P. 1
Senzo Ri

Senzo Ri

|Views: 5|Likes:
Publicado porLuminiţa Nicola

More info:

Published by: Luminiţa Nicola on May 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2014

pdf

text

original

CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale………………………3 1.2. Transmisia semnalelor……………………………………………………4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor……………………………………………….7 2.2. Clasificarea senzorilor…………………………………………………….9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii…………………..10 3.2. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei……………………………13 3.3. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii ……………………….13 3.4. Senzori pentru gaz……………………………………………………….14 3.5. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reţelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind “ un dispozitiv care detectează sau măsoară unele condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absoluţi sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (în funcţie de mărimea de ieşire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de ieşire şi nu în ultimul rând de cost. Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

2

având la bază automate programabile. Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare şi comandă procesul este comandat şi supravegheat. Aici este centrul automatizării unde vin toate informaţiile legate de instalaţie. La nivel de conectare se asigură alimentarea cu energie electrică a diferitelor componente de măsură. Sistemele de conducere a proceselor industriale În cazul unui proces automatizat. În anumite cazuri este necesar ca acestea să fie aici alimentate cu energie electrică dar. decizii în probleme de complexitate sporită etc. Creşterea complexităţii proceselor industriale.1. ca şi aceea a modului de conducere a acestora. cum ar fi controlul automat. pentru a evita producerea unor explozii. revin sistemului de comandă. În structura sistemelor complexe de automatizare se regăsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare şi comandă. şi nivelul câmpului. La nivelul câmpului se găsesc senzorii şi elementele de execuţie (acuatorii). control sau acţionare. PC-uri sau calculatoare de proces. Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare.. a avut drept efect distribuirea funcţională şi spaţială a funcţiilor de conducere. 3 .CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1. de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate în diverse structuri. conducerea sistemului se face fără intervenţia omului. în medii periculoase. nivelul de conectare. pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor. alimentarea se face la nivelul de conectare. Sarcinile automatizării.

Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaţial comunică între ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaţie. acţiunea mediului industrial poate fi luată în considerare ca o sursă de zgomot de înaltă impedanţă acesta induce în conductorii de legătură un zgomot de ordinul volţilor. Viteza de reacţie ridică cerinţe moderate în astfel de instalaţii complexe. principala cerinţă o constituie siguranţa în funcţionare. ceea ce impune ca instrumentul de măsură să aibă impedanţă de intrare ridicată. pentru a împiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legătură. pentru a se obţine o precizie bună a măsurătorilor trebuie folosiţi doi senzori a căror domenii de măsură se juxtapun. 1. pe de o parte. În anumite cazuri. Ieşirea punţii este amplificată direct pentru a putea obţine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie. în funcţie de aplicaţie. În cele mai multe cazuri. Transmisia semnalelor analogice în buclă de tensiune În circuitul de mai jos. se observă că puntea de măsură este plasată la distanţă faţă de camera de control.transmisia semnalelor analogice În tehnica convenţională.Elementele de reglare finală sunt acţionate sau comandate fie direct fie cu componente în sistem de comandă în buclă de reglare închisă. În instalaţii complexe. Condiţiile climatice pot să influenţeze şi ele negativ funcţionarea unor blocuri electronice.2. în instalaţiile complexe se generează câmpuri electrice perturbatoare. Transmisia semnalelor Bucla de curent . Folosindu-se transmisia digitală a informaţiei se poate alege o plajă de variaţie convenabilă astfel încât să nu se folosească decât un senzor cu rezoluţia dorită. o mărime fizică este preluată prin intermediul unui semnal de c. Cerinţele impuse sistemelor de comunicaţie sunt foarte variate. când plaja de variaţie a acestei mărimi este foarte mare. Impedanţa ridicată a intrării aparatului de 4 . însă această distanţă poate varia de la zeci de metri până la câteva mii de metri. Realizarea unor astfel de sisteme necesită soluţionarea unor probleme legate de funcţionarea dispozitivelor şi modulelor electronice în mediu industrial. în gama 4-20mA.c. pe de altă parte realizarea unui sistem de comunicaţie deschis şi flexibil. Deoarece. Utilizând cabluri de legătură ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezistenţă finită. având în vedere faptul că instalaţiile industriale diferă mult una faţă de alta.

