CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................2 CAPITOLUL I- SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1.1. Sistemele de conducere a proceselor industriale………………………3 1.2. Transmisia semnalelor……………………………………………………4 CAPITOLUL II- SENZORII 2.1. Caracteristicile senzorilor……………………………………………….7 2.2. Clasificarea senzorilor…………………………………………………….9 CAPITOLUL III- SISTEME DE SENZORI 3.1. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii…………………..10 3.2. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei……………………………13 3.3. Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii ……………………….13 3.4. Senzori pentru gaz……………………………………………………….14 3.5. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei.......................................15 CAPITOLUL IV- RETELE DE SENZORI 4.1. Definitie, arhitectura............................................................................18 4.2. Utilizari ale reţelelor de senzori................................................................19 4.3. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori...................................21 CONCLUZII................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................23

ARGUMENT

Senzorul este definit ca fiind “ un dispozitiv care detectează sau măsoară unele condiţii sau proprietăţi şi înregistrează, indică sau uneori răspunde la informaţia primită”. Astfel, senzorii au funcţia de a converti un stimul într-un semnal măsurabil, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric util, cât şi circuite pentru adaptarea şi conversia semnalelor, şi eventual pentru prelucrarea şi evaluarea informaţiilor. Stimulii pot fi mecanici, termici, electromagnetici, acustici sau chimici la origine, în timp ce semnalul măsurabil este tipic de natură electrică, deşi pot fi folosite semnale pneumatice, hidraulice, optice sau bioelectrici. În gestionarea proceselor industriale, deosebit de importante sunt sistemele inteligente de conducere, sisteme ce sunt bazate pe sisteme de calcul integrat sau nu. Senzorii şi traductoarele elemente esenţiale ale sistemelor de automatizare a dispozitivelor civile şi industriale şi se bazează pe un domeniu larg de principii fizice de operare. De asemenea sunt utilizaţi şi în cazul cercetării, analizelor de laborator - senzorii şi traductoarele fiind incluse în lanţuri de măsurare complexe, care sunt conduse automat. Exista foarte multe clasificari ale senzorilor si traductoarelor: cu sau fara contact, absoluţi sau incrementali (in functie de marimea de intrare), analogici sau digitali (în funcţie de mărimea de ieşire) etc. Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută ţinând cont de proprietatea de monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului, de condiţii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de ieşire şi nu în ultimul rând de cost. Astfel pot fi identificaţi senzori de proximitate, traductoare de tip Hall, traductoare de deplasare si viteză, senzori şi traductoare de forţă, senzori de temperatură, senzori de umiditate, senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri de bare etc.

2

Diversitatea componentelor conectate la acest nivel este foarte mare. control sau acţionare.. de la simpli senzori la subsisteme inteligente conectate în diverse structuri. pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul senzorilor. nivelul de conectare. Aici este centrul automatizării unde vin toate informaţiile legate de instalaţie. a avut drept efect distribuirea funcţională şi spaţială a funcţiilor de conducere. conducerea sistemului se face fără intervenţia omului. având la bază automate programabile. revin sistemului de comandă.CAPITOLUL I SISTEMELE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE 1. În anumite cazuri este necesar ca acestea să fie aici alimentate cu energie electrică dar. În structura sistemelor complexe de automatizare se regăsesc trei niveluri distincte: nivelul de monitorizare şi comandă. ca şi aceea a modului de conducere a acestora. La nivel de conectare se asigură alimentarea cu energie electrică a diferitelor componente de măsură. Creşterea complexităţii proceselor industriale. cum ar fi controlul automat. alimentarea se face la nivelul de conectare. Sistemele de conducere a proceselor industriale În cazul unui proces automatizat. şi nivelul câmpului. La nivelul câmpului se găsesc senzorii şi elementele de execuţie (acuatorii). decizii în probleme de complexitate sporită etc. 3 . în medii periculoase. PC-uri sau calculatoare de proces. pentru a evita producerea unor explozii. Sistem de conducere a proceselor La nivelul de monitorizare şi comandă procesul este comandat şi supravegheat.1. Sarcinile automatizării.

