Está en la página 1de 24

Ministerul Educaiei i tiinei

Universitatea Tehnic a Moldovei


Facultatea Cadatru, Geodezie i Construcii
Catedra: Geodezie, Cadastru i Geotehnic
La disciplina: Geotehnic i fundaii Tema:Proiectarea fundatiilor
de suprafata si pe piloti
A efectuat: st. gr. CIC-067 Clius Iu.
A verificat: Bejan Elena
Chiinu 2013

1. Etapele principale de proiectare ale fundatiilor
Conform regulilor n vigoare (2.0201-83) proiectarea fundaiilor de suprafa se face
la dou grupe de stare limit. La prima grup de stare limit se stabilete rezistena care ia n
consideraie gruparea sarcinilor, care exercit cele mai importante eforturi. La grupa a doua
limit se determin dimensiunile tlpilor de fundaie i tasrilor.

Se cunosc urmtoarele etape de proiectare:
Determinarea adncimii de fundare. Prin adncimea de fundare se nelege distana de la
suprafaa nivelat a terenului pn la talpa fundaiei.
Adncimea de fundare se noteaz prin d i depinde de urmtorii factori:
- condiiile geologice inginereti ale antierului;
- condiiile climaterice
- particularitile constructive ale construciei;
- mrimea i modul de aciune ale sarcinilor.
Sarcina de proiect:
De proiectat fundatiile constructiei in doua variante
a)Fundatii de suprafata
b)Fundatii pe piloti
Camin
2.Proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor, care alcatuesc terenul de fundare.
Pamint loisoid(nisip argilos)
Date initiale:
h=5.2 m
8 . 17
-densitatea pamintului
7 . 26
s

-densitatea granulelor minerale


19 . 0 -umiditatea pamintului
26 . 0
L

-limita superioara de plasticitate


19 . 0
p

-limita inferioara de plasticitate


25
o
-unghiul de frecare interioara a pamintului in grade
15
n
C
-coeziunea pamintului
Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01
2
83 . 17 ) 19 . 0 * 01 . 0 1 ( 8 . 17 ) 01 . 0 1 ( + +
d
Calculul indicelor porilor cu precia 0.001
497 . 0 83 . 17 / ) 83 . 17 7 . 26 ( / ) (
d d s
e
Calculul gradului de umiditate
02 . 1 10 * 497 . 0 / 7 . 26 * 19 . 0 * / *

e S
s r
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
16 . 21 ) 497 . 0 1 /( ) 10 * 497 . 0 7 . 26 ( ) 1 /( ) * ( + + + + e e
s sat

Calculul indicelui de lichiditate
0 ) 19 . 0 26 . 0 /( ) 19 . 0 19 . 0 ( ) /( ) (
p L p L
I
Calculul indicelui de plasticitate
07 . 0 19 . 0 26 . 0
p L p
I
Nisip mijlociu
Date initiale:
h=4.3 m
9 . 18
-densitatea pamintului
5 . 26
s

-densitatea granulelor minerale


24 . 0 -umiditatea pamintului
29
o
-unghiul de frecare interioara a pamintului in grade
2
n
C
-coeziunea pamintului
Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01
94 . 18 ) 24 . 0 * 01 . 0 1 ( 9 . 18 ) 01 . 0 1 ( + +
d
Calculul indicelor porilor cu precia 0.001
399 . 0 94 . 18 / ) 94 . 18 5 . 26 ( / ) (
d d s
e
Calculul gradului de umiditate
59 . 1 10 * 399 . 0 / 5 . 26 * 24 . 0 * / *

e S
s r
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
79 . 21 ) 399 . 0 1 /( ) 10 * 399 . 0 5 . 26 ( ) 1 /( ) * ( + + + + e e
s sat

Calculul densitatii submersate a pamintului
79 . 11 ) 1 399 . 0 /( ) 10 5 . 26 ( ) 1 /( ) ( + + e
s sb

Argila nisipoasa
Date initiale:
h=4.00 m
0 . 19
-densitatea pamintului
8 . 26
s

-densitatea granulelor minerale


28 . 0 -umiditatea pamintului
39 . 0
L

-limita superioara de plasticitate


23 . 0
p

-limita inferioara de plasticitate


21
o

-unghiul de frecare interioara a pamintului in grade


30
n
C
-coeziunea pamintului
Calcuul densitatii pamintului uscat
05 . 19 ) 28 . 0 * 01 . 0 1 ( * 0 . 19 ) 01 . 0 1 ( + +
d
Calculul indicelor porilor
406 . 0 05 . 19 / ) 05 . 19 8 . 26 ( / ) (
d d s
e
Calculul gradului de umiditate
84 . 1 10 * 406 . 0 / 8 . 26 * 28 . 0 * / *

e S
s r
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
95 . 21 ) 406 . 0 1 /( ) 10 * 406 . 0 8 . 26 ( ) 1 /( ) * ( + + + + e e
s sat

Calculul densitatii submersate a pamintului
3
95 . 11 ) 1 406 . 0 /( ) 10 8 . 26 ( ) 1 /( ) ( + + e
s sb

Calculul indicelui de lichiditate
31 . 0 ) 23 . 0 39 . 0 /( ) 23 . 0 28 . 0 ( ) /( ) (
p L p L
I
Calculul indicelui de plasticitate
16 . 0 23 . 0 39 . 0
p L p
I
Argila sura
Date initiale:
h=3.5 m
7 . 19
-densitatea pamintului
4 . 27
s

-densitatea granulelor minerale


27 . 0 -umiditatea pamintului
42 . 0
L

-limita superioara de plasticitate


24 . 0
p

-limita inferioara de plasticitate


16
o

-unghiul de frecare interioara a pamintului in grade


45
n
C
-coeziunea pamintului
Calculul densitatii pamintului uscat
75 . 19 ) 27 . 0 * 01 . 0 1 ( * 7 . 19 ) 01 . 0 1 ( + +
d
Calculul indicelor porilor
387 . 0 75 . 19 / ) 75 . 19 4 . 27 ( / ) (
d d s
e
Calculul gradului de umiditate
91 . 1 10 * 387 . 0 / 4 . 27 * 27 . 0 * / *

e S
s r
Calculul densitatii submersate a pamintului
54 . 12 ) 1 387 . 0 /( ) 10 4 . 27 ( ) 1 /( ) ( + + e
s sb

Calculul densitatii pamintului in stare saturata
54 . 22 ) 387 . 0 1 /( ) 10 * 387 . 0 4 . 27 ( ) 1 /( ) * ( + + + + e e
s sat

