz pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizai i n cazul cercetrii, analizelor de laborator - senzorii i traductoarele fiind incluse n lanuri de msurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absolui sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (n funcie de mrimea de ieire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie fcut innd cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul n care variaz aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mrimii de ieire i nu n ultimul rnd de cost. Astfel pot fi identificai senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si vitez, senzori i traductoare de for, senzori de temperatur, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale n cazul unui proces automatizat, conducerea sistemului se face fr intervenia omului, pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor. Creterea complexitii proceselor industriale, ca i aceea a modului de conducere a acestora, a avut drept efect distribuirea funcional i spaial a funciilor de conducere. n structura sistemelor complexe de automatizare se regsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare i comand, nivelul de conectare, i nivelul cmpului.

Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare i comand procesul este comandat i supravegheat. Aici este centrul automatizrii unde vin toate informaiile legate de instalaie. Sarcinile automatizrii, cum ar fi controlul automat, decizii n probleme de complexitate sporit etc., revin sistemului de comand, avnd la baz automate programabile, PC-uri sau calculatoare de proces. La nivel de conectare se asigur alimentarea cu energie electric a diferitelor componente de msur, control sau acionare. La nivelul cmpului se gsesc senzorii i elementele de execuie (acuatorii). n anumite cazuri este necesar ca acestea s fie aici alimentate cu energie electric dar, n medii periculoase, pentru a evita producerea unor explozii, alimentarea se face la nivelul de conectare. Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare, de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate n diverse structuri.
3

Elementele de reglare final sunt acionate sau comandate fie direct fie cu componente n sistem de comand n bucl de reglare nchis. Realizarea unor astfel de sisteme necesit soluionarea unor probleme legate de funcionarea dispozitivelor i modulelor electronice n mediu industrial, pe de o parte, pe de alt parte realizarea unui sistem de comunicaie deschis i flexibil, avnd n vedere faptul c instalaiile industriale difer mult una fa de alta. Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaial comunic ntre ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaie. Cerinele impuse sistemelor de comunicaie sunt foarte variate, n funcie de aplicaie. n instalaii complexe, principala cerin o constituie sigurana n funcionare. n cele mai multe cazuri, n instalaiile complexe se genereaz cmpuri electrice perturbatoare. Condiiile climatice pot s influeneze i ele negativ funcionarea unor blocuri electronice. Viteza de reacie ridic cerine moderate n astfel de instalaii complexe. 1.2. Transmisia semnalelor Bucla de curent - transmisia semnalelor analogice n tehnica convenional, o mrime fizic este preluat prin intermediul unui semnal de c.c. n gama 4-20mA. n anumite cazuri, cnd plaja de variaie a acestei mrimi este foarte mare, pentru a se obine o precizie bun a msurtorilor trebuie folosii doi senzori a cror domenii de msur se juxtapun. Folosindu-se transmisia digital a informaiei se poate alege o plaj de variaie convenabil astfel nct s nu se foloseasc dect un senzor cu rezoluia dorit. Transmisia semnalelor analogice n bucl de tensiune n circuitul de mai jos, se observ c puntea de msur este plasat la distan fa de camera de control, ns aceast distan poate varia de la zeci de metri pn la cteva mii de metri. Ieirea punii este amplificat direct pentru a putea obine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie. Deoarece, aciunea mediului industrial poate fi luat n considerare ca o surs de zgomot de nalt impedan acesta induce n conductorii de legtur un zgomot de ordinul volilor. Utiliznd cabluri de legtur ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezisten finit, ceea ce impune ca instrumentul de msur s aib impedan de intrare ridicat, pentru a mpiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legtur. Impedana ridicat a intrrii aparatului de
4

msur face ns ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legtur s creasc, ceea ce duneaz n mod evident calitii transmisiei.
PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A