2. în funcţie de aplicaţie. acţiunea mediului industrial poate fi luată în considerare ca o sursă de zgomot de înaltă impedanţă acesta induce în conductorii de legătură un zgomot de ordinul volţilor. 1. principala cerinţă o constituie siguranţa în funcţionare. Realizarea unor astfel de sisteme necesită soluţionarea unor probleme legate de funcţionarea dispozitivelor şi modulelor electronice în mediu industrial. Utilizând cabluri de legătură ecranate se reduce din factorul de zgomot dar aceste cabluri au o rezistenţă finită. o mărime fizică este preluată prin intermediul unui semnal de c. În cele mai multe cazuri. Elementele componente ale structurilor de conducere distribuite din punct de vedere spaţial comunică între ele prin intermediul diferitelor sisteme de comunicaţie. având în vedere faptul că instalaţiile industriale diferă mult una faţă de alta. când plaja de variaţie a acestei mărimi este foarte mare. Condiţiile climatice pot să influenţeze şi ele negativ funcţionarea unor blocuri electronice. pentru a se obţine o precizie bună a măsurătorilor trebuie folosiţi doi senzori a căror domenii de măsură se juxtapun. Cerinţele impuse sistemelor de comunicaţie sunt foarte variate. Transmisia semnalelor Bucla de curent .Elementele de reglare finală sunt acţionate sau comandate fie direct fie cu componente în sistem de comandă în buclă de reglare închisă. însă această distanţă poate varia de la zeci de metri până la câteva mii de metri. Folosindu-se transmisia digitală a informaţiei se poate alege o plajă de variaţie convenabilă astfel încât să nu se folosească decât un senzor cu rezoluţia dorită.c. pe de o parte. Viteza de reacţie ridică cerinţe moderate în astfel de instalaţii complexe. Transmisia semnalelor analogice în buclă de tensiune În circuitul de mai jos.transmisia semnalelor analogice În tehnica convenţională. pe de altă parte realizarea unui sistem de comunicaţie deschis şi flexibil. În instalaţii complexe. se observă că puntea de măsură este plasată la distanţă faţă de camera de control. În anumite cazuri. în instalaţiile complexe se generează câmpuri electrice perturbatoare. Deoarece. Impedanţa ridicată a intrării aparatului de 4 . Ieşirea punţii este amplificată direct pentru a putea obţine un semnal de nivel ridicat (0-10V) pentru transmisie. pentru a împiedica atenuarea semnalului pe conductorii de legătură. în gama 4-20mA. ceea ce impune ca instrumentul de măsură să aibă impedanţă de intrare ridicată.

astfel după cum se poate observa în figura de mai jos. situaţia este diferită prin aceea că ieşirea amplificatorului comandă o sursă de curent. din motive de siguranţă (un scurtcircuit datorită 5 .măsură face însă ca nivelul zgomotului indus pe cablurile de legătură să crească. ceea ce dăunează în mod evident calităţii transmisiei. În acest caz nu este necesară utilizarea cablurilor ecranate. Semnale de curent continuu în gama 0-200 mA au fost utilizate pentru comanda dispozitivelor electronohidraulice. în locul acestora putând fi folosite cabluri ordinare. În anii ‘50 sistemele analogice de conducere a proceselor înregistrează o largă răspândire şi s-a stabilit. Transmisia semnalelor analogice în buclă de curent Aceaste probleme se pot rezolva utilizând transmisia în curent. Aparatul de măsură poate avea în acest caz o impedanţă de intrare scăzută. care influenţează de asemenea favorabil imunitatea faţă de zgomote. valori de până la 50 mA erau considerate suficiente. Transmisia semnalelor în buclă de curent a început să fie aplicată încă din anii ‘40 pentru comanda unor mecanisme receptoare la distanţe mari. Influenţa zgomotului este la fel de ridicată dar este eliminată de imunitatea la zgomot a sursei de curent. deoarece căderea de tensiune de-a lungul liniei de legătură nu afectează curentul .valoarea lui rămâne constantă. cu preţ de cost relativ scăzut. PUNTE DE MASURA ZG OMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE ( ») A P A R A T D E M A S U R A IN LINIE Datorită acestui fapt transmisia în buclă de tensiune poate fi utilizată doar pentru distanţe mici (~ 30m). Pentru transmisia semnalelor la indicatoare şi înregistratoare. PUNTE DE MASURA IMUNITATE LA ZGOMOT C A M E R A D E C O M A N D A LINIE («) LINIE APARAT DE MASURA IN Bucla de curent elimină pierderile datorate rezistenţei cablurilor de legătură.