Calculul indicelui de lichiditate
17 . 0 ) 24 . 0 42 . 0 /( ) 24 . 0 27 . 0 ( ) /( ) (
p L p L
I
Calculul indicelui de plasticitate
18 . 0 24 . 0 42 . 0
p L p
I
3.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.
Cldirile existente pe teritoriul cercetat nu sunt deformate .
Condiiile climaterice permit de a executa construcii anul mprejur.
Adncimea normat de nghe a solului este de 0.6m.
Relieful terenului pentru construcie liniit.
n urma analizelor geologice s-au constatat urmtoarele straturi:
Stratul 1Pmntul loessoid reprezint nisip argilos de o grosime h=5.2 m cu modulul de
deformatie liniara E=12265.182 kPa,coeziuna C=15kPa,unghiul de frecare interioara
0
25
,deci este un teren relativ bun pentru fundtii .
Stratul 2 Nisip mijlociu deo grosime 4.3 m unghiul de frecare interioara
0
29 ,modulul de
deformatie liniara E=40.000 kPa coeziuna C=2kPa, deci este un teren foarte bun de fundare.
Stratul 3 Argila nisipoasa cu grosimea 4.0 m,unghiul de frecare interioara
0
21 ,modulul
de deformatie liniara E=32.000 kPa coeziuna C=30kPa, deci este un teren bun de fundare.
4
Stratul 4 Argila sura cu grosimea 3.5 m,unghiul de frecare interioara
0
16
,modulul de
deformatie liniara E=32.000 kPa coeziuna C=45kPa, deci este un teren bun de fundare.
Apa subteran a fost depistat la adncimea de la 4m
ceia ce inseamna ca apa subterana nu va ave influenta directa asupra fundatiilor cit si asupra
conditiilor de executare.
Dup analizele chimice apele subterane nu posed agresivitate asupra betonului.
Calculul modulului de deformatie
Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie de rezultatele incercarilor edometrice
reprezentate in tabelele din varianta.Aici sunt date 3 tabele cu diferite adincimi (Z) de extragere
a pamintului supus incercarilor.

Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie ca acesta tabela sa fie reprezentata
grafic.Reprezentind in grafic diferite valori a indicelui porilor (e) in conformitate cu variatia
presiunilor (s )se construeste curba de compresiune-porozitate.Teoria si practica ne arata ca
intrun interval de presiuni nu prea mare s=60300; kPa iar la paminturile bune pina la
500;kPa,paminturile se comporta ca corpuri liniare deformabile .De acea curba se inlocueste
printro dreapta tgaceea ce nepermite sa utilizam legea teoriei elasticitatii la rezolvarea
problemei:
tga
1 2
2 1

e e
Cu cit tga este mai mica cu atit pamintul este mai slab compresibil
tga-reprezinta coeficientu de compresibilitate adica:
tga=
0
m
La practica deseori se utilizeaza coeficientu de compresibilitate
v
m
care este:
0
0
1
v
m
m
e

+
;kPa
Avind
0
m
sau
v
m
se poate determina modulul de deformatie edometric:
v
e
m
E

;kPa
Z=1.5 m
P; kPa e
0 0.785
50 0.774
100 0.757
200 0.723
400 0.684
600 0.670
5
In majoritatea cazurilor incercarilor edometrice aduc la valo9rile reduse a lui
e
E
. De aceea la
proiectare se introduce un coeficient de proiectie
k
m
si in final se adopta :
e k
E m E *
Sa se determine modululde deformatie E pe baza urmatoarelor rezultate ale incercarilor
edometrice ale pamintului extras de la adincimea Z=1.5 m si cu greutatea volumica
8 . 17

;kN/
3
m
1
* P h
;kPa=17.8*1.5=26.7 kPa
2
200; P kPa
=200;
Dupa grapfic gasim
709 . 0 ; 779 . 0 ; 788 . 0
2 1 0
e e e
;
1 2
2 1
0.779 0.723
0.000323
200 26.7
e e
tg
P P




tga=
0
m
=0.000323
0
0
1
v
m
m
e

+
=
0.000323
0.000181
1 0.788

+
v
e
m
E

0.74
4088.398
0.000181

De unde

- care depinde de tipul pamintului.Il luam dincartea Mecanica paminturilor

=0.74.
e k
E m E *
= 3*4088.398 =12265.182; kPa
Rezultatele sunt reprezentate in graficul incercarilor edometrice respectiv de adincimea Z=1.5
m.
Proiectarea fundatiilor de suprafata .
6
Aceasta problema poate fi rezolvata cunoscind destinatia constructiei, particularitatile ei
structurale si constructive.Modul de actiune a sarcinilor si valorile lor,conditiilor geologice si
hidrogeologice ale amplasamentului ,localitatii geografice.
1. Determinarea adncimei de fundare.
Determinarea adncimei de fundare depinde de mai muli factori:
condiiile geologice
condiiile hidrogeologice ale antierului
condiiile climaterice
particularitile constructive ale construciei
mrimea sarcinilor
modul de aciune a sarcinilor
La determinarea lor trebuie de atras atenia n primul rnd la grosimea i caracterul de
aezare a straturilor (panta straturilor de pmnt) precum i la proprietilor fizico mecanice.
Pornind de la aceasta se construiete profilul geologic. Astfel trebuie de calculat adncimea
de nghe conform formulei:
fn f f
d k d
unde: k
f
- coeficientul care depinde de regimul termic de nclzire a construciei k
f
=0,60,8
d
fn
- adncimea normat de nghe
t fn
M d d
0

m.
m d k d
fn f f
8 . 0

2. Dimensionarea tlpii de fundaie.
Dimensionarea tlpii de fundaie se face la a doua stare limit (la deplasrii), innd cont de
gruparea principal a sarcinii.
n cazul de fa exist mai multe metode de calcul printre care cea mai frecvent utilizat se
bazeaz pe rezistena convenional de calcul R
0
la care calculul se face prin mai multe
ncercri succesive (metode de aproximaie succesiv). Valorile lui R
0
se extrag din tabel.
Determinarea dimensiunii tlpii fundaiilor pe axela C-F:
Aceasta fundatie o vom calcula ca o fundatie solicitata centric:
Determinam sarcina normata provenita din greutatea proprie a pamintului situat deasupra
fundatiei.
( ) ( ) m kN d b b N
b p
I
II pII
/ 1 * * 2 /
Determinam greutatea peretelui subsolului:
( ) ( ) m kN h d b N
e b p p
I
PII
/ 1 * * * +
Determinam greutatea proprie a fundatiei:
( ) m kN d b N
s b
II
PII
/ 1 * * *
1