care influenţează de asemenea favorabil imunitatea faţă de zgomote. cu preţ de cost relativ scăzut. PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE («) LINIE APARAT DE MASURA IN Bucla de curent elimină pierderile datorate rezistenţei cablurilor de legătură. astfel după cum se poate observa în figura de mai jos. PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE ( ») A P A R A T D E M A S U R A IN LINIE Datorită acestui fapt transmisia în buclă de tensiune poate fi utilizată doar pentru distanţe mici (~ 30m). În anii ‘50 sistemele analogice de conducere a proceselor înregistrează o largă răspândire şi s-a stabilit. Pentru transmisia semnalelor la indicatoare şi înregistratoare. în locul acestora putând fi folosite cabluri ordinare. situaţia este diferită prin aceea că ieşirea amplificatorului comandă o sursă de curent. ceea ce dăunează în mod evident calităţii transmisiei. din motive de siguranţă (un scurtcircuit datorită 5 . Transmisia semnalelor în buclă de curent a început să fie aplicată încă din anii ‘40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distanţe mari. Influenţa zgomotului este la fel de ridicată dar este eliminată de imunitatea la zgomot a sursei de curent. valori de până la 50 mA erau considerate suficiente.valoarea lui rămâne constantă. În acest caz nu este necesară utilizarea cablurilor ecranate. Semnale de curent continuu în gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice.măsură face însă ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legătură să crească. Transmisia semnalelor analogice în buclă de curent Aceaste probleme se pot rezolva utilizând transmisia în curent. deoarece căderea de tensiune de-a lungul liniei de legătură nu afectează curentul . Aparatul de măsură poate avea în acest caz o impedanţă de intrare scăzută.

Pentru a putea detecta uşor o întrerupere a conductorilor de legătură s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals). Acest comitet. În formă digitală.c. cunoscut sub denumirea de SP-50. cum există de exemplu pentru comunicaţia analogică. domeniul 0-20 mA c. mai ales pentru firmele mari. ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaţiei între elementele sistemelor de control şi monitorizare a proceselor. Un alt standard vechi. a definit ca standard. este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaţie cât mai cunoscut.c. domeniul 4-20 mA c. Majoritatea producătorilor de sisteme şi echipamente de control industrial au aderat la acest standard. ele putând fi regenerate de câteva ori pentru a nu se degrada. Mai târziu. şi eventual suportarea mai multor standarde de comunicaţie. 1-5 mA utilizează o putere scăzută dar rezoluţia scade de patru ori. 6 . informaţia este reprezentată printr-un număr redus (cel mai adesea două) de nivele discrete. în 1975. O alternativă uzuală. Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode. care realizează şi integrarea sistemelor. domeniul 10. Transmisia digitală a datelor Introducerea tehnicilor digitale în construcţia sistemelor de automatizare implică şi folosirea sistemelor de comunicaţie digitale. Deoarece în domeniul conectării senzorilor şi controlerelor numerice nu există un standard recunoscut. înainte de a atinge destinaţia finală. Deşi crearea unui protocol specific de comunicaţie este o practică comună.50 mA are avantajul de a asigura o precizie în măsurarea semnalelor de două ori şi jumătate mai bună. adoptarea unui protocol răspândit permite integrarea în sistemele existente. în 1960. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse în proiectarea şi realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa întrun sistem numeric de control. respectiv un offset de 4 mA. ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice în buclă de curent.atingerii accidentale a conductoarelor de legătură nu produce scântei). pentru aceleaşi valori ale rezistenţelor de sarcină.

ea este definită ca tensiunea de ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare. Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii curbei. temperatura de operare şi condiţiile de mediu.cel mai mic increment măsurabil al stimulului). costul. stabilitatea pe termen lung. acurateţea (eroarea de măsurare raportată. la întreaga scală).CAPITOLUL II SENZORII 2.1. Domeniul dinamic 7 . rezoluţia (sensibilitatea . durata de viaţă (în ore sau număr de cicluri de operare). De exemplu. Alternativ. în procente. sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbării ieşirii. intrarea minimă a parametrilor fizici care va creea o variaţie a ieşirii. Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi măsurate. dimensiunile şi masa senzorului. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale senzorilor. extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale. frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea). La unii senzori. La altele. Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii: domeniul de utilizare. Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau. un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre –400 si +400 mm Hg.