6 . în 1975.atingerii accidentale a conductoarelor de legătură nu produce scântei). 1-5 mA utilizează o putere scăzută dar rezoluţia scade de patru ori. informaţia este reprezentată printr-un număr redus (cel mai adesea două) de nivele discrete. ca valoare standard pentru transmisia semnalelor analogice în buclă de curent.c. domeniul 10. a definit ca standard. în 1960. Deşi crearea unui protocol specific de comunicaţie este o practică comună. Unul dintre punctele importante care trebuie atinse în proiectarea şi realizarea unui senzor sau controler inteligent este conectivitatea sa întrun sistem numeric de control. domeniul 4-20 mA c. O alternativă uzuală. adoptarea unui protocol răspândit permite integrarea în sistemele existente.50 mA are avantajul de a asigura o precizie în măsurarea semnalelor de două ori şi jumătate mai bună. ISA (Instrument Society of America) a desemnat un comitet pentru a se ocupa de dezvoltarea unui standard aplicabil semnalelor analogice utilizte pentru transmisia informaţiei între elementele sistemelor de control şi monitorizare a proceselor. şi eventual suportarea mai multor standarde de comunicaţie. mai ales pentru firmele mari. ele putând fi regenerate de câteva ori pentru a nu se degrada. cunoscut sub denumirea de SP-50. Mai târziu. Deoarece în domeniul conectării senzorilor şi controlerelor numerice nu există un standard recunoscut. Pentru a putea detecta uşor o întrerupere a conductorilor de legătură s-a luat decizia de a introduce un zero viu (sau zero fals). Aceste semnale pot fi transmise prin diverse metode. Transmisia digitală a datelor Introducerea tehnicilor digitale în construcţia sistemelor de automatizare implică şi folosirea sistemelor de comunicaţie digitale.c. este de dorit adoptarea unui protocol de comunicaţie cât mai cunoscut. înainte de a atinge destinaţia finală. care realizează şi integrarea sistemelor. Acest comitet. respectiv un offset de 4 mA. În formă digitală. Un alt standard vechi. domeniul 0-20 mA c. pentru aceleaşi valori ale rezistenţelor de sarcină. cum există de exemplu pentru comunicaţia analogică. Majoritatea producătorilor de sisteme şi echipamente de control industrial au aderat la acest standard.

un senzor de presiune dat poate avea domeniul de variatie intre –400 si +400 mm Hg. Majoritatea acestor caracteristici sunt precizate în fişele de fabricaţie ale senzorilor.CAPITOLUL II SENZORII 2.1. intrarea minimă a parametrilor fizici care va creea o variaţie a ieşirii. dimensiunile şi masa senzorului. la întreaga scală). stabilitatea pe termen lung. în procente. Domeniul dinamic 7 . costul. Alternativ. temperatura de operare şi condiţiile de mediu. La altele.cel mai mic increment măsurabil al stimulului). sensibilitatea este definită ca parametrul de intrare cerut pentru a produce o standardizare a schimbării ieşirii. extrema pozitivă şi negativă sunt de obicei inegale. rezoluţia (sensibilitatea . De exemplu. Caracteristicile senzorilor Caracteristicile principale ale senzorilor pot fi definite prin următorii parametrii: domeniul de utilizare. La unii senzori. Sensibilitatea Sensibilitatea unui senzor este definită ca panta curbei caracteristicii de ieşire sau. ea este definită ca tensiunea de ieşire dată pentru schimbarea parametrului de intrare. Eroarea de sensibilitate Eroarea de sensibilitate este punctul de plecare pentru panta ideală a caracteristicii curbei. acurateţea (eroarea de măsurare raportată. durata de viaţă (în ore sau număr de cicluri de operare). Domeniul de acoperire Domeniul de acoperire al senzorului este maximul si minimul valorilor aplicate parametrilor care pot fi măsurate. frecvenţa maximă a stimulului ce poate fi detectat (selectivitatea).

Acurateţea Acurateţea este dată de diferenţa dintre valoarea actuală si valoarea indicată la ieşirea senzorului. Offset-ul Eroarea de offset al unui traductor este definită ca valoarea ieşirii care exista atunci când ar trebui să fie zero. acurateţea poate fi exprimată ca un procent sau în valori absolute. Rezoluţia poate fi exprimată proporţional cu semnalul citit. dacă exact aceleaşi valori au fost măsurate de un anumit număr de ori. Cu alte cuvinte. Liniaritatea Liniaritatea este expresia cu care curba măsurată se diferenţiază de curba ideală. Rezoluţia Rezoluţia reprezintă detecţia celui mai mic parametru de intrare care poate fi detectat din semnalul de ieşire. Liniaritate dinamică Liniaritatea dinamică a unui senzor este o măsură a abilităţii sale de a urmării schimbăriile rapide ale parametrilor de intrare. Neliniaritatea statică este uneori subiectul unor factori de mediu. Precizia Termenul de precizie se referă la gradul de reproducere al măsurătorii. Din nou. inclusiv temperatura. fie in valori absolute. nivelul acustic de zgomot si umiditatea. vibraţiile. atunci un senzor ideal va scoate la ieşire aceaşi valoare de fiecare dată. valorile de la ieşirea senzorului variază considerabil. Caracteristicile 8 . sau diferenţa dintre valoarea reală de la ieşirea traductorului şi valoarea de la ieşire specificată de o serie de condiţii particulare. Să presupunem că o presiune de 150 mm Hg este aplicată unui senzor. Chiar dacă presiunea aplicată este constantă.Domeniul dinamic reprezintă domeniul total al variaţiei senzorului de la minim la maxim. Apar astfel câteva probleme din punct de vedere al preciziei când valoarea adevărată si valoarea indicată de senzor nu sunt la o anumita distanţă între ele. Senzorii reali scot însă la ieşire valori apropiate de valoarea reală. Este important de ştiut în ce condiţii această caracteristică este validă şi se îndepărtează de acele condiţii care nu furnizează modificări ale liniarităţii.