Pentru a calcula aceste sarcini trebue de calculat latimea talpii.
d R
N
b
m
oII
*
0
1

-greutatea volumica a pamintului si a fundatiei: 1619


3
/ m kN
d-adincimea de fundare: d=2.4 m;
7
Ro-rezistenta conventionala a pamintului a stratului 2 pe care este amplasata talpa fundatiei noastre.
In proiectarea de curs conditiile gologice contin si un strat de pamint loissoid in cazul dat stratul 2,
pentru aceste paminturi se poate de utilizat (Ro )din urmatorul tabel din normele de vigoare:
Denumirea
pamintului
loissoid
Valorile Ro,kPa ale pamintului
In stare naturala cu
d

In stare compactata cu
d

1.35 1.55 1.6 1.7


Nisipuri
argiloase
300/150 350/180 200 250
Argile
nisipoase
350/180 400/200 250 300
In numarator se arata valorile lui (Ro) pentru paminturile cu 5 . 0
r
S si in numitor 8 . 0
r
S .
In proiectul de curs se considera ca la un oarecare moment pamintul va trece in stare saturata si de
aceea trebue de adoptat valorile din numitor.
Caracteristicile de rezistenta la forfecare

si C ale pamintului loissoid sunt date in sarcina de


proiectare pentru starea saturata.
Deci avem:
02 . 1 783 . 1
r d
S
Pentru nisipuri argiloase Ro=250
Calculam talpa fundatii:
1
240
1.181
250 18*2.6
b

adoptam talpa fundatiei de 1.2 m


Asa dar obtinind
1
b aceasta valoare se rotungeste la multiplu 10 cm in caz de fundatie monolita sau
daca-i fundatie prefabricata valoarea de calcul
1
b se ilocuieste cu valoarea fundatiei prefabricate
respectiv asemanatoare cu cele optinute din formula.
Avind
1
b se poate de calculat sarcinile:
II
pII
I
pII pII
N N N pentru a calcula aceste sarcini avem
nevoie de acunoaste urmatorela date:
oII
N
-sarcina normata la suprafata superioara afundatie.=240 kN/ml;
0
e
-excentricitatea sarcinii fata de axa peretelui.
1
e -ezcentricitaea sarcinii pII
N
fata de axa peretelui.
3

-inpingerea activa laterala a pamintului asupra peretelui subsolului.


m
q
h
e
6 . 0
1

-grosimea stratului fictiv prin care se inlocueste actiunea q.


q-sarcina temporara uniform distribuita la suprafata adiacenta a constructiei. q=10 kPa;
d- adincimea de fundare.
b-latimea talpii de fundare de care avem nevoie.
b
d
-adincimea subsolulu.=2.6 m;
p
h
-grosimea pardoselei subsolului din beton(1520 mm).
s
d
-distanta de la talpa pardoselei pina la talpa fundatiei.
b

-greutatea volumica pentru fundatie,


b

=23 kN/
3
m
.
p

- greutatea volumica pentru perete, p

=20 kN/
3
m
.
Scema de calcul:
8
h
e
b
b
M
h
h
h
d
e
d
s
b
d
Trecem la calcul:
( )
( )
1.2 0.4
17.8* *2,1*1 14, 596
2
20*0.4 1.9 0.6 28,16
23*1.2*0.5*1 13, 582
pII
I
pII
II
pII
N
N
N


+

Calculam suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de fundare:
14, 596 13, 582 240 28,16 296, 338
I II
IIi oII pII pII pII
N N N N N + + + + + +

Calculam presiunea pe talpa fundatiei:


; ;
1 *
1
1 min
1 max
kPa
W
M
b
N
P
II IIi
II
II
t

Pentru a calcula presiunea pe talpa fundatiei avem nevoie de calculul momentului ce actioneaza
asupra talpii fundare:
1 0
2
3
* *
15
*
e N e N
L
M
pII oII II


Pentru a calcula momentul ne trebue:
( ) ( )
0
1
0
2 2
1
2 2
3
0;
0.55;
25 ;
0.6 2.6 3.2;
*1 1.2 *1
0.24;
6 6
25
45 17.8* 2.6 0.6 * 45 23,12;
2 2
e
I
II e
e
e
L h d
b
W
d h tg tg

+ +

_ _
+ +

, ,
Calculul momentului:
9
2
23,12*3.2
240*0 13, 582*0.55 7, 752
15
II
M
Calculam presiunea pe talpa fundatiei:
max 1
min 1
min 1 max 1
240 7, 752
236, 632;
1.2*1 0.232
240 7, 752
169, 8;
1.2*1 0.232
203, 216;
2
II
II
II II
med
P
P
P P
P
+

+

Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
( ) [ ]
II c
I
II b q
I
II q II z
c c
C M d M d M b k M
k
R * * * 1 * * * * *
*
1 1
2 1
1
+ + +

Pentru calculul acestei formule avem nevoie ca sa scoatem din tabele din cartile: Veselov si
Sutenco
unde:
2 1 c c
si
-coeficienti ce tin cont de tipul si starea pamintului de baza
1 c

=1.25; si
2 c

=1;ultimul se ia in raport de L/H=5.1;


k-coeficient care tine cont de determinarii caracteristicilor de

si C;daca acestea sunt determinate


experimental se adopta k=1,iar daca se extrag din tabel in functie de e si
L
I se adopta k=1.1;la
proiectul de curs adoptam k=1.1;
c q
M M M ; ;
-coeficienti in functie de
II
a pamintului de sub talpa de fundatie:
; 67 . 6 ; 11 . 4 ; 78 . 0 ; 25
0

c q II
M M M

z
k -in functie de b, pentru ; 1 10
z
k m b b-latimea talpii fundatiei.
II
-greutatea volumica a pamintului de sub talpa fundtiei =17.8 ;
1
d -adincimea de fundare;
s
d
-inaltimea fundatiei;=0.5;
cf
h
-inaltimea pardoselei;=0.20 cm;
cf

-greutatea volumica a materialului pardoselei=20kN/


3
m
I
II
- greutatea volumica a pamintului mai sus de talpa fundatiei (in limitele lui d);=17.8;
; 8 . 17 20 ;
; 73 . 0
8 . 17
20
* 2 . 0 5 . 0 *
1

I
II cf
I
II
cf
cf s
h d d

+ +
Acum putem calcula rezistenta:
( )
1
1.25*1
0.78*1*1.2*17.8 4.11*0.73*17.8 4.11 1 *12,1*17.8 6.67*15 528, 637
1.1
R + + + 1
]
Verificam conditia:
1 1 1
1
; 251;
*1
251 528, 637
IIi
II II
N
P R P
b