LINIE

)
A P A R A T D E M A S U R A

IN

LINIE

Datorit acestui fapt transmisia n bucl de tensiune poate fi utilizat doar pentru distane mici (~ 30m). Transmisia semnalelor analogice n bucl de curent Aceaste probleme se pot rezolva utiliznd transmisia n curent, astfel dup cum se poate observa n figura de mai jos, situaia este diferit prin aceea c ieirea amplificatorului comand o surs de curent.
PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A

LINIE

()
LINIE APARAT DE MASURA

IN

Bucla de curent elimin pierderile datorate rezistenei cablurilor de legtur, deoarece cderea de tensiune de-a lungul liniei de legtur nu afecteaz curentul - valoarea lui rmne constant. Influena zgomotului este la fel de ridicat dar este eliminat de imunitatea la zgomot a sursei de curent. Aparatul de msur poate avea n acest caz o impedan de intrare sczut, care influeneaz de asemenea favorabil imunitatea fa de zgomote. n acest caz nu este necesar utilizarea cablurilor ecranate, n locul acestora putnd fi folosite cabluri ordinare, cu pre de cost relativ sczut. Transmisia semnalelor n bucl de curent a nceput s fie aplicat nc din anii 40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distane mari. Semnale de curent continuu n gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice. Pentru transmisia semnalelor la indicatoare i nregistratoare, valori de pn la 50 mA erau considerate suficiente. n anii 50 sistemele analogice de conducere a proceselor nregistreaz o larg rspndire i s-a stabilit, din motive de siguran (un scurtcircuit datorit
5

atingerii accidentale a conductoarelor de legtur nu produce scntei), ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice n bucl de curent, domeniul 0-20 mA c.c. Pentru a putea detecta uor o ntrerupere a conductorilor de legtur s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals), respectiv un offset de 4 mA. O alternativ uzual, domeniul 10- 50 mA are avantajul de a asigura o precizie n msurarea semnalelor de dou ori i jumtate mai bun. Un alt standard vechi, 1-5 mA utilizeaz o putere sczut dar rezoluia scade de patru ori, pentru aceleai valori ale rezistenelor de sarcin. Mai trziu, n 1960, ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaiei ntre elementele sistemelor de control i monitorizare a proceselor. Acest comitet, cunoscut sub denumirea de SP-50, a definit ca standard, n 1975, domeniul 4-20 mA c.c. Majoritatea productorilor de sisteme i echipamente de control industrial au aderat la acest standard. Transmisia digital a datelor Introducerea tehnicilor digitale n construcia sistemelor de automatizare implic i folosirea sistemelor de comunicaie digitale. n form digital, informaia este reprezentat printr-un numr redus (cel mai adesea dou) de nivele discrete. Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode, ele putnd fi regenerate de cteva ori pentru a nu se degrada, nainte de a atinge destinaia final. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse n proiectarea i realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa ntrun sistem numeric de control. Deoarece n domeniul conectrii senzorilor i controlerelor numerice nu exist un standard recunoscut, cum exist de exemplu pentru comunicaia analogic, este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaie ct mai cunoscut, i eventual suportarea mai multor standarde de comunicaie. Dei crearea unui protocol specific de comunicaie este o practic comun, mai ales pentru firmele mari, care realizeaz i integrarea sistemelor, adoptarea unui protocol rspndit permite integrarea n sistemele existente.

CAPITOLUL II SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin urmtorii parametrii: domeniul de utilizare, rezoluia (sensibilitatea - cel mai mic increment msurabil al stimulului), frecvena maxim a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea), acurateea (eroarea de msurare raportat, n procente, la ntreaga scal), dimensiunile i masa senzorului, temperatura de operare i condiiile de mediu, durata de via (n ore sau numr de cicluri de operare), stabilitatea pe termen lung, costul. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate n fiele de fabricaie ale senzorilor. Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definit ca panta curbei caracteristicii de ieire sau, intrarea minim a parametrilor fizici care va creea o variaie a ieirii. La unii senzori, sensibilitatea este definit ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbrii ieirii. La altele, ea este definit ca tensiunea de ieire dat pentru schimbarea parametrului de intrare. Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideal a caracteristicii curbei. Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi msurate. De exemplu, un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre 400 si +400 mm Hg. Alternativ, extrema pozitiv i negativ sunt de obicei inegale. Domeniul dinamic
7