Acest concept este într-un fel diferit de termenul de timp constant (T) a sistemului.distorsiunii amplitudinii. de densitate şi elastici). de obicei. după distanţa la care sunt culese informaţiile: o senzori de contact Senzorii pot fi : acustici. Timpul de răspuns poate fi definit ca fiind timpul necesar ieşirii valorilor unui senzor de a trece din starea precedentă spre o valoare stabilită in limitele unui domeniu de toleranţă a noii valori corecte. histerezis-ul fiind măsura a acestei proprietăţi. analizatoare complexe). 2.2. în 9 . de concentraţie. termici. o senzori pentru proprietăţi chimice (de compoziţie. magnetici. de cuplu. chimici. Acest termen poate fi definit într-o manieră similară cu cea a unui condesator care se încarcă printr-un rezistor si este de obicei mai mic decât timpul de răspuns. pentru radiatii. Histerezis-ul Un traductor trebuie să fie capabil să urmărească schimbările parametrilor de intrare indiferent din ce direcţie este facută schimbarea. o senzori fără contact. după proprietăţile pe care le pun în evidenţă: o senzori pentru determinarea formelor şi dimensiunilor (pentru evaluarea în mediu de lucru). Timpul de răspuns Senzorii nu-şi schimbă starea de ieşire imediat când apare o schimbare a parametrului de intrare. va trece în starea nouă abia după o anumită perioadă de timp. bioelectrici (preiau semnalele electrice generate de corpul uman. Clasificarea senzorilor Există mai multe criterii de clasificare a senzorilor utilizaţi în sistemele de comandă ale proceselor industriale: dacă intră sau nu în contact cu obiectul a cărui proprietate fizică o măsoară. o senzorii pentru funcţia internă. distingem: o senzori cu contact. presiune. mecanici. caracteristicile distorsiunii fazei. o senzori pentru determinarea proprietăţilor fizice ale obiectelor (de forţă. după mediul de culegere a informaţiei: o senzorii pentru mediul extern. si timpul de răspuns sunt importante pentru a determina liniaritatea dinamică.

Legăturile dintre capetele libere si conductoarele de legătură constituie sudura rece.1. numite termoelectrozi. în funcţie de metalele folosite. iar celelalte capete 2 si 3. Deoarece termoelectrozii au o lungime maximă de 200 cm. sudate la un capăt 1.general). Termocuplul se compune din două fire din metale diferite. virtuali. din care 2/3 intră în cuptorul în care se măsoară temperatura. Acesta fiind la temperatură ridicată. inteligenţi. se leagă prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea forţei termoelectromotoare. Senzorii sunt conectaţi la circuite de condiţionare si prelucrare a semnalelor furnizate de aceştia. deci nu ia naştere forţă termoelectromotoare. în general chiar din acelaşi material. Capătul sudat se numeste sudura caldă. numite capete libere ale termocuplului. 10 . Această diferenţă de potenţial este accentuată de temperaturile la care sunt joncţiunile termocuplului. degajă căldura si creeaza in jurul lui o temperatură mai ridicată decât a camerei si variabilă in timp. Sisteme de senzori pentru măsurarea temperaturii Termocuplu Se bazează pe efectul termoelectric care spune că la atingerea a două metale cu proprietăţi electrice diferite apare între ele o diferenţă de potenţial. Temperatura sudurilor reci trebuie menţinută la o valoare constantă. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formează un termocuplu. CAPITOLUL III SISTEME DE SENZORI 3. numită diferenţă de potenţial de contact. Rezolvarea acestor probleme create de temperatura înaltă din jurul termocuplului se poate face prin prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeaşi natură. Ea variază de la câţiva milivolţi la ordinul volţilor. sudura rece se va găsi totdeauna în apropierea cuptorului.