Totodata o verificam din punct de vedere economic:


; 1 73 . 0 85 . 0 ; 1 85 . 0
1
1

R
P
II
Rezultatul obtinut nu ne satisface din punct de vedere economi .
10
Calculul tasarii fundatiei
Notiuni generale: Prin tasarea absoluta a fundatiei se intelege deplasarea ei pe verticala sub actiunea
fortelor exterioare. Tasarea absoluta S trebuie sa fie mai mica sau egala cu cea admesibila Su data in
norme. O deosebita importanta o are tasarea neuniforma relativa dintre doua fundatii invecinate.
Conditia este de a calcula tasarile a 2 fundatii invecinate si sa satisfaca conditiile
SSu, adm
Su, adm tasarea absoluta (pentru constructia data=8cm)
002 . 0
,

,
_

adm u
L
S
L
S
admitem ca tasarea S
1
>S
2
deci diferenta dintre tasar i este S .
Calculul deformatiilor terenurilor de fundare tasarilor se face la grupa a 2 de stare limita luind in
considerare gruparea fundamentala de incarcari.
Pentru acesta se utilizeaza diferite metode de calcul care totodata depind si de conditiile de proiect.
Conform normelor in vigoare calculul tasasrilor se face dupa doua scheme: schema semispatiului
liniar deformabil si schema semispatilui finit. Prima schema presupune ca comportatrea terenurilor
de fundare corespund unui corp elastic si prin urmare relatiile dintre tensiuni si deformatie este
liniara. La aceasta schema se adopta metoda insumarii elementare a tensiunilor si a deformatiilor
care consta in urmatoarele:
1. Este aplicabila pentru fundatia cu latimeade b<10m si modulul de deformatie E 100 Mpa
2. Terenul de fundare se considera omogen izotroppe cind el in realitate poate sa fie stratificat si
eterogen, in aceasta vedere se determina tensiuni provocate de fundatia
3. Tensiunile se calculeaza in punctele situate pe dreapta care trece prin centrul de greutate a
fundatiei si se considera uniform distribuite pe talpa fundatiei. In realitate tensiunile variaza
in ordine crescinda de la centru spre marginile acestea
4. Tensiunile normate se limiteaza conventional in raport cu presiunea geologica la o adincime
respectiva, pe cind ele se desfasoarea si la o adincime mai mare.
5. Deformatiile se desfasoarea atit pe vertical cit si pe orizontal insa schema de calcul data
prevede numai pe vertical deformatii.
Astfel de particularitati se considera prin coeficientul de corectie =0.8
Pornim de la aceste date initiale se aplica urmatoarele scheme de calcul:
b- latimea talpii de fundare
d- adincimea de fundari

zg
,
zp
epurile se prezinta pe verticala la o scara concreta 1:100 iar

zg
,
zp
pe linga aceasta se mai prezinta si pe orizontala la o oarecare scara fiind aceasi pentru
ambele presiuni (
zg
,
zp
).
La calculul tasarii absolute a fundatiei S se aplica urmatoarea succesiune
1. Calculul presiunii geologice
zg

n
i
i i zg
h
1

n numarul de straturi geologice
i

- greutatea volumica a stratului geologic


i
h
- grosimea stratului geologic i.
Primul
zg
se calculeaza la nivelul talpii de fundatie

zg0
= d *
1
(kPa)
si in continuare la hotarele a tuturor straturilor geologice si la nivelul apei subterane se
calculeaza in felul urmator:
I
zgwl
h h h h
4 4 3 3 2 2 1 1
+ + +
la baza coloanei geologice:
II
sb zgwl zg
h
4 4
* +
Rezultatele obtinute se exprima sub forma de epura la o scara data.
2. Pamintul de sub fundatie se imparte conventional in straturi elementare avind fiecare
grosimea: h=0.4*b
11
3. Calculul presiunii suplimentare provenite din incarcarile fundatiei, care se executa cu
formula
0
2 P
i zp

(kPa)
0 0 zg II
P P
l b
Gfp N
P
II II
II
*
0
+

Presiunea zp

are valoarea maxima la talpa fundalului

i
apoi descreste treptat cu adincimea.
Acest caracter de micsorare a P
0
ce evalueaza cu coeficientul x
i

,
_


b
l
b
zi
f
i
;
2
z
i
distanta de la talpa fundatiei pina la hotarul stratului elementar pentru care se determina zp

.
i

- din tabel din manualele Sutenco pg.84 si Veselov pg.292


Rezulatatele obtinute se prezinta grafic sub forma de epura la aceeasi scara zg

Calculul zonei active Ha se executa la intersectia curbelor acestor 2 presiuni zg

si zp


Presiunile zg

si zp

se limiteaza in adincime cu conditia zg

2 . 0
zp

si de unde se
intersecteaza aceste curbe pina la talpa de fundare va fi Ha.
Terenul in limitele lui Ha se constituie terenul de fundare. Celelalte tasari ce au loc mai jos de Ha se
neglijeaza zg

> 2 . 0
zp

4. Calculul tasarii absolute a fundatiei S

n
i
i
i zpi
E
h
S
1
0

m
= 0.8 coeficient de corectie
zpi

- presiunea la mijlocul stratului elementar i.


h
i
grosimea stratului elementar
E
i
modulul de deformatie a stratului elementar, in ce strat geologic se afla acesta. Daca stratul
elementar i apare intre 2 straturi geologice 1 si 2 modulul de deformatie E
i
sse calculeaza astfel:
2 1
2 2 1 1
h h
h E h E
E
i
+
+

Tasarea absoluta nu trebuie sa depaseasca tasarea admesibila.