Precizia Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii. Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală. nivelul acustic de zgomot si umiditatea. Cu alte cuvinte. vibraţiile. acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori absolute. fie in valori absolute. Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista atunci când ar trebui să fie zero. atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceaşi valoare de fiecare dată. Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu. inclusiv temperatura. Liniaritate dinamică Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării schimbăriile rapide ale parametrilor de intrare. Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul citit. dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori. valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală. Caracteristicile 8 . Rezoluţia Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieşire. Chiar dacă presiunea aplicată este constantă. Este important de ştiut în ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu furnizează modificări ale liniarităţii. Apar astfel câteva probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele. Să presupunem că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor.Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la maxim. Din nou. Acurateţea Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la ieşirea senzorului.

presiune. de concentraţie. de cuplu. analizatoare complexe). după mediul de culegere a informaţiei: o senzorii pentru mediul extern. pentru radiatii. o senzori fără contact. în 9 . 2. termici. va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de timp. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a unui condesator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul de răspuns.distorsiunii amplitudinii. Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de toleranţă a noii valori corecte. de densitate şi elastici). mecanici. Clasificarea senzorilor Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizaţi în sistemele de comandă ale proceselor industriale: dacă intră sau nu în contact cu obiectul a cărui proprietate fizică o măsoară. Histerezis-ul Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de intrare indiferent din ce direcţie este facută schimbarea. distingem: o senzori cu contact. bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman. după distanţa la care sunt culese informaţiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici.2. o senzori pentru proprietăţi chimice (de compoziţie. Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului. o senzorii pentru funcţia internă. caracteristicile distorsiunii fazei. histerezis-ul fiind măsura a acestei proprietăţi. si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamică. o senzori pentru determinarea proprietăţilor fizice ale obiectelor (de forţă. Timpul de răspuns Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a parametrului de intrare. chimici. magnetici. după proprietăţile pe care le pun în evidenţă: o senzori pentru determinarea formelor şi dimensiunilor (pentru evaluarea în mediu de lucru). de obicei.

numite termoelectrozi. deci nu ia naştere forţă termoelectromotoare. Legăturile dintre capetele libere si conductoarele de legătură constituie sudura rece. sudura rece se va găsi totdeauna în apropierea cuptorului.general). Termocuplul se compune din două fire din metale diferite. din care 2/3 intră în cuptorul în care se măsoară temperatura. numite capete libere ale termocuplului. Capătul sudat se numeste sudura caldă. se leagă prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forţei termoelectromotoare. inteligenţi. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii Termocuplu Se bazează pe efectul termoelectric care spune că la atingerea a două metale cu proprietăţi electrice diferite apare între ele o diferenţă de potenţial. Deoarece termoelectrozii au o lungime maximă de 200 cm. în funcţie de metalele folosite. 10 . In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formează un termocuplu. Ea variază de la câţiva milivolţi la ordinul volţilor. Această diferenţă de potenţial este accentuată de temperaturile la care sunt joncţiunile termocuplului. în general chiar din acelaşi material. numită diferenţă de potenţial de contact. Temperatura sudurilor reci trebuie menţinută la o valoare constantă. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura înaltă din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeaşi natură. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3.1. virtuali. Senzorii sunt conectaţi la circuite de condiţionare si prelucrare a semnalelor furnizate de aceştia. Acesta fiind la temperatură ridicată. sudate la un capăt 1. degajă căldura si creeaza in jurul lui o temperatură mai ridicată decât a camerei si variabilă in timp. iar celelalte capete 2 si 3.

termistorii pot fi clasificaţi în termistori cu coeficient de temperatură: negativ .150 oC) variaţia rezistenţei electrice este aproape liniară. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare şi cablul de legătură.rezistenţa scade cu creşterea temperaturii pozitiv . 11 . şi pentru temperaturi mai mici şi cuprul. Mn. legătura executându-se numai la montarea termocuplului.Aceste fire se numesc cabluri de compensare şi sunt complet separate de termocuplu. Ca material se foloseşte în special platina.00385 – 0. Tip Rezistenţă Sunt realizate din fire de metal şi se bazează pe variaţia rezistenţei electrice unui conductor odată cu modificarea temperaturii. Rt = Ro(1 + αt ) unde: Rt α Ro rezistenţa firului la t oC este coeficientul termic al rezistenţei rezistenţa firului la 0 oC Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie să fie de o puritate foarte mare. astfel se foloseşte relaţia de mai jos. cilindrii. Sunt realizate din semiconductoare. Pentru un interval mic de temperatură (0 . iar pentru cele cu coeficient pozitiv se foloseşte titanat de bariu (BaTiO3) sau soluţie solidă de titanat de bariu şi titan de stronţiu. Ni). discuri. filamente protejate în tuburi de sticlă. datorită faptului că atât platina cât şi cuprul au un coeficient termic relativ mare în comparaţie cu celelalte metale. Pentru obţinerea termistoarelor cu coeficient de temperatură negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe. Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistenţa acestora se schimbă semnificativ în comparaţie cu o modificare mică a temperaturii. Sunt realizate sub formă de plachete. Cr.rezistenţa creşte cu temperatura. cu o valoare a rezistenţei de 100 ohmi la 0 oC şi α cuprins între 0. Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţe depind de temperatură. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu o temperatura mai constantă. În funcţie de modul de variaţie a rezistivităţii.00390.