Domeniul dinamic reprezint domeniul total al variaiei senzorului de la minim la maxim. Precizia Termenul de precizie se refer la gradul de reproducere al msurtorii. Cu alte cuvinte, dac exact aceleai valori au fost msurate de un anumit numr de ori, atunci un senzor ideal va scoate la ieire aceai valoare de fiecare dat. Senzorii reali scot ns la ieire valori apropiate de valoarea real. S presupunem c o presiune de 150 mm Hg este aplicat unui senzor. Chiar dac presiunea aplicat este constant, valorile de la ieirea senzorului variaz considerabil. Apar astfel cteva probleme din punct de vedere al preciziei cnd valoarea adevrat si valoarea indicat de senzor nu sunt la o anumita distan ntre ele. Rezoluia Rezoluia reprezint detecia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieire. Rezoluia poate fi exprimat proporional cu semnalul citit, fie in valori absolute. Acurateea Acurateea este dat de diferena dintre valoarea actual si valoarea indicat la ieirea senzorului. Din nou, acurateea poate fi exprimat ca un procent sau n valori absolute. Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definit ca valoarea ieirii care exista atunci cnd ar trebui s fie zero, sau diferena dintre valoarea real de la ieirea traductorului i valoarea de la ieire specificat de o serie de condiii particulare. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba msurat se difereniaz de curba ideal. Neliniaritatea static este uneori subiectul unor factori de mediu, inclusiv temperatura, vibraiile, nivelul acustic de zgomot si umiditatea. Este important de tiut n ce condiii aceast caracteristic este valid i se ndeprteaz de acele condiii care nu furnizeaz modificri ale liniaritii. Liniaritate dinamic Liniaritatea dinamic a unui senzor este o msur a abilitii sale de a urmrii schimbriile rapide ale parametrilor de intrare. Caracteristicile
8

distorsiunii amplitudinii, caracteristicile distorsiunii fazei, si timpul de rspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamic. Histerezis-ul Un traductor trebuie s fie capabil s urmreasc schimbrile parametrilor de intrare indiferent din ce direcie este facut schimbarea, histerezis-ul fiind msura a acestei proprieti. Timpul de rspuns Senzorii nu-i schimb starea de ieire imediat cnd apare o schimbare a parametrului de intrare, de obicei, va trece n starea nou abia dup o anumit perioad de timp. Timpul de rspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedent spre o valoare stabilit in limitele unui domeniu de toleran a noii valori corecte. Acest concept este ntr-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului. Acest termen poate fi definit ntr-o manier similar cu cea a unui condesator care se ncarc printr-un rezistor si este de obicei mai mic dect timpul de rspuns. 2.2. Clasificarea senzorilor Exist mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizai n sistemele de comand ale proceselor industriale: dac intr sau nu n contact cu obiectul a crui proprietate fizic o msoar, distingem: o senzori cu contact; o senzori fr contact; dup proprietile pe care le pun n eviden: o senzori pentru determinarea formelor i dimensiunilor (pentru evaluarea n mediu de lucru); o senzori pentru determinarea proprietilor fizice ale obiectelor (de for, presiune, de cuplu, de densitate i elastici); o senzori pentru proprieti chimice (de compoziie, de concentraie, analizatoare complexe); dup mediul de culegere a informaiei: o senzorii pentru mediul extern, o senzorii pentru funcia intern, dup distana la care sunt culese informaiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici, mecanici, magnetici, termici, pentru radiatii, chimici, bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman, n
9