Calculul tasarii fundatieipe axa C.F:
Date initiale:
b = 1.2 E = 26840 kPa 100.00 kPa
= 0.8 d = 2.6
Calculul presiunii geologice zg

:
0 1 1
* 17.8*2.6 46, 28
I
zg
h
1 0 1 1
* 46, 26 17.8*2.6 92, 56
II
zg zg
h + +
1 2 2
* 92.56 18.9*2.6 139.91
I
zgwl zg
h + +
2 2 2
* 139.91 9, 493*1, 7 156
II
zg zgwl sb
h + +
3 2 3 3
* 156 19*4 232
zg zg sb
h + +
4 3 4 4
* 232 27, 4*3, 5 327, 9
zg zg sb
h + +
Calculul presiunii geologice zp

h
i
= 0.4*b=0.4*1.2=0.48
P
0
= P
II
- 0 zg

=251-46.28=204.72
0 0
* 0.3555*204, 76 143, 3
zp i
P
Pentru 4 . 3
4 . 1
4 . 2 * 2 2

b
z
i

12
1 0
* 0.293*204, 76 99, 8
zp i
P
Pentru 2 . 4
4 . 1
96 . 2 * 2 2

b
z
i

2 0
* 0.2482*204, 76 83, 5
zp i
P
Pentru 0 . 5
4 . 1
52 . 3 * 2 2

b
z
i

3 0
* 0.2155*204, 76 68, 3
zp i
P
Pentru 8 . 5
4 . 1
08 . 4 * 2 2

b
z
i

4 0
* 0.1905*204, 76 57, 6
zp i
P
Pentru 6 . 6
4 . 1
64 . 4 * 2 2

b
z
i

5 0
* 0.1705*204, 76 49, 8
zp i
P
Pentru 4 . 7
4 . 1
2 . 5 * 2 2

b
z
i

6 0
* 0.154*204, 76 43, 7
zp i
P
Pentru 2 . 8
4 . 1
76 . 5 * 2 2

b
z
i

7 0
* 0.1345*204, 76 39, 0
zp i
P
Pentru 0 . 9
4 . 1
32 . 6 * 2 2

b
z
i

8 0
* 0.129*204, 76 35, 3
zp i
P
Pentru 8 . 9
4 . 1
88 . 6 * 2 2

b
z
i

9 0
* 0.1195*204, 76 32, 4
zp i
P
Pentru 14 , 24
4 . 1
44 . 7 * 2 2

b
z
i

10 0
* 0.111*204, 76 21,8
zp i
P
Pentru 4 . 11
4 . 1
8 * 2 2

b
z
i

Zona zctiva de Ha va fi de inaltimea de Ha=5.6m


In acesta zona vom avea 10 straturi cu inaltimea h
i
=0.48 h
i
=0.425 pentru aceste 10 straturi calculam
tasarile absolute S.
Calculul tasarii absolute S
Date initiale:
E
1
=16.883 h
i
= 0.48
E
2
=40.000
E
3
=32.000
E
4
=32.000
3
10 *
*
* 8 . 0
i
i zp
i
E
h
S

Trecem la calcul:
1
3
*
89.7*48
0.8* 0.8* 0.238
*10 16883
zp i
i
h
S
E


2
3
*
73.9*48
0.8* 0.8* 0.196
*10 16883
zp i
i
h
S
E


13
3
3
*
62.7*48
0.8* 0.8* 0.166
*10 16883
zp i
i
h
S
E


4
3
*
54.4*48
0.8* 0.8* 0.144
*10 16883
zp i
i
h
S
E


5
3
*
48.1*48
0.8* 0.8* 0.128
*10 16883
zp i
i
h
S
E


6
3
*
43.02*48
0.8* 0.8* 0.048
*10 40000
zp i
i
h
S
E


7
3
*
38.8*48
0.8* 0.8* 0.043
*10 40000
zp i
i
h
S
E


8
3
*
33.9*48
0.8* 0.8* 0.037
*10 40000
zp i
i
h
S
E


9
3
*
32.6*48
0.8* 0.8* 0.036
*10 40000
zp i
i
h
S
E


10
3
*
30.1*48
0.8* 0.8* 0.034
*10 40000
zp i
i
h
S
E

07 . 1
i tot
S S
S<S
u
1.07<8
Conditia ne este satisfacuta
Pentru a rezolva problema pusa la inceput (tasarile intre 2 fundatii) efectuam calculul tasarii
absolute a acestor 2 fundatii.
03053 . 0 0107 . 0 04123 . 0
2 1
Sa Sa S
002 . 0
,
_



,
_


L
S
L
S
002 . 0 0051 . 0
6
03053 . 0

,
_

Conditia data nu ne este satisfacuta


In asa caz trebue de ameliorat conditiile de expluatare.
14
?1 =17,5 kN/m
E2 =34000 kPa
E3 =32000 kPa
E4 =58000 kPa
E1 =13156 kPa
3
?2 =17.8kN/m
3
?3 =19,0 kN/m
3
?4 =20.8 kN/m
3
?sb,4 =12,12 kN/m
3
WL
h
4

=

3
.
5
m
h
3

=

4
,
0
m
h
2

=

4
,
3
m
h
1

=

5
,
2
m
50.75 kPa
80.5 kPa
172.9 kPa
194.3 kPa
148.2 kPa
267.1 kPa
d

=

3
,
2
m
Z
1

=
0
.
5
6
m
Z
2

=

1
.
1
2
m
0.000
H
a

=
6
.
3
5
m
223.25 kPa
143.3kPa
83.5 kPa
57.6kPa
43.7 kPa
35.3kPa
32,64 kPa
30,81 kPa
27,08 kPa
24,18 kPa
21,81 kPa
?zp = 0,2 ?zg
?zp
?zg
0,2 ?zg
N
0II1
b1=1.2m
z
=
1
8
0
0
196.7
99.8
68.3
49.8
39.0
31.2
Particularitatile de proiectare a fundatie pe loissoiduri si paminturi loissoide.
Aceste paminturi la umeditate critica W
sl
si presiunea critica P
sl
dau de formatie suplimentara prin
umezire S
sl
. Deformatiile S
sl
pot sa se desfasoare cit sub greutatea proprie a paminturilor, cit si a
sarcinilor exterioare.
Aceste tasari se calculeaza numai in limitele stratului loessoid cu formula:

n
i
sl i sli sl
k h S
1
* *
Unde:
h
i
grosimea stratului elementar i. h
i
=0.4*b
sli