00385 – 0. Pentru un interval mic de temperatură (0 . Sunt realizate din semiconductoare. filamente protejate în tuburi de sticlă. Termistorul Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţe depind de temperatură. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare şi cablul de legătură. Ni). astfel se foloseşte relaţia de mai jos. Cr. Tip Rezistenţă Sunt realizate din fire de metal şi se bazează pe variaţia rezistenţei electrice unui conductor odată cu modificarea temperaturii. termistorii pot fi clasificaţi în termistori cu coeficient de temperatură: negativ .150 oC) variaţia rezistenţei electrice este aproape liniară. În funcţie de modul de variaţie a rezistivităţii.rezistenţa creşte cu temperatura. discuri.00390. 11 . Rt = Ro(1 + αt ) unde: Rt α Ro rezistenţa firului la t oC este coeficientul termic al rezistenţei rezistenţa firului la 0 oC Materialul folosit pentru acest tip de senzor trebuie să fie de o puritate foarte mare. Pentru obţinerea termistoarelor cu coeficient de temperatură negativ se folosesc oxizi din grupa fierului (Fe. legătura executându-se numai la montarea termocuplului. Mn. cilindrii. datorită faptului că atât platina cât şi cuprul au un coeficient termic relativ mare în comparaţie cu celelalte metale. Ca material se foloseşte în special platina. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu o temperatura mai constantă. Se folosesc materiale semiconductoare deoarece rezistenţa acestora se schimbă semnificativ în comparaţie cu o modificare mică a temperaturii.Aceste fire se numesc cabluri de compensare şi sunt complet separate de termocuplu. şi pentru temperaturi mai mici şi cuprul.rezistenţa scade cu creşterea temperaturii pozitiv . cu o valoare a rezistenţei de 100 ohmi la 0 oC şi α cuprins între 0. Sunt realizate sub formă de plachete. iar pentru cele cu coeficient pozitiv se foloseşte titanat de bariu (BaTiO3) sau soluţie solidă de titanat de bariu şi titan de stronţiu.

Tmin si Tmax . coeficientul de temperatură al rezistenţei exprimat in %/oC. Pirometrul Principiul de funcţionare constă în măsurarea temperaturii prin transformarea energiei radiante în energie electrică prin diverse metode fără contact. Transformarea energiei radiante în energie electrică se realizează cu ajutorul unui termocuplu căruia i se cunoaşte funcţia dependenţei de temperatură a tensiunii faţă de un corp negru (realizat cu negru de platină sau negru de fum). puterea disipata maxima. Deoarece spectrul vizibil este cuprins ~ 0. Când lumina sau radiaţiile electromagnetice întâlnesc un corp o parte se reflectă pe suprafaţa corpului. iar corpul se încălzeşte emiţând lumină vizibilă care trece treptat de la roşu la alb strălucitor. constanta de timp termica. lungimea de undă fiind mai mare de 0. Acest tip de senzori sunt fară contact şi se utilizează în special pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. energia emisă nu mai este vizibilă. Datorită faptului că radiaţia constituie unul din modurile de propagare a căldurii. la temperaturi mai mici de 525oC. un corp poate emite emite energie sub formă de radiaţii sau poate primi radiaţii emise de alte corpuri. 12 . factorul (coeficientul) de disipare.Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt: rezistenta electrica nominala la 25 oC. Energia absorbită de către corp se transformă în căldură. Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificată în funcţie de tipul încălzirii: externă cauzată de temperatura ambiantă internă ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentului prin dispozitiv (auto-încălzire) combinată (externă + internă). raportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 oC si 85 oC). domeniul de temperatura. cu o intensitate crescătoare cu temperatura.1 – 0. iar cealaltă parte pătrunde în corp fiind absorbite într-o mai mare/mică măsură. Pirometrul este aparatul utilizat pentru măsurarea temperaturii corpurilor solide şi a gazelor luminoase calde. bazat pe proprietatea acestora de a emite radiaţii in domeniul vizibil si infraroşu.8 μm.8 μm.