general), inteligeni, virtuali. Senzorii sunt conectai la circuite de condiionare si prelucrare a semnalelor furnizate de acetia. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru msurarea temperaturii Termocuplu Se bazeaz pe efectul termoelectric care spune c la atingerea a dou metale cu proprieti electrice diferite apare ntre ele o diferen de potenial, numit diferen de potenial de contact. Ea variaz de la civa milivoli la ordinul volilor, n funcie de metalele folosite. Aceast diferen de potenial este accentuat de temperaturile la care sunt jonciunile termocuplului. Termocuplul se compune din dou fire din metale diferite, numite termoelectrozi, sudate la un capt 1. Captul sudat se numeste sudura cald, iar celelalte capete 2 si 3, numite capete libere ale termocuplului, se leag prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forei termoelectromotoare. Legturile dintre capetele libere si conductoarele de legtur constituie sudura rece. Temperatura sudurilor reci trebuie meninut la o valoare constant.

Deoarece termoelectrozii au o lungime maxim de 200 cm, din care 2/3 intr n cuptorul n care se msoar temperatura, sudura rece se va gsi totdeauna n apropierea cuptorului. Acesta fiind la temperatur ridicat, degaj cldura si creeaza in jurul lui o temperatur mai ridicat dect a camerei si variabil in timp. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura nalt din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeai natur, n general chiar din acelai material. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formeaz un termocuplu, deci nu ia natere for termoelectromotoare.
10

Aceste fire se numesc cabluri de compensare i sunt complet separate de termocuplu, legtura executndu-se numai la montarea termocuplului. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului ntr-un loc cu o temperatura mai constant. Sudura rece se va forma acum la legtura dintre cablul de compensare i cablul de legtur. Tip Rezisten Sunt realizate din fire de metal i se bazeaz pe variaia rezistenei electrice unui conductor odat cu modificarea temperaturii. Ca material se folosete n special platina, i pentru temperaturi mai mici i cuprul, datorit faptului c att platina ct i cuprul au un coeficient termic relativ mare n comparaie cu celelalte metale. Pentru un interval mic de temperatur (0 - 150 oC) variaia rezistenei electrice este aproape liniar, astfel se folosete relaia de mai jos. Rt = Ro(1 + t ) unde: Rt Ro rezistena firului la t oC este coeficientul termic al rezistenei rezistena firului la 0 oC

Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie s fie de o puritate foarte mare, cu o valoare a rezistenei de 100 ohmi la 0 oC i cuprins ntre 0,00385 0,00390. Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a cror rezistene depind de temperatur. Sunt realizate din semiconductoare. Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistena acestora se schimb semnificativ n comparaie cu o modificare mic a temperaturii. n funcie de modul de variaie a rezistivitii, termistorii pot fi clasificai n termistori cu coeficient de temperatur: negativ - rezistena scade cu creterea temperaturii pozitiv - rezistena crete cu temperatura. Pentru obinerea termistoarelor cu coeficient de temperatur negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe, Cr, Mn, Ni), iar pentru cele cu coeficient pozitiv se folosete titanat de bariu (BaTiO3) sau soluie solid de titanat de bariu i titan de stroniu. Sunt realizate sub form de plachete, cilindrii, discuri, filamente protejate n tuburi de sticl.
11

Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC; raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC); coeficientul de temperatur al rezistenei exprimat in %/oC; puterea disipata maxima; factorul (coeficientul) de disipare; constanta de timp termica; domeniul de temperatura, Tmin si Tmax . Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificat n funcie de tipul nclzirii: extern cauzat de temperatura ambiant intern ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-nclzire) combinat (extern + intern). Pirometrul Principiul de funcionare const n msurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante n energie electric prin diverse metode fr contact. Acest tip de senzori sunt far contact i se utilizeaz n special pentru msurarea temperaturilor foarte nalte. Datorit faptului c radiaia constituie unul din modurile de propagare a cldurii, un corp poate emite emite energie sub form de radiaii sau poate primi radiaii emise de alte corpuri. Pirometrul este aparatul utilizat pentru msurarea temperaturii corpurilor solide i a gazelor luminoase calde, bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaii in domeniul vizibil si infrarou, cu o intensitate cresctoare cu temperatura. Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0,1 0,8 m, la temperaturi mai mici de 525oC, energia emis nu mai este vizibil, lungimea de und fiind mai mare de 0,8 m. Cnd lumina sau radiaiile electromagnetice ntlnesc un corp o parte se reflect pe suprafaa corpului, iar cealalt parte ptrunde n corp fiind absorbite ntr-o mai mare/mic msur. Energia absorbit de ctre corp se transform n cldur, iar corpul se nclzete emind lumin vizibil care trece treptat de la rou la alb strlucitor. Transformarea energiei radiante n energie electric se realizeaz cu ajutorul unui termocuplu cruia i se cunoate funcia dependenei de temperatur a tensiunii fa de un corp negru (realizat cu negru de platin sau negru de fum).
12

