Alcadiene

Definitie: Alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate ce contin in molecula lor, pe langa legaturi covalente simple C-C si C-N, doua legaturi covalente C=C. Formula generala : Alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate cu dou legturi duble n molecul, compoziia chimic a crora se exprim prin formula: CnH2n-2. Nomenclatura : Se face indicand indicii legaturii duble si adaugand pefixul -diene dupa alchanul corespunzator. Structura : Atomii de Carbon implicati la legatura dubla sunt hibridizato sp2, iar ceilalti sp3. sp2 sp2 sp3 H2C=C=CH-CH3 pentru ca legatura pi este delocalizata Molecula 1,3-butadienei este plana cu toti atomii de c si de H in acelasi plan. Cei patru atomi de C au geometrie trigonala (unghiul de 120). Masuratori ale distantelor interatomice au aratat ca lungimea legaturii duble este ceva mai mare decat in alchene, iar legatura simpla dintre atomii de C este mai scurta decat in alcani. Aceasta se explica prin intrepatrunderea laterala a orbitalilor proveniti de la toti cei patru atomi de C si formarea unui orbital molecular extins. Tipuri de legaturi: n dependen de poziia legturilor duble dienele pot fi: - cu legturi duble conjugate C=C-C=C (legturile C-C i C=C alterneaz); - cu legturi duble cumulate C=C=C-C-C; - cu legturi duble izolate C=C-C-C=C. Denumirea acestor substane se formeaz prin nlocuirea sufixului -an din denumirea alcanilor cu sufixul -dien. n denumire se mai indic prin indici numerici i poziia legturilor duble. De exemplu: CH3-CH2-CH3 (propan)..........CH2=C=CH2(propadien) CH3-CH2-CH2-CH3...........CH2=CH-CH=CH2 butan 1,3-butadien Izomerie, izomeri: Alcadienele prezint izomeri de poziie determinai de locul ocupat n molecul de cele dou legturi duble. IZOMERIE DE POZITIE: Legaturi duble: Cumulate: cele doua legaturi duble au un atom de carbon comun. H2C=C=HC-CH2-CH2-CH3 --- 1,2_hexadiena H2C-CH=C=CH-CH2-CH3 --- 2,4_hexadiena Conjugate: cele doua legaturi duble sunt separate printr-o legatura simpla C-C. H2C=CH-CH=CH-CH2-CH3 --- 1,3_hexadiena H2C-CH=CH-CH=CH-CH3 --- 2,4_hexadiena Izolate(disjuncte): cele doua legaturi duble sunt separate prin mai multe legaturi simple C-C. H2C=C=CH2-CH2-CH=CH2 --- 1,5_hexadiena H2C=CHCH2-CH-CH-CH3 --- 1,2_hexadiena IZOMERIE DE FUNCTIUNE: alchine si cicloalcani

H3C CH2

CH2

CH3

H3C CH2

CH2

CH2

OH

ETER ETILIC

ALCOOL BUTILIC

IZOMERIA DE CATENA: apar la termenii care contin minim cinci atomi de carbon H2C=CH-CH=CH-CH3 --- 1,3_pentadiena H2C=C-CH=CH2 --- 2_metil_1,3_butadiena | CH3

IZOMERIA GEOMETRICA: apare datorita franarii rotatiei libere a atomilor de carbon ce unesc legatura dubla.
CH3 CH2 H OH CH3 H CH2 H3C CH3 OH

H3C

CH3

GERANIOL - IZOMER CIS Metode de obtinere: Butadiena se poate prepara pe mai multe cai: Deshidratarea cu H3PO4 a 1,4_butandiolului: H3PO4 OH-CH2-CH2-CH2-CH2-OH

NEROL - IZOMER TRANS

CH2=CH-CH=CH2 + 2H2O

Deshidratarea si dehidrogenarea simultana a etanolului: ZnO, Al2O3 2CH3-CH2-OH CH2=CH-CH=CH2 + 2H2O + H2 Dehidrogenarea catalitica, din gazele de rafinarie: Fe2O3,Cr2O3 CH3-CH2-CH2-CH3 CH2=CH-CH=CH2 + 2H2 Proprietati fizice: - Stare de agregare: gaz ( p.f.= -4,7C - butadiena) lichid ( p.f.= 34C - izopren) - au miros ptrunztor, caracteristic - sunt compui insolubili n ap, dar solubili n solveni organici - termenii inferiori sunt inflamabili Proprietati chimice REACTIA DE ADITIE: 1. Aditia hidrogenului la butadiena poate aveal loc in doua etape, separabile sau nu in functie de natura catalizatorului CH2=CH-CH=CH2+ H2 CH3CH=CH-CH3 + H2 CH3-CH2-CH2-CH3 2. Aditia halogenilor are loc atat 1-4 si 1-2

REACTIA DE OXIDARE Prin oxidare cu K2Cr2O7 / H2SO4

Prin oxidare cu ozon

REACTII DE POLIMERIZARE Aceste reacii decurg relativ uor ca o poliadiie-1,4, formnduse lanuri macromoleculare, ce conin pentru fiecare molecul de monomer o legtur dubl: CH2=CH-CH=CH2 + CH2=CH-CH=CH2 + CH2=CH CH=CH2+... -CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CHCH2-... sau restrns (-CH2-CH=CH-CH2-)n n-poate lua valori cuprinse n intervalul 1500-3000. Polimerul rezultat are proprieti elastice, asemntor cauciucului natural. Utilizari Butadiena reprezint diena care se fabric n cantitatea cea mai mare la nivel industrial, constituind materia prim pentru o gam larg de produi. Izoprenul fabricat industrial este folosit n principal pentru obinerea cauciucului sintetic. Se utilizeaz i n sinteza unor produi odorani i farmaceutici. Cauciucul natural se gaseste sub forma unei emulsii in sucul laptos, numit latex, al unor plante . Seva arborelui, latexul, contine 30-35% cauciuc. Este o hidrocarbura macromoleculara de tip poliizofrenic, cu formula bruta (C5H8)n. incalzit in absenta aerului, in jurul temperaturii de 300 grade, se formeaza izopren. Are legaturi duble in configuratie cis, configuratia trans este lipsita de elasticitate, este dura, rezistenta la apa si se utilizeaza la confectionarea unor instrumente medicale, in dermatologie si la acoperirea mingilor de golf. Cauciucul naturaleste elastic, sub 0 grade devine casant, este plastic. Cauciucul sintetic (butadiennitrilic) este insolubil in alcani, are rezistenta chimica, se foloseste la confectionarea furtunurilor pentru transportul produselor petroliere, deoarece este insolubil in alcani. Monomerii folosii la obinerea diferitor elastomeri sunt polimerizai de obicei n emulsie; se obine un latex sintetic care este prelucrat ca i cel natural. Rezult un cauciuc sintetic brut cu proprieti asemntoare celui natural. Cauciiucul butadien stirenic este folosit la anvelope Cauciucul vulcanziat nu este plastic, limitele de elasticitate variaza intre -70 +140 grade , rezista la rupere, nu este posibil in hidrocarburi si se imbiba foarte putin in solventi Cauciucul brut este solubil in benzen, benzina si CS2 . Solutia obtinuta prin dizolvarea cauciucului brut in benzina este folosita ca adeziv, sub numele de prenandez. Sub actiunea oxigenului cauciucul devine sfaramicios si inutilizabil.