se saturează).2. 3. Traductorul se lipeşte pe un suport elastic ce se deformează sub acţiunea forţei determinând o modificare a lungimii conductorul şi implicit o modificare a rezistenţei electrice modificare rezistenţei electrice este pusă în evidenţă prin montarea firului într-o punte Wheatstone piezoelectrice sunt realizate din materiale piezoelectrice sunt utilizate la determinarea forţelor dinamice magnetostrictive funcţionează pe baza variaţiei permeabilităţii magnetice a unor materiale feromagneticce. datorită tensiunilor mecanice. Acesta este efectul piezoelectric direct (cauza este de natură mecanică. Efectul piezoelectric se manifestă în feroelectrici dacă aceştia sunt polarizaţi. Peste temperatura Curie substanţa nu mai este feroelectrică.3. rezultând o polarizare electrică volumică si implicit o sarcină electrică indusă pe suprafaţă. SiO2 cristalin) supuse solicitarilor mecanice (presiune. Mărimea sarcinii electrice este proportională cu mărimea forţei exercitate. deformare). peste o anumită valoare a câmpului polarizarea rămâne constantă. Substantele piezoelectrice se impart in doua clase mari: substanţe piezoelectrice liniare (dependenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este liniară). Sisteme de senzori pentru măsurarea presiunii Fraţii Pierre si Jaques Curie au observat în anul 1880 apariţia sarcinilor electrice pe faţa anumitor cristale (cuart. efectul produs este electric). având ca rezultat deformarea cristalului sau apariţia unei forţe (cauza este de natură electrică. Sisteme de senzori pentru măsurarea forţei În principiu forţele pot fi măsurate cu orice traductor de deplasare dacă i se ataşează un element elastic în seri cu forţa ce trebuie măsurată. efectul este mecanic). În efectul direct aplicarea unei tensiuni mecanice conduce la redistribuirea sarcinilor electrice în volum. Denumirea fenomenului provine de la cuvantul grecesc "piezo" care înseamnă "a apăsa". devine paraelectrică si implicit nu mai prezintă efect piezoelectric. adică domeniile în care 13 . Efectul piezoelectric invers este produs prin aplicarea unui câmp electric cristalului. substanţe feroelectrice (sub temperatura Curie depenenţa polarizării electrice P de câmpul electric aplicat E este neliniară. Traductoare de forţă tensometrice rezistive sunt formate dintr-un fir conductor subţire.3. lipit pe un suport de hârtie sau alt material izolant. iar sensul polarizării electrice a cristalului depinde de sensul acţiunii mecanice.

3. Senzori pentru gaz Dintre categoriile de senzori enumerate mai sus. CH4 H2. lăsând gazul să treacă spre el. 14 . rezistenţei lor chimice şi domeniului ridicat de temperatură la care pot fi utilizaţi. Studiile asupra unui număr mare de oxizi au demonstrat că variaţia conductivităţii electrice în prezenţa unor urme de gaze din aer constituie un fenomen comun oxizilor şi nu aparţine unei clase specifice /1. cele care semnalează.4. În acest context. CO. senzorii pe bază de materiale oxidice (SMO) ocupă un loc deosebit datorită.polarizarea are o orientare bine determinată. direcţia câmpului extern.2O3 WO3 In2O3 LaFeO3 Gazul detectabil H2. H2S. două terminale de la filmul semiconductor (SnO2). Oxid SnO2 TiO2 Fe2O3 Cr1. atunci el va funcţiona ca un senzor de gaze când este încălzit la o temperatură situată în acest domeniu. NH3 O3. sunt orientate după o singură direcţie macroscopică.2/. NO2. un senzor pentru detecţia gazelor este compus din: două terminale pentru rezistenţa de încălzire. NO2. NO2. Dacă un material oxidic prezintă valori ale rezistivităţii cuprinse în domeniul 10 4-108 Ωcm la 300-400°C. evaluează şi monitorizează prezenţa unor gaze prezintă o importanţă deosebită. O2 CO NH3 NO2. C2H5OH. în special. NOx Materiale folosite la senzorii pentru gaz În principiu. capsula poroasă ce protejează mecanic senzorul.8Ti0.

giroscopul cu fibră optică si laser. Bioxidul de staniu.8eV). tahogeneratorul. fantă care este acoperită cu o reţea(plasă) din oţel pentru a preveni aprinderea gazului.Structura internă a senzorului semiconducor (SnO2) pentru gaze La unele modele de senzori capsula este dintr-un material plastic neinflamabil. tahometre cu impulsuri. 3. electronii iniţial legaţi de oxigen sunt eliberaţi în banda de conducţie. În momentul în care apare un gaz capabil să se combine cu oxigenul adsorbit. rezistenţa electrică a dispozitivului scăzând mult. Materialul sensibil la gaz este bioxidul de staniu (SnO 2).5. iar accesul gazului la elementele senzitive se realizează printr-o fantă în partea superioară. Pe suprafaţa granulelor de SnO2 se adsoarbe oxigen din aer care preia electroni mobili din banda de conducţie. Rezistenţa de încălzire aduce senzorul la temperatura optimă de funcţionare pentru gazul care trebuie detectat (de obicei intre 200 oC si 400 oC). stroposcopul de turaţii. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneţi 15 . Tahometrele cu curenţi turbionari se construiesc pentru intervale de măsurare 20 ÷10. fiind semiconductor de tip "n" cu zona interzisă mare (3. Sisteme de senzori pentru măsurarea turaţiei Principale aparate care permit măsurarea pe cale electrică a turaţiilor sau vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenţi turbionari.000 rot/min. va fi sărăcit la suprafaţă de purtători de sarcină mobili şi din această cauză rezistenţa electrică la contactul dintre granule va fi mare.