3.2. Sisteme de senzori pentru msurarea forei n principiu forele pot fi msurate cu orice traductor de deplasare dac i se ataeaz un element elastic n seri cu fora ce trebuie msurat. Traductoare de for tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subire, lipit pe un suport de hrtie sau alt material izolant. Traductorul se lipete pe un suport elastic ce se deformeaz sub aciunea forei determinnd o modificare a lungimii conductorul i implicit o modificare a rezistenei electrice modificare rezistenei electrice este pus n eviden prin montarea firului ntr-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forelor dinamice magnetostrictive funcioneaz pe baza variaiei permeabilitii magnetice a unor materiale feromagneticce, datorit tensiunilor mecanice. 3.3. Sisteme de senzori pentru msurarea presiunii Fraii Pierre si Jaques Curie au observat n anul 1880 apariia sarcinilor electrice pe faa anumitor cristale (cuart, SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune, deformare). Mrimea sarcinii electrice este proportional cu mrimea forei exercitate, iar sensul polarizrii electrice a cristalului depinde de sensul aciunii mecanice. Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natur mecanic, efectul produs este electric). Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care nseamn "a apsa". n efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice n volum, rezultnd o polarizare electric volumic si implicit o sarcin electric indus pe suprafa. Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui cmp electric cristalului, avnd ca rezultat deformarea cristalului sau apariia unei fore (cauza este de natur electric, efectul este mecanic). Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substane piezoelectrice liniare (dependena polarizrii electrice P de cmpul electric aplicat E este liniar), substane feroelectrice (sub temperatura Curie depenena polarizrii electrice P de cmpul electric aplicat E este neliniar, peste o anumit valoare a cmpului polarizarea rmne constant, se satureaz). Peste temperatura Curie substana nu mai este feroelectric, devine paraelectric si implicit nu mai prezint efect piezoelectric. Efectul piezoelectric se manifest n feroelectrici dac acetia sunt polarizai, adic domeniile n care
13

polarizarea are o orientare bine determinat, sunt orientate dup o singur direcie macroscopic, direcia cmpului extern. 3.4. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus, cele care semnaleaz, evalueaz i monitorizeaz prezena unor gaze prezint o importan deosebit. n acest context, senzorii pe baz de materiale oxidice (SMO) ocup un loc deosebit datorit, n special, rezistenei lor chimice i domeniului ridicat de temperatur la care pot fi utilizai. Studiile asupra unui numr mare de oxizi au demonstrat c variaia conductivitii electrice n prezena unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor i nu aparine unei clase specifice /1,2/. Dac un material oxidic prezint valori ale rezistivitii cuprinse n domeniul 10 4-108 cm la 300-400C, atunci el va funciona ca un senzor de gaze cnd este nclzit la o temperatur situat n acest domeniu. Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1.8Ti0.2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2, CO, NO2, H2S, CH4 H2, C2H5OH, O2 CO NH3 NO2, NH3 O3, NO2, NO2, NOx

Materiale folosite la senzorii pentru gaz n principiu, un senzor pentru detecia gazelor este compus din: dou terminale pentru rezistena de nclzire; dou terminale de la filmul semiconductor (SnO2); capsula poroas ce protejeaz mecanic senzorul, lsnd gazul s treac spre el.