factorul (coeficientul) de disipare. bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaţii in domeniul vizibil si infraroşu.Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC. un corp poate emite emite energie sub formă de radiaţii sau poate primi radiaţii emise de alte corpuri. Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificată în funcţie de tipul încălzirii: externă cauzată de temperatura ambiantă internă ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-încălzire) combinată (externă + internă). puterea disipata maxima. coeficientul de temperatură al rezistenţei exprimat in %/oC. lungimea de undă fiind mai mare de 0. raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC). iar corpul se încălzeşte emiţând lumină vizibilă care trece treptat de la roşu la alb strălucitor. constanta de timp termica. Când lumina sau radiaţiile electromagnetice întâlnesc un corp o parte se reflectă pe suprafaţa corpului. Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0. Datorită faptului că radiaţia constituie unul din modurile de propagare a căldurii. Pirometrul este aparatul utilizat pentru măsurarea temperaturii corpurilor solide şi a gazelor luminoase calde. Pirometrul Principiul de funcţionare constă în măsurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante în energie electrică prin diverse metode fără contact. cu o intensitate crescătoare cu temperatura.8 μm. Tmin si Tmax . Energia absorbită de către corp se transformă în căldură. iar cealaltă parte pătrunde în corp fiind absorbite într-o mai mare/mică măsură. la temperaturi mai mici de 525oC.1 – 0. domeniul de temperatura. Acest tip de senzori sunt fară contact şi se utilizează în special pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. 12 . energia emisă nu mai este vizibilă.8 μm. Transformarea energiei radiante în energie electrică se realizează cu ajutorul unui termocuplu căruia i se cunoaşte funcţia dependenţei de temperatură a tensiunii faţă de un corp negru (realizat cu negru de platină sau negru de fum).

Traductoare de forţă tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subţire. rezultând o polarizare electrică volumică si implicit o sarcină electrică indusă pe suprafaţă. datorită tensiunilor mecanice. se saturează). Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui câmp electric cristalului. substanţe feroelectrice (sub temperatura Curie depenenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este neliniară. având ca rezultat deformarea cristalului sau apariţia unei forţe (cauza este de natură electrică. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei În principiu forţele pot fi măsurate cu orice traductor de deplasare dacă i se ataşează un element elastic în seri cu forţa ce trebuie măsurată. deformare). Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natură mecanică.2. SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune. Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substanţe piezoelectrice liniare (dependenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este liniară). devine paraelectrică si implicit nu mai prezintă efect piezoelectric.3. efectul este mecanic). efectul produs este electric). Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii Fraţii Pierre si Jaques Curie au observat în anul 1880 apariţia sarcinilor electrice pe faţa anumitor cristale (cuart. Efectul piezoelectric se manifestă în feroelectrici dacă aceştia sunt polarizaţi. iar sensul polarizării electrice a cristalului depinde de sensul acţiunii mecanice. 3. Peste temperatura Curie substanţa nu mai este feroelectrică. Traductorul se lipeşte pe un suport elastic ce se deformează sub acţiunea forţei determinând o modificare a lungimii conductorul şi implicit o modificare a rezistenţei electrice modificare rezistenţei electrice este pusă în evidenţă prin montarea firului într-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forţelor dinamice magnetostrictive funcţionează pe baza variaţiei permeabilităţii magnetice a unor materiale feromagneticce. În efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice în volum. peste o anumită valoare a câmpului polarizarea rămâne constantă. Mărimea sarcinii electrice este proportională cu mărimea forţei exercitate.3. adică domeniile în care 13 . lipit pe un suport de hârtie sau alt material izolant. Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care înseamnă "a apăsa".