- tasare specifica a stratului elementar i, care corespunde presiunii totale P


i
si se determina din
graficul tasarii specifice.
P
i
= zpi zgi
+
la mijlocul fiecarui strat elementar i
Graficul tasarii specifice se executa dupa tabelul de tasabilitate din sarcina de proiect
k
sl
coefficient care depinde de dimensiunile latimii talpii fundatiei b.
Daca: b12m k
sl
=1
b3m k
sl
=0.5+1.5*
0
P
P P
sl

unde: P
0
= 100 kPa
P presiunea pe talpa fundatiei
P
sl
din graficul tasarii specifice in valoare de
01 . 0
sl

unde respectiv P
sl
= 45
In final se cere de verificat conditia:
S
a
S
u
S
a
= S + S
sl
S
sl
>>S
15
Alctuirea fundaiilor i calculul ei la rezisten
Dimensiunile tlpii fundaiei ba= 32.1m sunt suficiente. innd cont de adncimea
considerabil a fundaiei se adopt fundaie cu talp de nlime variabil i joclu de tip pahar.
Grosimea pereilor paharului la extremitatea superioar se adopt 175 (mm), iar restul
dintre stlp i pahar 75 (mm). Deoarece dimensiunile seciunii stlpului sunt egale cu 400400
mm, dimensiunile paharului n plan:
mm b b a
st ph ph
800 150 350 300 75 2 + + +
nlimea treptelor se adopt cu 300 mm
Dimensiunile fundului paharului n plan:b
0
=400 mm:b=1900 mm; b
1
=1700 mm;
b
2
=1100mm.
nlimea paharului (1,6-0,15=1,45m)
m H h
f ph
55 . 0 9 . 0 45 . 1 3 . 0 3
Adncimea paharului se adopt din condiii de ancorare fiabil a stlpului i armtur
de rezisten a stlpului n pahar:
1)
m m h l
st an
599 . 0 5 . 0 3 . 0 * 33 . 0 5 . 0 * 33 . 0 + +
2)
cm d l
s n
48 6 . 1 * 300 * 30
Adoptm adncimea paharului:
m l h
an ph
649 . 0 05 . 0 599 . 0 05 . 0
max , , 1
+ +
n lipsa stratului egalizator sub fundaie, grosimea stratului de acoperire cu beton,
trebuie s fie nu mai mic de 70 (mm). Se adopt a
1
=70 mm. nlimea util a fundaiei:
pentru prima treapt
m h 23 . 0 07 . 0 3 . 0
01

pentru a doua treapt
m h 53 . 0 07 . 0 6 . 0
02

pentru a treia treapt
m h 83 . 0 07 . 0 9 . 0
03

n calculul corpului fundaiei la starea limit de rezisten se folosesc eforturile cu
1
f

, iar rezistena de calcul a betonului se multiplic la coeficientul condiiilor de lucru


1 . 1
2

b

, pentru beton clasa B15.


Mpa R
MPa R
b bt
b b
825 . 0 1 . 1 * 75 . 0
35 . 9 1 . 1 * 5 . 8
2
2

nlimea util a plcii fundaiei din condiii de asigurare a rezistenei la strngere de


pahare se determin cu relaia:
m
b a
P R
N bph aph
h
ph ph
II br bt
2 . 0 3275 . 0
2
8 . 0 8 . 0
55 . 260 1 . 1 * 750
6 . 1594
* 5 . 0
4
8 . 0 8 . 0
2 *
* 5 . 0
4
2
2
0

,
_

+
+
+
+
+

,
_

+
+
+
+
+

Unde:
( ) ( )
2 2 2 2
* 204, 76* 2.3 0.8 952,134
II ph
N P b b m
Rezistena plcii de fundaie la strpungere de pahar este asigurat.
nlimea adoptat a plcii este egal cu 60 (cm), iar h
0
=60-7=53cm>23,5cm
Armtura de rezisten a fundaiei se determin din calculul la ncovoiere a seciunii I-I
( )
1 1 1
1
1 1
2 2
11 1 1
0.5*( ) 0.5* 262.5 262.38 204, 615
0.3
204, 615 204, 47
2.3
* * 204, 615*0.3 *2.3 2 21,18 *
2
m II
II
m
P P P kPa
a
P P kPa
a
b
M P a kN m

+ +


16
Aria necesar a armturii de rezisten de clasa A-II:
5
2 11
2
01
21,18*10
3, 654
0.9* * 0.9*280*10 *23
st
s
M
A cm
R h

Stabilim pasul barelor S=350 mm. Pe limea fundaiei b=2,6 m instalm 7 bare de
armtur.
Aria necesar a unei bare de armtur:
757 . 0
7
3 . 5

s
A
.
Adoptm 7 10A II cu
2
49 . 5 785 . 0 * 7 cm A
sreal

. Idem adoptm i n direcia
transversal. Placa de fundare se armeaz cu o reea de armtur
2450 2450
416 - 10AII
416 - 10AII
P
.
Fig.6
Calculm armturii longitudinale de rezisten a paharului
Pereii paharului se calculeaz la eforturile transmise de stlpi. Seciunea armturii se
determin la nivelul fundului paharului .
Paharul fundaiei este solicitat la compresiune centric:
m a a m h h m h b b m h m b
f f ph f f ph
04 . 0 , 3 . 0 , 8 . 0 , 8 . 0 , 3 . 0
m h h
pfund
76 . 0 04 . 0 8 . 0 04 . 0
0

. 05 . 0
76 . 0
04 . 0
0
m
h
a


Armarea este simetric. Atunci:
19 . 0
76 . 0 * 8 . 0 * 35 . 9
5 . 1606
* *
0

h b R
N
f b
n

( ) ( )
0 0036 . 0
05 . 0 1
19 . 0 * 5 . 0 1 * 19 . 0
*
280
76 . 0 * 8 . 0 * 35 . 9
1
5 . 0 1
*
* *
0


n n
s
f b
s s
R
h b R
A A
Deoarece A
s
= A
s
0, armtura longitudinal se determin din condiii constructive.
( ) ( )
2 2 2 2 2 2
4 . 2 00024 . 0 4 . 0 8 . 0 * 0005 . 0 * 0005 . 0 cm m b b A A
o ph s s