14

Structura intern a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil, iar accesul gazului la elementele senzitive se realizeaz printr-o fant n partea superioar, fant care este acoperit cu o reea(plas) din oel pentru a preveni aprinderea gazului. Rezistena de nclzire aduce senzorul la temperatura optim de funcionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC). Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2). Pe suprafaa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducie. Bioxidul de staniu, fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzis mare (3,8eV), va fi srcit la suprafa de purttori de sarcin mobili i din aceast cauz rezistena electric la contactul dintre granule va fi mare. n momentul n care apare un gaz capabil s se combine cu oxigenul adsorbit, electronii iniial legai de oxigen sunt eliberai n banda de conducie, rezistena electric a dispozitivului scznd mult. 3.5. Sisteme de senzori pentru msurarea turaiei Principale aparate care permit msurarea pe cale electric a turaiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu cureni turbionari, tahogeneratorul, tahometre cu impulsuri, stroposcopul de turaii, giroscopul cu fibr optic si laser. Tahometrele cu cureni turbionari se construiesc pentru intervale de msurare 20 10.000 rot/min. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magnei
15

M a = k1 n

permaneni ce se pot roti n interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rndul su ntre dou paliere fiind ns meninut n poziia initial datorit unui arc spiral. Arcul spiral are captul exterior fix si captul interior solitar cu tamburul. Arborele a crui turaie se msoar pune n micare de rotaie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de cmp magnetic produse de magnei permaneni, taie tamburul. n tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporionale cu turatia. ntre curenii indui n tambur si fluxul magneilor permaneni apare o interaciune care se manifest prin apariia unui cuplu activ: - este viteza de turaie unghiular (turaia).

unde: n

S
n

M r M a

Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaie i ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care genereaz tensiuni electrice proporionale cu viteza de rotaie a arborelui cu care sunt cuplate. Exist tohogeneratoare de c.c. i de c.a. Tahogeneratoarele consuma o putere de 150 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare, dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei.

Stroboscopul de turaii permite msurarea turaiei fr un contact mecanic cu obiectul aflat n rotaie. Se folosete ineria ochiului omenesc, prin care un corp n vibraie sau rotaie pare imobil dac este iluminat cu impulsuri scurte, a cror frecven de repetiie este egal cu frecvena de vibraie sau rotaie a corpului sau este un multiplu ntreg al acesteia. Metoda stroboscopic permite msurarea celor mai mici turaii care se ntlnesc n tehnic. Frecvena impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz, la care corespunde turaia de 60.000 rot/min.
16

Tahometrul de impulsuri Se realizeaz pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiular ce convertete turaia n trenuri de impulsuri. Solitar cu axul a crei vitez unghiular se msoar se afl o roat dinat din material feromagnetic. Un magnet permanent situat n interiorul unei bobine se termin cu un capt din material feromagnetic care se afl la o foarte mic distan de periferia dinilor. Cnd un dinte se aproprie sau se deprteaz de magnet, variaz lungimea ntrefierului, deci reluctana circuitului magnetic, ceea ce conduce la o variaie a fluxului si la generarea unui impuls n bobin. Pentru obinerea vitezei unghiulare se poate msura intervalul de timp dintre dou impulsuri sau numrul de impulsuri pentru un anumit interval. Precizia depinde de numrul de dini, de precizia cu care s-a realizat pasul dinilor i de precizia cu care se msoar intervalul de timp. Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care genereaz frecvene ntre 10 Hz si 10 kHz.
N

Traductor digital elecromagnetic pentru vitez. 1. - bobin; 2. - magnet permanent; 3. - roat dinat.

17

CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI

4.1.