C2H5OH.polarizarea are o orientare bine determinată. NO2. H2S.8Ti0. Studiile asupra unui număr mare de oxizi au demonstrat că variaţia conductivităţii electrice în prezenţa unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor şi nu aparţine unei clase specifice /1.2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2. 3. capsula poroasă ce protejează mecanic senzorul. sunt orientate după o singură direcţie macroscopică. CH4 H2. atunci el va funcţiona ca un senzor de gaze când este încălzit la o temperatură situată în acest domeniu. 14 . evaluează şi monitorizează prezenţa unor gaze prezintă o importanţă deosebită. NO2. NH3 O3. rezistenţei lor chimice şi domeniului ridicat de temperatură la care pot fi utilizaţi. NO2. lăsând gazul să treacă spre el. două terminale de la filmul semiconductor (SnO2).2/. direcţia câmpului extern. În acest context. NOx Materiale folosite la senzorii pentru gaz În principiu. Dacă un material oxidic prezintă valori ale rezistivităţii cuprinse în domeniul 10 4-108 Ωcm la 300-400°C. Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1. senzorii pe bază de materiale oxidice (SMO) ocupă un loc deosebit datorită. un senzor pentru detecţia gazelor este compus din: două terminale pentru rezistenţa de încălzire. O2 CO NH3 NO2. cele care semnalează. în special. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus.4. CO.

Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneţi 15 . electronii iniţial legaţi de oxigen sunt eliberaţi în banda de conducţie. giroscopul cu fibră optică si laser. Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2). Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei Principale aparate care permit măsurarea pe cale electrică a turaţiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenţi turbionari.8eV).Structura internă a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil. stroposcopul de turaţii. rezistenţa electrică a dispozitivului scăzând mult. Rezistenţa de încălzire aduce senzorul la temperatura optimă de funcţionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC).5. În momentul în care apare un gaz capabil să se combine cu oxigenul adsorbit. tahogeneratorul.000 rot/min. va fi sărăcit la suprafaţă de purtători de sarcină mobili şi din această cauză rezistenţa electrică la contactul dintre granule va fi mare. 3. Pe suprafaţa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducţie. tahometre cu impulsuri. Tahometrele cu curenţi turbionari se construiesc pentru intervale de măsurare 20 ÷10. Bioxidul de staniu. fantă care este acoperită cu o reţea(plasă) din oţel pentru a preveni aprinderea gazului. fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzisă mare (3. iar accesul gazului la elementele senzitive se realizează printr-o fantă în partea superioară.

dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1÷50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. 16 - .M a = k1 ⋅ n permanenţi ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. prin care un corp în vibraţie sau rotaţie pare imobil dacă este iluminat cu impulsuri scurte. - Stroboscopul de turaţii permite măsurarea turaţiei fără un contact mecanic cu obiectul aflat în rotaţie. Metoda stroboscopică permite măsurarea celor mai mici turaţii care se întâlnesc în tehnică. Se foloseşte inerţia ochiului omenesc. şi de c.este viteza de turaţie unghiulară (turaţia). unde: n N S n M r M a Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaţie şi ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care generează tensiuni electrice proporţionale cu viteza de rotaţie a arborelui cu care sunt cuplate.a.c.000 rot/min. În tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporţionale cu turatia. Arcul spiral are capătul exterior fix si capătul interior solitar cu tamburul. a căror frecvenţă de repetiţie este egală cu frecvenţa de vibraţie sau rotaţie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia. la care corespunde turaţia de 60. Între curenţii induşi în tambur si fluxul magneţilor permanenţi apare o interacţiune care se manifestă prin apariţia unui cuplu activ: . Există tohogeneratoare de c. Arborele a cărui turaţie se măsoară pune în mişcare de rotaţie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneţi permanenţi. taie tamburul. Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul său între două paliere fiind însă menţinut în poziţia initială datorită unui arc spiral. Frecvenţa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz.

Solitar cu axul a cărei viteză unghiulară se măsoară se află o roată dinţată din material feromagnetic. de precizia cu care s-a realizat pasul dinţilor şi de precizia cu care se măsoară intervalul de timp. Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termină cu un capăt din material feromagnetic care se află la o foarte mică distanţă de periferia dinţilor. 2.roată dinţată. 1.bobină. Pentru obţinerea vitezei unghiulare se poate măsura intervalul de timp dintre două impulsuri sau numărul de impulsuri pentru un anumit interval. ceea ce conduce la o variaţie a fluxului si la generarea unui impuls în bobină. . 17 . Când un dinte se aproprie sau se depărtează de magnet. Precizia depinde de numărul de dinţi. . Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care generează frecvenţe între 10 Hz si 10 kHz. deci reluctanţa circuitului magnetic. N - 2 1 S 3 Traductor digital elecromagnetic pentru viteză. . 3. variază lungimea întrefierului.magnet permanent.Tahometrul de impulsuri Se realizează pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulară ce converteşte turaţia în trenuri de impulsuri.