a. Între curenţii induşi în tambur si fluxul magneţilor permanenţi apare o interacţiune care se manifestă prin apariţia unui cuplu activ: . prin care un corp în vibraţie sau rotaţie pare imobil dacă este iluminat cu impulsuri scurte. unde: n N S n M r M a Tahogeneratoarele sunt traductoare de turaţie şi ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care generează tensiuni electrice proporţionale cu viteza de rotaţie a arborelui cu care sunt cuplate. Există tohogeneratoare de c. dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei. Se foloseşte inerţia ochiului omenesc. taie tamburul. Arborele a cărui turaţie se măsoară pune în mişcare de rotaţie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneţi permanenţi.c. Frecvenţa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1÷50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul său între două paliere fiind însă menţinut în poziţia initială datorită unui arc spiral. Arcul spiral are capătul exterior fix si capătul interior solitar cu tamburul. la care corespunde turaţia de 60. În tambur vor fi induse tensiuni electromotoare proporţionale cu turatia. 16 - . - Stroboscopul de turaţii permite măsurarea turaţiei fără un contact mecanic cu obiectul aflat în rotaţie. Metoda stroboscopică permite măsurarea celor mai mici turaţii care se întâlnesc în tehnică. a căror frecvenţă de repetiţie este egală cu frecvenţa de vibraţie sau rotaţie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia.M a = k1 ⋅ n permanenţi ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. şi de c.000 rot/min.este viteza de turaţie unghiulară (turaţia).

roată dinţată. . Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termină cu un capăt din material feromagnetic care se află la o foarte mică distanţă de periferia dinţilor. . N - 2 1 S 3 Traductor digital elecromagnetic pentru viteză. Pentru obţinerea vitezei unghiulare se poate măsura intervalul de timp dintre două impulsuri sau numărul de impulsuri pentru un anumit interval. variază lungimea întrefierului. 2. 1. . Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care generează frecvenţe între 10 Hz si 10 kHz. Precizia depinde de numărul de dinţi.bobină. 3. deci reluctanţa circuitului magnetic. 17 .magnet permanent.Tahometrul de impulsuri Se realizează pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulară ce converteşte turaţia în trenuri de impulsuri. Când un dinte se aproprie sau se depărtează de magnet. ceea ce conduce la o variaţie a fluxului si la generarea unui impuls în bobină. Solitar cu axul a cărei viteză unghiulară se măsoară se află o roată dinţată din material feromagnetic. de precizia cu care s-a realizat pasul dinţilor şi de precizia cu care se măsoară intervalul de timp.

Definitie. pe post de interfata de retea. rutand pachete pentru nodurile vecine. Fiecare nod din retea se comporta ca un router. Pentru senzorii mici.1. un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. nu este o strructura fixa. Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si de asemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurilor defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei.CAPITOLUL IV RETELE DE SENZORI 4. Cu alte cuvinte. conceputi pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile. cu consum de energie mic. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei structuri de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei. acestia trebuie sa lucreze in grup (cluster). Avantajele organizarii de/pe grupuri:  gruparea le permite senzorilor posibilitatea de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea/atingerea unui obiectiv global. Asemanator cu retelele ad-hoc. arhitectura O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara care furnizeaza informatii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. 18 .  scalabilitatea. In fiecare grup. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio-frecventa. trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie.

Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei. printre altele.  consum mai mic de energie. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila. noduri conducatoare de grup. viteza etc.. Nivele arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ. nodurile sink emit o cerere de tip broadcast. Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer). distribuirea si acumularea datelor. Cand nodurile (senzorii) – apropiate de evenimentul/obiectul ce trebuie detectat . Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nivelele superioare prin intermediul nodurilor vecine.  utilizare mai eficienta a resurselor. aplicatiile cu retele de 19 . nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer). fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. bateria si puterea de calcul. Atunci cand se produce/sesizeaza un eveniment. noduri parinte (noduri conectate la doua sau mai multe noduri conducatoare de grup). protocoale de rutare. in functie de tipul cererii. fie spre o regiune anume a retelei. fie intregii retele. In următoare este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. pozitie. creste robustetea retelei. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date.detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura. care pot fi noduri fiu.

senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. intr-o parcare sau pentru anumite instalatii. care aduc imense beneficii si totodata provocari. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate (vremea. In viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in toate domeniile. detectarea unui incediu intr-o padure). Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste. intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxiurilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii. Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere. 20 . la economiserea energiei .informatia strabate distante mai mici. retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta. in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct.2. costul trebuie minimizat pe cat posibil. 4. Utilizari ale reţelelor de senzori Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori. miscarea unui animal in habitatul lui. rezistente la conditiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei. a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici. medicina si aplicatiile casnice. Mai mult. mai economice. agricultura. Distanta mica dintre noduri ajuta.  senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori. de asemenea. Probleme deschise ale retelelor de senzori  marirea duratei de functionare a unei retele de senzori  construirea unui sistem inteligent de colectare a datelor  topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede. cu un timp cat mai mare de viata. retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist. retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin.