2
04 . 3 785 . 0 * 5 cm A
sreal

Din condiii constructive adoptm plase cu armtura transversal din 8 AI.
Pe nlimea paharului instalm orizontal 6 plase de armtur cu pasul S=150 mm.
Plasa superioar se instaleaz cu stratul de acoperire cu beton egal cu 50 mm. Fundul
paharului se armeaz constructiv cu 2 plase de armtur.
Proiectarea fundaiilor pe piloi
n practica de construcie n multe cazuri se utilizeaz fundaii pe piloi care deseori
concureaza cu fundaiile de suprafat. Acest tip de fundaii se utilizeaz n primul rnd n cazul n
care apare n apropierea scoarei terestre a unui strat geologic care constituie pmnt slab de
fundare cum ar fi pmnturi argiloase n stare plastic curgtoare i n stare curgtoare mluri,
umplutur de pmnt neconsolidat. Straturile slabe de pmnt dac constituie o grosime peste 4-5
m ele nu permit execuia fundaiei de suprafa.
Fundaia pe piloi se utilizeaz i atunci cnd nivelul apei se afl aproape de suprafaa
terenului, sau atunci cnd e cazul de sarcini de smulgere care nu pot fi preluate de fundaia de
17
suprafa. Se ntlnesc multe cazuri cnd se utilizeaz fundaia pe piloi n condiii favorabile de
teren pentru fundaii de suprafa. n acest caz neaparat trebuie s se elaboreze variante de
fundaii de suprafa i pe piloi prin compararea tehnico economic se evideniaz care fundaie
este mai efectiv.
n construcie se utilizeaz urmtoarele tipuri de piloi:
1. Piloi din beton armat prefabricat
2. Piloi din beton armat prefabricat cu gol central
3. Piloi din lemn
4. Piloi forai pe loc (turnat la faa locului) din beton armat monolit
Piloii n componena sa constructiv pot forma: fundaii izolate, continuie, cmp de piloi.
Pentru a forma o fundaie piloii se unesc la capatul superior printr-o plac rigid din beton armat
numit radier.
Determinarea tipului de piloi i dimensionarea lor
Vom adopta piloi prefabricai, lungimea crora se stabilete n conformitate cu
p
L

(lungimea de calcul a pilotului) i se adopt cea mai apropiat valoare.
Lungimea piloilor pentru fundaii continui (cu subsol), adncimea de fundare
2.9 d m :
- fundaii solicitate centric (axa A-D):
'
1 2 3 1 1
( ) 8, 000
p
L h h d h a a + + + +
unde:
1
5, 2 h m - nlimea stratului (1) de pmnt

2
4,3 h m - nlimea stratului (2) de pmnt

3
4, 0 h m - nlimea stratului (3) de pmnt
3, 2 d m - adncimea de fundare

1
5 a cm - lungimea ncastrrii pilotului n radier (pentru fundaii solicitate centric)

'
1
1 a m - lungimea ncatrrii pilotului n stratul bun de fundare (stratul 4)
- fundaii izolate solicitate centric (5):
'
1 2 3 1 1
( ) 8
p
L h h d h a a + + + +
Pentru ambele fundaii adoptm urmtorul tip de piloi:
- lungimea pilotului - 8 m;
- seciunea transversal -
30 30
p p
b h cm
- marca betonului - B25;
- armtura de rezisten - 4 12 A-I.
-
Calculul capacitii portante a piloilor
Actualmente se utilizeaz mai multe metode de determinare a capacitii portante a
piloilor. Noi vom calcula piloii dup metoda empiric bazat pe formule i date experimentale.
1. Piloii coloan capacitatea portant n cazul de fa se determin dup formula
g c
RA P / *

unde:
1
c

- coeficient al condiiilor de lucru



4 . 1
g

- coeficient de sigurant referitor la pmnt


R rezistena de calcul a pmntului (a rocii) la vrful pilotului
A aria seciunii transversale a pilotului A = d
2

De regul se cere ca R s fie determinat la faa locului dac asemenea date lipsesc admitem c R
= 20000 kPa
dr adncimea tlpii radierului, trebuie s respecte condiia dr > df + 0.15 m
df adncimea de calcul de nghe
18
Dac stratul geologic fie bunaoar stratul 2 are o grosime mai mare de 2m el se mparte
convenional n straturi elementare n aa mod ca grosimea fiecrui strat elementar s fie mai
mic de 2 m.
Aa dar rezistena de calcul se determin cu formula
g
n
i
i i cf cR c d
l f U AR F / ) * * * (
1

+

l
i
2m
h
i
adncimea medie a stratului elementar l
i

H adncimea de la suprafaa pmntului pn la nceputul vrfului pilotului
f
i
rezistena de calcul a pmntului elementar care se extrage din tabele n funcie de adncimea
medie h
i
, de tipul i de starea pmntului
R rezistena de calcul a pmntului (a rocii) la vrful pilotului
1
cf cR

- la baterea pilotului coeficient care ine cont de modul de mpingere a pilotului.
U perimetrul exterior a seciunii transversale a pilotului
Lungimea minim a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul ntr-un strat bun de pmnt
ncastrndu-l n acest strat cel puin 1m.
Fundaii continui solicitate centric (cu subsol)
Vrful pilotului se ncastreaz n stratul (4) de pmnt care este argila bruna nisipoasa cu
18 ;
o
9594 ; E kPa 45 ; C kPa 0,16
L
I
Rezistena de calcul la vrful pilotului conform tab. 9.1 (Veselov pag. 194) pentru
10.9 H m i 0,16
L
I este 6000 R kPa
Pentru determinarea rezistenei f n limitele stratului loessoid avem:
,
0,9
0,9 0,30 0.18
0.9
0, 28 0,18
/ 0,81 10/ 26,9 0.30
sat p
L sat
L p
sat w s
W W
I
W W
W e





Rezistena pmntului f pe feele laterale ale pilotului se determin pentru fiecare strat
elementar, n form de tabel, conform tab.9.2 (Veselov pag. 195):
19
0.000
Rezistena pmntului f pe feele laterale ale pilotului se determin pentru fiecare strat
elementar, n form de tabel, conform tab.9.2 (Veselov pag. 195):
Nr.
strat.
Denumirea
stratului
,
i
h
m
,
i
l
m
,
i
f
kPa
cf

cf i i
l f
kN/m
1 Pmnt loessoid
(argila nisipoasa
plastic varsatoare)
3,7
4,7
1 9 1,0 16.2
2 Nisip mijlociu 5,7
6,7
7,7
8,85
1
1
1
1,3
41
43
45
47
1,0
1,0
1.0
61.5
64.5
72
78
3 Argila nisipoasa
10
10,9
1
0,8
64
68
1,0
104
121
514, 2

Calculul capacitii portante a pilotului se efectuiaz dup urmtoarea schem:



Determinm capacitatea portant a pilotului:
1
( ) 1 (1 0, 09 6000 1, 2 514, 2) 902
n
d c CR p cf i i
i
F A R U l f kN

+ +

Determinm rezistena de calcul a pilotului:


20
/ 902/1, 4 644
d g
P F kN
Determinm distana dintre piloi n lungul radierului (axa A- si 4, 360 /
oI
N kN m
) cu formula:
1
,

I
P
C n m
N

unde:

n
- numrul de iruri de piloi determinat cu formula:
0
360
0.57 1
902
17.6
1, 4
?
d
p
k
N
n
F
N



ir
n care:
0
360 / N kN m sarcina de calcul de la perete pe 1 m lungime a radierului
1, 4
k
- coeficient de siguran a sarcinii