arhitectura O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii.1. conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile. 18 . acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). pe post de interfata de retea. iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei.  scalabilitatea. un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. Avantajele organizarii de/pe grupuri:  gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa. Definitie. Pentru senzorii mici. Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei. nu este o strructura fixa. Fiecare nod din retea se comporta ca un router. rutand pachete pentru nodurile vecine. Cu alte cuvinte.CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI 4. Asemanator cu retelele ad-hoc. cu consum de energie mic. In fiecare grup. trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie.

Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei. aplicatiile cu retele de 19 .  utilizare mai eficienta a resurselor. noduri conducatoare de grup. viteza etc. fie intregii retele. noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup). Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. nodurile sink emit o cerere de tip broadcast. creste robustetea retelei. care pot fi noduri fiu.. Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment. Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer). Cand nodurile (senzorii) – apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat . printre altele. distribuirea si acumularea datelor. pozitie. bateria si puterea de calcul. In următoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. protocoale de rutare. in functie de tipul cererii. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii.  consum mai mic de energie.detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura. fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. fie spre o regiune anume a retelei. Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ. nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer). Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila.

20 . sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere. intr-o parcare sau pentru anumite instalatii. retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta. Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. cu un timp cat mai mare de viata. a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici. care aduc imense beneficii si totodata provocari. la economiserea energiei . costul trebuie minimizat pe cat posibil.2. Probleme deschise ale retelelor de senzori  marirea duratei de functionare a unei retele de senzori  construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor  topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede. detectarea unui incediu intr-o padure). Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea.  senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast. miscarea unui animal in habitatul lui. Distanta mica dintre noduri ajuta. rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie. agricultura. de asemenea. intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii. mai economice. Utilizari ale reţelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori. 4. retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori. retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist.senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. medicina si aplicatiile casnice. in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile.informatia strabate distante mai mici. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste. Mai mult.

 desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei. de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii. sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie. din diverse cauze (fie ca nu mai au energie. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp.la construirea unei retele de senzori. in numar mare.pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. calcul de maxime si minime). periodic. Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema. reteaua trebuie. pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea. Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii. 21 . senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia. Utilizare eficienta a memoriei reduse: . retelele de senzori pot contine mii de noduri. sume.avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile.numarul.  mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei. fie ca se strica).  senzorii sunt predispusi la esecuri. este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. Astfel. 4. iar unele noduri se pot alatura retelei.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: . Autoorganizarea retelei: . senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul.In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia. uneori urias. capacitatile de calcul si memoria. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze.  senzorii pot fi dispusi compact. Acumularea de informatii: . Consum mic de energie: . trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia. raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei. Astfel.

motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari. Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. transputer. Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator. CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvântul "senzor". Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei.inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. În unele domenii. ambiguitati si confuzii. Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice în semnale electrice. Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. adaugând o notiune noua unei terminologii tehnice având o anumita redundanta. fotodetector etc. în special în sfera dispozitivelor electro-optice. forta. Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii. Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului. La un moment dat. Astfel. cum ar fi cele de microprocesor.). o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. actuator etc. fie prin intermediul 22 . microcontroller. intensitatea sonora. câmpul magnetic.Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei. radiatii s. temperatura apei din radiator creste. acceleratia.. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/înregistra de exemplu presiunea. Prelucrarea de semnale in colaborare: . se utilizeaza termenul de detector (detector în infrarosu.a. ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. împreună cu alte notiuni de mare impact. umiditatea. care trece pe zona periculoasa.

analizata si. a XII-a 4. Sistemele care folosesc senzori pot fi împartite în: . http://facultate. Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational. Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit). 2009 3. Senzori 5. Sisteme electronice de actionare . Senzori şi traductoare.unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata. dupa caz.unui semnal optic sau sonor de alerta.ro. Actionari pneumatice in mecatronica. Manual pentru cls. curs 23 . Bibliografie 1. Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata. temperatura apei este masurata de un senzor. 2011 2.sisteme de masura . . spre exemplu).Editura de Vest. Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie. afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite. Matrixrom.regielive. Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt. iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu). Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata.informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita.sisteme de control .

You're Reading a Free Preview

Descarga
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->