4. Caracteristici ale realizarii unei retele de senzori Un numar mare de senzori: . senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup (cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. sume. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia. calcul de maxime si minime).In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care nu se va putea face intretinerea acestuia. Acumularea de informatii: . drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie.pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor. de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii. in numar mare.  desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei.  senzorii pot fi dispusi compact. Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii. Autoorganizarea retelei: . din diverse cauze (fie ca nu mai au energie.  senzorii sunt predispusi la esecuri.3. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. capacitatile de calcul si memoria. senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia. retelele de senzori pot contine mii de noduri. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze. raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei. uneori urias. pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca (sa faca un broadcast) in retea. este esential ca reteaua sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. periodic. 21 .  mediul dinamic in care functioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei. iar unele noduri se pot alatura retelei. Impartirea in grupuri (clustering) este o solutie la aceasta problema. reteaua trebuie. sa se reorganizeze pentru a putea sa functioneze la parametri optimi.la construirea unei retele de senzori.avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile. Utilizare eficienta a memoriei reduse: . Astfel. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare. Consum mic de energie: .numarul. Astfel. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp. fie ca se strica).

Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei. fie prin intermediul 22 . Prelucrarea de semnale in colaborare: . CONCLUZII Dictionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvântul "senzor". Un traductor este un dispozitiv care converteste efecte fizice în semnale electrice. În unele domenii. ce pot fi prelucrate de instrumente de masurat sau calculatoare. se utilizeaza termenul de detector (detector în infrarosu. fotodetector etc.a.inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc (MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. umiditatea.Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei. forta. O definitie acceptata ar fi urmatoarea : este un dispozitiv tehnic care reactioneaza la anumite proprietati fizice sau chimice ale mediului din preajma lui fiind parte componenta a unui aparat sau sistem poate masura/înregistra de exemplu presiunea.. Sunteti avertizat de acest lucru fie prin intermediul acului indicator. Ganditi-va ca sunteti la bordul unui autovehicul. temperatura apei din radiator creste. microcontroller. motiv care lasa mult spatiu pentru interpretari. împreună cu alte notiuni de mare impact. Acesta a aparut odata cu dezvoltarea microelectronicii. La un moment dat. radiatii s. actuator etc. o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. acceleratia. Ce este senzorul? Trebuie spus ca nu exista o definitie unitara si necontestata a senzorului. ambiguitati si confuzii. Astfel.). transputer. Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. câmpul magnetic. intensitatea sonora. în special în sfera dispozitivelor electro-optice. cum ar fi cele de microprocesor. care trece pe zona periculoasa. adaugând o notiune noua unei terminologii tehnice având o anumita redundanta.

Poate v-ati intrebat cum de stie "masina" ca apa din radiator i s-a incins? Pe scurt. Senzori şi traductoare.sisteme de control . a XII-a 4. Nimic mai adevarat! Doar este o definitie acceptata. Sistemele care folosesc senzori pot fi împartite în: .Editura de Vest. dupa caz. curs 23 . 2011 2.sisteme de masura . Pasul care urmeaza conversiei de care vorbeam este introducerea marimii electrice intr-un computer sau un microprocesor pentru a fi prelucrata.unde o cantitate sau o proprietate este masurata si valoarea ei este afisata. spre exemplu). http://facultate. afisata sau trimisa ca semnal de comanda pentru alte circuite. iar semnalul electric de la acesta este interpretat de un circuit de procesare. Manual pentru cls. Actionari pneumatice in mecatronica.ro. Bibliografie 1. Acest semnal informational poate fi electric (cel mai des intalnit).unui semnal optic sau sonor de alerta. Sisteme electronice de actionare . . analizata si. Matrixrom. temperatura apei este masurata de un senzor. Senzori 5. Conducerea proceselor cu reducerea consumului de energie. mecanic sau optic (noua tendinta in acest domeniu). Definitia generica a senzorilor sustine ca acestia sunt niste dispozitive care convertesc o marime fizica intr-un semnal informational. 2009 3.regielive.informatia este folosita pentru ca valoarea masurata sa indeplineasca anumite criterii (sa fie egala cu o valoare dorita.