8 2, 2 17.6
p
N L q kN
- greutatea proprie a pilotului
unde: 8 L m - lungimea pilotului;

2, 2 / q kN m
- greutatea proprie a 1 m de lungime a pilotului
0
360 3.5 363.5 /
I I rI
N N N kN m + +
unde:
rI
N - greutatea proprie a radierului i a pmntului deasupra lui pe 1 m lungime
determinat cu formula:
1 1,1 21 1, 2 0,3 1 3.5 /
rI f m r r
N b h kN m
n care:
1,1
f

- coeficient de siguran al sarcinii;

3
20...22 /
m
kN m - greutatea specific a radierului i pmntului deasupra lui;
0,3
r
h m - nlimea radierului;
1, 2
r
b m - limea radierului

Deci :
1
644
1 1.78
363
?
I
P
C n m
N

21
Calculul tasrii fundaiei izolate pe piloi (axa B)
Acest calcul se execut dup aceeasi metod de nsumare pe straturi elementare ca i la
fundaiile de suprafa
Calculul tasrii fundaiei se efectuiaz dup urmtoarea schem:
0.000
a
b
c
d
?zp< 0.2?zg
Determinm valoarea medie ponderat a unghiului de frecare interioar a tuturor straturilor
care vin n contact cu lungimea pilotului:
2 2 3 3 4 4
2 3 4
20 1.8 24 4.6 18 1, 6
21.9
1.8 4.6 1.6
m
h h h
h h h

+ + + +

+ + + +
o
Determinm dimensiunile n plan a tlpii fundaiei convenionale abcd:
4 2 / 4 4 0,3 2 7,95 21.9 / 4 1, 456 1,5
m
b d L tg tg m + +
2 2 / 4 2 0,3 2 7,95 21.9 / 4 1,328 1,5
m
l d L tg tg m + +
unde: 0,3 d m - lungimea laturii seciunii transversale a pilotului;
7,95 L m - distana de la talpa radierului pn la vrful pilotului
Verificm condiia:
II
P R
unde:
0
800 1335
346
2,8 2, 2
II abcdII
II
N N
P kPa
b l
+ +


Valoarea medie a greutii proprii a fundaiei se determin cu formula:
'
1,1 2,8 2, 2 10.9 18.08 1335
abcdII f m
N b l d kN
22
3
1 1 2 2 3 3 4 4
1 2 3 4
' 16.5 0.9 16.9 3.8 18.8 4.6 19.7 1.6
18.08 /
' 0.9 3.8 4.6 1, 6
m
h h h h
kN m
h h h h

+ + + + + +

+ + + + + +
Rezistena de calcul a stratului (4) de pmnt pe care se reazem vrful pilotului se
determin cu formula:
( )
' 1 2
1 1
1
I I c c
z II q II q b II c II
R M k b M d M d M C
k


1
+ + +
]
unde:
1 c
i
2 c
- coeficieni ce in cont de tipul i starea pmntului de baz ( Veselov pagina
110 );
1 c

=1.25 pentru argila bruna cu 0.16 0.25


L
I i
2 c

=1; ultimul se ia n raport de


L/H >4;
k - coeficient care ine cont de determinarea caracteristicilor

i C; dac acestea sunt


determinate experimental se adopt k=1, iar dac se extrag din tabel n funcie de e si
L
I se
adopt k=1.1; la proiectul de curs adoptm k=1.1;
c q
M M M ; ;
-coeficieni n funcie de
II
a pmntului de sub talpa de fundaie:
0
18 ; 0.43; 2.72; 5.31;
II q c
M M M


z
k - n funcie de b, pentru ; 1 10
z
k m b b-limea tlpii fundaiei.
3
19.7 /
II
kN m - greutatea volumic a pmntului de sub talpa fundiei;
'
10.9 d m
- adncimea de fundare;
2.3
b
d - adncimea subsolului;
2,8 b m - limea tlpii fundaiei;
45 C - coeziunea pmntului.
Acum putem calcula rezistenta:
[ ]
1
1.25 1
0.43 1 2,8 19, 7 2.72 10.9 19, 7 (2.72 1) 2.3 19.7 5.31 45
1.1
1050
R
kPa

+ + +

Deci:
346 1050
II
P kPa R kPa < - condiia se respect.
Calculm presiunile geologice:
- la limitele straturilor geologice
,2 2 2
16.9 3.8 64.22
zg
h kPa
- la nivelul apei subterane:
, ,2 3
64.22 18.8 1,5 92.42
zg WL zg
z kPa + +
,3 , 3 3
( ) 92.42 9.17 (4.6 1.5) 121
zg zg WL sb
h z kPa + +
- la vrful pilotului:
,0 4 . ,3
19, 7 1, 6 121 152.52
zgnc pilot zg
h kPa + +
- la talpa stratului (4) de pmnt:
,4 4 4 . ,0
( ) 19, 7 (5.7 1, 6) 152.52 233.29
zgnc pilot zg
h h kPa + +
unde:
3
,3
9.17 /
sb
kN m - greutatea volumic submersat a stratului 3 de pmnt;
1,5 z m - distana de la cota tlpii inferioare a stratului 2 de pmnt pn la cota apei subterane.
Calculul presiunilor suplimentare provocate de fundaie:
Calculm presiunea la talpa fundaiei (vrful pilotului):
23
0 ,0
346 152.52 193.48
II zg
P P kPa
nlimea straturilor elementare de sub talpa fundaiei:
1
0, 4 0, 4 2,8 1,12
i
z b m
Calculm presiunile la limita fiecrui strat elementar:
, 0, zp i i
P
kPa
unde: (2 / ); / f z b l b
,1 1 0
,2 2 0
,3 3 0
,4 4 0
,5 5 0
0,835 193.5 161.5
0,502 193.5 97.13
0,30 193.5 58.05
0,19 193.5 36.76
0,13 193.5 25.15
zp
zp
zp
zp
zp
P kPa
P kPa
P kPa
P kPa
P kPa










Determinm zona activ 15.4
a
H m i calculm tasarea absolutcu formula cunoscut:
,
1
1
161.5 1,12 97.13 1,12 58.05 1,12 36.76 1,12
0,8 0,8 0.033
9594 9594 9594 9594
n
zp i i
i
i
h
S m
E


_
+ + +

,

Verificm condiia:
0, 033 0, 08
u
S m S m <
Condiia este satisfacut .

BIBLIOGRAFIE
1.Manual ...
2.Manual
3.Indicaie metodic Mecanica paminturilor
4. Indicaie metodic Nr. 51
5. Indicaie metodic Nr. 41

24