Definitie, arhitectura

O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. Cu alte cuvinte, nu este o strructura fixa. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa, pe post de interfata de retea, iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. Fiecare nod din retea se comporta ca un router, rutand pachete pentru nodurile vecine. Asemanator cu retelele ad-hoc, trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie. Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei. Pentru senzorii mici, conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile, cu consum de energie mic, acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). In fiecare grup, un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. Avantajele organizarii de/pe grupuri: gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global; scalabilitatea;
18

 creste robustetea retelei; utilizare mai eficienta a resurselor; consum mai mic de energie. In urmtoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer), nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer).

Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ, printre altele, protocoale de rutare, distribuirea si acumularea datelor. Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei, care pot fi noduri fiu, noduri conducatoare de grup, noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup). Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment, nodurile sink emit o cerere de tip broadcast, fie intregii retele, fie spre o regiune anume a retelei, in functie de tipul cererii. Cand nodurile (senzorii) apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat - detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura, pozitie, viteza etc., fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila, bateria si puterea de calcul, aplicatiile cu retele de
19

senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. Distanta mica dintre noduri ajuta, de asemenea, la economiserea energiei - informatia strabate distante mai mici. 4.2. Utilizari ale reelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie, agricultura, medicina si aplicatiile casnice. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste, mai economice, cu un timp cat mai mare de viata, rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei. Mai mult, costul trebuie minimizat pe cat posibil. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori, care aduc imense beneficii si totodata provocari. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea, miscarea unui animal in habitatul lui, detectarea unui incediu intr-o padure); intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii; sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere; retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin, intr-o parcare sau pentru anumite instalatii; retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta, a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici; retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist. Probleme deschise ale retelelor de senzori marirea duratei de functionare a unei retele de senzori construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede; senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast, in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct;
20

 senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia, capacitatile de calcul si memoria; senzorii sunt predispusi la esecuri; senzorii pot fi dispusi compact, in numar mare. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp; desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei; mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei. 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: - pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor, retelele de senzori pot contine mii de noduri. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema. Astfel, senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. Consum mic de energie: - In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia, drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. Utilizare eficienta a memoriei reduse: - la construirea unei retele de senzori, trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare, raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei. Acumularea de informatii: - numarul, uneori urias, de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii. Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii, sume, calcul de maxime si minime), pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea. Autoorganizarea retelei: - avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile, este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze, din diverse cauze (fie ca nu mai au energie, fie ca se strica), iar unele noduri se pot alatura retelei. Astfel, reteaua trebuie, periodic, sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi.
21

Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei. Prelucrarea de semnale in colaborare: - inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei.

CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvntul "senzor". Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii, mpreun cu alte notiuni de mare impact, cum ar fi cele de microprocesor, microcontroller, transputer, actuator etc., adaugnd o notiune noua unei terminologii tehnice avnd o anumita redundanta. Astfel, o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt ncadrate n categoria de traductor. Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice n semnale electrice, ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. n unele domenii, n special n sfera dispozitivelor electro-optice, se utilizeaza termenul de detector (detector n infrarosu, fotodetector etc.). Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului, motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari, ambiguitati si confuzii. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/nregistra de exemplu presiunea, umiditatea, cmpul magnetic, acceleratia, forta, intensitatea sonora, radiatii s.a. Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. La un moment dat, temperatura apei din radiator creste. Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator, care trece pe zona periculoasa, fie prin intermediul
22

unui semnal optic sau sonor de alerta. Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt, temperatura apei este masurata de un senzor, iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational. Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata. Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit), mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu). Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata, analizata si, dupa caz, afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite. Sistemele care folosesc senzori pot fi mpartite n: - sisteme de masura - unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata; - sisteme de control - informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita, spre exemplu).

Bibliografie 1. Sisteme electronice de actionare ,Editura de Vest, 2011 2. Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie, Matrixrom, 2009 3. Actionari pneumatice in mecatronica. Manual pentru cls. a XII-a 4. http://facultate.regielive.ro, Senzori 5. Senzori i traductoare, curs

23